AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Manager AVOCAT Coltuc Marius Vicentiu Avocat Coltuc Marius Vicentiu 0745150894 Whatsapp 0745 150 894 https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Coltucmariusvicentiu

Toti cetatenii romani au dreptul la libera circulatie in strainatate, conform cadrului legislativ autohton

de

Pentru ca autoritatile sa permita minorilor parasirea tarii, actul normativ stabileste ca principala conditie de respectat este ca acestia sa fie insotiti de un adult. „Organele politiei de frontiera permit iesirea din Romania a cetatenilor romani minori numai daca sunt insotiti de o persoana fizica majora (…)”, este mentionat in lege.

Indiferent de situatie, copilul trebuie sa aiba un document de calatorie individual sau, dupa caz, cartea de identitate si sa fie insotit de ambii parinti, de unul dintre parinti sau de o alta persoana majora. In afara de cazul in care minorul este insotit de ambii parinti, parasirea tarii este posibila doar in baza anumitor documente justificative.

Concret, pentru copilul care calatoreste doar cu unul dintre parinti, trebuie prezentata o declaratie a celuilalt parinte cu acordul pentru efectuarea calatoriei si perioada acesteia.

Totusi, exista si cateva cazuri in care declaratia celuilalt parinte nu este necesara, dupa cum urmeaza:

  • daca celalalt parinte nu mai este in viata (singura formalitate fiind prezentarea dovezii decesului acestuia);
  • daca parintele insotitor dovedeste ca minorul i-a fost incredintat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila;
  • daca parintele insotitor exercita singur autoritatea parinteasca in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile ori in baza unei hotarari judecatoresti definitive (pentru procesele incepute cu data de 15 februarie 2013);
  • daca se face dovada ca celalalt parinte este decazut din drepturile parintesti;
  • daca se face dovada ca celalalt parinte este declarat disparut.

Atunci cand copilul calatoreste alaturi de o alta persoana majora, declaratia trebuie obtinuta de la ambii parinti, de la parintele caruia ii este incredintat, de la parintele care exercita singur autoritatea parinteasca, de la parintele supravietuitor sau de la reprezentantul legal.

„Minorului care este titular al unui document de calatorie individual sau, dupa caz, al unei carti de identitate si care calatoreste insotit de o alta persoana fizica majora i se permite iesirea in aceleasi conditii si impreuna cu aceasta numai daca persoana insotitoare prezinta o declaratie a ambilor parinti sau, dupa caz, a parintelui caruia i-a fost incredintat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila, a parintelui care exercita singur autoritatea parinteasca in temeiul unei hotarari judecatoresti ramase definitiva si irevocabila ori in temeiul unei hotarari judecatoresti ramase definitiva pentru procesele incepute cu data de 15 februarie 2013, a parintelui supravietuitor sau a reprezentantului sau legal, care sa cuprinda acordul acestora cu privire la efectuarea calatoriei respective de catre minor, la statul sau statele de destinatie, la perioada in care urmeaza sa se desfasoare calatoria, precum si datele de identitate a insotitorului respectiv”, scrie in Legea nr. 248/2005.

Acelasi document dispune ca, pe langa respectivele informatii, declaratia mai trebuie sa contina scopul deplasarii, ruta ce va fi urmata pana la destinatie, precum si, daca este cazul, faptul ca minorul va ramane in statul de destinatie si persoana la care va ramane sau cea cu care se va intoarce in tara.

In alta ordine de idei, insotitorul n-are nevoie de declaratia parintelui decazut din drepturile parintesti sau a celui declarat disparut, daca poate face dovada in acest sens. Singura exceptie de la aceasta regula este pentru cazul in care ambii parinti se afla in situatiile respective, motiv pentru care este necesara declaratia reprezentantului legal al copilului.

In toate situatiile, declaratia trebuie sa fie scrisa in dublu exemplar si autentificata de un notar public. In strainatate, insotitorul poate face acest lucru la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei sau la autoritatile straine competente.

Atentie! Daca minorul este insotit de o alta persoana fizica majora, aceasta n-are voie sa-l lase in alt stat fara a respecta prevederile legii. Astfel, de exemplu, daca il abandoneaza sau daca il incredinteaza unei persoane necunoscute, pedeapsa este inchisoarea de la sase luni la trei ani sau amenda.

Minorii insotiti pot iesi din tara si fara acordul parintilor

In anumite cazuri, politia de frontiera poate sa permita plecarea din tara a minorilor chiar daca insotitorul n-are declaratia cu acordul si detaliile calatoriei, este mentionat in lege.

Mai exact, acest lucru este posibil daca „insotitorul argumenteaza necesitatea calatoriei in strainatate prin faptul ca minorul urmeaza sa beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul Romaniei si fara de care viata sau sanatatea ii este pusa in mod grav in pericol”. In acest sens, sunt necesare documente doveditoare emise/avizate de autoritatile medicale autohtone.

De asemenea, chiar daca exista doar acordul unuia dintre parinti, minorul poate pleca in strainatate daca persoana care-l insoteste dovedeste cu acte ca deplasarea copilului este pentru studii sau concursuri oficiale.

De retinut este ca plecarea copilului in strainatate pentru tratamente medicale, studii sau concursuri poate fi oprita de politia de frontiera daca ruta de deplasare si momentul prezentarii la iesirea din tara nu se justifica in raport cu destinatia si perioada deplasarii.

Atentie! Atunci cand pleaca cu copilul in strainatate, daca acesta are mai putin de 14 ani, parintii, reprezentantul legal sau insotitorul sunt cei care trebuie sa-i pastreze pasaportul. In caz contrar, acestia risca sa primeasca o amenda de la 30 la 50 de lei. In plus, aceeasi amenda este valabila si pentru cei care pastreaza pasapoartele in conditii care pot duce la deteriorarea, distrugerea sau pierderea acestora.

Ce obligatii au cetatenii romani cand merg in strainatate

Cetatenii romani care pleaca in strainatate trebuie sa respecte o serie de obligatii pe perioada sederii lor in alt stat, dispune Legea nr. 248/2005.

Astfel, acestia trebuie sa respecte legislatia romaneasca si sa nu se ocupe de activitati ce pot compromite imaginea Romaniei sau ce pot sa contravina obligatiilor asumate de tara noastra prin documente internationale. De asemenea, trebuie respectata si legislatia statului de sedere temporara si scopul pentru care le-a fost permisa intrarea si ramanerea pe teritoriul acestuia.

Romanii mai trebuie si „sa depuna toate diligentele in vederea acordarii de ajutor cetatenilor romani aflati in dificultate pe teritoriul statului pe care se afla, informand cu privire la astfel de situatii misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei din statul respectiv”, dupa cum scrie in actul normativ amintit.

In fine, acestia trebuie sa informeze cea mai apropiata misiune diplomatica sau oficiu consular al Romaniei daca isi stabilesc resedinta/domiciliul in strainatate, precum sidaca intervine o schimbare in starea lor civila.

ANAF – Cum afli online ce datorii ai la Fisc-Anaf?

de

Printre documentele ce pot fi obtinute in prezent cu ajutorul SPV se numara si situatia obligatiilor ce trebuie platite Fiscului. Pentru a procura rapid acest act, trebuie sa urmati cativa pasi simpli.

Nota: In cadrul acestui ghid sunt oferite informatii pentru persoanele care se autentifica in SPV cu nume de utilizator si parola. Mai multe informatii despre cum pot persoanele fizice sa obtina acces la acest serviciu al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) gasiti in acest articol.

1. Primul pas este sa va autentificati in SPV cu numele de utilizator si parola folosite la inregistrare. Intrati pe www.anaf.ro si gasiti in coltul din dreapta sus al site-ului butonul”Autentificare Username”.

2. Dupa ce apasati butonul sunteti redirectionat catre pagina in care puteti introduce numele de utilizator si parola. Apasati „Autentificare” si vi se cere un cod unic de siguranta. Introduceti codul si apasati inca o data „Autentificare”. (Codul unic de siguranta este transmis automat pe adresa de e-mail folosita la inregistrarea in SPV si este valabil timp de 300 de secunde.)

3. Dupa ce ajungeti in pagina de start a SPV, folositi meniul din stanga pentru a ajunge in zona de solicitari, la „Informatii”.

4. Pentru a obtine actul cu situatia datoriilor la ANAF, selectati la tipul documentului”Obligatii de plata”. Apasati „Trimite”.

5. Veti fi informat ca cererea a fost inregistrata in sistem si ca raspunsul poate fi gasit in sectiunea de mesaje din meniul din stanga paginii.

6. Lista cu toate documentele solicitate prin intermediul SPV – cu data si ora la care au fost afisate – poate fi gasita in sectiunea de mesaje. Pentru a salva documentul care va intereseaza, apasati butonul „PDF”. Odata salvat in calculator, fisierul poate fi consultat pentru a afla ce obligatii aveti de platit la Fisc.

In afara de suma de plata, documentul mai contine, printre altele, si informatii despre natura obligatiei datorate si termenul pana la care suma respectiva de bani trebuie achitata.

Atentie! Datoriile incluse in documentul generat automat de SPV sunt cele existente in sistemul informatic al ANAF pana in ultima zi a lunii precedente. De exemplu, daca solicitati documentul in cursul lunii august, acesta va contine doar obligatiile de plata inregistrate pana in ultima zi a lunii iulie.

Potrivit informatiilor puse la dispozitie de Fisc, „Situatia obligatiilor de plata” cuprinde toate obligatiile de plata stabilite de unitatile fiscale sau de alte institutii si transmise catre ANAF pentru incasare. Prin urmare, in SPV nu figureaza impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, impozitul pe mijloacele de transport sau alte impozite locale.

Important! Prin intermediul SPV, persoanele fizice mai pot obtine situatia contributiilor sociale declarate de catre angajatori, nota obligatiilor de plata, adeverinta de venit si certificatul de atestare fiscala. Totodata, acest serviciu permite completarea online a declaratiilor fiscale 200, 220 si 230.

Avocat Drept Civil – RIL referitor la includerea în venitul lunar net al echivalentului valoric al normei de hrană

de

Ministerul Public a transmis Înaltei Curți de Casație și Justiție un punct de vedere pe marginea recursului în interesul legii având ca obiect „interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art. 527 alin. (2) și art. 529 alineatele (1) şi (2) din Cod civil prin raportare la prevederile art. 2 alin. (4) și art. 4 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică şi siguranță națională, republicată, modificată şi completată în ceea privește includerea echivalentul valoric al normei de hrană în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabilește pensia de întreținere datorată de către părinte copilului”.

În punctul de vedere se arată astfel:

  1. Unele instanțe judecătorești au considerat că echivalentul valoric al normei de hrană nu se include în venitul lunar net realizat de către debitorul obligației de întreținere.

În motivarea acestor soluții s-a arătat că aceste drepturi bănești, nefiind impozitate potrivit art. 55 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, republicat, nu constituie venituri asimilate salariilor.

Excluderea lor din totalul veniturilor care constituie baza de calcul a pensiei de întreținere se datorează destinației speciale a acestor sume de bani, acestea fiind afectate în mod exclusiv desfășurării activității debitorului obligației de întreținere.

Din întreaga economie a Ordonanței Guvernului nr. 26/1994, republicată modificată și completată s-a reținut că, în principal, personalul căruia i se aplică acest act normativ are dreptul la hrană gratuită care constituie norma de hrană zilnică și că, doar în mod excepțional, atunci când executarea obligației angajatorului nu se poate face în natură, categoriile profesionale vizate de acest act normativ beneficiază de echivalentul valoric al normei de hrană.

Prin recunoașterea și acordarea acestor drepturi s-a urmărit în exclusivitate refacerea capacității de muncă a personalului care beneficiază de ele, constituind, din această perspectivă, măsuri de protecție a unor categorii profesionale.

Chiar dacă este un venit permanent și stabil, echivalentul valoric al normei de hrană, ca drept recunoscut unor categorii de persoane în virtutea activității desfășurate şi a condițiilor de muncă deosebite, având scopul de a asigura menținerea sănătății angajatului potrivit standardului locului de muncă, reprezintă un venit cu destinație specială, exceptat de la orice urmărire pentru orice fel de datorii, inclusiv pentru cele care privesc pensii de întreținere, potrivit art. 409 alin. (7) din Codul de procedură civilă din anul 1865 [corespunzător art. 728 alin. (7) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă].

În motivarea unora dintre hotărârile judecătorești examinate s-a făcut trimitere și la considerentele deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casaţie și Justiţie – Completul pentru delegarea unor chestiuni de drept[1]. (Anexa I)

  1. Alte instanțe judecătorești au considerat că echivalentul valoric al drepturilor de hrană prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, republicată, modificată şi completată se include în veniturile nete realizate de către debitorul obligației de întreținere pe baza cărora se stabilește cuantumul pensiei de întreținere, întrucât constituie venituri cu caracter permanent, iar dispozițiile art. 529 alin. (1) și (2) din Codul civil nu fac nicio distincție în această privință.

Fiind incluse în categoria veniturilor periodice realizate din muncă de către debitorul obligației de întreținere, acestea pot fi urmărite în condițiile art. 409 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă din anul 1965 [corespunzător art. 728 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă].

Faptul că, potrivit Codului fiscal, aceste sume nu constituie venituri impozabile, nu prezintă relevantă, de vreme ce, în vederea stabilirii pensiei de întreținere, în categoria de „mijloace ale debitorului” intră toate posibilitățile materiale de care acestea dispune, atât salariul, cât şi orice alte sume plătite de angajator în temeiul raporturilor de muncă deci toate veniturile care au un caracter permanent sau de continuitate.

Din perspectiva îndeplinirii obligației de întreținere, noțiunea de „venituri cu caracter permanent” are un sens mult mai larg decât acela de venituri salariale, prin aceasta înțelegându-se toate acele sume de bani incluse ori nu în salariu care se dovedesc a fi plătite în mod constant şi periodic de către angajator ori având o altă sursă decât raporturile de muncă (ex: redevențe, chirii, drepturi de autor şi alte asemenea) şi care sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale debitorului şi a celor aflați în întreținerea sa.

În motivarea unor hotărâri judecătorești, îndeosebi după publicarea în Monitorul oficial a deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept[2], s-a reținut şi că echivalentul valoric al normei de hrană nu reprezintă un spor cu destinație specială, această natură având-o, de exemplu, drepturile de echipament şi nici sporuri pentru condiții deosebite de muncă, întrucât scopul unui atare spor este de acela de a permite beneficiarului său să anihileze efective nocive pe care le are asupra organismului prestarea unei munci în condiții vătămătoare, cum ar fi de exemplu, cazul sporului destinat achiziționării unui aliment necesar combaterii efectelor substanțelor toxice de la locul de muncă, situație în care destinația sporului constă exclusiv în achiziționarea acelui aliment pentru consumul propriu al angajatului.

Afectațiunea specială a acestor venituri trebuie stabilită prin actul normativ care le consacră.

Astfel, ar fi trebuit să fie îndeplinite două condiții: pe de o parte, să se prevadă în actul normativ o atare destinație, iar, pe de altă parte, prin aceleași act normativ să se stabilească excluderea sa de la orice urmărire, condiții care nu sunt îndeplinite în privința drepturilor analizate.

Prin urmare, nu este aplicabilă excepția prevăzută de art. 407 alin. (7) din Codul de proceduri civilă din anul 1865 [corespunzător art. 728 alin. (7) din Legea nr. 134/2010].

De altfel, art. 409 alin. (4) din Codul de procedură civilă din anul 1865 [corespunzător art. 728 alin. (4) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă] permite urmărirea ajutoarelor pentru incapacitate de muncă pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere, astfel încât, dacă în cazul unui debitor al întreținerii care nu primește decât acest ajutor, există posibilitatea urmăririi, a fortiori, echivalentul valoric al normei de hrană nu poate fi exclus de la orice urmărire.

Chiar dacă reprezintă echivalentul hranei ce nu se acordă în natură personalului prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, republicată, modificată şi completată nu există un fundament legal pentru ca aceste sume să nu fie considerate ca având un caracter stabil, în condițiile în care oricărui debitor al obligației de întreținere ce nu face parte din categoria persoanelor la care face referire art. 4 din acest act normativ i se stabilește cuantumul pensiei de întreținere la care este obligat prin raportare la toate veniturile cu caracter permanent, inclusiv sumele de bani pe care le alocă alimentelor.

S-a considerat că această interpretare şi aplicare a legii corespunde principiului interesului superior al copilului impus de art. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecția şi promovarea drepturilor copilului, republicată, principiu căruia trebuie să i se dea eficiență în legătură cu toate drepturile şi îndatoririle ce revin părinților, inclusiv în ceea ce privește determinarea mijloacelor materiale ale părintelui debitor al obligației de întreținere. (Anexa II)

Apreciez că prima orientare a jurisprudenței este în litera şi spiritul legii.

  • 1. Prealabil analizei teoretice a problemei de drept, prezint considerentele pentru care apreciez că acest recurs în interesul legii şi recursul în interesul legii declarat de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Suceava sunt admisibile prin raportare la soluția şi considerentele deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

În cauză este îndeplinită condiția prevăzută de art. 514 din Codul de procedură civilă, existând o problemă de drept rezultată din interpretarea şi aplicarea diferită a dispozițiilor legale evocate.

Acesta problemă de drept vizează, în esență, a se stabili dacă valoarea financiară a normei de hrană prevăzută de art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare constituie sau nu un venit cu afectațiune specială, din perspectiva stabilirii bazei de calcul a pensiei de întreținere datorată de părinte copilului său în condițiile art. 527 şi art. 529 din Codul civil.

De asemenea, este îndeplinită şi condiția de admisibilitate prevăzută de art. 515 din Codul de procedură civilă, întrucât divergența de jurisprudență este profundă şi persistă chiar şi după data publicării în Monitorul oficial a deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Potrivit celor prezentate în precedent, caracterul neunitar al jurisprudenței este exemplificat prin hotărâri judecătorești definitive (în acele situații în care litigiile s-au judecat conform Codului de procedură civilă aprobat prin Legea nr. 134/2010), precum şi prin hotărâri judecătorești irevocabile (în acele situații în care litigiile s-au judecat conform Codului de procedură civilă din anul 1865).

Ambele demersuri de unificare a jurisprudenței sunt admisibile, chiar şi în contextul în care, în cuprinsul considerentelor deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin care a fost respinsă ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Botoșani privind pronunțarea unei hotărâri prealabile asupra modului de interpretare a acelorași dispoziții legale, instanța supremă a arătat rațiunile pentru care veniturile analizate ar trebui excluse din baza de calcul a pensiei de întreținere.

Bunăoară, soluția de respingere ca inadmisibilă a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile în aceeași problemă de drept a fost determinată de lipsa caracterului de noutate a acesteia, condiție de admisibilitate specială, prevăzută de art. 519 din Codul de procedură civilă care deosebește în mod esențial acest mecanism a priori de unificare a jurisprudenței, de cel care intervine a posteriori – recursul în interesul legii.

Cu privire la autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 a Înaltei Curți de Casaţie și Justiţie – Completul pentru delegarea unor chestiuni de drept, arăt că această autoritate ce este îndeobște atașată actelor jurisdicționale, privește nu numai dispozitivul, dar și considerentele pe care aceasta se sprijină.

Identic deciziilor pronunțate în interesul legii, deciziile pronunțate în delegarea unor chestiuni de drept beneficiază de caracter obligatoriu pentru toate instanțele judecătorești de la data publicării lor în Monitorul oficial[3].

Esențial este faptul că autoritatea de lucru judecat atașată acestei decizii privește în mod necesar şi prioritar dispozitivul actului jurisdicțional, considerentele decisive, precum şi pe cele decizorii cuprinse în motivarea sa, potrivit art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă sub imperiul căruia a fost pronunțată[4].

Din aceste perspective, în cuprinsul precedentei decizii, se decelează între cele două categorii de considerente: pe de o parte, considerente decisive care au justificat soluția de respingere ca inadmisibilă a sesizării formulată în acea cauză şi prin care se explicitează lipsa condiției de admisibilitate prevăzută de art. 519 din Codul de procedură civilă sub aspectul cerinței de noutate a problemei de drept şi, pe de altă parte, considerente decizoriiprin care instanța supremă, raportându-se la practica de îndrumare a fostului Tribunalul Suprem şi doctrina recentă, ulterioară adoptării şi intrării în vigoare a Noului Cod civil, arată, în esență, că nu vor putea fi luate în considerare pentru stabilirea pensiei de întreținere sporul pentru condiții deosebite de muncă, precum şi cele cu destinație specială.

Or, astfel cum se observă din partea dedicată expunerii orientărilor de jurisprudență, unele instanțe, inclusiv instanțele de ultim control judiciar, ulterior publicării deciziei Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, au analizat caracterul compensațiilor financiare în discuție dintr-o altă perspectivă, argumentând în sensul lipsei unei destinații speciale a acestora[5].

În aceste condiții, s-a perpetuat caracterul neunitar al jurisprudenței, ceea ce demonstrează că, în practică, precedentul act jurisdicțional al instanței supreme nu a primit receptarea pe care ar fi impus-o efectul pozitiv al autorităţii de lucru interpretat de care beneficiau considerentele sale decizorii prin care s-a oferit o interpretare în problema de drept[6].

Având în vedere şi faptul că precedenta sesizare pentru dezlegarea chestiunii de drept a fost respinsă ca inadmisibilă, apreciez că recursul în interesul legii în aceeași problemă de drept este admisibil, neoperând în această privință efectul negativ al autorităţii de lucru judecat.

Efectul negativ al autorităţii de lucru judecat de care beneficiază decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se opune formulării unei sesizări având același obiect în procedura prevăzută de art. 519-520 din Codul de procedură civilă, întrucât finele de inadmisibilitate ce constă în lipsa caracterului de noutate, explicat pe calea considerentelor decisive din cuprinsul acestei decizii își menține valabilitatea în cauze identice.

În schimb, efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat sau, după caz, al autorităţii de lucru interpretat ce se atașează, considerentelor decizorii din cuprinsul acestei decizii, se impun noilor judecăți ale instanțelor civile, în virtutea caracterului obligatoriu ex lege al actului jurisdicțional care le conține, fără a putea constitui, însă, un fine de neprimire a unui alt demers de unificare a jurisprudenței pentru care cerința noutății problemei de drept nu este cerută, atunci când se constată că practica judiciară își menține caracterul neunitar.

În acest context, efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat/interpretat de care beneficiază considerentele decizorii şi caracterul obligatoriu al acestora se subsumează argumentelor pentru care o anumită orientare a jurisprudenței trebuie considerată ca fiind în litera şi spiritul legii.

Mutatis mutandis, în jurisprudența de unificare a instanței supreme s-a considerat că un nou recurs în interesul legii este admisibil, după ce, același demers de unificare a jurisprudenței, în aceeași problemă de drept, fusese anterior respins[7].

  • 2. Sub aspect teoretic, apreciez că în interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art. 527 alin. (2) și art. 529 alin. (1) şi (2) din Cod civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) și art. 4 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică şi siguranță națională, republicată, modificată şi completată, echivalentul valoric al normei de hrană nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabilește pensia de întreținere datorată de către părinte copilului, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 524 din Codul civil, temeiul obligației legale de întreținere este dat de starea de nevoie a creditorului şi de neputința acestuia de a se întreține din munca sau bunurile sale.

În privința minorului, într-o redactare vizibil perfecționată faţă de art. 86 alin. (3) din Codul familiei, prin dispoziții speciale cuprinse în art. 525 alin. (1) din Codul civil se arată că acesta are dreptul de a cere întreținere de la părinții săi atunci când starea sa de nevoie este determinată de neputința de a se întreține din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri ce ar putea fi valorificate.

În ceea ce privește stabilirea cuantumului întreținerii, similar art. 94 alin. (1) din Codul familiei, art. 529 alin. (1) şi art. 527 alin. (1) din Codul civil statuează cu valoare de principiu că întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti şi că la stabilirea mijloacelor debitorului obligației de întreținere se ține seama de veniturile şi bunurile acestuia, de posibilitățile de realizare a acestora, urmând a fi avute în vedere şi celelalte categorii de obligații ale sale.

În privința întreținerii la care este dator părintele, printr-o dispoziție expresă, cuprinsă în art. 529 alin. (2) din Codul civil se arată că aceasta se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulți copiii.

În conformitate cu alin. (3) al aceluiași articol, cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul lunar al celui obligat.

Comparativ cu reglementarea cuprinsă în art. 94 alin. (3) din Codul familiei care se raporta la „câștigul din muncă” al părintelului debitor al obligației de întreținere, în actuala reglementare, legiuitorul, în dorința de a elimina orice interpretări contrare cu privire la această noțiune[8], precum şi în contextul multiplicării surselor de venituri licite[9], a folosit un alt criteriu, cel al veniturilor lunare nete, de unde se deduce că vor fi avute în vedere, la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, nu doar veniturile realizate de către debitorul obligației de întreținere din muncă, ci şi din alte surse (ex: chirii, redevențe, dividende, depozite bancare, fructe civile şi industriale ale bunurilor proprii, etc. ) dacă acestea au caracter de continuitate[10].

În mod constant, atât în doctrină[11], cât şi în practica judiciară[12] s-a stabilit că la determinarea cuantumului pensiei de întreținere nu se iau în calcul decât veniturile cu caracter permanent, de continuitate, nu şi cele întâmplătoare.

Pentru evitarea unor posibile impedimente la executarea silită a datoriilor ce constau în pensii de întreținere, dispozițiile de drept substanțial trebuie aplicate prin coroborare cu prevederile de drept procesual care stabilesc veniturile ce pot forma obiect al urmăririi silite.

Astfel, prevederile art. 728 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă [corespunzător art. 409 din Codul de procedură civilă din anul 1865] reglementează urmărirea silită a salariului şi a altor venituri periodice realizate din muncă sau a altor sume care se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia (venituri şi sume periodice asimilate salariului), precum şi a pensiilor, sub mai multe aspecte[13].

În primul rând, art. 728 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă [într-o redactare identică art. 409 alin. (1) din Codul de procedură din anul 1865] stabilește că aceste venituri ale debitorului sunt supuse unei insesizabilități absolute (în raporturile cu oricare dintre creditori), dar parțiale, o anumită cotă din salariu ori din veniturile asimilate acestuia fiind rezervată creditorilor urmăritori[14].

În privința sumelor datorate cu titlu de obligație de întreținere, prin art. 728 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă [corelativ art. 409 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă din anul 1865] se stabilește o cotă de ½ din aceste venituri ce poate fi urmărită silit.

În schimb, din motive de protecție socială a debitorului, prin art. 728 alin. (7) din același act normativ [corespunzător art. 409 alin. (7) din fostul Cod de procedură civilă] se stabilește că unele venituri ale acestuia sunt absolut şi total insesizabile.

Această insesizabilitate instituită de lege în considerarea destinației speciale a unor venituri ale debitorului trebuie recunoscută în raport de orice urmărire silită, fie ea şi parțială, chiar şi pentru datorii vizând obligațiile de întreținere, întrucât, în caz contrar, ar fi afectat însuși scopul pentru care sumele respective au fost acordate[15].

În cazul nerespectării acestui regim juridic, sancțiunea care intervine este nulitatea urmăririi, potrivit art. 729 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă [corespunzător art. 410 din Codul de procedură civilă din anul 1865].

Deși, în anumite condiții, veniturile reprezentate de alocația financiară ce constituie echivalentul valoric al normei de hrană, atunci când executarea dreptului prevăzut în favoarea personalului din cadrul instituţiilor indicate în cuprinsul art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, republicată, modificată şi completată nu se face în natură dobândesc un caracter de continuitate, totuși, nu pot fi luate în considerare la stabilirea bazei de calcul a pensiei de întreținere datorată potrivit art. 527 şi art. 529 din Codul Civil, motivat de afectațiunea specială a acestui venit al debitorului întreținerii, ceea ce face ca, în privința acestora să opereze insesizabilitatea absolută şi totală prevăzută de art. 728 alin. (7) din Legea nr. 134/2010 [corespunzător art. 409 alin. (7) din fostul Cod de procedură civilă].

Astfel, potrivit art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, republicată, modificată şi completată, scopul acestui drept este de a asigura nevoile nutritive ale personalului indicat de acest act normativ prin compensarea eforturilor depuse în procesul de instruire şi de îndeplinire a misiunilor, în considerarea condițiilor de mediu şi a altor factori specifici locului de muncă şi activității prestate.

Este evident că rațiunile pentru care, în general, este recunoscut dreptul anumitor categorii de salariați la o alimentație de protecție şi anume, condițiile de muncă deosebite ce necesită un aport caloric crescut, în scopul menținerii sănătății pentru desfășurarea activităților specifice, se regăsesc şi în cazul dreptului la hrană prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, republicată, modificată şi completată.

Această afectațiune specială a dreptului se cuvine a fi recunoscută şi trebuie să primească efectele juridice corespunzătoare, chiar şi în acele situații în care executarea dreptului nu se face în natură, ci în echivalent, prin plata valorii financiare neimpozabile a normei de hrană, potrivit actul normativ menționat anterior.

Sub acest aspect, există o vădită asemănare între veniturile analizate şi sporurile pentru condiții deosebite de muncă asupra cărora Plenul fostului Tribunalul Suprem a statuat prin decizia nr. 14 din 23 mai 1963 în sensul că nu pot fi cuprinse în câștigul din muncă pe baza căruia se stabilește pensia de întreținere, întrucât trebuie să se țină seama de scopul urmărit de lege, acela de a da posibilitatea materială a angajaților să prevină ori să înlăture efectele dăunătoare pe care le au asupra organismului omenesc acele munci prestate în condiții speciale avute în vedere la acordarea acestor sporuri. A stabili în sens contrar, ar însemna să nu se țină seama de scopul urmărit de lege, ceea ce ar conduce la micșorarea posibilității de apărare a organismului angajatului care lucrează în aceste condiții, acesta fiind şi împotriva intereselor creditorului întreținerii[16].

Aceleași rațiuni pot fi reținute mutatis mutandis şi în privința echivalentului financiar al normei de hrană, conducând la aceeași soluție de excludere a acestor venituri din baza de calcul a pensiei de întreținere datorată potrivit art. 527 şi art. 529 din Codul civil, întrucât ubi eadem este ratio, ibi eadem solutio esse debet.

Din aceste perspective, nu prezintă relevanță faptul că drepturile bănești analizate nu îmbracă forma unui spor la salariul de bază, întrucât ceea ce interesează este, după cu am demonstrat, destinația specială a dreptului al cărui echivalent valoric îl reprezintă.

În acest mod se poate da eficiența juridică pe care o impune efectul pozitiv al autorităţii de lucru interpretat a deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conferindu-se previzibilitate asupra aplicării unei reglementări privind folosința bunurilor debitorului.

***

Pentru aceste motive, în temeiul dispozițiilor art. 517 din Codul de procedură civilă, solicit admiterea prezentului recursul în interesul legii, a recursului în interesul legii declarat de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Suceava şi pronunțarea unei decizii pentru interpretarea şi aplicarea unitară a legii.

[1] Decizia civilă nr. 249/A din 13 martie 2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara – Secţia I Civilă în dosarul nr. 9834/221/2013; Decizia civilă nr. 425/AC din 2 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Neamț – Secția I Civilă

în dosarul nr. 4461/279/2013; Decizia civilă nr. 383/A din 21 octombrie 2014 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr. 32/305/2014; Sentința civilă nr. 13408 din 4 decembrie 2014 pronunţată de Judecătoria Brașov în dosarul nr. 10706/197/2014 definitivă prin neapelare; Decizia civilă nr. 1421 din 7 octombrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a III-a Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. 16865/300/2012; Decizia civilă nr. 228 din 24 septembrie 2014 pronunțată cu opinie separată de Tribunalul Giurgiu – Secția Civilă în dosarul nr. 3784/236/2013; Sentința civilă nr. 1362 din 19 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București – Secția Civilă în dosarul nr. 8894/303/2014 definitivă prin neapelare; decizia nr. 110 din 10 februarie 2015 pronunțată de Tribunalul Olt – Secția I Civilă în dosarul nr. 2310/311/2014; Decizia nr. 84 din 21 ianuarie 2015 pronunțată de Tribunalul Dolj – Secția I Civilă în dosarul nr. 3581/215/2013; Sentința civilă nr. 3892 din 24 martie 2015 pronunțată Judecătoria Craiova – Secția Civilă în dosarul nr. 44593/215/2014 definitivă prin neapelare; Sentința civilă nr. 470 din 19 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Vaslui în dosarul nr. 7/333/2015 definitivă prin neapelare; Decizia civilă nr. 518/A din 3 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Bihor – Secția I Civilă în dosarul nr. 19285/271/2013; Sentința civilă nr. 3957 din 22 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosarul nr. 6848/296/2014 definitivă prin neapelare; sentința civilă nr. 610 din 12 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosarul nr. 11846/296/2014 definitivă prin neapelare; Sentința civilă nr. 2395 din 11 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosarul nr. 22995/271/2015 definitivă prin neapelare (pct. 4, 8, 10, 12, 13, 16, 18, 23, 24, 25, 33, 34, 36-38 din Anexa I)

[2] Sentința civilă nr. 492 din 24 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Buhuși în dosarul nr. 156/199/2014 definitivă prin neapelare; Sentința civilă nr. 895 din 3 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Zărnești în dosarul nr. 229/3387/2014 definitivă prin decizia civilă nr. 31/A din 10 martie 2015 pronunțată de Tribunalul pentru minori şi familie Brașov; Sentința civilă nr. 4859 din 4 mai 2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București – Secția Civilă în dosarul nr. 26732/300/2014 definitivă prin neapelare; Sentința civilă nr. 4863 din 4 mai 2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București – Secția Civilă în dosarul nr. 32317/300/2014 definitivă prin neapelare; Decizia nr. 11/A/MF din 19 ianuarie 2015 pronunțată de Tribunalul Mehedinți – Secția I Civilă în dosarul nr. 783/225/2014; Decizia nr. 1142 din 29 octombrie 2014 pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I Civilă în dosarul nr. 1439/318/2014; Decizia nr. 55 din 22 ianuarie 2015 pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I Civilă în dosarul nr. 5081/318/2014; Sentința civilă nr. 360 din 10 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Vaslui în dosarul nr. 7153/333/2014 definitivă prin neapelare (pct. 4, 9, 19, 20, 26, 27, 28, 45 Anexa II);

[3] În doctrină, s-a făcut o distincție sub acest aspect, arătându-se că decizia pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are autoritate de lucru judecat în litigiul în care s-a formulat cererea de sesizare și autoritate de lucru interpretat pentru celelalte instanțe (I. Deleanu, „Tratat de procedură civilă”, Vol. II, Editura Universul Juridic., București, 2013, n. 122, nota 3 subsol, p. 390);

[4] Mutatis mutandis, decizia nr. 11 din 20 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul oficial, partea I, nr. 522 din 14 iulie 2015;

[5] Este adevărat că, în literatura de specialitate, s-a arătat că, întrucât cele două proceduri reglementate pentru asigurarea unei practici judiciare unitare se exclud reciproc, în sensul că, dacă o problemă de drept a fost dezlegată în procedura hotărârii prealabile, chiar dacă ulterior se constată că sunt date soluții care o nesocotesc, recursul în interesul legii este inadmisibil, pentru că deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în ambele proceduri sunt, în egală măsură, obligatorii pentru toate instanțele şi că, în aceste situații, remediul este dat doar de exercitarea căilor de atac pentru încălcarea dispozițiilor normative incidente astfel cum au fost interpretate de către Înalta Curte (M. Nicolae, „Recursul în interesul legii şi dezlegarea în prealabil, a unei chestiuni de drept noi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în lumina Noului Cod de procedură civilă” în Dreptul nr. 2/2014, p. 69 şi autorii loc. cit.)

[6] Bunăoară, în literatura de specialitate, s-a arătat, în privința considerentelor decizorii, că acestea se bucură de efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat şi că, a nega acest lucru, ar însemna, de fapt, a crea premisele instabilității juridice (A. Nicolae, „Relativitatea şi opozabilitatea efectelor hotărârii judecătorești”, Universul Juridic, București, 2008, p. 289);

Autoarea citată arată totodată: „Faptul că soluția asupra acestui aspect (prin care s-a statuat pe calea unor considerente decizorii – n.ns.) nu se regăsește în dispozitivul hotărârii face ca eficacitatea directă a hotărârii (protejată de efectul negativ al autorităţii de lucru judecat) să nu se manifeste, dar se va produce eficacitatea „indirectă” a acesteia, părțile neputându-se sustrage efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat şi neputând nega realitatea situației juridice stabilite în considerente” (Idem, p. 290).

În cuprinsul expunerii, am optat pentru noțiunea de autoritate de lucru interpretat, întrucât aceasta se degajă din cuprinsul art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă care consacră efectul obligatoriu al dezlegării date chestiunilor de drept.

Consider că efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat poate fi pus în relație şi cu autoritatea de lucru interpretat care se atașează considerentelor decizorii.

[7] Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul oficial, partea I, nr. 824 din 22 noiembrie 2011;

[8] În acest sens, C. Irimia în „Noul Cod civil. Comentarii pe articole”, Fl. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Editura CH Beck, București, 2012, comentariu art. 529 – n.3, p. 572;

[9] Curtea Constituțională, decizia nr. 327 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul oficial, partea I, nr. 866 din 22 septembrie 2004;

[10] M. Avram, „Drept civil. Familia”, Editura Hamangiu, București, 2013, p. 492-493; T. Bodoaşcă, A. Drăghici, I. Puie, „Dreptul familiei. Tratat universitar”, Editura Universul Juridic, București, 2013, p. 470;

[11] C. Lungu, „Unele aspecte teoretice şi de practică judiciară privind obligația de întreținere” în Revista Română de Drept, nr. 10/1971, p. 118 şi jurisprudența loc. cit., n. 46-48 subsol; I. Albu, „Dreptul familiei”, Editura Didactică şi Pedagogică, București, 1975, n. 388, p. 307; T. R. Popescu, „Dreptul familiei. Tratat”; Editura Didactică şi Pedagogică București, 1963, n. 553, p. 220; I. P. Filipescu, „Tratat de dreptul familiei”, Editura All, București, 1998, p. 527; Al. Bacaci, V. Dumitrache, C.C. Hageanu, „Dreptul familiei”, Ediția a V-a, Editura CH Beck, București, 2006, p. 260; E. Florian, „Dreptul familiei”, Editura CH Beck, București 2006, p, 292, 310; A-Gh. Gavrilescu, „Aspecte teoretice şi de practică judiciară privind obligația de întreținere între părinți şi copii în reglementarea Codului familiei și a Noului Cod civil” în Analele Universității „Constantin Brâncuși” nr. 3/2010, p. 122; A – Gh. Gavrilescu, „Discuții privind determinarea cuantumului întreținerii pe care părintele sau adoptatorul o datorează copilului” în Dreptul nr. 6/2009, p. 128-133; G. C. Frenţiu în „Noul Cod civil. Comentarii, doctrină şi jurisprudență”, vol. I, Editura Hamangiu, București, 2012, comentariu art. 529, n. 5, n. 6 p. 771-772; V. Dumitrache, „Considerații privind obligația legală de întreținere în Noul cod civil” în „Culegere de studii in honorem Alexandru Bacaci şi Ovidiu Ungureanu”, C. Munteanu (coord.), Editura Universul Juridic, București, 2012, n. 55, p. 91; T. Bodoaşcă, A. Drăghici, I. Puie, op. cit., p. 441-442 şi autorii loc. cit; G. C. Frenţiu, „Comentariile Codului civil. Familia”, Editura Hamangiu, București, 2012, n. 356, p. 362-363 şi nr. 556, p. 667;

[12] Tribunalul Suprem, decizia nr. 2047 din 13 noiembrie 1979 în Revista Română de Drept nr. 3/1980, p. 66 şi în Culegere de decizii pe anul 1979, p. 164; Tribunalul Suprem, decizia nr. 1025 din 12 octombrie 1966 în Revista Română de Drept nr. 2/1967, p. 158; ÎCCJ – Secția civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 3317 din 25 aprilie 2005, decizia nr. 2973/2004, decizia nr. 2648 din 1 aprilie 2004 www.scj.ro;

[13] S. Zilberstein, V.M. Ciobanu, „Tratat de executare silită”, Editura Lumina Lex, București, 2001, p. 298;

[14] S. Zilberstein, V.M. Ciobanu, op. cit., p. 298; G. Boroi, M. Stancu, „Drept procesual civil”, Editura Hamangiu, București, 2015, p. 1017; G. Răducanu în „Noul Cod de procedură civilă. Comentarii pe articole”, Vol. II, G. Boroi (coord.), Editura Hamangiu, București, 2013, comentariu art. 728, n.5, p. 230;

[15] S. ZIlberstein, V.M. Ciobanu, op. cit., p. 303;

[16] Plenul Tribunalului Suprem, decizia de îndrumare nr. 14 din 23 mai 1963 în „Jurisprudența instanței supreme în unificarea practicii judiciare în materie civilă (1956-2008)”, ediție îngrijită de L. Lefterache, I. Nedelcu, F. Vasile, Editura Universul Juridic, București, 2009, p. 92-93;

ANPC propune o lege care sa prevada clar ce au si ce nu au voie sa faca recuperatorii:Avocat Coltuc

de

Vor fi interzise telefoanele la ore tarzii, practicile de intimidare sau amenintarile. In cazul celor care nu respecta noile reguli, sanctiunile pot merge pana la suspendarea activitatii firmelor de recuperare.
In Romania nu exista reguli clare pentru firmele de recuperari. Asa ca datornicilor le este teama de amenintari. Domnul Serban povesteste despre calvarul prin care trece.

Serban, datornic: „Nu numai telefoane, dar de genul ca va facem, ca va dregem, ca o sa ajungeti in puscarie. Mie, sotiei, soacrei, a ajuns pana si la maica-mea. A culminat cu inceperea venirii prin bloc, pe la vecini, s-au interesat ce fac, unde lucrez, cati bani am, daca am ceva, au venit si la usa de cateva ori.”
Victor sustine ca i-au speriat copilul.

Victor, datornic: „Am fost sunat si eram in oras, a raspuns baietelul meu de 6 ani si i-a transmis acel operator de la firma de recuperare ca spune-i tatalui tau sa sune la acest numar ca i se intampla ceva rau! Va dati seama ce poate sa creada un copil.”

Desi aceste practici sunt pedepsite cu inchisoarea pana la 3 luni, putine cazuri au ajuns in atentia procurorilor. Cei mai multi reclamanti merg la Protectia Consumatorilor, insa fara niciun rezultat.
Marius Dunca, presedintele ANPC: „Avem sesizari, dar consumatorii nu au putut sa vina cu dovezi si sa sanctionam ca practica agresiva”

Asa ca Seful ANPC propune o lege care sa prevada clar ce au si ce nu au voie sa faca recuperatorii.

Marius Dunca, presedintele ANPC: „Nu sunt de acord cu maniera de a suna noaptea, de a suna angajatorii, de a suna vecinii, de a pune afise in fata blocului. Prin directiva 17/2014, o sa intre in dezbatere in Parlament, in toamna, aceasta pentru ca trebuie implementata pana in martie 2016 si acolo putem adauga cateva elemente prin care sa reglementam si acest domeniu.”

Desi legislatia muncii nu contine prevederi referitoare la retragerea demisiei, salariatul poate reveni asupra deciziei pe care a luat-o.

de

Salariatul nu trebuie sa-si motiveze decizia, iar angajatorul este obligat sa o inregistreze.”Angajatorul este obligat sa inregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a inregistra demisia da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de proba”, prevede actul normativ.

Totusi, daca un salariat se razgandeste, exista posibilitatea ca acesta sa-si retraga demisia. Concret, chiar daca dreptul muncii nu reglementeaza in mod expres aceasta situatie, singura conditie ce trebuie indeplinita este ca angajatorul sa fie de acord.

ANAF poate controla o firmă doar dacă aceasta corespunde criteriilor impuse de un articol din Codul de Procedură Fiscală

de

Inspecţia fiscală se poate face doar în anumite condiţii stabilite de legislaţia fiscală. Până acum, acţiunile de control fiscal la firme puteau fi declanşate doar de către Fisc, dar după recenta modificare a Codului de Procedură Fiscală, lucrurile s-au schimbat puţin, în sensul că mai pot şi alţii să ceară inspecţie fiscală la un agent economic.

O firmă poate fi controlată în baza prevederilor articolului 100 din Codul de Procedură Fiscală, care până acum prevedea următoarele: „(1) Selectarea contribuabililor ce urmează a fi supuşi inspecţiei fiscale este efectuată de către organul de inspecţie fiscală competent, în funcţie de nivelul riscului stabilit ca urmare a analizei de risc.

(2) Analiza de risc reprezintă activitatea efectuată în scopul de a identifica riscurile de nedeclarare a creanţelor fiscale, de a le evalua, de a le gestiona, precum şi de a le utiliza în vederea selectării contribuabililor ce urmează a fi supuşi inspecţiei fiscale.
(3) Contribuabilul nu poate face obiecţii cu privire la procedura de selectare folosită. De pe 23 iulie 2014 se aplică şi alineatul 4), care s-a introdus la articolul 100 şi spune că inspecţia fiscală se poate face şi la solicitarea altor instituţii ale sta­tului, dar în condiţiile unei analize de risc: „(4) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul solicitărilor primite de la alte instituţii ale statului, precum şi în cazul în care în alte acte normative este prevăzută efectuarea unei acţiuni de inspecţie fiscală“.
Dar firmele mai pot fi controlate de către inspectorii ANAF şi în alte situaţii. Inspecţia de fond se face obligatoriu atunci când o entitate economică (societate, PFA etc.) solicită rambursarea unor sume din TVA mai mari de 5.000 de lei. În cazul în care firma cere statului să îi restituie TVA în cuantum mai mic, atunci controlul Fiscului poate fi ulterior rambursării efective a banilor.

De asemenea, pentru firmele intrate în insolvenţă, inspecţia fiscală trebuie făcută în primele două luni de la declanşarea procedurii insolvenţei. Prevederea efectuării controlului fiscal imediat după declanşarea procedurii a fost introdusă recent în legislaţie, odată cu modificarea Legii insolvenţei.
De asemenea, Fiscul mai are pârghii prin care să controleze firmele, în afara celor prezentate anterior.

Este vorba despre controalele încrucişate care se fac la anumite firme. Dacă în timpul controlului de fond la o firmă, în baza analizei de risc reieşite ca urmare a prevederilor art. 100 din Codul de Procedură Fiscală, se constată că firma controlată a înregistrat toate facturile în Declaraţia 394 numită „Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional“, dar partenerul de afaceri care a emis sau primit facturile respective (deci, furnizorul sau clientul) nu a declarat respectivele facturi în Declaraţia 394, atunci acei din urmă contribuabili riscă să facă obiectul unei inspecţii fiscale.

Clauze Abuzive Banci – Comportamentul ABUZIV al băncilor, constatat de specialiști

de

Dacă în ultimii ani s-a vorbit despre clauzele considerate abuzive, în principal în contractele de credit încheiate între bănci şi debitori, existând o serie de procese în instanţă pe această temă, sunt şi profesionişti care se plâng de faptul că sunt puşi în situaţia să semneze, chiar dacă nu sunt de acord, anumite clauze impuse de operatorii financiari.

Evaluatorii reclamă o serie de solicitări ce apar în contractele pe care trebuie să le încheie cu instituţiile bancare în momentul în care prestează servicii pentru acestea.

Adrian Vascu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR), ne-a spus că, „de-a lungul timpului (mai mult în trecut şi mai puţin astăzi, dar totuşi existând încă), evaluatorii au informat ANEVAR despre diverse clauze contractuale care au fost impuse de către bănci şi care nu ar fi trebuit sau nu puteau fi acceptate”. Domnia sa ne-a precizat că, printre acestea, se numără cele prin care băncile solicită o anume valoare pentru imobilul supus procedurii de evaluare şi cererile privind diverse discounturi sau despăgubiri, în funcţie de caz.

Citește articolul integral pe Bursa.ro.

Registrul Electoral va fi extins si pentru romanii din diaspora

de

Extinderea Registrului Electoral pentru romanii din diaspora face parte dintr-un contract-cadru multianual, care se intinde pe patru ani si care prevede, de asemenea, mentenanta si modernizarea Registrului Electoral, valoarea estimativa a proiectului publicat, miercuri, de AEP in Sistemul Electronic de Achizitii Publice fiind de 8,4 milioane de euro, cu TVA inclusa.

„Este vorba despre achizitia unui contract-cadru multianual care se intinde pe patru ani. Contine un numar de cinci contracte subsecvente, care sunt fiecare bugetate, incepand cu anul acesta. Noi am reusit sa prindem in buget, anul acesta, o suma de aproape doua milioane de euro, TVA inclusa, urmand de vazut daca Guvernul va aloca in anii urmatori fondurile necesare pentru celelalte contracte subsecvente”, a afirmat purtatorul de cuvant al Autoritatii Electorale Permanente, Marian Muhulet.

Anulare proces verbal de contravenţie 41139099 – INSPECTORATUL DE STAT PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER ISCTR

de

Tip solutie: Admite in parte plângerea
Solutia pe scurt: Admite în parte plângerea formulată de petenta Administraţia Naţională „Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Mureş, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE STAT PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – REGIUNEA NR. 5 şi, în consecinţă: Anulează în parte procesul-verbal de contravenţie seria ISCTR nr. 41139099 încheiat la data de 01 octombrie 2014, în ceea ce priveşte contravenţia prevăzută de art. 4 pct. 57 din HG 69/2012 şi sancţionată de art. 7 alin. 1 din acelaşi act normativ. Înlocuieşte amenda de 4000,00 lei aplicată petentei prin procesul-verbal de contravenţie seria ISCTR nr. 41139099 încheiat la data de 01 octombrie 2014 cu sancţiunea contravenţională „Avertisment”, în ceea ce priveşte contravenţia prevăzută de art. 4 pct. 61 din HG 69/2012 şi sancţionată de art. 7 alin. 1 din acelaşi act normativ. Menţine în rest procesul-verbal atacat. Dispune restituirea către petentă a amenzii în cuantum de 4000,00 lei achitată prin O.P. nr. 2267/08.10.2014 şi O.P. nr. 2266/08.10.2014. Obligă intimata la plata de cheltuieli de judecată către petentă în cuantum de 20,00 lei. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Deva. Pronunţată în şedinţă publică, azi 05 iunie 2015.
Document: Hotarâre  1577/2015  05.06.2015

Act constitutiv – Ce este, ce contine si cum se incheie Actul Constitutiv al unei societati cu raspundere limitata

de

SONY DSC

Actul Constitutiv este documentul principal care sta la baza infiintarii si functionarii oricarei societati.

In cazul in care doriti sa puneti bazele unei afaceri, este important sa stiti cum sa intocmiti in mod corect un Act Constitutiv, luand in considerare toate prevederile legale care impun un anumit continut, iar uneori si o anumita forma pentru acesta, intrucat ignorarea acestor prevederi poate atrage neinregistrarea societatii la Registrul Comertului sau chiar anularea acesteia.

Vedeti mai jos care sunt mentiunile obligatorii in Actul Constitutiv al unei societati cu raspundere limitata si care sunt conditiile in care acesta se poate incheia in mod valabil.

Mentiuni obligatorii in Actul Constitutiv al unei societati cu raspundere limitata

1)    datele de identificare ale asociatilor

–   pentru persoane fizice: nume, prenume, CNP (echivalent al acestuia pentru persoane straine), locul si data nasterii, domiciliul, cetatenia

–   pentru persoane juridice: denumirea, sediul, nationalitatea, numarul de inregistrare in registrul comertului (sau codul unic de inregistrare)

2)    forma societatii

–   societate cu raspundere limitata (SRL)

3)    denumirea societatii

–   denumirea este compusa dintr-un cuvant/combinatie de cuvinte, silabe, cifre etc. la care se adauga forma de societate; ex. Impex 2000 S.R.L., Unika S.R.L., Pro-Legal 2013 S.R.L.

4)    sediul social al societatii

–   adresa sediului social prevazut in Actul Constitutiv trebuie sa corespunda exact cu cea din titlul de proprietate sau din contractul de spatiu incheiat in acest scop

5)    sediile secundare ale societatii sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara

–   sucursale, agentii, reprezentante sau alte unitati fara personalitate juridica

6)    obiectul de activitate al societatii

–   se vor preciza domeniul si obiectul principal de activitate, precum si activitatile secundare (daca este cazul) in conformitate cu CAEN (Clasificarea Activitatilor Economice din Romania)

7)    capitalul social

–   se vor preciza: aportul fiecarui asociat exprimat in numerar si, daca este cazul, in natura, valoarea aportului in natura; modul evaluarii aportului in natura; numarul total si valoarea nominala a partilor sociale; numarul partilor sociale ale fiecarui asociat.

atentieDe stiut: Capitalul social al societatii cu raspundere limitata (SRL) nu poate fi mai mic de 200 lei si se divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei fiecare.

8)    administratorii

–   in functie de cum administratorii sunt persoane fizice/persoane juridice, in actul constitutiv se vor mentiona: numele/denumirea completa, locul si data nasterii (pentru persoane fizice), CNP (echivalent)/nr. de inregistrare in registrul comertului, domiciliul/sediu, cetatenia/nationalitatea

atentieAtentie:Administratorii S.R.L.-urilor pot fi desemnati dintre asociatii societatii sau din afara acesteia: asociati administratori sau administratori neasociati  (vezi aici care sunt conditiile numirii administratorilor in societatea cu raspundere limitata).

9)    datele de identificare ale primilor cenzori si ale auditorului financiar, daca exista

atentieAtentie: In cazul societatii cu raspundere limitata, desemnarea cenzorilor este obligatorie numai daca numarul asociatilor este mai mare de 15, iar desemnarea auditorul financiar numai daca societatea este supusa obligatiei legale de auditare.

10)    participarea fiecarui asociat la beneficii si pierderi

atentieAtentie: Participarea asociatilor la beneficii si pierderi se exprima in procent (%) din capitalul social. De regula, participarea la beneficii si pierderi este direct proportionala cu procentul detinut de fiecare asociat la capitalul social, insa asociatii pot conveni si altfel.

11)    durata societatii

–   regula: durata nedeterminata; exceptional insa, se infiinteaza si societati pe durata determinata

12)    modul de dizolvare si de lichidare

Cum se incheie Actului Constitutiv

Actul Constitutiv se incheie, in principiu, sub semnatura privata a asociatilor (sau reprezentantilor asociatilor) care pun bazele societatii. In mod exceptional, atunci cand printre bunurile aduse ca aport la capitalul social se afla un teren, Actul Constitutiv trebuie sa aiba forma autentica (adica validata de un notar public).

Proces castigat Timbru de Mediu – Restituire Timbru De Mediu

de

Solutia pe scurt: Admite acţiunea . Anulează decizia nr. 77/12.04.2013, emisă de pârâta Administraţia Finanţelor Publice Turnu Măgurele Obligă pârâtele ADMINISTRAŢIA FINANŢELOR PUBLICE TURNU MĂGURELE, DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE TELEORMAN, MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR –

ADMINISTRAŢIA FONDULUI DE MEDIU să plătească reclamantului IORGA MIHAELA IULIANA , suma de 2916 lei , reprezentând timbrul de mediu pentru autovehicule, achitată conform chitanţei seria TS 7, nr 1687065/12.04.2013 Obligă pârâtele să platească reclamantului suma de 46 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs va fi depusă la Tribunalul Teleorman Pronunţată în şedinţă publică, azi, 25 septembrie 2013.

Document: Hotarâre  1273/2013  25.09.2013

http://portal.just.ro/87/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=8700000000050760&id_inst=87

Un cunoscut avocat din Cluj Napoca este in vizorul DNA, alaturi de un executor judecatoresc, dupa ce au executat silit Compania Nationala de Autostrazi

de

kovesi

CNADNR a ramas fara circa doua milioane de euro. Ioan Baras, avocat in Baroul Cluj, a reprezentat legal si Compania de Autostrazi (CNADNR) intre anii 2008 si 2010. Dupa incetarea contractului, acesta a invocat o clauza penala pentru rezilierea unilaterala a contractului si ar fi urmat sa primeasca suma pe trei ani pe care Compania o plateste bugetului de stat pentru ca nu a angajat persoane cu handicap, adica 7,71 milioane de lei. Pe langa aceasta suma, Baras a cerut executarea CNADNR si pentru suma suma de 921.518 lei.

Procurorii DNA sustin ca banii s-au luat din bugetul CNANDR fara nicio sentinta. In luna aprilie 2013, avocatul Baras i-a cerut executorului R.S. sa execute suma de 7,71 milioane de lei. In 7 mai 2013, executorul a luat banii dintr-un cont aflat la BCR, Sector 3. Pe 8 mai, Judecatoria Sectorului 3 a suspendat orice forme de executare, sustin procurorii.

Pe 1 octombrie 2013, Judecatoria Sectorului 3 a anulat formele de executare si a dispus ca executorul sa restituie intreaga suma in conturile CNADNR. In 3 octombrie 20013, avocatul Baras l-a informat pe executorul R.S. ca CNADNR a pierdut procesul, adresa fiind un fals grosolan, potrivit documentelor DNA. Avocatul i-a cerut executorului sa ii achite suma de 7,71 milioane de lei, lucru care s-a si intamplat.

Procurorii DNA in acuza pe executorul R.S. ca nu s-a documentat despre soarta procesului si a facut platile in necunostinta de cauza.

CNADNR a depus mai multe reclamatii, inclusiv la Ministerul Justitiei si la DNA, deoarece nu a mai recuperat banii. Executorul a declarat ca nu este vinovat, pentru ca sentinta Judecatoriei Sectorului 3 a anulat doar actele de executare care au fost facute pe raza acestui sector din Bucuresti si ca el a executat doar conturi ale CNADNR deschise in Cluj Napoca.

SUCCES în procesul ANPC vs. OTP Bank. Efect asupra tuturor contractelor identice

de

UPDATE 22:00 – Potrivit ziarului Bursa, Judecătorul Laura Andrei, preşedintele Tribunalului Bucureşti, a confirmat faptul că acţiunea ANPC a fost admisă pe fond, cu drept de apel,fiind dispusă modificarea întregului portofoliu de contracte identice. Domnia sa ne-a mai spus că Tribunalul a dispus amendarea OTP Bank cu suma de 700 de lei.

Cum primesc Diurna.Diurna pentru Deplasare in interes de serviciu

de

Salariatii care se deplaseaza in interes de serviciu au dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, conform Codului muncii. Aceasta indemnizatie de delegare, denumita si diurna, se acorda pe zi calendaristica atat pentru deplasarile in interiorul tarii, cat si pentru cele in strainatate, intr-un cuantum stabilit expres de lege. Afla din materialul de mai jos care sunt conditiile de acordare a diurnei, daca este sau nu supusa impozitului pe venit, precum si in baza a ce documente contabile se va realiza decontarea ei.

Diurna este un drept legal al oricarui salariat angajat in baza unui contract de munca, dupa cum se arata si in Codul Muncii: „Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil”.

Acelasi act normativ stabileste ca delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni si se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. „Refuzul salariatului de prelungire a delegarii nu poate constitui motiv pentru sanctionarea disciplinara a acestuia”, se mentioneaza in legislatia muncii.

In cazul societatilor comerciale, drepturile banesti pe perioada delegarii si detasarii se acorda in conditiile prevazute in contractele colective sau individuale de munca.

In cazul in care societatea nu are incheiat un contract colectiv de munca, atunci stabilirea diurnei si a celorlalte conditii pe perioada deplasarii se poate face printr-un act aditional la contractul individual de munca.

Diurna se acorda atat in tara, cat si in strainatate

Conform normelor autohtone, diurna se acorda pe zi calendaristica.

In interiorul tarii, diurna este stabilita la nivelul legal acordat institutiilor publice, indexata cu 2.5, si se va acorda in cazul in care delegarea se realizeaza intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca, se arata in HG nr. 1860/2006. Indemnizatia se va acorda salariatului indiferent de functia pe care acesta o indeplineste si de autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara activitatea.

Numarul zilelor calendaristice in care persoana se afla in delegare se socoteste de la data si ora plecarii pana la data si ora inapoierii mijlocului de transport din si in localitatea unde isi are locul permanent de munca, considerandu-se fiecare 24 de ore cat o zi de delegare.

Pentru delegarea cu o durata de o singura zi, precum si pentru ultima zi, in cazul delegarii de mai multe zile, indemnizatia se acorda numai daca durata delegarii este de cel putin 12 ore. Nivelul stabilit pentru institutiile publice este, incepand din 27 ianuarie 2015, de  de 17 lei/zi.

In ceea ce priveste diurna externa, aceasta este reglementata de HG nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. Diurna este stabilita la nivelul legal al diurnei stabilit pentru fiecare tara in parte indexat cu 2.5.

Perioada pentru care se acorda diurna in valuta se determina in functie de mijlocul de transport folosit, avandu-se in vedere momentul decolarii avionului, la plecarea in strainatate, si momentul aterizarii avionului, la sosirea in tara, de si pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a frontierei de stat a Romaniei.

In cazul calatoriilor cu trenul sau masina, se va lua in considerare momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei, atat la plecarea in strainatate, cat si la inapoierea in tara.

In schimb, pentru fractiunile de timp care nu insumeaza 24 de ore, diurna se acorda astfel: 50% pana la 12 ore si 100% pentru perioada care depaseste 12 ore.

Diurna acordata pentru deplasarile in strainatate acopera inclusiv costul transportului in interiorul localitatii.

Atentie! Potrivit normelor legale, nu se vor acorda tichete de masa pentru perioada in care salariatul se afla in delegare/detasare si primeste indemnizatie zilnica de delegare (diurna).  Acesta prevedere este cuprinsa de HG nr. 5/1999, care aproba normele de aplicare a Legii tichetelor de masa. „Nu se considera zile lucrate perioadele in care salariatii sunt delegati sau detasati in afara localitatii in care isi au locul permanent de munca si primesc indemnizatie zilnica sau lunara de delegare sau de detasare”, se precizeaza in actul normativ citat.

Cum se realizeaza decontarea banilor primiti ca diurna?

Persoana trimisa in delegare sau detasare are dreptul sa primeasca, in conditiile legii, un avans in numerar, stabilit in raport cu numarul zilelor de deplasare, dar nu mai mult decat totalul cheltuielilor de delegare sau de detasare pentru 30 de zile calendaristice, prevederea fiind cuprinsa de HG 1860/2006. De asemenea, si sumele in valuta cuvenite personalului trimis in strainatate se acorda sub forma de avans, asa cum se arata in HG 518/1995.

Totusi, prin exceptie, in practica, pot exista situatii in care compania poate sa acorde diurna si dupa delegarea sau detasarea persoanelor.

Acordarea avansului in lei si justificarea acestuia se fac in conditiile prevazute de reglementarile legale privind operatiunile de incasari si plati in numerar prin casierie. Astfel, inainte de deplasare, compartimentul financiar-contabil va intocmi, in doua exemplare, pentru persoana trimisa in delegare/detasare, o Dispozitie de plata (incasare), potrivit Ordinului Ministerului Economiei si Finantelor nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile.

Mai departe, salariatul care va efectua deplasarea, pentru fiecare deplasare si pentru justificarea avansurilor acordate in vederea procurarii de valori materiale cu plata in numerar, va intocmi un exemplar de document numit Ordin de deplasare, puncteaza Dana Gurbanescu. In plus, persoana trimisa in delegare sau detasare este obligata sa obtina, pe acest ordin, de la unitatea la care se deplaseaza, viza si stampila conducatorului unitatii sau inlocuitorului acestuia, indicand data si ora sosirii si a plecarii.

In cazul avansului acordat in valuta, justificarea sumelor cheltuite in valuta, cu exceptia celor reprezentand drepturile de diurna, se face pe baza de documente si se aproba de catre conducatorii unitatilor trimitatoare.

Asadar, documentul financiar-contabil utilizat pentru decontarea banilor primiti de persoana trimisa in delegare sau detasare in strainatate, altele decat drepturile de diurna, va fiDecontul de cheltuieli (pentru deplasari externe).

Diurna este supusa sau nu impozitului pe venit?

„Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplica si (….) indemnizatiei si oricarei alte sume de aceeasi natura, primite de salariati pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru partea care depaseste limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotarare a Guvernului pentru personalul din institutiile publice. Aceste prevederi se aplica si in cazul salariatilor reprezentantelor din Romania ale persoanelor juridice straine”, se mentioneaza in Codul fiscal.

Astfel, potrivit reglementarilor, indemnizatia pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, a carei valoare depaseste de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru salariatii din institutiile publice se supune impozitului pe salarii si se include in baza lunara de calcul a contributiilor sociale obligatorii,indiferent de entitatea platitoare (platitor de impozit pe profit, platitor de impozit pe veniturile microintreprinderilor, persoana fizica autorizata, intreprindere individuala, organizatie neguvernamentala).

Practic, daca se depaseste de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, atunci diferenta este considerata venit asimilat salariilor/avantaj in natura si se impoziteaza ca atare, atat cu impozit pe venit in cota de 16%, cat si cu contributii sociale obligatorii, angajat si angajator.

Incepand din 27 ianuarie, valoarea diurnei pentru personalul bugetar a crescut cu 4 lei, ajungand la 17 lei/zi, astfel ca un salariat angajat in mediu privat poate primi, o diurna neimpozabila pentru o delegatie in tara in suma de 17 lei x 2,5 = 42,5 lei/zi.

Incepand de la 1 iunie 2013, regula care nu a mai fost modificata de atunci, fiind valabila, deci, si in 2015, pentru diurna se aplica regula generala de deductibilitate, astfel incat angajatorii pot stabili ca diurna orice suma de bani, aceasta fiind deductibila integral la calculul profitului impozabil.

Cum te fură băncile la bancomat chiar și fără să retragi bani.O analiza stiri pe surse

de

bancomat

Primul lucru pe care il face un posesor de card de debit care utilizeaza un bancomat este sa interogheze soldul, sa vada vati bani mai are in cont. Cu exceptia a patru banci, majoritatea institutiilor de profil taxeaza aceasta operatiune. Astfel ,la BCR, interogarea soldului costa 0,2 lei, la Banca Transilvania – 0,3 lei, aceeasi suma fiind perceputa si de Raiffeisen si CEC Bank, in vrem ce la Alpha Bank si Bancpost vi se retin din cont cate 0,5 lei pentru fiecare interogare a soldului. Singurele banci care nu va taxeaza pentru aceasta operatiune sunt BRD, UniCredit, ING Bank si Volksbank.

Cum poti demisiona legal si fara complicatii

de

Domnule Director, Subsemnatul …………………………………….., angajat in functia de………… in cadrul societatii ………….., prin prezenta va aduc la cunostinta ca doresc incetarea contractului meu de munca, nr…………. din data ……, in baza art. 81 din Codul muncii – Legea 53/2003 modificata si completata, prin demisie si cu respectarea termenului de preaviz de ….. zile, prevazut in contractul individual de munca. Data Semnatura

1) Demisia, un drept al oricarui angajat

Demisia reprezinta actul unilateral de vointa a salariatului care, printr-o notificare scrisa, comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca, indiferent daca acesta a fost incheiat perioada determinata, nedeterminata ori temporara sau pentru munca la domiciliu.

Dreptul unui angajat de a demisiona este prevazut la art. 81 din Codul muncii, care mai stabileste ca salariatul nu este obligat sa isi motiveze demisia.

Notificarea de demisie trebuie formulata in scris, insa nu este necesar ca ea sa fie acceptata de angajator, deci nu depinde de o aprobare scrisa sau tacita a acestuia.

Orice salariat are dreptul sa demisioneze dintr-un post, fara a fi nevoit sa isi motiveze decizia, angajatorul fiind obligat sa accepte incetarea unilaterala a raportului de munca. Totusi, dupa ce si-a inaintat demisia, angajatul nu poate parasi imediat locul de munca, ci mai are cateva obligatii fata de fostul sau angajator

Ghid practic pentru declararea insolventei persoanei fizice: Cum iti ceri falimentul ca persoana fizica?

de

Ce inseamna sa fii insolvent?

Pentru a contura in mod clar ce inseamna sa fii debitor insolvent, Legea nr. 151/2015 defineste in art. 3 punctul 12 ca stare relativa de insolventa acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor, pe masura ce acestea devin scadente.

Insolventa debitorului se prezuma atunci cand acesta, dupa trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadentei, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori.

Prezumtia este relativa asa cu arata si legea, ea putand fi oricand rasturnata, in sensul ca orice creditor poate indica o sursa de venit pe care debitorul o ascunde, iar atunci starea de insolventa dispare si atrage si reaua credinta a debitorului.

Cum se declara insolventa persoanei fizice?

Exista in principal trei metode de a rezolva situatia lipsei disponibilului in cadrul procedurii insolventei persoanei fizice si anume:

Debitorul aflat in stare de insolventa poate depune la comisia de insolventa o cerere de deschidere a procedurii insolventei pe baza de plan de rambursare a datoriilor.
In cazul in care debitorul considera ca situatia sa financiara este iremediabil compromisa si un plan de rambursare a datoriilor nu poate fi elaborat si pus in executare, acesta poate solicita direct instantei judecatoresti competente deschiderea procedurii judiciare de insolventa prin lichidare de active.
Debitorul, insa numai daca indeplineste anumite conditii, poate depune la comisia de insolventa o cerere de aplicare a procedurii simplificate de insolventa.
De aici, se desprind urmatoarele doua concluzii si anume:

In prima situatie in care debitorul are totusi venituri, insa ele sunt insuficiente pentru acoperirea datoriilor acesta poate sa formuleze o cerere (care ar putea fi intitulata “Cerere de deschidere a insolventei persoanei fizice <<nume>> <<prenume>>), document ce urmeaza sa fie adresat viitoarei Comisii de Insolventa, alaturi de un plan de rambursare a datoriilor ce va fi analizat in vederea validarii sau respingerii sale.

O a doua situatie se refera la posibilitatea debitorului insolvent de a formula cererea de deschidere a insolventeti direct catre instanta de judecata pentru a incepe, sub supravegherea Judecatorului Sindic, lichidarea patrimoniului persoanei fizice sub coordonarea unui lichidator judiciar.

Ultima optiune pe care legea o prevede se refera la datoriile foarte mici, insa aceasta poate fi aplicata doar de catre persoanele care nu au niciun bun sesizabil, care au peste varsta standard de pensionare.

Procedura administrativa pe baza unui plan de rambursare a datoriilor

Asa cum aminteam mai sus, exista doua proceduri concrete in cadrul legii insolventei persoanelor fizice, respectiv procedura administrativa in fata Comisiei de insolventa si procedura juridica in fata instantei.

In ceea ce priveste procedura administrativa, debitorul isi depune cererea de insolventa la Comisia de insolventa, iar alaturat cererii va depune si un plan de rambursare a datoriilor.

Cererea debitorului este un formular tipizat, care cuprinde

date si informatii referitoare la persoana debitorului,
cazier judiciar si fiscal,
litigii aflate pe rol,
raport al Biroului de credit
alte elemente ce tin de stricta identificare a debitorului persoana fizica.
Soultiile pe care le poate da Comisia de Insolventa

In urma analizarii cererii de deschidere a insolventei pe cale administrative, Comisia, daca constata ca sunt indeplinite cerintele legale, amintite mai sus, poate sa dispunsa, admiterea in principiu a cererii de deschidere a insolventei pe baza planului de rambursare a datorii si procedeaza la desemnarea unui administrator de procedura.

De asemenea, daca se constata ca situatia debitorului este ireparabila, atunci, cu acordul debitorului, Comisia poate sesiza instanta de judecata pentru lichidarea acestuia.

Trebuie spus ca decizia poate fi contestata atunci cand Comisia respinge propunerea de deschidere a insolventei la instanta judecatoreasca competenta. In caz de admitere, Comisia este obligata sa numeasca imediat un administrator de procedura.

Planul de rambursare a creantei intra in vigoare doar cu acordul creditorilor ce detin cel putin 55% din valoarea totala a creantelor si poate fi dus catre extrem, in sensul ca se poate dispune chiar vanzarea imobilului locuinta de familie.

Daca planul nu este aprobat sau nu poate fi considerat aprobat, Comisia se desesizeaza in situatia in care debitorul nu ataca decizia in instanta pentru a confirma planul ori daca acesta nu a depus cerere de deschidere a procedurii insolventei in instanta, pentru lichidarea de bunuri.

Procedura judiciara de insolventa, prin lichidarea activelor debitorului

Procedura judiciara poate fi deschisa fie la cererea debitorului, fie la cererea creditorilor, in urma nerespectarii planului de rambursare.

Atunci cand debitorul isi depune singur cererea, instanta de judecata, conform legii, dispune deschiderea procedurii si desemneaza de data aceasta un lichidator in vederea vanzarii tuturor bunurilor pe care debitorul le detine.

In urma deschiderii procedurii, debitorul nu isi mai poate exercita dreptul de dispozitie asupra bunurilor urmaribile si veniturilor urmaribile din averea sa, adica nu-si poate gestiona singur nici macar propriul salariu sau propriile cheltuieli.

Dupa ce lichidatorul va face demersurile pentru a lichida toate bunurile debitorului in vederea acoperirii datoriilor, in cazul in care nu mai exista bunuri de lichidat, la cererea lichidatorului si dupa depunerea unui raport final privind situatia debitorului, procedura de insolventa poate fi inchisa prin sentinta judecatoareasca.

Eliberarea de datoriile reziduale

Daca, dupa inchiderea procedurii insolventei, vor mai ramane datorii de platit, instanta va preciza in sentinta si valoarea sumelor care vor fi oprite din veniturile urmaribile ale debitorului pentru acoperirea restantelor care n-au putut fi achitate dupa lichidarea bunurilor.

Totusi, Legea insolventei persoanelor fizice prevede, in art, 71, si o exceptie care se refera la posibilitatea inchiderii tuturor datoriilor, daca debitorul dupa un an de la continuarea platilor facute catre creditori, a acoperit o cota de cel putin 50% din valoarea totala a creantelor. In aceasta situatie, debitorul se poate adresa instantei sau Comisiei pentru a beneficia de eliberarea de datorie.

De asemenea, aceleasi prevederi referitoare la elibererea de datorie se pot aplica si daca, dupa 3 ani de zile de plata (post inchiderea procedurii), debitorul a acoperit 40% din datorie.

In plus, un debitor mai poate solicita elibererea de datorii si in situatia in care, cu toate diligentele sale, dupa trecerea unui termen de 5 ani de la inchiderea procedurii, el nu a reusit sa acopere cel putin cota de 40% din datoriile ramase de achitat.

Totusi, pentru a beneficia de eliberarea de datorii, in oricare dintre cazurile de mai sus, datornicul trebuie sa respecte, pe toata durata in care a efectuat platile (fie un an, fie 3, fie 5, in functie de situatia in care se incadreaza), o serie de conditii si obligatii.

Concret, in perioadele respective el trebuie sa

sa vireze in contul de lichidare suma reprezentand proportia din veniturile urmaribile afectata platii pasivului, asa cum a fost stabilita prin hotararea de inchidere a procedurii sau prin decizia comisiei de insolventa.
sa informeze lichidatorul sau comisia de insolventa cu privire la obtinerea oricaror venituri suplimentare fata de cele comunicate la ultima raportare, in vederea recalcularii proportiei din aceste venituri destinate acoperirii pasivului si sa vireze in contul de lichidare cel putin 40% din orice venit suplimentar ce depaseste salariul minim pe economie;
sa comunice lichidatorului sau comisiei de insolventa, trimestrial, o situatie cu privire la viramentele efectuate;
sa desfasoare legal o activitate producatoare de venituri sau sa caute un loc de munca mai bine remunerat, iar in situatia pierderii locului de munca sa depuna toata diligenta pentru obtinerea unui nou loc de munca;
sa informeze lichidatorul sau comisia de insolventa, cu privire la dobandirea, cu orice titlu, inclusiv din mosteniri sau donatii, de bunuri sau servicii a caror valoare depaseste salariul minim pe economie;
sa participe la cursuri/programe de educatie financiara organizate de comisia de insolventa;
sa informeze lichidatorul sau comisia de insolventa, cu privire la orice schimbare a domiciliului sau a resedintei principale sau obisnuite nu mai tarziu de 5 zile de la producerea schimbarii.
De asemenea, debitorul are si cateva interdictii in aceste perioade de timp:

nu poate contracta noi imprumuturi, cu exceptia celor necesare pentru rezolvarea unei situatii grave si urgente de pericol pentru viata sau sanatatea sa sau a persoanelor aflate in intretinerea sa, caz in care este necesar avizul prealabil al comisiei de insolventa;
nu poate face donatii;
nu poate refuza donatii si nu poate renunta la mosteniri.
Prin urmare, procedura insolventei persoanelor fizice va fi o procedura ce va ajuta o buna parte dintre debitori sa-si desfasoare activitatea insa, in schimb, din cauza supravegherii la care sunt supusi datornicii, va aduce un stigmat asupra lor si ii va nota pe acestia sub un asa zis “Cazier” al insolventilor.

Noile criterii pentru activităţi independente, potrivit legii nr.187/2015

de

„De exemplu, criteriile vorbesc de anumite libertăţi pe care persoana independentă trebuie să le aibă. Este o linie foartă fină aici şi, cred că trebuie aduse clarificări şi/sau exemple prin norme referitor la testele de evaluare practică pentru a împiedica abuzurile. Fără o analiză factuală de la caz la caz, ar fi, de exemplu, abuziv ca Fiscul să considere că o persoană nu îndeplineşte criteriul legal doar pentru că lucrează, la un moment dat, pentru un singur client. La fel de forţat este şi cazul în care o persoană s-ar considera în mod automat independentă doar pentru că, formal, contractul îi permite să lucreze pentru mai mulţi clienţi, deşi, în practică, lucrează de mult timp doar pentru unul singur“, explică acesta. Prin urmare, specialiştii apreciază că ar putea reapărea cazuri amenințate de recalificarea activității. „În lipsa normelor de aplicare, cu certitudine vor rezulta noi situații de aplicare neunitară pe parcursul anului 2015, respectiv până la adoptarea de către guvern a normelor de aplicare“ afirma avocat COLTUC MARIUS.

Noile criterii pentru activităţi independente, potrivit legii nr.187/2015

https://www.coltuc.ro/blog/noile-criterii-pentru-activitati-independente-potrivit-legii-nr-1872015/

Posted by Cabinet De Avocat Coltuc on 22 Iulie 2015

  • persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a activității, precum și a programului de lucru;
  • persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți;
  • riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfașoară activitatea;
  • activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară;
  • activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității;
  • persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfașurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective;
  • persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condițiile legii.

Executarea silita inceputa cu privire la contractele de credit incheiate cu furnizorii de servicii bancare, in valuta CHF (franci elvetieni) si Euro

de

Contestatia la executare este singurul mijloc prin care un debitor executat silit, poate sa opuna creditorului orice nemultumire pe care o are cu privire la executarea silita pornita impotriva lui.

Atunci cand discutam despre punerea in executare a unui contract de credit, de la bun inceput exista suspiciunea ca insasi executarea silita poate sa aiba grave probleme in ceea ce priveste certitutinea sumei executate.

Spun lucrul acesta avand in vedere o practica cu peste 6000 de dosare de executare, iar greselile cel mai des intalnite sunt de natura sa duca la o anulare a executarii silite.

Astfel, art. 704 din noul Cod de procedura civila arata ca nulitatea executarii silite apare pentru nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la efectuarea oricarui act de executare, cat si actele de executare subsecvente.

Art. 712 aceeasi lege, arata  la alin.  2 ca, daca nu s-a folosit procedura de lamurire a intinderii titlului executoriu, atunci, in raport de art. 714 alin 3, la instanta de executare se poate introduce o actiune bazata pe dispozitiile at. 713 alin  2, respectiv “In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decat o hotarare judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlu executoriu, numai daca legea nu prevede in legatura cu acel titlu executoriu o cale procesuala specifica pentru desfiintarea lui.”

De fapt, acest articol este esenta invocarii clauzelor abuzive din contractele cu consumatorii, in cadrul contestatiei la executare, avand in vedere ca o data cu “declararea scadentei  anticipate” debitorul, in calitatea sa de  consumator, nu are o cale specifica de desfiintare a contractului de credit, asa cum gresit s-a retinut in practica, ci doar o cale generala, dupa cum arata chiar  Art. 1  din legea 193/2000, care stabileste ca ”Orice contract incheiat intre profesionisti si consumatori pentru vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialitate”.

Din simpla sintagma “orice contract” rezulta ca aceasta contestatie la executare nu este o cale specifica de anulare a unui contract de credit, contractele de creditare fiind la randul lor ipotecare, de nevoi personale cu ipoteca, fara ipoteca, astfel neexistand calea specifica pe care o cere legea avand in vedere ca nulitatea absoluta ar putea fi o alta cale de anulare a unui contract, pentru orice alta clauza, precum ar fi viciul.

Astfel, in momentul in care suntem pusi in fata unei executari silite si se emit primele acte de executare, contrar sustinerilor unor autori de decizii, termenul de contestatie la executare pentru invocarea apararilor ar fi de 3 ani si nu de 15 zile. Intradevar, pentru actele emise de executor termenul este de 15 zile, insa nu si pentru titlu executoriu caci, in raport cu art. 715 alin. 3 punctul 2, “contestatia privind lamurirea inelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se poate face oricand inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita”.

Inghetarea cursului in cazul contestatiei la executare

Cand executarea silita se desfasora pentru un credit in franci elvetieni sau euro, avand in vedere clauza de risc valutar prin care riscul a fost a fost lasat doar in sarcina imprumutatului, un capat de cerere ar putea sa-l vizeze chiar procedura de inghetare a cursului valutar, respectiv constatarea ca abuziva a prevederii contractuale legate de riscul valutar din  contractul de credit initial, prin obligarea paratei la stabilizarea cursului valutar de la momentul semnarii contractului de credit si anularea actelor de executare pana la concurenta cursului de schimb valutar  de la momentul semnarii contractului.
In esenta, daca instanta de judecata, chiar si in cadrul contestatiei la executare la titlu, constata ca aceasta clauza de risc valutar este abuziva, in mod normal si corect, trebuie sa anuleze executarea silita pana la concurenta cursului valutar de la momentul semnarii contractului.

Exista in practica o intreaga disputa pe marginea timbrajului contestatiei la executare, insa avand in vedere faptul ca executarea silita se face in temeiul unui contract de credit – titlu executoriu conform legii –  invocand  art. 712 alin 2 cod procedura civila, actiunea se fundamenteaza pe o serie de prevederi legale edictate spre a reglementa raporturile juridice stabilite intre comercianti si consumatori (in special Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate cu consumatorii).

In acceptiunea legislatiei taxelor de timbre se retine ca aplicarea legislatiei privind protectia consumatorilor asupra raporturilor juridice care fundamenteaza actiunea presupune stabilirea calitatii de consumator in persoanele  reclamantilor si aceea de comerciant in persoana paratei, lucru indeplinit prin analizarea contractului de credit.

Avand in vedere aceste aspecte, pe buna dreptate se retine ca OUG nr. 80/2013 a instituit o protectie sporita celor care apeleaza la legea protectiei consumatorului, fapt ce nu poate mentine in sarcina  debitorului plata unei taxe de timbre judiciare.

Percheziţii DNA în Bucureşti şi două judeţe.NICULAE-INTERAGRO

de

mascati

Procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracţiuni de corupție şi economice (evaziune fiscală şi spălare de bani), comise în perioada 2008 – 2009.

În cursul zilei de 23 iulie 2015, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 11 locații situate în municipiul București și în județele Teleorman şi Prahova, reprezentând sediile unor societăți comerciale şi domiciliile unor persoane fizice.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații și din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.

Potrivit unor surse judiciare, vizat este miliardarul Ioan Niculae, cel care se află deja în închisoare în urma unei condamnări într-un alt dosar. Procurorii au deschis la domiciliul lui Niculae, la sediul Interagro şi la alte societăţi comerciale, precum şi la domeniul de vânătoare al miliardarului

Posibilitatea de a contesta procesele-verbale ANAF emise dupa verificari, limitata din cauza unei definitii

de

Decizia inedita a unei instante contrazice opinia ANAF: procesul verbal este act administrativ fiscal

Recent, Tribunalul Iasi a oferit o solutie destul de neobisnuita intr-un dosar in care paratii sunt Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) si Directia Antifrauda (DAF). Instanta a obligat Directia Regionala Antifrauda Fiscala nr. 1 Suceava sa solutioneze contestatia administrativa formulata de un contribuabil impotriva procesului verbal incheiat dupa un control. Instanta a considerat ca procesul verbal produce efecte juridice, motiv pentru care este act administrativ fiscal.

Solutia data de Tribunalul Iasi a fost sesizata de Gabriel Biris, partener fondator la Biris Goran, cel care a prezentat situatia intr-o postare pe pagina personala de Facebook.

Pe scurt, Directia Regionala Antifrauda Fiscala nr. 1 Suceava a efectuat un control sumar la unul dintre contribuabili, intocmind un proces-verbal de control. Au fost dispuse masuri asiguratorii, conturile contribuabilului au fost poprite, iar activitatea blocata, pe motiv de “comportament fiscal inadecvat”.

Atat sechestrul, cat si procesul verbal, au fost contestate de catre contribuabilul in cauza. DAF a refuzat sa solutioneze aceasta contestatie, motivand ca procesul verbal nu este un act administrativ fiscal (pentru ca nu stabileste, ci doar estimeaza obligatiile de plata), motiv pentru care nu poate fi contestat.

Ulterior, contribuabilul s-a adresat, in calitate de reclamant, Sectiei contencios administrativ si fiscal a Tribunalului Iasi pentru refuzul solutionarii cererii de catre parati, cerand instantei sa oblige DAF sa solutioneze contestatia.

Contribuabilul a considerat procesul verbal ca fiind act administrativ fiscal intrucat acesta produce efecte din moment ce in baza lui au fost dispuse masuri asiguratorii.

Tribunalul Iasi a admis cererea reclamantului (Gabriel Biris a aratat ca firma a ajuns in insolventa ca urmare a actiunilor Fiscului si a fost reprezentata legal in instanta printr-un administrator judiciar), si i-a obligat pe parati sa solutioneze contestatia si sa emita actul administrativ fiscal de solutionare.

Toate persoanele, indiferent de orientarea sexuală, au dreptul la o formă de uniune, fie căsătorie, fie parteneriat civil.Decizie CEDO

de

Trei cupluri de homosexuali au formulat o plângere împotriva statului italian, susţinând că, deşi li se permite să încheie un parteneriat civil, acesta este un act pur simbolic şi nu le conferă niciun drept.

Cei şase italieni s-au plâns la CEDO că legislaţia ţării lor nu le dă dreptul să se căsătorească sau să intre în orice formă de uniune civilă, motiv pentru care sunt discriminaţi din cauza orientării sexuale. Italienii s-au plâns că statul italian a încălcat articolul 8 al Convenţiei Europeană pentru Drepturile Omului – dreptul la respect al vieţii private şi dreptul la familie – şi articolul 14 – interdicţia de a discrimina- corelat cu articolul 12 – dreptul la căsătorie.

Astfel, CEDO a decis că o relaţie de coabitare, adică atunci când persoane de acelaşi sex locuiesc împreună, având o relaţie, au, în realitate, o viaţă de familie. Legislaţia italiană din prezent nu satisface nevoile reale ale unui cuplu, când vine vorba despre persoane de acelaşi sex, ci le oferă doar simbolic recunoaşterea relaţiei.

Practic, CEDO susţine că orice cuplu, indiferent de orientarea sexuală a membrilor, are dreptul la susţinere materială reciprocă, dreptul la moştenire şi obligaţii comune.

„Italia nu şi-a îndeplinit obligaţia de a asigura cetăţenilor un cadru juridic specific care prevede recunoaşterea şi protecţia uniunii lor”, a decis CEDO, arătând, într-adevăr, că Italia a încălcat articolul 8 al Convenţiei Europeană pentru Drepturile Omului.

Pe de altă parte, Curtea aminteşte faptul că, în deciziile anterioare, judecătorii au arătat că nu există obligaţia ca statele membre să asigure dreptul la căsătorie, ci doar o o uniune civilă.

În final, CEDO a obligat Italia să le plătească celor şase italieni despăgubiri morale de câte 4.000 de euro, plus 2.000, respectiv 2.500 de euro cheltuielile de judecată.

În prezent, căsătoria între persoane de acelaşi sex este permisă în 11 state din cele 47 ţări membre ale Consiliului Europei, în timp ce relaţiile între persoane de acelaşi sex sunt recunoscute, prin parteneriate civile, în 24 de ţări

Clauze abuzive in cadrul contestatiei la executare

de

Avocat Coltuc clauze abuzive

Cum se poate inchide un PFA care nu mai desfasoara niciun fel de activitate?

de

In cazul in care desfasurati activitati autorizate de registrul comertului, incetarea activitatii se mentioneaza in registrul comertului in termen de 15 zile, pe baza declaratiei pe propria raspundere a titularului persoanei fizice autorizate, iar in situatia in care desfasurati activitati din profesii libere, reglementate in baza legilor speciale, trebuie sa obtineti de la corpul/ordinul profesional din care faceti parte documente justificative privind incetarea activitatii.

In termen de 30 de zile de la incetarea activitatii, aveti obligatia de a depune , la organul fiscal in raza caruia se afla sediul de desfasurare a activitatii, formularul 070 (Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru persoanele fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere) , insotit de documentele doveditoare eliberate de registrul comertului sau de la corpul/ ordinul profesional din care faceti parte precum si certificatul de inregistrare fiscala/certificatul de inregistrare ca platitor de TVA, dupa caz, in vederea anularii .

Totodata, aveti obligatia de a depune, la organul fiscal de domiciliu, formularul 220 (Declaratie privind venitul estimat / Norma de venit) , insotit de documente justificative, in termen de 15 zile de la incetarea activitatii cu bifarea casutei RECALCULARE PLATI ANTICIPATE.

Liviu Samachisa (59 ani), reprezentat in fata Curtii de la Strasbourg de avocatul Marius Vicentiu Coltuc (foto), din Baroul Bucuresti, a obtinut 2.400 euro daune materiale, 11.700 euro daune morale si 300 euro costuri si cheltuieli

de

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a obligat Romania, joi 16 iulie 2015, sa-i plateasca cetateanului romano-americanLiviu Samachisa 14.100 euro daune materiale si morale, pentru incalcarea Art. 3 din Conventie, privind interzicerea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.

Reclamantul s-a adresat Curtii de la Strasbourg, la 17 august 2010, acuzand, printre altele, relele tratamente la care a fost supus de mai multi ofiteri de politie in contextul unui incident consumat, la 31 iulie 2008, in timp ce se deplasa spre Galati la volanul unui autoturism inmatriculat in Statele Unite ale Americii.

Politistii, avand informatii ca un autovehicul cu numere de SUA a fost implicat intr-un accident soldat cu trei raniti, l-au oprit in trafic si i-au cerut sa prezinte actele de identitate. Liviu Samachisa a negat accidentul si a contestat legalitatea solicitarii de legitimare, context in care a fost bruscat de politisti, care l-au incatusat si l-au transportat la sectie.

In motivarea hotararii, judecatorii CEDO au aratat ca unele dintre leziunile suferite de reclamant (zgarieturi si vanatai pe brate, gat si sub clavicula) pot fi puse pe seama incercarii politistilor de a-l imobiliza, insa contuziile toracice severe si traumatismul cranio-cerebral, descrise in actele medicale disponibile la dosar, nu au putut fi explicate de autoritatile nationale.

In esenta, desi a admis ca reclamantul a manifestat opozitie in fata politistilor, Curtea a apreciat caatitudinea necooperanta nu poate justifica forta disproportionata.

Liviu Samachisa (59 ani), reprezentat in fata Curtii de la Strasbourg de avocatul Marius Vicentiu Coltuc(foto), din Baroul Bucuresti, a obtinut 2.400 euro daune materiale, 11.700 euro daune morale si 300 euro costuri si cheltuieli.

Prezentam pasaje din motivarea Hotararii CEDO:

„(65) In prezenta cauza, Curtea observa ca Guvernul, in sustinerile sale, s-a bazat pe constatarile autoritatilor nationale. In consecinta, reprezentantii Guvernului nu au contestat faptul ca, la data de 31 iulie 2008, reclamantul s-a aflat sub controlul agentilor statului in timpul incidentului sau ca ranile suferite de acesta, asa cum au fost consemnate in actele medicale disponibile, au fost rezultatul actiunilor ofiterilor de politie.

(66) In masura in care observatiile Guvernului in fata Curtii pot fi intelese ca un argument ca leziunile suferite de reclamant nu au indeplinit nivelul de severitate necesar pentru a fi plasate sub incidenta Articolului 3 din Conventie, Curtea observa ca dovezile medicale produse la scurt timp dupa incident au demonstrat ca reclamantul a suferit traumatisme cranio-cerebrale si toracice; cateva zgarieturi, contuzii si vanatai la nivelul membrelor superioare, al gatului si al fetei, precum si vatamari ale unui dinte. Date fiind dovezile medicale disponibile, Curtea considera ca gradul de vatamare corporala suferit de reclamant indica faptul ca leziunile sale au fost suficient de serioase pentru a indeplini nivelul de severitate cerut de Art. 3 din Conventie. (…)

(70) Curtea observa ca, potrivit dovezilor disponibile – in special declaratiile martorilor -, comportamentul initial al reclamantului in timpul discutiei cu ofiterii de politie, desi ostil, nu a fost nici violent, nici disproportionat.

(71) Violentele au inceput in momentul in care ofiterii de politie au incercat sa il duca pe reclamant la sectia de politie pentru a-l legitima, dupa ce acesta se pare ca a refuzat sa prezinte documentele de identitate si a contestat legalitatea cererii politistilor.

(72) Desi sustinerile partilor privind aceasta scena sunt contradictorii, Curtea retine ca nu exista nicio proba la dosar ca ofiterii de politie sau studentii de la Academia de Politie implicati in incident au fost raniti de reclamant in vreun fel. Pe de alta parte, reclamantul a admis ca a fost agitat in prezenta ofiterilor de politie, iar Curtea noteaza ca, potrivit dovezilor disponibile, acesta a manifestat o oarecare opozitie. (…)

(74) In aceste conditii, Curtea retine ca 6 ofiteri de politie si 2 studenti la Academia de Politie au fost prezenti la fata locului pentru a gestiona incidentul. Mai mult, desi instantele nationale au stabilit in termeni generali ca doar 4 dintre ofiteri au incercat sa il incatuseze pe reclamant si sa il conduca la sectia de politie, rolul particular al fiecaruia a ramas nedeterminat. De asemenea, nu a fost oferita nici o explicatie despre tehnicile specifice aplicate si despre modul in care acestea au fost corelate cu actiunile particulare ale reclamantului (a se vedea Danilov c. Ucrainei). In plus, in timp ce multe dintre ranile suferite de reclamant – in special zgarieturile si vanataile de pe brate, gat si de sub clavicula – apar ca fiind compatibile cu incercarea politistilor de a-l imobiliza si incatusa, nici autoritatile nationale si nici Guvernul nu au explicat concret originea contuziilor toracice severe suferite de reclamant sau diagnosticul traumatism cranio-cerebral.

(75) In consecinta, Curtea considera ca nici instantele nationale, nici Guvernul, nu au aratat in mod convingator ca, in circumstantele particulare ale prezentului caz, forta folosita de ofiterii de politie impotriva reclamantului a fost proportionata. In concluzie, Curtea apreciaza ca masurile luate impotriva reclamantului se ridica la nivelul tratamentelor inumane si degradante”.

Avocat Drept Civil – Stabilirea despăgubirilor pentru expropriere, prevăzute de Legea nr. 255/2010, în funcție de data raportului de expertiză

de

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din data de 15 iulie 2015 a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 380/2015 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, raportate la sintagma ”la data întocmirii raportului de expertiză” cuprinsă în dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Excepţia a fost ridicată de Statul Român, reprezentat de Ministerul Transporturilor prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A, într-un dosar al Curţii de Apel Suceava – Secţia I civilă.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 22 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, raportate la sintagma ”la data întocmirii raportului de expertiză” cuprinsă în dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată, care au următorul cuprins:
– Art. 22 alin. (3) din Legea nr. 255/2010:
”(3) Acţiunea formulată în conformitate cu prevederile prezentului articol se soluţionează potrivit dispoziţiilor art. 21-27 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în ceea ce priveşte stabilirea despăgubirii.”;
– Art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994:
”(2) La calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia”.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, într-o speță similară, prin Decizia nr. 12 din 15 ianuarie 2015, a constatat neconstituţionalitatea prevederilor art. 9 teza a doua din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, raportate la sintagma ”la data întocmirii raportului de expertiză”, cuprinsă în dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, şi nu în sine a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994.

Pentru a analiza criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea trebuie să stabilească momentul la care se produce transferul dreptului de proprietate în ipoteza exproprierii reglementate de Legea nr. 255/2010.
Potrivit art. 9 alin. (4) din Legea nr. 255/2010, transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor din proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea expropriatorului operează de drept la data emiterii actului administrativ de expropriere de către expropriator, ulterior consemnării sumelor aferente despăgubirii.

Curtea observă că, deşi transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor din proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea expropriatorului operează de drept la data emiterii actului administrativ de expropriere de către expropriator, în ipoteza în care persoana expropriată nu este de acord cu cuantumul despăgubirii stabilite pe cale administrativă, aceasta urmează a beneficia de o despăgubire stabilită pe cale judiciară al cărei cuantum nu se raportează la data transferului dreptului de proprietate, ci la cea a realizării expertizei. În schimb, Legea nr. 33/1994, legea generală în materie de expropriere, prevede transferul dreptului de proprietate la data îndeplinirii obligaţiilor impuse expropriatorului prin hotărârea judecătorească de expropriere; de aceea, în acest din urmă caz este just ca expertiza judiciară să se realizeze într-un moment temporal cât mai apropiat de pronunţarea hotărârii judecătoreşti.

Curtea constată că valoarea bunului expropriat nu poate fi alta decât cea stabilită la momentul contemporan realizării transferului dreptului, finalitate urmărită atât prin Legea nr. 33/1994, cât şi prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 12 din 15 ianuarie 2015). Aplicarea tale quale în ipoteza determinării cuantumului despăgubirii prevăzute de Legea nr. 255/2010 a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, respectiv sintagma ”la data întocmirii raportului de expertiză”, generează o situaţie juridică ce se abate de la finalitatea anterior referită, în sensul că expertiza judiciară dispusă nu reflectă valoarea bunului de la momentul contemporan realizării transferului dreptului, ci o valoare de la un moment ulterior care nu este cert. În consecinţă, despăgubirea stabilită prin raportare la momentul întocmirii raportului de expertiză, adică în cursul procesului, nu este ”dreaptă” (nu are un caracter just), deoarece cuantumul ei nu este contemporan momentului transferului dreptului de proprietate.

Având în vedere că dispoziţiile legale criticate cuprind o soluţie legislativă similară cu cea constatată ca fiind neconstituţională, Curtea urmează să constate că cele statuate în Decizia nr. 12 din 15 ianuarie 2015 se aplică mutatis mutandis şi în cauza de faţă.

De asemenea, Curtea constată şi existenţa unei discriminări între tratamentul juridic aplicat persoanelor care au fost de acord cu cuantumul despăgubirii şi cele care nu au fost de acord cu aceasta în privinţa bunurilor imobile expropriate, întrucât, deşi sunt în aceeaşi situaţie juridică din punct de vedere al momentului realizării transferului dreptului de proprietate asupra imobilului, legiuitorul operează cu unităţi de măsură diferite între acestea, raportând cuantumul despăgubirilor fie la momentul realizării transferului dreptului, fie la cel al realizării expertizei judiciare. În aceste condiţii, pentru acelaşi imobil, cuantumul despăgubirii poate varia în mod substanţial în funcţie de aprecierea sau deprecierea valorii acestuia în timp. Rezultă aşadar o încălcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 coroborate cu ale art. 44 alin. (2) teza întâi, sub aspectul garantării şi ocrotirii dreptului de proprietate privată în mod egal de lege, indiferent de titular, şi alin. (3), sub aspectul modului de stabilire a despăgubirii.

În principal, pentru considerentele expuse mai sus, Curtea admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că prevederile art. 22 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, raportate la sintagma ”la data întocmirii raportului de expertiză”, cuprinsă în dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, sunt neconstituţionale.

Avocat Penalist : Prima condamnare în dosarul prostituatelor de lux

de

curve prostituate

După mai bine de doi ani de confruntări între acuzare şi apărare, într-un proces judecat cât se poate de secret, a venit şi prima condamnare în dosarul prostituatelor de lux. Andreea Marta, soţia fostului şef de cabinet al lui Sorin Blejnar, dispărut în condiţii misterioase, a fost condamnată la închisoare cu suspendare.Procurorii au acuzat-o pe Andreea Marta că a trimis diverse tinere în braţele unor oameni de afaceri cu potenţial financiar. Andreea Marta este obligată să plătească 10.000 de euro şi câteva mii de lei. Aceasta a fost găsită vinovată de proxenetism şi condamnată la trei ani de închisoare, însă executarea pedepsei i-a fost suspendată vreme de patru ani

Taxa judiciara de timbru difera in functie de motivul pentru care se introduce in instanta o cerere de divort.

de

Reglementarile referitoare la taxele judiciare de timbru au fost schimbate in urma intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 si, cu aceasta ocazie, tarifele aplicabile in cazul cererilor de divort au fost majorate.

Conform actului normativ, tarifele difera in functie de motivul pentru care se introduce in instanta o astfel de cerere. Prin urmare, divortul poate sa aiba loc:

  • prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot;
  • atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
  • la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin doi ani;
  • la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

Atunci cand cererea de divort se face prin acordul sotilor, la solicitarea ambilor sau a unuia dintre ei acceptata de celalalt, taxa de timbru este de 200 de lei.

Taxa este de doar 100 de lei atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt vatamate in mod grav si nu se mai poate continua casatoria, precum si atunci cand cererea se introduce la solicitarea unuia dintre soti, in urma unei separari care a durat minimum doi ani.

Daca divortul se face la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea mariajului, taxa de timbru este de 50 de lei.

Tot cu 50 de lei este taxata si cererea referitoare la acordarea despagubirilor sau pentru stabilirea prestatiei compensatorii.

Potrivit actului normativ mentionat, costa cate 20 de lei fiecare cerere care nu este accesorie unei cereri de divort si care are ca obiect stabilirea locuintei copilului, exercitarea autoritatii parintesti, stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere si educare a copiilor, dreptul parintelui sau al altor persoane decat parintii de a avea legaturi personale cu copilul, locuinta familiei.

In fine, orice alta cerere neevaluabila in bani costa 20 de lei, in conditiile in care nu se aplica scutiri de la taxa de timbru.

Nota: Inainte de intrarea in vigoare a OUG nr. 80/2013, cel mai mare tarif pentru o cerere de divort era de 39 de lei.

Sotii au de ales intre mai multe variante de divort

Codul civil stabileste ca, in cazul divortului, sotii pot apela la instanta de judecata, laofiterul de stare civila sau la notarul public. Insa mai exista si varianta acordului de mediere.

„In alegerea tipului de divort conteaza mai putin motivele de divort, cat situatia concreta a partilor, daca acestia au sau nu minori nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati”, a precizat mai demult pentru publicatia noastra Gabriela Gerber, avocat si consultant in Forumul AvocatNet.ro. Totodata, conteaza si daca exista sau nu un acord intre soti.

Astfel, daca sotii sunt de acord cu divortul si n-au copii minori, nascuti din casatorie, din afara acesteia sau adoptati, desfacerea mariajului se poate constata de catre ofiterul de stare civila ori notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor, care le elibereaza un certificat de divort, prevede Codul civil.

In aceste situatii, sotii depun impreuna cererea de divort, iar ofiterul de stare civila sau notarul public o inregistreaza si le acorda acestora un termen de gandire de 30 de zile.

„La expirarea acestui termen, sotii se prezinta personal, iar ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca, in acest sens, consimtamantul lor este liber si neviciat. Daca sotii staruie in divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public elibereaza certificatul de divort fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa sotilor”, se arata in actul normativ mentionat.

Notarul public poate constata divortul prin acordul sotilor chiar daca exista copii minorinascuti din casatorie, din afara acesteia sau adoptati. Insa sotii trebuie sa cada de acord in privinta:

  • numelui de familie pe care sa il poarte dupa divort;
  • exercitarii autoritatii parintesti;
  • stabilirii locuintei copiilor dupa divort, a modalitatii de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii;
  • stabilirii contributiei la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.

Cu toate acestea, in Codul civil se dispune ca daca din raportul de ancheta sociala rezulta ca acordul sotilor referitor la exercitarea comuna a autoritatii parintesti sau cel referitor la stabilirea locuintei copilului nu este in interesul copilului, notarul public respinge cererea de divort. Apoi, sotii sunt indrumati catre instanta de judecata.

Neintelegerea asupra numelui de familie pe care sa-l poarte dupa divort este, de asemenea, un motiv pentru care ofiterul de stare civila sau notarul public pot respinge cererea de divort si indruma sotii sa se adreseze instantei.

Important! Codul civil mai prevede si varianta divortului prin acordul sotilor pe cale judiciara, care poate fi pronuntat indiferent de durata casatoriei sau daca exista sau nu copii rezultati din aceasta. In acest caz, instanta trebuie sa verifice existenta consimtamantului liber si neviciat al fiecarui sot.

In situatia in care sotii nu se inteleg in privinta divortului, instanta de judecata este singura care poate desface casatoria.

Divortul poate fi pronuntat daca instanta stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei, atunci cand raporturile dintre soti sunt grav vatamate si nu mai este posibila continuarea casatoriei.

„Cu toate acestea, daca din probele administrate rezulta culpa ambilor soti, instanta poate pronunta divortul din culpa lor comuna, chiar daca numai unul dintre ei a facut cerere de divort”, este mentionat in actul citat.

In cazul cererii ca urmare a unei separari de minimum doi ani, divortul este pronuntat din culpa exclusiva a sotului reclamant, iar in cazul solicitarii  sotului a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei, defacerea mariajului se pronunta fara a mentiona culpa sotilor.

Totusi, pe langa variantele instantei de judecata, ofiterului de stare civila si notarului public, mai exista si posibilitatea incheierii unui acord de mediere.

„Acest acord va trebui, insa, supus ratificarii de catre instanta de judecata, nefiind suficient doar simplul acord de mediere, care are doar valoarea unui inscris sub semnatura privata. Ceea ce inseamna ca doar prezenta la mediator nu finalizeaza procedura divortului”, ne-a mai declarat avocatul Gabriela Gerber.

Cererea catre instanta pentru pronuntarea unei hotarari care sa consfinteasca intelegerea partilor prin acordul de mediere este taxata cu 20 de lei.

Cetatenii au dreptul sa primeasca despagubiri daca aparatele electrocasnice li se strica din cauza supratensiunilor retelei

de

Clientii sunt indreptatiti sa primeasca despagubiri atunci cand electrocasnicele acestora se strica din cauza supratensiunilor accidentale, este precizat in Regulamentul de furnizare a energiei electrice, care a fost aprobat prin Ordinul ANRE nr. 64/2014.

In acest sens, a fost lansat recent in dezbatere publica un proiect de procedura prin care ANRE stabileste in mod concret conditiile in care se vor putea acorda despagubirile.

„Prezenta procedura stabileste conditiile de acordare a despagubirilor pentru deteriorarea unor obiecte electrocasnice, ca efect al unor supratensiuni accidentale produse din culpa operatorului de retea, precum si etapele privind preluarea, inregistrarea, analizarea, stabilirea cuantumurilor si a modului de solutionare a cererilor de acordare a acestor despagubiri”, scrie in documentul mentionat.

Atentie! Compensarea in bani se va face pentru orice aparat electrocasnic alimentat cu energie electrica (la tensiuni de 230V/400V). Singurele exceptii vor fi lampile electrice si receptoarele electrotermice care nu contin componente electronice (de exemplu, radiatoarele, cuptoarele, plitele si becurile incandescente).

Clientii vor avea nevoie de documente justificative

In cazul stricarii aparatelor electrocasnice din cauza supratensiunilor accidentale, clientul va depune cererea de despagubire la furnizorul de energie electrica. Ulterior, daca se va stabili ca aceasta este indreptatita, va fi necesara si depunerea unor documente justificative.

Mai exact, lista documentelor justificative ce vor fi necesare include:

  • documentele de achizitie (factura, chitanta, bonul fiscal) sau o declaratie pe propria raspundere care sa cuprinda pretul si data cumpararii aparatului electrocasnic;
  • documentele aferente reparatiei electrocasnicelor deteriorate (factura, chitanta, bonul fiscal) sau atestarea faptului ca reparatia nu se poate face (din partea unei firme specializate in repararea aparatelor de acest fel);
  • o confirmare scrisa de la firma care a facut reparatia potrivit careia stricaciunile au fost cauzate de supratensiuni accidentale ale retelei electrice.

Dupa depunerea cererii de despagubire, in cel mult 30 de zile lucratoare, reprezentantii operatorului de retea si ai furnizorului vor face verificari acasa la client. Acestia vor decide daca pagubele au avut drept cauza supratensiunile si daca sunt indeplinite urmatoarele conditii pentru acordarea despagubirilor:

  • deteriorarea electrocasnicelor sa aiba drept cauza supratensiunile accidentale din reteaua electrica a operatorului;
  • aparatele stricate sa fie omologate;
  • clientul sa aiba incheiat un contract de furnizare/distributie a energiei electrice;
  • clientul sa solicite in scris despagubirile in termenul legal.

„Contravaloarea despagubirii pentru deteriorarea receptoarelor electrocasnice este suportata de OR (operatorul de retea – n.r.) si este achitata de catre acesta CC (clientului casnic – n.r.), prin intermediul furnizorului sau, dupa caz, direct CC, daca in urma investigatiei efectuate de catre OR si furnizor se constata existenta prejudiciului si culpa OR”, scrie in proiectul amintit.

Important! Acordarea despagubirilor se va face doar in urma solicitarii scrise a clientului, de fiecare data cand acesta sufera pagube.

Etapele de urmat pentru obtinerea despagubirilor

Clientii vor avea la dispozitie zece zile lucratoare pentru a solicita in scris despagubiri. Termenul se va calcula incepand cu data la care s-a produs supratensiunea sau data la care clientii vor afla despre acest eveniment.

„In termen de maximum zece zile lucratoare de la data aparitiei supratensiunii accidentale, care a produs deteriorarea unor receptoare electrocasnice, sau de la data luarii la cunostinta asupra producerii evenimentului, CC trebuie sa transmita furnizorului de energie electrica/OR cu care are incheiat contractul de furnizare/distributie, in scris, prin orice mijloc de comunicare stabilit prin contract, o cerere pentru acordarea despagubirilor (…)”, prevede proiectul ANRE.

Solicitarea va trebui sa contina numele titularului contractului, adresa locului de consum, datele de contact, data supratensiunii/data luarii la cunostinta a producerii evenimentului, valoarea estimata a prejudiciului provocat prin deteriorarea receptoarelor electrocasnice si modalitatea de acordare a despagubirilor.

Dupa inregistrarea cererii, operatorul de retea va programa – impreuna cu furnizorul si clientul – data verificarii la domiciliu. Apoi, in urma investigatiilor se va decide cu privire la acordarea despagubirilor, iar clientul va fi informat in acest sens.

Acesta va avea de ales intre primirea unei despagubiri calculate de operator (in functie de valoarea electrocasnicelor stricate si durata perioadei in care au fost folosite) sau, daca este cazul, plata reparatiilor deja suportate. Totodata, clientul va fi anuntat ca are la dispozitie 35 de zile pentru a depune la furnizor documentele justificative.

Plata se va face fie prin intermediul furnizorului, fie direct clientului, prin transfer bancar, prin mandat postal sau in numerar. De asemenea, va exista si varianta scaderii banilor datorati din urmatoarele facturi de curent.

Daca se va opta pentru plata reparatiilor, valoarea despagubirii acordate de operatorul de retea va fi egala cu valoarea reparatiei (asa cum reiese din documentele justificative depuse de client).

Nota: Cererile vor fi respinse daca clientii n-au un contract incheiat pentru furnizarea energiei electrice sau daca este depasit termenul de solicitare a despagubirilor.

Persoanele care au platit taxa pe poluare sau taxa pentru emisiile poluante ar putea avea posibilitatea de a cere restituirea integrala a sumei achitate-Nu in 5 transe anuale,ci integral

de

Cetatenii care – la momentul inmatricularii masinii – au platit taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule ar putea sa ceara toti banii inapoi. Masura este inclusa de MMAP in Proiectul de ordonanta pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, care a fost pus joi in dezbatere publica.

„Contribuabilii care au achitat taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementarilor legale in vigoare la momentul inmatricularii, pot solicita restituirea acesteia prin cerere adresata organului fiscal competent”, scrie in propunerea de act normativ.

Mai exact, taxa auto va fi restituita integral acestor persoane pe parcursul unei perioade de cinci ani calendaristici, prin plati anuale a cate 20% din suma datorata. De asemenea,statul va achita si dobanda pentru perioada cuprinsa intre perceperea nejustificata a taxei si rambursarea acesteia.

„Sumele (…), precum si dobanzile datorate contribuabilului pentru perioada cuprinsa intre perceperea nejustificata a taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule si rambursarea acesteia, se pot restitui (…) pe parcursul a cinci ani calendaristici, prin plata in fiecare an a 20% din valoarea acestora”, este explicat in proiectul de ordonanta.

Important! Cererile de restituire vor fi solutionate in maximum 90 de zile de la inregistrare, iar solicitantii vor fi informati asupra acestui aspect in cel mult zece zile de la emiterea deciziei de catre autoritati.

Daca decizia organului fiscal va fi defavorabila sau daca acesta nu va respecta termenul de solutionare, contribuabilul va putea sa depuna contestatie. Practic, pentru a face acest lucru, solicitantii vor avea la dispozitie 30 de zile de la comunicarea deciziei sau, dupa caz, de la expirarea termenului de comunicare a actului.

Daca persoana in cauza nu va fi multumita nici de decizia referitoare la contestatie – care se va da in 30 de zile de la inregistrare si se va comunica de indata –, aceasta va avea posibilitatea de a face plangere la tribunal. „(…) Impotriva deciziei privind contestatia, precum si in cazul nesolutionarii acesteia in termenul de 30 de zile, contestatorul poate face plangere la tribunalul in a carui circumscriptie isi are domiciliul sau sediul, in termen de 15 zile de la comunicarea deciziei sau, dupa caz, de la implinirea termenului de 30 de zile. Hotararea pronuntata de tribunal este definitiva”, este punctat in documentul MMAP.

Atentie! Procedura exacta prin care statul va stabili cum se vor plati taxa auto si dobanda aferenta va fi inclusa ulterior intr-un ordin comun al ministrului mediului si ministrului finantelor.

Clauze Abuzive Banci : Clauza de risc valutar poate fi declarată absolut nulă

de

Mai multe instanţe s-au pronunţat recent împotriva Bancpost, cerând îngheţarea cursului de schimb valutar leu/franc elveţian de la data contractării creditului, eliminarea din contract a unor clauze abuzive şi restituirea sumelor încasate în baza acestor clauze.

Posted by Marius Coltuc on 16 Iulie 2015

Clauza de risc valutar poate fi declarată absolut nulă

Mai multe instanţe s-au pronunţat recent împotriva Bancpost, cerând îngheţarea cursului de schimb valutar leu/franc elveţian de la data contractării creditului, eliminarea din contract a unor clauze abuzive şi restituirea sumelor încasate în baza acestor clauze.

lege, justitie

Foto via Shutterstock

„Mi s-au mai semnalat trei sentinţe de îngheţare a cursului de schimb leu/CHF la nivelul istoric din data contractării creditu­lui. Toate sunt contra Bancpost: una la Tîrgu Jiu şi două la Constanţa. S-a dispus atât eliminarea din contract a unor clauze abuzive (inclusiv cea de schimb valutar), cât şi restituirea sumelor nedatorate achitate în „temeiul” acestor clauze”, a anunţat av. Gheorghe Piperea.
De altfel, nu mai departe de săptămâna trecută, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis, în urma unor solicitări din România, că un codebitor al unui credit are calitatea de „consumator” şi că instanţele locale trebuie să aprecieze din oficiu caracterul abuziv al unor clauze dintr-un contract încheiat între un profesionist şi un consumator.
De asemenea, CJUE a decis că instanţele trebuie să decidă dacă a fost sau nu respectată cerinţa informării complete a consumatorilor şi că, dacă o clauză este considerată abuzivă din cauza incompletei informări, ea nu trebuie să producă efecte pentru consumator.

Clauza de risc valutar poate fi declarată absolut nulă

În urma deciziei CJUE, av. Adrian Cuculiş a afirmat că „situaţia este identică la toţi împrumutaţii, fie CHF, fie euro, fie dolari, fiindcă nu au fost comunicate către împrumutaţi informaţii cu privire la testul de stres cu până la 50% al valutei, pentru a se putea observa dacă împrumutaţii pot face faţă unei asemenea volatilităţi. În accepţiunea CJUE, acest lucru poate fi interpretat drept o clauză de risc va­lutar abuzivă, deci nulă absolut”.

„Prin faptul că principiul ge­neral este acela de a fi luat cursul de schimb de la momentul plăţii, conform contractelor de credit, prin eliminarea acestei preve­deri, lipseşte de eficienţă contractul de credit şi astfel singurul curs valabil mai poate fi cel de la semnarea contractului, evident cu consecinţa restituirii tuturor sumelor de bani percepute peste acest curs”, mai spune Cuculiş.

Potrivit acestuia, soluţia instanţei în urma acestei pronunţări ar fi de constatare a nulităţii absolute a clauzei de risc valutar inserată la punctul x , din acelaşi contract de credit menţionat mai sus, raportat la faptul că aceasta este abuzivă şi contravine prevederilor Legii nr.193/2000.

„Dispune stabilizarea şi aplicarea, pe tot parcursul derulării contractului de credit, a unui curs CHF – leu egal cu cel existent la momentul semnării contractului. Obligă pârâtele la restituirea sumei de x lei, achitată de reclamanţi ca diferenţă de curs calculată începând cu data încheierii contractului şi până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. Astfel, rămâne în sarcina împrumutatului să facă dovezile minimale că nu a fost informat pe deplin cu privire la întinderea reală a creditului său fiindcă, să nu uităm, avem deja o decizie care trece sarcina probei în obligaţiile băncii şi astfel, prin aplicarea celor 3 elemente din legea 193/2000, buna-credinţă, dezechilibrul şi lipsa informării care derivă din OUG 21/1992 a protecţiei consumatorului

Avocat Drept Penal : Percheziţii la prima oră, în două județe. Dosar cu prejudiciu de 3 milioane de euro

de

Vineri dimineaţă, poliţiştii efectuează cinci percheziţii, pe raza a două judeţe, la persoane bănuite că ar fi prejudiciat bugetul de stat cu 3.000.000 de euro prin evaziune fiscală şi spălare de bani.

Posted by Marius Coltuc on 16 Iulie 2015

Vineri, 17 iulie, poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mehedinţi, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice – Inspectoratul General al Poliţiei Române, efectuează 5 percheziţii, pe raza judeţelor Mehedinţi şi Arad, la locuinţele unor persoane bănuite de evaziune fiscală şi spălare de bani, precum şi la sediile societăţilor comerciale administrate de acestea. De asemenea, poliţiştii pun în aplicare 4 mandate de aducere, emise pe numele persoanelor în cauză.

Din cercetări a reieșit că, în perioada 2011-2013, cele 4 persoane, având calitatea de reprezentanţi legali (asociaţi, administratori, împuterniciţi) ai 4 societăţi comerciale, ar fi pus la punct un circuit infracţional evazionist, bazat pe un sistem financiar – bancar fraudulos, în care sunt angrenate societăţile controlate de ei în mod direct sau prin persoane interpuse.

Astfel, persoanele în cauză ar fi înregistrat în contabilitatea firmelor controlate mai multe facturi fiscale emise în baza unor operaţiuni comerciale fictive (reprezentând cheltuieli cu achiziţia de material de construcţii, piese şi componente auto), în valoare totală de 24.000.000 de lei, pentru care ar fi dedus ilegal taxa pe valoare adăugată şi ar fi diminuat artificial impozitul pe profit.

Ulterior, prin intermediul societăţilor controlate, ar fi fost supuse procesului de spălare a banilor toate aceste sume, prin efectuarea mai multor operaţiuni/tranzacţii financiare, constând în depuneri succesive de valori monetare, urmate de retrageri imediate sau de „rularea” acestor valori prin conturile bancare ale societăţilor.

Prin această metodă, ar fi fost disimulată adevărata natură a provenienţei şi circulaţiei banilor, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscală.

Prin aceste operaţiuni fictive, ar fi prejudiciat bugetul general consolidat al statului cu aproximativ 3.000.000 de euro (12.900.000 de lei).

Activităţile se desfăşoară în cadrul unui dosar penal aflat în instrumentarea Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mehedinţi, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi. Acţiunea beneficiază de suportul de specialitate al Departamentului de Informații și Protecție Internă.

Avocat : Reglementări privind jocurile de noroc online

de

Operatorii de jocuri de noroc online, care au desfășurat activități pe teritoriul României, beneficiază de o perioadă de 90 de zile (perioadă care expiră la 9 septembrie 2015), în care statul a introdus o amnistie fiscală și penală pentru cei care intenționează să obțină licență și autorizație și care achită o penalitate în cuantum de 20% din Gross Gambling Revenue (GGR) pentru veniturile obținute de la jucătorii români, ne-a informat Marius Pantea, directorul general al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN).

Posted by Marius Coltuc on 16 Iulie 2015

justitie romaniaGGR-ul impozabil se bazează pe veniturile generate de jucătorii care accesează platforma de joc de pe IP-uri din România, la care se adaugă toți jucătorii români care acţionează pe domenii ca .ro, .com, .eu, .org, .es, .it etc. Excepție fac cei care au rezidență fiscală în alt stat, ceea ce înseamnă că aceștia produc venituri și plătesc taxe ca orice cetățean al statului respectiv.

La această penalitate se adaugă suma de 100.000 lei (pentru bingo și pariuri online) sau 400.000 lei (pentru jocurile de tip poker, cazinou sau altele desfășurate online) pentru fiecare an de funcționare începând cu luna decembrie 2010 (dată la care a fost reglementat în legislația națională jocul de noroc la distanță).

Taxe, amenzi, liste negre

Autorităţile române au optat pentru un sistem de taxare preluat din legislația daneză. Potrivit acestui sistem, operatorii vor achita o taxă de licență în funcție de cifra de afaceri (cuprinsă între 6.000 euro și 120.000 euro). Taxa de autorizare este în cuantum de 16% din veniturile organizatorului de jocuri (calculată ca diferența dintre taxele de participare și premiile acordate). Jucătorii sunt obligați să-şi declare câştigurile la ANAF, la sfârșitul anului, și să plătească 1% pentru sumele încasate de până la 15.000 euro (sau echivalentul în lei), 16% pentru sumele între 15.001 și 100.000 euro și 25% pentru sumele care depășesc 100.001 euro. Aceștia vor avea voie să joace numai pe site-uri care deţin documente legale de funcţionare.

Persoanele fizice care participă la jocuri de noroc la distanță, nelicențiate în România, vor plăti o amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei. „Oficiul dispune la acest moment de pârghii legale care pot fi utilizate pentru depistarea acestora, precum și pentru blocarea site-urilor neautorizate în România. În acest sens s-a instituit deja o listă neagră a operatorilor neautorizați“, a declarat Marius Pantea.

Reguli pentru site-urile de pariuri

Cum deosebim casele de pariuri online legale de cele ilegale? Site-urile autorizate în România vor conține o mențiune cu seria și numărul licenței de organizare, sigla ONJN și posibilitatea de a fi direcționat spre site-ul Oficiului (onjn.gov.ro), pentru diverse sesizări și informări.

De asemenea, prezentarea va fi doar în limba română, va deține termeni și condiții de participare precum și aspecte legate de protecție împotriva participării minorilor la joc și prevenire a ludomaniei. Site-ul va oferi obligatoriu jucătorilor măsuri de asigurare a condițiilor pentru un joc responsabil, respectiv posibilitatea autoexcluderii jucătorilor, măsurile de prevenire a spălării banilor și utilizare a datelor cu caracter personal conform legislației în vigoare.

Operatorii sunt obligaţi să deschidă conturi la bănci românești pentru garantarea fondurilor depuse de jucători, şi să achite premiile în termen de maxim trei zile.

O instanță a Tribunalului Gorj a decis, într-un proces contra Bancpost, că sunt abuzive clauzele privind comisionul de administrare lunară, de acordare, de calcul al dobânzii și cea privind suportarea de către client a diferenței de curs valutar pentru francul elvețian

de

Clientul Bancpost ceruse, printre altele, constatarea caracterului abuziv al următoarelor clauze contractuale:

– comisionul de administrare lunară în cuantum total de 3.148,72 CHF
– comisionul de acordare raportat la valoarea soldului în cuantum de 365 CHF
– comisionul de rambursare anticipată.

De asemenea, clientul a solicitat „să se dispună eliminarea din convenţie a acestor prevederi contractuale şi restituirea sumelor în cuantum de 3513.72 CHF la data depuneri acţiunii”.

În plus, petentul a mai solicitat „să se constate caracterul abuziv al prevederilor cu privire la calculul ratei dobânzii şi dobânzii anuale efective şi clauzelor penale pentru întârzieri la plată, precum şi a celor cu privire la dobândă penalizatoare; să se constate nulitatea absolută a acestor clauze, eliminarea lor şi să se restituie suma de 17.369,54 CHF – reactualizată la data plăţii efective”.

Mai mult, debitorul a cerut și „să se constate caracterul abuziv al clauzelor contractuale inserate în clauzele contractuale privind „efectuarea plăţilor în moneda creditului şi suportarea de către consumator a diferenţelor de curs valutar”; să se constate nulitatea absolută a acestor clauze contractuale; să se dispună îngheţarea cursului de schimb valutar CHF – leu, pentru efectuarea plăţilor în temeiul convenţiilor încheiate, la valoarea de la data încheierii şi semnării convenţiilor, respectiv calcularea şi plata ratelor de rambursare a creditului la valoarea în lei a francului elveţian din data încheierii convenţiilor, pe întreaga perioadă de valabilitate a contractelor şi restituirea sumelor plătite în plus de către reclamanţi”.

ANPC vs. OTP Bank, pronuntarea pe 29 iulie 2015. Va avea efect pentru TOATE contractele

de

Este vorba de un dosar care s-a plimbat între mai multe instanțe, însă la termenul anterior magistrații au decis că trebuie să aibă un final și a anunțat chiar că, dacă banca va mai încerca să tragă de timp, va da termene de pe o zi pe alta. Reprezentanții OTP au încercat, și astăzi, să tragă de timp, însă completul a decis să rămână în pronunțare.

ANPC, inainte de a formula astfel de actiuni in incetarea utilizarii clauzelor abuzive din contractele bancilor cu consumatorii, trebuie sa constate prin proces-verbal ca exista astfel de clauze abuzive. De fiecare data, inclusiv in cauza privind francii elvetieni care a avut deja un prim termen acum citeva zile (ANPC vs Banca Romaneasca), autoritatea a emis astfel de procese verbale de constatare.
Intrucit procesele de tip class action care se formuleaza cf art. 12-13 din Legea 193/2000 vizeaza toate contractele tip ale unei banci, inseamna ca procesele – verbale de constatare a clauzelor abuzive privesc toate contractele bancii care contin acele clauze.

Sper ca s-a inteles bine : daca ANPC ataca in astfel de procese una sau mai multe clauze pe motiv ca sunt abuzive, inseamna ca toate aceste clauze sunt deja, in opinia oficiala a ANPC, abuzive, iar contractele tip care contin acele clauze abuzive trebuie „curatate” de abuz. Acele clauze, tocmai pentru ca sunt abuzive, urmeaza a fi „evacuate” din contract, cu consecinta inlaturarii abuzului de putere economica a bancii si, implicit, dar mult mai important, cu consecinta avertizarii tuturor bancilor tentate de profituri ilegitime extrase din practici abuzive, inselatoare sau deceptive. Exact ca in dreptul penal, sanctiunea contraventionala si chiar si cea civila nu este menita doar a pedepsi, ci si a preveni alte fapte ilicite de acelasi fel de care ar putea fi tentati si altii.

Reamintesc ca, in prezent, sunt pe rolul instantelor mai multe procese de tip class action care vizeaza caracterul abuziv (deja constatat de autoritate) al :

(i) comisionului de risc/administrare (tipic Volksbank, dar prezent si la Reiffeissen, si la BCR, si la Credit Europe si la Bancpost)
(ii) dobinzii de referinta variabila (tipica BCR),
(iii) dobinzii revizuibile dupa politica si discretia bancii (asa este, spre exemplu, dobinda practicata de OTP care a fost obiectul litigiului de azi, dar este prezenta la foarte multe alte banci delicvente si recalcitrante, inclusiv la Volksbank),
(iv) clauzei de schimb valutar care trece tot riscul deprecierii leului fata de dolar, euro, chf etc. pe capul consumatorului (Volksbank, Bancpost, Pireaus, Reiffeissen, Credite Europe, OTP).

Toate aceste clauze sunt, in opinia autoritatii administrative in domeniu, clauze abuzive.

Pentru cei care au uitat (sau au preferat sa uite) reamintesc ca, in conformitate cu art. 6 din Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive, acele clauze care, in opinia autoritatii, au caracter abuziv, sunt lipsite de efecte in ce-i priveste pe consumatori.
Asadar, toate clauzele de mai sus sunt lipsite de efecte fata de consumatori.
Intrucit de data asta nu mai este vorba de decizii punctuale, concrete, care sa priveasca doar cazurile celor care au dat in judecata bancile, ci este vorba de o constatare generica si cu efect indistinct, opozabil erga omens, privind toate contractele de acelasi fel, preformulate, ale unei banci, inseamna ca orice consumator poate considera, ca si autoritatea, ca aceste clauze nu au efect in ce-i priveste. Consecinta poate fi refuzul justificat al consumatorului de a plati comision de risc/administrare, dobinda de referinta variabila, dobinda ajustata dupa politica bancii, un volum de lei de 2 ori si jumatate mai mare decit cel platibil in 2007, cind francul era 2 lei etc.

Ca sa nu se expuna nimeni unei executari silite din partea bancii, ar trebui urmate doua cai :

(i) sa se solicite instantelor de la sediul reclamantilor, individual sau in aliante colective, suspendarea (inghetarea) efectelor acelor clauze atacate de ANPC in baza art.12-13 din Legea nr.193/2000;
(ii) sa se solicite ANPC ca, in vederea limitarii prejudicierii consumatorilor, sa se dispuna oprirea temporara a comercializarii creditelor de retail afectate de clauze abuzive, inclusiv (sau mai ales) incasarea de rate bancare in baza clauzelor constatate ca fiind abuzive; asa cum parchetul/instanta penala poate dispune ca masuri preventive inghetarea unei activitati care poate prejudicia grav publicul sau bugetul de stat, tot asa autoritatea poate dispune masura preventiva a opririi temporare a activitatii; de altfel, ANPC, cind aplica sanctiuni contraventionale, nu face decit sa se comporte ca un parchet. Atita doar ca procesul – verbal de contraventie supus confirmarii judecatorului inlocuieste rechizitoriul parchetului.

Pentru cei care vor vrea sa utilizeze aceste mijloace de protectie a drepturilor lor de consumatori, dar si pentru hater-ii care imi vor sari imediat la jugulara, ca si pentru cei platiti de noi ca sa arate riscul sistemic al unei astfel de lupte judiciare, am urmatorul text simplu pe care l-am extras ca atare din OG nr.21/1992 privind protectia consumatorilor :

„Art. 55 : Pentru limitarea prejudicierii consumatorilor, agentul constatator poate dispune următoarele măsuri:
2. oprirea temporară a prestării serviciilor, importului, fabricaţiei, comercializării produselor sau a utilizării acestora la prestarea serviciilor, până la remedierea deficienţelor, în cazul în care :
d) se prestează servicii care pot pune în pericol […] interesele economice ale consumatorilor”.

Asteptam cu nerabdare solutia tribunalului din 29 iulie.

Avocat Drept Penal – Percheziţii DIICOT în Bucureşti şi cinci judeţe, la traficanţi de Xanax şi Diazepam

de

diicot

Joi dimineaţă, procurorii DIICOT efectuează percheziţii în Bucureşti şi cinci judeţe, la traficanţi de medicamente. Este vizată o grupare care comercializa ilegal medicamente împotriva depresiei şi anxietăţii, precum Xanax şi Diazepam.

În baza unui mandat eliberat de Curtea de Apel Craiova, procurorii au descins în 14 locaţii din Bucureşti, Gorj, Mehedinţi, Dolj, Cluj şi Timiş. Medicamentele proveneau şi România, Serbia şi Bulgaria, fiind destinate inclusiv pentru Norvegia. În cauză, anchetatorii colaborează cu autorităţile străine.

UPDATE: Procurorii DIICOT Gorj şi poliţiştii din cadrul SCCO Gorj, sprijiniţi de ofiţeri din cadrul BCCO Craiova, BCCO Timişoara, BCCO Cluj, BCCO Bucureşti şi IPJ Gorj efectuează, joi, 14 percheziţii domiciliare pe raza judeţelor Gorj, Mehedinţi, Dolj, Cluj, Timiş şi Bucureşti, în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în cumpărarea şi vânzarea unor medicamente (din ţară şi străinătate – Serbia) de tip Xanax, Rivotril, Diazepam. Medicamentele au în conţinut substanţă activă (alprazolanum), considerată drog de risc. Acestea erau scoase din ţară şi vândute ca droguri în Norvegia.

De asemenea, se efectuează cercetări şi faţă de un avocat din cadrul Baroului Mehedinţi pentru aderare la grup şi complicitate la trafic de droguri de risc. 12 persoane vor fi aduse la audieri.

Grupul infracţional a acţionat în perioada 2014-2015, implicând dealeri de medicamente, farmacişti şi persoane care făceau trafic intern şi internaţional cu medicamente cu conţinut stupefiant de ordinul sutelor de mii de comprimate, realizând beneficii financiare substanţiale.

„La Biroul Teritorial Gorj al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a fost începută urmărirea penală „in rem” cu privire la fapta de trafic ilicit de droguri de risc, constând în aceea că o persoană cunoscută sub apelativul „George” are ca preocupări comercializarea medicamentului Xanax, căutând potenţiali beneficiari din judeţele Mehedinţi şi Gorj. Medicamentul comercializat provine atât din România, cât şi din Republica Serbia şi Bulgaria şi este furnizat în cutii, percepându-se între 25-60Ron/cutie, în raport de concentraţia comprimatelor”, potrivit unui comunicat emis de DIICOT.

Activitatea infracţională este săvârşită de un grup structurat pe paliere, începând cu procurarea, distribuirea, vânzarea şi transportul acestor medicamente din România în Norvegia, unde sunt vândute tot prin intermediul membrilor reţelei. S-a stabilit că procurarea se face de la dealeri de medicamente, care le procură de la depozitele de medicamente din România, după care sunt distribuite la legături din Mehedinţi şi Gorj, care asigură finanţarea şi apoi transportul în afara ţării.

Noutati Avocat Dreptul Muncii – Parintii isi vor putea lua o zi libera pentru a-si duce copii la doctor

de

Parintii au dreptul anual la o zi libera pentru a-si duce copiii la un control medical, potrivit unei legi care, desi a intrat in vigoare inca din 2014, nu putea fi pusa in practica deoarece ii lipseau normele de aplicare. Situatia este pe cale sa fie rezolvata, dupa ce Guvernul a adoptat miercuri procedura prin care angajatii cu copii vor putea solicita si obtine de la angajatori ziua libera. Reglementarile nu mai trebuie decat sa fie publicate in Monitorul Oficial pentru a intra in vigoare.

Parintii pot sa beneficieze anual de o zi lucratoare libera pentru ingrijirea sanatatii copiilor in baza prevederilor Legii nr. 91/2014. Liberul se acorda pentru a permite salariatilor sa ajunga in fiecare an la medic pentru verificarea starii de sanatate a copiilor.

De aceasta zi libera pot sa beneficieze, la cerere, doar parintii sau, acolo unde este cazul, reprezentantii legali ai copiilor. Iar angajatorii sunt indreptatiti sa decida daca platesc sau nu drepturile salariale aferente. „Persoanele (…) au dreptul la liber, in conditiile prevazute de prezenta lege, pentru ingrijirea sanatatii copilului, fara obligatia angajatorului de a plati drepturile salariale aferente”, scrie in actul normativ, fiind subliniat ca dreptul este strans legat de calitatea de asigurat in sistemul asigurarilor sociale de stat.

Totodata, dreptul este acordat pentru copiii minori cu varste de pana la 18 ani care se afla in ingrijirea si intretinerea parintilor sau a reprezentantilor legali.

Doar unul dintre parinti sau reprezentantii legali poate sa ceara acodarea zilei libere intr-un an. In caz contrar, acestia nu vor mai putea sa ceara acest drept niciodata. „In cazul in care, in urma unor verificari efectuate de catre angajator, se constata ca ambii parinti au solicitat liberul contrar legii, va fi anulata posibilitatea ulterioara de a mai beneficia, vreodata, de prevederile legii”, scrie in Legea nr. 91/2014.

In aceeasi ordine de idei, trebuie retinut si ca ziua libera nu se poate reporta. Daca parintii nu solicita acordarea liberului intr-un an, acesta se va pierde.

Important! In functie de numarul de copii, angajatorii pot acorda una sau doua zile libere. Daca o familie are unul sau doi copii, parintii au dreptul la o zi libera, insa daca au trei sau mai multi, vor primi doua (consecutive sau separate, in functie de cum decide angajatorul).

Cererea se va depune cu cel putin 15 zile inainte

Pentru a solicita angajatorilor ziua libera pentru ingrijirea sanatatii copiilor, parintii vor trebuisa depuna o cerere scrisa cu minimum 15 zile inainte de vizita la medic, este explicat inproiectul (pdf) pentru aprobarea normelor Legii nr. 91/2014, document aprobat miercuri de Executiv.

Totusi, acesta nu va fi singurul act necesar. Cererea va trebui sa fie insotita de o declaratie pe propria raspundere din care sa reiasa ca celalalt parinte n-a cerut si nici nu va cere liberul pentru anul respectiv. In plus, pentru copiii care au reprezentanti legali va fi necesara si o copie a documentului prin care se demonstreaza aceasta calitate.

Potrivit normelor propuse, parintii nu vor fi constransi sa apeleze doar la medicii din sistemul public de sanatate. Acestia vor putea alege sa verifice sanatatea copiilor si in sistemul privat.

Dupa control, parintii vor da angajatorului o adeverinta de la medicul de familie

Odata efectuat controlul medical, parintii vor avea de facut si un drum la medicul de familie, scrie in normele Legii nr. 91/2014.

Mai exact, „dupa efectuarea controlului medical, parintele sau reprezentantul legal al copilului are obligatia de a prezenta medicului de familie al copilului documentele ce contin rezultatul controlului medical”. In baza acestor acte, medicul de familie va elibera o adeverinta care sa demonstreze efectuarea controlului.

Practic, liberul va putea fi justificat prin depunerea la angajator, in maximum cinci zile lucratoare de la eliberare, a adeverintei de la medicul de familie.

Pe deasupra, daca parintii vor trebui sa justifice absenta copiilor de la scoala, medicul de familie va elibera si o scutire medicala.

Angajatorii, amendati daca refuza sa acorde zile libere

Daca angajatorii au libertatea de a decide sa plateasca sau nu parintii pentru liberele acordate, acestia sunt obligati sa le accepte cererile, prevede Legea nr. 91/2014.

Totusi, pentru a nu risca sa le fie afectata activitatea, atunci cand exista mai multe cereri simultane, acestia pot sa programeze liberele prin rotatie. „In cazul mai multor cereri simultane din partea angajatilor pentru acordarea liberului, care depaşesc 5% din numarul total de angajati, angajatorul va programa, prin rotatie, zilele lucratoare libere, astfel incat sa nu ii fie afectata activitatea”, dispune actul normativ.

Daca angajatorii incalca dreptul parintilor de a beneficia anual de o zi libera pentru ingrijirea sanatatii copiilor, inspectorii de munca pot sa-i amendeze cu sume cuprinse intre 500 si 1.500 de lei.

Atentie! Aceste prevederi sunt aplicabile in egala masura pentru angajatorii publici si cei privati.

Parintii ar putea sa beneficieze in viitor de concediu de acomodare

In primavara acestui an, Ministerul Muncii a propus introducerea unui nou tip de concediu: cel de acomodare pentru perioada in care salariatilor li se incredinteaza un copil in vederea adoptiei.

Propunerea de act normativ – prin care s-ar putea aduce modificari semnificative la Legea nr. 273/2004 privind procedura adoptiei – dispune ca acest concediu ar urma sa aiba o durata de cel mult 90 de zile, timp in care salariatul va primi si o indemnizatie lunara.

Mai precis, concediul de acomodare va fi acordat la cerere, iar perioada acestuia va fi considerata vechime in munca, in serviciu si in specialitate.

Referitor la indemnizatia aferenta concediului de acomodare, aceasta va avea un cuantum de 6,8 ISR. Avand in vedere ca, in prezent, Indicatorul Social de Referinta are o valoare de 500 de lei, indemnizatia va fi de 3.400 de lei.

Atentie! Angajatorii care vor refuza acordarea concediului de acomodare vor fi sanctionati cu amenzi cuprinse intre 1.000 si 2.500 de lei.

Mai multe instanţe naţionale au constatat clauzele abuzive, obligând banca la îngheţarea cursului valutar şi plata sumelor încasate suplimentar

de

Într-un caz similar, CJUE a cerut instanţelor naţionale să aprecieze din oficiu caracterul abuziv al unor clauze dintr-un contract încheiat între un profesionist şi un consumator

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis, în urma unor solicitări din România, că un codebitor al unui credit are calitatea de „consumator” şi că instanţele locale trebuie să aprecieze din oficiu caracterul abuziv al unor clauze dintr-un contract încheiat între un profesionist şi un consumator.
De asemenea, CJUE a decis că instanţele trebuie să decidă dacă a fost sau nu respectată cerinţa informării complete a consumatorilor şi că, dacă o clauză este considerată abuzivă din cauza incompletei informări, ea nu trebuie să producă efecte pentru consumator.
Revine instanţei menţionate (cererea de decizie preliminară a fost adresată CJUE de către Judecătoria Câmpulung – n. red.) obligaţia să verifice că, în cauza în discuţie, au fost comunicate consumatorului toate elementele care pot avea un efect asupra întinderii obligaţiei sale şi care îi permit acestuia să evalueze, printre altele, costul total al împrumutului său. Joacă un rol decisiv în această apreciere, pe de o parte, aspectul dacă clauzele sunt redactate în mod clar şi inteligibil astfel încât să îi permită unui consumator mediu, şi anume un consumator normal informat şi suficient de atent şi de avizat, să evalueze un astfel de cost şi, pe de altă parte, împrejurarea legată de lipsa menţionării în contractul de credit de consum a informaţiilor considerate, având în vedere natura bunurilor sau a serviciilor pentru care s-a încheiat contractul, drept esenţiale şi în special a celor prevăzute la articolul 4 din Directiva 87/102”, a decis CJUE.

Posted by Marius Coltuc on 15 Iulie 2015

PFI versus PFA: Inregistrare, regim fiscal,regim Juridic,dependenta sau independenta si depunerea declaratiilor la ANAF

de

otiunea de PFI – Persoana Fizica Independenta – nu exista ancorata clar in vreo lege sau cel putin eu nu am gasit-o sub forma aceasta. Popular insa, acest termen face referire la profesiile libere, adica la acele profesii reglementate ce pot fi desfasurate in mod independent, in conditiile legii, cum ar fi avocatura, arhitectura, activitatea de notariat, de contabilitate, de traducere, de consultanta fiscala, de consultant psihologica etc.

“Popular” inseamna ca sintagma este o definitie regasita in spatiul public, o expresie care poate s-a gasit la un moment dat intr-o lege, dar care, in prezent nu mai este reglementata in niciun cod, ordin, lege, ordonanta etc. Exact asa folosim si expresia de “conventie civila”sau “bilant contabil”, cand, de fapt, prima se cheama oficial “contract civil”, iar a doua, “situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii”.

PFI-urile, “oricat de” independente ar fi ele, se identifica la ANAF printr-un CIF – Cod de Inregistrare Fiscala, si nu prin propriul CNP.

Procedura de inregistrare

O data stabilit faptul ca activitatea economica pe care intentionati sa o desfasurati este incadrata in categoria profesiilor libere, puteti trece la inregistrarea “PFI”-ului.

Aceasta se face direct la ANAF, gratuit, nemaifiind necesara inregistrarea si autorizarea in/de catre Registrul Comertului.

Pentru inregistrarea la Fisc a unei activitati prestate in cadrul unei profesii libere, trebuie sa va prezentati la ghiseul care se ocupa de inregistrarea persoanelor fizice cu urmatoarele acte:

  • copii dupa documentele eliberate de organismal profesional care va autorizeaza pe dumneavoastra sa desfasurati activitatea respectiva;
  • doua formulare 070 – Declaratie de inregistrare fiscala,;
  • doua formulare 220 – Declaratie privind venitul estimat;
  • un contract de comodat – pentru locul in care va veti stabili sediul desfasurarii activitatii;
  • copie dupa cartea de identitate.

Dupa depunerea documentatiei, in termen de 5 zile lucratoare, va veti putea ridica CIF-ul – Certificatul de Inregistrare Fiscala.

De cealalta parte, inregistrarea unei PFA se face conform OG nr. 44/2008, la Registrul Comertului. De aici ridicam un CUI- Codul Unic de Inregistrare si ulterior mai facem un drum la ANAF pentru a depune formularul 070 – Declaratie de inregistrare fiscala,  impreuna cu formularul 220 –Declaratie privind venitul estimat.

Deci, te duci ANAF sau la Registrul Comertului, daca ai o profesie libera?

Daca aveti o profesie libera, nu are niciun sens sa va inregistrati ca PFA la Registrul Comertului, ca sa nu mai spunem ca cel mai probabil nu vi se va permite acest lucru – vedeti art. 1 alin( 2) din OG nr. 44/2008, in care se precizeaza:

Prezenta ordonanta de urgenta nu se aplica profesiilor liberale, precum si acelor activitati economice a caror desfasurare este organizata si reglementata prin legi speciale.

Cu toate astea, in practica exista psihologi, arhitecti, traducatori, medici care lucreaza in regim de PFA si nu de liber profesionisti.

Important de mentionat ar mai fi faptul ca inregistrarea ca PFA la Registrul Comertului presupune niste costuri (la ANAF nu va costa nimic procedura de inregistrare descrisa mai sus), niste verificari suplimentare (de exemplu, la Registrul Comertului vi se va solicita cazierul fiscal, in timp ce la inregistrarea directa la ANAF, nu), toate acestea pentru ca Registrul Comertului sa va elibereze un Certificat Unic de Inregistrare (CUI), de care nu aveti nevoie, in timp ce ANAF v-ar elibera un CIF, care va este suficient pentru desfasurarea activitatii.

Evidenta contabila

Din punct de vedere al evidentei contabile, lucrurile stau foarte simplu.

Atat liber profesionistii inregistrati la ANAF conform legii, cat si cei inregistrati ca PFA-uri la Registrul Comertului, vor conduce evidenta contabila respectand Legea nr. 82/1991 – Legea Contabilitatii.

Asta inseamna o evidenta contabila pe baza regulilor contabilitatii in partida simpla sau,optional, pe baza regulilor contabilitatii in partida dubla, potrivit reglementarilor contabile emise in acest sens.

Mai clar, partida simpla presupune evidenta incasarilor si platilor – nu aveti neaparata nevoie de un contabil (vedeti Ordinul MFP nr. 170/2015). In schimb, partida dublapresupune evidenta incasarilor, platilor, veniturilor, cheltuielilor si multe altele – v-ar prinde bine un ajutor specializat (vedeti Ordinul MFP nr.1802/2014).

Evidenta fiscala

In cel mai simplu scenariu posibil, atat liber profesionistii (PFI-urile), cat si PFA-urile au obligatia sa calculeze, sa declare si sa achite:

  • impozitul pe veniturile din activitati independente in cota de 16%,
  • contributia la sistemul public de asigurari de sanatate – CASS – in cota individuala de 5.5% ,
  • dupa caz, contributia la sistemul public de pensii –CAS – in cota integrala de 26.3% (vezi art. 296^26 din Codul Fiscal).

Aici, exista niste particularitati legate de bazele de calcul, dar despre asta o sa vorbim intr-un alt articol.

Din punct de vedere al obligatiilor declarative, am amintit mai sus de formularele 070 – Declaratie de inregistrare fiscal si 220 – Declaratie privind venitul estimat. Daca nu va incadrati la exceptiile specific prevazute la art. 296^23 din Codul Fiscal privind CAS-ul si nu aveti si statut de salariat, pensioner sau somer, atunci mai depuneti si formularul 600 – Declaratie privind venitul asigurat la sistemul public de pensii.

Anul urmator infiintarii, veti depune undeva pana in luna februarie (termenul este de 25 februarie – n.red),  declaratia informativa 392 – Declaratie informativa privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii, si pana in 25 mai, formularul 200 – Declaratie privind veniturile realizate din Romania.

Platitorii de TVA vor avea, in plus, grija deconturilor de TVA – formular 300, iar cei care vor sa angajeze salariati isi vor lua neaparat semnatura electronica pentru ca vor fi obligati sa depuna declaratia 112 – Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate

Firma de Recuperare Eos Ksi pierde in instanta

de

În septembie 2014, firma de recuperări a cerut executarea silită a omului, formulând o cerere către un birou de executor judecătoresc. S-a invocat prescriptia creantei, avand in vedere că trecuseră mai mult de trei ani de la momentul cand banca a declarat scadența anticipată a creditului, in mai 2008, moment care a coincis si cu ultima plată efectuată de client catre banca. Astfel, când s-a depus cererea de executare silită la Biroul executorului judecatoresc, in 2014, creanța era demult prescrisă.

Avocata Ioana Bâlc atrage atentia că “ termenul general de prescriptie a unei creante bancare este de 3 ani, iar prin implinirea termenului de prescripție, orice titlu executoriu isi pierde puterea executorie”. De asemenea, aceasta mai precizează ca este necesar ca o instanța de judecata să constate intervenirea prescriptiei, altfel, ea nu operează de la sine. Judecătoria Alba Iulia a constatat că creanța se prescrisese în mai 2011.

Curs CHF-leu ÎNGHEȚAT și la Constanța, într-un credit BANCPOST

de

Soluția pe scurt:

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanţii (…) în contradictoriu cu pârâtul S.C. BANCPOST S.A.

Constată caracterul abuziv al clauzei contractuale inserate la art. (…), în ceea ce priveşte dobânda variabilă în funcţie de LIBOR CHF, respectiv „după împlinirea termenului de 6 luni, rata dobânzii este variabilă, în funcţie de EURIBOR/LIBOR CHF/LIBOR/BUBOR la şase luni.”

Constată nulitatea absolută a acestei clauze.

Dispune îngheţarea cursului de schimb valutar CHF – leu pentru efectuarea plăţilor în temeiul contractului de credit la valoarea de la data încheierii contractului, respectiv calcularea şi plata ratelor de rambursare a creditului la valoarea în lei a francului elveţian de la data încheierii contractului pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului.

Obligă pârâtul să restituie reclamanţilor sumele achitate ca urmare a majorării indicelui CHF/Libor, calculate pentru perioada 21.07.2011 – 21.07.2014.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Constanţa. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29.06.2015”, se arată în decizia instanței.

Firmele care nu-si depun la timp bilanturile pot fi dizolvate din oficiu

de

Legea nr. 152/2015 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul inregistrarii in registrul comertului a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 519 din 13 iulie. Aceasta aduce modificari, printre altele, la Legea societatilor si va intra in vigoarejoi.

Conform documentului, firmele vor putea fi dizolvate de catre tribunal in anumite situatii care in prezent nu sunt reglementate de lege. In plus, sunt facute si anumite clarificari in alte cazuri in care se poate cere dizolvarea.

Mai precis, la cererea oricarei persoane interesate – dar si a ONRC – tribunalul va putea sa pronunte dizolvarea unei societati daca aceasta nu-si depune in termenul legal situatiile financiare anuale si, dupa caz, situatiile financiare anuale consolidate, precum si raportarile contabile. Noua prevedere va fi aplicabila in situatia in care perioada de intarziere va fi mai mare de 60 de zile lucratoare.

Totodata, Legea nr. 152/2015 dispune ca dizolvarea va putea sa intervina daca firma nu-si depune la unitatile Ministerului Finantelor – in termenul legal – declaratia din care sa rezulte ca n-a desfasurat activitate de la constituire. De asemenea, regula va fi valabila daca perioada de intarziere va depasi 60 de zile lucratoare.

Dizolvarea societatilor va mai putea fi pronuntata, potrivit noilor reglementari, daca:

  • societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni;
  • actionarii/asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta (in prezent, dispozitia face referire doar la disparitia asociatilor);
  • nu mai sunt indeplinite conditiile referitoare la sediul social (inclusiv ca urmare a expirarii duratei actului care atesta dreptul de folosinta asupra spatiului cu destinatie de sediu social ori transferului dreptului de folosinta sau proprietate asupra spatiului cu destinatie de sediu social);
  • a incetat activitatea societatii sau aceasta n-a fost reluata dupa perioada de inactivitate temporara – perioada care nu poate fi mai lunga de trei ani de la data inscrierii in registrul comertului;
  • societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii.

Firmele pentru care ONRC va formula actiuni de dizolvare vor fi facute publice cu cel putin 15 zile calendaristice inainte. Lista acestora va fi afisata, mai exact, pe site-ul Registrului Comertului sau in portalul de servicii online al acestuia. Spre deosebire de actualele prevederi, noua lege mai stabileste ca hotararea prin care tribunalul va pronunta dizolvarea va fi comunicata inclusiv societatii in cauza.

Atentie! Impotriva hotararii de dizolvare, orice persoana interesata va putea sa faca apel, in cel mult 30 de zile de la data publicarii documentului in Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

Registrul Comertului va numi lichidatorul firmei

Dupa ce hotararea judecatoreasca de dizolvare va ramane definitiva, scrie in noua lege publicata in Monitor, persoana juridica va intra in lichidare.

In aceasta situatie, ONRC se va ocupa – la cererea oricarei persoane interesate, inclusiv a Ministerului Finantelor – de numirea unui lichidator inscris in Tabloul Practicienilor in Insolventa. Acesta va primi o remuneratie fixa in cuantum de 1.000 de lei.

„Oficiul National al Registrului Comertului, la cererea oricarei persoane interesate, inclusiv a Ministerului Finantelor Publice – Agentia Nationala de Administrare Fiscala, procedeaza la numirea unui lichidator inscris in Tabloul Practicienilor in Insolventa. Remunerarea lichidatorului se face din averea societatii dizolvate sau, in lipsa, din fondul de lichidare, constituit potrivit legii. Remuneratia lichidatorului este in cuantum fix de 1.000 lei, decontul final al cheltuielilor efectuate de lichidator in legatura cu lichidarea societatii urmand a se face, pentru situatia in care nu exista bunuri in averea societatii dizolvate, de catre Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania, la solicitarea lichidatorului”, este precizat in Legea nr. 152/2015.

Daca vor trece trei luni de la momentul ramanerii definitive a hotararii de dizolvare si nu va exista nicio cerere de numire a lichidatorului, ONRC sau orice persoana interesata va putea sa ceara tribunalului radierea firmei din registrul comertului.

La fel ca in cazul actiunilor de dizolvare, societatile pentru care ONRC va urma sa formuleze actiuni de radiere vor fi afisate online cu cel putin 15 zile calendaristice inainte. Hotararea de radiere pronuntata de tribunal va fi comunicata inclusiv firmei in cauza.

„Vizualizarea hotararilor de dizolvare si radiere si a rezolutiilor de numire a lichidatorului, publicate pe pagina de Internet a Oficiului National al Registrului Comertului sau pe portalul de servicii online al acestuia, se face cu titlu gratuit”, se arata in actul normativ amintit.

Atentie! Apelul impotriva hotararii de radiere va putea fi facut de catre orice persoana interesata in 30 de zile de la afisarea listei cu societatile pentru care ONRC va formula astfel de actiuni.

ONRC va prelungi termenul de lichidare, nu tribunalul

In ceea ce priveste termenul de lichidare a societatii, acesta va fi in continuare de un an. Insa, pentru motive temeinice, ONRC va putea sa-l prelungeasca (la cererea lichidatorului), nu tribunalul, asa cum este prevazut in momentul de fata.

„Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult un an de la data inregistrarii in registrul comertului a mentiunii de dizolvare. Pentru motive temeinice, la cererea lichidatorului, oficiul registrului comertului poate prelungi acest termen cu inca un an, dar nu mai mult de doua ori”, scrie in Legea nr. 152/2015.

In acelasi timp, va fi marita de la 30 la 60 de zile (dupa inregistrarea mentiunii de dizolvare) perioada in care vor trebui numiti lichidatorii. Apoi, actul normativ prevede ca,”in termen de 60 de zile de la numire, lichidatorul trebuie sa depuna la oficiul registrului comertului, pentru mentionare in registrul comertului, un raport privind situatia economica a societatii. Daca, potrivit raportului, debitorul indeplineste conditiile pentru deschiderea procedurii simplificate de insolventa, lichidatorul are obligatia de a solicita deschiderea acestei proceduri in termen de 15 zile de la data depunerii raportului”.

In 15 zile de la terminarea lichidarii, in baza raportului final de lichidare si a situatiilor financiare de lichidare, lichidatorii vor trebui sa depuna la registrul comertului cererea de radiere a societatii. Rezolutia de radiere din registrul comertului va fi publicata pe site-ul ONRC si in portalul de servicii online al acestuia.

In situatia in care in trei luni de la expirarea termenului de lichidare (prelungit dupa caz) nu se va depune vreo cerere de radiere, ONRC sau orice persoana interesata va putea sa ceara tribunalului radierea societatii. Lista cu firmele pentru care ONRC va formula actiuni de radiere va fi publicata online cu cel putin 15 zile calendaristice inainte, iar hotararea de radiere va fi comunicata inclusiv societatii. Dupa ce hotararea tribunalului va fi facuta publica, orice persoana interesata va putea sa faca apel impotriva acesteia in cel mult 30 de zile.

Situatiile financiare la 30 iunie trebuie depuse pana in august

Operatorii economici care au inregistrat o cifra de afaceri de peste 220.000 de lei trebuie sa depuna la Fisc, pana in data de 17 august, raportarile contabile pentru primul semestru al anului.

Sistemul de raportare contabila la 30 iunie 2015 a fost aprobat prin Ordinul MFP nr. 773/2015, act normativ publicat saptamana trecuta in Monitorul Oficial.

Potrivit documentului, trebuie sa depuna raportarile contabile atat operatorii economici vizati de Reglementarile contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate, cat si cei vizati de Reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara, aplicabile societatilor comerciale ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata. De asemenea, aceleasi reguli trebuie respectate si de operatorii economici care au un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic.

Incadrarea in criteriul referitor la cifra de afaceri se face „pe baza indicatorilor determinati din situatiile financiare anuale ale exercitiului financiar precedent, respectiv a balantei de verificare incheiate la finele exercitiului financiar precedent”, dupa cum se arata in ordinul de ministru.

Documentele pot fi depuse la unitatile teritoriale ale Fiscului in format tiparit si in format electronic sau doar in forma electronica (in portalul www.e-guvernare.ro).

 

Femeie obligată prin hotărâre judecătorească să achite ratele fostului soț

de

Prin decizia nr. 56/24.02.2014, pronunțată în apel de Tribunalul Buzău, instanța de apel a menținut soluția privind atribuirea imobilului în proprietatea exclusivă a dlui S. D. și a constatat că părțile au o datorie comună în cote de câte ½ fiecare din suma totală de 95.147,27 CHF (58.061,95 – capital și 37.085,32 – dobânzi), ce trebuie rambursată în contul creditului, în perioada aprilie 2012 – martie 2036.

2.2.1. Totodată, instanța a dispus obligarea dlui S. D. la plata către dna O. A. R. a sumei de 8.301 lei, cu titlu de sultă.

Este important de reținut că sulta acordată dnei O. A. R. nu a fost stabilită ca un echivalent bănesc al părții sale din imobilul atribuit în proprietate exclusivă fostului soț (S. D.), ci a reprezentat cota cuvenită din contravaloarea îmbunătățirilor aduse de ambii soți la imobilul respectiv.

De asemenea, trebuie reținut că repartizarea imobilului în proprietatea exclusivă a dlui S. D. s-a făcut în considerarea faptului că achiziționarea imobilului s-a făcut cu contribuția exclusivă a acestuia, contribuție la care s-a adăugat suma obținută prin credit bancar.

sursa portal.just.ro

Cei Executati Silit Obtin Un Ajutor De La CJUE

de

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis, în urma unor solicitări din România, că un codebitor al unui credit are calitatea de „consumator” și că instanțele locale trebuie să aprecieze din oficiu caracterul abuziv al unor clauze dintr-un contract încheiat între un profesionist și un consumator. De asemenea, CJUE a decis că instanțele trebuie să decidă dacă a fost sau nu respectată cerința informării complete a consumatorilor și că, dacă o clauză este considerată abuzivă din cauza incompletei informări, ea nu trebuie să producă efecte pentru consumator.

„Din ansamblul considerațiilor de mai sus rezultă că trebuie să se răspundă la a patra întrebare că articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Directiva 87/102 și articolul 2 litera (b) din Directiva 93/13 trebuie interpretate în sensul că intră sub incidența noțiunii „consumator” în sensul acestor dispoziții persoana fizică ce se află în situația de codebitor în cadrul unui contract încheiat cu un profesionist, atât timp cât acționează în scopuri care pot fi considerate ca fiind în afara meseriei sau a profesiunii sale.”

„Din ansamblul considerațiilor de mai sus rezultă că trebuie să se răspundă la prima întrebare că articolul 6 alineatul (1) din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că revine instanței naționale obligația de a aprecia din oficiu caracterul abuziv, în sensul acestei dispoziții, al clauzelor unui contract încheiat între un consumator și un profesionist, din moment ce această instanță dispune de elementele de fapt și de drept necesare în acest scop.”

„Având în vedere toate considerațiile de mai sus, trebuie să se răspundă la a doua, la a treia, la a cincea și la a șasea întrebare că articolele 3-5 din Directiva 93/13 trebuie interpretate în sensul că, în cadrul aprecierii sale cu privire la caracterul abuziv, în sensul articolului 3 alineatele (1) și (3) din această directivă, al clauzelor unui contract de credit de consum, instanța națională trebuie să țină seama de toate circumstanțele care însoțesc încheierea acestui contract. În această privință, revine instanței menționate obligația să verifice că, în cauza în discuție, au fost comunicate consumatorului toate elementele care pot avea un efect asupra întinderii obligației sale și care îi permit acestuia să evalueze, printre altele, costul total al împrumutului său. Joacă un rol decisiv în această apreciere, pe de o parte, aspectul dacă clauzele sunt redactate în mod clar și inteligibil astfel încât să îi permită unui consumator mediu, și anume un consumator normal informat și suficient de atent și de avizat, să evalueze un astfel de cost și, pe de altă parte, împrejurarea legată de lipsa menționării în contractul de credit de consum a informațiilor considerate, având în vedere natura bunurilor sau a serviciilor pentru care s‑a încheiat contractul, drept esențiale și în special a celor prevăzute la articolul 4 din Directiva 87/102.”

CJUE. Contract de credit de consum. Clauze abuzive. Informații ce trebuie furnizate de creditor

de

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat publicității joi, 9 iulie 2015, hotărârea pronunțată în cauza C-348/14, Bucura, cu privire la: Protecția consumatorilor – Credit de consum – Noțiunea ”consumator” – Clauze abuzive – Examinare din oficiu de către instanța națională – Clauze ”redactate într-un limbaj clar și inteligibil” – Informații care trebuie furnizate de creditor.

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între doamna Bucura, pe de o parte, și SC Bancpost SA, pe de altă parte, în legătură cu modalitățile de recuperare a unei datorii rezultate dintr-un contract de credit de consum pentru utilizarea unui card de credit.

Instanța de trimitere consideră că anumite clauze ale contractului pot avea caracter abuziv. În această privință, instanța arată că, în lipsa unei probe contrare, contractul menționat a fost redactat înainte de a fi semnat de debitor și de codebitoare, iar multe dintre clauzele sale nu permit să se identifice întinderea obligațiilor care le revin acestora.

Ȋn acest context, Curtea a considerat că articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Directiva 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre privind creditul de consum, astfel cum a fost modificată prin Directiva 98/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998, și articolul 2 litera (b) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretate în sensul că intră sub incidența noțiunii ”consumator” în sensul acestor dispoziții persoana fizică ce se află în situația de codebitor în cadrul unui contract încheiat cu un profesionist, atât timp cât acționează în scopuri care pot fi considerate ca fiind în afara meseriei sau a profesiunii sale.

Ȋn plus, Curtea a statuat că articolul 6 alineatul (1) din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că revine instanței naționale obligația de a aprecia din oficiu caracterul abuziv, în sensul acestei dispoziții, al clauzelor unui contract încheiat între un consumator și un profesionist, din moment ce această instanță dispune de elementele de fapt și de drept necesare în acest scop.

Cât privește articolele 3-5 din Directiva 93/13, Curtea a menționat că acestea trebuie interpretate în sensul că, în cadrul aprecierii sale cu privire la caracterul abuziv, în sensul articolului 3 alineatele (1) și (3) din această directivă, al clauzelor unui contract de credit de consum, instanța națională trebuie să țină seama de toate circumstanțele care însoțesc încheierea acestui contract. În această privință, revine instanței menționate obligația să verifice că, în cauza în discuție, au fost comunicate consumatorului toate elementele care pot avea un efect asupra întinderii obligației sale și care îi permit acestuia să evalueze, printre altele, costul total al împrumutului său. Joacă un rol decisiv în această apreciere, pe de o parte, aspectul dacă clauzele sunt redactate în mod clar și inteligibil astfel încât să îi permită unui consumator mediu, și anume un consumator normal informat și suficient de atent și de avizat, să evalueze un astfel de cost și, pe de altă parte, împrejurarea legată de lipsa menționării în contractul de credit de consum a informațiilor considerate, având în vedere natura bunurilor sau a serviciilor pentru care s-a încheiat contractul, drept esențiale și în special a celor prevăzute la articolul 4 din Directiva 87/102, astfel cum a fost modificată.

Marian Vanghelie, a fost eliberat în noaptea de joi spre vineri

de

marian vanghelie catuse

Primarul suspendat de la sectorul 5, Marian Vanghelie, a fost eliberat în noaptea de joi spre vineri şi declarat, la ieşirea din arest, că se poate să fii eliberat şi fără denunţ.
În plus, Vanghelie a precizat că a ţinut foarte mult să iasă ce demnitate de după gratii.
„Se poate ieşi şi să fără să dai denunţ şi am ţinut foarte mult să ies cu demnitate din această clădire”, a spus Vanghelie.
Despre perioadă petrecută după gratii, Vanghelie a spus că „cine zice că aici e uşor, ori e nebun, ori e nebun. (…) Am făcut aşa un remember al greşelilor pe care le-am făcut, aşa în sensul cel mai bun, şi am vrut să văd cine a fost alături de mine”.
Vanghelie e schimbat mult față de perioada în care era în libertate, el slăbind după gratii.
Edilul suspendat a fost aşteptat la ieşirea din arest de soţia sa, Oana Mizil, care urmează să nască.
Primarul suspendat al sectorului 5 Marian Vanghelie va fi judecat în arest la domiciliu, în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani. Decizia este definitivă şi a fost luată joi seara, de magistraţii instanţei supreme, potrivit Mediafax.
Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au admis contestaţia lui Vanghelie la prelungirea arestului preventiv, dispus în 14 martie, şi au decis ca edilul suspendat să fie plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile.
Primarul suspendat al sectorului 5, Marian Vanghelie, a fost trimis în judecată, marţi, de DNA, în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani, unele fapte fiind săvârşite prin favorizarea firmelor omului de afaceri Marin Dumitru în atribuirea unor contracte.
În acelaşi dosar urmează să fie judecaţi, sub control judiciar, şi omul de afaceri Mircea-Sorin Niculae, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani, Sorin-Ştefan Ciocan, pentru spălare de bani şi directorul Economat Sector 5, Laura Ciocan, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani. De asemenea, procurorii l-au trimis în judecată şi pe Marin Dumitru, în stare de libertate, pentru dare de mită.

Primarul suspendat de la sectorul 5, Marian Vanghelie, a fost eliberat în noaptea de joi spre vineri şi declarat, la ieşirea din arest, că se poate să fii eliberat şi fără denunţ. În plus, Vanghelie a precizat că a ţinut foarte mult să iasă ce demnitate de după gratii. „Se poate ieşi şi să fără să dai denunţ şi am ţinut foarte mult să ies cu demnitate din această clădire”, a spus Vanghelie. Despre perioadă petrecută după gratii, Vanghelie a spus că „cine zice că aici e uşor, ori e nebun, ori e nebun. (…) Am făcut aşa un remember al greşelilor pe care le-am făcut, aşa în sensul cel mai bun, şi am vrut să văd cine a fost alături de mine”.Vanghelie e schimbat mult față de perioada în care era în libertate, el slăbind după gratii. Edilul suspendat a fost aşteptat la ieşirea din arest de soţia sa, Oana Mizil, care urmează să nască.Primarul suspendat al sectorului 5 Marian Vanghelie va fi judecat în arest la domiciliu, în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani. Decizia este definitivă şi a fost luată joi seara, de magistraţii instanţei supreme, potrivit Mediafax. Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au admis contestaţia lui Vanghelie la prelungirea arestului preventiv, dispus în 14 martie, şi au decis ca edilul suspendat să fie plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Primarul suspendat al sectorului 5, Marian Vanghelie, a fost trimis în judecată, marţi, de DNA, în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani, unele fapte fiind săvârşite prin favorizarea firmelor omului de afaceri Marin Dumitru în atribuirea unor contracte. În acelaşi dosar urmează să fie judecaţi, sub control judiciar, şi omul de afaceri Mircea-Sorin Niculae, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani, Sorin-Ştefan Ciocan, pentru spălare de bani şi directorul Economat Sector 5, Laura Ciocan, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani. De asemenea, procurorii l-au trimis în judecată şi pe Marin Dumitru, în stare de libertate, pentru dare de mită.

Niciun salariat nu mai poate fi verificat daca sta acasa cat este in concediu medical

de

Legea nr. 183/2015, prin intermediul careia se elimina posibilitatea verificarilor la domiciliul salariatilor aflati in concediu medical, a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 496 din 7 iulie si va intra in vigoare vineri.

Salariatii au dreptul, conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, sa beneficieze de concediu medical si de indemnizatie pentru incapacitatea temporara de munca provocata de bolile obisnuite sau de accidentele suferite in afara muncii.

In momentul de fata, pe durata concediului medical, prezenta acestora la domiciliu poate fi verificata de catre autoritati intre anumite intervale orare ale zilei. Daca angajatii nusunt gasiti acasa sau pur si simplu refuza controlul, acestia risca sa nu le mai fie platita indemnizatia de incapacitate temporara de munca.

Conform legii publicate marti in Monitor, masura verificarilor la domiciliu va fi scoasa incepand de vineri. Deputatii sunt cei care s-au pronuntat prin vot final asupra proiectului de lege, acestia motivand ca prevederile referitoare la verificarea salariatilor sunt excesivesi nu tocmai utile. „Reglementarea este excesiva si, in practica, s-a constatat ca absenta de la domiciliu a persoanei beneficiare de concediu medical nu reprezinta un motiv de suspendare a drepturilor”, scrie in raportul prin care s-a propus abrogarea dispozitiilor in discutie.

Posibilitatea verificarii la domiciliu a fost introdusa in aprilie 2010, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 36/2010. La acel moment, Executivul constatase o crestere a numarului de concedii medicale acordate, fapt ce contribuia la „diminuarea semnificativa si continua a bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate”, asa cum se preciza in expunerea de motive (pdf) a actului normativ.

Proiectul se afla in Parlament din anul 2010

Proiectul de lege care elimina verificarile la domiciliu ale angajatilor aflati in concediu medical a fost inregistrat la Parlament pentru dezbatere inca din 2010, fiind adoptat de senatori in acelasi an. Insa deputatii au reusit abia luna trecuta sa se pronunte asupra actului prin vot final.

Aceasta procedura este necesara deoarece, pentru a produce in continuare efecte juridice, toate ordonantele date de Guvern trebuie sa fie aprobate prin lege de catre Parlament.

Practic, proiectul care elimina „politia” concediilor medicale a trecut de Senat inca din iunie 2010. Apoi, in cursul mai multor dezbateri si retrimiteri la comisii, deputatii au ajuns de doua ori in situatia de a se pronunta asupra propunerii legislative (in februarie si in noiembrie2011), insa de fiecare data nu s-a putut lua o decizie concreta.

In fine, dupa ce proiectul de lege a fost retrimis la comisii in februarie 2013, acesta a ajuns din nou pe ordinea de zi a deputatilor la inceputul lunii iunie.

Daca salariatul nu este gasit acasa, plata indemnizatiei inceteaza

In prezent, pentru a beneficia de concediul medical si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, potrivit OUG nr. 158/2005, salariatii trebuie sa indeplineasca in mod cumulativ trei conditii:

  • sa aiba un stagiu minim de cotizare de o luna in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul;
  • sa prezinte adeverinta de la platitorul de indemnizatii din care sa reiasa numarul de zile de concediu de incapacitate temporara de munca avute in ultimele 12 luni (exceptie fac urgentele medico-chirurgicale sau bolile infectocontagioase din grupa A);
  • sa fie prezenti la domiciliu intre anumite ore ale zilei, pentru a putea fi verificati de catre reprezentantii platitorilor de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate.

Prin urmare, in situatia in care casele de asigurari de sanatate primesc sesizari, se pot face verificari la domiciliul salariatilor aflati in incapacitate temporara de munca.

„Verificarea prezentei asiguratilor aflati in incapacitate temporara de munca la adresa de domiciliu sau la resedinta indicata se efectueaza de catre platitorii de indemnizatii, insotiti, daca este cazul, de un reprezentant al politiei, avandu-se in vedere programul individual de recuperare recomandat de catre medicul specialist. Verificarea prezentei asiguratilor nu va afecta drepturile si libertatile cetatenesti garantate de Constitutia Romaniei”, scrie in actul normativ amintit.

Dupa cum se arata in normele pentru aplicarea ordonantei de urgenta, verificarea prezentei la domiciliu poate fi facuta doar intre intervalele orare 8:00-11:00, 12:00-17:00 si 18:00-20:00. Daca angajatii nu sunt gasiti acasa sau daca acestia pur si simplu refuza verificarea prezentei, plata indemnizatiei aferente concediului medical inceteaza de la data constarii faptului de catre autoritati.

Important! In urma verificarii, autoritatile incheie un proces-verbal de constatare care poate fi contestat in 30 de zile de la data comunicarii catre salariati.

Indemnizatia pentru concediul medical se acorda pentru maximum 183 de zile

Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca poate fi acordata pentru cel mult 183 de zile intr-un an, scrie in OUG nr. 158/2005, iar durata se socoteste din prima zi de imbolnavire.

Indemnizatia este acoperita atat din banii angajatorului, cat si din Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, dupa cum urmeaza:

  • de catre angajator: din prima si pana in a cincea zi de incapacitate temporara de munca;
  • din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate: incepand cu a sasea zi si pana la data incetarii incapacitatii temporare de munca sau a pensionarii salariatului.

In alta ordine de idei, in cazul anumitor boli, conform OUG nr. 158/2005, durata de acordare a concediului si a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este mai mare si se diferentiaza astfel:

  • un an, in intervalul ultimilor doi ani, pentru tuberculoza pulmonara si unele boli cardiovasculare;
  • un an, cu drept de prelungire pana la un an si sase luni de catre medicul expert al asigurarilor sociale, in intervalul ultimilor doi ani, pentru tuberculoza meningeala, peritoneala si urogenitala, inclusiv a glandelor suprarenale, pentru SIDA si neoplazii, in functie de stadiul bolii;
  • un an si sase luni, in intervalul ultimilor doi ani, pentru tuberculoza pulmonara operata si osteoarticulara;
  • sase luni, cu posibilitatea de prelungire pana la maximum un an, in intervalul ultimilor doi ani, pentru alte forme de tuberculoza extrapulmonara, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale.

Important! Medicul poate sa propuna pensionarea de invaliditate daca bolnavul nu este recuperat atunci cand expira duratele de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca. Insa, in situatii motivate de posibilitatea recuperarii, medicul poate propune si prelungirea concediului medical peste limita de 183 de zile, pentru a mentine salariatul in activitate si a evita pensionarea.

Sorin Popa, fost director general BRD, se află la DIICOT, unde îi vor fi ajuse la cunoştinţă acuzaţiile de abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu şi complicitate la spălare de bani

de

diicot agerpres

Sorin Popa era vicepreşedinte BRD în 2008, la momentul desfăşurării afacerii anchetate de DIICOT. Acesta este considerat artizanul acordării ilegale a 17 credite, în valoare totală de 43 de milioane de euro. 15 credite ar fi ajuns la omul de afaceri Remus Truică. Fostul şef BRD s-a aflat în ultima perioadă în străinătate şi abia azi a putut ajunge la DIICOT.

La intrare în sediul DIICOT, Sorin Popa a declarat că nu este vinovat şi că „minciuna are picioare scurte, iar frica naşte monştri”.

Dosarul creditelor de la BRD:

Procurorii DIICOT au pus sub acuzare 29 de persoane în dosarul creditelor frauduloase luate de la BRD, printre care se află omul de afaceri Remus Truică și fosta sa soție, Irina.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, Remus Truică este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu penal și complicitate la spălare de bani, iar Irina Truică de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune și spălare de bani.

În același dosar, mai sunt urmăriți penal fostul senator Sorin Roșca-Stănescu, omul de afaceri Adrian Sârbu, precum și foști directori ai Sucursalei BRD Dorobanți sau membri în Comitetul de Credit din Centrala BRD, respectiv Lucian Cojocaru, Alexandru Claudiu Cercel Duca, Gabriela Ștefănescu Gavrilescu, Dana Băjescu, Andrei Mihail Nanu, Elena Duhomnicu, Monica Ceaușu, Alice Monac, Alexandru Lucian Anghelescu.

Alte persoane puse sub acuzare: Cristian Relu Aparaschivei, Gabriela Cristina Mazilu, Ilie Marius Coconete, Ștefan Muntean, Ionuț Nicoreșteanu, Nicolae Ciumeti, Eugen Constantin Pop , Mirela Giorgiana Pop, George Lișu, Andrei Bejenaru, Dan Octavian Harabagiu, Marian Gheorghe, Alexandra Minola Șerban, Dumitru Diaconescu, Dorin Cornel Drulă și S.N.E.

Conform DIICOT, la sfârșitul anului 2007, la nivelul conducerii executive a BRD a fost inițiat și constituit un grup infracțional organizat în scopul acordării de credite, cu încălcarea normelor de creditare, atât cele interne, cât și cele emise de BNR, unor persoane fizice și/sau societăți comerciale, activitatea infracțională concretizându-se în obținerea unor importante sume de bani din săvârșirea subsecventă a unor infracțiuni de înșelăciune.

Prejudiciul cauzat BRD se ridică la aproximativ 43,5 milioane euro.

În cadrul grupării, fiecare membru a desfășurat activități specifice interesului, poziției, pregătirii și profesiei sale, în vederea fraudării sistemului bancar, susține comunicatul DIICOT.

Astfel, doi dintre liderii grupării, folosindu-se de funcțiile deținute în cadrul BRD, au racolat și controlat activitatea mai multor persoane subordonate și aflate în raporturi de muncă cu banca, persoane care prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu sau prin neîndeplinirea acestora au facilitat aprobarea/acordarea frauduloasă a 17 credite unor persoane fizice sau juridice, cunoscând faptul că pentru nici unul din credite nu erau îndeplinite condițiile minime impuse de normele de creditare și că imobilele folosite pentru garantarea creditelor au fost supraevaluate.

Gruparea a fost sprijinită de membri ai Comitetului de Credit din Centrala BRD, respectiv Duca Cercel și Gabriela Gavrilescu, care au aprobat creditele acordate în mod fraudulos în principal de către Agențiile „Europa” și „Primăverii”, care funcționează în interiorul Sucursalei Dorobanți a BRD.

În activitatea infracțională au fost atrași și Dana Băjescu, director executiv în cadrul BRD, Mihai Andrei Nanu, director comercial în cadrul BRD, Alice Monac, director la Agenția „Europa”, Elena Duhomnicu, director al Agenției „Primăverii”, Monica Ceaușu, director la Agenția „Europa” după avansarea lui Alice Monac și Alexandru Anghelescu, director adjunct comercial al Sucursalei Dorobanți.

Cel de-al treilea lider al grupului a fost Remus Truică, el beneficiind de 15 din cele 17 credite acordate în mod fraudulos de BRD.

Creditele au fost date unor persoane fizice sau juridice aflate sub controlul lui Truică, acesta obținând astfel suma de 35 milioane euro, care a fost în ceea mai mare parte externalizată prin includerea acesteia în circuite financiare prin conturi deschise în Monaco, Elveția, Austria și Cipru, conturi controlate direct de Remus Truică și Cristian Aparaschivei (șoferul lui Truică).

Banii au fost folosiți pentru achiziționarea unor bunuri de lux, ambarcațiuni și imobile.

Procurorii mai susțin că Remus Truică s-a folosit în principal de Cristian Aparaschivei, omul său de încredere, care la rândul său a atras în cadrul grupării alte persoane.

În același sens, Remus Truică a coordonat și înființarea a 5 societăți comerciale reprezentate și administrate de Cristian Aparaschivei, Ilie Coconete și S.N.E, care de asemenea au obținut în mod fraudulos credite de la BRD.

La acest grup au aderat și Adrian Sârbu și Sorin Roșca Stănescu, care au contractat în folos personal credite în aceleași condiții frauduloase ca și cele din cazul lui Truică.

În dosar mai sunt implicați trei evaluatori agreați de BRD, care au stabilit pentru terenurile ce au fost ipotecate în favoarea băncii valori mult supraevaluate față de valoarea reală de piață, precum și doi notari: Minola Alexandra Șerban și Dumitru Diaconescu.

DIICOT mai arată că niciunul din cele 17 credite nu a fost restituit, fiind trecute în categoria creditelor neperformante, BRD constituind provizioane în cuantum de 20,2 milioane euro, după ce anterior au fost efectuate prelungiri succesive ale termenelor de constituire a depozitelor colaterale pentru plata dobânzilor și comisioanelor.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției au dispus trimiterea în judecată: în stare de arest preventiv a inculpatului VANGHELIE MARIAN-DANIE

de

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției au dispus trimiterea în judecată:

în stare de arest preventiv a inculpatului VANGHELIE MARIAN-DANIEL, primar al Sectorului 5 București, la data faptelor, în sarcina căruia s-au reținut:
– nouă infracțiuni de luare de mită,
– nouă infracțiuni de abuz în serviciu,
– șapte infracțiuni de spălare de bani,

sub control judiciar a inculpaților:

NICULAE MIRCEA-SORIN, asociat și administrator al mai multor societăți comerciale, la data faptelor, în sarcina căruia s-au reținut:
– șapte infracțiuni de complicitate la luare de mită,
– șapte infracțiuni de spălare de bani,

CIOCAN SORIN-ȘTEFAN, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de spălare de bani,

CIOCAN LAURA, director al SC Economat Sector 5 S.R.L, în sarcina căreia s-au reținut infracțiunile de:
– complicitate la luare de mită,
– spălare de bani,

și în stare de libertate a inculpatului DUMITRU MARIN, în sarcina căruia s-au reținut opt infracțiuni de dare de mită.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2006 – 2014, inculpatul Vanghelie Marian-Daniel, în calitate de primar al Sectorului 5 din București, ajutat de inculpatul Niculae Mircea-Sorin și parțial de inculpata Ciocan Laura, a solicitat și primit de la inculpatul Dumitru Marin foloase materiale necuvenite în cuantum de aproximativ 30.403.000 de euro (reprezentând un „comision” de 20% din încasări).
Aceste foloase au fost pretinse și primite de inculpatul Vanghelie Marian-Daniel pentru a-și exercita atribuțiile de serviciu atât în vederea atribuirii de către Primăria Sectorului 5 și serviciile publice de interes local din subordinea Consiliului local al Sectorului 5, cu nerespectarea prevederilor legale, de contracte de achiziții publice firmelor controlate de omul de afaceri cât și pentru a dispune efectuarea plății lucrărilor aferente acestor contracte (valoarea totală a acestor contracte este de aproximativ 738.019.000 de lei).
Concret, foloasele necuvenite solicitate și primite de inculpatul Vanghelie Marian-Daniel de la inculpatul Dumitru Marin au constat, în principal, în:
1) predarea de sume de bani lichizi,
2) încheierea și executarea unor contracte, nejustificate din punct de vedere economic, cu societăți comerciale controlate de către inculpatul Vanghelie Marian-Daniel ori în legătură cu care acesta avea un interes personal,
3) cedarea părților sociale și, implicit, a patrimoniului – unei societăți comerciale către persoane indicate de inculpatul Vanghelie Marian-Daniel,
4) transferul dreptului de proprietate asupra a două vile către o persoană indicată de inculpatul Vanghelie Marian-Daniel,
5) achitarea cheltuielilor prilejuite de campaniile electorale,
6) oferirea de bunuri de valoare (ceasuri);
7) încheierea de contracte de sponsorizare cu Primăria Sectorului 5 București, în vederea susținerii financiare a organizării unor manifestări publice aducătoare de capital electoral pentru inculpatul Vanghelie Marian-Daniel,
8) achitarea de sume de bani unor persoane care au întocmit liste cu semnături pentru susținerea unei candidaturi la alegerile europarlamentare,
9) suportarea costurilor unor lucrări de renovare la obiective indicate de inculpatul Vanghelie Marian-Daniel,
10) suportarea costurilor de renovare ale unor magazine aparținând unei societăți comerciale, controlată de inculpatul Vanghelie Marian-Daniel,
11) achitarea costurilor aferente unor petreceri private.
În vederea atribuirii acestor contracte și pentru a facilita efectuarea plăților aferente acestora, inculpatul Vanghelie Marian-Daniel fie nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, fie și le-a îndeplinit în mod defectuos, vătămând drepturile patrimoniale ale Sectorului 5 din București (vătămare constând în cheltuirea în mod nejustificat a resurselor bănești aflate la dispoziția unității administrativ-teritoriale).
Astfel, pentru ca societățile comerciale controlate de către inculpatul Dumitru Marin să dispună de resursele bănești necesare asigurării foloaselor patrimoniale necuvenite solicitate de către inculpatul Vanghelie Marian-Daniel, contractele de achiziții publice au fost încheiate la prețuri mult superioare față de valoarea reală a serviciilor prestate. În acest fel, costurile reale de execuție a lucrărilor, și implicit valoarea efectivă a acestor lucrări, au fost de cel mult 60% din valoarea contractelor.
Ca atare, prejudiciul total cauzat bugetului Sectorului 5 prin activitatea infracțională a inculpatului Vanghelie Marian-Daniel este de 295.207.000 de lei.
În aceeași perioadă, o parte considerabilă din sumele de bani și din celelalte foloase patrimoniale necuvenite primite drept mită au fost supuse unor ample operațiuni de spălare de bani, prin circuite financiare fictive, desfășurate de inculpații Vanghelie Marian-Daniel, Niculae Mircea-Sorin, Ciocan Laura și Ciocan Sorin-Ștefan, având rolul de a disimula produsele, obiect al infracțiunilor.

Procurorii anticorupție au dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor față de inculpatul Murgoci Adrian într-un dosar separat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la luare de mită și spălare de bani.

În cauză, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin inculpaților.

Până în acest moment, Consiliul Local al sectorului 5 nu s-a constituit parte civilă pentru prejudiciul cauzat.

Cabinet de avocat COLTUC angajează Avocat stagiar

de

Candidatul ideal:

– studii superioare de specialitate (eventual completate cu studii de master etc);
– admis în Barou;
– are abilități de negociere, comunicare;
– are o bună utilizare a limbii române (scris și vorbit);
– limba engleză avansat (scris/vorbit);
– persoană organizată, dornică să învețe lucruri noi.

Descrierea jobului:

– activități de consultanță juridică cât și de reprezentare în instanță ( în materie civila și comercială / proprietate intelectuală);
– studierea temeinica a dosarelor încredințate;
– documentarea juridică în vederea formulării acțiunilor în instanță;
– urmărirea “la zi” a modificărilor legislative;
– redactarea de cereri de chemare în judecată, note scrise, concluzii etc.;
– întocmirea dosarelor pentru instanță și completarea acestora;
– depunerea dosarelor în instanță;
– depuneri/ridicări cereri în instanță și la diverse instituții;
– gestionarea activităților de traducere și legalizare a actelor necesare în dosarele la care lucrează;
– reprezentare la Registrul Comerțului.

O instanță a Tribunalului Gorj a decis, într-un proces contra Bancpost, că sunt abuzive clauzele de administrare lunară, de acordare, de calcul al dobânzii și cea privind suportarea de către client a diferenței de curs valutat pentru francul elvețian.

de

Admite cererea

Soluția pe scurt:

Respinge excepţiile. Admite acţiunea.

Cu apel”, se arată în sentința publicată de instanță.

Clientul Bancpost ceruse, printre altele, constatarea caracterului abuziv al următoarelor clauze contractuale:

– comisionul de administrare lunară în cuantum total de 3.148,72 CHF

– comisionul de acordare raportat la valoarea soldului în cuantum de 365 CHF

– comisionul de rambursare anticipată.

De asemenea, clientul a solicitat „să se dispună eliminarea din convenţie a acestor prevederi contractuale şi restituirea sumelor în cuantum de 3513.72 CHF la data depuneri acţiunii”.

În plus, petentul a mai solicitat „să se constate caracterul abuziv al prevederilor cu privire la calculul ratei dobânzii şi dobânzii anuale efective şi clauzelor penale pentru întârzieri la plată, precum şi a celor cu privire la dobândă penalizatoare; să se constate nulitatea absolută a acestor clauze, eliminarea lor şi să se restituie suma de 17.369,54 CHF – reactualizată la data plăţii efective”.

Mai mult, debitorul a cerut și „să se constate caracterul abuziv al clauzelor contractuale inserate în clauzele contractuale privind „efectuarea plăţilor în moneda creditului şi suportarea de către consumator a diferenţelor de curs valutar”; să se constate nulitatea absolută a acestor clauze contractuale ; să se dispună îngheţarea cursului de schimb valutar CHF – leu, pentru efectuarea plăţilor în temeiul convenţiilor încheiate, la valoarea de la data încheierii şi semnării convenţiilor, respectiv calcularea şi plata ratelor de rambursare a creditului la valoarea în lei a francului elveţian din data încheierii convenţiilor, pe întreaga perioadă de valabilitate a contractelor şi restituirea sumelor plătite în plus de către reclamanţi”.

Percheziţii în Bucureşti şi trei judeţe. Firmă de salubrizare – URBAN s.a.

de

mascati1

Poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din Inspectoratul General al Poliţiei Române efectuează 18 percheziţii, pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov, Vâlcea şi Suceava, pentru destructurarea unei reţele infracţionale specializate în evaziune fiscală.

Din investigaţii a reieşit că, în circuitul infracţional este implicată o companie care desfăşoară activităţi de prestări de servicii în domeniul salubrizării (URBAN S.A.) şi care s-ar fi sustras de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, prin evidenţierea unor operaţiuni comerciale fictive, directe sau interpuse cu alte 20 de societăţi comerciale din România.

În acest mod, în perioada 2008-2012, societatea comercială ar fi desfășurat activități comerciale în valoare de 90.000.000 de euro, prejudiciind bugetul consolidat al statului cu aproximativ 23.000.000 de euro.

Vor fi conduse la audieri 32 persoane, în urma probatoriului administrat urmând a fi dispuse măsurile procedural penale care se impun.

200 de persoane fizice şi juridice au fost trimise în judecată, pentru săvârşirea de infracţiuni din sfera criminalităţii informatice

de

În primele cinci luni ale acestui an, Poliţia Română a desfăşurat 108 acţiuni operative în domeniul combaterii criminalităţii informatice, în cadrul cărora au fost destructurate nouă grupări infracţionale organizate.

În perioada analizată, au fost trimise în judecată 189 de persoane fizice şi juridice, pentru săvârşirea a 600 de infracţiuni. Din totalul persoanelor ce au făcut obiectul anchetelor, 44 au fost reţinute sau arestate. Poliţiştii au ridicat în vederea confiscării 3.815 suporţi magnetici, 1.984 de telefoane mobile, 3.125 de cartele SIM, carduri de memorie, dischete, precum şi 396 de carduri bancare falsificate.

De asemenea, a fost pus sechestru asigurător pe 210.006 lei, 44.415 euro, 2.438 dolari, 0,519 kg. de aur, şase imobile, opt autoturisme, 556 de hard disk-uri, patru arme de foc, precum şi alte bunuri, în valoare de 460.000 de lei.

În urma cercetărilor efectuate de Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti, într-un dosar penal privind infracţiuni informatice şi de spălare a banilor, a fost organizată o acţiune constând în 42 de percheziţii domiciliare şi executarea a 44 de mandate de aducere emise pe numele persoanelor bănuite

Update- Tribunalul Bucureşti a decis ca OTP Bank să recalculeze un împrumut în franci la cursul de schimb de la momentul semnării contractului

de

Banca OTP Bank este obligată în acest caz să calculeze ratele de la data semnării contractului şi până la sfârşitul perioadei de contractare, pe care reclamanta trebuie să le achite. Maria Apostol ar urma să achite ratele la valoarea de 1,8894 lei pe franc elveţian pe toata durata creditului. Decizia a fost luată pe 1 iulie de către Tribunalul Bucureşti.

Mai mult, instanţa a obligat banca să plătească reclamantei sumele achitate în plus, rezultate din diferenţa de curs valutar valabil de la momentul efectuării fiecărei plăţi şi cursul valutar valabil de la data semnării contractului, sume la care urmează să se calculeze si dobânda aferentă.

Tribunalul Bucureşti a stabilit că este abuzivă şi o clauză privind comisionul de acordare a creditului şi a decis ca banca să îi plătească reclamantei suma de 6.359 franci elveţieni în echivalent lei la cursul BNR din data efectuării plăţii. Banca este obligată să plătească reclamantei peste 11 mii de lei cheltuieli de judecată. Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată în 30 de zile.

Volksbank, curs îngheţat la Craiova ! Judecătoria a fixat francul la 3.172 lei

de

Judecătoria de la Craiova a dat o soluţie favorabilă debitorilor în CHF la un proces contra Volksbank. Soluţia prevede îngheţarea cursului de schimb la 3.172 lei pentru CHF.

Volksbank, bancă achiziţionată de Banca Transilvania, pierde astfel încă un litigiu pe speţa contractelor de credit în franci elveţieni.

Avocat penalist(-Drept Penal) Coltuc – Omul de afaceri Horia Simu a fost reţinut

de

DNA

Omul de afaceri Horia Simu este suspectat de săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu în legătură cu obţinerea unor despăgubiri supraevaluate de la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, potrivit aceloraşi surse. Faptele ar fi fost comise între 2006 şi 2008, când Simu a sprijinit nerespectarea prevederilor legale de către preşedintele, vicepreşedintele şi membrii comisiei.

Avocat Anrp – Procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv a fost modificat

de

Monitorul Oficial nr. 473 din 30 iunie 2015 a fost publicată Legea nr. 168/2015 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Principalele prevederi

– Sunt exceptate de la aplicarea procedurilor prevăzute la art. 6 alin. (5) suprafeţele de teren cu destinaţie agricolă indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic vegetal şi animal, de utilitate publică, prevăzute în anexele nr. 1-5 şi 7 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare.

Banca condusă de Steven van Groningen, Raiffeisen Bank, a fost obligată de o instanță din București să restituie, cu dobândă, banii încasați în contul comisioanelor de acordare și de administrare, considerate abuzive de judecător

de

Tip soluție: Admite în parte cererea

Soluția pe scurt: Respinge excepţia prescripţiei extinctive şi excepţia inadmisibilităţii invocate de pârâtă ca neîntemeiate. Admite în parte cererea.

Constată nulitatea absolută a clauzei cuprinse în art. 3.14 din contractul de credit nr. (…).

Obligă pârâta la restituirea către reclamanţi a sumei de 11 745, 74 CHF, echivalent în lei raportat la cursul BNR de la data plăţii.

Constată nulitatea absolută a clauzei cuprinse în art. 3.12 din contractul de credit nr. (…).

Obligă pârâta la restituirea către reclamanţi a sumei de 2200 CHF, echivalent în lei raportat la cursul BNR de la data plăţii.

Obligă pârâta la plata către reclamanţi a dobânzii legale aferente sumelor încasate în temeiul art. 3.14 de la data achitării fiecărei sume nedatorate la data achitării efective a debitului, precum şi la plata dobânzii legale aferente sumei de 2200 CHF lei de la data încasării acestuia la data achitării efective a debitului.

Respinge capătul de cerere privind constatarea nulităţii modului de calcul a dobânzii ca neîntemeiat. Respinge capătul de cerere privind restituirea sumelor achitate în plus cu titlul de dobândă ca neîntemeiat. Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente sumelor achitate în plus cu titlul de dobândă ca neîntemeiat.

Modificarea prevederilor din Codul de procedură penală referitoare la durata arestului la domiciliu

de

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din data de 30 iunie 2015 a fost publicatăOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2015 pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Ordonanța de Urgență modifică prevederile referitoare la durata arestului la domiciliu cuprinse în Codul de procedură penală, în vederea punerii în acord cu exigențele Deciziei Curții Constituționale nr. 361 din 7 mai 2015 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 222 (privind durata arestului la domiciliu) din Codul de procedură penală.

Modificările vizează durata arestului la domiciliu, în faza de cameră preliminară, precum și în cursul judecății în primă instanță.

Astfel, actul normativ prevede că, în tot cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la domiciliu sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestor măsuri.

De asemenea, în tot cursul judecăţii, instanţa, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menţinerea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la domiciliu dispuse faţă de inculpat sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestor măsuri.

Totodată, actul normativ modifică art. 222 – Durata arestului la domiciliu, care va avea următorul cuprins:
“Art. 222. –
(1) În cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi luat pe o durată de cel mult 30 de zile.
(2) Arestul la domiciliu poate fi prelungit în cursul urmăririi penale, numai în caz de necesitate, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire neputând să depăşească 30 de zile.
(3) În cazul prevăzut la alin. (2), prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.
(4) Judecătorul de drepturi şi libertăţi este sesizat în vederea prelungirii măsurii de către procuror, prin propunere motivată, însoţită de dosarul cauzei, cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia.
(5) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, sesizat potrivit alin. (4), fixează termen de soluţionare a propunerii procurorului, în camera de consiliu, mai înainte de expirarea duratei arestului la domiciliu şi dispune citarea inculpatului.
(6) Participarea procurorului este obligatorie.
(7) Judecătorul de drepturi şi libertăţi admite sau respinge propunerea procurorului prin încheiere motivată.
(8) Dosarul cauzei se restituie organului de urmărire penală în termen de 24 de ore de la expirarea termenului de formulare a contestaţiei.
(9) Durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, este de 180 de zile.
(10) Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale.
(11) Dispoziţiile art. 219 alin. (4)-(6) se aplică în mod corespunzător.
(12) În procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii, măsura arestului la domiciliu poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult 30 de zile. Dispoziţiile art. 239 se aplică în mod corespunzător.”

Vacanta judecatoreasca 2015

de

Registratură: de luni până vineri: între orele 9:00-11:00;
Arhivă: de luni până joi: între orele 9:00-11:00;
Arhiva de sindic: de luni până joi: între orele 9:00-11:00;
Biroul de informare şi relaţii publice: de luni până vineri: între orele 9:00-11:00;
Biroul de aplicare a apostilei de la Haga:
marţi: între orele 9:00-11:00 (preluare cereri);
marţi: ora 12:00 (eliberarea actelor apostilate).

Pe perioada vacanţei judecătoreşti se vor forma complete separate, pentru a se asigura soluţionarea cauzelor urgente sau a celor care impun celeritate.

C.A.COLTUC LUCREAZA IN VACANTA JUDECATOREASCA

În premieră în România, Cazanciuc a înființat o comisie specială care să vîneze magistrații considerați indisciplinați.

de

La 20 de luni de la înființarea acestei comisii, bilanțul este șocant: cîinii de vînătoare ai lui Cazanciuc au dat pe mîna Inspecției Judiciare 419 magistrați (o medie de 21 lunar!).

Scandalos, însă, este că Robert Cazanciuc refuză să comunice și care sînt cei 419 magistrați pe care-i consideră indisciplinați, dar și care sînt magistrații pe care i-a numit personal în comisia de anchetă. Suspiciunea este că ministrul Justiției ar fi putut cere anchetarea unor magistrați implicați în cercetarea și/sau judecarea unor cazuri referitoare la colegi din PSD. Pe de altă parte, suspect este că ministrul a secretizat lista magistraților din comisia de anchetă, magistrați care ar putea avea legături fie cu ministrul, fie cu apropiați ai săi.

Comisia de anchetă, înființată de Cazanciuc în 2013

Pe 31 octombrie 2013, „România liberă” a publicat un articol intitulat „Premieră: ministrul Justiției începe vînătoarea de magistrați prin anchete disciplinare” (aici). „România liberă” arăta atunci că demersul lui Cazanciuc reprezenta un mare risc pentru independența magistraților: „Robert Cazanciuc, ministru al Justiţiei, a decis înfiinţarea unei comisii care să ancheteze magistraţi. Deşi legea permite din 2011 ca ministrul Justiţiei să sesizeze Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul unor eventuale abateri disciplinare ale magistraţilor, nici unul din miniştrii Justiţiei de pînă acum nu a apelat la acest instrument.
Robert Cazanciuc, însă, este pus pe fapte mari: prin ordin de ministru a decis înfiinţarea unei comisii care să vîneze magistraţi. Este, aşadar, o premieră: un ministru numit politic va ancheta judecători şi procurori.”

Proces judecat ca si colectiv fara a fi disjuns pe banci

de

Ora estimata: 8:30

Complet: Complet amanari de pronuntare pt. jud. RADU B.

Tip solutie: Admite in parte cererea

Solutia pe scurt: Respinge excepţia inadmisibilităţii, ca neîntemeiată. Respinge excepţia lipsei de obiect, ca neîntemeiată. Respinge excepţia lipsei de interes, ca neîntemeiată. Admite în parte acţiunea astfel cum aceasta a fost precizată. Constată caracterul abuziv al clauzelor stipulate: –               în convenţia de credit nr. C2204/2010/6053 din data de 19.11.2007 la art. 8 pct. 8.1 referitoare la dobânda este variabilă în conformitate cu politica Băncii; –   în convenţia de credit nr. C2204/2500/7523 din data de 28.02.2008 la art. 5.2 referitoare la dobânda este variabilă în conformitate cu politica Băncii; art. 13.6; –             în convenţia de credit nr. C2204/1000/12543 din data de 10.09.2008 la art. 5.2 referitoare la dobânda este variabilă, putând fi modificată în mod unilateral de către Bancă în funcţie de politica OTP Bank România SA, de costurile de finanţare ale Băncii, de evoluţia pieţei financiar bancare luând în considerare valoarea dobânzii de referinţă pentru fiecare valută (…) fără consimţământul clientului; –     în convenţia de credit nr. C2204/3400/6046 din data de 04.12.2007 la art. 8 pct. 8.1 referitoare la dobânda este variabilă în conformitate cu politica Băncii; –                în convenţia de credit nr. C2204/1000/10688 din data de 12.08.2008 la art. 5.2 referitoare la dobânda este variabilă în conformitate cu politica Băncii; art. 13.6; –              în convenţia de credit nr. C2204/3000/5593 din data de 19.10.2007 la art. 8 pct. 8.1 referitoare la dobânda este variabilă în conformitate cu politica Băncii; – în convenţia de credit nr. C2204/3400/8325 din data de 17.03.2008 la art. 5.2 referitoare la dobânda este variabilă în conformitate cu politica Băncii; art. 13.6; Declară nulitatea absolută a clauzelor în sensul celor menţionate anterior. Obligă pârâta să plătească reclamanţilor sumele încasate în plus cu titlu dobândă, în echivalent în lei la cursul BNR din data efectuării plăţii. Respinge în rest pretenţiile solicitate, ca neîntemeiate. Obligă pârâta să plătească cu titlu de cheltuieli de judecată reclamanţilor LOUBER DELIA VIOLETA suma de 372 lei, CAZAN STELICA suma de 372 lei, BĂLEANU MARIANA NICOLETA suma de 372 lei, MARICA MIHAELA GRETI suma de 744 lei, CSISZER GYONGYI suma de 744 lei. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27.05.2015.

http://portal.just.ro/299/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=29900000000461632&id_inst=299

LUCINSCHI SERGIU/PRICOP RADU PETRU trimisi in judecata

de

LUCINSCHI SERGIU, om de afaceri, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de:
– șantaj,
– trafic de influență,
– fals în declarații,
– participație improprie în forma instigării, la infracțiunea de fals intelectual,

PRICOP RADU PETRU, avocat în cadrul Baroului București, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de:
– complicitate la șantaj,
– instigare la infracțiunea de fals în declarații.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada decembrie 2014 – martie 2015, inculpatul Lucinschi Sergiu, beneficiind de complicitatea inculpatului Pricop Radu Petru, a exercitat asupra unui om de afaceri (denunțător în prezenta cauză), acțiuni de constrângere, pentru a-l determina să-i remită suma totală de 4.000.000 euro, nedatorată de acesta din urmă.
Astfel, firma la care Lucinschi Sergiu era asociat/acționar a introdus la DIICOT o plângere penală, dând, în mod intenționat, unor afaceri comerciale nerentabile, o încadrare juridică penală. Acțiunile de constrângere au constat în condiționarea retragerii plângerii penale respective de acceptul omului de afaceri de a remite suma de bani menționată.
De asemenea, inculpatul Lucinschi Sergiu i-a promis omului de afaceri că va depune diligențele necesare astfel încât să fie schimbată încadrarea juridică a tuturor faptelor care făceau obiectul plângerii într-o infracțiune pentru care, la retragerea plângerii prealabile, ancheta încetează.
În perioada decembrie 2014-martie 2015, pentru a adăuga presiunii descrise mai sus un mijloc de constrângere și mai puternic, în concordanță cu cuantumul sumei respective, inculpatul Lucinschi Sergiu a pretins că are influență, prin intermediul unor persoane importante, asupra organelor judiciare implicate în instrumentarea unor cauze penale care-l priveau pe omul de afaceri, aflate în lucru la același procuror, respectiv Jurj Tudoran Remus.
În acest sens, inculpatul Lucinschi Sergiu i-a mai promis omului de afaceri că va determina organele judiciare să îndeplinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv efectuarea de demersuri pentru ridicarea unor sechestre instituite asupra bunurilor omului de afaceri și pentru soluționarea dosarelor într-o manieră favorabilă acestuia din urmă, indiferent de probele existente.
Sub imperiul acestor constrângeri repetate, temându-se de repercusiunile unui eventual refuz în condițiile în care Lucinschi Sergiu i-a arătat că ar putea influența atitudinea procurorului de caz, la data de 17 martie 2015, în schimbul „ajutorului” promis, inculpatul Lucinschi Sergiu a pretins și a primit de la omul de afaceri dreptul de creanță asupra sumei de 2.000.000 euro, în forma unui contract fictiv de împrumut.
Soluția semnării contract fictiv de împrumut a fost identificată de inculpatul Pricop Radu care, în perioada decembrie 2014-martie 2015, l-a sprijinit în activitatea infracțională pe inculpatul Lucinschi Sergiu, prin formularea a mai multor soluții nelegale, menite să justifice remiterea banilor către inculpatul Lucinschi Sergiu.
Prin acest document, întocmit la instigarea inculpatului Pricop Radu, Lucinschi Sergiu a declarat în mod nereal, sub semnătură proprie, în fața notarului public, că, în perioada 2008-2010, i-a dat omului de afaceri cu titlu de împrumut, suma de 2.000.000 euro, omul de afaceri recunoscând acest lucru și angajându-se să îi restituie până la data de 24 decembrie 2015.
Prin această declarare necorespunzătoare a adevărului, inculpatul Lucinschi Sergiu l-a instigat, cu intenție, pe notarul public să comită, fără vinovăție, un fals intelectual, cu ocazia întocmirii și autentificării contractului de împrumut respectiv.
După semnarea acestui act, inculpatul Lucinschi Sergiu a continuat să îl constrângă în același mod pe omul de afaceri să semneze un contract similar pentru o altă sumă, având același cuantum (2.000.000 euro).

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații.

Procurorii anticorupție au dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor față de suspectul Jurj Tudoran Remus într-un dosar separat, sub aspectul complicității la infracțiunea de șantaj.

Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel București, cu propunere de a se menține măsurile preventive dispuse în cauză.

Ce se poate întâmpla cu francul elvețian in urmatoarea perioada?

de

O eventuală ieșire a Greciei din Zona Euro ar determina o presiune suplimentară pe francul elvețian (CHF), și așa supraevaluat în acest moment, iar Banca Națională a Elveției (SNB) este pregătită să lupte contra unei noi creșteri a monedei prin intrvenții masive pe piața valutară, a anunțat guvernatorul Thomas Jordan, citat de Reuters.

Și politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE), care aplică un program de relaxare cantitativă (QE), aruncând pe piață sume enorme, este considerată de oficialul SNB a sta la baza aprecierii francului elvețian.

„Economia globală a fost într-o stare apropiată de cea de criză permanentă în ultimii opt ani. Presiunile la adresa francului sunt o imagine a acestei situaţii”, a spus Thomas Jordan, care a subliniat că SNB nu are o soluţie facilă pentru rezolvarea problemelor puse de aprecierea francului. „Din păcate, în climatul actual nu există o soluţie uşoară pentru a absorbi turbulenţele externe. Trebuie să acceptăm aceste condiţii economice dificile pentru moment”, a spus preşedintele SNB.

În 15 ianuarie, Banca Națională a Elveţiei a eliminat ancora de curs de 1,20 franci pentru un euro, decizie care a dus la aprecierea francului cu 13% în raport cu euro. Aprecierea abruptă a francului a creat probleme pentru economia elvețiană, mai ales pentru exportatori. SNB a trecut la scăderea dobânzii, intrând în teritoriu negativ, pentru a pondera apetitul piețelor pentru CHF. Thomas Jordan a explicat că, dacă nu ar fi eliminat pragul de 1,20, SNB ar fi pierdut controlul asupra propriei politici monetare.

La DNA și DIICOT se anunță zile fierbinți! Nu din cauza temperaturilor de afară, ci datorită denunțurilor ce urmează a fi depuse.

de

Potrivit avocatului Pavel Abraham, personajele-cheie din clanul Bercea, aflate după gratii, sunt gata să facă noi denunţuri împotriva unor magistraţi „cu ştaif”.

“Zilele următoare, cei din clanul Bercea vor ieşi din nou cu denunţuri. Am făcut adrese şi la DIICOT, şi la DNA. Ei mi-au cerut, spunând că vor să facă nişte denunţuri împotriva unor magistraţi de nivel de Curte de Apel”, a spus Abraham pentru ziarulring.ro

sursa ziarul Ring

De Citit Cand Amanetezi Ceva.Dispozitii legale

de

Amanetarea bijuteriilor din metale pretioase in vederea obtinerii unui imprumut este considerata de multi consumatori o practica simpla si eficienta. Totusi, este bine de stiut ca nu este o solutie de durata si ca poate implica anumite costuri, de care trebuie sa se tina cont atunci cand se ia hotararea amanetarii bijuteriilor.

Inainte de a va prezenta la o casa de amanet, trebuie sa va asigurati ca detineti toateinformatiile despre obiectul sau obiectele pe care doriti sa le depuneti. Astfel, este important sa stiti greutatea corecta a obiectului, precum si titlul acestuia (spre exemplu, numarul de carate pentru aur).

De asemenea, este bine sa stiti daca produsul respectiv are montate pietre pretioase si care este calitatea lor, dar si starea in care obiectul se prezinta: daca are sau nu vreun defect, pentru a-l putea recunoaste la momentul ridicarii.

In lipsa acestor informatii, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatoruluirecomanda consumatorilor sa se prezinte la unul din ghiseele Directiei Metale Pretioase, Pietre Pretioase si Proces Kimberley din Bucuresti sau celelalte 20 de locatii din teritoriu, in vederea solicitarii unui buletin de expertiza/analiza pentru metal, dar si pentru pietre, daca este cazul.

Dupa clarificarea acestor aspecte, trebuie sa analizati oferta de pe piata, pentru a alege varianta optima.

Atentie la comisioanele percepute si clauzele contractuale

Casele de amanet au comisioane si evaluari diferite, dar si diverse conditii de amanetare.

In  momentul in care va prezentati la casa de amanet cu obiectul valoros, trebuie sa va informati foarte bine asupra pretului care vi se ofera, asupra conditiilor contractului de amanet (comisionul perceput pe zi, durata contractului, posibilitatea platii inainte de termen), conditiilor de prelungire a contractului de amanet si eventuala perioada de gratie, dar si in ce conditii se poate recupera obiectul amanetat.

Totodata, trebuie sa stiti ca in momentul amanetarii unui produs, suma pe care o veti primi va fi mult sub pretul de achizitie platit. In functie de politica fiecarei case de amanet, acestea ofera undeva intre 30-60% din valoarea reala a obiectului.

Consumatorii nemultumiti pot face reclamatii la Protectia Consumatorului

Consumatorii nemultumiti, care nu ajung la o intelegere amiabila cu operatorul economic cu care au incheiat un contract de imprumut, pot depune o reclamatie in acest sens la sediile Comisariatelor Judetene pentru Protectia Consumatorului sau Comisariatul pentru Protectia Consumatorului al Municipiului Bucuresti, in functie de raza teritoriala in care isi desfasoara activitatea operatorul economic reclamat.

Reclamatiile sau sesizarile se depun in nume personal si se fac in format scris sau formatelectronic. Acestea trebuie sa fie obligatoriu insotite de toate documentele probatorii, respectiv factura fiscala, bonul fiscal sau chitanta, contractul, certificatul de garantie sau alte documente relevante, dupa caz.

Acţiune în Constatare – Respinge apelul declarat de pârâta OTP BANK ROMANIA S.A.

de

Solutia pe scurt: Respinge apelul declarat de pârâta OTP BANK ROMANIA S.A. împotriva sentinţei civile nr.487/C/2012 a Tribunalului Braşov – Secţia a II-a Civilă, Contencios Administrativ şi Fiscal, pe care o păstrează. Obligă pe apelanţi să plătească intimatului Stan Toma suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

DOSAR 2880/62/2012

Salariat – nu respecta perioada de preaviz dupa ce demisioneaza

de

Nicio persoana nu poate fi obligata sa munceasca intr-un anumit loc de munca sau sa lucreze intr-o anumita profesie, stabileste Codul muncii. In acelasi timp, munca fortata este interzisa. Astfel, salariatii sunt liberi sa demisioneze atunci cand se regasesc intr-o situatie profesionala care nu le (mai) convine. Dar, in acest caz, trebuie sa respecte o anumita perioada de preaviz, altfel risca amanarea momentului incetarii contractului de munca sau chiar sanctionarea disciplinara.

Demisia este, practic, un act unilateral de vointa prin care salariatul comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca. Iar aceasta nu trebuie sa fie acceptata sau agreata de angajator.

Totusi, chiar daca salariatul are libertatea de a demisiona, acesta nu poate sa-si sisteze activitatea odata cu notificarea in scris referitoare la incetarea contractului de munca. Potrivit Codului muncii, intr-o asemenea situatie, angajatul trebuie sa respecte o perioada de preaviz.

In timpul perioadei de preaviz, ambele parti trebuie sa respecte in continuare ce si-au asumat prin incheierea contractului individual de munca. Asta inseamna ca salariatul trebuie sa-si continue activitatea, iar angajatorul trebuie sa-l remunereze in mod corespunzator. Daca angajatul decide sa nu mai vina la serviciu, acest lucru poate duce laamanarea efectiva a datei de la care va inceta contractul.

Avocat Penalist – ANAF va verifica vanzarile de case si terenuri facute pe sume mai mici decat evaluarile din grila notarilor

de

Astfel, alesii au decis ca statul sa impoziteze valoarea din contract, indiferent de suma, dar sa poata verifica posibilele cazuri de evaziune fiscala.

Tranzactiile care se incheie acum la valori ce le depasesc pe cele din grila notarilor sunt impozitate la suma trecuta in contract. Nu si pentru sumele mai mici decat cele trecute in grila.

Pana acum, daca cineva voia sa vanda un apartament la Zimnicea, sa zicem, cu 10 mii de euro, platea impozit la valoarea acestuia din Grila Notarilor – unde evaluarea facuta de experti la inceputul fiecarui an, indica suma de 20 de mii de euro.

Potivit Constitutiei insa, Grila Notarilor nu este un instrument oficial de calcul pentru taxe. Deputatii din comisia de buget au modificat legea si, de la 1 ianuarie 2016, impozitul se va percepe la cei 10 mii de euro, in cazul nostru – adica valoarea declarata in contract. Atentie, insa:

„In cazul in care valoarea declarata este inferioara valorii minime stabilite prin studiul de piata realizat de Camerele Notarilor Publici, notarul public notifica organelor fiscale respectiva tranzactie”
Iar Fiscul trimite in control inspectorii.

Viorel Stefan (PSD) – Daca cumva el vinde la 100 de lei si declara 10, ce facem Emile?
Emil Niță (PSD) – Eu cred ca daca este o tranzactie dubioasa notarul nici nu-si pune pecetea pe ea.
Viorel Stefan (PSD) – Ce vorbesti? Hai, ma! Hai, las-o! Emile, eu refuz sa cred ca tu nu traiesti in realitatea romaneasca.

Adica notarii sunt obligati prin lege sa raporteze la fisc orice tranzactie care pare necurata in ceea ce priveste pretul.
„- Daca notarul nu notifica organelor fiscale respectiva tranzactie ce se intampla?
– Devine complice la evaziune”, a completat Andreea Paul (PNL)

Notarii sustin ca vor respecta noul Cod Fiscal. Daca in urma controlului cei de la ANAF afla ca vanzatorul si cumparatorul s-au inteles sa declare un pret mai mic, pentru ca, automat, sa plateasca un impozit mai mic, atunci sunt acuzati de evaziune fiscala.

DNA încearcă din nou să-l trimită pe Chiliman după gratii.Drept Penal

de

Primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, s-a prezentat miercuri la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde se va judeca o contestaţie a DNA faţă de decizia instanţei de a-l lăsa pe primar în libertate, în dosarul în care este cercetat de constituire de grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă în formă continuată.

Potrivit Agerpres, la intrarea în instanţă, Chiliman nu a dorit să dea declaraţii presei.

Vezi şi: Andrei Chiliman și Vlad Moisescu s-au autosuspendat/ surse

Pe 20 iunie, ÎCCJ a respins cererea DNA de arestare preventivă a lui Andrei Chiliman, urmând ca acesta să fie cercetat sub control judiciar pentru următoarele 60 de zile.

Aceeaşi decizie a fost luată şi în cazul lui Vlad Moisescu (fost trezorier al PNL), Ioana Costescu (consilier personal al primarului) şi Ion Brad (consilier local), puşi sub acuzare în acelaşi dosar.

Decizia nu este definitivă, iar DNA a făcut contestaţie.

Vezi şi: Ea este soacra de 670 de milioane de euro: Procurorii spun tâmpenii / VIDEO

Potrivit DNA, începând cu anul 2004, după alegerile locale, la iniţiativa lui Vlad Moisescu, a fost constituit un grup infracţional organizat, din care mai făceau parte Andrei Chiliman, Ioana Costescu şi Ion Brad, care a avut drept scop comiterea unor fapte de corupţie, care să genereze obţinerea unor comisioane cuprinse între 10% şi 15% din valoarea lucrărilor atribuite pe criterii clientelare unor firme.

Vlad Moisescu este cel care coordona grupul, solicita şi încasa comisioanele şi dispunea cu privire la modalitatea gestionarii acestora, Ioana Costescu şi Ion Brad derulau activităţi de determinare a plăţii comisioanelor şi de încasare a acestora, iar Andrei Chiliman garanta favorizarea societăţilor agreate în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor şi, ulterior, pe parcursul derulării acestora.

Banii primiţi de la reprezentanţii societăţilor comerciale au fost împărţiţi în următoarele procente: 30% Andrei Chiliman; 15% Vlad Moisescu; 15% Ioana Costescu; 15% Ion Brad, 10% PNL – filiala Sector 1.

DNA arată că diferenţa de 15% a fost folosită pentru diverse cheltuieli legate de remunerarea suplimentară a funcţionarilor care au sprijinit, în diferite modalităţi, la derularea activităţilor ilicite.

Vezi şi: Cine este Vlad Moisescu, omul acuzat de procurori in dosarul Chiliman

Gruparea ar fi obţinut astfel peste 8 milioane de euro de la SC Straco SRL, reprezentată de Traian Horpos şi Alexandru Horpos, sumă ce reprezenta 10% din plăţile efectuate de către Primăria sectorului 1 către firmă, în perioada 2007 – 2014, în baza contractelor încheiate cu instituţia publică. De asemenea, grupul a obţinut de la SC Romair Consulting SRL, reprezentată de Gheorghe Boeru, suma de 300.000 lei.

Acest dosar a fost constituit în urma investigaţiilor derulate de DNA Ploieşti într-un alt dosar, în care sunt cercetaţi Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, parlamentarii Sebastian Ghiţă şi Vlad Cosma, preşedintele suspendat al CJ Prahova, Mircea Cosma, directorul SC Grossman, Ilie Drăgan, directorul Hidro Prahova, Adrian Semcu, şi directorul SC Romair Consulting SRL, Gheorghe Boeru.

Luni, procurorii DNA au pus sechestru asigurător până la concurenţa sumei de trei miliarde lei, echivalent a 670 de milioane euro, pe bunurile primarului Andrei Chiliman, şi ale celor trei apropiaţi ai săi implicaţi în dosar – Vlad Moisescu, Ioana Costescu şi Ion Brad.

Sechestrul a fost pus pe bunurile mobile şi imobile, acţiunile şi părţile sociale deţinute de cei patru, precum şi asupra sumelor existente în conturile bancare ale acestora.

Procesele ANPC contra BCR și Bancpost, amânate pentru septembrie 2015

de

Procesul dintre Autoritate și Bancpost a fost amânat, la termenul din 18 iunie, „pentru a da posibilitatea părţilor să ia cunoştinţă de cererea de intervenţie”. Este vorba despre dosarul 286/2/2015. Noul termen este 17 septembrie anul acesta.

avocat COLTUC MARIUS VICENTIU

De asemenea, procesul dintre ANPC și BCR, dosarul 1513/2/2015, a fost amânat „în vederea introducerii în cauză a Asociaţiei Parakletos”, tot pentru data de 17 septembrie 2015.

Anterior, dosarul ANPC contra Volksbank România a fost înaintat „completului imediat următor, în vederea soluţionării cererii de recuzare formulate în cauză”, potrivit soluției publicate de instanță. Este vorba de dosarul 417/2/2015.

Procesul ANPC contra BCR din dosarul 1192/2/2015 a primit următorul termen pentru 23 septembrie 2015, „pentru a se formula un punct de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate”, potrivit instanței.

Dosarul ANPC contra Alpha Bank a primit următorul termen pe 3 septembrie 2015, „pentru a da posibilitatea reclamantei să ia cunoştinţă de notele de şedinţă” depuse la termenul din 4 iunie, potrivit soluției completului care s-a ocupat de cauză. Este vorba de dosarul cu numărul 434/2/2015.

Tot pe 3 septembrie 2015 se va judeca și următorul termen din dosarul ANPC contra Credit Europe Bank. Instanța a respins, la termenul din 25 mai, ca inadmisibile, toate cererile de intervenție în dosarul cu numărul 7069/2/2014.

Noi reguli:La locul de munca, atat gravidele, cat si mamele pot sa beneficieze de masuri de protectie sociala

de

Regulile referitoare la protectia maternitatii la locurile de munca sunt incluse in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003. Maine, actul normativ va suferi unele modificari, odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 154/2015, care a fost publicata inMonitorul Oficial, Partea I, nr. 445 din 22 iunie. In principal, prevederile initiale vor fi clarificate si se vor actualiza anumite aspecte.

Masurile de protectie sociala sunt destinate, conform ordonantei, tuturor femeilor insarcinate si mamelor (lauze sau care alapteaza) care lucreaza la un angajator. In acelasi timp, protectia este acordata indiferent ca este vorba de salariate cu cetatenie romana sau a altui stat.

Salariatele gravide si cele care au nascut trebuie sa mearga la medicul de familie pentru a obtine un document care sa le ateste starea. Totodata, acestea trebuie sa informeze in scris angajatorul cu privire la situatia lor. In caz contrar, angajatorul este exonerat de obligatiile impuse de lege (desi nu de toate), fata de salariatele in cauza.

De cealalta parte, angajatorii trebuie sa previna expunerea gravidelor sau a mamelor lariscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea, precum si sa nu le constranga sa faca o munca daunatoare sanatatii, starii lor de graviditate sau copilului nou-nascut. Prin urmare, acestia sunt obligati sa evalueze riscurile de la locurile de munca si sa informeze salariatele cu privire la rezultate si drepturile pe care le au. In plus, de joi, informarea va trebui sa cuprinda si masurile care trebuie luate.

„Angajatorii vor informa in scris salariatele asupra rezultatelor evaluarii privind riscurile la care pot fi expuse la locurile lor de munca, a masurilor care trebuie luate referitor la securitatea si sanatatea in munca, precum si asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanta de urgenta”, scrie in Legea nr. 154/2015.

Atentie! Angajatorul poate anunta alti salariati cu privire starea de graviditate a unei colege de-ale lor doar cu acordul scris al acesteia, atat timp cat sarcina nu este vizibila. Si doar daca acest lucru este in interesul bunei desfasurari a muncii.

Conditiile si programul de munca, schimbate fara a afecta salariul

Daca exista aspecte care pot pune in pericol sanatatea si securitatea gravidelor si a mamelor, angajatorii sunt nevoiti sa ia masuri adecvate.

Conform prevederilor aplicabile de maine, intr-o astfel de situatie vor trebui modificate temporar conditiile si/sau programul de munca. In acest sens, angajatorii vor tine cont de recomandarile medicului de medicina muncii/familie si vor mentine veniturile salariatelor la acelasi nivel. Dispozitiile actuale nu fac nicio referire la durata schimbarilor condiitiilor sau a programului.

„(…) In cazul in care rezultatele evaluarii (…) evidentiaza un risc pentru securitatea sau sanatatea salariatelor (…) sau o repercusiune asupra sarcinii sau alaptarii, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru ca, printr-o modificare temporara a conditiilor de munca si/sau a programului de lucru al salariatei in cauza, sa fie evitata expunerea acesteia la riscurile evidentiate, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale”, este mentionat in Legea nr. 154/2015.

Daca acest lucru nu este posibil sau nu poate fi realizat din motive bine intemeiate, salariata trebuie sa fie repartizata pe un alt post. De asemenea, tinandu-se cont de recomandarea medicului si cu pastrarea salariului. In fine, daca nici varianta repartizarii pe un alt post nu este posibila, salariatele pot sa ceara intrarea in concediul de risc maternal.

Atentie! Gravidele au dreptul la dispensa pentru consultatii prenatale in limita a maximum 16 ore pe luna, daca aceste investigatii pot fi facute doar in timpul programului de lucru.

Persoanele aflate in concediul de risc maternal au dreptul si la o indemnizatie

Pe durata concediului de risc maternal, salariatele trebuie sa primeasca si o indemnizatie lunara. Aceasta este suportata integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate si are un cuantum de 75% din din media veniturilor aferente ultimelor sase luni.

Concediul de risc maternal poate dura cel mult 120 de zile si este acordat, dupa caz, in intregime sau fractionat. Prin modificarile aduse de Legea nr. 154/2015, va fi prevazut ca acesta nu se va acorda in acelasi timp cu alte concedii medicale (de exemplu, concediul pentru incapacitate temporara de munca, cel pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca sau cel pentru maternitate).

Posibilitatea de a cere intrarea in concediul de risc maternal intervine cand salariata nu poate fi repartizata pe un alt post si se face dupa cum urmeaza:

  • inainte de data solicitarii concediului de maternitate (angajatele gravide);
  • dupa data revenirii din concediul postnatal obligatoriu (de maine, concediul postnatal va fi inlocuit in prevederi de concediul de lauzie), daca nu este solicitat concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului (angajatele care au nascut recent si care alapteaza).

Concediul de risc maternal este acordat in baza unui certificat medical eliberat de medicul de familie sau medicul specialist, daca salariata s-a dus la consultatiile pre si postnatale.

Important! Dupa nastere, mamele sunt obligate sa efectueze cel putin 42 de zile de concediu.

Pauze de odihna, alaptare si program de lucru redus

Daca gravidele si mamele lucreaza stand in picioare sau pe scaun, acestea trebuie sa beneficieze de pauze regulate pentru a se odihni sau, respectiv, pentru a face miscare.

„Medicul de medicina muncii stabileste intervalele de timp la care este necesara schimbarea pozitiei de lucru, perioadele de activitate, precum si durata perioadelor pentru repaus in pozitie sezanda sau, respectiv, pentru miscare”, scrie in OUG nr. 96/2003.

De asemenea, mamele care alapteaza trebuie sa primeasca doua pauze de alaptare a cate o ora pana cand copilul implineste un an. Insa la cerere pauzele pot fi inlocuite cu oreducere de doua ore a programului de lucru zilnic.

„Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ in timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului”, mai prevede actul normativ amintit.

Daca din motive de sanatate angajatele nu pot sa indeplineasca intreg programul de lucru, acestea sunt indreptatite la o reducere de un sfert din durata normala de munca. Masura este luata in baza recomandarii medicului si cu pastrarea salariului la acelasi nivel.

Atentie! Gravidele si mamele nu pot fi obligate sa munceasca noaptea. Daca sanatatea le este afectata de munca de noapte, acestea pot cere angajatorului transferul pe un loc de munca de zi. In cazul in care transferul nu este posibil, salariatele au dreptul sa intre in concediul de risc maternal.

Concedierea este permisa doar in anumite situatii

Angajatorilor le este interzis sa concedieze gravidele sau mamele din motive care au o legatura directa cu starea acestora.

Totodata, nu poate fi dispusa incetarea raporturilor de munca/serviciu daca salariatele sunt in concediu de risc maternal, de maternitate, pentru cresterea copilului sau pentru ingrijirea copilului bolnav.

Totusi, exceptie fac situatiile in care concedierea intervine din cauza reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului. De joi, pe lista exceptiilor va figura, de asemenea, si dizolvarea angajatorului.

Angajatele care considera ca au fost date afara din motive care au legatura cu starea lorpot sa conteste decizia de concediere in instanta, dispune OUG nr. 96/2003. Contestatia se depune la judecatoria competenta, in cel mult 30 de zile de la data comunicarii deciziei de concediere, actiunea in justitie fiind scutita de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar.

„In cazul in care o salariata contesta o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare”, scrie in document.

Important! In situatia in care salariatelor le sunt incalcate sau refuzate anumite drepturi prevazute de lege, acestea se pot adresa unui inspectorat teritorial de munca.

Denominare CHF contract credit OTP – Decizie FOND Tribunalul Timis – CIUCUR

de

Ora estimata: 9:00
Complet: C4NLP/PI
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite cererea precizată. Constată caracterul abuziv al conţinutului clauzei prevăzută la art.8.1 din contractul de credit pentru nevoi personale garantat cu ipotecă nr. C2204/1900/5088/13.09.2007 care prevede sintagma „….Dobânda este variabilă în conformitate cu politica Băncii. Dobânda poate fi modificată unilateral de către bancă, luând în considerare valoarea dobânzii de referinţă pentru fiecare valută fără a exista consimţământul împrumutatului…..” şi dispune înlăturarea acestuia din contract. Constată caracterul abuziv al clauzei prevăzută la art.8.2 din contractul de credit pentru nevoi personale garantat cu ipotecă nr. C2204/1900/5088/13.09.2007 şi dispune înlăturarea acesteia din contract. Constată caracterul abuziv al clauzei prevăzută la art.9.1 din contractul de credit pentru nevoi personale garantat cu ipotecă nr. C2204/1900/5088/13.09.2007 şi dispune înlăturarea acesteia din contract. Constată caracterul abuziv al clauzei prevăzută la art.9.2 din contractul de credit pentru nevoi personale garantat cu ipotecă nr. C2204/1900/5088/13.09.2007 şi dispune înlăturarea acesteia din contract. Obligă pârâta să convertească în RON contractul de credit pentru nevoi personale garantat cu ipotecă nr. C2204/1900/5088 acordat reclamantului, la cursul de schimb CHF/RON de la data acordării creditului, respectiv 13.09.2007, urmând ca plata acestuia să se facă în continuare în lei. Respinge excepţia prescripţiei ca lipsită de interes. Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 1.150 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică azi, 18.12.2014.
Document: Hotarâre  1089/2014  18.12.2014

Nr. unic (nr. format vechi) : 4940/30/2014

Avocat Penalist – Drept Penal : Trimitere procuror Parchetul Tribunalului București

de

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată,

în stare de arest la domiciliu a inculpatului CRIȘU ȘTEFAN, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, la data faptei, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de trafic de influență,

și în stare de libertate a inculpatului NEDELCU REMUS, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență.

De asemenea, procurorii anticorupție au dispus sesizarea Tribunalului București cu acordul de recunoaștere a vinovăției inculpatului BUTARU ZENU, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2013, începând cu luna martie, inculpatul Crișu Ștefan, în calitate de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, a pretins inițial, în mod direct, de la o persoană (denunțătoare în prezenta cauză) și de la inculpatul Butaru Zenu un telefon mobil marca Samsung Galaxy, iar ulterior, inculpatul Crișu Ștefan a pretins de la martorul denunțător suma de 3.000 de euro și a primit în mod indirect (prin intermediul aceleiași persoane) de la inculpatul Butaru Zenu un telefon mobil marca Samsung Galaxy model S3 (în valoare de 600 de euro), în schimbul promisiunii de a interveni pe lângă procurorii competenți din cadrul DIICOT ce aveau în instrumentare un dosar penal în care fuseseră dispuse măsuri de ridicare, în cursul derulării unei percheziții domiciliare, asupra unui bun (autoturism marca Mercedes Tip CLS 350), în vederea restituirii acestuia.
În contextul în care, în cursul anului 2013, nu i-au fost remiși cei 3.000 de euro, procurorul Crișu Ștefan, în mod repetat, direct și indirect, prin intermediul inculpatului Nedelcu Remus, a solicitat persoanei denunțătoare să îi remită suma respectivă.
Banii urmau să fie încredințați inculpatului Nedelcu Remus, în baza unei înțelegeri prealabile avute cu procurorul Crișu Ștefan, pentru ca ulterior să fie remiși acestuia din urmă de către același inculpat. Remiterea sumei pretinse,în această modalitate nu a mai avut loc.
Ulterior, în cursul lunii mai 2015 (în contextul în care, în cursul anului 2013, autoturismul respectiv fusese restituit), inculpatul Crișu Ștefan a solicitat persoanei denunțătoare, în contul „datoriei” de 3.000 de euro pretinse anterior, în condițiile sus-expuse, un telefon mobil marca Samsung Galaxy Model S6 – Edge (în valoare de aproximativ 1.000 de euro) și a acceptat să primească de la aceeași persoană, diferența valorică în echivalent bănesc (în cuantum de 2.000 de euro).
La data de 24.05.2015, procurorii DNA din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante, în timp ce inculpatul Crișu Ștefan a primit banii si telefonul sus menționat.

În prezența apărătorului ales, inculpatul Butaru Zenu a declarat expres că recunoaște comiterea faptei reținute în sarcina sa, că acceptă încadrarea juridică pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală, că este de acord cu felul și cuantumul pedepsei stabilite, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și interzicerea drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

Demisie – Fara Respectare Perioada De Preaviz De Salariat

de

Nicio persoana nu poate fi obligata sa munceasca intr-un anumit loc de munca sau sa lucreze intr-o anumita profesie, stabileste Codul muncii. In acelasi timp, munca fortata este interzisa. Astfel, salariatii sunt liberi sa demisioneze atunci cand se regasesc intr-o situatie profesionala care nu le (mai) convine. Dar, in acest caz, trebuie sa respecte o anumita perioada de preaviz, altfel risca amanarea momentului incetarii contractului de munca sau chiar sanctionarea disciplinara.

Demisia este, practic, un act unilateral de vointa prin care salariatul comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca. Iar aceasta nu trebuie sa fie acceptata sau agreata de angajator.

„Pentru a produce efecte, demisia nu trebuie acceptata sau agreata de angajator, acesta avand obligatia legala de a lua act de demisie si de a o inregistra in registrul de evidenta al documentelor. In cazul in care angajatorul refuza sa primeasca demisia salariatului, acesta are dreptul de a face dovada demisiei prin orice alt mijloc de proba (de exemplu, salariatul ar putea sa-si inainteze demisia prin posta sau chiar prin e-mail)”, a explicat, la solicitarea AvocatNet.ro, Mihai Anghel, avocat senior la Tuca Zbarcea si Asociatii.

Totusi, chiar daca salariatul are libertatea de a demisiona, acesta nu poate sa-si sisteze activitatea odata cu notificarea in scris referitoare la incetarea contractului de munca. Potrivit Codului muncii, intr-o asemenea situatie, angajatul trebuie sa respecte o perioada de preaviz.

„Singura conditie impusa de lege salariatului care demisioneaza este aceea de a acorda angajatorului un termen de preaviz, care nu poate fi mai mare de 20 de zile lucratoare in cazul salariatilor cu functii de executie, respectiv 45 de zile lucratoare in cazul salariatilor cu functii de conducere”, a precizat Mihai Anghel.

In timpul perioadei de preaviz, ambele parti trebuie sa respecte in continuare ce si-au asumat prin incheierea contractului individual de munca. Asta inseamna ca salariatul trebuie sa-si continue activitatea, iar angajatorul trebuie sa-l remunereze in mod corespunzator. Daca angajatul decide sa nu mai vina la serviciu, acest lucru poate duce laamanarea efectiva a datei de la care va inceta contractul.

„Potrivit Codului muncii, «pe durata preavizului, contractul individual de munca continua sa isi produca toate efectele». Prin urmare, pe durata preavizului, salariatul are obligatia de a continua sa-si desfasoare activitatea potrivit contractului individual de munca si fisei de post aferente si de a respecta normele de disciplina aplicabile in cadrul angajatorului si instructiunile de lucru primite. Nerespectarea de catre angajat a termenului de preaviz, fara a avea motive intemeiate, ar echivala cu absentarea nemotivata de la locul de munca. Conform Codului muncii, in situatia in care salariatul absenteaza nemotivat, contractul individual de munca ar putea fi suspendat in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, contractul individual de munca, precum și prin regulamentul intern. Suspendarea contractului de munca atrage dupa sine si suspendarea termenului de preaviz, ceea ce inseamna ca momentul incetarii contractului de munca se va amana corespunzator”, a subliniat avocatul.

Pe deasupra, a adaugat Mihai Anghel, salariatii pot fi chiar sanctionati disciplinarpentru nerespectarea preavizului: „Nerespectarea de catre angajatul demisionar a termenului de preaviz poate atrage raspunderea disciplinara a salariatului respectiv. In acest sens, oricand pe durata termenului de preaviz, angajatorul are posibilitatea demararii unei cercetari disciplinare impotriva salariatului demisionar, daca se constata ca respectivul a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici”.

Concret, asta inseamna ca persoanele care nu mai vin la munca in perioada de preavizsavarsesc o abatere disciplinara pentru care pot fi trasi la raspundere. Potrivit Codului muncii, in caz de abatere disciplinara, printre sanctiunile care pot fi aplicare se numaraavertismentul scris, retrogradarea din functie si desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.

Atentie! In afara de avertismentul scris, nicio sanctiune disciplinara nu poate fi dispusa inainte de o cercetare disciplinara prealabila. Pe durata cercetarii, angajatorul poate decide suspendarea salariatului, ceea ce duce automat la suspendarea termenului de preaviz.

Demisia fara preaviz este permisa daca angajatorul nu-si respecta obligatiile

Chiar daca, in principiu, salariatul trebuie sa respecte o perioada de preaviz dupa ce-si da demisia, exista o situatie in care legea ii permite sa nu mai vina la serviciu.

Mai precis, demisionarea fara preaviz este posibila daca angajatorul nu-si indeplineste obligatiile pe care si le-a asumat prin contractul individual de munca. O astfel de situatie ar putea fi atunci cand plata salariilor intarzie.

„Salariatul isi poate da demisia fara a fi obligat sa acorde o perioada de preaviz doar in cazul in care s-ar putea proba ca angajatorul nu si-a indeplinit obligatiile asumate prin contractul individual de munca. De exemplu, salariatul poate demisiona fara preaviz daca angajatorul nu plateste la timp sau integral dreturile salariale sau daca angajatorul nu respecta dreptul la concediu de odihna etc.”, a afirmat avocatul Mihai Anghel.

Totusi, salariatii care nu vor sa stea in preaviz au la dispozitie doua alternative la demisie reglementate de Codul muncii. Prima este incetarea contractului prin acordul partilor, la o data convenita de acestea. Asta inseamna ca, daca angajatorul este de acord, salariatul poate cere incetarea CIM chiar si de a doua zi.

A doua este incetarea contractului de munca printr-o simpla notificare scrisa, insa aceasta varianta este posibila doar in perioada de proba (atat salariatul, cat si angajatorul pot apela la aceasta modalitate de incetare a CIM). Perioada de proba poate fi de maximum 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de maximum 120 de zile calendaristice pentru cele de conducere.

Angajatorul poate sa renunte la preaviz

Perioada de preaviz a fost introdusa in legislatie pentru a permite angajatorului sa aiba timp suficient sa gaseasca un inlocuitor, atunci cand un salariat demisioneaza.

„Scopul preavizului la demisie este acela de a asigura angajatorului posibilitatea de a gasi un inlocuitor al salariatului demisionar sau pentru a lua masurile necesare inlocuirii acestuia. Asadar, din perspectiva angajatorului, preavizul acordat de salariat la demisiereprezinta un beneficiu sau un drept”, a punctat reprezentantul Tuca Zbarcea si Asociatii.

Prin urmare, desi salariatul este obligat sa respecte perioada de preaviz, angajatorului ii este permis sa renunte total sau partial la aceasta, conform specialistului consultat de redactia noastra: „Spre deosebire de salariati (care nu pot renunta in mod valabil la drepturile prevazute de lege in favoarea lor), angajatorii pot renunta oricand la beneficiul preavizului acordat de salariati in cazul demisiei. Asadar, potrivit Codului muncii, angajatorul poate renunta partial sau total la termenul de preaviz acordat de salariat. In cazul in care angajatorul renunta la termenul de preaviz, contractul de munca al salariatului respectiv va inceta la data renuntarii”.

Daca angajatorul decide sa renunte la perioada de preaviz, singura formalitate care trebuie indeplinita, a precizat Mihai Anghel, este notificarea salariatului. Aceasta hotarare nu trebuie sa fie motivata in niciun fel.

Salariatii au dreptul la preaviz in caz de concediere

Daca in cazul demisiei perioada de preaviz vine in ajutorul angajatorului, in cazul concedierii aceasta vine in ajutorul salariatului.

Salariatii au dreptul la preaviz, asa cum se arata in Codul muncii, daca sunt concediati din cauza ca sunt inapti din punct de vedere fizic si/sau psihic, nu corespund profesional sau pentru ca s-a desfiintat postul pe care-l ocupa. In acelasi timp, mai beneficiaza de preaviz cei dati afara din cauza unor motive care nu tin de persoana lor. Singura exceptie este in privinta celor concediati pentru necorespundere profesionala sau care se afla in perioada de proba.

Printr-o decizie publicata recent in Monitorul Oficial, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a hotarat ca acordarea preavizului este o formalitate inclusa in procedura concedierii si trebuie respectata. In caz contrar, concedierea dispusa de catre angajatori este nula, deoarece nu respecta procedura legala.

„Se poate considera ca dreptul la preaviz, ca o garantie impotriva abuzurilor si nelegalitatilor la care poate recurge angajatorul in caz de concediere, a fost reglementat de legiuitor pentru protectia salariatului de buna-credinta, de vreme ce ipotezele legale in care preavizul trebuie acordat nu presupun culpa persoanei in cauza. (…) Acordarea termenului de preaviz reprezinta o etapa premergatoare procedurii concedierii, incluzandu-se, in consecinta, in aceasta procedura, iar nerespectarea cerintei legale imperative in discutie conduce la aplicarea sanctiunii nulitatii absolute a concedierii, la cererea angajatului”, a explicat Curtea in Decizia ICCJ nr. 8/2014.

Durata perioadei de preaviz nu poate fi mai mica de 20 de zile lucratoare. Insa aceasta este o perioada minima acceptata, astfel ca prin contractul individual/colectiv de munca sau prin acte normative speciale se pot stabili si perioade mai mari. Persoanele cu handicap, de exemplu, beneficiaza de un preaviz de cel putin 30 de zile lucratoare, in baza prevederilor Legii nr. 448/2006.

Cod unic de identificare europeană – Noul Cod unic de identificare europeană va fi alocat firmelor şi PFA-urilor începând din 17 iunie 2017

de

Noul Cod unic de identificare europeană (EUID) va fi alocat firmelor şi PFA-urilor începând din 17 iunie 2017, actul normativ care prevede acest lucru, promulgat deja de preşedintele României, urmând să fie publicat în Monitorul Oficial.

codul finantelor publicePotrivit acestuia, atât persoanele fizice, cât şi cele juridice urmează să fie identificate în Registrul Comerţului (ONRC) prin încă un cod unic de înregistrare, de data aceasta la nivel european. Astfel, firmele şi PFA-urilor vor avea, pe lângă CIF şi CUI şi EUID – cod ce permite contribuabililor să fie identificaţi în sistemul de interconectare a registrelor comerţului din statele membre UE, sistem din care va face parte şi ONRC.

Implementarea acestuia presupune însă costuri de peste 10 mil. euro plus TVA, din care 4,55 mil.euro plus TVA pentru dezvoltarea arhivării electronice a documentelor şi 4,7 mil. euro plus TVA pentru publicarea pe pagina de internet a ONRC a informaţiilor gratuite şi a înmatriculărilor.

Potrivit actului normativ, persoanele juridice române care deschid sucursale în străinătate au obligaţia menţionării acestora la oficiul registrului comerţului din România, după înregistrarea lor în statele respective, aşa cum şi persoanele juridice cu sediul principal în străinătate care deschid sucursale în România trebuie să ceară înregistrarea acestora la oficiul re­gis­trului comerţului de la sediul fiecărei sucursale.

Cum comentati:Faliții, în funcție de numărul creditorilor, erau uciși și tăiați în atâtea bucăți câți creditori aveau

de

„Nu știu câți dintre dumneavoastră cunoașteți cum erau tratați faliții în Roma Antică. Faliții, în funcție de numărul creditorilor, erau uciși și tăiați în atâtea bucăți câți creditori aveau. În Evul Mediu se folosea stâlpul infamiei și mai era obiceiul legării de un catarg în piața publică sau purtarea datornicului pe străzi. Exista și închisoarea datornicilor, unde capul familiei era încarcerat. Și noi, în Codul Civil de la 1864, aveam închisoarea datornicilor. Dar, în decursul anilor s-a ajuns de la uciderea debitorului până la acordarea unei a doua șanse, în 2014″, a adăugat vicepreședinta CEC Bank.

Avocat Penalist sau Drept Penal : Se așteaptă sentințele în Loteria II

de

Pe 29 decembrie 2008, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus trimiterea în judecată a 13 persoane în acest dosar, printre care se află George Copos, fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş şi Camelia Voiculescu.

Potrivit DNA, George Copos, preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC „Ana Electronic” SA Bucureşti, acţionar majoritar al SC „Ana Grup” SA Bucureşti, este acuzat de spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la infracţiunea de participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, folosirea de informaţii privilegiate pentru dobândirea pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă, dezvăluirea de informaţii privilegiate şi recomandarea făcută altor persoane de a dobândi sau înstrăina instrumentele financiare la care se referă acele informaţii şi efectuarea, împreună cu alte persoane, în mod concertat, de operaţiuni de manipulare a pieţei.

Fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş, reprezentant al SC Grivco SA Bucureşti, este acuzat, potrivit procurorilor, de folosirea de informaţii privilegiate pentru dobândirea pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă, dezvăluirea de informaţii privilegiate şi recomandarea făcută altor persoane de a dobândi sau înstrăina instrumentele financiare la care se referă acele informaţii şi efectuarea, împreună cu alte persoane, în mod concertat, de operaţiuni de manipulare a pieţei.

În acelaşi dosar, Camelia Voiculescu, acţionând în calitate de persoană fizică, a fost trimisă în judecată pentru folosirea unor informaţii privilegiate pentru dobândirea pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă şi efectuarea, împreună cu alte persoane, în mod concertat, de operaţiuni de manipulare a pieţei.

Potrivit rechizitoriului, cu concursul inculpaţilor, s-a realizat conversia ilegală în acţiuni SC „Fast Service Electronica” SA Bucureşti, la un raport de conversie de 6,71 ori mai mic decât cel rezultat din luarea în calcul a valorii comerciale reale a acestora, a unei creanţe fictive în valoare de aproximativ 550.000 de lei a SC „Ana Electronic” SA Bucureşti. AGERPRES

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că de la un an la altul a crescut mult numărul românilor care au dat în judecată angajatorii.

de

Din 2009, imediat după ce efectele crizei economice s-au simţit, tot mai mulţi români au dat în judecată angajatorii. Astfel, în 2010 numărul litigiilor de muncă a ajuns la peste 100.000.

justitieDatele Institutului Naţional de Statistică arată că de la un an la altul a crescut mult numărul românilor care au dat în judecată angajatorii.

Cei de la Ministerul Muncii spun că numărul litigiilor ar fi mai mic. În 2013 s-au înregistrat peste 60.000. Ei consideră că dialogul social e important pentru a elimina conflictele de muncă.

Oficiul se va înfiinţa din banii proveniţi printr-un program finanţat din fonduri norvegiene.

Ghid practic pentru declararea insolventei persoanei fizice

de

Ghid practic pentru declararea insolventei persoanei fizice

In data de 20 mai 2015, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea privind procedura insolventei persoanelor fizice (“LIPF”). In scopul facilitarii cunoasterii si intelegerii prevederilor legii noi de catre persoanele interesate, Reff si Asociatii, societatea de avocati reprezentand Deloitte Legal in Romania, a pregatit un material informativ sumarizand principalele dispozitii ale acesteia. LIPF va intra in vigoare in termen de 6 luni de la publicarea sa in Monitorul Oficial al Romaniei.

In scopul redactarii prezentului material informativ am formulat interpretari limitative cu privire la anumite aspecte insuficient/neclar reglementate de catre LIPF. Dat fiind caracterul de noutate al legii si, prin urmare, lipsa oricarei jurisprudente pe subiect, nu putem garanta faptul ca interpretarile in cauza vor fi validate in practica.

DEFINITII

BPI inseamna Buletinul procedurilor de insolventa

CI inseamna comisia de insolventa

ILA inseamna Procedura Judiciara de Insolventa prin Lichidare de Active

IPRD inseamna Procedura Administrativa de Insolventa pe baza de Plan de Rambursare a Datoriilor

LIPF inseamna Legea privind procedura insolventei persoanelor fizice

PSI inseamna Procedura Simplificata de Insolventa

ASPECTE DE INTERES

  1. Scopul legii

– Instituirea unei proceduri colective pentru redresarea situatiei financiare a unui debitor persoana fizica, de buna-credinta, printr-un plan de rambursare a datoriilor;

– Acoperirea intr-o masura cat mai mare a pasivului acestuia;

– Descarcarea de datorii reziduale, in conditiile LIPF.

  1. Definitia insolventei personale

– Inseamna acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor, pe masura ce acestea devin scadente;

– Insolventa debitorului se prezuma atunci cand acesta, dupa trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadentei, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori (prezumtie relativa).

  1. Domeniul de aplicare al LIPF

Procedurile prevazute de LIPF se aplica debitorului persoana fizica de buna-credinta, ale carui obligatii nu rezulta din exploatarea unei intreprinderi (in sensul art. 3 din Codul civil) si care:

  1. a) are domiciliul, resedinta sau resedinta obisnuita in Romania de cel putin 6 luni anterior depunerii cererii;
  2. b) este in stare de insolventa (in sensul Sectiunii B de mai sus) si nu exista o probabilitate rezonabila de a redeveni, intr-o perioada de maximum 12 luni, capabil sa-si execute obligatiile astfel cum au fost contractate, cu mentinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine si pentru persoanele pe care le are in intretinere (LIPF prevede indicatii privind modul de apreciere al acestei probabilitati rezonabile);
  3. c) cuantumul total al obligatiilor sale scadente este cel putin egal cu 15 salarii minime pe economie (in situatia unei IPRD sau ILA) si de maximum 10 salarii minime pe economie (in cazul PSI).
  4. Debitori carora nu li se aplica prevederile LIPF

Procedurile prevazute de LIPF nu sunt aplicabile debitorului care:

– a mai fost subiect al unei astfel de proceduri, finalizate cu eliberarea de datoriile reziduale, cu mai putin de 5 ani anterior formularii unei noi cereri de deschidere a procedurii insolventei;

– a fost condamnat definitiv pentru savarsirea unei infractiuni de evaziune fiscala, a unei infractiuni de fals sau a unei infractiuni intentionate contra patrimoniului prin nesocotirea increderii (cu exceptia situatiei in care intre timp a fost reabilitat);

– a fost concediat in ultimii 2 ani din motive ce ii sunt imputabile;

– desi apt de munca si fara un loc de munca sau alte surse de venit, (i) nu a depus diligenta rezonabila necesara pentru a -si gasi un loc de munca sau (ii) care a refuzat, in mod nejustificat, un loc de munca propus sau o alta activitate aducatoare de venit;

– a acumulat datorii noi, prin cheltuieli voluptuare, in timp ce stia sau ar fi trebuit sa stie ca este in stare de insolventa;

– a determinat sau a inlesnit ajungerea in stare de insolventa, cu intentie sau din culpa grava. LIPF reglementeaza anumite comportamente ale debitorului prezumate in mod relativ a avea un asemenea efect, spre exemplu:

– in ultimii 3 ani anterior formularii cererii de deschidere a procedurii insolventei, debitorul:

  • si-a asumat obligatii excesive prin raportare la (i) starea sa patrimoniala, (ii) la avantajele pe care le obtine din contract ori (iii) la ansamblul circumstantelor care au contribuit semnificativ la incapacitatea debitorului de a -si plati datoriile (altele decat cele datorate de catre acesta persoanelor cu care a contractat astfel);
  • a efectuat plati preferentiale, care au contribuit in mod semnificativ la reducerea sumei disponibile pentru plata celorlalte datorii;
  • a transferat bunuri sau valori din patrimoniul sau in patrimoniul altei persoane fizice sau juridice, in timp ce stia sau ar fi trebuit sa stie ca prin aceste transferuri va ajunge in stare de insolventa.

– in ultimele 6 luni anterior formularii cererii de deschidere a procedurii insolventei, debitorul:

  • a contractat datorii care reprezinta cel putin 25% din valoarea totala a obligatiilor, cu exceptia obligatiilor excluse (astfel cum acestea sunt definite de LIPF – ex: obligatii legale sau conventionale de intretinere, obligatii rezultate din atragerea raspunderii penale si contraventionale);
  • a incetat un contract de munca prin acordul partilor sau prin demisie.

Procedurile prevazute de LIPF nu sunt aplicabile nici debitorului in cazul caruia a fost inchisa, din motive ce ii sunt imputabile, o IPRD, ILA sau PSI, cu mai putin de 5 ani anterior formularii unei noi cereri de deschidere a procedurii insolventei.

Suplimentar, debitorul nu poate solicita deschiderea procedurii insolventei daca la data formularii cererii respective are deja deschisa o alta procedura de insolventa.

  1. Formele procedurii de insolventa

– Procedura Administrativa de Insolventa pe baza de Plan de Rambursare a Datoriilor (IPRD);

– Procedura Judiciara de Insolventa prin Lichidare de Active (ILA);

– Procedura Simplificata de Insolventa (PSI).

  1. IPRD (Procedura Administrativa de Insolventa pe baza de Plan de Rambursare a Datoriilor)
  2. Initierea IPRD la cererea debitorului
  • Creditorii debitorului nu pot solicita initierea IPRD cu privire la acesta;
  • Debitorul trebuie sa notifice intentia sa de deschidere a procedurii fiecarui creditor cunoscut, cu cel putin 30 de zile inainte de depunerea cererii de deschidere a IPRD;
  • Cererea de deschidere a IPRD se depune de catre debitor (sau, dupa caz, de catre ambii soti sau logodnici) la CI competenta;
  • Informatiile ce trebuie oferite de debitor privesc, printre altele:

– motivele care au condus la ajungerea in stare de insolventa;

– datele de identificare ale creditorilor; tipul creantei, suma si dreptul sau cauza de preferinta (daca este cazul);

– actiunile judiciare impotriva averii sale (inclusiv procedurile de executare silita incepute si masurile asiguratorii aplicate), precum si litigiile in curs sau finalizate (in care debitorul este sau a fost parte ), care ar putea sa afecteze in orice fel patrimoniul acestuia;

– demersurile de renegociere extrajudiciara a anumitor datorii pe care le-a intreprins;

– veniturile sale (ex: salariu, pensie, dividende, drepturi de proprietate intelectuala etc.) incasate intr-o perioada de 3 ani anterior depunerii cererii, precum si schimbarile previzionate in urmatorii 3 ani;

– bunurile sale, precum si alte drepturi reale pe care le detine asupra bunurilor altor persoane;

– conturile deschise la institutiile de credit sau la SSIF-uri si disponibilul din aceste conturi;

– creantele al caror titular este;

– actele cu titlu gratuit, precum si tranzactiile de peste 10 salarii minime pe economie incheiate in ultimii 3 ani anterior formularii cererii;

– denumirea societatilor la care a avut calitatea de asociat unic, administrator sau asociat/actionar in ultimii 2 ani anterior introducerii cererii, numarul sau procentul actiunilor/partilor sociale/partilor de interes detinute;

– calitatea de persoana fizica autorizata (PFA), titular al unei intreprinderi individuale sau membru al unei intreprinderi familiale detinuta in ultimii 2 ani anterior introducerii cererii.

  • Impreuna cu cererea de deschidere a IPRD trebuie sa fie depuse si anumite documente, spre exemplu:

– un raport complet de la Biroul de Credit, emis cu maximum 30 de zile inainte de data depunerii cererii la CI;

– o propunere de plan de rambursare a datoriilor (Plan de Rambursare).

  1. Decizia CI

In termen de 30 de zile de la primirea cererii, dupa caz, CI va emite:

  1. a) o decizie de admitere in principiu a cererii de deschidere a IPRD, prin care desemneaza si un administrator al procedurii si in care indica si daca sunt necesare masuri provizorii;

– decizia se publica de indata in BPI, Sectiunea „Debitori – persoane fizice cu obligatii ce nu decurg din exploatarea unei intreprinderi” si se comunica debitorului, creditorilor cunoscuti si administratorului.

  1. b) o decizie prin care constata ca situatia financiara a debitorului este iremediabil compromisa si prin care, numai dupa obtinerea acordului debitorului, sesizeaza instanta pentru deschiderea ILA (in cazul in care debitorul are bunuri si/sau venituri urmaribile).

Daca CI observa ca sunt indeplinite conditiile PSI, cu acordul debitorului, va urma procedura speciala aplicabila.

  1. c) o decizie de respingere a cererii de deschidere a IPRD – spre exemplu in cazul in care debitorul are bunuri valorificabile, (i) din al caror pret se poate acoperi totalitatea creantelor sau (ii) cuantumul datoriilor ce ar ramane neplatite este mai mic decat 15 salarii minime pe economie;

– decizia de respingere va fi comunicata doar debitorului (nu va fi accesibila in mod public);

– in situatia in care respingerea se datoreaza neindeplinirii conditiei de la Sectiunea C litera b) de mai sus, debitorul nu mai poate cere instantei deschiderea ILA;

– daca exista o modificare a starii de fapt, debitorul poate formula o noua cerere de deschidere a IPRD sau ILA numai dupa trecerea unei perioade de minimum 6 luni de la data ramanerii definitive a deciziei CI.

  1. Contestarea deciziei CI
  • Debitorul sau creditorii sai pot ataca cu contestatie decizia CI, la instanta competenta, in termen de 7 zile de la comunicare;
  • Contestatia suspenda executarea deciziei CI;
  • Sentinta nu e executorie si poate fi atacata cu apel la tribunal, in acelasi termen.
  1. Suspendarea executarilor silite in curs
  • La data emiterii deciziei de admitere in principiu a cererii de deschidere a IPRD, executarile silite incepute potrivit averii debitorului se suspenda de drept;
  • Suspendarea dureaza pana cel mai tarziu la: (i) data aprobarii Planului de Rambursare, sau, dupa caz, (ii) pana la ramanerea definitiva a sentintei prin care se solutioneaza cererea de confirmare a Planului de Rambursare, sau (iii) pana la expirarea termenului de formulare a cererii de confirmare a Planului de Rambursare;
  • Ca regula generala, perioada suspendarii nu poate depasi 3 luni, cu exceptia situatiei in care instanta a incuviintat prelungirea suspendarii provizorii, pentru durate de pana la 3 luni, daca in lipsa acestei masuri situatia financiara a debitorului ar deveni iremediabil compromisa, existand un risc cert ca Planul de Rambursare sa nu se poata realiza.
  1. Tabelul Preliminar de Creante
  • In termen de 30 de zile de la data publicarii in BPI a notificarii pregatite de catre administrator, creditorii au obligatia de a-i furniza acestuia informatii cu privire la:

– cuantumul si tipul creantei impotriva averii debitorului;

– o evaluare a bunului grevat de o cauza de preferinta (daca este disponibila);

– masurile de restructurare a creantei pe care le-ar putea accepta.

  • In termen de 60 de zile de la publicarea notificarii in BPI, administratorul pregateste Tabelul Preliminar de Creante, care include informatii cu privire la:

– suma solicitata de catre creditor;

– suma pe care a acceptat-o;

– informatii privind cauza de preferinta de care beneficiaza creanta;

– rangul de prioritate al cauzei de preferinta.

  • Codebitorul sau tertul garant care a facut plata in locul debitorului va fi inregistrat in tabelul de creante in limita sumei platite (art. 1596 Cod civil );
  • Creantele beneficiare ale unei cauze de preferinta se inscriu in Tabelul Preliminar de Creante (inclusiv cu dobanzile), pana la valoarea de piata a bunului afectat cauzei de preferinta, stabilita prin evaluare;
  • Daca valorificarea activelor asupra carora poarta cauza de preferinta se va face la un pret mai mare decat suma inscrisa in Tabelul Definitiv de Creante, diferenta favorabila va reveni tot creditorului garantat, chiar daca (i) o parte din creanta sa fusese inscrisa drept creanta chirografara sau (ii) daca i -ar fi fost redusa suma aferenta dobanzilor acumulate (in orice caz nu mai mult decat suma datorata);
  • Debitorul sau creditorii sai pot ataca cu contestatie Tabelul Preliminar de Creante, la instanta competenta, in termen de 7 zile de la primirea sa de la administratorul procedurii;
  • Instanta va rezolva contestatiile in termen de 20 de zile de la inregistrarea ultimei contestatii;
  • Sentinta poate fi atacata cu apel, la tribunal, in termen de 7 zile de la comunicare.
  1. Tabelul Definitiv de Creante
  • In lipsa oricaror contestatii, Tabelul Preliminar de Creante devine definitiv si este depus la CI si notificat debitorului si creditorilor de catre administratorul procedurii;
  • In caz contrar, in termen de 15 zile de la data ramanerii definitive a sentintei, administratorul pregateste Tabelul Definitiv de Creante, care e notificat debitorului si creditorilor si depus la CI.
  1. Planul de Rambursare
  1. a) Redactare

In termen de 30 de zile de la notificarea debitorului si creditorilor cu privire la Tabelul Definitiv de Creante, debitorul, impreuna cu administratorul procedurii, elaboreaza un Plan de Rambursare a datoriilor.

  1. b) Continut obligatoriu

LIPF stabileste continutul obligatoriu al Planului de Rambursare, spre exemplu:

– cota de acoperire a creantelor stabilita prin Planul de Rambursare trebuie sa fie superioara: (i) cotei de acoperire ce ar putea fi obtinuta de creditori in ILA; si (ii) valorii bunurilor urmaribile ale debitorului, reprezentata ca procent din totalul valoric al bunurilor si veniturilor urmaribile ale debitorului;

– masurile pentru redresarea situatiei financiare a debitorului, care pot include si denuntarea unor contracte, constituirea de garantii suplimentare etc. ;

– masurile pentru asigurarea platii creantelor curente. Exista si anumite obligatii excluse (astfel cum sunt definite de LIPF), care nu pot fi reduse sau esalonate.

  1. c) Durata maxima de executare
  • 5 ani de la data ramanerii definitive a deciziei de deschidere a IPRD;
  • Executarea poate fi prelungita cu maximum 12 luni.
  1. d) Locuinta familiei

Planul de Rambursare trebuie sa contina si abordarea propusa in cadrul IPRD cu privire la locuinta familiei debitorului (respectiv daca aceasta va fi sau nu valorificata in vederea acoperirii pasivului debitorului, etc.).

  1. e) Notificarea creditorilor

Planul de Rambursare va fi notificat creditorilor cunoscuti, impreuna cu evaluarea pregatita de CI

  1. f) Procedura de conciliere

In termen de 30 de zile de la data notificarii creditorilor, administratorul procedurii invita creditorii si debitorul la conciliere asupra Planului;

  • Durata procesului de conciliere este de cel mult 60 de zile, dar poate fi prelungita cu inca 30 de zile de catre CI;
  • Concilierea poate fi realizata prin corespondenta, inclusiv pe cale electronica.
  1. g) Aprobarea Planului de Rambursare
  • Planul de Rambursare este aprobat daca creditorii reprezentand minimum 55% din valoarea totala a creantelor si 30% din valoarea creantelor ce beneficiaza de cauze de preferinta au votat in favoarea acestuia;
  • Majoritatea mentionata anterior nu va fi considerata intrunita daca ea nu ar fi fost realizata fara votul creditorilor inruditi cu debitorul (astfel cum sunt definiti de LIPF);
  • Creditorii care nu si -au exprimat votul (fiind notificati in acest sens) vor fi considerati ca au votat in favoarea Planului de Rambursare.
  1. h) Neaprobarea Planului de Rambursare. Confirmarea acestuia
  • Administratorul procedurii depune la CI un proces -verbal care contine opinia sa cu privire la: (i) motivele neaprobarii; (ii) caracterul echitabil fata de creditori al masurilor propuse si (iii) fezabilitatea acestor masuri, in termen de 3 zile de la finalizarea procesului de votare;
  • In cazul in care CI infirma rezultatul votului, procesul de votare se reia; in caz contrar, Planul de Rambursare neaprobat, impreuna cu procesul-verbal al administratorului procedurii, se comunica debitorului;
  • In termen de 7 zile de la primirea procesului-verbal, debitorul poate solicita in instanta: (i) confirmarea Planului de Rambursare; sau (ii) initierea ILA;
  • Instanta competenta poate confirma Planul de Rambursare numai in masura in care conditiile prevazute de LIPF sunt indeplinite;
  • Sentinta poate fi atacata cu apel.
  1. Deschiderea IPRD
  1. a) Daca Planul de Rambursare este aprobat sau considerat aprobat, CI constata, prin decizie, deschiderea IPRD:

– Decizia se comunica persoanelor interesate (precum si autoritatilor publice, in vederea inregistrarii in registrele publice) si este publicata in BPI;

– Creditorii care au votat impotriva Planului de Rambursare pot contesta in instanta decizia CI, in termen de 7 zile de la comunicare – contestatia suspenda efectele deciziei; sentinta poate fi atacata cu apel.

  1. b) Daca instanta a confirmat Planul de Rambursare printr-o decizie definitiva, comunica decizia catre CI, in vederea aplicarii procedurii IPRD.

– CI comunica hotararea definitiva debitorului/creditorilor/administratorului si o publica in BPI.

  1. Suspendare de drept
Ce se suspenda? Cand incepe suspendarea? Cand inceteaza?
Toate masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra patrimoniului debitorului (suspendarea nu se aplica cu privire la masurile impotriva codebitorilor si garantilor) Data aprobarii Planului de Rambursare 1) Ramanerea definitiva a sentintei prin care s-a solutionat cererea de eliberare de datorii ; 2) Inchiderea, din motive imputabile debitorului, a IPRD ; 3) Inchiderea ILA (in cazul in care toti creditorii si -au exprimat acordul pentru intrarea in ILA ) .
Curgerea dobanzilor, penalitatilor, majorarilor de intarziere, precum si a oricaror alte asemenea accesorii ale obligatiei de plataExceptie: accesoriile creantelor care beneficiaza de cauze de preferinta se calculeaza conform actelor din care rezulta creanta, in limita valorii bunului grevat de cauza de preferinta Data definitivarii tabelului de creanteN.B. Retroactiv, suspendarea nu opereaza daca Planul de Rambursare nu e confirma Ramanerea definitiva a sentintei prin care s-a solutionat cererea de eliberare de datorii
Prescriptia dreptului creditorilor de a cere executarea silita a creantelor acestora impotriva debitorului LIPF nu este clara – intr-o interpretare se poate sustine ca suspendarea incepe la data definitivarii tabelului de creante Data ramanerii definitive a sentintei prin care s -a respins Planul de Rambursare
  1. Dreptul creditorilor titulari ai unei creante care beneficiaza de o cauza de preferinta de a solicita ridicarea suspendarii
  • Un creditor al carei creante beneficiaza de o cauza de preferinta poate solicita in instanta ridicarea suspendarii cu privire la creanta sa si valorificarea imediata (in afara procedurii de insolventa) a bunului asupra caruia poar ta cauza de preferinta, daca, cumulativ:

– Valoarea obiectului garantiei este pe deplin acoperita de valoarea creantei garantate cu acel obiect;

– Nu exista o protectie corespunzatoare a creantei garantate in raport cu obiectul garantiei, din cauza (i) diminuarii valorii obiectului garantiei, (ii) existentei unui pericol real ca acesta sa sufere o diminuare apreciabila sau (iii) a lipsei unei asigurari a obiectului garantiei impotriva riscului pieirii sau deteriorarii;

– Obiectul cauzei de preferinta nu prezinta importanta pentru indeplinirea Planului de Rambursare.

  • Aceste prevederi nu sunt aplicabile in cazul in care obiectul garantiei este imobilul locuinta a familiei.
  1. Contractele in curs de derulare la data admiterii in principiu a deschiderii IPRD
  • Debitorul nu va fi decazut din beneficiul niciunui termen cat timp se afla in stare de insolventa sau in cursul procedurii de insolventa (art. 1417 din Codul civil nu va fi aplicabil);
  • Orice clauze contractuale care prevad (i) desfiintarea contractelor in derulare, (ii) decaderea din beneficiul termenului sau (iii) declararea exigibilitatii anticipate, pentru motivul deschiderii procedurii insolventei, sunt nule.
  1. Contractarea de imprumuturi

Pe durata executarii Planului de Rambursare/ILA, debitorul poate contracta noi imprumuturi doar cu acordul CI (in orice caz numai cu avizul administratorului procedurii) si numai pentru rezolvarea unei situatii grave si urgente de pericol pentru viata sau sanatatea sa ori a persoanelor aflate in intretinerea sa.

  1. CI are atributii de supraveghere in perioada de executare a Planului de Rambursare
  2. Atributiile administratorului procedurii
  • Cu titlu exemplificativ:

– Aprobarea actelor de dispozitie privitoare la bunurile urmaribile ale debitorului;

– Intocmirea rapoartelor bianuale ce trebuie puse la dispozitia CI;

– Intocmirea raportului final cu privire la executarea Planului de Rambursare, in termen de 30 de zile de la finalizarea planului – creditorii pot contesta raportul in termen de 7 zile de la comunicare;

– Sesizarea CI in vederea inchiderii IPRD in termen de 15 zile de la ramanerea definitiva a raportului.

  • Administratorul poate fi inlocuit urmand procedura reglementata de LIPF.
  1. Plangerea impotriva masurilor administratorului adoptate in aplicarea IPRD
  • Plangerea va fi depusa la CI in termen de 7 zile de la luarea la cunostinta, dar nu mai tarziu de 30 de zile de la adoptarea masurii contestate;
  • Decizia CI poate fi contestata la instanta in termen de 7 zile de la comunicare si se publica in BPI.
  1. Modificarea Planului de Rambursare
  • Motive: schimbari semnificative ale veniturilor sau ale valorii activelor debitorului; • Modificarile pot fi realizate:
  1. a) La solicitarea CI:

– CI notifica debitorul si administratorul cu privire la necesitatea elaborarii unei propuneri de modificare a Planului de Rambursare (a fi pregatita in termen de 30 de zile de la notificare).

  1. b) La solicitarea:

– debitorului si/sau a administratorului – in aceasta situatie, trebuie sa fie depuse acte si informatii care sa justifice o modificare a planului, precum si propunerea de modificare;

– unuia sau mai multor creditori – nu este necesara depunerea unor dovezi care sa justifice modificarea sau a propunerii pentru modificarea Planului de Rambursare (aceasta propunere va fi elaborata de catre debitor si administrator, la notificarea in acest sens de catre CI).

  • Cererea de modificare va fi depusa la CI, care o va solutiona in termen de15 zile;
  • Propunerea de modificare a Planului de Rambursare va fi aprobata de catre creditori in aceleasi conditii ca si planul initial.
  1. Inchiderea IPRD
  1. a) Ca efect al executarii Planului de Rambursare
  • Inchiderea IPRD va fi constatata de CI printr -o decizie emisa in termen de 30 de zile de la primirea raportului final al administratorului;
  • Decizia se va publica in BPI.
  1. b) Ca efect al imposibilitatii executarii Planului de Rambursare

b1) Pentru motive neimputabile debitorului

– Debitorul si/sau administratorul poate solicita CI inchiderea IPRD si deschiderea ILA – CI va inainta cererea catre instanta competenta;

– Creditorii pot cere deschiderea ILA impotriva debitorului, daca nu au fost efectuate platile prevazute in Planul de Rambursare cel putin 6 luni de la scadenta acestora;

– Prin exceptie, creditorii curenti (creditori care detin o creanta certa, lichida si exigibila, nascuta in cursul procedurii insolventei si care au dreptul de a -si satisface creanta cu prioritate), pot cere deschiderea ILA impotriva debitorului, daca nu au fost efectuate platile prevazute in planul de rambursare cel putin 90 de zile de la scadenta acestora;

– Instanta va inchide ILRD (constatand neindeplinirea Planului de Rambursare pentru motive neimputabile debitorului) si va deschide ILA impotriva debitorului.

b 2) Pentru motive imputabile debitorului

– Daca masurile prevazute de Planul de Rambursare fie (i) nu sunt executate sau (ii) sunt executate cu intarziere sau in mod incomplet, orice creditor, administratorul sau CI poate cere, de indata, instantei inchiderea IPRD;

– Instanta va pronunta inchiderea IPRD (constatand neindeplinirea Planului de Rambursare din motive imputabile debitorului) si, daca toti creditorii isi exprima acordul si formuleaza o cerere in acest sens, poate dispune deschiderea ILA impotriva debitorului.

  • Sentinta instantei poate fi atacata cu apel in termen de 7 zile de la comunicare;
  • Hotararea judecatoreasca referitoare la inchiderea IPRD ramasa definitiva se publica in BPI.

In cazul inchiderii IPRD din cauza imposibilitatii de executare a Planului de Rambursare (indiferent de motive):

– debitorul nu beneficiaza de eliberarea de datoriile reziduale; si

– debitorul este tinut sa acopere creantele cuprinse in Tabelul Definitiv de Creante, in integralitatea lor (inclusiv accesoriile temporar suspendate).

  1. ILA (Procedura Judiciara de Insolventa prin Lichidare de Active)
  1. Deschiderea ILA
  1. a) La cererea debitorului (in stare de insolventa), daca, alternativ:

– Acesta considera ca situatia sa financiara este iremediabil compromisa;

– Cererea sa de deschidere a IPRD a fost respinsa de CI, cu propunerea de deschidere a ILA;

– Nu a fost aprobat/confirmat nici un Plan de Rambursare;

– Planul de Rambursare nu poate fi adus la indeplinire din motive ce nu ii sunt imputabile.

  1. b) La cererea oricaruia dintre creditori, daca Planul de Rambursare nu a putut fi adus la indeplinire din motive neimputabile debitorului;
  2. c) La cererea tuturor creditorilor, daca Planul de Rambursare nu a putut fi adus la indeplinire din motive neimputabile debitorului.
  • Instanta va pronunta o sentinta de deschidere a ILA impotriva debitorului (se publica in BPI si se comunica creditorilor cunoscuti si debitorului; este supusa apelului in termen de 7 zile) si va desemna un lichidator;
  • Daca ILA este deschisa ulterior unei IPRD, administratorul procedurii va putea fi numit lichidator.
  1. Efectele deschiderii procedurii
  • Debitorul nu mai poate exercita dreptul de dispozitie asupra bunurilor si veniturilor urmaribile din averea sa;
  • Suspendarea de drept a:

– Executarilor silite impotriva debitorului (daca nu a operat anterior, ca efect al IPRD);

– Prescriptiei dreptului creditorilor de a cere executarea silita a creantelor acestora;

– Curgerii dobanzilor, penalitatilor, majorarilor de intarziere si a oricaror alte accesorii ale obligatiilor de plata ale debitorului (doar in cazul ILA deschisa conform Sectiunii G.1, lit. a) si b) de mai sus) – aceasta suspendare nu opereaza daca debitorul a incheiat sau comis orice acte frauduloase impotriva creditorilor anterior deschiderii ILA.

  1. Atributiile lichidatorului
  • Cu titlu exemplificativ:

– Intocmirea unui raport cu privire la situatia financiara a debitorului;

– Evaluarea si exploatarea bunurilor debitorului;

– Intocmirea (daca nu au fost intocmite in cadrul IPRD) sau reactualizarea Tabelului Preliminar si Definitiv de Creante;

– Efectuarea platilor catre creditori, potrivit Planului de Distribuire;

– Denuntarea unor contracte;

– Exercitarea drepturilor procedurale ale debitorului in actiuni judiciare;

– Supravegherea post -ILA, sub controlul CI.

  • LIPF prevede procedura pentru inlocuirea lichidatorului.
  1. Contestarea masurilor lichidatorului in cadrul ILA

Contestatiile pot fi depuse la instanta , in termen de 7 zile de la data luarii la cunostinta, dar nu mai tarziu de 30 de zile de la adoptarea masurii respective de catre lichidator.

  1. Notificarea creditorilor
  • In termen de 30 de zile de la primirea notificarii, creditorii vor transmite o informare referitoare la: (i) cuantumul creantei; (ii) valoarea de piata a bunului grevat; (iii) un raport de evaluare (daca dispun de acesta);
  • Creditorii ale caror creante au fost inregistrate in Tabelul Definitiv de Creante vor transmite informatii doar cu privire la creantele nascute dupa data intocmirii acestuia.
  1. Tabelul Preliminar de Creante
  • In termen de 15 zile de la primirea informarii, lichidatorul intocmeste Tabelul Preliminar de Creante;
  • Sunt prevazute reglementari asemanatoare cu IPRD (a se vedea Sectiunea F.5 . de mai sus) ;
  • Creantele constand in obligatii care nu au fost calculate in valoare monetara (sau a caror valoare este supusa modificarii) vor fi calculate si inregistrate de lichidator la valoarea nominala de la data deschiderii procedurii;
  • Creantele exprimate in valuta vor fi inregistrate la valoarea lor in lei (la cursul BNR de la data deschiderii procedurii);
  • Debitorul si creditorii pot formula contestatii cu privire la Tabelul Preliminar de Creante, in termen de 7 zile de la comunicarea lui de catre lichidator;
  • Prima instanta va solutiona contestatiile in termen de 20 de zile de la inregistrarea ultimei contestatii;
  • Sentinta poate fi atacata cu apel la tribunal, in termen de 7 zile de la comunicare.
  1. Tabelul Definitiv de Creante

In termen de 15 zile de la ramanerea definitiva a hotararii instantei, administratorul va intocmi Tabelul Definitiv de Creante, care este notificat debitorului si creditorilor acestuia.

  1. Inventarierea bunurilor debitorului

In termen de 30 de zile de la deschiderea ILA (termen care poate fi prelungit), lichidatorul va efectua inventarul bunurilor debitorului (inclusiv drepturi de creanta contra tertilor si drepturi reale asupra bunurilor altor persoane).

  1. Deschiderea unui cont de lichidare in numele debitorului, pentru virarea veniturilor urmaribile si sumelor rezultate din valorificarea bunurilor urmaribile
  • Sumele aflate in conturile debitorului la data deschiderii procedurii si cu privire la care exista cauze de preferinta se vor transfera in contul de lichidare doar cu acordul creditorului titular al cauzei de preferinta;
  • Debitorul poate folosi doar acele sume stabilite cu titlu de venituri neurmaribile (conform definitiei date de LIPF).
  1. Valorificarea bunurilor debitorului (bunuri pe care creditorii le pot executa silit pentru recuperarea creantelor acestora)
  • Indata ce a fost finalizat inventarul bunurilor si a fost intocmit Tabelul Definitiv de Creante, bunurile urmaribile sunt vandute conform prevederilor Codului de procedura civila;
  • Lista bunurilor ce urmeaza a fi valorificate se va publica pe site -urile UNPIR, UNEJ, UNBR si UNNPR;
  • Daca vanzarea bunurilor se face prin licitatie publica, procesul -verbal de adjudecare semnat de lichidator constituie titlu de proprietate – cand legea impune pentru transferul dreptului de proprietate forma autentica, contractele sunt perfectate de notarul public pe baza procesului – verbal de licitatie;
  • Bunurile se dobandesc libere de orice sarcini.
  1. Darea in plata speciala
  • Daca lichidatorul nu poate valorifica un bun urmaribil in termen de 2 ani de la finalizarea inventarierii si a Tabelului Definitiv de Creante, va notifica creditorii, care pot opta pentru dobandirea proprietatii bunului in contul creantei;
  • LIPF reglementeaza o procedura speciala in acest sens.
  1. Anularea actelor frauduloase
  • Cine poate solicita anularea actelor frauduloase ale debitorului: lichidatorul sau oricare dintre creditori;
  • Cui se adreseaza cererea: instantei de judecata;
  • In ce termen: 1 an de la deschiderea ILA/ exprimarea acordului creditorilor de a mentine debitorul in insolventa;
  • Conditie: Planul de Rambursare din cadrul IPRD nu a fost executat din motive imputabile debitorului si, ca urmare a solicitarii tuturor debitorilor, instanta a dispus inchiderea IPRD si deschiderea ILA;
  • Ce acte/operatiuni incheiate in dauna creditorilor ar putea fi anulate – lista limitativa prevazuta de LIPF;
  1. a) Operatiuni/acte efectuate/incheiate in cele 6 luni anterioare deschiderii ILA:
  1. Operatiuni in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita;
  2. Acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau in folosul acestuia, daca suma pe care creditorul ar putea sa o obtina in ILA este inferioara valorii actului de transfer;
  3. Constituirea unui drept de preferinta pentru o creanta care era chirografara;
  4. Platile anticipate ale datoriilor, daca scade nta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara deschiderii procedurii.

Actele/operatiunile enumerate la punctele 2 -4 de mai sus nu pot fi anulate daca au fost incheiate in executarea unui acord intre debitor si creditorii sai, cu buna – credinta, ca urmare a unor negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor debitorului.

  1. b) Operatiuni/acte efectuate/incheiate in cei 2 ani anteriori deschiderii ILA:
  • Acte incheiate cu intentia tuturor partilor implicate in acestea de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditori sau de a le leza in orice alt fel drepturile;
  • Acte sau operatiuni incheiate cu un creditor inrudit (conform definitiei date de LIPF – de exemplu, o societate controlata de debitor).
  1. LIPF prevede reguli speciale pentru distribuirea fondurilor
  2. Inchiderea ILA
  3. a) In termen de 30 de zile de la finalizarea lichidarii, lichidatorul intocmeste raportul final, la care se anexeaza o prezentare a situatiei veniturilor debitorului:

– Creditorii pot contesta in instanta raportul final in termen de 7 zile de la comunicarea acestuia; sentinta instantei poate fi atacata cu apel in acelasi termen;

– In termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a raportului final, instanta, la cererea lichidatorului, pronunta inchiderea ILA si stabileste proportia din veniturile urmaribile ale debitorului care, dupa inchiderea procedurii, poate fi afectata acoperirii pasivului acestuia.

  1. b) In orice stadiu al procedurii, daca se descopera ca debitorul a incheiat acte sau a actionat in orice mod in frauda creditorilor (fie anterior deschiderii procedurii sau pe durata acesteia), orice creditor poate solicita instantei inchiderea ILA;

– Totusi, daca toti creditorii isi exprima acordul, ILA poate continua, dar (i) debitorul nu va beneficia de eliberarea de datorii reziduale, si (ii) debitorul va fi tinut sa acopere creantele cuprinse in tabelul de creante, in integralitatea lor (inclusiv dobanzile si penalitatile care ar fi curs in absenta suspendarii).

  • Hotararea judecatoreasca definitiva de inchidere a procedurii se publica in BPI si se comunica CI.
  • Lichidatorul ramane investit cu atributiile de supraveghere a debitorului post -inchidere ILA, pana la data ramanerii definitive a hotararii de eliberare de datorii.
  1. PSI (Procedura Simplificata de Insolventa)
  2. Cui se aplica

PSI se aplica debitorului care, cumulativ:

  1. a) se afla in stare de insolventa;
  2. b) indeplineste conditiile de la Sectiunea C lit. a) si b) de mai sus;
  3. c) nu se afla in niciuna dintre situatiile descrise la Sectiunea D de mai sus;
  4. d) cuantumul total al obligatiilor sale este de cel mult 10 salarii minime pe economie;
  5. e) nu are bunuri sau venituri urmaribile (dupa cum sunt definite de LIPF);
  6. f) are peste varsta standard de pensionare sau si -a pierdut total (sau cel putin jumatate din) capacitatea de munca.
  7. Efecte

De la data ramanerii definitive a sentintei de deschidere a PSI, se suspenda (i) toate masurile de executare silita impotriva debitorului, (ii) acumularea oricaror accesorii ale obligatiilor debitorului si (iii) prescriptia dreptului creditorilor de a cere executarea silita a creantelor.

  1. Aspecte cheie
  • In termen de 15 zile de la ramanerea definitiva a sentintei, CI notifica debitorul cu privire la admiterea cererii sale de aplicare a PSI si ii pune in vedere ca , pe durata a 3 ani de la notificare, are urmatoarele obligatii:

– Sa plateasca creantele curente, pe masura ce devin scadente; – Sa nu contracteze noi imprumuturi;

– Sa furnizeze, anual, CI o informare cu privire la situatia sa patrimoniala;

– Sa informeze de indata CI cu privire la obtinerea oricaror venituri suplimentare (de peste ½ din salariul minim pe economie) fata de nivelul declarat prin cererea de aplicare a PSI si cu privire la dobandirea cu orice titlu, inclusiv mosteniri sau donatii, de bunuri si servicii a caror valoare depaseste salariul minim pe economie.

  • La expirarea termenului de 3 ani:
  1. a) Daca debitorul si -a indeplinit obligatiile – CI emite o decizie de incetare a PSI (constatand indeplinirea obligatiilor debitorului) si de eliberare de datorii reziduale;
  2. b) Altfel – CI emite o decizie prin care constata incetarea aplicarii PSI; debitorul va fi tinut sa acopere creantele anterioare deschiderii PSI (inclusiv accesoriile).
  • Decizia CI poate fi contestata la instanta in termen de 7 zile de la comunicare; decizia ramasa definitiva se publica in BPI.
  1. Eliberarea de datorii reziduale ca efect al respectarii Planului de Rambursare conform IPRD sau al indeplinirii obligatiilor debitorului conform PSI
  • Se refera la eliberarea de datorii inregistrate in tabelul de creante care depasesc cota de acoperire stabilita prin Planul de Rambursare sau care nu au fost achitate in cursul PSI;
  • Nu se sting obligatiile codebitorilor sau ale tertilor garanti;
  • Debitorul poate formula o cerere de eliberare de datoriile reziduale (datoriile care depasesc cota de acoperire stabilita prin Planul de Rambursare) in termen de 60 de zile de la emiterea deciziei de inchidere a IPRD/PSI;
  • Sentinta instantei de eliberare de datorii poate fi atacata cu apel in termen de 7 zile de la comunicare;
  • Hotararea judecatoreasca ramasa definitiva referitoare la eliberarea de datorii se publica in BPI – din acest moment, debitorul nu mai poate fi supus vreunei interdictii sau limitari a drepturilor in legatura cu insolventa acestuia.
  1. Eliberarea de datorii in cazul ILA
  • Se refera la eliberarea de datorii dupa perioada de supraveghere post-inchidere ILA;
  • Nu se sting obligatiile codebitorilor sau ale tertilor garanti;
  • Dupa inchiderea ILA deschisa conform Sectiunii G.1 lit. a) sau b) de mai sus, debitorul va continua sa faca plati catre creditori, conform prevederilor LIPF (a se vedea durata, valoarea veniturilor urmaribile stabilita de CI/instanta, interdictii aplicabile/obligatii etc.);
  • Instanta va putea decide eliberarea de datorii daca:
  1. a) dupa 1 an de la inchiderea ILA, debitorul a acoperit cel putin 50% din valoarea datoriilor sale si a respectat toate obligatiile si interdictiile prevazute de LIPF;
  2. b) dupa 3 ani de la inchiderea ILA, debitorul a acoperit cel putin 40% din valoarea datoriilor sale si a respecta toate obligatiile si interdictiile prevazute de LIPF – daca, cu toate diligentele debitorului, acesta nu a reusit sa acopere cel putin aceasta cota, la cererea debitorului, conform prevederilor LIPF, instanta poate decide eliberarea de datorii reziduale doar dupa expirarea unei perioade de 5 ani de la inchiderea ILA.
  • Hotararea instantei referitoare la eliberarea de datorii poate fi atacata cu apel in termen de 7 zile de la comunicare;
  • In cursul perioadelor mentionate anterior:
  1. a) debitorul trebuie sa indeplineasca anumite obligatii si trebuie sa respecte anumite interdictii – de exemplu: – nu poate contracta noi imprumuturi (cu exceptia celor necesare pentru rezolvarea unei situatii grave si urgente de pericol pentru viata sau sanatatea sa sau a persoanelor aflate in intretinerea sa, caz in care este necesar avizul prealabil al CI); – nu poate face donatii, nu poate refuza donatii, nu poate renunta la mosteniri etc.
  2. b) debitorul va figura in BPI cu mentiunea „debitor aflat in supraveghere postprocedura de insolventa”.
  • LIPF reglementeaza atributiile specifice ale CI si ale lichidatorului in perioada de supraveghere post-procedura de insolventa;
  • Daca se respinge eliberarea de datorii, in conditiile LIPF, debitorul va fi tinut sa acopere creantele in integralitatea lor (inclusiv accesorii suspendate temporar);
  • Daca, in termen de 3 ani de la pronuntarea hotararii privind eliberarea de datorii, se descopera ca debitorul a incheiat acte in frauda creditorilor, anterior procedurii de insolventa sau pe durata acesteia, orice creditor poate solicita instantei revocarea beneficiului eliberarii de datoriile reziduale;
  • Debitorul caruia i-a fost revocat beneficiul eliberarii de datorii nu mai poate formula o noua cerere de deschidere a procedurii de insolventa potrivit LIPF pe o durata de 5 ani de la data pronuntarii hotararii de revocare.
  1. Interdictii
  • La cererea oricarei persoane interesate sau din oficiu, instanta poate dispune prin hotararea de inchidere a procedurii, din motive imputabile debitorului sau, dupa caz, prin hotararea de revocare a beneficiului eliberarii de datorii una dintre urmatoarele interdictii:

– Interdictia de a fi desemnat administrator/director al unei persoane juridice de drept public sau privat, timp de 5 ani de la inchiderea procedurii/revocarea beneficiului eliberarii de datorii;

– Interdictia de a exercita calitatea de ordonator de credite sau atributii specifice ordonatorului de credite, timp de 5 ani de la inchiderea procedurii/revocarea beneficiului eliberarii de datorii;

– Daca debitorul are una dintre aceste calitati, va fi decazut din acest drept, pentru aceeasi perioada.

  1. Norme de completare
  • In masura compatibilitatii, prevederile Codului civil si ale Codului de procedura civila vor completa prevederile LIPF.
  • In termen de 60 de zile de la publicarea LIPF in Monitorul Oficial, Guvernul va emite normele de aplicare ale LIPF.

 

Avocat penalist – Drept penal : Percheziţii DNA în Bucureşti la o primarie de sector

de

Procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție și infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție comise în perioada 2006 – 2015.

În cursul zilei de 18 iunie 2015, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 7 locații, situate în municipiul București, dintre care una este sediul unei instituții publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații și din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.

UPDATE: Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA au descins la Primăria Sectorului 1. Ancheta este desprinsă din dosarul cumnatului lui Ponta.

Examenul de primire în profesia de avocat 2015

de

Uniunea Națională a Barourilor din România a dat publicității miercuri, 17 iunie 2015, hotărârile adoptate de Consiliu în ședința din 5 iunie cu privire la organizarea examenului de primire în profesie – sesiunea septembrie 2015.

Hotărârile integral:

I. Hotărârea nr. 1115/05.06.2015 privind completarea Regulamentului-cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat şi admitere în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) şi de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice

1. Se aprobă tematica şi bibliografia de examen, conform anexei la prezenta hotărâre.

2. Articolul 20 al Regulamentului – cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat şi admitere în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) şi de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice, aprobat prin Decizia Comisiei Permanente a U.N.B.R. nr. 128/08.07.2014, dată în aplicarea Hotărârii nr. 962/2014 a Consiliului U.N.B.R., se completează cu un nou alineat – alin. 7^1 – după cum urmează:
(7^1) Candidatul eliminat din examen pentru motiv de fraudă nu se va putea înscrie în următorii 5 ani în vederea susţinerii unui nou examen de primire în profesia de avocat.

3. Anexa nr. 1 la Regulamentul-cadru privind modelul cererii de înscriere la examen se modifică după cum urmează:
a) Pct. 9 din cerere, liniuţa a 2-a: „centrul teritorial I.N.P.P.A. unde a fost susţinut examenul”;
b) nota de subsol 2, teza a doua: „Candidaţii care optează pentru înscrierea în barouri ce nu sunt cuprinse în raza teritoriala a unui centru INPPA, se vor înscrie în vederea pregătirii iniţiale în cadrul structurii centrale a INPPA (în Bucureşti) sau la centrul teritorial INPPA la care a fost susţinut examenul”.

II. Hotărârea nr. 1116/05.06.2015 privind organizarea examenului de primire în profesie – sesiunea septembrie 2015

Art. 1. – (1) Examenul se va susţine în mod unitar, în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor – I.N.P.P.A. (în continuare I.N.P.P.A.) şi se va desfăşura prin I.N.P.P.A. Central – Bucureşti şi prin centrele teritoriale ale acestuia.

(2) Data desfăşurării examenului este 14 septembrie 2015, pentru toţi candidaţii, dată care a fost anunţată prin publicarea Hotărârii nr. 1033 a Consiliului U.N.B.R. din data de 13 decembrie 2014.

(3) Tematica de examen este anexată prezentei Hotărâri.

(4) Arondarea candidaţilor pentru susţinerea examenului se face în raport de baroul la care s-a depus cererea de înscriere la examen şi la care, în caz de primire în profesie, candidatul care a promovat examenul este obligat să se înscrie, fără a se putea înscrie în alt barou, astfel:
a) I.N.P.P.A. central (Bucureşti): Barourile Bucureşti, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Constanţa, Tulcea şi Dâmboviţa;
b) Centrul teritorial Braşov: Barourile Braşov, Buzău, Covasna, Harghita, Mureş, Prahova şi Sibiu;
c) Centrul teritorial Cluj-Napoca: Barourile Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj şi Maramureş;
d) Centrul teritorial Craiova: Barourile Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Argeş, Teleorman şi Vâlcea;
e) Centrul teritorial Iaşi: Barourile Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui;
f) Centrul teritorial Galaţi: Barourile Galaţi, Brăila şi Vrancea;
g) Centrul teritorial Timişoara: Barourile Arad, Bihor, Caraş-Severin, Hunedoara, Satu-Mare şi Timiş.

Art. 2. – (1) Desemnarea Comisiei naţionale de examen se face de către Comisia Permanentă a U.N.B.R., pe baza propunerilor barourilor, conform Regulamentului de examen. Lista de propuneri va cuprinde menţiuni exprese privind vechimea în profesia de avocat a celui propus şi situaţia în care acesta este „cadru didactic universitar„.

(2) La formularea propunerilor se vor avea în vedere prevederile art. 17 alin. (4) al Legii nr. 51/1995 şi prevederile Regulamentului de examen susmenţionat. Propunerile se vor face distinct pentru fiecare dintre comisiile prevăzute de Regulament.

(3) Propunerile barourilor vor fi transmise spre avizare la centrele teritoriale I.N.P.P.A., care, după confruntarea acestora cu evidenţele de care dispun, vor remite I.N.P.P.A. Central – Bucureşti, până la data de 14 august 2015, propunerile avizate privind membrii Comisiei naţionale de examen, având în vedere şi experienţa anterioară a celor propuşi.

(4) La data de 21 august 2015, I.N.P.P.A. Central – Bucureşti va transmite la U.N.B.R. propunerile centralizate. La data de 4 septembrie 2015, la convocarea Preşedintelui U.N.B.R., va avea loc şedinţa Comisiei Permanente a U.N.B.R. pentru desemnarea Comisiei naţionale de examen. Desemnarea Comisiei naţionale de examen şi, implicit, aprobarea propunerilor barourilor de desemnare a comisiilor teritoriale pentru susţinerea examenului de primire în profesia de avocat, potrivit. art. 68 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 51/1995 republicată, se va face prin aplicarea cu prioritate a dispoziţiilor art. 17 alin. (4) din Lege care reglementează constituirea comisiei ”cu precădere – din avocaţi cadre didactice universitare cu vechimea de minim 10 ani în profesia de avocat”. Dispoziţiile art. 33 alin. (5) din Statut care consacră compunerea ”în majoritate” a Comisiei de examen din avocaţi – cadre didactice universitare cu o vechime în profesie de 10 ani se interpretează în limitele impuse de art. 17 alin. (4) din Lege în sensul că, în condiţiile în care între cei propuşi să facă parte din comisia de examen se află şi avocaţi – cadre didactice, aceştia din urmă vor fi desemnaţi ”cu precădere”.

Art. 3. – (1) Cererile de înscriere a candidaţilor la examen, se depun în intervalul 31 iulie 2014 – 17 august 2015 la secretariatul baroului la care candidatul urmează să-şi desfăşoare activitatea în cazul în care va fi declarat admis.

(2) Cererile vor fi însoţite de actele prevăzute în Regulamentul de examen.

(3) În perioada 18-20 august 2015 barourile vor verifica dosarele de înscriere la examen iar rezultatul verificărilor se afişează conform prevederilor Regulamentului de examen. În perioada 22-24 august 2015 se vor soluţiona contestaţiile formulate de candidaţii cărora li s-a respins înscrierea la examen.

(4) În cazuri temeinic justificate, cu aprobarea Comisiei Permanente a U.N.B.R., dosarul poate fi completat cu actele ce nu au putut fi procurate din motive imprevizibile şi insurmontabile, cu cel mult 5 zile înainte de data examenului.

(5) Exclusiv pentru candidaţii care au susţinut examenul de licenţă în anul universitar 2015 şi numai dacă unităţile de învăţământ absolvite de aceştia nu au emis diplomele de licenţă, se admite depunerea adeverinţei de absolvire a examenului de licenţă, eliberată de unitatea de învăţământ, în locul diplomei de licenţă prevăzută la art. 15 alin. 2 lit. b) din Statutul profesiei de avocat; în acest caz, nu se cere ca adeverinţa de absolvire să fie însoţită de foaia matricolă.

Art. 4. – (1) Taxa de examen este de 1.000 lei şi se va achita în contul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor – I.N.P.P.A. din Bucureşti nr. RO56RNCB0082044172480001 deschis la B.C.R. – Sucursala Unirea – Bucureşti cu menţiunea „Taxă examen primire în profesie ca avocat stagiar, sesiunea septembrie 2015”, respectiv „Taxă examen primire în profesie ca avocat definitiv, sesiunea septembrie 2015”.

(2) Sumele încasate cu titlu de ”taxă de examen” se repartizează potrivit hotărârii Consiliului U.N.B.R.

(3) Este interzisă perceperea de către I.N.P.P.A. sau barouri, cu orice titlu, de sume suplimentare pentru operaţiuni care au legătură cu înscrierea candidaţilor la examen sau cu susţinerea acestuia.

(4) I.N.P.P.A. Central Bucureşti va reflecta distinct în evidenţele sale sumele destinate barourilor, pentru remunerarea prestaţiilor specifice activităţilor de secretariat şi de verificare a actelor de sumele ce vor fi virate centrelor I.N.P.P.A. şi sumele rămase la dispoziţia sa.

(5) I.N.P.P.A. Central Bucureşti va proceda la virarea sumelor cuvenite centrelor de examen cu cel mult 48 de ore înainte de începerea examenului.

(6) Sumele ce revin barourilor vor fi virate imediat după finalizarea examenului şi soluţionarea eventualelor cereri de restituire a taxelor de examen, în condiţiile prevăzute în Regulamentul de examen.

III. Hotărârea nr. 1117/05.06.2015 prin care se aprobă Regulamentul privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat si admitere in cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor – I.N.P.P.A. (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) şi de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice.

Achiziţiile publice în România vor beneficia de legi noi prin transpunerea noilor directive europene privind achiziţiile publice

de

„Regulile vor fi similare în ceea ce priveşte achiziţiile clasice şi cele sectoriale. Nu sunt schimbări majore pe partea de concesiuni, însă ele capătă o identitate proprie şi corelat cu aceasta vom vedea cum definim şi parte­neriatele publice – private, care să fie supuse tot legislaţiei achiziţiilor publice. La începutul lunii iulie vor fi prezentate în primă lectură şi după aceea urmează dezbaterea publică, pentru ca, începând din ianuarie anul viitor, să fie aplicate“

ICCJ, Hotarare irevocabila ref. clauzele bancare abuzive

de
Prin cererea de chemare in judecata, inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, sectia a Vl-a civila, sub nr. 76330/3/2011, reclamantii

F.M., D.A.V., T.E.A., T.P.M., M.C.E., D.B., G.J.I.S., H.M., H.C.F., I.D.M., I.A.M., U.M., V.L.V., V.N., F.A.F., F.C., I.A.E., I.A.M.F., P.L., P.I.V., G.C., O.C.I., S.M.I., S.N., S.C.M.C., V.R.M., P.E.C., P.D., S.A., S.D.C., N.A., N.M.C., S.O.M., S.M., E.M., E.A., N.M.C., N.M.S., G.R.C., G.E.O., M.C., M.M.C., M.R.M., S.M.I., S.M.C., C.S.M., C.C.G., G. (P.) R.M., O.M., O.A., P.A., P.E. C., B.C.M., P.D.G., P.I., V.C., F.V.O.N., C.B.G., C.G., C.M., C.V.B., A.A., B.R.V., B.P.M., C.M., C.L.I., D. (S.) M., M.A., M.G.M., T.C.C., T.D.L., C.A.A., C.M., C.V., T.I.M., .C.J., D.C.S., D.A.A., I.B.C., I.A.F., C.F., E.C.A., E.D.M., P.I.M., S.L.M., P.N.A., L.C., L.V.A., S.D., S.M.M., P.C.M., P.S.C., M.D.E., M.M.N., R.S., R.M., V.C.I., B.A., C.A., C.I.T., G.D., O.M.E., B.I.M. B.I.A., B.A.G., B.Z., S.C.L., S.M.C., P.M.D., P.A.C., C.N.C., C.A.R., G.A., G.V., G. (S.) G., D.M.R., D.C.G., I.G., I.N., N.C., N.A., F.P.F., F.E., D. (H.) M.L., D.M., A.D.M., G.V., G.E.M., F.S.C., F.D., E.A., T.C., P.C., P.D., P. A.M., D.C., D.F.G. O.L., O.L., C.I.L., B.N.D., B.M., P.A.R., P.B.G., C.E., C.A.M., J.O., J.G.S., P.C., P.P., V.A.T., V.I.G., B.B.A., R.A.T., B.M., M.G.C., M.G.M., P.C., P.S., T.C.L., T.S., T.E., T. (C.) A.I., M.M.M., P.E., P.E.L., M.D., M.D. P.S.R., P.L.I., C.M.S., T. (fosta T.) E. C., P.B., M.M.S., B.C., B.T.M., C.A.A., B.A., G.S.M., F.E., F.V., D. (N.) C.A., B.C.V., B.E.D., N.R.S., N.C., P.N., P.E.M., P.S.C., P.M.R., S.I.A., H.B., R.C.S., R.A.L., D.A.V., D.A., G.I., G. (C.) M., I. C., E.M., G.R., G.L., C.F., C.R.I., C. (I.) L., T.S.M., T.M.A., M.D.I., M.A., B.A., B.C., D.S.C., V.R.C., O.C.I., B.C.R., B.N.A., M.T.I., B.B., B.A., C.E.G., G.D., G.D., M.G.D., D.L.D., R.B.C., R.C. E., O.B.E., O.M., D.M.P., A.R.I., D.A.L., D.B.G., B.I., B.M., B.L.G., B.T.M., C.C., C.M., J.F.C., J.E.S., I.N.I., S.N.O., G.R.O., G.D., C.C., C.A.C., S.I.G., S.C., T.R., V.L., V.E., N.S.P., N.C., C.I., C.S.M., M.P., M.G.D., S.I.G., S.L., C.I.A., C.I.C., P.P.M., D.B., Z.M., S.C., C.T.M., C.G.L., S.N.A., S.A.I., C.S., C.A., T.M., T.B.S., Z.L., T.R.M., T.E.V., B.D., B.M.D., A.D., A.E., F.I., F.S.E., T.V., T.P.N., G.C.L., G.F., P.M.C., P.A., T.F.M., T.M.C., G.A.J., R.V., R.D.E., P. (D.) R.F., S.L.F., C.T.D., C.E., Z.F.T., Z.I.V., M.C., M.A.L., C.L.G., C.C., G,I,D,, G.A., B. (T.) I., F.C., F.I., S.G.M., S.C.R., G.I.L., G.I.S., A.G.L., A.G.R., B.S., B.I.A., L.F., L.D.O., M.E.A., M.D.I., T.A.D., V.C.R., V.O.C., B.T.P.A., G.C., P.I.C., M.D.N., M.C., D.M.M., D.I.T., Z.E.D., C.I.C., C.D., P.F.N., P.A.M., D.V., C.M., C.I., C.C., D. (G.) B.A., P.I., P.M.D., B.V., B.M. au chemat in judecata pe parata SC V.R. SA pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate: I.- caracterul abuziv al clauzelor indicate, respectiv: I.1.- clauzele referitoare la dobanda, si anume: a) clauzele care permit bancii modificarea ratei dobanzii in mod unilateral; b) clauzele din actele aditionale, notificarile sau comunicarile care au modificat rata dobanzii sau tipul acesteia din fixa in variabila, c) clauzele referitoare la calculul dobanzii anuale raportat la o perioada de 360 de zile;

1.2.- clauzele referitoare la comisionul de risc, inclusiv dupa redenumirea acestuia in comision de administrare;

1.3.- clauzele referitoare la alte comisioane abuzive, asa cum sunt enumerate in cuprinsul cererii si identificate inAnexa 1;

1.4.- clauzele referitoare la a) alegerea societatii de asigurari, b) debitarea automata a conturilor reclamantilor, c) D.A.E., d) aducerea unui alt debitor, pe parcursul derularii creditului, e) declararea scadentei anticipate a creditului in situatia in care reclamantii nu isi achita obligatiile din alte contracta de credit, f) declararea scadentei anticipate a creditului in cazul incalcarii oricarei alte obligatii din conventia de credit in afara celei de rambursare a creditului, g) declararea scadentei anticipate a creditului in cazul aparitiei unor evenimente care in opinia bancii ar putea afecta capacitatea de rambursare a reclamantilor sau garantarea creditului, h) exonerarea de raspundere a bancii in cazul declararii creditului scadent anticipat si a executarii silite, i) modificarea costurilor creditului potrivit Sectiunii 10 din Conditiile Generale ale Conventiilor de credit .

II.- Ca o consecinta a constatarii caracterului abuziv a clauzelor aratate la 1.1 – 1.4., sa se constate nulitatea absoluta a acestora;

III.- Sa se dispuna obligarea paratei la rambursarea catre reclamanti a sumelor platite nedatorat in temeiul – clauzelor nule;

IV.- Sa se dispuna obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata .

Prin sentinta civila nr. 19649 din 18 decembrie 2012, pronuntata de Tribunalul Bucuresti, sectia a Vl-a civila, in Dosarul nr. 76330/3/2011, prima instanta a hotarat urmatoarele: a respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, ca neintemeiata. A admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a SC V. SA I. A.G. A respins cererea formulata de reclamanti in contradictoriu cu parata SC V. SA I. A.G., fiind formulate impotriva unei persoane faracalitate procesuala pasiva. A luat act de renuntarea la judecata a reclamantilor: D.M.P., T.R., O.B.E., O.M., V.E.C., V.A., G.C., F.A.F., F.C., D.I.T., D.M.M., D.M.R., D.C.G., S.L.F., B.T.M. si B.L.G. A luat act de tranzactii si a consfintit invoiala partilor, asa cum a fost redata in dispozitivul hotararii, in cazul reclamantilor: D.A.V., N.C. si N.A.O.. A admis, in parte, cererea de chemare in judecata precizata formulata de reclamanti si a constatat caracterul abuziv al pct. 3 lit. d) Conditii speciale, prin care banca isi rezerva dreptul de a revii ui rata dobanzii curente in cazul aparitiei unor schimbari semnificative pe piata monetara si cele referitoare la obligatia imprumutatului de a achita eventualele sume datorate ca urmare a ajustarii dobanzii de catre banca si modificarea automata a graficului de rambursare ca urmare a ajustarii ratei dobanzii – pct. 6 alin. (2) si (3) pct. 6 lit. b), c) alin. (2) si (3); clauzelor referitoare la comisionul de risc – pct. 5 lit. a) Conditii speciale si art. 3.5 Conditii generale; clauzelor referitoare la comisionadministrare garantii – pct. 5 lit. c), d) Conditiile speciale si art. 3.10 Conditii Generale, comision de rezerva minima obligatorie, pct. 5 lit. e), f), Conditiile speciale ale Conventiei art. 3.11/3.12 comision monitorizare polite de asiguraresi de la pct. 11, mentiune a valoarii comisionului monitorizare polite de asigurare, pct. 5 lit. f), g) Conditiile speciale si art. 3.9 Conditii Generale, comision de neutilizare – art. 3.8 din Conditiile Generale ale Conventiei; clauzelor referitoare la alegerea societatii de asigurari – art. 7.1 lit. d) din Conditii Generale si art. 7 lit. b) din Conditii Speciale, declararea scadentei anticipate a creditului in situatia in care reclamantii nu isi achita obligatiile din alte contracte decredit – art. 8.1 lit. a) liniuta a doua si liniuta a treia Conditii generale, declararea scadentei anticipate a creditului in cazul incalcarii oricarei alte obligatii din conventia de credit in afara celei de rambursare a creditului – art. 8.1 lit. b) Conditii generale, declararea scaden :ei anticipate a creditului in cazul aparitiei unor evenimente care, m opinia bancii, ar putea afecta capacitatea de rambursare a reclamantilor sau garantarea creditului – art. 8.1 lit. c) si d Conditii generale, modificarea costurilor creditului potrivit Sectiunii 10 din Conditiile Generale ale Conventiilor de credit . A constatat nulitatea absoluta a clauzelor mentionate si, in consecinta, a clauzelor din actele aditionale la conventiile de credit, inclusiv din notificari sau din comunicari emise in lipsa acordului imprumutatului. A obligat parata sa restituie reclamantilor sumele incasate cu titlu de comision de risc, redenumit, dupa caz, comision de administrare credit, dedobanda majorata si de comision rezerva minima obligatorie, de la data incheierii conventiei de credit la zi. A respins celelalte capete de cerere, ca neintemeiate. A obligat parata la plata catre fiecare reclamant fata de care s-a admis cererea, a sumei de 220 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata .

Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele:

Referitor la exceptiile invocate in cursul judecatii, prima instanta a apreciat ca parata SC V. SA I. A.G. nu are calitate procesuala pasiva, avand in vedere ca parata SC V.R. SA nu are, potrivit legii romane (art. 42 si art. 43 din Legea nr. 31/1990 republicata) statut de filiala a SC V. SA I. A.G.

In ceea ce priveste Exceptia dreptului material la actiune, avand in vedere obiectul cererii de chemare in judecata din care rezulta ca prin constatarea caracterului abuziv al unor clauze reclamanta solicita aplicarea sanctiunii nulitatii absolute, observand ca prin dispozitiile Legii nr. 193/2000 si ale O.U.G. nr. 50/2010, invocate in sustinerea cererii, se protejeaza nu doar un interes personal, individual, ci si un interes public, general, obstesc, a constatat ca cererea vizeaza aplicarea sanctiunii nulitatii absolute si este imprescriptibila extinctiv, motiv pentru care a respins, ca neintemeiata, exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocata de catre parata SC V.R. SA prinintampinare.

Pe fondul cauzei, a retinut ca toate contractele de credit sunt contracte de adeziune, intrucat clauzele nu au fost negociate direct cu consumatorul, ci au fost preformulate de catre banca, in conditiile generale de creditare practicate de aceasta, ceea ce atrage incidenta prevederilor Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, prima instanta analizand fiecare clauza criticata de reclamanti, pentru a se constata caracterul abuziv.

Prima instanta a analizat fiecare clauza criticata de reclamanti (filele 34-39 din sentinta) apreciind, in esenta, ca acele clauze referitoare la modificarea dobanzii,in mod unilateral, clauzele referitoare la comisioanele de risc/de administrare si alte comisioane, precum si unele dintre clauzele referitoare la alegerea societatii de asigurare si clauzele referitoare la declararea scadentei anticipate a creditului, sunt abuzive pentru ca s-a creat un dezechilibru contractual semnificativ prin prisma sumelor ce trebuie achitate, respectiv rambursate, ca aceste clauze nu au facut obiectul negocierii (fiind preformulate) si ca sunt contrare cerintelor bunei-credinte, astfel cum prevad dispozitiile art. 4 din Legea nr. 193/2000.

Ca o consecinta a constatarii caracterului abuziv al clauzelor aratate la 1.1 – I.4. si potrivit dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, prima instanta a constatat nulitatea absoluta a respectivelor clauze, care, in temeiul art. 6 din Legea nr. 193/2000, nu mai produc efecte asupra consumatorilor, contractul de credit putand continua si in absenta clauzelor considerate abuzive.

Cu privire la actele juridice subsecvente conventiei de credit, care fac obiectul cererii de chemare in judecata, primainstanta a constatat ca nulitatea acestora este fundamentata prin aplicarea principiului resoluto iure dantis resolvitur jus accipientis, constatarea nulitatii actele juridice subsecvente conventiei de credit fiind, in primul rand, consecinta nulitatii clauzelor care permiteau modificarea unilaterala a contractelor de credit de catre banca si in al doilea rand, fiind consecinta aplicarii principiului potrivit caruia contractele pot fi modificate doar prin acordul partilor, prevazut in art. 969 alin. (2) C. civ.

Prima instanta a constatat nulitatea absoluta a clauzelor abuzive si, in consecinta, nulitatea absoluta a clauzelor din actele aditionale la conventiile de credit, din notificari sau din comunicarile care au`modificat tipul dobanzii din fixa in variabila, in lipsa acordului imprumutatului in acest sens sau care au modificat rata dobanzii in temeiul art. 3 lit. d) din Conditiile speciale.

In ceea ce priveste petitul referitor la rambursarea catre reclamanti a sumelor platite nedatorat in temeiul – clauzelor nule, s-a retinut ca principiul restituito in integrum impune ca tot ceea ce s-a executat in temeiul unui act juridic inexistent sau lovit de nulitate sa fie restituit, acest principiu decurgand din cel al retroactivitatii efectelor nulitatii, numai prin revenirea la situatia anterioara emiterii actului nul, partii vatamate ii este reparat intreg prejudicial.

Astfel, data fiind sanctiunea ce intervine in urma constatari caracterului abuziv al clauzelor indicate anterior, respectiv nulitatea absoluta, ce opereaza cu efect retroactiv si are drept consecinta punerea partilor in situatia in care acele clauze nu ar fi fost inserate in contract, prima instanta a apreciat ca reclamantii au dreptul la restituirea prestatiilor efectuate in baza clauzelor nule absolut si, in consecinta, a obligat societatea parata la restituirea catre reclamanti a sumelor platite nedatorat in baza clauzelor constatate ca abuzive, cu exceptia celor care au fost deja restituite.

Impotriva acestei sentinte au declarat apel apelantii-reclamanti B.I.A., B.I.M., O.M. si O.A. precum si apel anta-parata SC V.R. SA.

Prin Decizia civila nr. 175 din 5 martie 2014, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a V-a civila, a fost admis apelul declarat de apelantii reclamanti B.I.A., B.I.M., O.M. si O.A. impotriva sentintei civile nr. 19649 din 18 decembrie 2012, pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a Vl-a Civila, in Dosarul nr. 76330/3/2011, in contradictoriu cu apelanta parata SC V.R. SA.

A fost schimba, in parte, sentinta apelata in sensul ca:

S-a luat act ca reclamantii B.I.A., B.I.M., O.M. si O.A. au precizat ca solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.

A fost admis apelul declarat de apelanta parata SC V.R. SA, impotriva sentintei civile nr. 19649 din 18 decembrie 2012, pronuntata de Tribunalul Bucuresti, sectia a Vl-a civila, in Dosarul nr. 76330/3/2011, in contradictoriu cu intimatii-reclamanti V.R.M., N.M.S., O.V.E. successor al decedatului O.M.E., O.D.E. succesor al decedatului O.M.E., F.S.E., Z.F.T., T.A.D., P.I., P.M.D., B.V., B.M., D. (H.) M.L., P. A.M., F.M., T.E.A., T.P.M., M.C.E., D.B., G.J.I.S., H.M., H.C.F., I.D.M., I.A.M., U.M., V.L.V., V.N., I.A.E., I.A.M.F., E.M., E.A., P.L., P.I.V., O.C.I., N.M.C., S.M.I., S.N., G.R.C., G.E.O., S.C.M.C., P.E.C., P.D., S.A., S.D.C., N.A., N.M.C., S.O.M., S.M., M.C., M.M.C., M.R.M., S.M.I., S.M.C., C.S., C.C.G., G. (P.) R.M., P.A., P.E.C., B.C.M., P.D.G., P.I., V.C., F.V.O.N., C.B.G., C.G., C.M., C.O.B., A.A., B.R.V., B.P.M., C.M., C.L.I., D. (S.) M., M.A., M.G.M., T.C.C., T.D.L., C.A.A. C.M., C.V., T.I.M., .C.J., D.C.S., D.A.A., I.B.C., I.A.F., C.F., E.C.A., E.D.M., P.I.M., S.L.M., P.N.A., L.C., L.V.A., S.D., S.M.M., P.C.M., P.S.C., M.D.E., M.M.N., R.S., R.M., V.C.I., B.A., C.A., C.I.T., G.D., O.M. succesor al decedatului O.M.E., B.A.G., B.Z., S.C.L., S.M.C., P.M.D., P.A.C., C.N.C., C.A.R., G.A., G.V., G. (S.) G., I.G., I.N., F.P.F., F.E., D.M., A.D.M., G.V., G.E.M., F.S.C., F.D., E.A., T.C., P.D., P.C., D.C., D.F.G., O.L., O.L., C.I.L., B.N.D., B.M., P.A.R., P.B.G., C.E., C.A.M., J.O., J.G.S., P.C., P.P., V.A.T., V.I.G., B.B.A., R.A.T., B.M., M.G.C., M.G.M., P.C., P.S., T.C.L., T.S., T.E., T. (C.) A.I., M.M.M., P.E., P.E.L., M.D., intimat M.D., P.S.R., P.L.I., C.M.S., T. (T.) E.C., P.B., M.M.S., B.C., B.T.M., C.A.A., B.A., G.S.M., F.E., F.V., D. (N.) C.A., B.C.V., B.E.D., N.R.S., N.C., P.N., P.E.M., P.S.C., P.M.R., S.I.A., H.B., R.C.S., R.A.L., D.A.V., D.A., G.I., G. (C.) M., I. C., E.M., G.R., G.L., C.F., C.R.I., C. (I.) L., T.S.M., T.M.A., M.D.I., M.A., B.A.B.C., D.S.C., V.R.C., O.C.I., B.C.R., B.N.A., M.T.I., B.B., B.A., C.E.G., G.D., G.D., M.G.D., D.L.D., R.B.C., R.C.E., A.R.I., D.A.L., D.B.G., B.I., B.M., C.C., C.M., J.F.C., J.E.S., I.N.I., S.N.O., G.R.O., G.D., C.C., C.A.C., S.I.G., S.C., V.L., V.E., N.S.P., N.C., C.I., C.S.M., M.P., M.G.D., S.I.G., S.L., C.I.A., C.I.C., P.P.M., D.B., Z.M., S.C., C.T.M., C.G.L., S.N.A., S.A.I., C.S., C.A., T.M., T.B.S., Z.L., T.R.M., T.E.V., B.D., B.M.D., A.D., A.E., F.I., F.S.E., T.V., T.P.N., GC.L., G.F., P.M.C., P.A., T.F.M., T.M.C., G.A.J., R.V., R.D.E., P. (D.) R.F., C.D., C.E., Z.I.V., M.C., M.A.L., C.L.G., C.C., G.I.D., G.A., B. (T.) I., F.C., F.I., S.G.M., S.C.R., G.I.L., G.I.S., A.G.L., A.G.R., B.S., B.I.A., L.F., L.D.O., M.E.A., M.D.I., V.C.R., V.O.C., B.T.P.A., G.C., P.I.C., M.D.N., M.C., Z.E.D., C.I.C., C.D., P.F.N., P.A.M., D.V.M., C.M., C.I., C.C., D. (G.) B.A.

A fost schimbata, in parte, sentinta apelata in sensul ca: S-a luat act de tranzactia incheiata intre reclamantii B.C.V. si B.E.D. si parata SC V. SA SA.

A fost consfintita tranzactia incheiata prin inscrisul intitulat „contract de tranzactie” incheiat la 21 mai 2013: „Contract de Tranzactie incheiat astazi 21 mai 2013, Partile subscrise: SC V.R. SA („Banca”) cu sediul social in Bucuresti, sector 2, societate administrata in sistem dualist, inregistrata la Registrul Comertului, Registrul Bancar din 10 aprilie 2000, cod unic de inregistrare, prin Sucursala Galati, inmatriculata la Registrul Comertului, cu adresa in Galati, judet Galati reprezentata de: Dl. P.l., in calitate de Manager relatii clienti corporate si de D-na M.C.N., in calitate de Consilier operatiuni clientea, si, D-nul B.C.V.; domiciliat in Galati, jud./sect. Galati, in calitate de client si Dna B.E.D.; domiciliata in Galati, jud./sect. Galati, in calitate de client denumiti in cele ce urmeaza, separat, „Parte” si/sau „Partea” si impreuna „Parti” si/sau „Partile”. Avand in vedere urmatoarele: (A) Partile au semnat: A«Conventia de credit din 11 august 2008 prin care Banca a pus la dispozitia Clientilor un credit in suma de 165.200 Chf, in sold la data prezentei in suma de 149.236,01 Chf, cu o dobanda anuala efectiva (D.A.E.) conform gtrafic, pentru acoperirea cheltuielilor curente, modificata prin Actele aditionale subsecvente. (B) intre Banca, pe de o parte, si Clienti, pe de alta parte, exista/au existat la data semnarii prezentului Contract („Data Semnarii”) situatii (pre) litigioase in diverse stadii sau potential litigioase („Litigiul”) dupa cum urmeaza:a) o situatia litigioasa izvorand dinprocesul verbal de contraventie din 19 octombrie 2010 intocmit de A.N.P.C. Galati impotriva caruia Banca a declaratplangere. Aceasta situatie a generat Dosarul nr. 23118/233/2010 dosar suspendat pana la solutionarea irevocabila a Dosarelor nr. 21267/233/2010 si nr. 19980/233/2010. b) o situatie litigioasa constand in existenta pe rolul Curtii deApel Bucuresti a Dosarului nr. 54734/3/2010 avand ca obiect ordonanta presedintiala privind suspendarea platii ratelor de credit aferente conventiilor incheiate intre Clienti si Banca, solutionata prin respingerea cererii Clientilor. c)o situatie litigioasa constand in existenta pe rolul Curtii de Apel Bucuresti a Dosarului nr. 950/2/2013 avand ca obiect cererea de suspendare a executarii sentintei pronuntate in Dosarul cu nr. 76330/3/2011 cerere formulata deBanca .d) o situatie litigioasa constand in procesul colectiv ce face obiectul Dosarului cu nr. 76330/3/2011 (disjuns din Dosarul nr. 53790/3/2010 aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti) prin care instanta a admis in parte cererea formulata de Clienti in ceea ce priveste clauzele referitoare la dobanda, si anume: 1. Clauzele care permit Bancii modificarea dobanzii in mod unilateral; 2. Clauzele din actele aditionale, notificarile sau comunicarile care au modificat rata dobanzii sau tipul acesteia din fixa in variabila; 3. Clauzele referitoare la calcului dqbanzii anuale raportat la o perioada de 360 de zile; 4. Clauzele, referitoare la comisionul de risc si cele referitoare la comisionul de administrare; 5. Clauzele referitoare la a) alegerea societatii de asigurari; b) debitarea automata a conturilor clientilor; c) D.A.E.; d) aducerea unui alt debitor, pe parcursul derularii creditului; e) declararea scadentei anticipate a creditului in situatia in care reclamantii nu isi achita obligatiile din alte contracte de credit; f) declararea scadentei anticipate a creditului in cazul incalcarii oricarei alte obligatii din conventia de credit in afara celei de rambursare a creditului; g) declararea scadentei anticipate a creditului in cazul aparitiei unor evenimente care in opinia bancii ar putea afecta capacitatea de rambursare a reclamantilor sau garantarea creditului; h) exonerarea de raspundere a bancii in cazul declararii creditului scadent anticipat si a executarii silite; i) modificare costurilor creditului potrivit sectiunii 10 din Conditiile Generale ale Conventiilor de Credit precum si restituirea catre clienti a sumelor reprezentand comisionul de risc/administrare, dosar in care clientii au tranzactionat cu Banca, conform contracttranzactie incheiat in data de 07 noiembrie 2011, (C) Litigiul izvoraste, fara insa a se limita la acestea, din pretentii ale clientilor referitoare la modul de reglementare a clauzelor referitoare la costurile aplicabile creditului sus-mentionat, din perspectiva legislatiei aplicabile in materia protectiei consumatorilor (de exemplu, Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori, O.U.G. 50/2010 privind contractele decredit pentru consumatori s.a). (D) Partile prezentului contract, doresc sa stinga in mod complet, definitiv si irevocabil toate situatiile litigioase si potential litigioase prezente sau viitoare avand ca izvor pretentiile prevazute la pct. b si c, care isi au originea in cauze anterioare sau concomitente Datei Semnarii.in considerarea celor de mai sus, in baza art. 2267-2278 C. civ., a art. 271-273 C. proc. civ., in urma negocierilor purtate Partile au convenit in mod liber si neviciat sa incheie prezentul contract, dupa cum urmeaza: Art. 1 – Stingerea Litigiilor. (1). in vederea realizarii celor prevazute la pct. (d) de mai sus, Partile convin: a) sa stinga pe cale amiabila toate situatiile (pre)litigioase sau potential litigioase, indiferent de stadiul lor procesual, existente intre ele la data semnarii, precum, insa fara a se limita la, cereri de chemare in judecata (in anulare/constatatare/pretentii etc), reclamatii, plangeri prin care se contesta valabilitatea clauzelor contractuale mentionate la lit. b) si c), tinzandu-se la anularea acestora, precum si b)sa preintampine orice potentiale situatii litigioase similare avand cauze anterioare sau concomitente datei semnarii.(2). In vederea aducerii la indeplinire a prezentului contract, Partile convin in mod expres sa modifice Conventia de creditdin 11 august 2008 potrivit termenilor si conditiilor ce au fost negociati cu buna-credinta de catre parti, asa cum rezulta din Actul aditional ce constituie anexa a prezentului contract .(3). Avand in vedere ca: – Partile au convenit semnarea actului aditional mentionat la alin (2) al prezentului articol si Clientii nu mai au nicio pretentie prezenta sau viitoare, asa cum sunt detaliate la lit. b) si c) de mai sus.(4). Banca si Clientii se obliga reciproc sa nu solicite unul celuilalt cheltuielile de judecata efectuate in cursul procedurilor judiciare derulate pana in prezent avand ca obiect pretentiile mentionate la lit. b). Art. 2 – indeplinirea formalitatilor in vederea inchiderii Litigiilor.(1). Partile se obliga sa colaboreze si sa realizeze toate formalitatile si/sau demersurile necesare pentru a se lua act si a se da eficienta avuta in vedere de parti prezentului contract, in oricare si in fiecare dintre Litigiile care fac obiectul prezentuluicontract . (2) Partile se obliga sa se prezinte in fata Curtii de Apel Bucuresti si sa depuna prezentul contract detranzactie in Dosarul nr. 950/2/2013 pentru a se lua act de acesta si pentru a se consfinti intelegerea lor prin pronuntarea unor hotarari de expedient. (3) Partile cunosc ca, potrivit art. 273 din C. proc. civ., hotararile care consfintesc invoiala partilor se dau fara drept de apel, fiind definitive si executorii. Art 3 – Confidentialitate. (1)Toate informatiile, datele si documentele pe care una dintre parti le obtine de la cealalta parte sau pe care le dezvaluie celeilalte in scopul realizarii si indeplinirii obiectului prezentului Contract sau pe durata acestuia, sunt considerate informatii confidentiale iar Partea careia i s-au dezvaluit respectivele informatii se obliga sa pastreze confidentialitatea pe o durata nelimitata. 2) Fiecare dintre parti va folosi informatiile, datele si documentele confidentiale numai in vederea realizarii obiectului contractului, fiind obligata sa nu le utilizeze in nici un alt scop. Prezentul contract impreuna cu anexele sale reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. Prezentul contract a fost incheiat la data de 21 mai 2013, intr-un numar de sase (6) exemplare, din care doua (2) exemplare pentru Banca, cate un (1) exemplar pentru celelalte parti, un (1) exemplar pentru a fi prezentat in fata instantei investita cu solutionarea litigiului. B.C.V. P.l., manjager relatii clienti corporate. B.E.D., M.C.N., consilier operatiuni clientela pentru SC V.R. SA. Urmeaza semnaturile ss. indescifrabil”

S-a luat act de tranzactia incheiata intre reclamantul D.B. si parata SC V. SA SA.

S-a consfintit tranzactia incheiata prin inscrisul intitulat „contract de tranzactie” incheiat la 02 septembrie 2013: „Contract de Tranzactie incheiat astazi, 02 septembrie 2013 Partile subscrise: SC V.R. SA cu sediul social in municipiul Bucuresti, sector 2, societate administrata in sistem dualist, inregistrata la Registrul Comertului, Registrul Bancar din 10 aprilie 2000, cod unic de inregistrare, prin Agentia Drumul Taberei, cu sediul in municipul Bucuresti, sector 6, reprezentata de A.D., cetatean roman, domiciliata in municipiul Bucuresti, sector 6, in calitate de directorAgentia Drumul Taberei si de V.C.G., domiciliat in municipiul Bucuresti, sector 4, in calitate de manager relatii clienti retail/micro, ambii imputerniciti in baza Procurii autentificate din 29 august 2013 de B.N.P., M.S.S., l.C.S., N.A.M., F.S. si M.R.P., Societate Profesionala Notariala din municipiul Bucuresti, prin notar public N.A.M. si Dl. D.B., domiciliat in orasul, cu adresa de corespondenta in orasul Bragadiru, judetul Ilfov, in calitate de client denumiti in cele ce urmeaza, separat, „Parte si/sau „Parte” si impreuna „Parti” si/sau „Partile”.

Avand in vedere urmatoarele:

(A). Partile au semnat

Conventia de credit din 14 ianuarie 2008 prin care Banca a pus la dispozitia clientului un credit in valoare de 213.000 Chf cu o dobanda anuala efectiva (D.A.E.) de 7,19%, pentru acoperirea cheltuielilor curente si refinantarea unui creditacordat de SC V.R. SA, modificata prin actele aditionale ulterioare. (B) Intre Banca, pe de o parte, si Client, pe de alta parte, exista/au existat la data semnarii prezentului Contract („Data Semnarii”) situatii (pre)litigioase in diverse stadii sau potential litigioase („Litigiul”) dupa cum urmeaza: a) O situatie litigioasa constand in existenta Dosarului cu nr. 76330/3/2011 in care Tribunalul Bucuresti a pronuntat sentinta nr. 19649 din 18 decembrie 2012 prin care dispus anularea clauzelor prevazute la: art. 3 lit. d) din Conditiile speciale privind „Data ajustarii dobanzii”; art. 5 lit. a) din Conditiile Speciale privind Comisionul de risc si art. 3.5. din Sectiunea 3 din Conditiile generale; art. 5 lit. c) din Conditiile Speciale privind comisionul de rambursare in avans; art. 5 lit. d) din Conditiile Speciale privind comisionul de administrare garantii; art. 5 lit. e) din Conditiile Speciale privind comisionul de rezerva minima obligatorie; art. 5 lit. f) din Conditiile Speciale privind comisionul de clientul declara ca in temeiul art. 247 din vechiul C. proc. civ. renunta la dreptul pretins avand ca obiect pretentiile mentionate la lit. b) si care au facut obiectul Dosarului nr. 76330/3/2011 in care s-a pronuntat sentinta comerciala nr. 19649 din 18 decembrie 2012. Art. 2 – indeplinirea formalitatilor in vederea inchiderii litigiilor (1) Partile se obliga sa colaboreze si sa realizeze toate formalitatile si/sau demersurile necesare pentru a se lua act si a se da eficienta avuta in vedere de parti prezentului contract, in oricare si in fiecare dintre Litigiile care fac obiectul prezentului contract . (2) Partile se obliga sa se prezinte in fata Curtii deApel Bucuresti la primul termen de apel stabilit de instanta si sa depuna prezentul contract de tranzactie in Dosarul nr. 76330/3/2011, pentru a se lua act de acesta si pentru a se consfinti intelegerea lor prin pronuntarea unor hotarari de expedient. (3)Partile cunosc ca, potrivit art. 273 din vechiul C. proc. civ., hotararile care consfintesc invoiala partilor se dau fara drept de apel, fiind definitive si executorii. (4) in conformitate cu dispozitiile art. 120 din O.U.G. nr. 99/2006 prezenta conventie, inclusiv actele aditionate, constituie titlu executoriu. Art. 3 -Confidentialitate. (1) Toate informatiile, datele si documentele pe care una dintre Parti le obtine de la cealalta sau pe care le dezvaluie celeilalte in scopul realizarii si indeplinirii obiectului prezentului Contract sau pe durata acestuia, sunt considerate informatii confidentiale iar Partea careia i s-au dezvaluit respectivele informatii se obliga sa pastreze confidentialitatea pe o durata nelimitata.(2) Fiecare dintre parti va folosi informatiile, datele si documentele confidentiale numai in vederea realizarii obiectului contractului, fiind obligiata sa nu le utilizeze in nici un alt scop. Prezentul contract impreuna cu anexele sale reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. Redactat de B.N.P. C.F.C. din municipiul Bucuresti si autentificat laadresa din municipiul Bucuresti, sector 6, intr-un singur exemplar original, care ramane in arhiva biroului notarial si 5 (cinci) duplicate, din care 2 (doua) exemplare pentru Banca, 1 (un) exemplar pentru client, 1 (un) exemplar pentru a fi prezentat in fata instantelor de judecata investite cu solutionarea litigiului si 1 (un) exemplar pentru arhiva biroului notarial. D.B. SC V.R. SA prin A.D., director Agentia Drumul Taberei si prin V.C.G., manager Relatii Clienti Retail/Micro. Urmeaza semnaturile ss. indescifrabil”.

S-a luat act de tranzactia incheiata intre reclamanta O.M. si parata SC V. SA SA.

S-a consfintit tranzactia incheiata prin inscrisul intitulat „contract de tranzactie” incheiat la 20 decembrie 2012: „Contract de Tranzactie. incheiat astazi 20 decembrie 2012.Partile subscrise: SC V.R. SA cu sediul in Bucuresti, Soseaua Pipera nr. 42. Sector 2, inregistrata la Registrul Comertului. Registrul Bancar din 10 aprilie 2000, cod unic de inregistrare reprezentata de d-na P.C.G. in calitate de director Agentia Sos. Alexandriei, si de Dna C.A. in calitate de manager Relatii Clienti Ag Sos. Alexandriei si Dna O. (fosta C.) M., domiciliat(a) in Mun. Bucuresti, sector 1, adresade corespondenta: Mun. Bucuresti, sector 2, telefon – telefon mobil, e-mail: in calitate de client denumiti in cele ce urmeaza, separat. „Parte” si/sau „Partea” si impreuna „Parti” si/sau „Partile”. Avand in vedere urmatoarele: (A) Partile au semnat urmatoarele conventii de credit astfel: (i) Conventia de credit din data de 18 decembrie 2007 prin care Banca a pus la dispozitia clientei un credit in valoare de 29.900 Chf, cu o dobanda anuala electiva (D.A.E.) de 4.30 %.(ii) Conventia de credit din data de 15 februarie 2008 prin care Banca a pus la dispozitia d-lui O.M.E. un creditin valoare de 59,750 Chf, cu o dobanda anuala efectiva (D.A.E.) de 6.92%.(B) Intre Banca, pe de o parte, si clienti, pe de alta parte, exista la data semnarii prezentului contract („Data Semnarii”) urmatoarele situatii litigioase in diverse stadii: (i) Dosarul nr. 76330/3/2011 aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti avand ca obiect pretentii ale Dnei O.M. si ale d-lui O.M.E. de natura comerciala referitoare la constatarea caracterului abuziv al mai multor clauze din conventiile de credit incheiate si restituirea unor sume de catre Banca, (ii) Dosarul nr. 38120/300/2010 aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti in contradictoriu cu A.N.P.C. avand ca obiect respectarea de catre banca a conditiilor din contractele de credit incheiate cu anumiti clienti printre care si Dna O.M. si dl. O.M.E. (C) Partile prezentului Contract, doresc sa stinga in mod complet, definitiv si irevocabil toate situatiile litigioase si potential litigioase prezente sau viitoare avand ca izvor pretentiile prevazute la pct. (B), care isi au originea in cauze anterioare sau concomitente datei semnarii. In considerarea celor de mai sus si in urma negocierilor purtate Partile au convenit in mod liber si neviciat in temeiul dispozitiilor art. 2.267-2.278 C. civ., a art. 247 si art. 271 – 273 C. proc. civ., sa incheie prezentul contract, dupa cum urmeaza. Art. 1 – Stingerea Litigiilor.1.1 .in vederea realizarii celor prevazute la pct. (A) de mai sus. Partile convin: a) sa stinga pe cale amiabila toate situatiile litigioase de la pct. B). lit. b) sa preintampine orice potentiale situatii litigioase cu privire la costurile din conventiile de credit mentionate la pct. A).1.2. Astfel, clienta renunta in mod expres la litigiile mentionate la pct. (A) considerand ca litigiile dintre parti sunt in mod definitiv si irevocabil stinse. Art. 2 – indeplinirea formalitatilor in vederea inchiderii Litigiilor. 2.1. Partile se obliga sa realizeze toate formalitatile si/sau demersurile necesare pentru a se lua act si a se da eficienta avuta in vedere de parti prezentului contract, in oricare si in fiecare dintre litigiile care fac obiectul prezentului contract urmand a prezenta prezentul contract instantelor de judecata in vederea pronuntarii unor hotarari de expedient.Art. 3 – Confidentialitate. 3.1.Toate informatiile, datele si documentele pe care una dintre Parti le obtine de la cealalta sau pe care le dezvaluie celeilalte in scopul realizarii si indeplinirii obiectului prezentului contract sau pe durata acestuia, sunt considerate informatii confidentiale iar partea careia i s-au dezvaluit respectivele informatii se obliga sa pastreze confidentialitatea pe o durata nelimitata. 3.2. Fiecare cintre parti va folosi informatiile, datele si documentele confidentiale numai in vederea realizarii obiectului contractului, fiind obligata sa nu le utilizeze in nici un alt scop. Art. 4. Orice modificare ulterioara de catre parti a prezentei tranzactii face parte integranta din aceasta fara a fi necesara obtinerea unei hotarari de expedient. Art. 5. Partile cunosc ca, potrivit art. 273 din C. proc. civ., hotararile care consfintesc invoiala partilor se dau fara drept de apel, fiind definitive si executorii. Art. 6. In conformitate cu dispozitiile art. 120 din O.U.G. 99/2006 prezenta conventie, inclusiv actele aditionale, constituie titlu executoriu. Prezentul contract . impreuna cu anexa contractul de credit din 20 decembrie 2012 ce face parte integranta din cuprinsul sau reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. Prezentul contract a fost incheiat la 20 decembrie 2012. intr-un numar de 3 exemplare, din care cate unul pentru fiecare parte si unul pentru a fi prezentat in fata instantei de judecata, daca va fi cazul . O.M., P.C.G., Director. C.A. Manager Relatii Clienti pentru SC V.R. SA .Urmeaza semnaturile ss.indescifrabil”.

Au fost mentinute celelalte dispozitii ale sentintei apelate.

A fost obligata apelanta parata SC V. SA la plata cheltuielilor de judecata catre intimatii reclamanti conform notei depuse la 19 februarie 2014 (filele 1-4 vol. Il dosar C.A.B.) care face parte integranta din prezenta, astfel: T.P.M. si E.A. – 3.781 lei, G.J.l.S. – 3.015 lei, H.M. si C.F. – 5.520.17 lei, I.D.M. si A.M. – 5.450 lei, l.A.E. si M.F. – 4.850 lei, P.L. si l.V. – 4.735 lei, S.M.l. si N. – 5.979 lei, S.C.M.C. – 7.372.54 lei, S.A. si D.C. – 13.828.83 lei, N.A. si M.C. – 4.022.66 lei, S.O.M. – 5.333 lei, S.M. – 2.872 lei, N.M.C. si S. – 11.660,75 lei, G.R.C. si E.O. – 3.897.3 lei, C.S.M. si C.G. – 4.601 lei, G. (P.) R.M. – 4.438.68 lei, P.A. si E. C. – 7.165,52 lei, B.C.M. – 8.452.21 lei, P.D.G. si I. – 4.698,05 lei, V.C. – 6.047. 34 lei, C.B.G. si G. – 7.884.5 lei, C.M. si O.B. – 5.820 lei, B.R.V. si P.M. 5.490.64 lei, C.M. si L.I. – 7.389.15 lei, D. (S.) M. – 887.85 lei, M.A. si G.M. – 7.003.86 lei, C.A.A. si M. – 884.92 lei, T.l.M. si C.J. – 6.632.19 lei, C.F. – 2.338.66 lei, E.C.A. – 5720.92 lei, P.I.M. – 4.712 lei, L.C. si V.A. – 7.105 lei, M.D.E. si M.N. – 9.516 lei, R.S. si M. – 3.279,05 lei, C.A. si l.T. – 5.352.48 lei, G.D. – 4.553.42 lei, P.M.D.- 5.673.37 lei, G.A. si V. – 4.100 lei, G. (S.) G. – 7.625.4 lei, F.P.F. si E. – 3.000 lei, G.V. si E.M. – 4.882.4 lei, F.S.C. si D. – 3.705.62 lei E.A. – 4.405 lei, T.C. – 6.790 lei, P.F. – 1.962 lei, D.C. si F.G. – 8.8.46.29 lei, O.L. si L. – 60.58.36 lei, P.A.R. si B.G. – 4.323.65 lei, C.E. si A.M. – 6.101 lei, J.O. si G.S. – 104.89.53 lei, P.C. – 5.478 lei, V.A.T. si I.G. – 3.854.44 lei, B.B.A. – 5.642 lei, R.A.T. – 4.917, M.G.C. si G.M. – 7.488.27 lei, P.C. si S. – 881.33 lei, T.C.L. – 3.809.19 lei, M.M.M. – 6.900 lei, M.D. si D. – 6704 lei, P.S.R. – 5.891 lei, T. (fosta T.) E.C. – 5.202 lei, M.M.S. – 9.599.1 lei, F.E. si V. – 7.612 lei, N.R.S. si C. – 6.020.01 lei, R.C.S. si A.L. – 5.205.91 lei, G. (C.) M. – 8.206.36 lei, I. C. – 1.316.38 lei, E.M. – 5.338.4 lei, C.F. si R.I. – 8.340.3 lei, M.D.l. si A. – 4.200 lei, O.C.l. – 6.669.93 lei, M.T.I. – 951,63 lei, G.D. si D. 5.680.48 lei, D.L.D. – 4.218 lei, A.R.I. – 13.811.66 lei, D.A.L. – 3.266.65 lei, B.I. si M. – 4.569.95 lei, C.C. si M. – 4.152 lei, S.l.G. si C. – 4.125.38 lei, C.l. si S.M. – 3.639 lei, M.P. si G.D. – 6.800 lei, C.I.A. si l.C. – 4.828 lei, P.P.M. – 3.639 lei, D.B. – 4.063.14 lei, Z.M. – 7.977 lei, S.C. – 7.977 lei, C.G.L. – 3.551.76 lei, C.S. si A. – 5.620 lei, T.M. si B.S. – 889.31 lei, Z.L. – 4.130.3 lei, T.R.M. si E.V. – 3.750 lei, B.D. si M.D. – 4.048.65 lei, A.D. – 961.58 lei, F.l. si S.E. – 3.623 lei, T.V. si P.N. – 8.093.74 lei, G.C.L. si F. – 3.748.2 lei, T.F.M. si M.C. – 5.770 lei, G.A.J. – 331.85 lei, R.V. si D.E. – 6.250 lei, P. (D.) R.F. – 884.2 lei, C.T.D. si E. – 6.762 lei, M.C. si A.L. – 7.753.14 lei, G.A. – 4.402.46 lei, F.C. – 4.978.64 lei, G.I.L. si l.S. – 4.438 lei, A.G.L. si R. – 1.4264.74 lei, L.F. si D.O. – 4.508.6 lei, T.A.D. – 5.487.52 lei, V.C.R. si O.C. – 6.495 lei, B.T.P.A. – 3.592 lei, G.C. – 3.522.78 lei, P.I.C. – 3.896 lei, Z.E.D. – 4.230.72 lei, P.F.N. si A.M. – 7.522.85 lei, C.M. si I. – 7.300 lei, P.I. si M.F. – 7.051.22 lei, B.V. si M. – 4.286.48 lei.

Pentru a se pronunta astfel, instanta de apel a retinut urmatoarele: I. in ceea ce priveste apelul declarat de apelantii-reclamanti, acestia au criticat solutia primei instante sub aspectul acordarii cheltuielilor de judecata, in cuantum de 220 pentru fiecare reclamant, precizand ca, in ceea ce-i priveste, au solicitat instantei sa ia act de faptul ca acestecheltuieli vor fi solicitate pe cale separata.

Apelul declarat de reclamantii B.I.A., B.I.M., O.M. si O.A. a fost gasit fondat, avand in vedere ca acestia au fost reprezentati de avocat A.C. si au solicitat acordarea cheltuielilor de judecata pe cale separata, aspect ce rezulta din incheierea de dezbateri din sedinta publica din 6 noiembrie 2012 – fila 267 vol. 130 dosar T.B. (respectiv fila 5incheiere de sedinta din 6 noiembrie 2012).

II. In ceea ce priveste apelul declarat de parata SC V.R. SA, anterior criticarii sentintei apelate, aceasta a aratat ca in afara de tranzactiile incheiate in fata primei instante, au mai fost incheiate tranzactii cu urmatorii intimati-reclamanti: A.B.V.; A.M.C.; A.S.; A.G.; B.M. si B.A.O. (atat pentru Contractul de credit din 11 octombrie 2007, cat si pentru Contractul din 23 septembrie 2008); B.C.V.; B.E.D.; C.A.L.; C.L.D.; C.D.M.; C.I.L.; C.I.C.; C.D.; C.L.G.; C.C.; C.F.; C.D.A.; D.C.S.; D.A.A.; D.B.; D.C.M.; D.R.C.; D.A.V.; D.A.; F.M.; G.V.G.; G.E.; H.B.; L.G.; L.C.A.; L.C.F.M.; L.D.E.; M.E.; M.N.; M.G.T.; M.M.; M.R.M.; N.A.; O. (fosta C.) M.; P.N.; P.E.M.; P.C.M.; P.S.C.; P.B.; P.E.C.; P.D.; S.I.A.; S.G.M.; S.C.R.; V.D.I.; V.C.; V.C.I.; V.R.M.; V.D.G.

Fata de aceste imprejurari, a solicitat sa se faca aplicarea dispozitiilor art. 271-273 C. proc. civ., sa se ia act de tranzactiile incheiate intre parti, sa se admita apelul formulat, sa se modifice sentinta in ceea ce-i priveste pe toti acesti intimati-reclamanti si sa se pronunte o hotarare care sa consfinteasca invoiala partilor.

In acest sens a fost depusa anexa nr. 1 (fila 66 vol. II dosar C.A.B.) insotita de copii ale contractelor de tranzactieincheiate cu reclamantii indicati.

Din verificarea acestor inscrisuri, instanta de apel a constatat ca fiind legal intocmite, cu mentionarea incheierii tranzactiilor in prezentul dosar, aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti – respectiv Dosarul nr. 76330/3/2011 (disjuns din Dosarul nr. 53790/3/2010 ce s-a aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti) doar acele tranzactii incheiate cu intimatii-reclamantii B.C.V. si B.E.D. (filele 74-77 vol. II dosar C.A.B.), cu reclamantul D.B. (filele 85-86 dosar C.A.B. vol. II) si cu reclamanta O. (fosta C.) M. (conform contractului de tranzactie incheiat la 20 decembrie 2012 – filele 202- 204 vol. II dosar C.A.B.).

Ca urmare fata de acesti reclamanti instanta de apel a dispus schimbarea sentintei apelate, in sensul de a se lua act de tranzactiile incheiate si a consfintit invoiala partilor din inscrisurile intitulate contract de tranzactie.

In ceea ce-i priveste pe ceilalti reclamanti cu care s-au incheiat contracte de tranzactie, in urma verificarii, instanta deapel nu i-a regasit pe toti printre reclamanti din prezentul dosar – de unde rezulta ca acestia erau reclamanti in Dosarul nr. 53790/3/2010, ce s-a aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti, astfel incat acea instanta putea lua act de tranzactiile incheiate; de altfel, de aceea in cuprinsul tranzactiilor este mentionat dosarul Tribunalului Bucuresti.

Pe de alta parte, instanta de apel, sesizata cu solutionarea cererilor ce formeaza obiectul Dosarului nr. 76330/3/2011, nu poate lua act de incheierea tranzactiilor ce privesc alt dosar, respectiv Dosarul nr. 53790/3/2010 al Tribunalului Bucuresti.

Ca urmare, instanta de apel a lua act de incheierea tranzactiilor doar cu reclamantii-intimati retinuti mai sus, pentru care contractele de tranzactie sunt valabile in acest dosar.

Instanta de apel, in ce priveste apelul declarat de parata, a retinut ca motivele pot fi grupate in 3 categorii astfel:

1.- critici referitoare la nepronuntarea instantei asupra exceptiei inadmisibilitatii invocate prin intampinare;

2.- critici sub aspectul faptului ca acele clauze contractuale referitoare la dobanzi si comisioane fac parte din pretul total al contractului si sunt exceptate de la controlul caracterului abuziv;

3.- critici referitoare la neanalizarea conditiilor ce trebuie indeplinite simultan, prevazute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 si anume:

a.- clauza sa nu fi fost negociata direct cu consumatorul;

b.- clauza sa creeze in detrimentul consumatorului un dezechilibru semnificativ;

c.- dezechilibrul semnificativ sa fie rezultatul unui comportament al profesionistului contrar cerintelor bunei-credinte.

1. Cu privire la critica referitoare la nepronuntarea primei instante asupra exceptiei inadmisibilitatii s-a constatat ca prima instanta a retinut faptul ca, in aparare, societatea bancara a invocat exceptia de inadmisibilitate a cererii de chemare in judecata, fata de posibilitatea reclamantilor de a cere realizarea dreptului (fila 6 din sentinta apelata).

S-a apreciat de instanta de apel ca prima instanta a calificat aceasta exceptie, ca o aparare pe fondul cauzei si nu ca o veritabila exceptie, astfel cum a procedat cu celelalte exceptii invocate, aspecte ce rezulta din considerentele hotararii apelate. Ca urmare aceasta critica nu a fost gasita intemeiata.

2. Nici critica referitoare la faptul ca respectivele clauze nu puteau fi considerate ca abuzive cat timp se refereau la pretul datorat, deoarece atat dobanda cat si celelalte comisioane fac parte din pretul contractului, fiind exceptate de la analiza caracterului abuziv, nu a putut fi retinuta, deoarece pretul contractului este acela prevazut in Conventia de credit, si anume valoarea creditului ce urmeaza a fi restituit, or, clauzele declarate abuzive se refera la revizuirea ratei dobanzii, perceperea comisionului de risc/administrare, la dreptul bancii de a declara scadenta anticipata a creditului, rambursabil imediat impreuna cu dobanda acumulata si cu toate celelalte costuri suplimentare.

Potrivit considerentelor de la pct. 44 al Hotararii C.J.U.E. – C – nr. 484/08 – Coja de Ahorros Y Monte de Piedad de Machid Piedad „dispozitiile art. 4 alin. (2) si art. 8 din Directiva nr. 93/13CEE trebuie interpretate in sensul ca „nu se opun unei reglementari (…) care autorizeaza un control jurisdictional al caracterului abuziv al clauzelor contractuale, privind definirea obiectului principal al contractului sau caracterul adecvat al pretului, sau remuneratiei, pe de o parte, fata de serviciile sau de bunurile furnizate in schimbul acestora, iar pe de alta parte, chiar daca aceste clauze sunt redactate in mod clar si inteligibil”.

Prin urmare, instantele au dreptul sa examineze caracterul abuziv al clauzelor privind pretul, chiar daca acestea sunt redactate in mod clar si inteligibil, cu atat mai mult avand acest drept, atunci cand aceste clauze nu sunt redactate intr-un limbaj clar si precis, intr-un limbaj usor inteligibil, or, tocmai aceasta este problema cu clauzele respective, ca ele nu sunt clare si precise, dand posibilitatea doar bancii de a interpreta, strict in interes propriu, aceste clauze, creand astfel, si din aceasta perspectiva, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.

3. In ceea ce priveste a 3-a critica, privind neindeplinirea conditiilor prevazute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, instanta de apel a analizat clauzele retinute ca fiind abuzive, in mod global, din perspectiva urmatoarelor conditii:

a). clauzele nu au fost negociate direct cu consumatorul;

b). clauzele au creat in detrimentul consumatorilor un dezechilibru semnificativ;

c). dezechilibrul semnificativ este rezultatul unui comportament al profesionistului contrar bunei – credinte.

a). Reclamantii, in calitate de consumatori, nu au actionat de pe o pozitie egala cu cea a bancii.

Contractele de imprumut bancar incheiate sunt preformulate, standard, clauzele fiind prestabilite de catre banca, fara sa se fi dat posibilitatea reclamantilor de a modifica sau inlatura vreuna dintre clauze, iar eventualele diferente dintre ele nu se datoreaza negocierii cu clientii, ci particularitatilor fiecarui client in parte.

Acelasi este si sensul art. 3 pct. 2 din Directiva nr. 93/13/CEE prin care se prevede ca „se considera intotdeauna ca oclauza nu s-a negociat individual atunci cand a fost redactata in prealabil, iar din acest motiv, consumatorul nu a avut posibilitatea de a influenta continutul clauzei, in special in cazul contractelor de adeziune”, asa cum sunt si contractele de credit din cauza.

Mai mult, potrivit unei jurisprudente constante a C.J.U.E., sistemul de protectie pus in aplicare prin directivamentionata se bazeaza pe ideea ca un consumator se gaseste intr-o situatie de inferioritate fata de vanzator sau defurnizor in ceea ce priveste atat puterea de negociere, cat si de nivelul de informare, situatie care il conduce la adeziunea la conditiile redactate in prealabil, rar putand exercita o influenta asupra continutului acestora (Hot. din 27 iunie 2000. Oceano Editorial si Solvat Editores si Hot. din 26 octombrie 2006. Mostaza Claro) drept pentru care, pentru a asigura protectia urmarita de Directiva nr. 93/13/CEE, C.J.U.E. a subliniat, in mai multe ocazii, ca situatia de inegalitate care exista intre consumator si vanzator sau furnizor nu poate fi compensata decat printr-o interventie pozitiva, exterioara partilor din contract (Hot. Ocean Editorial).

b). In ceea ce priveste cea de-a II-a conditie ce atrage caracterul abuziv al unei clauze – sa se creeze un dezechilibru semnificativ, instanta de apel a retinu`: prevederile art. 4 alin. (1) teza a ll-a din lege potrivit cu care o clauza este abuziva, daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, in detrimentul consumatorului.

Privite nu numai individual, dar, mai ales, global, clauzele pot fi considerate ca au creat un dezechilibru semnificativ.

Astfel, clauza privind dreptul bancii de a revizui rata dobanzii curente in cazul intervenirii unor schimbari semnificative pe piata monetara, fara a fi enumerate expres care sunt aceste schimbari, reprezinta o clauza abuziva in sensul dispozitiilor art. 1 lit. a) din Anexa la Legea nr. 193/2000. Aparitia unor schimbari semnificative pe piata monetara nu echivaleaza cu motivatia intemeiata despre care face vorbire textul art. 1 lit. a) alin. (1) din anexa.

In ceea ce priveste comisionul de risc s-a constatat ca acesta este perceput pentru punerea la dispozitie a creditului, fara a exista precizari in cuprinsul contractului cu privire la fundamentul perceperii acestui comision ori destinatiei acestuia, in conditiile in care parata, tot pentru creditul acordat, mai percepe si dobanda curenta prevazuta la Sectiunea 3 „Costuri”; art. 3.1.1.

Analizand clauza privind comisionul de risc, instanta de apel a considerat ca este abuziva in sensul art. 4 alin. (1) si (6) din Legea nr. 193/2000 republicata deoarece, pe de o parte, pentru acordarea creditului se percep doua costuri, fara ca distinctia dintre acestea sa fie exprimata in mod clar si inteligibil, iar pe de alta parte, fata de valoarea comisionului de risc pe toata durata contractului, s-a creat in detrimentul intimatilor-consumatori si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.

In ceea ce priveste clauzele privind declararea creditului scadent anticipat si costurile suplimentare s-a constatat ca si acestea sunt abuzive prin raportare la dispozitiile art. 1 lit. a) din Anexa la Legea nr. 193/2000, deoarece se stabileste dreptul bancii de a declara soldul creditului ca fiind scadent anticipat, in cazul aparitiei unor situatii neprevazute care, doar in opinia comerciantului, face ca imprumutul sa nu mai poata fi achitat.

c). In ceea ce priveste aprecierea bunei-credinte, desi aceasta nu constituie o conditie in sine a stabilirii caracterului abuziv al unor clauze, s-a aratat ca trebuie acordata o atentie Ieosebita fortei pozitiilor de negociere ale partilor pentru a se putea constata daca profesionistul a actionat in mod corect si echitabil fata de consumator, de ale carui interese legitime trebuie sa tina seama.

Or, asa cum s-a aratat anterior, este greu de crezut ca interesele legitime ale consumatorilor au fost luate in considerare, in conditiile in care acesta se afla intr-o pozitie de inferioritate fata profesionist, atat in ceea ce priveste puterea de negociere, cat si nivelul de informare, in conditiile unui contract de adeziune.

In consecinta, pentru toate aceste argumente, instanta de apel a apreciat ca sustinerile apelantei sunt nefondate, prima instanta facand o corecta aplicare a textelor legale incidente in cauza, motiv pentru care sub acest aspect s-a mentinut solutia primei instante.

In ceea ce priveste cheltuielile de judecata solicitate de apelantii-reclamanti s-a luat act ca vor fi solicitate pe cale separata.

In ceea ce priveste cheltuielile de judecata ale intimatilor-reclamanti, s-au depus inscrisuri doveditoare si lista anexace se afla la filele 1-4 din vol. III dosar C.A.B.

Fata de dispozitiile art. 274 C. proc. civ., instanta de apel a admis cererea de acordare a cheltuielilor de judecata, dupa ce s-au facut verificarile legale, si a obligat apelanta – parata la plata cheltuielilor de judecata catre intimatii reclamanti asa cum sunt prevazute in lista depusa la 19 februarie 2014 aflata la filele 1-4 din vol. III dosar.

Impotriva acestei decizii a formulat recurs recurenta-parata SC V.R. SA Bucuresti, aducandu-i urmatoarele critici:

1. Hotararea instantei de apel a fost pronuntata cu insuficienta cercetare a fondului cauzei si insuficienta sa motivare.

Potrivit art. 261 pct. 5 C. proc. civ., instanta care s-a pronuntat asupra cauzei trebuie sa infatiseze considerentele de fapt si de drept care au condus-o la respectiva solutie, or, sentinta apelata nu cuprinde aceste considerente.

S-a retinut, in ceea ce priveste clauzele analizate, doar faptul ca ar exista un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, cu trimitere la imprejurarea ca in ceea ce priveste revizuirea ratei dobanzii curente nu sunt enumerate, expres, schimbarile intervenite pe piata monetara, iar referitor la comisionul de risc s-a retinut, la nivel generic, ca fata de valoarea acestuia pe toata valoarea contractului s-a creat in detrimentul intimatilor consumatori si contrar cerintelor bunei-credinte un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.

S-a sustinut ca aceste considerente nu reprezinta o analiza a criticilor formulate de catre parata in apel.

In plus, in cuprinsul hotararii recurate nu se regaseste o suficienta motivare si cercetare a conditiilor prevazute de art. 6 din Legea nr. 193/2000 si a posibilitatii mentinerii sau nu a contractelor.

S-a mai apreciat ca motivele retinute de instanta de apel in privinta comisionului de risc sunt straine de natura pricinii.

Ca atare, s-a sustinut de catre recurenta-parata, ca pe langa insuficienta motivare a hotararii, instanta de apel a efectuat o lacunara cercetare a fondului cauzei.

Sub acest aspect s-a sustinut ca se impunea efectuarea unei expertize de specialitate care sa faca o analiza asupra acestor costuri, or, aceasta expertiza, solicitata de catre parata, nu a fost admisa, in acest fel incalcandu-se si dreptul la un proces echitabil, drept consacrat de art. 6 pct. 1 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale.

Tot in sensul acestor critici, recurenta-parata a mai sustinut ca instanta de apel nu a analizat unele motive de apel ce aveau influenta asupra solutiei finale, precum: motivul de apel dezvoltat la pct. 3.1.2, prin care s-a criticat faptul ca prima instanta nu a motivat solutia pentru care a inlaturat apararile intemeiate pe dispozitiile art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000 privitoare la excluderea de la controlul caracterului abuziv a clauzelor privind pretul contractului; motivul de apel dezvoltat la pct. 3.4.2, prin care a fost criticata hotararea primei instante din perspectiva retinerii caracterului fix al dobanzii aplicate contractelor de credit, pe motiv ca nu poate fi modificat caracterul variabil al dobanzii; motivul de apel dezvoltat la pct. 3.4.5, prin care s-a criticat aspectul intinderii nulitatii in caz de constatare a caracterului abuziv al unor clauze contractuale privitoare la dobanda, aratandu-se ca in acest caz nulitatea este una partiala; motivul de apel dezvoltat la pct. 3.5.5, prin care s-a invederat faptul ca toate conventiile de credit supuse analizei au fost alineate la exigentele O.U.G. nr. 50/2010, comisionul de risc fiind inlocuit cu comisionul de administrare; motivul de apel dezvoltat la pct. 3.6 prin care a fost criticata sentinta apelata din perspectiva anularii clauzelor contractuale privitoare la comisionul de administrare garantii, comisionul de rezerva minima obligatorie si comisionul de monitorizare polita de asigurare, aratand ca acestea nu au fost percepute; motivul de apel dezvoltat la pct. 3.7, prin care a fost criticata sentinta apelata din perspectiva anularii clauzelor care stabilesc obligatiaconsumatorului de a incheia contractul de asigurare cu o societate de asigurari partenera sau agreata de banca, pe motiv ca masura luata era in beneficiul consumatorilor; motivul de apel dezvoltat la pct. 3.8, prin care s-au formulat critici din perspectiva constatarii posibilitatii de continuare a derularii contractelor de credit chiar si in lipsa clauzelor contractuale anulate; motivul de apel dezvoltat la pct. 3.9, prin care s-au formulat critici din perspectiva anularii actelor subsecvente la contractele de credit ce a format obiectul verificarii, pe motiv ca anularea anumitor clauze contractuale nu poate conduce la anularea integrala a actelor aditionale subsecvente; motivul de apel dezvoltat la pct. 3.10, prin care s-au formulat critici din perspectiva obligarii paratei la rambursarea sumelor incasate in temeiul clauzelor contractuale aiculate ca fiind abuzive.

2. Instanta de apel a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia, prin aceea ca nu a luat act de tranzactiile incheiate intre parata si o parte dintre intimatii-reclamanti.

Prin cererea de apel parata a solicitat sa se ia act de tranzactiile incheiate cu urmatorii intimati-reclamantii A.B.V.; A.M.C.; A.S.; A.G.; B.M. si B.A.O. (atat pentru contractul de credit din 11 octombrie 2007, cat si pentru contractul din 23 septembrie 2008); B.C.V.; B.E.D.; C.A.L.; C.I.D.; C.D.M.; C.I.L.; C.I.C.; C.D.; C.L.G.; C.C.; C.F.; C.D.A.; D.C.S.; D.A.A.; D.B.; D.C.M.; D.R.C.; D.A.V.; D.A.; F.M.; G.V.G.; G.E.; H.B.; I.G.; I.C.A.; L.C.F.M.; L.D.E.; M.E.; M.N.; M.G.T.; M.M.; M.R.M.; N.A.; O. (fosta C.) M.; P.N.; P.E.M.; P.C.M.; P.S.C.; P.B.; P.E.C.; P.D.; S.I.A.; S.G.M.; S.C.R.; V.D.I.; V.C.; V.C.I.; V.R.M.; V.D.G., depunand la dosar tranzactiile incheiate.

Cu toate acestea, s-a luat act doar de tranzactiile incheiate cu reclamantii B.C.V., B.E.D., D.B., O. (fosta C.) M., retinandu-se, in mod gresit, ca ceilalti nu ar figura ca si parti in Dosarul nr. 76330/3/2011, cu toate ca acestia sunt parti in acest dosar.

3. Hotararea instantei de apel este data cu incalcarea prevederilor art. 261 pct. 5 C. proc. civ., deoarece nu s-a raspuns la critica privind exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata .

In acest sens s-a sustinut ca referirea instantei de apel la faptul ca prima instanta ar fi calificat aceasta exceptiei ca fiind o aparare de fond, nu poate fi socotita o adevarata motivare, mai ales ca se criticase solutia primei instante din perspectiva nemotivarii prin care aceasta aparare fusese inlaturata.

4. Instanta de apel a dat o solutie cu interpretarea si aplicarea gresita a legii.

a). Astfel, instanta de apel a nesocotit dispozitiile art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000, care prevad ca sunt exceptate de la controlul caracterului abuziv clauzele care tin de caracterul adecvat al pretului, argumentele retinute de catre instanta de apel fiind eronate.

In sprijinul acestei critici recurenta-parata a invocat si prevederile art. 4 alin. (2) din Directiva nr. 93/13/CEE, ale art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 21/1992, precum si practica judiciara, respectiv Ordonanta din 16 noiembrie 2010, pronuntata in cauza nr. C/76/10 de C.J.U.E., precum si practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie .

Conditia ca acea clauza referitoare la pretul contractului sa fie redactata intr-un limbaj usor inteligibil a fost respectata, cat timp costul total al creditului (D.A.E.) este prezentat atat sub forma unui procent (art. 3 lit. e) din Conditiile speciale) cat si sub forma unei cifre absolute, in cuprinsul planului de rambursare, instanta de apel facand doar o analiza superficiala in ce priveste caracterul clar si usor inteligibil a acestor clauze .

b). S-a facut o gresita aplicare si interpretare a dispozitiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, in privinta clauzelor referitoare la comisionul de risc, clauze prevazute la art. 5 lit. a) din Conditiile speciale.

S-a retinut, in mod eronat, faptul ca in privinta clauzelor referitoare la comisionul de risc, ar fi vorba de doua costuri fara ca distinctia dintre acestea sa fie exprimata in mod clar si inteligibil, precum si faptul ca valoarea comisionului de risc s-ar fi aplicat pe toata perioada contractului si ca astfel s-ar fi creat, in detrimentul reclamantilor, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.

In opinia recurentei comisionul de risc este reglementat in art. 5 (a) din Conditiile speciale, intr-un procent aplicat soldului creditului, platibil lunar, fiind cuprins atat in D.A.E.- art. 3 din Conditiile speciale, cat si in cuprinsul planului de rambursare, astfel incat nu se poate sustine ca existenta si intinderea acestuia nu putea fi cunoscuta de catre reclamanti.

S-a mai sustinut ca acest comision de risc este inclus in costul contractului, el fiind destinat sa acopere in permanenta o serie de riscuri, cum ar fi riscul de credit, riscul de diminuare a valorii creantei, riscul de pozitie, riscul valutar si riscul operational, el fiind cunoscut si acceptat de catre reclamanti.

In plus, orice institutie de credit are obligatia de a monitoriza situatia tuturor creditelor aflate in portofoliu, desfasurand diverse activitati in acest scop, activitati care implica angrenarea unor resurse umane tehnice si operationale, resurse care trebuie sa se reflecte, in final, in costuri, fiind, de asemenea, firesc ca aceste costuri sa fie suportate de catre consumatori.

Faptul ca anumite credite sunt garantate cu ipoteci sau garantii personale ori reale, diminueaza acest risc, dar nu il inlatura.

Instanta de apel a interpretat, in modigresit, dispozitiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, in sensul ca,ar exista oprezumtie de dezechilibru intre drepturile si obligatiile panilor, neexistand nicio dovada in sensul existentei vreunui dezechilibru valoric, semnificativ.

Mai mult, instanta de apel nu a facut o analiza sau o descriere concreta a modului in care acest dezechilibru semnificativ ar exista sau s-ar manifesta, pe de o parte, iar pe de alta parte, Legea nr. 193/2000, vorbeste despre un dezechilibru semnificativ, iar nu despre o simpla nemultumire a consumatorului in ce priveste costul creditului.

In sprijinul sustinerilor sale, recurenta-parata a invocat dispozitiile art. 1221 si art. 1222 C. civ.

S-a mai sustinut ca, potrivit dispozitiilor art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000 si art. 4 alin. (2) din Directiva nr. 93/13/CEE, chestiunea echivalentei dintre pretul achitat si serviciul prestat consumatorului nu reprezinta un element in functie de care sa se evalueze caracterul unei clauze contractuale.

c). Instanta de apel a pronuntat decizia recurata cu aplicarea si interpretarea gresita a dispozitiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, in ce priveste clauzele referitoare le revizuirea dobanzi, aceste clauze, inserate la art. 3 lit. d) din Conditiile speciale nefiind de natura sa produca un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, in detrimentul reclamantilor.

In opinia paratei formularea clauzei de la art. 3 lit. d), „Banca isi rezerva dreptul de a revizui rata dobanzii curente in cazul aparitiei unor schimbari semnificative pe piata monetara, comunicand imprumutantului noua rata a dobanzii”, semnifica foarte clar faptul ca dobanda agreata este una variabila, iar nu fixa.

Daca instanta de ap`el ar fi ajuns la concluzia ca indicatorul utilizat de parata in vederea ajustarii dobanzii, „schimbare semnificativa pe piata monetara”, nu este unul clar definit, astfel sa poata fi urmarit si verificat de consumator sau de instanta, solutia juridica era aceea de anulare in parte acestei clauze si de obligare a profesionistului la utilizarea unui alt indicator, nicidecum aceea de transformare a dobanzii din una variabila in una fixa.

Rationamentul instantei de apel este gresit si nu tine cont de acordul de vointa, initial, al partilor.

S-a sustinut, ca o alta eroare a instantei de apel este aceea ca s-a retinut existenta unei prezumtii, in sensul ca partile ar fi contractat pe o dobanda fixa cat timp nu mai exista un indicator in functie de care dobanda sa fie ajustata, caracterul variabil al dobanzii fiind dat chiar de denumirea clauzei inserate la pct. 3 (d), respectiv data „ajustarii dobanzii”.

Recurenta-parata a sustinut ca aceasta clauza nu a produs vreun dezechilibru semnificativ in detrimentul reclamantilor, mai ales ca legiuitorul

Peste 40 de perchezitii au avut loc, ieri dimineata, in Capitala si in judetele Ilfov si Dambovita, fiind vizate mai multe firme de consultanta in afaceri suspectate de evaziune fiscala si spalare de bani

de

mascati

Potrivit Politiei Capitalei, au fost  puse in executare 36 de mandate de aducere. Suspectii, in calitate de reprezentanti ai unor societati comerciale, au inregistrat contabil si au declarat fiscal cheltuieli care nu au la baza operatiuni reale, cheltuieli reflectate de servicii fictive de consultanta in afaceri, cu scopul de a se sustrage de la plata obligatiilor fiscale. Prejudiciul adus bugetului statului este de aproximativ 11.000.000 de lei, reprezentand taxa pe valoare adaugata.

Potrivit unor surse din Politie, in acest dosar ar fi vizate firme de consultanta in afaceri, intre care SC Merchandising Provider Company, QB Promotion Company, Pro Communication Advertising si Ferma de idei SRL, iar printre persoanele audiate sunt Madalina Sorana Cristea, Razvan Warincshi , Antonia Mihai si Catalina Tirlea.

După cazul Gabriel Cotabiţă, clienţii sălilor de sport din Constanţa sunt puşi să semneze că mor pe răspunderea lor

de

În urmă cu câte zile, Gabriel Cotabiță a fost la un pas de a-și pierde viața în sala de sport a unui hotel din București, după ce a făcut infarct, cel mai probabil din cauza efortului depus la aparatele de forță. La un moment dat, reprezentanții sălii au fost trași la răspundere de fani și de prietenii artistului că nu au dispus de un medic pentru a-i acorda îngrijirile medicale până la sosirea echipajului de pe ambulanță. Pentru că, oricui i se poate întâmpla o tragedie, chiar și la sala de sport, patronii centrelor de acest gen și-au luat, din câte se pare, măsuri de protecție. În câteva cuvinte, se spală pe mâini dacă, Doamneferește, un client își dă ultima suflare pe unul din apare.
Clienții unei săli de sport din Constanța au rămas surprinși atunci când au fost puşi să semneze abonamentele lunare cu modificări majore faţă de cele din trecut. Modificările au survenit după cazul Gabriel Cotabiță. Artistului i-a venit rău în sala de sport a unui hotel. Dacă centrul ar fi avut un medic, spun unii, cântărețul n-ar fi ajuns în spital în stare gravă. Revenind la noile contracte, apare o clauză specială care nu poate fi trecută cu vederea. „În caz de accidente cauzate de supraefort, neprotejare la activitatea efectuată sau utilizarea incorectă a echipamentului, beneficiarul declară irevocabil că exonerează de orice răspundere prestatorul care are, însă, obligația în caz de i se solicită în prealabil de către beneficiar, să îl consilieze și să-l ajute în practicarea exercițiilor adecvate prestabilite și respectate întocmai de beneficiar“. Clienții sunt puși să semneze și faptul că sunt apți medicali: „Beneficiarul are obligația să certifice, prin semnătura aplicată pe prezentul contract, faptul că este apt fizic și fiziologic să se antreneze, că starea de sănătate este conform celor declarate instructorilor, fiind exclusiv responsabil de urmările medicale sau de altă natură cauzate de ascunderea eventualelor indisponibilități“, se mai arată în contract. Și ministrul Sănătății, NicolaeBănicioiu, ar putea să ia câteva măsuri după cazul Gabriel Cotabiță. El se gândește ca fiecare sală de sport să dispună de un medic pentru a acorda consultații de specialitate imediate, oricui are nevoie de ele. „Ne gândim la variante care să rezolve problema de intervenție, dar, aici nu puneți situația lui Cotabiță pe seama medicilor. Ambulanța a ajuns foarte bine, i-au fost acordate rapid îngrijiri medicale. O să vedem, chiar o să investigăm această posibilitate, dar trebuie reglementată conform normelor europene.

mediafax

Alina Bica, arest la domiciliu. UPDATE: Control judiciar

de

16 iunie 2015: Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins luni, 15 iunie 2015, contestația procurorilor DNA cu privire la înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar în dosarul privind despăgubirile de la ANRP, potrivit hotnews.ro.

Judecătorii Instanței Supreme au dispus pe 10 iunie 2015 înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar, însă, chiar și în urma respingerii contestației, Alina Bica va rămâne în arest la domiciliu, această măsură fiind dispusă într-un alt dosar.

***

23 aprilie 2015: Alina Bica, fostul procuror șef al DIICOT, a părăsit marți, 21 aprilie 2015, penitenciarul de femei de la Târgşor, după ce instanţa supremă a decis plasarea sa în arest la domiciliu, informează Mediafax.

Alina Bica a declarat: ”Aş dori doar să mulţumesc acelor puţini oameni care au avut şi nobleţea sufletească, şi profesionalismul necesar să îmi acorde prezumţia de nevinovăţie şi să nu vorbească tot felul de lucruri necunoscute şi neadevărate la televizor. (…) Iar mai departe, ne vedem în sala de judecată şi poate cineva o să mă audă şi pe mine.”

Dosar castigat pe denominare in Romania-Judecatoria Constanta

de
05.06.2015
Ora estimata: 08:30
Complet: Camânări/incidente 28
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite cererea. Obligă pârâta să realizeze conversia în lei, la cursul de schimb LEU/ CHF reglementat de BNR pentru data de 29.07.2008, a împrumutului acordat în baza contractului de credit nr. HL26603/ 29.07.2008, precum şi a tuturor costurilor (accesoriilor) acelui împrumut. Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de apel la Judecătoria Constanţa, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Document: Hotarâre  6651/2015  05.06.2015

 

 

DOSAR 33748/212/2014

Esti concediat disciplinar?Ce drepturi si obligatii am?

de

Potrivit legislatiei muncii, angajatorul are dreptul de a aplica sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara.

Asadar, in cazul in care angajatorul constata o actiune sau chiar o inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici, il poate sanctiona pe acesta cu urmatoarele „pedepse”:

  • avertismentul scris;
  • retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;
  • reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%;
  • reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%;
  • desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.

In cazul in care angajatorul decide, in urma cercetarii disciplinare, sa sanctioneze angajatul, sunt anumite dispozitii legale ce trebuie urmate pentru ca decizia sa se poata aplica, iar angajatul sa fie, intr-adevar, sanctionat.

Mai precis, decizia de sanctionare trebuie sa cuprinda anumite elemente obligatoriiprevazute de Codul Muncii, iar lipsa unei singure informatii poate duce la anularea deciziei de catre instanta de judecata.

In plus, o consecinta va fi obligarea angajatorului la plata unei despagubiri egale cu salariul si acordarea celorlalte drepturi de care angajatul a fost lipsit in perioada suspendarii.

Este si cazul unei spete recente, in care Tribunalul Bucuresti a dispus anularea unei decizii de desfacere disciplinara a contractului individual de munca deoarece documentul elaborat de angajator nu continea informatii complete.

Decizie de concediere disciplinara anulata pentru ca angajatul nu a descris fapta salariatului

Concret, este vorba despre sentinta civila nr. 4743/17.04.2014 pronuntata in dosarul nr. 2930/3/2013 al Tribunalului Bucuresti – Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, document obtinut de AvocatNet.ro, ce poate fi consultat si in fisier atasat.

Hotararea magistratilor priveste cererea inregistrata de catre o angajata al carei contract individual de munca a fost desfacut ca urmare a unei abateri disciplinare.

Tribunalul constata, insa, ca decizia de sanctionare disciplinara nu cuprinde o descriere clara si explicita a faptelor concrete care i se imputa salariatei.

In acest sens, tribunalul retine prevederile art. 252 din Codul Muncii, care stabileste in mod expres si sub sanctiunea nulitatii absolute, mentiunile obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda decizia de sanctionare disciplinara.

Printre aceste informatii obligatorii se regaseste si descrierea faptei care constituie abatere disciplinara.

Totusi, decizia de desfacere disciplinara a CIM in cazul de fata nu contine aceasta descriere.

„Decizia contestata nu este motivata potrivit art. 252 din Codul muncii intrucat nu cuprinde descrierea faptei sau faptelor care constituie abatere disciplinara, data savarsirii pretinselor abateri si data luarii la cunostinta cu privire la fiecare dintre fapte de cel in drept sa emita decizia, date ce se impun a fi mentionate atat pentru a permite verificarea de catre instanta a respectarii termenelor prevazute de art. 252 alin. 1 din Codul muncii, referitoare la aplicarea sanctiunii, cat si pentru a putea aprecia asupra existentei si gravitatii conduitei culpabile a salariatului si care a dus la sanctionarea disciplinara a acestuia”, se mentioneaza in documentul citat.

Practic, potrivit deciziei magistratilor, la rubrica unde sunt prezentate abaterile disciplinare imputate salariatei sunt preluate informatii dintr-un raport de audit intern, din care nu rezulta cu claritate faptele imputate si data concreta la care se pretinde ca salariata ar fi savarsit faptele imputate si pentru care a fost sanctionata disciplinar.

„Nu se poate cunoaste ce i se imputa salariatei […], in ce documente nu exista corelarea cu ultimele reglementari in materie de dreptul muncii, in ce constau deficientele, la care reglementari se face referire in concret”, se precizeaza in sentinta emisa de Tribunalul Bucuresti.

Este de remarcat, asadar, ca fata de aceasta maniera de „descriere” a faptelor care constituie abatere disciplinara, nu se poate intelege ce a retinut ca fapte asa cum ele apar „descrise” in cuprinsul deciziei si ce a sanctionat angajatorul prin mentiuni de genul – „Nu exista o corelare cu ultimele reglementari in materie de dreptul muncii; nu sunt respectate procedurile si dispozitiile din Decizia […] emisa de catre administrator […];”

Toate aceste enumerari si preluari, iar nu descrieri, reluate in cuprinsul deciziei de sanctionare disciplinara din diverse acte premergatoare sau prealabile (referate, procese verbale) nu pot conduce la concluzia ca au fost analizate abateri concrete, individualizate si ca s-au avut in vedere documente si imprejurari ce pot fi verificate prin probe clare, intrucat nu se arata care sunt probele pe care se sprijina aceste „acuzatii” si pe care angajatorul le-a avut in vedere si a procedat la retinerea acestora in sarcina salariatei si la sanctionarea acestor fapte ca abateri disciplinare, cu consecinta ca nici salariata si nici instanta nu poate fi lamurita cu privire la circumstantele si modalitatea de savarsire a acestor fapte.

De altfel, in legatura cu descrierea generica a faptelor, Tribunalul retine si ca precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, care au fost incalcate de salariat, este o alta mentiune obligatorie a Deciziei de sanctionare disciplinara, prevazuta de art. 252 alin. 2 litera b) din Codul muncii, dar care, insa, nu poate prezenta vreo relevanta in lipsa mentionarii faptelor prin care aceste prevederi au fost incalcate de salariatul concediat.

Or, este evident in acest context ca nu exista nici macar o minima descriere a faptelor care au fost retinute si sanctionate ca abateri disciplinare si prin care s-ar fi incalcat prevederile din Regulamentul Intern redactate in cuprinsul Deciziei de sanctionare disciplinara, intrucat nu se poate sti, de exemplu, in ce a constat abaterea concreta care s-ar incadra in prevederile din paragraful 3 si 4 al punctului 2.4 privind etica si conducerea afacerii, „ce reglementeaza respectarea cadrului legal, afisarea unui comportament acceptabil”, pe care se sustine ca salariata le-ar fi incalcat.

(fragment din sentinta civila nr. 4743/17.04.2014)

Tribunalul nu a reusit sa identifice nicio fapta din cele retinute de angajator in cuprinsul deciziei de sanctionare disciplinara, prin care salariata ar fi incalcat prevederile legale si prin care salariata ar fi afisat un comportament neacceptabil. De altfel, continua magistratii, angajatorul se margineste la a mentiona ca „angajata le-a incalcat mereu, prin atitutine recalcitranta, contestand fiecare decizie, fiecare solicitare […]”.

„In orice caz, faptele ce au fost retinute ca abateri disciplinare si au fost sanctionate trebuiau descrise cu necesitate in cuprinsul deciziei de sanctionare disciplinara, prin mentionarea obiectului lor material, fata de cerinta imperativa a legii prevazuta sub sanctiunea nulitatii absolute, ca descrierea faptelor pentru care a fost sanctionat disciplinar salariatul sa se regaseasca in continutul deciziei de sanctionare disciplinara, ca si conditie de validitate a acesteia, astfel incat este indiferenta existenta unei descrieri (si aceea inexacta) in acte extrinseci deciziei”, puncteaza magistratii.

Prin urmare, Tribunalul a constatat ca nulitatea in acest caz afecteaza in intregime decizia de sanctionare emisa, decizia neputand fi mentinuta partial si nici anulata partial astfel incat sanctiunea nulitatii deciziei de sanctionare disciplinara nu poate fi evitata.

Asadar, conform sentintei civile, Tribunalul a dispus anularea deciziei de desfacere disciplinara a contractului individual de munca al angajatei.

In acelasi timp, conform hotararii, partile vor fi repuse in situatia anterioara concedierii luate prin decizia anulata, iar angajata reintegrata in postul detinut anterior concedierii.

In plus, angajatorul va plati catre angajata o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si actualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat in temeiul contractului individual de munca, de la data concedierii si pana la data reintegrarii efective.

Avocat Drept Penal – Penalist :infracţiunea prevazută de articolul 304 din Codul penal

de

Prin dispoziţiile acestui articol, a fost preluată, în formă modificată, infracţiunea de divulgare a secretului economic (reglementată de art. 298 din vechiul Cod penal), la care s-a adăugat infracţiunea prevăzută de art. 20 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor.

Varianta tip constă în dezvăluirea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care le cunoaşte prin prisma atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane. Această faptă este pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Faptele incriminate

O variantă atenuată a infracţiunii presupune transmiterea, fără drept, de informaţii secrete de serviciu sau nepublice, de către cel care ia cunoştinţă de acestea. În acest caz, sancţiunea este închisoare de la o lună la un an sau amendă. Potrivit art. 308 din Codul penal, sunt incriminate corespunzător şi faptele săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită permanent sau temporar, cu sau fără remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice care realizează un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora, cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public ori în cadrul unei persoane juridice. În acest caz, limitele speciale ale pedepsei sunt reduse cu o treime.

Cu titlu de exemplu, o primă variantă agravată a infracţiunii este incidentă dacă, urmare a faptelor menţionate mai sus, s-a săvârşit o infracţiune împotriva investigatorului sub acoperire, a martorului protejat sau a persoanei incluse în Programul de protecţie a martorilor. Pedeapsa aplicabilă este închisoarea de la 2 la 7 ani, iar dacă s-a comis o infracţiune contra vieţii, închisoare de la 5 la 12 ani.

O altă variantă agravată a infracţiunii o regăsim prin raportare la art. 309 din Codul penal, în ipoteza în care faptele săvârşite au produs consecinţe deosebit de grave (au produs o pagubă materială mai mare de 2.000.000 lei), limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege majorându-se cu jumătate.

Informaţiile secrete de serviciu şi cele care nu sunt destinate publicităţii nu sunt determinate de Codul penal, acestea fiind definite de Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.

Astfel, potrivit art. 15 lit. e) din această lege, informaţiile secrete de serviciu sunt informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat. De asemenea, în conformitate cu art. 31, informaţiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, pe baza normelor prevăzute prin hotărâre a Guvernului. Protecţia informaţiilor secrete de serviciu este reglementată de hotărârea Guvernului nr. 781/2002.

Informaţiile nepublice pot fi cele care au un caracter strict personal, confidenţial, care privesc viaţa personală, operaţiunile comerciale sau financiare ori documentele interne ale unei persoane fizice sau juridice care nu sunt destinate publicităţii etc.

Admitere INM 2015. Numărul de locuri scoase la concurs este de 140

de

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat în ședința de miercuri, 10 iunie 2015:
1. Organizarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii în perioada 30 iunie – 6 octombrie 2015, conform calendarului de desfăşurare a concursului propus de Institutul Naţional al Magistraturii.

2. Taxa de înscriere în cuantum de 450 lei, conform propunerii Institutului Naţional al Magistraturii.

3.Tematica şi bibliografia de concurs propuse de Institutul Naţional al Magistraturii

4. Formularul tipizat al cererii de înscriere la concurs

5. Numărul de locuri de auditori de justiţie scoase la concurs, după cum urmează: – pentru judecători – 70 de posturi; – pentru procurori – 70 de posturi.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat componenţa comisiei de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, organizat în perioada iunie-octombrie 2015.

Suferințele, umilințele și disperarea datornicilor în CHF

de

Sinucideri din disperare, familii destrămate și copii ajunși pe drumuri, oameni aruncați afară din case după ce au plătit ani de zile ratele către bănci pentru niște locuințe care mai valorează doar jumătate din prețul la care au fost cumpărate, și care mai și datorează zeci de mii de franci sau de euro băncilor – este tabloul unei Românii în suferință după exuberanța creditelor și frenezia imobiliară din 2006-2008.

Între timp, reprezentanții Băncii Naționale se ceartă cu inițiatorii legii „Dai casa băncii și scapi de datorii”, iar proiectele care i-ar fi putut ajuta pe oamenii împovărați de datorii zac prin sertare de ministere sau la Parlament. Așteptata lege a falimentului personal este, porivit specialiștilor și clienților, extrem de birocratizată și de puțin ajutor pentru datornici.

„Cazul meu este special, în sensul că am atunci când am luat acest credit eram doi (soțul și eu), acum, adică de 8 luni, am rămas singură să mă lupt cu acest sistem, pentru că soțul meu și-a pus capăt zilelor în acel imobil, nemaisuportând ideea că muncind zi de zi să nu ajungi să ții ritmul cu ratele, nemaiavând bani să-i cumpere o jucărie fetiței noastre

„Toate astea l-au măcinat din ce în ce mai mult, spunându-mi adesea că nu mai poate să lupte, să lupt eu că sunt mai puternică. În amintirea lui și pentru fetița noastră îmi doresc să se realizeze acest proiect pentru că astfel aș scăpa și eu și copilul meu de această povară grea de suportat….Doamne-ajută!!!”

sursa mediafax

Penal:Zece percheziții au loc, la această oră, la persoane bănuite de infracțiuni la drepturile de autor și spălare de bani !

de

În această dimineață, polițiștii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice efectuează 10 percheziții, în București, la persoane bănuite că ar fi obținut 2.000.000 de lei prin punere la dispoziția publicului de opere, fără

acordul titularilor, prin intermediul unor site-uri de tip torrent și spălare de bani.La data de 12 iunie a.c., polițiștii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice – Inspectoratul General al Poliției Române efectuează 10 percheziții la persoane bănuite de spălare de bani proveniți din săvârșirea de infracțiuni de punere la dispoziția publicului de opere, fără acordul titularilor.Activitățile se desfășoară în Bucureşti, sub supravegherea procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la sediile şi punctele de lucru a două societăţi comerciale care desfăşoară activităţi în domeniul comunicaţiilor electronice, precum şi la locuinţele persoanelor bănuite.

Peste 200 de politisti efectueaza joi dimineata perchezitii la mai mult eadrese din Bucuresti si alte judete

de

Procurorii au emis 60 de mandate de aducere si 105 mandate de perchezitie.

Cercetarile se fac intr-un dosar de evaziune fiscala, in care prejudiciul se ridica la 22 milioane de lei, informeaza Antena 3.

Încă un proces, de această dată cu 11 reclamanți, a fost câștigat, în primă instanță, cu privire la caracterul abuziv al comisionului de acordare din contracte de credit oferite de Piraeus Bank

de

Constată caracterul abuziv al clauzelor ce prevăd comisionul de acordare prevăzute în contractele de credit ce fac obiectul prezentei cauze.

piraeus-bankDispune înlăturarea clauzelor sau părţilor de clauze constatate abuzive din contractele de credit ce fac obiectul prezentei cauze.

Obligă intimata să restituie fiecărui reclamant sumele achitate cu titlu de comision de acordare, perceput în mod abuziv.

Cu drept de a formula apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti”.

Conditii Infiintare Partid in 2015

de

Art. 1. – Partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani cu drept de vot, care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica garantata de Constitutie. Ele sunt persoane juridice de drept public.

Art. 2. – Prin activitatea lor, partidele politice promoveaza valorile si interesele nationale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participa cu candidati in alegeri si la constituirea unor autoritati publice si stimuleaza participarea cetatenilor la scrutinuri, potrivit legii.

Art. 3. – (1) Pot functiona ca partide politice numai asociatiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, si care militeaza pentru respectarea suveranitatii nationale, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale, a ordinii de drept si a principiilor democratiei constitutionale.
(2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activitati pe care le organizeaza, incalca prevederile art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau (4) din Constitutia Romaniei, republicata.
(3) Este interzisa afilierea partidelor politice la organizatii din strainatate, daca aceasta afiliere incalca valorile prevazute la alin. (1).
(4) Partidele politice nu pot organiza activitati militare sau paramilitare si nici alte activitati interzise de lege.

Art. 4. – (1) Partidele politice se pot organiza si functiona la nivel national, la nivel local sau atat la nivel national, cat si local, conform statutului propriu.
(2) Sunt interzise constituirea de structuri ale partidelor politice dupa criteriul locului de munca, precum si desfasurarea de activitati politice la nivelul operatorilor economici sau al institutiilor publice.
(3) Desfasurarea de activitati politice la nivelul operatorilor economici sau al institutiilor publice este permisa, cu acordul acestora, numai in campania electorala, in conditiile legii.
(4) Partidele politice isi pot organiza structuri interne potrivit statutului propriu. Structurile interne pot reprezenta partidul politic fata de terti la nivelul corespunzator, pot deschide conturi la banca si raspund de gestionarea acestora.

Art. 5. – (1) Fiecare partid politic trebuie sa aiba denumire integrala, denumire prescurtata si semn permanent proprii. Denumirea integrala, denumirea prescurtata si semnul permanent trebuie sa se deosebeasca clar de cele ale partidelor anterior inregistrate, fiind interzisa utilizarea acelorasi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrica in care sunt incadrate.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si aliantelor politice, in mod corespunzator.
(3) Denumirea integrala si denumirea prescurtata, precum si semnul permanent nu pot reproduce sau combina simbolurile nationale ale statului roman, ale altor state, ale organismelor internationale ori ale cultelor religioase. Fac exceptie partidele politice care sunt membre ale unor organizatii politice internationale, acestea putand utiliza insemnul organizatiei respective ca atare sau intr-o combinatie specifica.
(4) Semnul permanent poate fi schimbat cu cel putin 6 luni inainte de data alegerilor de catre organele competente ale partidului, conform statutului si cu respectarea art. 25 si 26.

CAPITOLUL II Membrii partidelor politice

Art. 6. – Pot fi membri ai partidelor politice cetatenii care, potrivit Constitutiei, au drept de vot.

Art. 7. – Din partidele politice nu pot face parte persoanele carora le este interzisa prin lege asocierea politica.

Art. 8. – (1) Un cetatean roman nu poate face parte in acelasi timp din doua sau mai multe partide politice.
(2) Inscrierea unei persoane intr-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al carui membru a fost anterior.
(3) La inscrierea intr-un partid politic orice persoana este obligata sa declare in scris, pe propria raspundere, daca are sau nu calitatea de membru al unui alt partid politic.
(4) Membrii organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care inscriu candidati in alegeri pot face parte si dintr-un partid politic, avand dreptul de a candida in conditiile legii.
(5) Nicio persoana nu poate fi constransa sa faca parte sau sa nu faca parte dintr-un partid politic.
(6) Dobandirea sau pierderea calitatii de membru al unui partid politic nu creeaza privilegii sau restrangeri in exercitarea drepturilor cetatenesti.

CAPITOLUL III Organizarea partidelor politice

Art. 9. – Fiecare partid politic trebuie sa aiba statut si program politic proprii.

Art. 10. – Statutul partidului politic cuprinde in mod obligatoriu:
a) denumirea integrala si denumirea prescurtata;
b) descrierea semnului permanent;
c) semnul permanent sub forma grafica alb-negru si color, in anexa;
d) sediul central;
e) mentiunea expresa ca urmareste numai obiective politice;
f) drepturile si indatoririle membrilor;
g) sanctiunile disciplinare si procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor;
h) procedura de alegere a organelor executive si competentele acestora;
i) competenta adunarii generale a membrilor sau a delegatilor acestora;
j) organele imputernicite sa prezinte candidaturi in alegerile locale, parlamentare, europarlamentare si prezidentiale;
k) organul competent sa propuna reorganizarea partidului sau sa decida asocierea intr-o alianta politica ori in alte forme de asociere;
l) conditiile in care isi inceteaza activitatea;
m) modul de administrare a patrimoniului si sursele de finantare, stabilite in conditiile legii;
n) organul care reprezinta partidul in relatiile cu autoritatile publice si terti;
o) alte mentiuni prevazute ca obligatorii in prezenta lege.

Art. 11. – Statutul si programul politic ale partidului trebuie sa fie prezentate in forma scrisa si aprobate de organele imputernicite prin statut.

Art. 12. – (1) Partidele politice pot avea ca subdiviziuni organizatii teritoriale, care au numarul minim de membri prevazut de statut.
(2) Organele locale pot reprezenta partidul politic fata de terti la nivelul local corespunzator, pot deschide conturi la banca si raspund de gestionarea acestora.

Art. 13. – (1) Adunarea generala a membrilor si organul executiv, indiferent de denumirea pe care o au in statutul fiecarui partid, sunt foruri obligatorii de conducere ale partidului politic si ale eventualelor organizatii teritoriale ale sale. Conducerile organizatiilor teritoriale se aleg pentru o perioada determinata, prevazuta de statut.
(2) Statutul poate prevedea si alte organe, cu atributii formulate explicit.

Art. 14. – (1) Adunarea generala a membrilor partidului politic sau a delegatilor acestora, la nivel national, este organul suprem de decizie al partidului. Intrunirea acestuia are loc cel putin o data la 4 ani.
(2) Pentru partidele care opteaza pentru organizatii atat la nivel national, cat si la nivel local, delegatii la adunare sunt alesi de organizatiile teritoriale, prin vot secret.
(3) In statutul partidelor se pot prevedea si alte modalitati de reprezentare a membrilor organizatiilor locale.

Art. 15. – (1) Pentru solutionarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre acestia si conducerile organizatiilor partidului se constituie comisii de arbitraj la nivelul partidului si al organizatiilor sale teritoriale.
(2) Membrii comisiei de arbitraj sunt alesi pe o durata de cel mult 4 ani.
(3) Comisia de arbitraj este organizata si functioneaza conform unui regulament aprobat de organul statutar, care trebuie sa asigure partilor dreptul la opinie si dreptul de a se apara, precum si proceduri echitabile de decizie.

Art. 16. – (1) Organele imputernicite ale partidului politic hotarasc primirea de membri, in conditiile stabilite de statut, ca urmare a cererilor scrise depuse de solicitanti.
(2) Membrii au dreptul de a demisiona din partid in orice moment, cu efect imediat.
(3) *) Dobandirea sau pierderea calitatii de membru al unui partid politic este supusa numai jurisdictiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului.

*) Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 530/2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 23 din 13 ianua rie 2014, a constatat ca dispozitiile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, cu modificarile ulterioare, sunt neconstitutionale.

Art. 17. – (1) Hotararile partidului politic si ale organizatiilor sale teritoriale se adopta cu votul majoritatii prevazute in statut.
(2) Alegerea membrilor conducerii partidului politic si ai conducerilor organizatiilor sale teritoriale se face prin vot secret.
(3) Statutul trebuie sa prevada dreptul fiecarui membru la initiativa politica si posibilitatea examinarii acesteia intr-un cadru organizat.

CAPITOLUL IV Inregistrarea partidelor politice

Art. 18. – (1) Pentru inregistrarea unui partid politic se depun la Tribunalul Bucuresti urmatoarele documente:
a) cererea de inregistrare, semnata de conducatorul organului executiv al partidului politic si de cel putin 2 membri fondatori;
b) statutul partidului, intocmit conform prevederilor art. 10;
c) programul partidului;
d) actul de constituire, semnat de cel putin 3 membri fondatori;
e) o declaratie privitoare la sediu si la patrimoniul partidului;
f) dovada deschiderii contului bancar.
(2) Cererea de inregistrare se afiseaza la sediul Tribunalului Bucuresti timp de 15 zile.
(3) In termen de 3 zile de la data depunerii cererii de inregistrare, anuntul cu privire la aceasta se publica de catre solicitant intr-un ziar central de mare tiraj.

Art. 19. – (1) Lista semnaturilor membrilor fondatori trebuie sa contina numele si prenumele, data nasterii, adresa, felul actului de identitate, seria si numarul acestuia, precum si semnatura. Membrii fondatori ai unui partid politic pot fi numai cetateni cu drept de vot.
(2) Lista va fi insotita de o declaratie pe propria raspundere a persoanei care a intocmit-o, care sa ateste autenticitatea semnaturilor, sub sanctiunea prevazuta la art. 326 din Codul penal.
(3) Lista trebuie sa cuprinda cel putin 3 membri fondatori.
(4) Modelul listei semnaturilor membrilor fondatori si al declaratiei pe propria raspundere prevazute la alin. (2) sunt cuprinse in anexa care face parte integranta din prezenta lege.

Art. 20. – (1) Tribunalul Bucuresti examineaza cererea de inregistrare a partidului politic in sedinta publica, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.
(2) Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni in proces, daca depun o cerere de interventie in interes propriu, potrivit Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata. Cererea de interventie se comunica din oficiu persoanelor care au semnat cererea de inregistrare.

Art. 21. – (1) Tribunalul Bucuresti se pronunta asupra cererii de inregistrare a partidului politic in cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevazut la art. 18 alin. (2).
(2) Impotriva deciziei Tribunalului Bucuresti pot face apel la Curtea de Apel Bucuresti, in termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevazute la art. 18 alin. (1) lit. a), Ministerul Public sau persoanele prevazute la art. 20 alin. (2).
(3) Curtea de Apel Bucuresti va examina apelul in sedinta publica, in termen de cel mult 15 zile de la inregistrarea acestuia.
(4) Decizia Curtii de Apel Bucuresti este definitiva.

Art. 22. – Partidul politic dobandeste personalitate juridica de la data ramanerii definitive a hotararii instantei privind admiterea cererii de inregistrare.

Art. 23. – Partidele politice ale caror cereri de inregistrare au fost admise se inscriu in Registrul partidelor politice.

Art. 24. – (1) Partidele politice au obligatia sa depuna la Tribunalul Bucuresti:
a) documentele atestand desfasurarea adunarilor generale, in termen de 30 de zile de la data acestora;
b) documentele provenind de la autoritatile electorale competente privind desemnarea candidatilor in alegeri, in termen de 30 de zile de la data alegerilor.
(2) Depunerea documentelor prevazute la alin. (1) la Tribunalul Bucuresti se consemneaza in Registrul partidelor politice.

Art. 25. – (1) Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc in conditiile prevazute de statut.
(2) Orice modificare se comunica Tribunalului Bucuresti, in termen de 30 de zile de la data adoptarii, cu indeplinirea prevederilor art. 18 alin. (2) si (3). Tribunalul Bucuresti o examineaza potrivit procedurii prevazute la art. 20 si 21.

Art. 26. – (1) In cazul in care modificarile nu sunt comunicate conform art. 25 alin. (2) sau daca instanta a respins cererea de incuviintare a modificarii statutului, iar partidul politic in cauza actioneaza in baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului Bucuresti incetarea activitatii partidului politic si radierea acestuia din Registrul partidelor politice.
(2) In termen de 15 zile de la inregistrarea cererii Ministerului Public, Tribunalul Bucuresti se va pronunta asupra acesteia.
(3) Impotriva hotararii Tribunalului Bucuresti partea interesata poate face apel la Curtea de Apel Bucuresti, in termen de 5 zile de la data comunicarii hotararii.
(4) Curtea de Apel Bucuresti se pronunta prin hotarare definitiva in termen de 15 zile de la inregistrarea apelului.
(5) Hotararea definitiva de admitere a modificarii statutului se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

CAPITOLUL V Asocierea partidelor politice

Art. 27. – (1) Partidele politice se pot asocia pe baza unui protocol de asociere, constituind o alianta politica.
(2) In protocolul de asociere a partidelor politice intr-o alianta politica trebuie sa se mentioneze denumirea integrala si denumirea prescurtata ale aliantei politice, precum si ale partidelor politice componente, semnul permanent al aliantei, obiectivele aliantei, modul de organizare si factorii de decizie.
(3) Prevederile art. 5 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.
(4) Semnul permanent al aliantei politice poate fi unul propriu acesteia sau poate fi preluat de la unul dintre partidele politice componente.

Art. 28. – (1) Pentru inregistrarea aliantelor politice se depun la Tribunalul Bucuresti urmatoarele documente:
a) cererea de inregistrare a aliantei politice, semnata de conducerile executive ale partidelor politice componente;
b) protocolul de asociere;
c) denumirea integrala si denumirea prescurtata ale aliantei politice;
d) descrierea semnului permanent;
e) semnul permanent sub forma grafica alb-negru si color, in anexa la protocol.
(2) Procedura prevazuta la art. 18 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator.

Art. 29. – (1) Pentru aliantele politice, prevederile art. 20-22 se aplica in mod corespunzator.
(2) Aliantele politice ale caror cereri de inregistrare au fost admise se inscriu in Registrul aliantelor politice.

Art. 30. – In cazul in care alianta politica se va prezenta in alegeri cu liste comune, candidatii trebuie sa faca parte dintr-un partid politic membru al aliantei.

Art. 31. – (1) Partidele politice pot realiza si alte forme de asociere cu formatiuni nepolitice, legal constituite, cu scopul promovarii unor obiective comune.
(2) In protocolul de constituire a formelor de asociere prevazute la alin. (1) se vor mentiona denumirea, semnul permanent – daca este cazul -, organizatiile aliate, obiectivele asocierii, modul de organizare si factorii de decizie si acesta va fi depus la Tribunalul Bucuresti, pentru a fi inscris in registrul altor forme de asociere a partidelor.

Art. 32. – Partidele politice membre ale aliantelor politice sau ale altor forme de asociere isi pastreaza personalitatea juridica si patrimoniul propriu.

Art. 33. – Orice modificare in componenta aliantei politice sau in protocolul de asociere se comunica la Tribunalul Bucuresti pentru inregistrare, potrivit prevederilor art. 27 si 28.

Art. 34. – Obiectivele aliantelor politice, precum si modul lor de organizare trebuie sa se conformeze prevederilor art. 2 si 3, cu exceptia participarii cu candidati in alegeri, care este optionala.

Art. 35. – Daca niciunul dintre partidele politice participante la scrutin nu a obtinut majoritatea absoluta in Parlament, partidele politice cu reprezentare parlamentara pot constitui coalitii pentru asigurarea guvernarii. Coalitiile nu sunt supuse inregistrarii, iar protocolul de constituire va cuprinde numai dispozitii privind asigurarea guvernarii si a sprijinului parlamentar.

CAPITOLUL VI Reorganizarea partidelor politice

Art. 36. – (1) Partidele politice legal constituite pot proceda la reorganizare.
(2) Reorganizarea poate consta in fuziune, prin absorbtie sau contopire, ori in divizare, totala sau partiala.

Art. 37. – (1) Fuziunea a doua sau mai multe partide legal constituite se realizeaza prin aprobarea protocolului de fuziune de catre organele supreme de decizie ale fiecarui partid, prevazute la art. 14, in cadrul sedintei comune a acestora.
(2) In protocolul de fuziune se vor mentiona, in mod expres, modalitatile de transfer al sumelor, bunurilor si contractelor detinute de partidele care fuzioneaza, precum si procedura de garantare a continuitatii vechimii in partid a membrilor partidelor politice care fuzioneaza.
(3) In protocolul de fuziune se stabileste caracterul {{acesteia:}} prin absorbtie sau prin contopire.

Art. 38. – (1) In situatia fuziunii prin absorbtie, unul dintre partidele politice isi pastreaza personalitatea juridica, subrogandu-se in drepturile si obligatiile partidelor absorbite care isi inceteaza activitatea, inclusiv prin cumularea subventiilor acestora. In protocolul de fuziune se va preciza care partid isi pastreaza personalitatea juridica, avand drept consecinta pastrarea denumirii integrale, a denumirii prescurtate, a semnului permanent si electoral, precum si a programului politic.
(2) Protocolul de fuziune si, daca este cazul, modificarile la statutul partidului care isi pastreaza personalitatea juridica se comunica, in termen de 10 zile de la adoptarea acestora, Tribunalului Bucuresti, urmandu-se procedura prevazuta la art. 25 si 26.
(3) Partidele politice absorbite vor fi radiate din Registrul partidelor politice.

Art. 39. – (1) In urma fuziunii prin contopire a unor partide politice rezulta un partid politic nou, care se subroga in drepturile si obligatiile partidelor politice care au fuzionat si care, in termen de 10 zile, trebuie sa se conformeze prevederilor art. 18.
(2) Denumirea integrala, denumirea prescurtata, semnul permanent, semnul electoral si programul politic ale noului partid pot fi noi sau pot proveni de la unul sau mai multe dintre partidele care participa la fuziune.
(3) Tribunalul Bucuresti va examina documentele depuse de partidul politic nou-format din fuziunea prin contopire, potrivit prevederilor art. 20-22.
(4) Ca urmare a hotararii definitive a instantei de inregistrare a noului partid rezultat din fuziunea prin contopire, acesta va fi inscris in Registrul partidelor politice, iar partidele care au procedat la comasare vor fi radiate.

Art. 40. – (1) Un partid politic legal constituit se poate diviza prin hotararea organului sau suprem de decizie, prevazut la art. 14.
(2) Divizarea poate fi totala sau partiala.
(3) Inregistrarea partidului sau a partidelor rezultate in urma divizarii se face potrivit prevederilor art. 18-21.
(4) Eventualele modificari ale statutului partidului care isi pastreaza personalitatea juridica se comunica, in termen de 10 zile de la divizare, Tribunalului Bucuresti, urmandu-se procedura prevazuta la art. 25 si 26.

Art. 41. – (1) Divizarea totala consta in impartirea intregului patrimoniu al unui partid politic care isi inceteaza existenta catre doua sau mai multe partide existente sau care iau nastere astfel.
(2) In cazul divizarii totale, prin hotararea de admitere a cererii de inscriere a ultimului partid care ia astfel fiinta se va dispune si radierea din Registrul partidelor politice de la Tribunalul Bucuresti a partidului divizat.

Art. 42. – Divizarea partiala consta in desprinderea unei parti din patrimoniul unui partid politic, care isi pastreaza personalitatea juridica, si transmiterea acestei parti catre unul sau mai multe partide care exista sau care se infiinteaza in acest fel.

CAPITOLUL VII Incetarea activitatii partidelor politice

Art. 43. – Un partid politic isi inceteaza activitatea prin:
a) dizolvare, prin hotarare pronuntata de Curtea Constitutionala, pentru incalcarea art. 30 alin. (7) si art. 40 alin. (2) si (4) din Constitutia Romaniei, republicata;
b) dizolvare, prin hotarare pronuntata de Tribunalul Bucuresti;
c) autodizolvare, hotarata de organele competente prevazute in statut;
d) reorganizare, in situatiile prevazute la art. 38 alin. (3), art. 39 alin. (4) sau art. 41 alin. (2).

Art. 44. – Curtea Constitutionala hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic, potrivit art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) si (4) si art. 146 lit. k) din Constitutia Romaniei, republicata, cu procedura stabilita in Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile ulterioare.

Art. 45. – (1) Un partid politic se dizolva pe cale judecatoreasca in urmatoarele conditii:
a) cand se constata incalcarea prevederilor art. 30 alin. (7) si ale art. 40 alin. (2) si (4) din Constitutia Romaniei, republicata, de catre Curtea Constitutionala, precum si ale art. 3 alin. (3) si (4) din prezenta lege;
b) cand scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicita ori contrara ordinii publice;
c) cand realizarea scopului partidului politic este urmarita prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
d) cand partidul urmareste alt scop decat cel care rezulta din statutul si programul politic ale acestuia;
e) ca urmare a inactivitatii constatate de Tribunalul Bucuresti conform art. 46 alin. (1);
f) ca urmare a aplicarii art. 26.
(2) Cererea de dizolvare se adreseaza Tribunalului Bucuresti de catre Ministerul Public si se solutioneaza potrivit normelor de procedura stabilite la art. 26 alin. (2)-(5).

Art. 46. – (1) Inactivitatea unui partid politic se poate constata in urmatoarele situatii:
a) nu a tinut nicio adunare generala timp de 5 ani;
b) nu a desemnat candidati, singur sau in alianta, in doua campanii electorale succesive, cu exceptia celei prezidentiale, in minimum 75 de circumscriptii electorale in cazul alegerilor locale, respectiv o lista completa de candidati in cel putin o circumscriptie electorala sau candidati in cel putin 3 circumscriptii electorale, in cazul alegerilor parlamentare.
(2) Pentru partidul politic aflat in oricare dintre situatiile prevazute la alin. (1), Tribunalul Bucuresti, la cererea Ministerului Public, va constata incetarea existentei sale, cu respectarea normelor de procedura prevazute la art. 26 alin. (2)-(4).

Art. 47. – Documentele privitoare la autodizolvarea partidului politic se depun, in termen de cel mult 10 zile, la Tribunalul Bucuresti, in vederea radierii din Registrul partidelor politice.

Art. 48. – Dupa primirea documentelor privitoare la partidele politice care indeplinesc oricare dintre situatiile prevazute la art. 43, Tribunalul Bucuresti va proceda imediat la radierea acestora din Registrul partidelor politice.

CAPITOLUL VIII Evidenta partidelor politice si a aliantelor politice

Art. 49. – (1) Registrul partidelor politice este instrumentul legal de evidenta a partidelor politice din Romania.
(2) Institutia cu drept de a opera in Registrul partidelor politice este numai Tribunalul Bucuresti.
(3) Datele din Registrul partidelor politice sunt considerate informatii de interes public.
(4) Inregistrarea si radierea partidelor politice, operate in Registrul partidelor politice, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 50. – (1) Registrul aliantelor politice este instrumentul legal de evidenta pentru aliantele politice.
(2) Prevederile art. 49 alin. (2)-(4) se aplica in mod corespunzator.

CAPITOLUL IX Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 51. – Partidele politice existente la data intrarii in vigoare a prezentei legi continua sa functioneze pe baza actelor legale de inregistrare valabile la data infiintarii.

Art. 52. – (1) Denumirea integrala si denumirea prescurtata ale unui partid politic inregistrat legal, precum si semnele permanente folosite de acesta, incepand cu anul 1990, ii apartin de drept, daca le-a folosit primul, si nu pot fi insusite sau utilizate de alte partide politice inregistrate ulterior.
(2) In acceptiunea prezentei legi, sintagma semn permanent inlocuieste sintagma insemnul partidului, utilizata in Legea partidelor politice nr. 27/1996.
(3) Dispozitiile alin. (1) se aplica si aliantelor politice.

Art. 53. – Organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care participa la alegeri li se aplica in mod corespunzator prevederile prezentei legi, cu exceptia art. 6, art. 10 lit. e), art. 12 alin. (1), art. 18, 19, art. 45 alin. (1) lit. e), art. 46 si art. 51.

Art. 54. – Cetatenii Uniunii Europene care nu detin cetatenia romana si au domiciliul in Romania au dreptul de a se asocia in partide politice sau de a se inscrie in partide politice in aceleasi conditii ca si cetatenii romani.

Art. 55. – Legea partidelor politice nr. 27/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 87 din 29 aprilie 1996, cu modificarile ulterioare, se abroga, cu exceptia cap. VI*) – Finantele partidelor politice.

*) Capitolul VI din Legea nr. 27/1996 a fost abrogat prin Legea nr. 43/2003 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, abrogata prin Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 510 din 22 iulie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare.