Despre administratia societatii

Art. 137. – (1) Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori, temporari si revocabili.

(2) Când sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie.
(3) Numirea si înlocuirea administratorilor se fac exclusiv de catre adunarea generala.
(4) Primii administratori pot fi numiti prin actul constitutiv, însa termenul mandatului lor nu poate fi mai mare de 4 ani.
(5) Daca nu s-a stabilit durata mandatului prin actul constitutiv, el este pentru 2 ani.
(6) Administratorii sunt reeligibili când prin actul constitutiv nu se prevede altfel.
Art. 138. – Persoanele care, potrivit prezentei legi, nu pot fi fondatori, nu pot fi nici administratori, directori sau reprezentanti ai societatii, iar daca au fost alese, sunt decazute din drepturi.
Art. 139. – (1) O persoana juridica poate fi numita sau aleasa administrator al unei societati comerciale, în conditiile art. 138.
(2) Drepturile si obligatiile partilor se stabilesc printr-un contract de administrare. În contract se va stipula, printre altele, ca persoana juridica este obligata sa-si desemneze un reprezentant permanent, persoana fizica. Acesta este supus acelorasi conditii si obligatii si are aceeasi responsabilitate civila si penala ca si un administrator, persoana fizica, ce actioneaza în nume propriu, fara ca prin aceasta persoana juridica pe care o reprezinta sa fie exonerata de raspundere sau sa i se micsoreze raspunderea solidara.
(3) Când persoana juridica îsi revoca reprezentantul, ea are obligatia sa numeasca, în acelasi timp, un înlocuitor.
Art. 140. – (1) Fiecare administrator va trebui sa depuna o garantie pentru administratia sa, prevazuta în actul constitutiv ori, în lipsa unei clauze în acesta, aprobata de adunarea generala a actionarilor. Garantia nu poate fi mai mica decât valoarea nominala a 10 actiuni sau decât dublul remuneratiei lunare.
(2) Daca administratorul este actionar, garantia se poate constitui, la cererea acestuia, prin depunerea a 10 actiuni care, pe perioada mandatului, sunt inalienabile si se pastreaza la societate.
(3) Garantia se va depune înainte de preluarea functiei de catre administrator; ea poate fi depusa si de un tert. (4) Daca garantia nu va fi depusa înainte de data preluarii functiei, administratorul este considerat demisionat. (5) Garantia va fi depusa într-un cont bancar distinct, la dispozitia exclusiva a societatii, si va putea fi restituita administratorului numai dupa ce adunarea generala a aprobat situatia financiara a ultimului exercitiu financiar în care administratorul a îndeplinit aceasta functie si i-a dat descarcare.
Art. 141. – Semnaturile administratorilor vor fi depuse la oficiul registrului comertului o data cu prezentarea certificatului eliberat de cenzori, din care rezulta depunerea garantiei.
Art. 142. – (1) Pentru valabilitatea deciziilor consiliului de administratie este necesara prezenta a cel putin jumatate din numarul administratorilor, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare.
(2) Deciziile în consiliul de administratie se iau cu majoritatea absoluta a membrilor prezenti.
(3) Daca actul constitutiv nu dispune altfel, presedintele consiliului de administratie va avea votul decisiv în caz de paritate a voturilor.
(4) Daca presedintele în functie al consiliului de administratie nu poate sau îi este interzis sa participe la vot, ceilalti membri ai consiliului de administratie vor putea alege un presedinte de sedinta, având aceleasi drepturi ca presedintele în functie.
(5) În caz de paritate de voturi si daca presedintele nu beneficiaza de vot decisiv, propunerea supusa votului se considera respinsa.
Art. 143. – (1) Consiliul de administratie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie, compus din membri alesi dintre administratori, fixându-le în acelasi timp si remuneratia.
(2) Presedintele consiliului de administratie poate fi si director general sau director, în care calitate conduce si comitetul de directie.
(3) Decizia consiliului de administratie privind suma necesara remunerarii membrilor comitetului de directie va trebui sa fie ratificata de adunarea generala, daca depaseste prevederile actului constitutiv sau daca acesta nu prevede nimic în aceasta privinta.
(4)
Deciziile comitetului de directie se iau cu majoritatea absoluta a voturilor membrilor sai.
(5) Comitetul de directie este obligat sa prezinte, la fiecare sedinta a consiliului de administratie, registrul sau de deliberari.
(6) În comitetul de directie votul nu poate fi dat prin delegatie.

Art. 144. – (1) Numirea functionarilor societatii se face de catre consiliul de administratie, daca în actul constitutiv nu se prevede altfel.
(2) Consiliul de administratie poate oricând revoca persoanele numite în comitetul de directie.
Art. 145. – (1) Nimeni nu poate functiona în mai mult de trei consilii de administratie concomitent.
(2) Interdictia prevazuta la alin. (1) nu se refera la cazurile când cel ales în consiliul de administratie este proprietar a cel putin o patrime din totalul actiunilor sau este administrator al unei societati ce detine patrimea aratata.
(3) Acela care nu va respecta dispozitia de mai sus va pierde de drept calitatea sa de administrator, obtinuta prin depasirea numarului legal, în ordinea cronologica a numirilor, si va fi condamnat, în folosul statului, la plata remuneratiei si a celorlalte beneficii ce i se cuvin, cât si la restituirea sumelor încasate.
(4) Actiunea împotriva administratorilor va putea fi exercitata de catre orice actionar sau de Ministerul Finantelor Publice.
(5) Membrii comitetului de directie si directorii unei societati pe actiuni nu vor putea fi, fara autorizarea consiliului de administratie, administratori, membri în comitetul de directie, cenzori sau asociati cu raspundere nelimitata, în alte societati concurente sau având acelasi obiect, nici exercita acelasi comert sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocarii si raspunderii pentru daune.
Art. 146. – Administratorii vor putea sa încheie acte juridice prin care sa dobândeasca, sa înstraineze, sa închirieze, sa schimbe sau sa constituie în garantie bunuri aflate în patrimoniul societatii, a caror valoare depaseste jumatate din valoarea contabila a activelor societatii la data încheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunarii generale extraordinare a actionarilor, data în conditiile prevazute la art. 115.
Art. 147. – (1) Dobândirea de catre o societate a unui bun de la un fondator sau actionar:
a) într-un interval de cel mult doi ani de la constituirea sau de la autorizarea începerii activitatii societatii; si
b) contra unei sume sau altor contravalori reprezentând cel putin o zecime din valoarea capitalului social subscris, va fi supusa aprobarii prealabile a adunarii generale extraordinare a actionarilor, precum si prevederilor art. 38 si 39, va fi mentionata în registrul comertului si va fi publicata în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si într-un ziar cu larga raspândire.
(2) Nu vor fi supuse acestor prevederi operatiunile de dobândire efectuate în cadrul activitatii curente a societatii, cele facute din dispozitia unei autoritati administrative sau a unei instante judecatoresti si nici cele facute în cadrul operatiunilor de bursa.
Art. 148. – (1) Administratorii sunt raspunzatori de îndeplinirea tuturor obligatiilor, potrivit prevederilor art. 72 si 73.
(2) Comitetul de directie, toti administratorii raspund fata de societate pentru actele îndeplinite de directori sau de personalul încadrat, când dauna nu s-ar fi produs daca ei ar fi exercitat supravegherea impusa de îndatoririle functiei lor.
(3) Comitetul de directie va trebui sa înstiinteze consiliul de administratie de toate abaterile constatate în executarea obligatiei lui de supraveghere.
(4) Administratorii sunt solidar raspunzatori cu predecesorii lor imediati daca, având cunostinta de neregulile savârsite de acestia, nu le comunica cenzorilor sau auditorilor financiari.
(5) În societatile care au mai multi administratori raspunderea pentru actele savârsite sau pentru omisiuni nu se întinde si la administratorii care au facut sa se constate, în registrul deciziilor consiliului de administratie, împotrivirea lor si au încunostintat despre aceasta, în scris, pe cenzori si, dupa caz, pe auditorii financiari.
(6) Pentru deciziile luate în sedintele la care administratorul nu a asistat, el ramâne raspunzator daca, în termen de o luna de când a luat cunostinta de acestea, nu a facut împotrivirea în formele aratate la alineatele precedente.
Art. 149. – (1) Administratorul care are într-o anumita operatiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor societatii trebuie sa îi înstiinteze despre aceasta pe ceilalti administratori si pe cenzori sau pe auditorii financiari si sa nu ia parte la nici o deliberare privitoare la aceasta operatiune.
(2) Aceeasi obligatie o are administratorul în cazul în care, într-o anumita operatiune, stie ca sunt interesate sotia, rudele sau afinii sai pâna la gradul al patrulea inclusiv.
(3) Daca prevederile actului constitutiv nu dispun altfel, interdictiile stabilite la alin. (1) si (2), referitoare la participarea la deliberarea si la votul administratorilor, nu sunt aplicabile în cazul în care obiectul votului îl constituie:
a) oferirea spre subscriere, catre un administrator sau catre persoanele mentionate la alin. (2), de actiuni sau obligatiuni ale societatii;
b) acordarea de catre administrator sau de persoanele mentionate la alin. (2) a unui împrumut sau constituirea unei garantii în favoarea societatii.
(4) Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) si (2) raspunde pentru daunele care au rezultat pentru societate.
Art. 150. – (1) Daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel si sub rezerva dispozitiilor art. 149, sub sanctiunea nulitatii, administratorul va putea înstraina, respectiv dobândi bunuri catre sau de la societate având o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societatii, numai dupa obtinerea aprobarii adunarii generale extraordinare, în conditiile prevazute la art. 112.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si operatiunilor de închiriere sau leasing.
(3) Valoarea prevazuta la alin. (1) se va calcula prin raportare la situatia financiara aprobata pentru anul financiar precedent celui în care are loc operatiunea ori, dupa caz, la valoarea capitalului social subscris, daca o asemenea situatie financiara nu a fost înca prezentata si aprobata.
(4) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile si operatiunilor în care una dintre parti este sotul administratorului ori ruda sau afin, pâna la gradul al patrulea inclusiv, al acestuia; de asemenea, daca operatiunea este încheiata cu o societate civila sau comerciala la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator sau director ori detine, singura sau împreuna, o cota de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu exceptia cazului în care una dintre societatile comerciale respective este filiala celeilalte.
Art. 151. – (1) Consiliul de administratie se întruneste ori de câte ori este necesar.
(2) El trebuie sa se întruneasca cel putin o data pe luna la sediul societatii, iar comitetul de directie, cel putin o data pe saptamâna.
(3)
Convocarile pentru întrunirile consiliului de administratie vor cuprinde locul unde se va tine sedinta si ordinea de zi, neputându-se lua nici o decizie asupra problemelor neprevazute, decât în caz de urgenta si cu conditia ratificarii în sedinta urmatoare de catre membrii absenti.
(4) La întrunirile consiliului de administratie, directorii vor prezenta rapoarte scrise despre operatiunile pe care le-au executat, iar comitetul de directie va prezenta registrul deliberarilor sale.
(5) La sedintele consiliului de administratie vor fi convocati si cenzorii.
(6) La fiecare sedinta se va întocmi un proces-verbal, care va cuprinde ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi întrunite si opiniile separate.
Art. 152. – (1) Executarea operatiunilor societatii poate fi încredintata unuia sau mai multor directori executivi, functionari ai societatii.
(2) Directorii executivi nu vor putea fi membri în consiliul de administratie al societatii.
(3) Ei sunt raspunzatori fata de societate si de terti, ca si administratorii, pentru neîndeplinirea îndatoririlor lor, conform dispozitiilor art. 148, chiar daca ar exista o conventie contrara.
Art. 153. – (1) Vor putea fi acordate administratorilor si cenzorilor remuneratii si orice alte sume sau avantaje numai în baza unei hotarâri a adunarii generale.
(2) Este interzisa creditarea de catre societate a administratorilor sau a directorilor acesteia, prin intermediul unor operatiuni precum:
a) acordarea de împrumuturi administratorilor sau directorilor;
b) acordarea de avantaje financiare administratorilor sau directorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de catre societate cu acestia de operatiuni de livrare de bunuri, prestari de servicii sau executare de lucrari;
c) garantarea, directa sau indirecta, în tot sau în parte, a oricaror împrumuturi acordate administratorilor sau directorilor, concomitenta sau ulterioara acordarii împrumutului;
d) garantarea, directa sau indirecta, în tot sau în parte, a executarii de catre administratori sau directori a oricaror alte obligatii personale ale acestora fata de terte persoane;
e) dobândirea cu titlu oneros sau plata, în tot sau în parte, a unei creante ce are drept obiect un împrumut acordat de o terta persoana administratorilor sau directorilor ori o alta prestatie personala a acestora.
(3) Prevederile alin.(2) sunt aplicabile si operatiunilor în care sunt interesati sotul, rudele sau afinii, pâna la gradul al patrulea inclusiv, ai administratorului sau ai directorului; de asemenea, daca operatiunea priveste o societate civila sau comerciala la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator sau director ori detine, singura sau împreuna cu una din persoanele sus-mentionate, o cota de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplica:
a) în cazul operatiunilor a caror valoare exigibila cumulata este inferioara echivalentului în lei al sumei de 5.000 euro;
b) în cazul în care operatiunea este încheiata de societate în conditiile exercitarii curente a activitatii sale, iar clauzele operatiunii nu sunt mai favorabile persoanelor mentionate la alin. (2) si (3) decât cele pe care, în mod obisnuit, societatea le practica fata de terte persoane.
Art. 154. – (1) Oricare actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele ce crede ca trebuie cenzurate, iar acestia sunt obligati sa le verifice si, daca le gasesc reale, sa le aiba în vedere la întocmirea raportului catre adunarea generala.
(2) Daca reclamatia este facuta de actionari ce reprezinta cel putin o patrime din capitalul social sau o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, cenzorii sunt obligati sa prezinte observatiile si propunerile lor asupra faptelor reclamate.
(3) Daca cenzorii socotesc întemeiata si urgenta reclamatia actionarilor reprezentând o patrime din capitalul social, sunt obligati sa convoace imediat adunarea generala. În caz contrar, ei trebuie sa refere la prima adunare. Adunarea trebuie sa ia o hotarâre asupra celor reclamate.
(4) A patra parte din capitalul social se dovedeste prin depunerea actiunilor la banci din România ori la unitati ale acestora, respectiv prin blocarea actiunilor în cont în cazul actiunilor emise în forma dematerializata.
(5) Actiunile vor ramâne depuse, respectiv blocate, pâna dupa întrunirea adunarii generale extraordinare si dovada depunerii, respectiv a blocarilor, va legitima participarea actionarilor la aceasta adunare.

Art. 155. – (1) Actiunea în raspundere contra fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari si directorilor apartine adunarii generale, care va decide cu majoritatea prevazuta la art. 112.
(2) Hotarârea va putea fi luata chiar daca problema raspunderii acestora nu figureaza în ordinea de zi.
(3) Adunarea desemneaza cu aceeasi majoritate persoana însarcinata sa exercite actiunea în justitie.
(4) Daca adunarea decide sa porneasca actiune în raspundere contra administratorilor, mandatul acestora înceteaza de drept si adunarea va proceda la înlocuirea lor.
(5) Daca actiunea se porneste împotriva directorilor, acestia sunt suspendati de drept din functie pâna la ramânerea irevocabila a sentintei.
Art. 156. – (1) În caz de vacanta a unuia sau mai multor administratori, ceilalti administratori, împreuna cu cenzorii si deliberând în prezenta a doua treimi si cu majoritatea absoluta, procedeaza, daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel, la numirea unui administrator provizoriu pâna la convocarea adunarii generale. (2) Când este un singur administrator si acesta vrea sa se retraga, adunarea generala va trebui sa fie convocata. În caz de deces sau de împiedicare fizica a acestuia, numirea provizorie se va face de catre cenzori, însa adunarea generala va fi convocata de urgenta pentru numirea definitiva a administratorului.
Art. 157. – În cazul în care administratorul sau directorii încheie acte juridice care prejudiciaza societatea, iar societatea, din cauza pozitiei detinute de acestia, nu actioneaza în vederea recuperarii prejudiciului, oricare dintre actionarii minoritari are dreptul sa introduca actiune în numele societatii, în scopul recuperarii prejudiciului respectiv.
Art. 158. – (1)
Daca administratorii constata ca, în urma unor pierderi, activul net, determinat ca diferenta între totalul activelor si datoriile societatii, reprezinta mai putin de jumatate din valoarea capitalului social, vor convoca adunarea generala extraordinara, pentru a hotarî reîntregirea capitalului, reducerea lui la valoarea ramasa sau dizolvarea societatii.
(2) Prin actul constitutiv se poate stabili ca adunarea extraordinara sa fie convocata si la o pierdere mai mica. (3) În cazul când nici în a doua convocare nu s-a întrunit cvorumul prevazut la art. 115, administratorii vor cere instantei din raza teritoriala în care se afla sediul societatii numirea unui expert, care va verifica pierderea din capitalul social. Instanta, pe baza expertizei, constatând pierderea prevazuta la alin. (1) sau (2), va da o încheiere, autorizând administratorii sa convoace adunarea generala, care va putea sa hotarasca limitarea capitalului la suma ramasa sau dizolvarea societatii, cu orice numar de actionari prezenti.

Despre adunarile generale

Art. 110. – (1) Adunarile generale sunt ordinare si extraordinare.
(2) Când actul constitutiv nu dispune altfel, ele se vor tine la sediul societatii si în localul ce se va indica în convocare.

Art. 111. – (1) Adunarea ordinara se întruneste cel putin o data pe an, în cel mult 4 luni de la încheierea exercitiului financiar.
(2) În afara de dezbaterea altor probleme înscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata:
a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor administratorilor, ale cenzorilor sau ale auditorilor financiari, si sa fixeze dividendul;
b) sa aleaga pe administratori si cenzori;
c) sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul în curs administratorilor si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv;
d) sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor;
e) sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul financiar urmator;
f) sa hotarasca gajarea, închirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii.
Art. 112. – (1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social, iar hotarârile sa fie luate de actionarii ce detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat în adunare, daca în actul constitutiv sau în lege nu se prevede o majoritate mai mare.
(2) Daca adunarea nu poate lucra din cauza neîndeplinirii conditiilor de la alin. (1), adunarea ce se va întruni, dupa o a doua convocare, poate sa delibereze asupra problemelor puse la ordinea de zi a celei dintâi adunari, oricare ar fi partea de capital social reprezentata de actionarii prezenti, cu majoritate.
Art. 113. – Adunarea generala extraordinara se întruneste ori de câte ori este necesar a se lua o hotarâre pentru:
a) schimbarea formei juridice a societatii;
b) mutarea sediului societatii;
c) schimbarea obiectului de activitate al societatii;
d) înfiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel;
e) prelungirea duratei societatii;
f) majorarea capitalului social;
g) reducerea capitalului social sau reîntregirea lui prin emisiune de noi actiuni; h) fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;
i) dizolvarea anticipata a societatii;
j) conversia actiunilor dintr-o categorie în cealalta;
k) conversia unei categorii de obligatiuni în alta categorie sau în actiuni;
l) emisiunea de obligatiuni;
m) oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarâre pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare.
Art. 114. – (1) Exercitiul atributiilor mentionate la art. 113 lit. b), c), f), g) si j) va putea fi delegat consiliului de administratie sau administratorului unic prin actul constitutiv sau prin hotarâre a adunarii generale extraordinare. (2) Dispozitiile art. 131 alin. (4) si (5), ale art. 132, cu exceptia alin. (6), si ale art. 133 se aplica si în cazul deciziilor adoptate de catre administratori în conditiile alin. (1), societatea urmând a fi reprezentata în justitie de persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însarcinata, pâna ce adunarea generala, convocata în acest scop, va alege o alta persoana.
Art. 115. – Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare, când actul constitutiv nu dispune altfel, sunt necesare: – la prima convocare, prezenta actionarilor reprezentând trei patrimi din capitalul social, iar hotarârile sa fie luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social; – la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentând jumatate din capitalul social, iar hotarârile sa fie luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin o treime din capitalul social.
Art. 116. – (1) Hotarârea unei adunari generale de a modifica drepturile sau obligatiile referitoare la o categorie de actiuni nu produce efecte decât în urma aprobarii acestei hotarâri de catre adunarea speciala a detinatorilor de actiuni din acea categorie.
(2) Dispozitiile prezentei sectiuni privind convocarea, cvorumul si desfasurarea adunarilor generale ale actionarilor se aplica si adunarilor speciale.
(3) Hotarârile initiate de adunarile speciale vor fi supuse aprobarii adunarilor generale corespunzatoare. Art. 117. – (1) Adunarea generala va fi convocata de administratori de câte ori va fi nevoie, în conformitate cu dispozitiile din actul constitutiv.
(2) Termenul de întrunire în nici un caz nu poate fi mai mic de 15 zile de la publicarea convocarii.
(3) Convocarea va fi publicata în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si într-unul dintre ziarele de larga raspândire din localitatea în care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate.
(4) Daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta numai prin scrisoare recomandata sau, daca actul constitutiv permite, prin scrisoare simpla, expediata cu cel putin 15 zile înainte de data tinerii adunarii, la adresa actionarului, înscrisa în registrul actionarilor. Schimbarea adresei nu poate fi opusa societatii, daca nu i-a fost comunicata în scris de actionar.
(5) De asemenea, convocarea poate fi facuta prin afisare la sediul societatii, însotita de un convocator ce va fi semnat de actionari, cu cel putin 15 zile înainte de data tinerii adunarii. Semnatura actionarului si data semnarii vor fi certificate de un functionar anume desemnat.
(6) Modurile de convocare prevazute la alin. (4) si (5) nu pot fi folosite, daca sunt interzise prin actul constitutiv al societatii sau prin dispozitii legale.
(7) Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii, precum si ordinea de zi, cu mentionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunarii.
(8) Când în ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor.
(9) Actionarii societatilor de tip închis pot face, în scris, propuneri adresate administratorilor pentru completarea ordinii de zi, cu exceptia cazului când acestea se refera la modificarea actului constitutiv, cu cel putin 5 zile înainte de data adunarii, urmând ca propunerile sa fie înscrise pe ordinea de zi cu aprobarea adunarii generale.

Art. 118. – (1) În înstiintarea pentru prima adunare generala se va putea fixa ziua si ora pentru cea de-a doua adunare, când cea dintâi nu s-ar putea tine.
(2) A doua adunare generala nu se poate întruni în chiar ziua fixata pentru prima adunare.
(3) Daca ziua pentru a doua adunare generala nu este mentionata în înstiintarea publicata pentru prima adunare, termenul prevazut la art. 117 va putea fi redus la 8 zile.
Art. 119. – (1) Administratorii sunt obligati sa convoace de îndata adunarea generala, la cererea actionarilor reprezentând a zecea parte din capitalul social sau o cota mai mica, daca în actul constitutiv se prevede astfel si daca cererea cuprinde dispozitii ce intra în atributiile adunarii.
(2)
Adunarea generala va avea lor în termen de o luna de la cerere.
(3) Daca administratorii nu convoaca adunarea generala, instanta de la sediul societatii va putea autoriza, cu citarea administratorilor si în conformitate cu art. 331-339 din Codul de procedura civila, convocarea adunarii generale de catre persoanele care îndeplinesc conditiile prevazute la alin. (1). Prin aceeasi încheiere instanta va stabili data de referinta prevazuta de art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida.
Art. 120. – Actionarii exercita dreptul lor de vot în adunarea generala, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda, cu exceptia prevazuta la art. 101 alin. (2).
Art. 121. – Actionarii reprezentând întreg capitalul social vor putea, daca nici unul dintre ei nu se opune, sa tina o adunare generala si sa ia orice hotarâre de competenta adunarii, fara respectarea formalitatilor cerute pentru convocarea ei.
Art. 122. – În cazul societatilor închise cu actiuni nominative, prin actul constitutiv se poate conveni tinerea adunarilor generale si prin corespondenta.
Art. 123. – (1) La adunarile generale, actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin înstiintarea de convocare, cu cel putin 5 zile înainte de adunare. Cenzorii vor constata, printr-un proces-verbal, depunerea la timp a actiunilor. Actiunile vor ramâne depuse pâna dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 10 zile de la data acesteia.
(2) Administratorul unic sau consiliul de administratie, dupa caz, va stabili o data de referinta pentru actionarii îndreptatiti sa fie înstiintati si sa voteze în cadrul adunarii generale, data ce va ramâne valabila si în cazul în care adunarea generala este convocata din nou din cauza neîntrunirii cvorumului. Data de referinta astfel stabilita nu va depasi 60 de zile înainte de data la care adunarea generala este convocata pentru prima oara.
(3) Actionarii îndreptatiti sa încaseze dividende sau sa exercite orice alte drepturi sunt cei înscrisi în evidentele societatii sau în cele furnizate de registrul independent privat al actionarilor, corespunzatoare datei de referinta. Art. 124. – (1) Daca actiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de aceste actiuni apartine uzufructuarului în adunarile generale ordinare si nudului proprietar în adunarile generale extraordinare. (2) Daca asupra actiunilor sunt constituite garantii reale mobiliare, dreptul de vot apartine proprietarului.
Art. 125. – (1) Actionarii nu vor putea fi reprezentati în adunarile generale decât prin alti actionari, în baza unei procuri speciale, cu exceptia cazurilor prevazute de art. 102 alin. (2) si (3), când procura speciala poate fi data si altui coproprietar.
(2) Actionarii care nu au capacitatea legala, precum si persoanele juridice pot fi reprezentati prin reprezentantii lor legali, care, la rândul lor, pot da procura speciala altor actionari.
(3) Procurile vor fi depuse în original, în termenul în care actionarii sunt obligati sa depuna actiunile sau în termenul prevazut de actul constitutiv. Ele vor fi retinute de societate, facându-se mentiune despre aceasta în procesul-verbal.
(4) Prin actul constitutiv se poate deroga de la dispozitiile privitoare la reprezentarea numai prin actionari.
(5) Administratorii si functionarii societatii nu pot reprezenta pe actionari, sub sanctiunea nulitatii hotarârii, daca, fara votul acestora, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.
Art. 126. – (1) Administratorii nu pot vota, în baza actiunilor pe care le poseda, nici personal, nici prin mandatar, descarcarea gestiunii lor sau o problema în care persoana sau administratia lor ar fi în discutie.
(2) Ei pot vota însa situatia financiara anuala daca, detinând cel putin jumatate din participarea la capitalul social, nu se poate forma majoritatea legala fara votul lor.
Art. 127. – (1) Actionarul care, într-o anumita operatiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societatii, va trebui sa se abtina de la deliberarile privind acea operatiune.
(2) Actionarul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de daunele produse societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta. Art. 128. – Dreptul de vot nu poate fi cedat. Orice conventie privind exercitarea într-un anumit fel a dreptului de vot este nula.
Art. 129. – (1) În ziua si la ora aratate în convocare, sedinta adunarii se va deschide de catre presedintele consiliului de administratie sau de catre acela care îi tine locul.
(2) Adunarea generala va alege, dintre actionarii prezenti, unul pâna la trei secretari, care vor verifica lista de prezenta a actionarilor, indicând capitalul social pe care îl reprezinta fiecare, procesul-verbal întocmit de cenzori pentru constatarea numarului actiunilor depuse si îndeplinirea tuturor formalitatilor cerute de lege si de actul constitutiv pentru tinerea adunarii generale.
(3) Adunarea generala va putea hotarî ca operatiunile prevazute în alineatul precedent sa fie supravegheate sau îndeplinite de un notar public, pe cheltuiala societatii.
(4) Unul dintre secretari întocmeste procesul-verbal al sedintei adunarii generale.
(5) Presedintele va putea desemna, dintre functionarii societatii, unul sau mai multi secretari tehnici, care sa ia parte la executarea operatiunilor prevazute în alineatele precedente.
(6) Dupa constatarea îndeplinirii cerintelor legale si a prevederilor actului constitutiv pentru tinerea adunarii generale, se intra în ordinea de zi.
Art. 130. – (1) Hotarârile adunarilor generale se iau prin vot deschis.
(2) Oricare ar fi prevederile actului constitutiv, votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor, pentru revocarea lor si pentru luarea hotarârilor referitoare la raspunderea administratorilor.
Art. 131. – (1) Un proces-verbal, semnat de presedinte si secretar, va constata îndeplinirea formalitatilor de convocare, data si locul adunarii generale, actionarii prezenti, numarul actiunilor, dezbaterile în rezumat, hotarârile luate, iar la cererea actionarilor, declaratiile facute de ei în sedinta.
(2) La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum si listele de prezenta a actionarilor. (3) Procesul-verbal va fi trecut în registrul adunarilor generale.
(4) Pentru a fi opozabile tertilor, hotarârile adunarii generale vor fi depuse în termen de 15 zile la oficiul registrului comertului, spre a fi mentionate în registru si publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. În cazul în care aceste hotarâri implica modificarea actului constitutiv, se va putea publica numai actul aditional cuprinzând textul integral al clauzelor modificate.
(5) Ele nu vor putea fi executate mai înainte de aducerea la îndeplinire a acestor formalitati.

Art. 132. – (1) Hotarârile luate de adunarea generala în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.
(2) Hotarârile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justitie, în termen de 15 zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta în procesul-verbal al sedintei.
(3) Când se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la actiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata si de orice persoana interesata.
(4) Administratorii nu pot ataca hotarârea adunarii generale privitoare la revocarea lor din functie.
(5) Cererea se va solutiona în contradictoriu cu societatea, reprezentata prin administratori.
(6) Daca hotarârea este atacata de toti administratorii, societatea va fi reprezentata în justitie de persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însarcinata, pâna ce adunarea generala, convocata în acest scop, va alege alta persoana.
(7)
Actiunea se va introduce la tribunalul în a carui raza teritoriala îsi are sediul societatea.
(8) Daca au fost introduse mai multe actiuni în anulare, ele pot fi conexate.
(9) Cererea se va judeca în camera de consiliu.
(10) Hotarârea irevocabila de anulare va fi mentionata în registrul comertului si publicata în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. De la data publicarii, ea este opozabila tuturor actionarilor.
Art. 133. – (1) O data cu intentarea actiunii în anulare, reclamantul poate cere instantei, pe cale de ordonanta presedintiala, suspendarea executarii hotarârii atacate.
(2) Presedintele, încuviintând suspendarea, poate obliga pe reclamant la o cautiune.
(3) Împotriva ordonantei de suspendare se poate face recurs în termen de 5 zile de la pronuntare.
Art. 134. – (1) Actionarii care nu sunt de acord cu hotarârile luate de adunarea generala cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediului sau la forma societatii au dreptul de a se retrage din societate si de a obtine de la societate contravaloarea actiunilor pe care le poseda, la valoarea medie determinata de catre un expert autorizat, prin folosirea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de standardele europene de evaluare (EVS).
(2) Costurile generate de efectuarea expertizei se suporta de societatea în cauza.
(3) O data cu declaratia de retragere, actionarii vor preda societatii actiunile pe care le poseda, daca acestea au fost eliberate în conditiile art. 97. (4) Ca urmare a retragerii actionarilor în conditiile prevazute de alin. (1), actiunile acestora vor fi dobândite de societate, dispozitiile art. 103 alin. (7) fiind aplicabile.
Art. 135. – (1) Între sedintele adunarilor generale, cel mult de doua ori în cursul unui exercitiu financiar, actionarii au dreptul de a se informa asupra gestiunii societatii, consultând documentele prevazute în actul constitutiv, în conformitate cu art. 8 lit. i). Ei vor putea cere, pe cheltuiala lor, copii legalizate de pe acestea. În urma consultarii actionarii vor putea sesiza, în scris, consiliul de administratie, care va trebui sa le raspunda tot în scris, în termen de 15 zile de la înregistrarea sesizarii.
(2) Daca consiliul de administratie nu va raspunde în termenul stabilit la alin. (1), actionarii se vor putea adresa instantei competente, care va putea obliga societatea la plata unei sume de bani pentru fiecare zi de întârziere. Art. 136. – (1) Unul sau mai multi actionari, detinând cel putin 10% din actiunile reprezentând capitalul social, vor putea cere – individual sau împreuna – instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, însarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa întocmeasca un raport, care sa le fie înmânat si, totodata, predat oficial cenzorilor societatii, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare.
(2) Onorariile expertilor vor fi suportate de societate, cu exceptia cazurilor în care sesizarea a fost facuta cu rea-credinta.

Societatile pe actiuni

SECTIUNEA I Despre actiuni

Art. 91. – (1) În societatea pe actiuni, capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate, care, dupa modul de transmitere, pot fi nominative sau la purtator.
(2) Felul actiunilor va fi determinat prin actul constitutiv; în caz contrar ele vor fi nominative. Actiunile nominative pot fi emise în forma materiala, pe suport hârtie, sau în forma dematerializata, caz în care se înregistreaza în registrul actionarilor.
(3) Actiunile emise de o societate pe actiuni, ca urmare a subscriptiei prin oferta publica de valori mobiliare, definita ca atare prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2002
Art. 92. – (1) Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decât valoarea nominala.
(2)
Actiunile neplatite în întregime sunt întotdeauna nominative.
(3) Capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiuni pâna când nu vor fi fost complet platite cele din emisiunea precedenta.
(4) Actiunile nominative pot fi convertite în actiuni la purtator si invers, prin hotarârea adunarii generale extraordinare a actionarilor, luata în conditiile art. 115. (5) Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe actiuni, când acestea sunt emise în forma materiala.
Art. 93. – (1) Valoarea nominala a unei actiuni nu va putea fi mai mica de 1.000 lei.
(2) Actiunile vor cuprinde:
a) denumirea si durata societatii;
b) data actului constitutiv, numarul din registrul comertului sub care este înmatriculata societatea, codul unic de înregistrare si numarul Monitorului Oficial al României, Partea a IV-a, în care s-a facut publicarea;
c) capitalul social, numarul actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala a actiunilor si varsamintele efectuate;
d) avantajele acordate fondatorilor.
(3) Pentru actiunile nominative se vor mai mentiona: numele, prenumele, codul numeric personal si domiciliul actionarului persoana fizica; denumirea, sediul, numarul de înmatriculare si codul unic de înregistrare ale actionarului persoana juridica, dupa caz.
(4) Actiunile trebuie sa poarte semnatura a doi administratori, când sunt mai multi, sau a unicului administrator. Art. 94. – (1) Actiunile trebuie sa fie de o egala valoare; ele acorda posesorilor drepturi egale.
(2) Se pot emite totusi în conditiile actului constitutiv categorii de actiuni care confera titularilor drepturi diferite, potrivit dispozitiilor art. 95 si 96.
Art. 95. – (1) Se pot emite actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot, ce confera titularului:
a) dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exercitiului financiar, înaintea oricarei alte prelevari;
b) drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare, cu exceptia dreptului de a participa si de a vota, în temeiul acestor actiuni, în adunarile generale ale actionarilor.
(2) Actiunile cu dividend prioritar, fara drept de vot, nu pot depasi o patrime din capitalul social si vor avea aceeasi valoare nominala ca si actiunile ordinare.
(3) Reprezentantii, administratorii si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot.
(4) Actiunile preferentiale si actiunile ordinare vor putea fi convertite dintr-o categorie în cealalta prin hotarârea adunarii generale extraordinare a actionarilor, luata în conditiile art. 115.
Art. 96. – Titularii fiecarei categorii de actiuni se reunesc în adunari speciale, în conditiile stabilite de actul constitutiv al societatii. Orice titular al unor asemenea actiuni poate participa la aceste adunari.
Art. 97. – În cazul în care nu a emis si nu a eliberat actiuni în forma materiala, societatea, din oficiu sau la cererea actionarilor, le va elibera câte un certificat de actionar cuprinzând datele prevazute la art. 93 alin. (2) si (3) si, în plus, numarul, categoria si valoarea nominala a actiunilor, proprietate a actionarului, pozitia la care acesta este înscris în registrul actionarilor si, dupa caz, numarul de ordine al actiunilor.
Art. 98. – (1) Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise în forma materiala se transmite prin declaratie facuta în registrul actionarilor si prin mentiunea facuta pe titlu, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise în forma dematerializata se transmite prin declaratie facuta în registrul actionarilor, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea si alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor. (2) Dreptul de proprietate asupra actiunilor emise în forma dematerializata si tranzactionate pe o piata organizata se transmite în conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2002.
(3) Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data când s-a facut mentiunea de transmitere în registrul actionarilor.

Art. 99. – Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator se transfera prin simpla traditiune a acestora.
Art. 100. – (1) Când actionarii nu au efectuat plata varsamintelor pe care le datoreaza în termenele prevazute la art. 8 lit. d) si la art. 21 alin. (1), societatea îi va invita sa-si îndeplineasca aceasta obligatie, printr-o somatie colectiva, publicata de doua ori, la un interval de 15 zile, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si într-un ziar de larga raspândire.
(2) Când, nici în urma acestei somatii, actionarii nu vor efectua varsamintele, consiliul de administratie va putea decide fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, fie anularea acestor actiuni nominative.
(3) Decizia de anulare se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate.
(4) În locul actiunilor anulate vor fi emise noi actiuni purtând acelasi numar, care vor fi vândute.
(5) Sumele obtinute din vânzare vor fi întrebuintate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare si de vânzare, a dobânzilor de întârziere si a varsamintelor neefectuate; restul va fi înapoiat actionarilor.
(6) Daca pretul obtinut nu este îndestulator pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societatii sau daca vânzarea nu are loc din lipsa de cumparatori, societatea va putea sa se îndrepte împotriva subscriitorilor si cesionarilor, conform art. 98.
(7) Daca, în urma îndeplinirii acestor formalitati, nu s-au realizat sumele datorate societatii, se va proceda de îndata la reducerea capitalului social în proportie cu diferenta dintre acesta si capitalul existent.
Art. 101. – (1) Orice actiune platita da dreptul la un vot în adunarea generala, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel.
(2) Actul constitutiv poate limita numarul voturilor apartinând actionarilor care poseda mai mult de o actiune. (3) Exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta.
Art. 102. – (1) Actiunile sunt indivizibile.
(2) Când o actiune nominativa devine proprietatea mai multor persoane, societatea nu este obligata sa înscrie transmiterea atât timp cât acele persoane nu vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultând din actiune.
(3) De asemenea, când o actiune la purtator apartine mai multor persoane, acestea trebuie sa desemneze un reprezentant comun.
(4) Atât timp cât o actiune este proprietatea indiviza sau comuna a mai multor persoane, acestea sunt raspunzatoare în mod solidar pentru efectuarea varsamintelor datorate.
Art. 103. – (1) Societatea nu poate dobândi propriile sale actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza în nume propriu, dar pe seama acestei societati, în afara de cazul în care adunarea generala extraordinara a actionarilor hotaraste altfel, cu respectarea dispozitiilor care urmeaza.
(2) Autorizând dobândirea, adunarea generala extraordinara va stabili, în principal, modalitatile de dobândire, numarul maxim de actiuni ce urmeaza a fi dobândite, contravaloarea lor minima si maxima si perioada efectuarii operatiunii, care nu va putea depasi 18 luni de la data publicarii hotarârii adunarii generale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(3) Valoarea actiunilor proprii, dobândite de societate, inclusiv a celor aflate în portofoliul sau, nu poate depasi 10% din capitalul social subscris.
(4) Se pot dobândi numai actiuni integral liberate si numai în cazul în care capitalul social subscris este integral varsat.
(5) Plata actiunilor astfel dobândite se va face numai din profitul distribuibil si din rezervele disponibile ale societatii, cu exceptia rezervelor legale, înscrise în ultima situatie financiara anuala aprobata.
(6)
În raportul de gestiune care însoteste situatia financiara anuala se vor arata: motivele care au determinat dobândirea de actiuni proprii, numarul, valoarea nominala, contravaloarea actiunilor dobândite si fractiunea de capital social pe care ele o reprezinta.
(7)
Actiunile proprii dobândite cu încalcarea dispozitiilor prezentului articol vor fi înstrainate în termen de cel mult un an de la data subscrierii lor, în modul stabilit de adunarea generala extraordinara. Cele neînstrainate în acest termen vor fi anulate, societatea fiind obligata sa reduca corespunzator capitalul social.
(8) Dispozitiile prezentului articol se aplica si în cazurile în care o societate, în care alta societate detine majoritatea drepturilor de vot sau exercita direct ori indirect o influenta dominanta, dobândeste actiuni ale societatii dominante.
Art. 104. – Restrictiile prevazute la art. 103 nu se aplica atunci când dobândirea de catre societate a unui numar determinat de actiuni proprii, integral liberate, se face în vreuna dintre urmatoarele situatii:
a) cu scopul de a reduce capitalul social, potrivit art. 207, prin anularea unui numar de actiuni proprii de o valoare corespunzatoare reducerii;
b) pentru cesionarea catre personalul societatii a unui numar de actiuni proprii, în limitele si în conditiile aprobate de adunarea generala a actionarilor. Operatiunea de cesionare nu va depasi un an de la data publicarii hotarârii adunarii generale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a;
c) prin efectul succesiunii universale sau al fuziunii ori al unei hotarâri judecatoresti pronuntate într-o procedura de urmarire silita împotriva unui debitor al societatii;
d) cu titlu gratuit;
e) în scopul regularizarii cursului actiunilor proprii pe piata bursiera sau pe piata organizata extrabursiera, dar numai cu avizul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.
Art. 105. – (1) O societate nu poate sa acorde avansuri sau împrumuturi si nici sa constituie garantii în vederea subscrierii sau dobândirii propriilor sale actiuni de catre un tert.
(2) Constituirea garantiilor reale mobiliare asupra propriilor actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza în nume propriu, dar pe seama societatii, este asimilata cu dobândirea propriilor actiuni. Actiunile vor fi însa contabilizate separat.
(3) Dispozitiile prezentului articol nu se aplica operatiunilor curente ale societatilor bancare si de credit, nici operatiunilor efectuate în vederea dobândirii de catre salariatii societatii a actiunilor acesteia sau ale uneia dintre filialele sale.
Art. 106. – (1) Constituirea de garantii reale mobiliare asupra actiunilor se face prin înscris sub semnatura privata, în care se vor arata cuantumul datoriei, valoarea si categoria actiunilor cu care se garanteaza, iar în cazul actiunilor la purtator si nominative emise în forma materiala, si prin mentionarea garantiei pe titlu, semnata de creditor si debitorul actionar sau de mandatarii acestora.
(2) Garantia se înregistreaza în registrul actionarilor tinut de administratori sau, dupa caz, de societatea independenta care tine registrul actionarilor. Creditorului în favoarea caruia s-a constituit garantia reala mobiliara asupra actiunilor i se elibereaza o dovada a înregistrarii acesteia.
(3) Garantia devine opozabila tertilor si dobândeste rangul în ordinea de preferinta a creditorilor de la data înregistrarii în Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.
Art. 107. – Actiunile dobândite potrivit art. 103 alin. (1)-(5) si alin. (8) nu dau drept la dividende. Pe toata durata posedarii lor de catre societate, dreptul de vot pe care îl confera aceste actiuni este suspendat, iar majoritatile de prezenta si de vot pentru luarea în mod valabil a hotarârilor în adunarile generale se raporteaza la restul capitalului social. Art. 108. – Actionarii care ofera spre vânzare actiunile lor prin oferta publica vor trebui sa întocmeasca un prospect de oferta în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/2002.
Art. 109. –
Situatia actiunilor trebuie sa fie cuprinsa în anexa la situatia financiara anuala si, în mod deosebit, sa se precizeze daca ele au fost integral liberate si, dupa caz, numarul actiunilor pentru care s-a cerut, fara rezultat, efectuarea varsamintelor.

Societatile în comandita simpla

Art. 88. – Administratia societatii în comandita simpla se va încredinta unuia sau mai multor asociati comanditati.

Art. 89. – (1) Comanditarul poate încheia operatiuni în contul societatii numai pe baza unei procuri speciale pentru operatiuni determinate, data de reprezentantii societatii si înscrisa în registrul comertului. În caz contrar, comanditarul devine raspunzator fata de terti nelimitat si solidar, pentru toate obligatiunile societatii contractate de la data operatiunii încheiate de el.
(2) Comanditarul poate îndeplini servicii în administratia interna a societatii, poate face acte de supraveghere, poate participa la numirea si la revocarea administratorilor, în cazurile prevazute de lege, sau poate acorda, în limitele actului constitutiv, autorizarea administratorilor pentru operatiunile ce depasesc puterile lor.

3) Comanditarul are, de asemenea, dreptul de a cere copie de pe situatiile financiare anuale si de a controla exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale si a celorlalte documente justificative.
Art. 90. – Dispozitiile art. 75, 76 alin. (1), art. 77, 79, 83, 84, 86 si 87 se vor aplica si societatilor în comandita simpla, iar dispozitiile art. 80, 81, 82 si 85, asociatilor comanditati.

Societatile în nume colectiv

Art. 75. – Dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, afara de stipulatie contrara în actul constitutiv.

Art. 76. – (1) Daca actul constitutiv dispune ca administratorii sa lucreze împreuna, decizia trebuie luata în unanimitate; în caz de divergenta între administratori, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.
(2) Pentru actele urgente, a caror neîndeplinire ar cauza o paguba mare societatii, poate decide un singur administrator în lipsa celorlalti, care se gasesc în imposibilitate, chiar momentana, de a lua parte la administratie. Art. 77. – (1) Asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social pot alege unul sau mai multi administratori dintre ei, fixându-le puterile, durata însarcinarii si eventuala lor remuneratie, afara numai daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel.
(2) Cu aceeasi majoritate asociatii pot decide asupra revocarii administratorilor sau asupra limitarii puterilor lor, afara de cazul în care administratorii au fost numiti prin actul constitutiv.

Art. 78. – (1) Daca un administrator ia initiativa unei operatiuni ce depaseste limitele operatiunilor obisnuite comertului pe care îl exercita societatea, acesta trebuie sa înstiinteze pe ceilalti administratori, înainte de a o încheia, sub sanctiunea suportarii pierderilor ce ar rezulta din aceasta.
(2) În caz de opozitie a vreunuia dintre ei, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.
(3) Operatiunea încheiata în contra opozitiei facute este valabila fata de tertii carora nu li se va fi comunicat aceasta opozitie.
Art. 79. – (1) Asociatul care, într-o operatiune determinata, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operatiune.
(2) Asociatul care contravine dispozitiilor alin. (1) este raspunzator de daunele cauzate societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.
Art. 80. – Asociatul care, fara consimtamântul scris al celorlalti asociati, întrebuinteaza capitalul, bunurile sau creditul societatii în folosul sau sau în acela al unei alte persoane este obligat sa restituie societatii beneficiile ce au rezultat si sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate.
Art. 81. – (1) Nici un asociat nu poate lua din fondurile societatii mai mult decât i s-a fixat pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa le faca în interesul societatii.
(2) Asociatul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de sumele luate si de daune.
(3) Se va putea stipula, prin actul constitutiv, ca asociatii pot lua din casa societatii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare.
Art. 82. – (1) Asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, în alte societati concurente sau având acelasi obiect de activitate, nici sa faca operatiuni în contul lor sau al altora, în acelasi fel de comert sau într-unul asemanator, fara consimtamântul celorlalti asociati.
(2) Consimtamântul se socoteste dat daca participarea sau operatiunile fiind anterioare actului constitutiv au fost cunoscute de ceilalti asociati si acestia nu au interzis continuarea lor.
(3) În caz de încalcare a prevederilor alin. (1) si (2), societatea, în afara de dreptul de a exclude pe asociat, poate sa decida ca acesta a lucrat în contul ei sau sa ceara despagubiri.
(4) Acest drept se stinge dupa trecerea a 3 luni din ziua când societatea a avut cunostinta, fara sa fi luat vreo hotarâre.
Art. 83. – Când aportul la capitalul social apartine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar fata de societate si trebuie sa desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgând din acest aport.
Art. 84. – (1) Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cât timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse.
(2) Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, în afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobânda legala din ziua scadentei creantelor.
Art. 85. – (1) Asociatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile îndeplinite în numele societatii de persoanele care o reprezinta.
(2) Hotarârea judecatoreasca obtinuta împotriva societatii este opozabila fiecarui asociat.
Art. 86. – Pentru aprobarea situatiei financiare anuale si pentru deciziile referitoare la introducerea actiunii în raspunderea administratorilor este necesar votul asociatilor reprezentând majoritatea capitalului social.
Art. 87. – (1) Cesiunea aportului de capital social este posibila daca a fost permisa prin actul constitutiv.
(2) Cesiunea nu libereaza pe asociatul cedent de ceea ce mai datoreaza societatii din aportul sau de capital.
(3) Fata de terti, cedentul ramâne raspunzator potrivit art. 225.
(4) Când actul constitutiv prevede cazurile de retragere a unui asociat, se vor aplica dispozitiile art. 225 si 229.

Functionarea societatilor comerciale

CAPITOLUL I Dispozitii comune

Art. 65. – (1) În lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport în societate devin proprietatea acesteia din momentul înmatricularii ei în registrul comertului.
(2) Asociatul care întârzie sa depuna aportul social este raspunzator de daunele pricinuite, iar daca aportul a fost stipulat în numerar este obligat si la plata dobânzilor legale din ziua în care trebuia sa faca varsamântul.
Art. 66. – (1) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare.
(2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, în timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor.
Art. 67. – (1) Cota-parte din profit ce se plateste fiecarui asociat constituie dividend.
(2) Dividendele se platesc asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Ele se platesc în termenul stabilit de catre adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 8 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar încheiat. În caz contrar, societatea comerciala va plati o penalitate aferenta perioadei de întârziere, la nivelul dobânzii legale.
(3) Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii.
(4) Dividendele platite contrar dispozitiilor alin. (2) si (3) se restituie, daca societatea dovedeste ca asociatii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurarile existente, trebuiau sa o cunoasca.
(5) Dreptul la actiunea de restituire a dividendelor se prescrie în termen de 3 ani de la data distribuirii lor.
(6) Dividendele care se cuvin dupa data transmiterii actiunilor apartin cesionarului, în afara de cazul în care partile au convenit altfel.
Art. 68. – Aportul asociatilor la capitalul social nu este purtator de dobânzi.
Art. 69. – Daca se constata o pierdere a activului net, capitalul social va trebui reîntregit sau redus înainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit.
Art. 70. – (1) Administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societatii, afara de restrictiile aratate în actul constitutiv. (2) Ei sunt obligati sa ia parte la toate adunarile societatii, la consiliile de administratie si la organele de conducere similare acestora. Art. 71. – (1) Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu îl pot transmite decât daca aceasta facultate li s-a acordat în mod expres.
(2) În cazul încalcarii prevederilor alin. (1), societatea poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operatiune.
(3) Administratorul care, fara drept, îsi substituie alta persoana raspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse societatii.
Art. 72. – Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele special prevazute în aceasta lege.
Art. 73. – (1) Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru:
a) realitatea varsamintelor efectuate de asociati;
b) existenta reala a dividendelor platite;
c) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;
d) exacta îndeplinire a hotarârilor adunarilor generale;
e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
(2) Actiunea în raspundere împotriva administratorilor apartine si creditorilor societatii, care o vor putea exercita numai în caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata.
Art. 74. – (1) În orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect si alte documente întrebuintate în comert, emanând de la o societate, trebuie sa se mentioneze denumirea, forma juridica, sediul si codul unic de înregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia din domeniu.
(2) Pentru societatea cu raspundere limitata va trebui mentionat si capitalul social, iar pentru societatea pe actiuni si în comandita pe actiuni se va mentiona si capitalul social, din care cel efectiv varsat, potrivit ultimei situatii financiare anuale aprobate.

Unele dispozitii procedurale

Art. 60. – (1) Încheierile judecatorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrari în registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului.
(2) Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii încheierii pentru parti si de la data publicarii încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.
(3) Recursul se depune si se mentioneaza în registrul comertului unde s-a facut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comertului înainteaza recursul curtii de apel în a carei raza teritoriala se afla sediul societatii, iar în cazul sucursalelor înfiintate în alt judet, curtii de apel în a carei raza teritoriala se afla sediul sucursalei.
(4) Motivele recursului se pot depune la instanta, cu cel putin doua zile înaintea termenului de judecata.
(5) În cazul admiterii recursului, decizia instantei de recurs va fi mentionata în registrul comertului, fiind aplicabile dispozitiile art. 48-49 si 56-59.
Art. 61. – (1) Creditorii sociali si orice alte persoane prejudiciate prin hotarârile asociatilor privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opozitie prin care sa solicite instantei judecatoresti sa oblige, dupa caz, societatea sau asociatii la repararea prejudiciului cauzat, prevederile art. 57 fiind aplicabile. (2) În sensul prezentei legi, prin hotarârea asociatilor se întelege si hotarârea organelor statutare ale societatii, iar termenul asociati include si actionarii, în afara de cazul în care din context rezulta altfel.
Art. 62. – (1) Opozitia se face în termen de 30 de zile de la data publicarii hotarârii asociatilor sau a actului aditional modificator în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, daca prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comertului care, în termen de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona în registru si o va înainta instantei judecatoresti competente.
(2) Dispozitiile art. 133 referitoare la suspendare se aplica în mod corespunzator. Opozitia se judeca în camera de consiliu, cu citarea partilor, fiind aplicabile dispozitiile art. 114 alin. 5 din Codul de procedura civila.
(3) Hotarârea pronuntata asupra opozitiei este supusa numai recursului.
Art. 63. – Cererile si caile de atac prevazute de prezenta lege, de competenta instantelor judecatoresti, se solutioneaza de instanta locului unde societatea îsi are sediul principal.
Art. 64. – Citarea partilor în fata judecatorului delegat si comunicarea actelor sale se fac, de catre oficiul registrului comertului, prin posta, cu scrisoare recomandata, atasându-se recipisa la dosar, sau prin agenti ai oficiului registrului comertului, ori în conditiile Codului de procedura civila.

Efectele încalcarii cerintelor legale de constituire a societatii

Art. 46. – (1) Când actul constitutiv nu cuprinde mentiunile prevazute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalca o dispozitie imperativa a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerinta legala pentru constituirea societatii, judecatorul delegat, din oficiu sau la cererea oricaror persoane care formuleaza o cerere de interventie, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afara de cazul în care asociatii înlatura asemenea neregularitati. Judecatorul delegat va lua act în încheiere de regularizarile efectuate.
(2) În cazul în care au fost formulate cereri de interventie, judecatorul va cita intervenientii si se va pronunta asupra cererilor acestora în conditiile art. 49 si urmatoarele din Codul de procedura civila, nefiind aplicabile dispozitiile art. 335 din Codul de procedura civila.
Art. 47. – (1) În cazul în care fondatorii sau reprezentantii societatii nu au cerut înmatricularea ei în termen legal, oricare asociat poate cere oficiului registrului comertului efectuarea înmatricularii, dupa ce, prin notificare sau scrisoare recomandata, i-a pus în întârziere, iar ei nu s-au conformat în cel mult 8 zile de la primire.
(2) Daca, totusi, înmatricularea nu s-a efectuat în termenele prevazute de alineatul precedent, asociatii sunt eliberati de obligatiile ce decurg din subscriptiile lor, dupa trecerea a 3 luni de la data autentificarii actului constitutiv, în afara de cazul în care acesta prevede altfel.
(3) Daca un asociat a cerut îndeplinirea formalitatilor de înmatriculare, nu se va mai putea pretinde de nici unul dintre ei eliberarea de obligatiile ce decurg din subscriptie.
Art. 48. – (1) În cazul unor neregularitati constatate dupa înmatriculare, societatea este obligata sa ia masuri pentru înlaturarea lor, în cel mult 8 zile de la data constatarii acelor neregularitati.
(2) Daca societatea nu se conformeaza, orice persoana interesata poate cere tribunalului sa oblige organele societatii, sub sanctiunea platii de daune cominatorii, sa le regularizeze.
(3) Dreptul la actiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de un an de la data înmatricularii societatii.
Art. 49. – Fondatorii, reprezentantii societatii, precum si primii membri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale societatii raspund nelimitat si solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularitatile la care se refera art. 46-48.
Art. 50. – (1) Actele sau faptele, pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevazuta de lege, nu pot fi opuse tertilor, în afara de cazul în care societatea face dovada ca acestia le cunosteau.
(2) Operatiunile efectuate de societate înainte de a 16-a zi de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a încheierii judecatorului delegat nu sunt opozabile tertilor, care dovedesc ca au fost în imposibilitate de a lua cunostinta despre ele.
Art. 51. – Tertii pot invoca însa actele sau faptele cu privire la care nu s-a îndeplinit publicitatea, în afara de cazul în care omisiunea publicitatii le lipseste de efecte.
Art. 52. – Societatea este obligata sa verifice identitatea dintre textul depus la oficiul registrului comertului si cel publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a sau în presa. În caz de neconcordanta, tertii pot opune societatii oricare dintre texte, în afara de cazul în care societatea face dovada ca ei cunosteau textul depus la oficiul registrului comertului.
Art. 53. – Fondatorii, reprezentantii si alte persoane, care au lucrat în numele unei societati în curs de constituire, raspund solidar si nelimitat fata de terti pentru actele juridice încheiate cu acestia în contul societatii, în afara de cazul în care societatea, dupa ce a dobândit personalitate juridica, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale societatii înca de la data încheierii lor.
Art. 54. – (1) Nici societatea si nici tertii nu pot opune, pentru a se sustrage de la obligatiile asumate, o neregularitate în numirea reprezentantilor, administratorilor sau a altor persoane care fac parte din organele societatii, atunci când aceasta numire a fost publicata în conformitate cu legea.
(2) Societatea nu poate invoca fata de terti numirile în functiile mentionate în alineatul precedent sau încetarea acestor functii, daca ele nu au fost publicate în conformitate cu legea.
Art. 55. – (1) În raporturile cu tertii, societatea pe actiuni, în comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata este angajata prin actele organelor sale, chiar daca aceste acte depasesc obiectul de activitate, în afara de cazul în care ea dovedeste ca tertii cunosteau sau, în împrejurarile date, trebuiau sa cunoasca depasirea acestuia. Publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singura, dovada cunoasterii.
(2) Clauzele actului constitutiv ori hotarârile organelor statutare ale societatilor prevazute în alineatul precedent, care limiteaza puterile conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile tertilor, chiar daca au fost publicate.

Art. 56. – Nulitatea unei societati înmatriculate în registrul comertului poate fi declarata de tribunal numai atunci când:
a) lipseste actul constitutiv sau nu a fost încheiat în forma autentica, în situatiile prevazute la art. 5 alin. (6);
b) toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societatii;
c) obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice;
d) lipseste încheierea judecatorului delegat de înmatriculare a societatii;
e) lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a societatii;
f) actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor si capitalul social subscris si varsat;
g) s-au încalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si varsat;
h) nu s-a respectat numarul minim de asociati, prevazut de lege.
Art. 57. – Nulitatea nu poate fi declarata în cazul în care cauza ei, invocata în cererea de anulare, a fost înlaturata înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal.
Art. 58. – (1) Pe data la care hotarârea judecatoreasca de declarare a nulitatii a devenit irevocabila, societatea înceteaza fara efect retroactiv si intra în lichidare. Dispozitiile legale privind lichidarea societatilor ca urmare a dizolvarii se aplica în mod corespunzator.
(2) Prin hotarârea judecatoreasca de declarare a nulitatii se vor numi si lichidatorii societatii.
(3) Tribunalul va comunica hotarârea judecatoreasca oficiului registrului comertului, care, dupa mentionare, o va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare în Partea a IV-a, în extras.
(4) Asociatii raspund pentru obligatiile sociale pâna la acoperirea acestora în conformitate cu prevederile art. 3. Art. 59. – (1) Declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor încheiate în numele sau.
(2) Nici societatea si nici asociatii nu pot opune tertilor de buna-credinta nulitatea societatii.

Înmatricularea societatii

Art. 36. – (1) În termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv, fondatorii sau administratorii societatii ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea societatii în registrul comertului în a carui raza teritoriala îsi va avea sediul societatea.

(2) Cererea va fi însotita de:
a) actul constitutiv al societatii;
b) dovada efectuarii varsamintelor în conditiile actului constitutiv;
c) dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei;
d) actele privind proprietatea asupra aporturilor în natura, iar în cazul în care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;
e) actele constatatoare ale operatiunilor încheiate în contul societatii si aprobate de asociati;
f) declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a administratorilor si a cenzorilor ca îndeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege.
(3) Toate avizele sau actele de autorizare, eliberate de catre autoritatile publice în functie de obiectul de activitate al unei societati, vor fi solicitate de catre oficiul registrului comertului, în termen de 5 zile de la înregistrarea cererii, iar autoritatile competente vor trebui sa emita avizele sau actele de autorizare în termen de 15 zile. Nu este necesar a se depune avizele sau autorizarile tehnice si nici cele a caror eliberare este legal conditionata de înmatricularea societatii.
Art. 37. – (1) Controlul legalitatii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se înregistreaza în registrul comertului se exercita de justitie printr-un judecator delegat.
(2) La începutul fiecarui an judecatoresc, presedintele tribunalului va delega la oficiul registrului comertului unul sau mai multi judecatori ai tribunalului.
(3) Judecatorul delegat va putea dispune efectuarea unei expertize, în contul partilor, precum si administrarea altor dovezi.

Art. 38. – (1) La societatile pe actiuni, daca exista aporturi în natura, avantaje rezervate fondatorilor, operatiuni încheiate de fondatori în contul societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, judecatorul delegat numeste, în termen de 5 zile de la înregistrarea cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati. Acestia vor întocmi un raport cuprinzând descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate în schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul delegat. Pentru bunurile mobile noi va fi luata în considerare factura.
(2) Raportul va fi depus în termen de 15 zile la oficiul registrului comertului si va putea fi examinat de creditorii personali ai asociatilor sau de alte persoane. La cererea si pe cheltuiala acestora, li se pot elibera copii integrale sau partiale de pe raport.
Art. 39. – Nu pot fi numiti experti: – rudele sau afinii pâna la gradul al patrulea inclusiv ori sotii acelora care au constituit aporturi în natura sau ai fondatorilor; – persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le îndeplinesc, altele decât aceea de expert, un salariu sau o remuneratie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi în natura.
Art. 40. – (1) În cazul în care cerintele legale sunt îndeplinite, judecatorul delegat, prin încheiere, pronuntata în termen de 5 zile de la îndeplinirea acestor cerinte, va autoriza constituirea societatii si va dispune înmatricularea ei în registrul comertului, în conditiile prevazute de legea privind acest registru.
(2) Încheierea de înmatriculare va reda, dupa caz, mentiunile actului constitutiv prevazute la art. 7 si 8.
Art. 41. – (1) Societatea comerciala este persoana juridica de la data înmatricularii în registrul comertului.
(2) Înmatricularea se efectueaza în termen de 24 de ore de la data pronuntarii încheierii judecatorului delegat prin care se autorizeaza înmatricularea societatii comerciale.
Art. 42. – Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se înfiinteaza în una dintre formele de societate enumerate la art. 2 si în conditiile prevazute pentru acea forma. Ele vor avea regimul juridic al formei de societate în care s-au constituit.
Art. 43. – (1) Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se înmatriculeaza, înainte de începerea activitatii lor, în registrul comertului din judetul în care vor functiona.
(2) Daca sucursala se înfiinteaza într-o localitate din acelasi judet sau în aceeasi localitate cu societatea fondatoare, ea se va înmatricula în acelasi registru al comertului, însa distinct, ca înmatriculare independenta.
(3) Regimul juridic al sucursalei se aplica oricarui alt sediu secundar, indiferent de denumirea lui, caruia societatea care îl înfiinteaza îi atribuie statut de sucursala.
(4) Celelalte sedii secundare – agentii, reprezentante sau alte asemenea sedii – se mentioneaza numai în cadrul înmatricularii societatii în registrul comertului sediului principal.
(5) Nu se pot înfiinta sedii secundare sub denumirea de filiala. Art. 44. – Societatile comerciale straine pot înfiinta în România, cu respectarea legii române, filiale, precum si sucursale, agentii, reprezentante sau alte sedii secundare, daca acest drept le este recunoscut de legea statutului lor organic.
Art. 45. – (1) Reprezentantii societatii sunt obligati sa depuna la oficiul registrului comertului semnaturile lor, la data depunerii cererii de înregistrare, daca au fost numiti prin actul constitutiv, iar cei alesi în timpul functionarii societatii, în termen de 15 zile de la alegere.
(2) Dispozitia alineatului precedent se aplica în mod corespunzator si conducatorilor sucursalelor.

CAPITOLUL II Formalitati specifice pentru constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica

Art. 18. – (1) Când societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica, fondatorii vor întocmi un prospect de emisiune, care va cuprinde datele prevazute la art. 8, cu exceptia celor privind pe administratori si cenzori, si în care se va stabili data închiderii subscriptiei.

(2) Prospectul de emisiune semnat de fondatori în forma autentica va trebui depus, înainte de publicare, la oficiul registrului comertului din judetul în care se va stabili sediul societatii.
(3) Judecatorul delegat la oficiul registrului comertului, constatând îndeplinirea conditiilor de la alin. (1) si (2), va autoriza publicarea prospectului de emisiune.
(4) Prospectele de emisiune care nu cuprind toate mentiunile sunt nule. Subscriitorul nu va putea invoca aceasta nulitate, daca a luat parte la adunarea constitutiva sau daca a exercitat drepturile si îndatoririle de actionar. Art. 19. – (1) Subscrierile de actiuni se vor face pe unul sau pe mai multe exemplare ale prospectului de emisiune al fondatorilor, vizate de judecatorul delegat.
(2) Subscrierea va cuprinde: numele si prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul subscriitorului; numarul, în litere, al actiunilor subscrise; data subscrierii si declaratia expresa ca subscriitorul cunoaste si accepta prospectul de emisiune.
(3) Participarile la beneficiile societatii, rezervate de fondatori în folosul lor, desi acceptate de subscriitori, nu au efect decât daca vor fi aprobate de adunarea constitutiva.
Art. 20. – Cel mai târziu în termen de 15 zile de la data închiderii subscrierii, fondatorii vor convoca adunarea constitutiva, printr-o înstiintare publicata în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si în doua ziare cu larga raspândire, cu 15 zile înainte de data fixata pentru adunare. Înstiintarea va cuprinde locul si data adunarii, care nu poate depasi doua luni de la data închiderii subscrierii, si precizarea problemelor care vor face obiectul discutiilor.
Art. 21. – (1) Societatea se poate constitui numai daca întregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a varsat în numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la Casa de Economii si Consemnatiuni – C.E.C. – S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat în termen de 12 luni de la înmatriculare.
(2) Actiunile ce reprezinta aporturi în natura vor trebui acoperite integral.
Art. 22. – Daca subscrierile publice depasesc capitalul social prevazut în prospectul de emisiune sau sunt mai mici decât acesta, fondatorii sunt obligati sa supuna aprobarii adunarii constitutive majorarea sau, dupa caz, reducerea capitalului social la nivelul subscriptiei.
Art. 23. – (1) Fondatorii sunt obligati sa întocmeasca o lista a celor care, acceptând subscriptia, au dreptul sa participe la adunarea constitutiva, cu mentionarea numarului actiunilor fiecaruia.
(2) Aceasta lista va fi afisata la locul unde se va tine adunarea, cu cel putin 5 zile înainte de adunare.
Art. 24. – (1) Adunarea alege un presedinte si doi sau mai multi secretari. Participarea acceptantilor se va constata prin liste de prezenta, semnate de fiecare dintre ei si vizate de presedinte si de unul dintre secretari.
(2) Oricare acceptant are dreptul sa faca observatii asupra listei afisate de fondatori, înainte de a se intra în ordinea de zi a adunarii, care va decide asupra observatiilor.
Art. 25. – (1) În adunarea constitutiva, fiecare acceptant are dreptul la un vot, indiferent de actiunile subscrise. El poate fi reprezentat si prin procura speciala.
(2) Nimeni nu poate reprezenta mai mult de 5 acceptanti.
(3) Acceptantii care au constituit aporturi în natura nu au drept de vot în deliberarile referitoare la aporturile lor, chiar daca ei sunt si subscriitori de actiuni în numerar ori se prezinta ca mandatari ai altor acceptanti.
(4) Adunarea constitutiva este legala daca sunt prezenti jumatate plus unu din numarul acceptantilor si ia hotarâri cu votul majoritatii simple a celor prezenti.
Art. 26. – (1) Daca exista aporturi în natura, avantaje rezervate fondatorilor, operatiuni încheiate de fondatori în contul societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, adunarea constitutiva numeste, în conditiile art. 39, unul sau mai multi experti, care îsi vor da avizul asupra evaluarilor.
(2) Daca majoritatea ceruta nu poate fi întrunita, desemnarea expertilor se va face de judecatorul delegat, la cererea oricarui acceptant.
Art. 27. – (1) Dupa ce expertii au depus raportul de evaluare prevazut la art. 38, fondatorii convoaca din nou adunarea constitutiva, conform dispozitiilor art. 20.
(2) Daca valoarea aporturilor în natura, stabilita de experti, este inferioara cu o cincime aceleia prevazute de fondatori în prospectul de emisiune, oricare acceptant se poate retrage, anuntându-i pe fondatori, pâna la data fixata pentru adunarea constitutiva.
(3) Actiunile revenind acceptantilor care s-au retras pot fi preluate de fondatori în termen de 30 de zile sau, ulterior, de alte persoane, pe cale de subscriptie publica.
Art. 28. – Adunarea constitutiva are urmatoarele obligatii: – verifica existenta varsamintelor; – examineaza si valideaza raportul expertilor de evaluare a aporturilor în natura; aproba participarile la beneficii ale fondatorilor si operatiunile încheiate în contul societatii; – discuta si aproba actul constitutiv al societatii, membrii prezenti reprezentând, în acest scop, si pe cei absenti, si desemneaza pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actului si îndeplinirea formalitatilor cerute pentru constituirea societatii; – numeste pe administratori si cenzori. Art. 29. – (1) Varsamintele efectuate, potrivit art. 21, pentru constituirea societatii prin subscriptie publica vor fi predate persoanelor însarcinate cu încasarea lor, prin actul constitutiv, iar în lipsa unei dispozitii, persoanelor desemnate prin decizia consiliului de administratie, dupa prezentarea certificatului la oficiul registrului comertului, din care rezulta înmatricularea societatii.
(2) Daca constituirea societatii nu a avut loc, restituirea varsamintelor se va face direct acceptantilor.
Art. 30. – (1) Fondatorii iau asupra lor consecintele actelor si ale cheltuielilor necesare constituirii societatii, iar daca, din orice cauza, aceasta nu se va constitui, ei nu se pot îndrepta împotriva acceptantilor.
(2) Fondatorii sunt obligati sa predea administratorilor documentele si corespondenta referitoare la constituirea societatii.

Art. 31. – (1) Fondatorii si primii administratori sunt solidar raspunzatori, din momentul constituirii societatii, fata de societate si de terti pentru: – subscrierea integrala a capitalului social si efectuarea varsamintelor stabilite de lege sau de actul constitutiv; – existenta aporturilor în natura; – veridicitatea publicatiilor facute în vederea constituirii societatii.
(2) Fondatorii sunt raspunzatori, de asemenea, de valabilitatea operatiunilor încheiate în contul societatii înainte de constituire si luate de aceasta asupra sa.
(3) Adunarea generala nu va putea da descarcare fondatorilor si primilor administratori, pentru raspunderea ce le revine în temeiul acestui articol si al art. 49 si 53, timp de 5 ani.
Art. 32. – (1) Adunarea constitutiva va hotarî asupra cotei din profitul net ce revine fondatorilor unei societati constituite prin subscriptie publica.
(2) Cota prevazuta la alin. (1) nu poate depasi 6% din profitul net si nu poate fi acordata pentru o perioada mai mare de 5 ani de la data constituirii societatii.
(3) În cazul majorarii capitalului social, drepturile fondatorilor vor putea fi exercitate numai asupra profitului corespunzator capitalului social initial. (4) De dispozitiile acestui articol pot beneficia numai persoanele fizice carora li s-a recunoscut calitatea de fondator prin actul constitutiv.
Art. 33. – În caz de dizolvare anticipata a societatii, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, daca dizolvarea s-a facut în frauda drepturilor lor.
Art. 34. – Dreptul la actiunea în daune se prescrie prin trecerea a 6 luni de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a hotarârii adunarii generale a actionarilor care a decis dizolvarea anticipata.
Art. 35. – Societatile comerciale pe actiuni constituite prin subscriptie publica sunt considerate societati detinute public în sensul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate*), care se completeaza cu dispozitiile prezentei legi în ceea ce priveste înmatricularea în registrul comertului.

Constituirea societatilor comerciale

Constituirea societatilor comerciale

CAPITOLUL I Actul constitutiv al societatii

Art. 5. – (1) Societatea în nume colectiv sau în comandita simpla se constituie prin contract de societate, iar societatea pe actiuni, în comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut.
(2) Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane. În acest caz se întocmeste numai statutul.
(3) Contractul de societate si statutul pot fi încheiate sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv.
(4) Când se încheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv. În cuprinsul prezentei legi, denumirea act constitutiv desemneaza atât înscrisul unic, cât si contractul de societate si/sau statutul societatii.

Legea nr. 31 din 1990 privind Socitatile comerciale a fost republicata recent, avand in vedere numeroasele modificari care i-au fost aduse. Va invitam sa o cititi…

(5) În cazurile în care contractul de societate si statutul constituie acte distincte, acesta din urma va cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauze reglementând organizarea, functionarea si desfasurarea activitatii societatii.
(6) Actul constitutiv se încheie sub semnatura privata, se semneaza de toti asociatii sau, în caz de subscriptie publica, de fondatori. Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci când:
a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;
b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandita simpla;
c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.
(7) Actul constitutiv dobândeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului.
Art. 6. – (1) Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant în constituirea societatii sunt considerati fondatori.
(2) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de încredere, fals, uz de fals, înselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, precum si pentru alte infractiuni prevazute de prezenta lege.
Art. 7. – Actul constitutiv al societatii în nume colectiv, în comandita simpla sau cu raspundere limitata va cuprinde:
a) numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor persoane juridice; numarul de înregistrare în registrul comertului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii nationale; la societatea în comandita simpla se vor arata asociatii comanditari, asociatii comanditati, precum si reprezentantul fiscal, daca este cazul;
b) forma, denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii;
c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;
d) capitalul social subscris si cel varsat, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, în numerar sau în natura, valoarea aportului în natura si modul evaluarii, precum si data la care se va varsa integral capitalul social subscris. La societatile cu raspundere limitata se vor preciza numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau;
e) asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite împreuna sau separat;
f) partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi;
g) sediile secundare – sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci când se înfiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru înfiintarea lor ulterioara, daca se are în vedere o atare înfiintare;
h) durata societatii;
i) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.
Art. 8. – Actul constitutiv al societatii pe actiuni sau în comandita pe actiuni va cuprinde:
a) numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor persoane juridice, numarul de înregistrare în registrul comertului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii nationale; la societatea în comandita pe actiuni se vor arata asociatii comanditari si asociatii comanditati, precum si reprezentantul fiscal, daca este cazul;
b) forma, denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii;
c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;
d) capitalul social subscris si cel varsat. La constituire, capitalul social subscris, varsat de fiecare actionar, nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, daca prin lege nu se prevede altfel. Restul de capital social va trebui varsat în termen de 12 luni de la înmatriculare;
e) valoarea bunurilor constituite ca aport în natura în societate, modul de evaluare si numarul actiunilor acordate pentru acestea;
f) numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator. Daca sunt mai multe categorii de actiuni, se vor arata numarul, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni;
g) numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia administratorilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea administratorilor, persoane juridice; garantia pe care administratorii sunt obligati sa o depuna, puterile ce li se confera si daca ei urmeaza sa le exercite împreuna sau separat; drepturile speciale de reprezentare si de administrare acordate unora dintre ei. Pentru societatile în comandita pe actiuni se vor indica comanditatii care reprezinta si administreaza societatea;
h) numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia cenzorilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea cenzorilor, persoane juridice;
i) clauze privind conducerea, administrarea, functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele statutare, controlul acesteia de catre actionari, precum si documentele la care acestia vor putea sa aiba acces pentru a se informa si a-si exercita controlul;
j) durata societatii;
k) modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor;
l) sediile secundare – sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci când se înfiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru înfiintarea lor ulterioara, daca se are în vedere o atare înfiintare;
m) avantajele rezervate fondatorilor;
n) actiunile comanditarilor în societatea în comandita pe actiuni;
o) operatiunile încheiate de asociati în contul societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le preia, precum si sumele ce trebuie platite pentru acele operatiuni;
p) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.

Art. 9. – Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica.
Art. 10. – (1) Capitalul social al societatii pe actiuni si al societatii în comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 25.000.000 lei.
(2) Numarul actionarilor în societatea pe actiuni nu poate fi mai mic de 5.
Art. 11. – (1) Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 2.000.000 lei si se divide în parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 100.000 lei.
(2) Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.
Art. 12. – În societatea cu raspundere limitata, numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50.
Art. 13. – (1) În cazul în care, într-o societate cu raspundere limitata, partile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, în calitate de asociat unic, are drepturile si obligatiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunarii generale a asociatilor.
(2) Daca asociatul unic este administrator, îi revin si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate.
(3) În societatea care se înfiinteaza de catre un asociat unic, valoarea aportului în natura va fi stabilita pe baza unei expertize de specialitate.
Art. 14. – (1) O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decât într-o singura societate cu raspundere limitata.
(2)
O societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana.
(3) În caz de încalcare a prevederilor alin. (1) si (2), statul, prin Ministerul Finantelor Publice, precum si orice persoana interesata poate cere dizolvarea pe cale judecatoreasca a unei societati astfel constituita. (4) Pe baza hotarârii de dizolvare, lichidarea se va face în conditiile prevazute de prezenta lege pentru societatile cu raspundere limitata.
Art. 15. – Contractele între societatea cu raspundere limitata si persoana fizica sau persoana juridica, asociat unic al celei dintâi, se încheie în forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute.
Art. 16. – (1) Aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate.
(2) Aporturile în natura sunt admise la toate formele de societate. Aceste aporturi se realizeaza prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate în stare de utilizare.
(3) Aporturile în creante sunt liberate potrivit art. 84. Asemenea aporturi nu sunt admise la societatile pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica si nici la societatile în comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata. (4) Prestatiile în munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social.
(5) Asociatii în societatea în nume colectiv si asociatii comanditati se pot obliga la prestatii în munca cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social. În schimbul acestui aport, asociatii au dreptul sa participe, potrivit actului constitutiv, la împartirea beneficiilor si a activului social, ramânând, totodata, obligati sa participe la pierderi.
Art. 17. – (1) La autentificarea actului constitutiv în cazurile prevazute la art. 5 sau, dupa caz, la darea de data certa a acestuia, se va prezenta dovada eliberata de oficiul registrului comertului privind disponibilitatea firmei si declaratia pe propria raspundere privind detinerea calitatii de asociat unic într-o singura societate cu raspundere limitata.
(2) La acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati, daca cel putin o persoana este, în conditiile legii, asociat în fiecare dintre aceste societati.
(3) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv sau, dupa caz, persoana care da data certa va refuza operatiunile solicitate, daca din documentatia prezentata rezulta ca nu sunt îndeplinite conditiile prevazute la alin. (1).

Legea Societatilor Comerciale

Legea nr. 31 din 1990 privind Socitatile comerciale a fost republicata recent, avand in vedere numeroasele modificari care i-au fost aduse. Va invitam sa o cititi…

Dispozitii generale

Art. 1. – (1) În vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societati comerciale, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi.
(2) Societatile comerciale cu sediul în România sunt persoane juridice române.
Art. 2. – Societatile comerciale se vor constitui în una dintre urmatoarele forme:
a) societate în nume colectiv;
b) societate în comandita simpla;
c) societate pe actiuni;
d) societate în comandita pe actiuni si
e) societate cu raspundere limitata.
Art. 3. – (1) Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social.
(2) Asociatii în societatea în nume colectiv si asociatii comanditati în societatea în comandita simpla sau în comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii societatii se vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta împotriva acestor asociati.
(3) Actionarii, asociatii comanditari, precum si asociatii în societatea cu raspundere limitata raspund numai pâna la concurenta capitalului social subscris.
Art. 4. – Societatea comerciala va avea cel putin doi asociati, în afara de cazul când legea prevede altfel.

CASA DE AVOCATURA COLTUC INFRUNTA CANICULA PENTRU CLIENTI

CASA DE AVOCATURA COLTUC INFRUNTA CANICULA PENTRU CLIENTI Departamentul marketing Casa de avocatura Coltuc anunta ca pe perioada verii va lucra pentru clientii sai. Este o decizie importanta pentru ca in aceasta perioada colegii nostri avocati se imputineaza sau lipsesc cu desavarsire.

Sa vedem cu se poate ocupa ,pe partea de litigii Casa de avocatura Coltuc : Potrivit legii, in acest interval vor fi judecate doar cauzele pentru care se prevede solutionarea de urgenta si cu celeritate. Pe rolul Sectiei penale se vor solutiona cauze cu inculpati arestati sau cauze care au ca obiect intreruperea sau aminarea executarii pedepsei, contestatia la executare, contopirea pedepselor, plingeri ale detinutilor impotriva regimului de detentie. Tot la Sectia penala se vor judeca si cererile de liberare conditionata sau cauzele care privesc masuri preventive ori revocarea suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei. Sectia civila va avea, in perioada vacantei judecatoresti, o singura sedinta pe saptamina, joia, iar cauzele care vor fi solutionate privesc Legea 272/2004 (plasament minori – n.r.), procese funciare, restringere exercitare drept la libera circulatie, acordarea personalitatii juridice federatiilor si confederatiilor sindicale, asigurare dovezi, masuri asiguratorii, inscrieri asociatii si fundatii, inclusiv asociatii de proprietari, suspendare la executare, suspendare judecati, recuzari, abtineri, ordonante presedintiale sau investirile cu formula executorie. Pe rolul Sectiei comerciale si de contencios administrativ fiscal se vor afla doar somatiile de plata, ordonantele presedintiale, cererile de asigurare dovezi, recursuri declarate impotriva ordonantelor presedintiale pronuntate si investirile cu formula executorie Apelati cu incredere la noi pe perioada verii pentru procesele care reclama urgenta Date de contact: Adresa: Str. Aleea Arutela, nr.2, sector 6, Bucuresti Tel/fax: 021/3302376 Mobil : 0745.150.894 E-mail: avocat@coltuc.ro avocat_coltuc@yahoo.com Pentru mai multe informatii accesati site-ul https://www.coltuc.ro

CUM ESTE SA FII COPIL SUPRADOTAT IN ROMANIA?

CUM ESTE SA FII COPIL SUPRADOTAT IN ROMANIA? Lege nr. 17/2007din 09/01/2007 privind educaţia tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile folosite au urmatoarele semnificatii:

1. supradotare – un grad superior mediei conventionale de dezvoltare a aptitudinilor generale sau/si specifice, care necesita experiente de invatare diferentiate prin volum si profunzime in raport cu experientele obisnuite furnizate de scoala; 2. tineri capabili de performanta inalta – tinerii identificati prin metode stiintifice ca avand realizari si/sau aptitudini potentiale in oricare dintre urmatoarele domenii, izolate sau in combinatie: capacitatea intelectuala generala, aptitudini academice specifice, gandire productiva si creativa, abilitate in leadership, talent pentru arte, aptitudini psihomotrice Profesorii din unitatile de invatamant pentru tinerii supradotati, capabili de performanta inalta, beneficiaza de cursuri de formare metodologica, care sa le permita sa raspunda nevoilor de informare-indrumare ale tinerilor pe traseele alese din oferta diferentiata pe arii curriculare. Formarea cadrelor didactice necesare instruirii tinerilor supradotati, capabili de performanta inalta, se face pe baza unor programe de pregatire care vor cuprinde curriculumul si metodologiile didactice optime pentru educarea si instruirea acestora, tinand cont de natura si nevoile lor. Durata pregatirii cadrelor didactice va fi de minimum 60 de ore pe an, pentru profesorii care lucreaza in centre specializate, si de minimum 30 de ore pe an, pentru profesorii care lucreaza in scoli cu clase specializate si care au aderat la programele de pregatire in educarea tinerilor supradotati, capabili de performanta inalta. Formarea continua certificata a cadrelor didactice se realizeaza prin programe de perfectionare in domeniul psihopedagogiei tinerilor supradotati, capabili de performanta inalta, acreditate conform normativelor in vigoare si metodologiilor validate pe plan international de catre organizatiile de profil. Formarea altor categorii de specialisti, psihologi, asistenti sociali, pedagogi, psihopedagogi, se realizeaza prin cursuri specializate in domeniile identificarii, consilierii si psihoterapiei, managementului personal si institutional si marketingului educational. Diseminarea si aprofundarea metodologiilor si tehnologiilor educationale specifice pentru educarea tinerilor supradotati, capabili de performanta inalta, si pentru intelegerea psihologiei specifice acestui profil se vor face prin programe nationale de formare de formatori. Aceste programe vor fi gestionate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si vor utiliza atat specialisti in domeniu din tara, cat si specialisti din centrele internationale. Centrul National de Instruire Diferentiata In subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii se infiinteaza Centrul National de Instruire Diferentiata, ca organ de specialitate, institutie publica cu personalitate juridica. Centrul National de Instruire Diferentiata va avea urmatoarele atributii: a) realizarea de programe scolare-pilot si trasee curriculare diferentiate, destinate introducerii metodologiilor de lucru specifice educatiei tinerilor supradotati, capabili de performanta inalta; b) organizarea unui centru de cercetare-pilot si a unor clase experimentale, unde sa se valorifice tehnologiile didactice si curriculare specifice sistemului educational al excelentei; c) adaptarea normelor, standardelor curriculare si metodologiilor psihopedagogice internationale la specificul problematicii nationale; d) formarea de specialisti in metodologiile de predare specifice domeniului psihopedagogiei excelentei; e) diseminarea informatiei si problematicii psihopedagogiei excelentei la nivel de cadre didactice si asociatii ale parintilor; f) pregatirea si promovarea unui suport informational privind cercetarea stiintifica si consilierea in domeniul psihopedagogiei excelentei; g) distribuirea prin retelele scolare a materialelor informative privind domeniul psihopedagogiei excelentei; h) organizarea in cadrul caselor corpului didactic si al palatelor copiilor, precum si in cadrul scolilor, liceelor si facultatilor a unor actiuni comune de informare cu privire la cercetarile specifice psihopedagogiei excelentei; i) integrarea tinerilor supradotati, capabili de performanta inalta, in cadrul programelor specifice psihopedagogiei excelentei av.COLTUC MARIUS

CASA DE AVOCATURA COLTUC ANUNTA CREAREA UNUI DEPARTAMENT LITIGII DE CRIMINALITATE INFORMATICA

CASA DE AVOCATURA COLTUC ANUNTA CREAREA UNUI DEPARTAMENT LITIGII DE CRIMINALITATE INFORMATICA Departamentul de marketing Marti -19.06.2007 Casa de avocatura Coltuc a inaugurat departamentul de criminalitate organizata ,in cadrul Departamentului litigii si urmareste apararea tuturor persoanelor care au fost acuzati de nerespectarea legilor informatice. S-a luat aceasta decizie importanta din cauza cresterii alarmante a clientilor cu astfel de probleme.

Cui ne adresam? Persoanelor care au fost acuzate de nerespectarea legii 39\2003,Legea nr.161 din 2003,Legea 8 din 1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe (cu modificarile ulterioare); Ordonanta de Guvern nr.130 din 2000 privind regimul juridic al contractelor la distanta (cu modificarile ulterioare); Legea nr.455 din 2001 privind semnatura electronica; Legea nr.677 din 2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date; Legea nr.365 din 7 iunie 2002 privind comertul electronic (infractiunile prevazute de art.24-28); Hotararea de Guvern nr.1308 din 2002 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.365 din 2002; Legea nr.39 din 21 ianuarie 2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate (infractiunile din lege raportate la art.2 lit.b pct. 5, 8, 18); Legea nr.161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei (infractiunile prevazute de art.42-51); Legea nr.64 din 2004 pentru ratificarea Conventiei Consiliului Europei asupra criminalitatii informatice. Cand intervenim? Atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii Odata ce informatiile primite de catre organele de cercetare penala au fost verificate si confirmate si se considera ca sunt suficiente pentru stabilirea existentei unui act infractional, se poate dispune inceperea urmarii penale. Daca se constata existenta vreuneia din cauzele prevazute de art.10 C.p.p. in care punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale este impiedicata, urmarirea penala nu poate incepe. Din punct de vedere procesual, perchezitia unui sistem informatic se aseama cu perchezitia domiciliara, fapt specificat si in Legea nr.161 din 2003 in art.56 alin.(4), care mentioneaza ca “dispozitiile din Codul de procedura penala referitoare la efectuarea perchezitiei domiciliare se aplica in mod corespunzator”, ceea ce presupune in mod obligatoriu obtinerea unei autorizatii legale de la judecator pentru efectuarea perchezitiei, pentru un anumit sistem informatic, pentru o anumita perioada de timp si de catre un anume organ legal Proceduri In urma perchezitiei se pot ridica obiectele care contin date informatice, insa daca ridicarea ar afecta grav desfasurarea activitatii persoanelor care detin aceste obiecte, se poate dispune efectuarea de copii care vor servi ca mijloc de proba in conformitate cu dispozitiile legii. Interceptarea comunicatiilor se face in baza unei autorizatii emise de organul competent. in alin.(2) al art.57 din Legea 161 din 2003, se mentioneaza dreptul procurorului anume desemnat de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel sau, dupa caz, de procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie ori de procurorul general al Departamentului National Anticoruptie de a emite o astfel de autorizatie. Coroborand insa dispozitiile Codului de procedura penala (8) si modificarile care au intervenit in spatiul procesual penal se ajunge la concluzia ca norma inscrisa in alin.(2) a devenit nelegala, singura institutie care poate sa emita o astfel de autorizatie fiind instanta, prin judecator. Autorizarea pentru interceptarea comunicatiilor se emite pentru o perioada de 30 de zile, ea putand fi reinnoita pe o perioda de maxim 30 de zile pentru motive temeice, insa durata totala de interceptare a comunicatiilor nu poate sa depaseasca durata de 120 de zile In urma solicitarii venite din partea statului roman, pe baza unor acorduri bilaterale sau multilatrale internationale, pe teritoriul Romaniei se pot desfasura anchete comune pentru prevenirea si combatarea infractiunilor cibernetice. Organele competente romane pot desfasura activitati specifice in alte tari, insa cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare din tara in care se afla. CASA DE AVOCATURA COLTUC VA POATE APARA DACA SE FAC ABUZURI CU ASTFEL DE PROBLEME Date de contact: Adresa: Str. Aleea Arutela, nr.2, sector 6, Bucuresti Tel/fax: 021/3302376 Mobil : 0745.150.894 E-mail: avocat@coltuc.ro avocat_coltuc@yahoo.com Pentru mai multe informatii accesati site-ul https://www.coltuc.ro

CASA DE AVOCATURA COLTUC ANUNTA REZULTATELE SALE PE DEPARTAMENTUL REGISTRUL COMERTULUI

*departamentul de marketing&relatii cu clientii * CASA DE AVOCATURA COLTUC LIDERI IN DOMENIUL RECUPERARII PROFESIONALE DE CREANTE “Pentru noi succesul a devenit o obligatie”-Coltuc Marius CASA DE AVOCATURA ANUNTA REZULTATELE SALE PE DEPARTAMENTUL REGISTRUL COMERTULUI Casa de avocatura Coltuc precizeza ca in prima jumatate a anului 2007 a infiintat:

– 400 de firme, – 200 persoane fizice autorizate, – 25 asociatii de proprietari, – peste 360 de alte activitati care au legatura cu Registrul Comertului. Luand in considerare aceste rezultate Casa de avocatura Coltuc se plaseaza pe primul loc pe Bucuresti pe sectorul Registrul Comertului.Avocatul titular, Coltuc Ma rius precizeaza ca este in primul rand meritul oamenilor din acest department si apoi meritul politicii manageriale a Casei de avocatura. In primul rand aceste rezultate se datoreaza faptului ca la Casa de avocatura Coltuc au fost lansate programele –REDUCERI ESTIVALE si OFERTA VERII Astfel conform programului REDUCERI ESTIVALE au fost reduse onorariile cu 50 % si conform programului OFERTA VERII la 2 firme infiintate a treia este gratis si pentru orice problema referitoare la Registrul Comertului la a doua este gratis. Un punct comun al activitatilor referitoare la Registrul Comertului ► este necesar de retinut faptul ca toate activitatile referitoare la Registrul Comertului inseamna a te lovi de birocratie, de a pierde timpul si mai ales de a nu rezolva problemele cu care va cofruntati.Casa de avocatura Coltuc vine in sprijinul vostru cu cele doua oferta si va propune sa transferati tot efortul asupra noastra. Ceea ce caracterizeza Casa (Punctele forte): 1. rapiditatea, 2. eficienta, 3. promptitudinea, 4. seriozitatea si nu in ultimul rand o echipa tanara si deschisa. Gama de servicii pe departamentul Registrul Comertului: – Infiintari de societati comerciale (SRL; SNC; SA; SCA; SCS) – Inregistrarea persoanelor fizice autorizate (PFA) – Prelungirea duratei de functionare a societatii – Schimbarea sediului social al societatii – Infiintarea / radierea de puncte de lucru – Infiintarea / Radierea de Sucursale / Filiale ale societatii – Autorizarea sediului social si a punctelor de lucru – Recodificarea Obiectului de activitate al societatii – Schimbarea / Precizarea activitatii principale a societatii – Completarea obiectului de activitate al societatii – Cesiuni de parti sociale / actiuni – Majorare / diminuare de capital social – Transformarea statutului juridic al unei societati – Divizari / Fuziuni de societati comerciale – Depuneri de bilanturi contabile – Mentiuni de prelungire de contracte de sediu social / puncte de lucru – Mentiuni de schimbare date de identificare ale asociatilor / administratorilor – Infiintare firme off shore Poti incepe si tu alaturi de noi sa-ti pui ideile in practica-constituie-ti firma in maxim 3zile prin CASA DE AVOCATURA COLTUC. Apelati cu incredere la noi.Ne-am dovedit eficienta in acest sector si dorim sa va ajutam cat mai mult . Date de contact: Adresa: Str. Aleea Arutela, nr.2, sector 6, Bucuresti Tel/fax: 021/3302376 Mobil : 0745.150.894 E-mail: avocat@coltuc.ro avocat_coltuc@yahoo.com Pentru mai multe informatii accesati site-ul https://www.coltuc.ro

Autorizatia de construire

Autorizatia de construire Procedura de autorizare Certificatul de Urbanism – CU Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritatile, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, dupa caz, avizate si aprobate potrivit legii, fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii si stabilesc cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzand avizele si acordurile legale, necesare in vederea autorizarii.

Termenul de emitere – cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii, mentionandu-se in mod obligatoriu scopul emiterii acestuia. Termenul de valabilitate – se stabileste de catre emitent intre 6 si 24 de luni de la data emiterii. Prelungirea valabilitatii CU se poate face la cerearea titularului formulata cu cel putin 15 zile inaintea expirarii pentru o perioada de cel mult 12 luni si doar o singura data. Solicitantul – poate fi orice persoana fizica sau juridica interesata sa cunoasca informatii cu privire la imobil – teren sau constructii. Pentru emiterea certificatului de urbanism nu este necesar ca solicitantul sa detina un titlu asupra imobilului, actul fiind cu caracter de informare. Acesta se va adresa autoritatilor cu o cerere prin care se solicita emiterea CU cu precizarea scopului solicitarii. Scopul emiterii CU – pentru autorizarea executiei lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente precum si pentru autorizarea desfiintarii constructiilor. Certificatul de urbanism se emite si in vederea concesionarii de terenuri, a adjudecarii prin licitatie a proiectarii lucrarilor publice in faza de studiu de fezabilitate, precum si pentru cereri in justitie si operatiuni notariale privind circulatia imobiliara. Lista certificatelor de urbanism este publica si se afiseaza lunar la sediul emitentului. Documentatiile de urbanism si de amenajare a teritoriului, precum si celelalte reglementari urbanistice care au stat la baza emiterii certificatului de urbanism vor putea fi consultate la cererea solicitantilor certificatelor de urbanism. Certificatul de urbanism nu confera dreptul de a executa lucrari de constructii. Documentele necesare emiterii CU: · cerere tip completata cu elementele de identificare ale solicitantului si imobilului, cu precizarea scopului solicitarii · plan de situatia, elaborat pe suport topografic – vizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie – la scarile 1:5000 pana la 1:500; · extrasul de Carte funciara (pana la introducerea cadastrului general in unitatea administrativ-teritoriala respectiva) pentru imobilele proprietate privata, numai in cazul solicitarii certificatului de urbanism pentru instrainari; · documentul de plata a taxei de eliberare a certificatului de urbanism (in copie). Autorizatia de Construire – AC Termen de emitere– cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii Perioada de valabilitate a AC – cel mult 12 luni de la data emiterii, interval in care solicitantul este obligat sa inceapa lucrarile. In aceasta situatie valabilitatea autorizatiei se extinde pe toata durata de executie a lucrarilor. Prin exceptie in cazul justificat in care lucrarile de constructii nu pot fi incepute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autoritatii emitente prelungirea valabilitatii autorizatiei cu cel putin 15 zile inaintea expirarii acesteia. Prelungirea valabilitatii autorizatiei se poate acorda o singura data si pentru o perioada nu mai mare de 12 luni. Solicitantul autorizatiei de construire/desfiintare poate fi orice persoana fizica sau juridica detinatoare a unui titlu asupra imobilului, care atesta dreptul de proprietate (contract de vanzare-cumparare, de schimb, de donatie, certificat de mostenitor, act administrativ de restituire, hotarare judecatoreasca etc.), sau a unui contract de concesiune, contract de cesiune, contract de comodat, ori a unui contract de inchiriere (numai pentru constructii cu caracter provizoriu, cu acordul expres al proprietarului de drept). Solicitarea emiterii unei autorizatii de construire/desfiintare se poate face fie direct de catre detinatorii titlului asupra imobilului sau de investitori, fie prin intermediul unui imputernicit, desemnat in conditiile legii, care poate fi consultantul, proiectantul, orice alta persoana fizica sau o persoana juridica autorizata, care are in obiectul de activitate managementul sau proiectarea lucrarilor de constructii. Documentele necesare emiterii AC: a) cerere pentru emiterea autorizatiei de construire; b) actul doveditor al titlului asupra imobilului, care sa ii confere solicitantului dreptul de executie a lucrarilor de constructii (in copie legalizata); c) certificatul de urbanism (in copie); d) proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire – P.A.C., intocmit in baza prevederilor legale, inclusiv referatele de verificare si, dupa caz, referatul de expertiza tehnica – semnate si stampilate in original (doua exemplare); e) fisele tehnice pentru obtinerea avizelor cerute prin certificatul de urbanism, necesare emiterii acordului unic, precum si, dupa caz, documentatiile tehnice necesare emiterii avizelor si acordurilor care sunt in competenta de obtinere a emitentului (doua exemplare); f) avizele si acordurile obtinute de solicitant, altele decat cele din competenta de obtinere a emitentului, stabilite prin certificatul de urbanism (in copie); g) declaratie pe propria raspundere privind inexistenta unor litigii asupra imobilului; h) documentul de plata a taxei de emitere a autorizatiei de construire (in copie); i) documentele de plata a taxelor legale pentru avizele si acordurile necesare emiterii acordului unic, conform listei avizelor si acordurilor necesare, comunicate o data cu certificatul de urbanism (in copie). av.COLTUC MARIUS VICENTIU

Regimul juridic al inscrisurilor in forma electronica

Regimul juridic al inscrisurilor in forma electronica Tot mai mult in Romania post aderare a inceput sa se foloseasca in relatii comerciale semnatura electronica. Legea care reglementeaza semnatura electronica in Romania este mai veche(Lege nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnatura electronica), ,dar ea devine mai activa dupa aderarea Romaniei la UE.

 

 

Ce intelege legea prin inscris sub semnatura electronica? Inscris in forma electronica reprezinta o colectie de date in forma electronica intre care exista relatii logice si functionale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificatie inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar; Inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice, este asimilat, in ceea ce priveste conditiile si efectele sale, cu inscrisul sub semnatura privata. Inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica, recunoscut de catre cel caruia i se opune, are acelasi efect ca actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei care le reprezinta drepturile. In cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de validitate a unui act juridic, un inscris in forma electronica indeplineste aceasta cerinta daca i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii. In cazul in care una dintre parti nu recunoaste inscrisul sau semnatura, instanta va dispune intotdeauna ca verificarea sa se faca prin expertiza tehnica de specialitate. In acest scop, expertul sau specialistul este dator sa solicite certificate calificate, precum si orice alte documente necesare, potrivit legii, pentru identificarea autorului inscrisului, a semnatarului ori a titularului de certificat. Partea care invoca inaintea instantei o semnatura electronica extinsa trebuie sa probeze ca aceasta indeplineste conditiile prevazute la art. 4 pct. 4. Semnatura electronica extinsa reprezinta acea semnatura electronica care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a) este legata in mod unic de semnatar; b) asigura identificarea semnatarului; c) este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; d) este legata de datele in forma electronica Semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, este prezumata a indeplini conditiile prevazute la art. 4 pct. 4. Partea care invoca inaintea instantei un certificat calificat trebuie sa probeze ca furnizorul de servicii de certificare care a eliberat respectivul certificat indeplineste conditiile prevazute la art. 20. Furnizorul de servicii de certificare acreditat este prezumat a indeplini conditiile prevazute la art. 20. Partea care invoca inaintea instantei un mecanism securizat de creare a semnaturii trebuie sa probeze ca acesta indeplineste conditiile prevazute la art. 4 pct. 8. Dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice reprezinta acel dispozitiv de creare a semnaturii electronice care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a) datele de creare a semnaturii, utilizate pentru generarea acesteia, sa poata aparea numai o singura data si confidentialitatea acestora sa poata fi asigurata; b) datele de creare a semnaturii, utilizate pentru generarea acesteia, sa nu poata fi deduse; c) semnatura sa fie protejata impotriva falsificarii prin mijloacele tehnice disponibile la momentul generarii acesteia; d) datele de creare a semnaturii sa poata fi protejate in mod efectiv de catre semnatar impotriva utilizarii acestora de catre persoane neautorizate; e) sa nu modifice datele in forma electronica, care trebuie sa fie semnate, si nici sa nu impiedice ca acestea sa fie prezentate semnatarului inainte de finalizarea procesului de semnare Dispozitivul securizat de generare a semnaturii, omologat in sensul prezentei legi, este prezumat a indeplini conditiile prevazute la art. 4 pct. 8. Contraventii si sanctiuni Constituie contraventie, daca, potrivit legii, nu constituie infractiune, si se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 10000 lei fapta furnizorului de servicii de certificare care: a) omite sa efectueze notificarea prevazuta la art. 13 alin. (1); b) omite sa informeze autoritatea de reglementare si supraveghere specializata in domeniu asupra procedurilor de securitate si de certificare utilizate, in conditiile si cu respectarea termenelor prevazute la art. 13; c) nu isi indeplineste obligatia de a facilita exercitarea atributiilor de control de catre personalul autoritatii de reglementare si supraveghere specializate in domeniu, anume imputernicit in acest sens; d) realizeaza transferul activitatilor legate de certificarea semnaturilor electronice cu nerespectarea prevederilor art. 24 alin. (3). Constituie contraventie, daca, potrivit legii, nu constituie infractiune, si se sanctioneaza cu amenda de la 100 lei la 25000 lei fapta furnizorului de servicii de certificare care: a) nu furnizeaza persoanelor mentionate la art. 14 alin. (1), in conditiile prevazute la art. 14 alin. (1) si (2), informatiile obligatorii prevazute la art. 14 alin. (3) ori nu furnizeaza toate aceste informatii sau furnizeaza informatii inexacte; b) incalca obligatiile privitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal prevazute la art. 16; c) omite sa efectueze inregistrarile obligatorii, potrivit legii, in registrul electronic de evidenta a certificatelor eliberate, prevazut la art. 17, sau le efectueaza cu nerespectarea termenului prevazut la art. 14 alin. (5), art. 23 alin. (1) sau (2) ori inregistreaza mentiuni inexacte; d) elibereaza certificate prezentate titularilor ca fiind calificate, care nu contin toate mentiunile obligatorii prevazute la art. 18; e) elibereaza certificate calificate care contin informatii inexacte, informatii care sunt contrare legii, bunelor moravuri sau ordinii publice, ori informatii a caror exactitate nu a fost verificata in conditiile prevazute la art. 18 alin. (4); f) elibereaza certificate calificate fara a verifica identitatea solicitantului, in conditiile prevazute la art. 19; g) omite sa ia masuri de natura sa garanteze confidentialitatea in cursul procesului de generare a datelor de creare a semnaturilor, in cazul in care furnizorul de servicii de certificare genereaza astfel de date; h) nu pastreaza toate informatiile cu privire la un certificat calificat o perioada de minimum 5 ani de la data incetarii valabilitatii certificatului; Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

https://produsedingospodarie.ro/

https://mallcopii.ro/

http://bursa-peste.ro/

https://turism-marketplace.ro/

https://fac-totum.ro/

https://coltucsiasociatii.ro/

RECUPERARE CREANTE PRIN ORDONANTA DE PLATA – Coltuc si Asociatii sai

https://www.avocatnet.ro/

Registrul institutiilor de credit

Registrul institutiilor de credit Sediul materiei: Regulament nr. 1/2007 al BNR Institutiile de credit persoane juridice romane si sucursalele institutiilor de credit persoane juridice straine care isi desfasoara activitatea in Romania potrivit dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului se evidentiaza in registrul institutiilor de credit.

In intelesul prezentului regulament, termenii si expresiile utilizate au semnificatiile prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006. Registrul institutiilor de credit se tine de Banca Nationala a Romaniei in sistem computerizat. (2) Registrul institutiilor de credit este permanent accesibil publicului la sediul central al Bancii Nationale a Romaniei – Directia secretariat si la sucursalele acesteia, precum si pe site-ul Bancii Nationale a Romaniei. Inscrierea entitatilor prevazute la art. 1 in registrul institutiilor de credit se va face, corespunzator structurii registrului, in ordinea cronologica a datei de la care acestora le este permisa, potrivit prevederilor legale, inceperea activitatii. Registrul institutiilor de credit este editat in urmatoarea structura: – in partea I sunt inscrise institutiile de credit persoane juridice romane; – in partea a II-a sunt inscrise sucursalele institutiilor de credit persoane juridice straine. Partea I este divizata in 5 sectiuni, corespunzatoare categoriilor de institutii de credit prevazute la art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006: – sectiunea I – banci; – sectiunea a II-a – banci de economisire si creditare in domeniul locativ; – sectiunea a III-a – banci de credit ipotecar; – sectiunea a IV-a – institutii emitente de moneda electronica; – sectiunea a V-a – organizatii cooperatiste de credit. Sectiunea a V-a a partii I a registrului este divizata in doua subsectiuni: – subsectiunea I – case centrale; – subsectiunea a II-a – cooperative de credit. Partea a II-a este divizata in doua sectiuni: – sectiunea I – sucursale ale institutiilor de credit din state terte; – sectiunea a II-a – sucursale ale institutiilor de credit din alte state membre. Fiecare sectiune/subsectiune a registrului institutiilor de credit cuprinde urmatoarele rubrici: a) numarul si data inscrierii in registrul institutiilor de credit; b) denumirea institutiei de credit persoana juridica romana, respectiv a sucursalei institutiei de credit persoana juridica straina; c) adresa sediului social al institutiei de credit persoana juridica romana sau, dupa caz, adresa sediului sucursalei institutiei de credit persoana juridica straina; d) codul unic de inregistrare, atribuit de Ministerul Finantelor Publice; e) numarul de ordine in registrul comertului; f) data de la care acestea pot incepe sa-si desfasoare activitatea in conditiile legii; g) observatii. La rubrica „Observatii” se mentioneaza situatiile de retragere a autorizatiei de functionare, de interzicere a desfasurarii activitatii in cazul sucursalelor institutiilor de credit din alte state membre, de instituire a administrarii speciale, de reorganizare, fuziune, de schimbare a denumirii, precum si alte situatii de interes general, iar in cazul cooperativelor de credit, si denumirea casei centrale la care sunt afiliate. (2) Prin derogare de la dispozitiile alin. (1), sectiunea a II-a a partii a II-a nu cuprinde rubricile de la lit. d) si e) ale alin. (1). Numarul de inscriere al entitatilor in registrul institutiilor de credit va avea urmatoarea structura alfanumerica: a) pentru institutii de credit, persoane juridice romane, altele decat organizatiile cooperatiste de credit: RB-PJR, codul statistic al judetului in care isi are sediul social institutia de credit, numarul de ordine in registrul institutiilor de credit, format din 3 caractere numerice; b) pentru cooperativele de credit: ROCC-CO, codul de identificare al casei centrale la care este afiliata, format din doua caractere numerice, codul statistic al judetului in care isi are sediul social cooperativa de credit, numarul de ordine in registrul institutiilor de credit, format din 4 caractere numerice; c) pentru casele centrale: ROCC-CC, codul de identificare al casei centrale, format din doua caractere numerice, codul statistic al judetului in care isi are sediul social casa centrala, numarul de ordine in registrul institutiilor de credit, format din 4 caractere numerice; d) pentru sucursalele institutiilor de credit din strainatate: RB-PJS, codul statistic al judetului in care isi are sediul sucursala, numarul de ordine in registrul institutiilor de credit, format din 3 caractere numerice. Directia reglementare si autorizare din cadrul Bancii Nationale a Romaniei transmite entitatii inscrise in registru, in termen de 3 zile lucratoare de la data efectuarii inscrierii, o comunicare cuprinzand numarul si data inscrierii in registrul institutiilor de credit. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), in cazul cooperativelor de credit comunicarea cuprinzand numarul si data inscrierii in registrul institutiilor de credit este transmisa casei centrale la care acestea sunt afiliate. Casa centrala va remite comunicarea, in cel mai scurt timp, cooperativei de credit respective. In cazul in care unei entitati inscrise in registrul institutiilor de credit nu ii mai este permisa desfasurarea activitatii potrivit legii, aceasta este radiata din registru in termen de 3 zile de la data la care Directia reglementare si autorizare ia cunostinta de caracterul definitiv si irevocabil al respectivei masuri. Inmatricularile institutiilor de credit realizate pana la data intrarii in vigoare a prezentului regulament, potrivit prevederilor legale in vigoare la data efectuarii lor, inclusiv numerele de inmatriculare alocate si comunicate de directia de specialitate din cadrul Bancii Nationale a Romaniei, raman valabile si vor fi transcrise in registrul institutiilor de credit. Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentului regulament se abroga Norma Bancii Nationale a Romaniei nr. 18/2002 privind registrul bancar si registrul organizatiilor cooperatiste de credit, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 745 din 11 octombrie 2002. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

Regulamentul (CE) 561/2006 privind reglementarea a domeniului transporturilor in spatiul comunitar a intrat in vigoare de miercuri, 11 aprilie 2007

Regulamentul (CE) 561/2006 privind reglementarea a domeniului transporturilor in spatiul comunitar a intrat in vigoare de miercuri, 11 aprilie 2007 Regulamentul va armoniza prevederile legale din statele membre si va contribui la imbunatatirea sigurantei traficului, se precizeaza in comunicatul CE.

Celelalte articole,aduc urmãtoarele noutãþi: • Modificarea exceptãrilor pe categorii de vehicule de la aplicarea reglementãrilor privind echiparea cu tahografe ºi utilizarea acestora. • Modificarea timpilor de conducere, odihnã ºi pauze, dupã cum urmeazã: – timpul de odihnã zilnicã se poate fracþiona în cel mult douã perioade, prima de cel puþin 3 ore neîntrerupte, iar a doua de cel puþin 9 ore neîntrerupte; – perioada de odihnã sãptãmânalã de 45 ore neîntreruptã, poate fi redusã (indiferent de locaþie) la cel puþin 24 ore consecutive, cu compensare printr-o perioadã echivalentã de odihnã luatã în întregime înainte de sfârºitul celei de-a treia sãptãmâni urmãtoare; – perioada de odihnã zilnicã de 11 ore neîntrerupte poate fi redusã la cel puþin 9 ore neîntrerupte de cel mult trei ori între oricare douã perioade de odihnã sãptãmânalã, fãrã a mai fi necesarã compensare; – pauza de cel puþin 45 minute se poate înlocui cu o pauzã de cel puþin 15 minute urmatã de o pauzã de cel puþin 30 minute (ultima pauzã este obligatoriu de minim 30 minute); – în situaþia vehiculelor conduse de echipaje, timpul de odihnã zilnicã va fi de cel puþin nouã ore în fiecare interval de timp de cel mult 30 ore; – în cazul transportului internaþional de cãlãtori, nu se mai admite amânarea odihnei sãptãmânale dupã a 12-a zi. În cazul utilizãrii noilor vehicule, echipate cu tahograf digital, deoarece în România încã nu au fost autorizate ateliere pentru calibrarea acestor tahografe ºi nici nu sunt încã disponibile cardurile pentru acestea, întreprinderile de transport care utilizeazã astfel de autovehicule au urmãtoarele obligaþii : Calibrarea tahografului la un atelier autorizat dintr-un stat membru în CE, dacã acesta nu este calibrat din fabricaþia vehiculului. Instruirea ºoferilor ca pânã la obþinerea cardurilor sã procedeze conform lit. a ºi b ale alin. (4) al art. 26 din Regulamentul CE 561/2006 referitor la situaþia inexistenþei cardului: a) la începutul zilei de lucru ºoferul va imprima un raport al activitãþii vehiculului, pe care îºi va înscrie numele în clar, numãrul permisului de conducere, semnãtura, precum ºi perioadele de lucru, timp la dispoziþie ºi de odihnã desfãºurate anterior în ziua respectivã; b) la sfârºitul zilei de lucru, se va imprima un raport care va conþine perioadele de timp înregistrate de echipament, raport pe care ºoferul îºi va înscrie numele în clar, numãrul permisului de conducere ºi semnãtura. În cazul vehiculelor conduse de doi sau mai mulþi ºoferi, rapoartele sus menþionate vor fi imprimate la fiecare schimbare a ºoferilor la postul de conducere. Conform legislaþiei în vigoare (Legea nr. 466/2003, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare), la controlul în trafic, ºoferii au obligaþia prezentãrii acestor înregistrãri pentru sãptãmâna în curs ºi ultima zi lucratã anterior (inclusiv raportul imprimat la momentul controlului), iar operatorii de transport au obligaþia de a arhiva înregistrãrile timp de doi ani ºi de a le prezenta la control la cererea autoritãþilor. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

REGULI PRACTICE PRIVIND CIRCULATIA CEREALELOR IN ROMANIA

REGULI PRACTICE PRIVIND CIRCULATIA CEREALELOR IN ROMANIA ORDIN nr. 1027 din 19 iunie 2006 privind aplicarea prevederilor art. 3 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale În temeiul prevederilor art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, în temeiul prevederilor art. 3 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 225/2006 Care sunt principalele instrumente?

Cel mai important este borderoul de achizitie Dar ce cuprinde el? BORDEROU DE ACHIZIŢIE (cereale şi produse procesate din cereale) (cod 14-4-13/c) Formular cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare asigurat de Compania Naţională „Imprimeria Naţională” Formularul se utilizează pentru achiziţia de cereale şi produse procesate din cereale, numai de către persoanele prevăzute la art. 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată. Formularul poate să conţină pe lângă elementele obligatorii din model şi alte elemente pe care societatea le consideră necesare, respectiv date referitoare la calitatea produselor. 1.Serveşte ca: – document de înregistrare în gestiune a produselor cumpărate; – document justificativ de înregistrare în contabilitate a valorii produselor cumpărate. 2.Se întocmeşte în 3 exemplare de către delegatul cumpărătorului, care achiziţionează cereale de la producătorii individuali persoane fizice, în momentul achiziţiei. Se semnează de persoana care face achiziţiile respective şi de gestionarul care primeşte marfa. 3.Circulă: – la gestiune, pentru semnarea de primire a produselor şi întocmirea Notei de recepţie şi constatare de diferenţe (exemplarele 1 şi 2); – la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1); – rămâne în carnet (exemplarul 2); – la vânzătorul cerealelor (exemplarul 3). 4.Se arhivează: – la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1); – la delegatul achizitor (exemplarul 2). BORDEROU DE ACHIZIŢIE (cereale şi produse procesate din cereale) nr …………..data …………………. (de la producători individuali) Nr. crt. Contract (nr./data) Denumirea produsului U.M. Cantitatea Preţul unitar – lei – Valoarea – lei – Suma plătită – lei – Semnătura de primire a sumei 0 1 2 3 4 5 6 7 8 TOTAL (lei) X X Date privind expediţia Numele si prenumele delegatului cumpărătorului …………………… Buletinul/cartea de identitate ……. seria ……… nr. …………………, eliberat/eliberată …………………………………………………. Mijlocul de transport ………………..r. …………………………. Semnătura delegatului cumpărătorului …………………………………….. Semnătura gestionarului …………………………………….. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

TAXELE HOTELIERILOR DIN ROMANIA

TAXELE HOTELIERILOR DIN ROMANIA 1.Taxa speciala privind serviciul public de radiodifuziune Precizari primite de la Ministerul Turismului in legatura cu aplicarea taxei speciale privind serviciul public de radiodifuziune pentru societatile comerciale din turism- Societatea Romana de Radiodifuziune a emis o reglementare conform careia taxa pentru serviciul public de radiodifuziune nu se percepe pe camere, ci se va plati o singura taxa, in valoare de 400.000 lei/luna pentru fiecare societate, cu exceptia situatiei in care societatea respectiva functioneaza ca microintreprindere, caz in care se va plati o taxa in valoare de 250.000 lei/luna.

De asemenea, societatile comerciale de turism cu activitate sezoniera, in baza documentelor doveditoare, nu vor plati taxa pentru serviciul public de radiodifuziune in perioadele in care nu au activitate. 2. Impozitul pe cladiri si impozitul pe teren, in cazul societatilor comerciale care au ca obiect de activitate, prevazut in statut, asigurarea de servicii turistice pe o perioada de cel mult 5 luni dintr-un an fiscal, se reduc cu 50 % numai pentru cladirea destinata acestor servicii si numai pentru terenul incadrat la subcategoria de folosinta ” curti si constructii „, aferent cladirii respective, conform prevederilor punctului 56.01 din HGR nr. 561/2003 3. EURO la tarifele contractuale Ca urmare a aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana si a integrarii pe piata europeana,Ministerul Turismului a reglementat obligativitatea exprimarii tarifelor contractuale in EURO,incepand cu 1 ianuarie 2003. In acest sens toate hotelurile din Romania sunt nevoite sa converteasca tarifele contractuale in curs,exprimate in USD la moneda europeana,in timp ce tarifele de receptie sunt afisate in LEI,EURO sau USD. Tarifele contractuale obligatoriu in EURO, iar tarifele de receptie pot fi exprimate atat in LEI cat si in EURO sau USD,dar sa nu depaseasca suma comunicata Ministerului Turismului ca find tarif maximal de receptie si publicat in Ghidul Hotelier al Romaniei 2003. 4. Taxa hoteliera Taxa hoteliera, din 1 ianuarie 2006, pentru unitatile hoteliere din Capitala este de 3% din tarifele de cazare practicate de acestea si se percepe de catre autoritatile publice locale prin intermediul prestatorilor. Conform art. 137, alineatul (3), litera f) taxa hoteliera, ca si taxa de reclama si publicitate nu este purtatoare de TVATaxa hoteliera se aplica la tarifele de cazare, exclusiv taxa pe valoarea adugata , iar in tariful de cazare nu se cuprind si alte servicii decat cele pentru cazare, conform prevederilor punctului 45.04 din Hotararea Guvernului nr. 561/2003 privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.278/2002 Agentii economici care administreaza structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica sunt obligati ca pâna la data de 30 iunie a fiecarui an sa stabileasca si sa comunice Ministerului Turismului tarifele de cazare maximale, pe tipuri de camere si perioade de tarifare, cu precizarea daca includ sau nu includ micul dejun si taxa pe valoarea adaugata, exprimate în euro, ce vor fi practicate în anul urmator la turismul neorganizat. În sensul prezentei hotarâri, prin turism neorganizat se întelege turismul practicat fara intermediul unei agentii de turism. Dupa comunicarea tarifelor potrivit alin. (1), agentii economici care administreaza structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica nu mai pot opera modificari asupra acestora. Ministerul Turismului va emite în termen de 30 de zile de la comunicarea prevazuta la art. 1 alin. (1) certificate de atestare a acestor tarife, care vor fi afisate, începând cu data de 1 ianuarie a anului pentru care au fost stabilite, la receptiile structurilor de primire turistice cu functiuni de cazare turistica de categoriile 1-5 stele si în camere, la cele de categoriile 1-3 stele, cu precizarea ca plata se va face potrivit dispozitiilor legale. Ministerul Turismului va edita, pâna la data de 30 septembrie, catalogul structurilor de primire turistice cu functiuni de cazare turistica, care va cuprinde tarifele maximale practicate de acestea si care va fi difuzat în tara si în strainatate pâna la data de 31 decembrie. Constituie contraventii, daca nu au fost savârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni, si se sanctioneaza cu amenda savârsirea de catre agentii economici care administreaza structuri de primire turistice cu functiuni de cazare a urmatoarelor fapte: a) necomunicarea catre Ministerul Turismului a tarifelor de cazare pâna la data de 30 iunie a fiecarui an; b) neafisarea certificatelor de atestare a tarifelor de cazare, emise de Ministerul Turismului, la receptia structurilor de primire turistice de categoria 1-5 stele si în camere, la cele de categoria 1-3 stele; c) practicarea de tarife de cazare mai mari decât cele comunicate Ministerului Turismului. Contraventiile se constata si amenzile se aplica de catre personalul împuternicit al Ministerului Turismului. Contraventiilor prevazute la art. 4 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. Av.COLTUC MARIUS

TARIFE 2007 PENTRU CADASTRU SI INTABULARE

TARIFE 2007 PENTRU CADASTRU SI INTABULARE Tarifele modificate pentru documentatia de cadastru si intabulare sunt:

– Prima inregistrare a imobilelor in cadastru si cartea funciara – 120 lei – Inscrierea constructiei – corp constructie – 50 lei + 0,05% din valoarea de impozitare – Dezmembrarea terenurilor supuse exproprierii – 10 lei – Comasare (extravilan) – imobil rezultat – 120 lei – Comasare (intravilan) – 120 lei – Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor – 50 lei – Actualizarea informatiilor cadastrale – 50 lei – Inscrierea condominiului – 100 lei – Intabulare drept de ipoteca sau privilegiu – 100 lei + 0,1% din valoarea creantei garantate – Infiintare carte funciara – imobil – 60 lei – Alte transcrieri, inscrieri sau notari, inclusiv radierea – 50 lei – Consultarea cartii funciare – 5 lei pentru fiecare exemplar in parte – Eliberarea extrasului de carte funciara pentru informare – 20 lei – Eliberarea certificatelor de sarcini – 100 lei – Eliberarea extrasului de carte funciara pentru autentificare – 40 lei Sunt gratuite: prima inscriere in cartea funciara a terenurilor agricole situate in extravilanul localitatilor, dobandite prin titluri de proprietate; eliberarea unui extras de carte funciara pentru informare care atesta modalitatea de efectuare a inscrierii si furnizarea informatiilor necesare intocmirii documentatiei cadastrale. Taxa pentru eliberarea actelor in regim de urgenta reprezinta de patru ori valoarea tarifului normal, dar nu mai mult de 5.000 de lei. Sunt gratuite: prima inscriere in cartea funciara a terenurilor agricole situate in extravilanul localitatilor, dobandite prin titluri de proprietate; eliberarea unui extras de carte funciara pentru informare care atesta modalitatea de efectuare a inscrierii si furnizarea informatiilor necesare intocmirii documentatiei cadastrale. Taxa pentru eliberarea actelor in regim de urgenta reprezinta de patru ori valoarea tarifului normal, dar nu mai mult de 5.000 de lei. Av.COLTUC MARIUS

Programul comunitar de actiune in domeniul sanatatii publice (2003-2008). Apel pentru propuneri de proiecte.

Procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu Ordin nr. 818 din 10/17/2003 Cadrul legal al procedurii Prezenta procedura prezinta metodologia de aplicare a cerintelor de conformare a activitatilor/instalatiilor prevazute in anexa 1 la O.U.G. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari prin Legea 645/2002, denumita in continuare O.U.G. 34/2002, in scopul obtinerii autorizatiei integrate de mediu, care face parte integranta din documentele de reglementare a functionarii activitatii.

Autoritatea competenta pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu este autoritatea competenta pentru protectia mediului la nivel regional in a carei raza de competenta se afla amplasamentul. Prezenta procedura se aplica tuturor activitatilor/instalatiilor existente sau celor care au suferit modificari substantiale ori activitatilor/instalatiilor noi, reglementate prin acordul integrat de mediu. Depunerea solicitarii pentru obtinerea autorizatiei integrate de mediu este obligatorie pentru functionarea oricarei instalatii/activitati mentionate in lista din anexa 1 la O.U.G. 34/2002. In termen de 20 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului ordin, autoritatea locala pentru protectia mediului va inainta titularilor de activitati/instalatii, care desfasoara activitati listate in anexa 1 la O.U.G. 34/2002, instiintari scrise privind necesitatea demararii procedurii specifice de emitere a autorizatiei integrate de mediu. Titularul activitatii/instalatiei va depune solicitarea pentru obtinerea autorizatiei integrate de mediu la sediul autoritatii locale pentru protectia mediului unde se afla amplasamentul activitatii/instalatiei. In termen de 10 zile de la primirea solicitarii, autoritatea locala pentru protectia mediului este obligata sa informeze in scris autoritatea regionala pentru protectia mediului careia ii revine responsabilitatea emiterii autorizatiei integrate de mediu. Autoritatea regionala pentru protectia mediului careia ii revine responsabilitatea emiterii autorizatiei coordoneaza si controleaza procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu si poate delega autoritatilor locale competenta analizarii anumitor faze din procedura. Pentru desfasurarea in conditii optime a procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu, la sediul autoritatilor locale si regionale pentru protectia mediului se afiseaza la loc public urmatoarele: – continutul anexei 1 la O.U.G. 34/2002; – lista documentelor de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF); – conditiile locale de mediu specifice amplasamentului; – lista documentelor pentru solicitarea autorizatiei integrate de mediu; – conditiile de participare a publicului in cadrul procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu; – formularul-tip pentru solicitarea autorizatiei integrate de mediu; – lista taxelor si tarifelor aferente procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu, stabilite conform legislatiei in vigoare. – Solicitarea de autorizatie integrata de mediu Continutul solicitarii autorizatiei integrate de mediu Titularul de activitate care intra sub incidenta prevederilor O.U.G. 34/2002 are obligatia de a elabora si de inainta autoritatii locale pentru protectia mediului solicitarea autorizatiei integrate de mediu, care cuprinde: – cerere; – raport de amplasament, intocmit in conformitate cu prevederile Ghidului tehnic general prevazut la art. 2 alin. (2); – evaluari privind nivelul impactului activitatilor asupra mediului; – proiect de program pentru conformare in cazul instalatiilor existente; – dovada publicarii anuntului public de solicitare a autorizatiei integrate de mediu; – dovada achitarii tarifului pentru verificarea solicitarii. Analiza preliminara efectuata de autoritatea locala pentru protectia mediului stabileste daca solicitarea este sau nu corect intocmita si daca indeplineste conditiile legale pentru a fi supusa analizei propriu-zise. O solicitare nu este corect intocmita daca: a) nu au fost depuse toate documentele de sustinere a solicitarii; b) face referire la o instalatie ce nu se incadreaza in domeniul reglementat pentru autorizarea integrata de mediu; c) tarifele necesare nu au fost achitate. In cazul acceptarii solicitarii, titularul de activitate/operatorul este invitat sa achite tarifele corespunzatoare etapei de analiza a documentatiei de sustinere a solicitarii. Respingerea motivata a solicitarii se comunica solicitantului fara perceperea taxei de autorizare, dar cu perceperea tarifului pentru etapa parcursa pentru verificarea solicitarii. (Dupa analiza preliminara a documentatiei de solicitare autoritatea competenta pentru protectia mediului la nivel local transmite in scris titularului de activitate/operatorului, in termen de 10 zile lucratoare, raspunsul privind acceptarea solicitarii sau respingerea motivata. Autoritatea regionala pentru protectia mediului stabileste si comunica in termen de 7 zile lucratoare titularului de activitate/instalatie, in functie de numarul autoritatilor implicate in aplicarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu si componenta CAT, numarul de exemplare pe hartie ale solicitarii autorizatiei integrate de mediu si un exemplar pe suport electronic. SECTIUNEA a 2-a – Continutul documentatiei de sustinere a solicitarii autorizatiei integrate de mediu Formularul-tip de cerere pentru solicitarea demararii procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu este prevazut in Ghidul tehnic general si se completeaza conform specificatiilor acestuia. Raportul de amplasament se intocmeste pe baza investigatiilor efectuate, a datelor si informatiilor continute in evaluarile privind nivelul impactului asupra mediului si in conformitate cu recomandarile Ghidului tehnic general. Evaluarile privind nivelul impactului activitatilor asupra mediului, constand in studiul de evaluare a impactului asupra mediului in cazul activitatilor noi si in bilantul de mediu pentru cele existente, se realizeaza de persoane fizice sau juridice atestate in acest scop de catre autoritatea centrala pentru protectia mediului, conform prevederilor legale in vigoare. Av.COLTUC MARIUS

Procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu

Procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu Ordin nr. 818 din 10/17/2003 Cadrul legal al procedurii Prezenta procedura prezinta metodologia de aplicare a cerintelor de conformare a activitatilor/instalatiilor prevazute in anexa 1 la O.U.G. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari prin Legea 645/2002, denumita in continuare O.U.G. 34/2002, in scopul obtinerii autorizatiei integrate de mediu, care face parte integranta din documentele de reglementare a functionarii activitatii.

Autoritatea competenta pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu este autoritatea competenta pentru protectia mediului la nivel regional in a carei raza de competenta se afla amplasamentul. Prezenta procedura se aplica tuturor activitatilor/instalatiilor existente sau celor care au suferit modificari substantiale ori activitatilor/instalatiilor noi, reglementate prin acordul integrat de mediu. Depunerea solicitarii pentru obtinerea autorizatiei integrate de mediu este obligatorie pentru functionarea oricarei instalatii/activitati mentionate in lista din anexa 1 la O.U.G. 34/2002. In termen de 20 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului ordin, autoritatea locala pentru protectia mediului va inainta titularilor de activitati/instalatii, care desfasoara activitati listate in anexa 1 la O.U.G. 34/2002, instiintari scrise privind necesitatea demararii procedurii specifice de emitere a autorizatiei integrate de mediu. Titularul activitatii/instalatiei va depune solicitarea pentru obtinerea autorizatiei integrate de mediu la sediul autoritatii locale pentru protectia mediului unde se afla amplasamentul activitatii/instalatiei. In termen de 10 zile de la primirea solicitarii, autoritatea locala pentru protectia mediului este obligata sa informeze in scris autoritatea regionala pentru protectia mediului careia ii revine responsabilitatea emiterii autorizatiei integrate de mediu. Autoritatea regionala pentru protectia mediului careia ii revine responsabilitatea emiterii autorizatiei coordoneaza si controleaza procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu si poate delega autoritatilor locale competenta analizarii anumitor faze din procedura. Pentru desfasurarea in conditii optime a procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu, la sediul autoritatilor locale si regionale pentru protectia mediului se afiseaza la loc public urmatoarele: – continutul anexei 1 la O.U.G. 34/2002; – lista documentelor de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF); – conditiile locale de mediu specifice amplasamentului; – lista documentelor pentru solicitarea autorizatiei integrate de mediu; – conditiile de participare a publicului in cadrul procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu; – formularul-tip pentru solicitarea autorizatiei integrate de mediu; – lista taxelor si tarifelor aferente procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu, stabilite conform legislatiei in vigoare. – Solicitarea de autorizatie integrata de mediu Continutul solicitarii autorizatiei integrate de mediu Titularul de activitate care intra sub incidenta prevederilor O.U.G. 34/2002 are obligatia de a elabora si de inainta autoritatii locale pentru protectia mediului solicitarea autorizatiei integrate de mediu, care cuprinde: – cerere; – raport de amplasament, intocmit in conformitate cu prevederile Ghidului tehnic general prevazut la art. 2 alin. (2); – evaluari privind nivelul impactului activitatilor asupra mediului; – proiect de program pentru conformare in cazul instalatiilor existente; – dovada publicarii anuntului public de solicitare a autorizatiei integrate de mediu; – dovada achitarii tarifului pentru verificarea solicitarii. Analiza preliminara efectuata de autoritatea locala pentru protectia mediului stabileste daca solicitarea este sau nu corect intocmita si daca indeplineste conditiile legale pentru a fi supusa analizei propriu-zise. O solicitare nu este corect intocmita daca: a) nu au fost depuse toate documentele de sustinere a solicitarii; b) face referire la o instalatie ce nu se incadreaza in domeniul reglementat pentru autorizarea integrata de mediu; c) tarifele necesare nu au fost achitate. In cazul acceptarii solicitarii, titularul de activitate/operatorul este invitat sa achite tarifele corespunzatoare etapei de analiza a documentatiei de sustinere a solicitarii. Respingerea motivata a solicitarii se comunica solicitantului fara perceperea taxei de autorizare, dar cu perceperea tarifului pentru etapa parcursa pentru verificarea solicitarii. (Dupa analiza preliminara a documentatiei de solicitare autoritatea competenta pentru protectia mediului la nivel local transmite in scris titularului de activitate/operatorului, in termen de 10 zile lucratoare, raspunsul privind acceptarea solicitarii sau respingerea motivata. Autoritatea regionala pentru protectia mediului stabileste si comunica in termen de 7 zile lucratoare titularului de activitate/instalatie, in functie de numarul autoritatilor implicate in aplicarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu si componenta CAT, numarul de exemplare pe hartie ale solicitarii autorizatiei integrate de mediu si un exemplar pe suport electronic. SECTIUNEA a 2-a – Continutul documentatiei de sustinere a solicitarii autorizatiei integrate de mediu Formularul-tip de cerere pentru solicitarea demararii procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu este prevazut in Ghidul tehnic general si se completeaza conform specificatiilor acestuia. Raportul de amplasament se intocmeste pe baza investigatiilor efectuate, a datelor si informatiilor continute in evaluarile privind nivelul impactului asupra mediului si in conformitate cu recomandarile Ghidului tehnic general. Evaluarile privind nivelul impactului activitatilor asupra mediului, constand in studiul de evaluare a impactului asupra mediului in cazul activitatilor noi si in bilantul de mediu pentru cele existente, se realizeaza de persoane fizice sau juridice atestate in acest scop de catre autoritatea centrala pentru protectia mediului, conform prevederilor legale in vigoare. Av.COLTUC MARIUS

Procedura de autorizare a personalului de specialitate in constructii

Procedura de autorizare a personalului de specialitate in constructii Prezenta procedura stabileste cadrul normativ privind autorizarea si reautorizarea personalului de specialitate în constructii, în conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice în vigoare, respectiv:

• Sef laborator de analize si încercari în constructii • Specialist încercari nedistructive • Responsabil cu controlul tehnic de calitate în constructii • Responsabil cu urmarirea speciala a comportarii în exploatare a constructiilor • Sef statie de betoane • Sef statie de producere a agregatelor • Sef statie de mixturi asfaltice Cerinte de autorizare Art. 11 O persoana fizica poate participa la examenul de autorizare, în nume propriu sau la solicitarea angajatorului, cu conditia respectarii conditiilor de studii si vechime, prevazute în tabele din Anexa1 la prezenta procedura. Art. 12 Candidatii care solicita autorizarea ca „Responsabil cu controlul tehnic de calitate în constructii”, „Sef laborator”, „Responsabil cu urmarirea speciala a comportarii în timp a constructiilor” care detin un titlu universitar sau de doctor în stiinte tehnice si activeaza în domeniul de autorizare, pot obtine aceste autorizari fara a mai sustine examen, ci doar în baza dosarului depus la secretariatul comisiei de autorizare. Procedura autorizarii Art. 13 Autorizarea personalului de specialitate în constructii se face de catre Inspectoratul de Stat în Constructii, prin comisiile teritoriale de autorizare constituite la nivelul Inspectoratelor Teritoriale în Constructii. Art. 14 Comisiile teritoriale de autorizare se constituie si îsi desfasoara activitatea conform „Regulamentului de organizarea si functionare a comisiilor de autorizare” aprobat prin Ordin al Inspectorului General de Stat al Inspectoratului de Stat în Constructii – ISC. Art. 15 (1) Autorizarea consta în declararea candidatului „admis” în urma sustinerii de catre acesta a examenului de autorizare, desfasurat conform schemei de principiu (Anexa 5). (2) Autorizatia are o valabilitate de 4 ani. Documentele solicitate în vederea autorizarii Art. 16 Admiterea la examenul de autorizare se face în baza dosarului de autorizare compus din: a) cerere din partea candidatului/angajatorului (Anexele 2a – 2d, dupa caz); b) curriculum vitae (Anexa 3); c) diploma de absolvire (copie legalizata sau vizata de secretarul comisiei de autorizare); d) decizie de numire în functie (pentru „Sef laborator”, „Sef statie de betoane”, „Sef statie de producere agregate”, „Sef statie de producere mixturi asfaltice”) e) doua recomandari din partea unor institutii sau persoane fizice, privind activitatea desfasurata în domeniul/domeniile pentru care se solicita autorizarea f) autorizari (ANRGN, ANRE, etc., pentru domeniile unde sunt solicitate) g) foto 3 x 4 cm; h) dovada achitarii cheltuielilor de autorizare (depusa dupa analizarea si admiterea dosarului) Art. 17 (1) Dosarul se depune la Inspectoratul Judetean în Constructii pe raza caruia candidatul domiciliaza sau îsi desfasoara activitatea, care îl analizeaza în cel mult 3 zile si îi comunica candidatului acceptarea sau respingerea acestuia; (2) Dosarele incomplete sunt restituite candidatilor în vederea completarii. (3) Dosarele candidatilor care nu îndeplinesc cerintele minime de autorizare prevazute în Anexa 1, sunt respinse. Art. 18 Admiterea la examenul de autorizare nu este conditionata de functia detinuta la data solicitarii de catre candidatul respectiv. Art. 19 (1) În vederea reautorizarii, candidatul trebuie sa depuna la secretariatul Inspectoratului Judetean în Constructii pe raza caruia locuieste sau lucreaza, cu minim 30 de zile înainte de data expirarii autorizatiei, urmatoarele documente: a) cerere prin care se solicita reautorizarea (Anexele 2a – 2d, dupa caz) b) memoriu de activitate în perioada de valabilitate a autorizatiei c) decizie de numire în functie (pentru „Sef laborator”, „Sef statie de betoane”, „Sef statie de producere agregate”, „Sef statie de producere mixturi asfaltice”) d) foto 3 x 4 cm e) dovada achitarii cheltuielilor de reautorizare (50% din cheltuielile de autorizare) (2) În cazul în care solicitarea privind reautorizarea depaseste cu cel mult 10 zile termenul de expirare al valabilitatii autorizatiei, se initiaza procedura de autorizare. (3) Reautorizarea se face o singura data. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

PRINCIPALELE MODIFICARI ALE NOII LEGI A VIEI SI VINULUI

PRINCIPALELE MODIFICARI ALE NOII LEGI A VIEI SI VINULUI Actul va intra in vigoare la data de 11 mai 2007 Sediul materiei: Legea viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002 Fara ca lista sa fie exhaustive va prezentam principalele modficari aduse la legea viei si vinului Plantatiile de vita-de-vie se grupeaza, teritorial, in zone viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole si plaiuri viticole.

Definitiile acestora sunt prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta lege. Evidenta plantatiilor viticole se realizeaza prin Registrul plantatiilor viticole, care cuprinde datele de identificare a tarlalelor, parcelelor viticole si suprafetelor pe soiuri din fiecare parcela, pe persoana fizica si juridica detinatoare, intocmit in baza cadastrului agricol si a planurilor cadastrale actualizate. Registrul plantatiilor viticole, actualizat, este tinut la directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti. Modelul si instructiunile de completare a Registrului plantatiilor viticole se aproba prin ordin comun al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului administratiei si internelor.” Producatorii de struguri pentru vin au obligatia de a tine evidenta productiei si a modului de valorificare a acesteia in carnetul de viticultor, al carui model se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.” Lista soiurilor de vita-de-vie admise in cultura se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale pentru fiecare regiune viticola, podgorie, centru viticol si directie de productie, pe baza propunerilor facute de Oficiul National al Viei si Vinului, denumit in continuare O.N.V.V., impreuna cu Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri, denumit in continuare, O.N.D.O.V., si de asociatiile de producatori. Pentru obtinerea vinurilor cu denumire de origine controlata se stabileste o lista a soiurilor pentru fiecare dintre denumirile de origine controlata aprobate.” Infiintarea plantatiilor de vita-de-vie se face in areale viticole delimitate din podgorii si centre viticole, cu exceptia plantatiilor infiintate pentru consumul familial sau in scop ornamental.” Autorizatia plantarii/replantarii vitei-de-vie si de inscriere in Registrul plantatiilor viticole se elibereaza pe baza unui drept de plantare noua sau de replantare ori de plantare pe o rezerva. Crearea rezervei regionale, judetene si/sau nationale a drepturilor de plantare a vitei-de-vie are scopul de a permite administratiei publice locale si centrale atribuirea dreptului de plantare a vitei-de-vie acelor persoane fizice/juridice care, pe baza unor criterii obiective, vor justifica necesitatea obtinerii acestor drepturi. Dreptul individual de replantare neexercitat intr-o perioada de 8 campanii viticole de la data acordarii inceteaza pentru titularul acestuia. Dreptul individual de plantare noua este valabil pe durata a doua campanii viticole de la data acordarii, dreptul individual de plantare pe rezerva regionala sau judeteana este valabil pe o durata de 3 campanii viticole de la data alocarii, iar dreptul individual de plantare pe rezerva nationala este valabil pe o durata de doua campanii viticole de la data alocarii. Procedura si conditiile de acordare a dreptului de plantare noua, de replantare ori de plantare pe o rezerva se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.” Infiintarea plantatiilor de vita-de-vie in suprafata de peste 0,1 ha de operator economic sau de familie se face numai cu soiuri admise in cultura.” Defrisarea plantatiilor de vita-de-vie in suprafata mai mare de 0,1 ha de operator economic sau de familie se face la cererea persoanei interesate, pe baza autorizatiei de defrisare a plantatiilor viticole, eliberate de directia pentru agricultura si dezvoltare rurala judeteana sau a municipiului Bucuresti, dupa caz. Persoanele care primesc autorizatia de defrisare beneficiaza de un drept individual de replantare, in suprafata echivalenta de cultura pura cu cea propusa pentru defrisare. Dreptul individual de replantare poate fi exercitat in termen de 8 ani de la data acordarii acestuia. Prin cultura pura se intelege suprafata efectiva ocupata cu butucii de vita-de-vie, inclusiv suprafata ocupata de alei, drumuri de acces si zone de intoarcere la capetele parcelei viticole.” Este interzisa fabricarea pichetului, obtinut prin epuizarea cu apa a tescovinei proaspete sau fermentate, cu sau fara adaos de zahar, in vederea comercializarii pentru consumul uman direct. Vinurile si celelalte produse obtinute din must si/sau vin, in momentul punerii lor in consum, trebuie sa corespunda caracteristicilor organoleptice si de compozitie stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.” Practicile si tratamentele autorizate pentru a fi aplicate in producerea musturilor, a vinurilor si a celorlalte produse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, urmand sa fie permanent actualizate in functie de progresele realizate in acest domeniu. Prepararea musturilor, a vinurilor si a produselor vinicole din alte materii prime decat cele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau schimbarea compozitiei acestora prin adaugarea sau amestecarea unor substante, altele decat cele permise de lege, este interzisa. Constituie falsificari: diluarea vinului cu apa, mascarea unor defecte sau alterari ale vinurilor sau a bauturilor pe baza de must si/sau vin prin adaosuri care determina modificari ale gustului, aromei si compozitiei naturale ale acestora, prepararea vinului din drojdie sau tescovina, precum si folosirea oricaror practici nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Prin substituire se intelege prezentarea sub o identitate falsa a musturilor, vinurilor sau a produselor vinicole. Identitate falsa reprezinta utilizarea fara drept a denumirii unui soi de struguri, a unui areal de productie, a unei categorii de calitate, indicatie geografica sau denumire de origine controlata, contrafacerea sau folosirea fara drept a insemnelor de certificare a calitatii.” Persoanele fizice si persoanele juridice care produc, depoziteaza si comercializeaza produse vitivinicole au obligatia de a intocmi si de a depune, in termenul prevazut de normele metodologice de aplicare a prezentei legi, documente de evidenta a productiei vitivinicole privind declaratii de stocuri, declaratii de recolta, declaratii de productie si de a completa operativ registrele de evidenta obligatorii a produselor vitivinicole, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale. In cazul solicitarii dreptului de utilizare a unei denumiri de origine controlata, un exemplar al declaratiei de recolta si de productie va fi depus si la inspectorii teritoriali ai O.N.D.O.V. Persoanele fizice si juridice care detin o suprafata totala de vie de pana la 0,5 ha nu sunt obligate sa faca declaratii de stocuri, de recolta si de productie. Comerciantii care detin o cantitate de pana la 2.000 l de vin nu sunt obligati sa faca declaratii de stocuri.” Producatorii de vin care poseda licenta de fabricatie eliberata in conditiile legii pot cumpara struguri pentru vinificatie numai de la producatorii care detin carnet de viticultor in anul de recolta respectiv, cu obligatia de a mentiona in evidentele primare cantitatea si soiul strugurilor cumparati. Producatorii si comerciantii de vinuri in vrac sunt obligati sa tina evidenta acestora, conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. Producatorii care detin o suprafata de vie de pana la 0,5 ha si nu comercializeaza vinuri in vrac nu au obligatia de a tine evidenta prevazuta la alin. (1). Comercializarea vinului de masa in vrac sub denumire de soi, indicatie geografica sau denumire de origine controlata este interzisa. Conditiile de comercializare a vinului de masa in vrac se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului sanatatii publice si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.” Vinurile si celelalte bauturi pe baza de must si vin pot fi puse in consum sub forma imbuteliata sau neimbuteliata. Imbutelierea este obligatorie in cazul sucurilor de struguri, vinurilor cu denumire de origine controlata, vinurilor cu indicatie geografica, vinarsurilor, vinurilor speciale, cu exceptia pelinului. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

PRIMA LEGE PRIVIND CREANTELE DIN ROMANIA

PRIMA LEGE PRIVIND CREANTELE DIN ROMANIA Este prima lege care vorbeste in mod legal de creantele din Romania.Pentru noi(C.A.COLTUC), casele de avocatura specializate in recuperari creante este un prim pas spre normalitate.

Legea insa dupa cum veti vedea are o sfera de aplicare foarte restransa. In Monitorul Oficial, partea I nr. 225 din 13.03.2006 a fost publicata Legea nr. 31/2006 privind securitizarea creantelor („Legea”). Legea are drept scop stabilirea principiilor si a cadrului general pentru utilizarea creantelor, in vederea obtinerii de finantare prin intermediul securitizarii, precum si reglementarea drepturilor si obligatiilor partilor la o operatiune de securitizare. Securitizarea este o operatiune financiara de valorificare a creantelor de catre un vehicul investitional (entitate cu sau fara personalitate juridica, ce are drept obiect de activitate exclusiv emiterea de instrumente financiare securAitizate in baza unui portofoliu de creante) care le achizitioneaza, le grupeaza si le afecteaza garantarii unei emisiuni de valori mobiliare. Pot face obiectul securitizarii creantele izvorate din: a) contracte de credit, inclusiv contracte de credit ipotecar, contracte de credit pentru achizitia de autoturisme, contracte pentru emiterea de carduri de credit; b) contracte de leasing; c) contracte de vanzare-cumparare cu plata pretului la termen, inclusiv contracte de vanzare-cumparare cu plata in rate; d) instrumente financiare de tip participativ sau obligatar, emise potrivit prevederilor Legii; e) orice titlu de creanta, altele decat cele specificate la lit. a)-d), cu conditia ca drepturile pe care le confera sa poata face obiectul unei cesiuni. Cesiunea creantelor Titularii pot cesiona creante prezente sau viitoare catre un vehicul investitional, in scopul securitizarii acestora, in conformitate cu prevederile Legii. Pot face obiectul cesiunii in scopul securitizarii numai creantele care indeplinesc urmatoarele conditii: a) actul juridic generator de creanta sa fie conform cu toate prevederile legale in vigoare la data incheierii; b) asupra creantei, in mod individual ori ca element al unei universalitati, sa nu fi fost constituit un drept de garantie sau un alt drept real, altfel decat pentru scopul securitizarii. Vehiculul investitional achizitioneaza creante individuale ori grupate in portofolii de la unul sau mai multi cedenti si le afecteaza garantarii de obligatiuni ori titluri de participare securitizate. Cesiunea de creante cu titlu gratuit catre un vehicul investitional este nula. Achizitionarea de creante de catre un vehicul investitional se face exclusiv in vederea emiterii de instrumente financiare securitizate. Calitatea de titlu executoriu recunoscuta de lege unui titlu de creanta in considerarea titularului originar al dreptului de creanta profita si cesionarilor acestuia, inclusiv vehiculului investitional, investitorilor sau altor titulari de drepturi de proprietate ori de garantie asupra creantei. Pentru opozabilitate, cesiunea creantelor afectate garantarii unei emisiuni de instrumente financiare securitizate se inscrie la arhiva cu cel putin 15 zile inainte de emiterea prospectului, se notifica de catre cedent debitorilor cedati prin scrisoare recomandata si se aduce la cunostinta creditorilor cedentului fie individual, prin scrisoare recomandata, fie prin afisare la sediul cedentului, cu indicarea cesionarului si a pretului la care s-a efectuat cesiunea. Actiunea pentru anularea cesiunii de creante care afecteaza interesele creditorilor cedentului se prescrie in termen de 45 de zile de la data intrunirii cumulative a cerintelor de publicitate privind inscrierea la arhiva şi notificarea creditorilor cedentului si nu se poate exercita de catre administratori, lichidatori ori creditori in cadrul unei proceduri de reorganizare judiciara sau de faliment, deschise conform prevederilor Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului ori ale Ordonantei Guvernului nr. 10/2004 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului institutiilor de credit, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 278/2004. In cazul in care realizarea unui drept de creanta este asigurata cu garantii reale imobiliare, cesiunea de creanta este supusa formalitatilor de publicitate prevazute in legea privind obligatiunile ipotecare. Cesiunea efectuata potrivit acestei Legi este scutita de taxa pe valoarea adaugata, potrivit art. 141 alin. (2) lit. c) pct. 5 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. In schimbul creantelor cesionate cedentul poate primi titluri de participare sau obligatiuni securitizate emise in baza acestora. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

Conceptul de studiu de fezabilitate

Conceptul de studiu de fezabilitate presupune efectuarea unei analize complexe de marketing, comerciale, tehnice, de management si financiare a unui obiectiv de investitii, privit ca un sistem dinamic si deschis de productie si comercializare de bunuri si servicii, precum si a factorilor angajati (resurse umane, capital, resurse materiale si energetice etc.), cu mentionarea aspectelor juridice definitorii, desfasurata pe un anumit orizont de timp, luand in consideratie inclusiv factorii de risc si incertitudine.

Cuprinsul recomandat al studiului de fezabilitate (varianta BCR – cea mai completa de pe piata bancara) 1.0. INTRODUCERE 1.1. Scopul si obiectivele studiului 1.2. Prezentarea pe scurt a agentului economic 1.3. Surse de documentare 1.4. Sinteza studiului 1.4.1. Produse / servicii oferite 1.4.2. Prezentarea investitiei 1.4.3. Programul de punere in functiune 1.4.4. Planul de finantare a investitiei 1.5. Principalele concluzii ale analizei financiare 2.0 PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC 2.1. Date de identificare a agentului economic 2.2. Forma juridica 2.3. Obiect de activitate 2.4. Structura actionarilor (asociatilor) 2.5. Scurt istoric 3.0. PREZENTAREA INVESTITIEI 3.1. Imobilizari existente – descriere, valoare ramasa actualizata 3.2. Proiectul de investitii – prezentare si costuri de realizare 3.3. Esalonarea si graficul de realizare a investitiei 3.4. Planul de finantare a investitiei 3.5. Calculul amortizarii mijloacelor fixe 4.0. ANALIZA COMERCIALA 4.1. Produse si / sau servicii oferite 4.1.1. Prezentarea produselor si / sau serviciilor oferite 4.1.2. Principalele caracteristici ale produselor oferite 4.1.3. Nivelul de competitivitate pe piata a produselor 4.1.4. Ciclul de viata al produsului 4.2. Piata si comercializarea 4.2.1. Scurt istoric al evolutiei cererii si ofertei 4.2.2. Analiza cererii si a ofertei pe piata interna 4.2.2.1. Definirea segmentelor de piata tinta 4.2.2.2. Estimarea structurii si volumului cererii pe piata interna 4.2.2.3. Concurenta, avantaje competitive 4.2.3. Analiza cererii si ofertei pe piata externa 4.2.3.1. Definirea segmentelor de piata tinta 4.2.3.2. Estimarea structurii si volumului cererii pe piata externa 4.2.3.3. Concurenta, avantaje competitive 4.3. Managementul comercial 4.4. Promovarea si distributia produselor 4.4.1. Metode de promovare utilizate 4.4.2. Canale de distributie a produselor 4.4.3. Cheltuieli pentru promovarea produselor 4.5. Pretul de vanzare al produselor / serviciilor 4.5.1. Preturi de piata 4.5.2. Preturile practicate de agentul economic 5.0. ANALIZA OPERATIONALA 5.1. Capacitatea tehnica si de productie a agentului economic 5.1.1. Amplasare si facilitati 5.1.2. Tehnologii de fabricatie 5.1.3. Program de fabricatie pe produse si / sau servicii 5.1.3.1. Evolutia activitatii in perioada anterioara 5.1.3.2. Capacitati si grad de incarcare 5.1.3.3. Prognoza activitatii 5.2. Factorii de productie ai agentului economic si costurile acestora 5.2.1. Estimarea cheltuielilor cu forta de munca 5.2.1.1. Evolutia structurii personalului si previziuni legate de aceasta 5.2.1.2. Cheltuielile anuale cu forta de munca 5.2.2. Estimarea cheltuielilor cu materiile prime, materialele si marfurile aprovizionate 5.2.2.1. Materii prime, materiale, marfuri 5.2.2.2. Surse de aprovizionare 5.2.2.3. Consumuri specifice, politica stocurilor de materiale 5.2.2.4. Costurile unitare cu materiile prime, materialele si marfurile aprovizionate 5.2.2.5. Cheltuieli anuale cu materii prime, materiale, marfuri 5.2.3. Estimarea costurilor cu utilitatile 5.2.3.1. Utilitati necesare exploatarii, consumuri specifice 5.2.3.2.Surse de aprovizionare, preturi de achizitie 5.2.3.3.Cheltuieli anuale cu utilitatile 5.2.4. Influenta asupra mediului 5.2.4.1. Emisii poluante 5.2.4.2. Mijloace de tratare si neutralizare 5.2.4.3. Costuri de tratare si neutralizare 6.0. MANAGEMENTUL AGENTULUI ECONOMIC 6.1. Strategia activitatii viitoare 6.1.1. Obiectivele strategice 6.1.2. Masuri necesare indeplinirii obiectivelor 6.2. Structura organizatorica (organigrama si diagrama de relatii) 6.3. Conducerea agentului economic si calitatea echipei de conducere 6.4. Sistemul informational-informatic (existent si preconizat) 7.0. ANALIZA FINANCIARA 7.1. Scurt diagnostic economico-financiar 7.1.1. Analiza veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor 7.1.2. Analiza patrimoniului 7.1.3. Calculul indicatorilor economico-financiari 7.1.3.1. Indicatori de solvabilitate si lichiditate 7.1.3.2. Indicatori de echilibru financiar 7.1.3.3. Indicatori de rentabilitate 7.2. Evaluarea activitatii viitoare 7.2.1. Proiectia contului de rezultate 7.2.1.1. Proiectia veniturilor pe activitati 7.2.1.2.Proiectia cheltuielilor pe activitati 7.2.1.2.1. Prognoza cheltuielilor de exploatare 7.2.1.2.2. Prognoza cheltuielilor financiare 7.2.1.3. Prognoza profiturilor si politica de dividende 7.2.2. Proiectia necesarului de fond de rulment 7.2.3. Proiectia fluxurilor de lichiditati nete 7.2.4. Proiectia bilantului simplificat (optional) 7.2.5. Calculul indicatorilor de evaluare a investitiei (optional) 7.2.5.1. Calculul valorii actualizate nete (VAN) 7.2.5.2. Calculul duratei de recuperare a investitiei 7.2.5.3. Calculul ratei interne de rentabilitate 7.2.5.4. Calculul indicatorilor de solvabilitate si lichiditate, gestiune si rentabilitate 7.2.6. Analiza de sensibilitate si risc 8.0. CONCLUZIILE STUDIULUI DE FEZABILITATE

MODEL DE PLAN DE AFACERI

MODEL DE PLAN DE AFACERI DATE DE IDENTIFICARE

1. Numele firmei: 2. Codul unic de înregistrare: 3. Forma juridică de constituire:

4. Activitatea principală a societăţii şi codul CAEN al activităţii principale: 5. Natura capitalului social: Natura capitalului social (%) Public Privat Român Străin 6. Valoarea capitalului: 7. Adresa, telefon/fax, e-mail : 8. Persoană de contact: 9. Conturi bancare deschise la: 10. Asociaţi, acţionari principali: Numele Adresa (sediul) Pondere în Capital social % A. Viziune, strategie În acest capitol de început încercaţi să răspundeţi la următoarele întrebări: • Care este esenţa afacerii ? Ce anume va genera bani şi profit ? • Produsul 1,2,3… • Serviciile 1,2,3,… 7 • Activitatea 1,2,3… • Cine vor fi clienţii tăi ? • Persoane • Firme • Bugetul statului Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Clienţi/grupe de clienţi Mii EURO % Mii EURO % Mii EURO % Mii EURO % Mii EURO % Total cifră de afaceri 100 100 100 100 100 • Unde vrei să ajungi într-un interval de 5 ani. Fixează-ţi obiective cuantificabile ! • La ce cifră de afaceri/profit ? • La ce număr de angajaţi ? Obiective (Indicatori ţintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Cifră de afaceri Mii EURO Din care Export Mii EURO Profit Mii EURO Nr. de salariaţi Nr persoane • Care sunt „punctele tari” care te determină să crezi că vei avea succes ? • Cunoştinţe tehnologice • Cunoştinţe de piaţă • Capital • Relaţii • Capacitate de muncă B. Istoric, management, resurse umane, activitatea curentã B1. ISTORIC În această secţiune încercaţi să răspundeţi succint la întrebări de genul: Cum a apărut ideea Dvs. de afacere ? Care au fost principalele etape de dezvoltare până în prezent ? Ce activităţi generează astăzi profitul firmei şi sursele de dezvoltare ? 8 B2. MANAGEMENT, RESURSE UMANE MANAGEMENT Nume şi prenume Funcţia Studii/Specializări Ataşaţi un Curriculum Vitae pentru fiecare persoană relevantă. Managementul unei organizaţii este determinant pentru evoluţia acesteia. Încercaţi să evidenţiaţi felul în care cunoştinţele/specializările/experienţa fiecăruia dintre manageri va influenţa în mod pozitiv evoluţia firmei. PERSONAL Detaliere pe activităţi Activitatea Număr de salariaţi Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 3 … TOTAL (Organigrama poate fi ataşată, dacă e cazul) B3. ACTIVITĂTEA CURENTĂ 1. Produsele/serviciile actuale : (puteţi descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul din cifra de afaceri, nivelurile de preţuri) Produs Pondere în vânzările totale Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 2. Principalii furnizori actuali de materii prime şi materiale: Furnizori Forma de proprietate Valoarea anuală a achiziţiilor (mii lei) Materie primă/serviciu Materie primă/serviciu Materie primă/serviciu Pondere materii prime importate (%) în total materii prime 9 3. Descrierea sumară a procesului tehnologic actual: 4. Date tehnice cu privire la principalele maşini, utilaje şi mijloace de transport aflate în proprietatea agentului economic: Mijloc fix Caracteristici tehnice An fabricaţie Valoare de piaţă estimată 5. Imobile existente: Proprietate Închiriate Denumire Destinaţie Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de închiriere Prezentaţi locul unde firma îşi desfăşoară activitatea şi cum sunt asigurate utilităţile necesare (energie electrică, apă, canal). NOTĂ :Pot fi anexate, în copie, acte de proprietate/contracte de închiriere, liste de inventar, facturi de achiziţie, etc. C. Analiza pieþei C1. PIAÞA ACTUALÃ 1. Principalii clienţi: (Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total Vânzări pe (principalii) clienţi Mii EURO Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO % 1 2 3 Clienţi interni Total piaţa internă 1 2 3 Clienţi externi Total export Total intern + export 2. Principalii concurenţi : Firmă concurentă Produs/serviciu oferit pieţei Denumirea firmei/ firmelor Ponderea pe piaţă( %) 1 2 3 4 5 6 10 3. Poziţia produselor/serviciilor societăţii pe piaţă comparativ cu cele ale concurenţei: (Descrieţi principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/serviciilor d-voastră comparativ cu cele oferite de concurenţă). C2. DATE PRIVIND PIAŢA ŞI PROMOVAREA NOULUI PRODUS/SERVICIU: 1. Clienţi potenţiali: (Descrieţi ce strategie de marketing aţi gândit să aplicaţi, cum aţi identificat clienţii potenţiali, cum veţi extinde piaţa sau identifica noi pieţe, etc.) Anul curent (N) (Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total Vânzări preconizate pe (principalii) clienţi Mii EURO Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO % 1 2 3 Clienţi interni Total piaţa internă 1 2 3 Clienţi externi Total export Total intern + export Anul N+1 Grupe de produse/servicii ( mii EURO) Total Vânzări preconizate pe (principalii) clienţi Mii EURO Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO % 1 2 3 Clienţi interni Total piaţa internă 1 2 3 Clienţi externi Total export Total intern + export 11 Anul N+2 (Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total Vânzări preconizate pe (principalii) clienţi Mii EURO Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO % 1 2 3 Clienţi interni Total piaţa internă 1 2 3 Clienţi externi Total export Total intern + export (se pot ataşa studii de cercetare de piaţă sau statistici la care se face referire, precum şi cereri de ofertă/pre-contracte de la potenţialii clienţi) 2. Concurenţi potenţiali: Firme concurente în condiţiile lansării pe piaţă a produselor/serviciilor noi Produs/serviciu oferit pieţei Denumirea firmei/firmelor Ponderea pe piaţă(%) 1 2 3 4 5 6 3. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite: De ex. Preţ, Calitate, Caracteristici noi, Servicii post-vânzare Alte avantaje : 4. Reacţia previzibilă a concurenţei la apariţia de noi oferte pe piaţă: 5. Cum se va realiza desfacerea produselor: Produse/grupe de produse Pondere în cifra de afaceri( % ) Forme de desfacere(%) 12 6. Activităţi de promovare a vânzărilor : De ex.: Publicitate, Lansare oficială, Pliante, broşuri, Plata în rate (Descrieţi care este strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor şi după aceea estimaţi costurile anuale de promovare) Cheltuieli pentru promovarea produselor/serviciilor pe categorii de cheltuieli (mii EURO) Anul 1 Anul 2 Anul 3 Total cheltuieli D. Analiza costurilor de operare (După implementarea investiţiei) 1. Produsele noi : (descrieţi tipul de produse/servicii şi caracteristici, procentul din total vânzări, preţ vânzare) Produs Pondere în vânzările totale Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produs Nou 1 Produs Nou 2 2. Principalii furnizori de materii prime : Furnizori Forma de proprietate Valoarea anuală a achiziţiilor (mii lei) Materie primă/serviciu Materie primă/serviciu Materie primă/serviciu (Descrieţi cum v-aţi propus să faceţi aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.) Puteţi anexa oferte de la furnizorii de materii prime principale. 3. Descrierea pe scurt a procesului tehnologic: (Descrieţi pe scurt procesul tehnologic şi îmbunătăţirea adusă prin proiectul de investiţii, dacă e cazul) 13 3.1. Impactul asupra mediului: (Descrieţi cum poate proiectul afecta mediul, şi ce soluţii aţi gândit pentru eliminarea acestor efecte) (Dacă a fost elaborat se poate ataşa un Studiu de Impact) 4. Cheltuieli anuale de producţie: (Detaliaţi cheltuielile directe şi indirecte anuale ale activităţii ce se va desfăşura în urma implementării proiectului la capacitatea maximă) Cheltuieli de producþie directe Suma % Materii prime Materiale auxiliare Manoperă directă (salarii + taxe şi contribuţii sociale) Energie, alte utilităţi Subansamble Servicii sau lucrări subcontractate Alte cheltuieli directe Cheltuieli de producþie indirecte Administraţie / Management Cheltuieli de Birou / Secretariat Cheltuieli de Transport Cheltuieli de Pază Cheltuieli de protecţia muncii şi a mediului Alte chetuieli indirecte TOTAL 5. Venituri anuale preconizate : (Detaliaţi volumul vânzărilor anuale pentru fiecare categorie de produs/servicii oferite prin implementarea proiectului la capacitatea maximă a echipamentelor) Vânzãri la capacitatea maximã Suma (lei) Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 TOTAL E. Investiþii necesare 1. Descrierea investiţiei propuse în contextul procesului tehnologic descris anterior Obiectul investiţiei Furnizor Valoarea estimată Durata de amortizare (ani) TOTAL : 14 (Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum şi proiectul, autorizaţiile şi avizele necesare, după caz.) 2. Modul de asigurare cu utilităţi: (Unde va fi implementat proiectul, adresa, descrierea spaţiului şi cum sunt asigurate utilităţile necesare) (se poate ataşa o schiţă de amplasare a mijloacelor fixe achiziţionate) 3. Graficul de realizare a investiţiei: Activitate Durata de implementare Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna … 6. Modificările necesare a fi efectuate la echipamentele, clădirile existente: 7. Modificările necesare a fi operate în structura şi numărul personalului angajat: (Prezentaţi numărul de posturi create, tipul postului, calificarea necesară, salariul lunar propus, inclusiv costurile referitoare la impozite şi contribuţii sociale. Puteţi descrie cum intenţionaţi să recrutaţi personalul necesar şi cum îl veţi instrui pentru postul respectiv, precum şi ce program de pregătire gândiţi în viitor şi cum vă propuneţi să motivaţi personalul). (Noua organigramă poate fi ataşată, daca e cazul) F. Proiecþii financiare Indicatori economici ai situaţiei trecute Anul N-2 N-1 N Rata curentă a lichidităţii Rata rapidă a lichidităţii Rata de recuperare a creanţelor Rata profitului Rata solvabilităţii (Bilanţurile contabile pe ultimii trei ani şi pe ultimul semestru pot fi ataşate. Situaţiile financiare pe ultimul trimestru pot fi ataşate). Plan de finanţare a investiţiei: Suma % Credite bancare Capital propriu Alte surse TOTAL 100 În cadrul planului de afaceri este recomandabil să se prezinte: 15 Proiecţii financiare ale Fluxului de Numerar (prezentăm mai jos un model realizat în conformitate cu Standardele Româneşti de Contabilitate). AN N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 – încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii – încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri – plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii – plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare – plăţile în numerar sau restituiri de impozit pe profit – plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung – încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung – plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor întreprinderi – încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor întreprinderi – avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii – încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi – veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu – plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau a răscumpăra acţiunile întreprinderii – veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi – rambursările în numerar ale unor sume împrumutate Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare – plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar Fluxuri de numerar – total Numerar la începutul perioadei Numerar la finele perioadei proiecţii financiare integrate ale Bilanţului, Contului de Profit şi Pierdere şi ale Fluxului de Numerar (modelul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, BERD, realizat în conformitate cu normele contabile IAS – International Accounting Standards) BILANŢ SIMPLIFICAT Mii EUR Actual Proiecţii N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 ACTIVE Active circulante Numerar existent la începutul perioadei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Numerar generat de activitatea de exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Creanţe 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Stocuri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Alte active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Total Active Circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Active fixe nete (inclusiv financiare ºi necorporale) Total Active Fixe 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 TOTAL ACTIVE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 CAPITAL ŞI DATORII Datorii Curente Descoperit de cont la începutul perioadei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Credite pe termen scurt 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Furnizori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Alte datorii 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Total Datorii Curente 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 16 Datorii pe Termen Lung Credite pe termen lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Total Credite pe Termen Lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Alte Datorii pe Termen Lung ºi Provizioane 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 TOTAL DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 CAPITALURI Capital social 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Profit repartizat în cursul anului 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Profituri repartizate în anii anteriori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 TOTAL CAPITALURI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 TOTAL CAPITALURI ŞI DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE Mii EUR Actual Proiecţii N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 VÂNZÃRI Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Total Vânzãri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Costuri ºi Cheltuieli Costul Bunurilor Vândute Materii prime şi materiale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Combustibili şi energie 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Servicii subcontractate 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Altele 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Salarii, prime şi contribuţii 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Costul Total al Bunurilor Vândute 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Costuri Administrative şi de Desfacere 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Amortizare Amortizare totală 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Venituri / Costuri nete din dobânzi Total venituri / costuri nete din dobânzi 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Total Costuri de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Profit / Pierdere din Activitatea Extraordinarã Total Profit / Pierdere Extraordinarã 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 VENIT NET ÎNAINTE DE IMPOZITARE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Dividende Plătite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 SITUAŢIE SIMPLIFICATĂ A FLUXULUI DE NUMERAR Mii EUR Actual Proiecţii N-2 N-1 N N+1 N+2 N+4 N+5 SURSE Din Activitatea de Exploatare Profituri repartizate 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Amortizare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Numerar din Activitatea de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Numerar din Activitatea Financiarã Profit din Activitatea Financiarã 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Numerar din Alte Surse Numerar din Vânzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Injecţii de Capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 TOTAL SURSE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 UTILIZĂRI Activitãþi de investiþii N+3 17 Investiţii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Din activitãþi financiare Pierdere din Activitatea Financiarã 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Creşteri ale Capitalul de Lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 TOTAL UTILIZÃRI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 SURPLUSUL / DEFICITUL ANUAL DE NUMERAR 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 SURPLUS/DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 În continuare, pe baza proiecţiilor financiare de mai sus, este necesar să se realizeze: O analiză a Fluxului de Numerar Actualizat cu calcularea Valorii Actualizate Nete (VNAT) şi a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR) O analiză a pragului de rentabilitate Un flux de numerar detaliat lunar / săptămânal, pe termen scurt, pentru primele luni după începerea investiţiei O analiză de senzitivitate Principalele aspecte (v. modelul prezentat în cadrul acestui capitol) care pot fi avute în vedere în cadrul unui plan de afaceri sunt: a. Viziune, strategie b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curentă c. Analiza pieţei d. Analiza costurilor de operare e. Investiţii necesare f. Proiecţii financiare g. Anexe a. Viziune, strategie Cuvinte pretenţioase, dar în esenţă atât de simple. Totul pleacã de la viziune. Fiecare întreprinzător are o viziune. „Vreau să produc subansamble auto pe care să le vând Uzinei Dacia” „Vreau să fabric confecţii pentru copii” 2 „Vreau să produc şi să comercializez sucuri din fructe de pădure” „Vreau să înfiinţez o reţea de Internet – cafe” „Vreau, vreau, vreau . . . ” „Vreau – iată o viziune. Această viziune e de fapt obiectivul final către care vrei să te îndrepţi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotărât să porneşti pentru a atinge şi împlini viziunea este strategia firmei tale. Pentru a clarifica noţiunea de strategie trebuie să răspunzi la următoarele întrebări: • Care este esenţa afacerii tale ? Ce anume va genera bani şi profit ? • Cum vrei să arate produsele/serviciile tale ? • Ai deja un model sau un prototip ? • Cine vor fi clienţii tăi ? • Există o ofertă comparabilă pe piaţă ? • Unde vrei să ajungi într-un interval de 5 ani. Fixează-ţi obiective cuantificabile! • Care este punctul tău tare care te determină să crezi că vei avea succes ? • Există un consens între asociaţi/acţionari referitor la problemele mai sus menţionate? b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curentă Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a înţelege afacerea în sine, afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în jurul voinţei unui/unor oameni, apoi se dezvoltă şi funcţionează, conduse de acei oameni. Parafrazând zicala populară “omul sfinţeşte locul” putem fără îndoială afirma că “managerul sfinţeşte afacerea”. Managerul sau viitorul manager ar trebuie să-şi pună întrebări de genul: Ce experienţă practică aduci în afacere ? De ce cunoştinţe teoretice dispui ? Ce referinţe poţi prezenta ? Este familia ta dispusă să te sprijine ? Dispui de mijloace financiare pentru a întreţine familia în perioada dificilă de început a afacerii ? Dispui de mijloace financiare pentru a sprijini afacerea ? Dispui de aport în natură pentru a sprijini afacerea ? Cunoştinţele/experienţa ta sau a partenerului tău acoperă domeniile cheie ale afacerii ? Unde vei localiza sediul organizaţiei ? De câţi angajaţi ai nevoie ? Ce calificări trebuie să aibă angajaţii ? Ce nivel de salarizare trebuie prevăzut ? Poţi găsi pe piaţa muncii specializările necesare ? Ai schiţat o structură organizatorică ? O întrebare specială cu o semnificaţie deosebită se referă la: Unde va fi localizată afacerea ta ? 3 Pentru a putea avea în vedere toate criteriile ce privesc alegerea amplasamentului (locaţia) afacerii tale, v. chestionarul din capitolul 2. c. Analiza pieţei De ce există o afacere ? Ca să vândă anume produse/servicii către piaţă. O analiză a pieţei, a modului în care a evoluat în trecut şi a modului în care se anticipează pe viitor evoluţia acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera. Este important să răspundem la întrebări referitoare la: Clienţii noştri Cine sunt clienţii tăi ? Firme sau persoane fizice ? Cum se poate segmenta piaţa ta ? Cum este piaţa potenţială împărţită din punct de vedere geografic ? Ştii cât de mare este volumul pieţei potenţiale ? Ai un plan de acţiune pentru atragerea clienţilor ? Concurenţa Ce ştii despre concurenţă ? Câţi angajaţi au ? Ce forţă de vânzare ? Ce cote de piaţă au ? Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ? Ce strategii de preţ are concurenţa ? Dar strategii de comunicare/reclamă ? Piaţa Cum apreciezi că vor evolua vânzările ? Care este prognoza cererii ? Politici de marketing Ai o strategie de produs ? Ai stabilit o politică de distribuţie ? Ai o politică de preţ şi condiţii de plată ? Te-ai gândit la o politică de imagine, de comunicare cu piaţa ? Activităţile de marketing şi politicile de marketing sunt prezentate pe larg în capitolul “Despre marketing în faza de lansare a unei afaceri”. d. Analiza costurilor de operare Acest capitol este dedicat înţelegerii şi evidenţierii costurilor de funcţionare curentă a activităţii. Realizarea lui demonstrează deopotrivă înţelegerea aspectelor tehnologice, economice şi manageriale ale activităţii curente. Demonstrează că înţelegem fluxul tehnologic, că ştim de ce infrastructură de utilităţi avem nevoie, câţi oameni trebuie să angajăm şi în ce structură trebuie să îi dispunem. Este bine să avem în vedere şi să nu omitem costuri ca de exemplu: 4 Costuri de înfiinţare a firmei: • Autorizaţii • Înscrierea în Registrul Comerţului. Costuri curente: • Materii prime • Materiale consumabile, materiale auxiliare, • Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de conducere, prime şi bonusuri • Costuri de training şi formare personal • Impozite şi taxe locale • Servicii externe Contabilitate Consultanţă fiscală Consultanţă juridică Consultanţă în management Consultanţă IT Consultant PR • Costuri de spaţiu Spaţiu de birouri Spaţiu de producţie Spaţiu de vânzări Spaţiu de depozitare • Cheltuieli de încălzire, gaz, curent, curăţenie, reparaţii, asigurare, apă/canal, gunoi • Costuri cu echipamentele • Reparaţii • Întreţinere Costuri cu mijloacele de transport Combustibil • • • • • • • • • • • • • • • Revizie Întreţinere/Reparaţii Asigurare de răspundere civilă & asigurare toate riscurile Impozite Costuri legate de procesul de vânzare Deplasări Materiale de prezentare Participări la târguri Costuri administrative Deplasare Materiale de birou Comunicaţii: telefon, fax, mobil, e-mail Copiere documente Evidenţă primară şi calculul salariilor Abonamente (ex. reviste, legislaţie, întreţinere echipamente birou, etc.) Literatură de specialitate Impozite şi taxe e. Investiţii necesare De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la începutul unei noi activităţi. Şi, de cele mai multe ori, o nouă activitate presupune o investiţie nouă. Din acest motiv, în acest 5 capitol trebuie să fundamentăm în mod pragmatic, onest şi realist investiţia. A diminua sau a ignora aspecte conexe investiţiei (de. ex. infrastructura de utilităţi) sau de a o supradimensiona nejustificat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt greşeli frecvente care ridică imediat semne de întrebare (justificate) în mintea acţionarilor, partenerilor, finanţatorilor. Costuri conexe investiţiei: infrastructura apă gaz curent canalizare drum de acces reabilitări amenajări asigurarea normelor de protecţia muncii, de protecţia mediului Alte costuri Cheltuieli de project/investment management Cheltuieli pentru iniţializare în scopul utilizării noilor echipamente Cheltuieli pentru probe tehnologice Costuri de investiţii: clădiri echipamente maşini alte bunuri de capital f. Proiecţii financiare Proiecţiile financiare nu sunt altceva decât anticipări/planificări pe viitor ale situaţiilor financiare ale afacerii. Proiecţiile financiare sunt modelări matematice viitoare ale bilanţului, contului de profit şi pierdere şi a calculului de lichidităţi (cash-flow) pe baza cărora se calculează eventual şi anumite rate de profitabilitate a afacerii. Proiecţiile sunt indisolubil legate de punctele c, d şi e de mai sus. Aceste puncte furnizează datele de intrare în modelul matematic şi dacă aceste date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proiecţiilor financiare nu poate fi decât tot eronat şi deci complet inutil. g. Anexe Evident că nu pot fi propuse formate-cadru, limitative, pentru planul de afaceri. Însă în cazul anumitor programe de finanţare pot fi puse la dispoziţia solicitanţilor formate cadru specifice. Ca manager – întreprinzător trebuie să-ţi alcătuieşti planul afacerii tale. Poţi introduce acele materiale care te pot ajuta să-ţi prezinţi mai bine afacerea, ca de exemplu: certificate de studii/calificări ale echipei manageriale şi ale resurselor umane, certificate de calitate, aprecieri de la clienţi, aprecieri de la bancă, detalii tehnologice sau constructive şi orice alte materiale sau documente pe care managerul – întreprinzătorul le consideră relevante în prezentarea propriei afaceri. 6

Investitii directe cu impact semnificativ in economie

Investitii directe cu impact semnificativ in economie Legea nr.332/2001 publicata pe 3 iulie 2001 prevede facilitati pentru investitiile directe ca aport la capitalul social al unei societati comerciale din Romania, care depasesc echivalentul a 1 milion USD in lei sau alta valuta. Aceste investitii beneficiaza de urmatoarele facilitati:

Conform Legii nr.332/2001, sunt exceptate de la plata taxelor vamale importurile de “bunuri noi” (spre exemplu utilaje tehnologice, instalatii, aparate de masura si control, automatizari si produse de software) necesare pentru realizarea investitiei, cu conditia ca bunurile importate sa fie produse cu cel mult un an inainte de intrarea lor in tara si sa nu fi fost niciodata utilizate. In plus, autoritatile locale pot acorda scutirea/reducerea impozitului pe terenul aferent acestor investitii, pe o perioada de pana la 3 ani de la inceperea lucrarilor. Totodata, conform Codului fiscal, investitiile directe cu un impact semnificativ in economie beneficiaza de deducerea din punct de vedere fiscal in luna in care se realizeaza investitia a unei cote de 20% din valoarea totala a acesteia precum si de posibilitatea utilizarii amortizarii accelerate a investitiilor efectuate, fara a mai fi necesara obtinerea aprobarii prealabile din partea organului fiscal teritorial competent. Cu toate acestea, aceste facilitati fiscale sunt limitate in timp, fiind acordate numai investitiilor realizate pana la 31 decembrie 2006. Pentru a beneficia de aceste facilitati, trebuie indeplinite cateva conditii: a. Legea nr. 332/2001 impune investitorului, in ipoteza in care investitia sa intruneste conditiile pentru a beneficia de facilitati acordate de mai multe legi, sa opteze explicit pentru un singur regim de facilitati. Exprimarea optiunii investitorului in sensul aplicarii regimului de facilitati prevazut pentru investitiile directe implica renuntarea de drept la facilitatile stabilite prin alte legi speciale. b. Investitorii sunt obligati sa mentina investitia efectuata pe o perioada de cel putin 10 ani, sub sanctiunea platii impozitelor stabilite potrivit legii pentru intreaga durata de functionare a investitiei, precum si a majorarilor de intârziere la plata taxelor si impozitelor care ar fi trebuit platite in absenta existentei facilitatilor; si c. Investitorii sunt obligati sa nu instraineze intr-un termen mai mic de 2 ani bunurile pentru a caror achizitionare au beneficiat de facilitati, sub sanctiunea platii contravalorii acestor facilitati si a majorarilor de intârziere aferente. Intreprinderile mici si mijlocii Legea nr.346/2004 care a abrogat Legea nr.133/1999 prevede facilitati pentru investitorii privati care infiinteaza sau dezvolta intreprinderi mici si mijlocii (IMM). Legea defineste intreprinderile mici si mijlocii ca fiind acele intreprinderi care au un numar mediu anual de salariati mai mic de 250, realizeaza o cifra de afaceri anuala echivalenta cu pâna la 8 milioane de euro sau au un rezultat anual al bilantului contabil care nu depaseste echivalentul in lei a 5 milioane euro si respecta criteriul de independenta (sunt considerate independente intreprinderile mici si mijlocii care nu sunt detinute in proportie de peste 25% din capitalul social sau din drepturile de vot de catre o alta intreprindere ori de mai multe intreprinderi impreuna, care nu fac parte din categoria intreprinderilor mici si mijlocii). Prin exceptie, este considerata independenta o intreprindere aflata in una dintre urmatoarele situatii: a) intreprinderea este detinuta de societati publice de investitii, de societati cu capital de risc, investitori institutionali, universitati sau centre de cercetare nonprofit, cu conditia ca acestia sa nu exercite, in mod individual sau impreuna, controlul asupra intreprinderii; b) capitalul este divizat de asa natura incât detinatorii nu pot fi identificati, intreprinderea declara cu buna-credinta, pe propria raspundere, ca este in masura sa presupuna ca nu este detinuta in proportie de 25% sau mai mult de o alta intreprindere ori de mai multe intreprinderi impreuna, care nu fac parte din categoria intreprinderilor mici si mijlocii. Bancile, companiile de asigurare si reasigurare, societatile care administreaza fonduri de investitii, societatile de investitii financiare si societatile care au obiect unic de activitate comertul extern nu intra in categoria IMM-urilor. Facilitatile privind scutirea de taxe vamale, scutirea de impozitul pe profitul reinvestit, amortizarea accelerata si reducerea taxelor pe profit au fost abrogate prin Legea privind TVA nr.345/2002, Legea impozitului pe profit nr.414/2002 (acte normative care la randul lor sunt in prezent abrogate) si prin Codul Fiscal. Microintreprinderile Codul Fiscal stabileste regimul de impozitare pentru microintreprinderi. Pentru a intra in aceasta categorie, urmatoarele conditii trebuie indeplinite de persoanele juridice romane la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: a. are înscrisa în obiectul de activitate productia de bunuri materiale, prestarea de servicii si/sau comertul; b. are de la 1 pâna la 9 salariati inclusiv; c. a realizat venituri care nu au depasit echivalentul în lei a 100.000 euro. d. capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decât statul, autoritatile locale si institutiile publice. Nu pot opta pentru sistemul de impunere stabilit pentru microintreprinderi persoanele juridice române care: a) desfasoara activitati în domeniul bancar; b) desfasoara activitati în domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere în aceste domenii; c) desfasoara activitati în domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor; d) au capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajati. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

INCHEIEREA CONTRACTELOR LA DISTANTA DUPA ADERARE

INCHEIEREA CONTRACTELOR LA DISTANTA DUPA ADERARE Sediul materiei OG 85/2004 Contract la distanţă – contractul de furnizare de servicii financiare încheiat între un furnizor şi un consumator, în cadrul unui sistem de vânzare la distanţă sau al unui sistem de furnizare de servicii organizat de către furnizor care utilizează în mod exclusiv, înainte şi la încheierea acestui contract, una sau mai multe tehnici de comunicaţie la distanţă;

S-au avut în vedere contractele încheiate printr-una din următoarele tehnici de comunicaţie la distanţă: a) imprimat neadresat; b) imprimat adresat; c) scrisoare tipizată; d) publicitate tipărită cu bon de comandă; e) catalog; f) telefon cu intervenţie umană; g) telefon fără intervenţie umană (automat de apel, audiotext); h) radio; i) videofon (telefon cu imagine); j) videotext (microordinator, ecran Tv cu tastatură sau ecran tactil); k) poştă electronică (e-mail); l) telecopiator (fax); m) televiziune (teleshopping). Înainte de încheierea unui contract la distanţă sau la momentul prezentării ofertei, furnizorul are obligaţia de a informa consumatorul în timp util, corect şi complet asupra următoarelor elemente referitoare la identificarea sa privind, cel puţin: a) denumirea furnizorului, forma de organizare, activitatea sa principală, adresa sediului social sau, după caz, domiciliul stabil şi modalităţile de contactare a acestuia, telefon/fax, e-mail, registrul comerţului în care este înregistrat şi codul unic de înregistrare; b) denumirea reprezentantului din ţara unde consumatorul are reşedinţa, activitatea principală, adresa sediului social sau, după caz, domiciliul stabil al acestuia şi modalităţile de contactare a acestuia, numărul de telefon/fax, adresa de e-mail, registrul comerţului în care este înregistrat şi codul unic de înregistrare, dacă un astfel de reprezentant există; c) denumirea intermediarului, activitatea principală, adresa sediului social sau, după caz, domiciliul stabil al acestuia şi modalităţile de contactare a acestuia, numărul de telefon/fax, adresa de e-mail, registrul comerţului în care este înregistrat şi codul unic de înregistrare, atunci când consumatorul tratează cu un intermediar; d) în cazul în care activitatea furnizorului necesită o autorizare specială, acesta este obligat să furnizeze, complementar informaţiilor prevăzute la lit. a) şi b), şi datele de identificare, adresa şi modalităţile de contactare a autorităţii emitente a autorizaţiei, inclusiv numărul de telefon/fax şi adresa de e-mail ale acesteia. (2) Informaţiile referitoare la serviciul financiar ce urmează a fi prestat trebuie să fie oferite consumatorului de către furnizor în timp util, corect şi complet, înainte de încheierea unui contract la distanţă sau la momentul prezentării ofertei, asupra următoarelor elemente: a) descrierea caracteristicilor esenţiale ale serviciului financiar respectiv; b) preţul total pe care consumatorul îl are de plătit pentru achiziţionarea serviciului financiar, inclusiv toate comisioanele, taxele, costurile suplimentare ori cheltuielile aferente şi toate tarifele, achitate direct de către consumator ori achitate prin intermediul furnizorului, iar în cazul în care nu poate fi indicat un preţ total precis al serviciului financiar respectiv, furnizorul este obligat să informeze consumatorul asupra modalităţii de calcul necesare verificării costului total; c) elementele specifice anumitor operaţiuni privind existenţa unor riscuri speciale asociate contractării serviciilor financiare ori caracteristicile specifice acestora sau referitoare la posibilitatea unei variaţii a preţului total în funcţie de pieţele financiare ori bursiere, asupra cărora furnizorul nu are influenţă şi nu poate fi prezentată o estimare a evoluţiei viitoare raportată la performanţele statistice precedente; d) existenţa sau posibilitatea existenţei unor taxe şi/sau costuri suplimentare care nu sunt plătite prin intermediul furnizorului sau impuse de acesta; e) orice limită de timp sau data până la care informaţiile furnizate sunt valabile; f) modalităţile de plată şi de realizare a plăţii; g) orice cost suplimentar pentru consumator, rezultat din utilizarea de către acesta a mijloacelor de comunicare la distanţă, dacă astfel de costuri adiţionale sunt facturate separat. (3) Informaţiile referitoare la contractul la distanţă ce urmează a fi încheiat trebuie să fie oferite consumatorului de către furnizor în timp util, corect şi complet, înainte de încheierea unui contract la distanţă sau la momentul prezentării ofertei, asupra următoarelor elemente: a) existenţa sau inexistenţa dreptului de denunţare unilaterală prevăzut la art. 9 şi, în situaţia în care acest drept este stipulat, se vor preciza termenul şi condiţiile în care acesta poate fi exercitat, inclusiv o precizare a informaţiilor privind plata sumelor pe care consumatorul poate fi obligat să le plătească potrivit art. 13 alin. (1), precum şi a consecinţelor ce decurg din neexercitarea acestui drept; b) durata minimă pentru care se încheie contractul la distanţă, în cazul prestării unor servicii financiare cu caracter permanent sau periodic; c) informarea privind dreptul părţilor de reziliere sau de denunţare unilaterală a contractului înainte de termen, în temeiul unei clauze contractuale, inclusiv asupra penalităţilor impuse prin contract, după caz; d) indicarea modalităţilor practice de exercitare a dreptului de denunţare unilaterală a contractului, între altele şi indicarea adresei la care poate fi expediată notificarea de denunţare unilaterală a contractului; e) statul sau statele ale căror norme sunt avute în vedere de către furnizor ca temei juridic al raportului contractual cu consumatorul, în scopul încheierii unui contract la distanţă; f) orice clauză contractuală prin care este indicată legea aplicabilă şi/sau instanţa competentă în soluţionarea eventualelor litigii între părţi; g) în ce limbă sau în care dintre limbile oficiale ale unui stat sunt formulaţi termenii şi condiţiile contractuale, informaţiile prealabile prevăzute de art. 4, care va fi limba sau limbile în care furnizorul a convenit de comun acord cu consumatorul să comunice pe durata derulării contractului la distanţă. (4) Furnizorul este obligat să ofere consumatorului, înainte de încheierea unui contract la distanţă sau la momentul prezentării ofertei, informaţii privind căile de soluţionare a litigiilor dintre părţi, şi anume: a) posibilitatea apelării la proceduri extrajudiciare anterioare sesizării instanţei de judecată, de către consumator, care are calitatea de parte contractuală, şi, de asemenea, care sunt modalităţile consumatorului de apelare la aceste proceduri; b) existenţa unor fonduri de garantare sau a altor mecanisme de compensare, altele decât cele prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 297/2004 şi de reglementările privind Fondul de compensare a investitorilor emise de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare în aplicarea Legii nr. 297/2004. (5) Informaţiile prevăzute la alin. (1)-(4), al căror scop comercial trebuie să rezulte fără echivoc, vor fi comunicate în mod clar, uşor de înţeles de către consumator, prin orice mijloc adaptat tehnicii de comunicaţie la distanţă utilizate, ţinându-se seama de principiile de bună practică comercială în tranzacţii şi de principiile care guvernează protecţia minorilor şi a altor persoane lipsite de capacitate de exerciţiu, precum şi de principiile referitoare la bunele moravuri.” În cazul în care mijlocul de comunicaţie la distanţă este telefonul sau orice alt mijloc ce implică vorbirea directă, la începutul convorbirii furnizorul are obligaţia de a informa consumatorul, în mod complet, corect şi precis asupra: a) datelor sale de identificare; b) scopului comercial al apelului. (2) Continuarea de către furnizor a convorbirii telefonice este permisă numai cu acordul explicit al consumatorului. În cazul acceptării de către consumator a continuării convorbirii telefonice, furnizorul are obligaţia de a prezenta următoarele informaţii: a) identitatea persoanei care a contactat consumatorul din partea furnizorului şi în ce calitate reprezintă furnizorul; b) descrierea caracteristicilor esenţiale ale serviciului financiar; c) preţul total pe care consumatorul îl are de plătit pentru achiziţionarea serviciului financiar, inclusiv toate comisioanele, taxele, costurile suplimentare ori cheltuielile aferente şi toate tarifele, achitate direct de către consumator ori achitate prin intermediul furnizorului, iar în cazul în care nu poate fi indicat un preţ total precis al serviciului financiar respectiv, furnizorul este obligat să informeze consumatorul asupra modalităţii de calcul necesare verificării costului total; d) existenţa sau posibilitatea existenţei unor taxe şi/sau costuri suplimentare care nu sunt plătite prin intermediul furnizorului sau impuse de acesta; e) existenţa sau inexistenţa dreptului de denunţare unilaterală prevăzut la art. 9 şi, în situaţia în care acest drept este stipulat, se vor preciza termenul şi condiţiile în care acesta poate fi exercitat, inclusiv o precizare a informaţiilor privind plata sumelor pe care consumatorul poate fi obligat să le plătească potrivit art. 13 alin. (1), precum şi a consecinţelor ce decurg din neexercitarea acestui drept. (3) Furnizorul este obligat să informeze consumatorul despre faptul că orice alte informaţii suplimentare sunt disponibile la cerere şi, totodată, să indice natura acestor informaţii. În toate situaţiile furnizorul trebuie să ofere informaţiile complete atunci când îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin potrivit art. 7. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

GHID DE ÎNFIINŢARE STRUCTURI SPORTIVE

GHID DE ÎNFIINŢARE STRUCTURI SPORTIVE Legislaţie aplicabilă: 1.Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, publicată în Monitorul Oficial nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare; 2.Hotărârea Guvernului nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 578 din 14 septembrie 2001;

3.Hotărârea Guvernului nr. 759/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Sport, publicată în Monitorul Oficial nr. 497 din 9 iulie 2003; 4.Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii si fundaţi În sensul Legii nr.69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, sunt considerate structuri sportive: a) asociaţiile sportive; b) cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societăţi comerciale, unităţile de învăţământ cu program sau profil sportiv, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor;; c) asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport; d) ligile profesioniste; e) federaţiile sportive naţionale; f) Automobil Clubul Român, pentru activitatea de automobilism sportiv şi karting sportiv; g) alte organizaţii sportive naţionale. Cluburile sportive persoane juridice de drept privat fără scop lucrativ Se pot înfiinţa numai în ramurile de sport recunoscute în România. În condiţiile Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii Clubul este o asociaţie, persoană juridică de drept privat făra scop patrimonial. Potrivit Legii educatiei fizice si sportului nr.69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, Clubul este o structură sportivă, club sportiv de drept privat, fără scop lucrativ, persoană juridică nonprofit. În consecinţă, este obligatoriu ca în denumirea persoanei juridice să apară denumirea de club, ţinând cont că asociaţiile sportive sunt structuri sportive fără personalitate juridică, iar asociaţiile nu sunt structuri sportive. Clubul se poate constitui ca o structură monosportivă sau polisportivă. Cluburile sportive au regim propriu de administrare şi de gestionare a bugetului şi a patrimoniului, aprobat de adunările generale ale acestora, în condiţiile legii. Cluburile sportive se supun în fiecare an verificărilor financiare, potrivit legii. În cazul dizolvării unui club sportiv, patrimoniul său net va fi îndreptat spre realizarea unor activităţi sportive, Adunarea generală urmând să stabilească destinaţia sa concretă, cu respectarea prevederilor art. 60 din Ordonanţa Guvernului nr.26/2000 şi statutului propriu. Cluburile sportive, vor respecta prevederile specifice din normele şi regulamentele federaţiilor naţionale din ramura de sport respectivă. Scopul Clubului îl constituie desfăşurarea de activităţi sportive într-una sau mai multe ramuri de sport, respectiv selecţionarea, iniţierea şi pregătirea de sportivi în acest domeniu, participarea la competiţii sportive interne şi internaţionale, precum şi alte activităţi conexe acestora. Obiectivele Clubului decurg şi din reglementările federaţiilor sportive naţionale, precum şi din statutele si regulamentele federaţiilor sportive internationale. Cluburile sportive nu pot avea în scopul pentru care s-au înfiinţat, activităţi aparţinând altor domenii de activitate. Cluburile pot înfiinţa secţii pe ramură de sport. Cluburile pot înfiinţa societăţi comerciale. Dividendele obţinute din activităţile acestor societăţi comerciale, dacă nu se reinvestesc în aceleaşi societăţi comerciale, se folosesc obligatoriu pentru realizarea scopului clubului. Cluburile sportive pot desfăşura orice alte activităţi economice directe, dacă acestea au caracter accesoriu şi sunt în strânsă legătură cu scopul principal al persoanei juridice. În vederea dobândirii personalităţii juridice asociaţii încheie actul constitutiv şi statutul în forma autentică sau atestată de avocat. Actul constitutiv are rolul de a consfinţi dorinţa fondatorilor de a crea o asociaţie anume. Statutul descrie asociaţia şi precizează principalele reguli după care aceasta lucrează. Statutul unui club sportiv persoană juridică de drept privat fără scop lucrativ cuprinde următoarele elemente:  datele de identificare a asociaţilor: numele sau denumirea şi, după caz, domiciliul sau sediul acestora;  exprimarea voinţei de asociere şi a scopului propus;  denumirea clubului  sediul clubului  durata de funcţionare al clubului – pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului sau, după caz, pe termen nedeterminat;  patrimoniul iniţial al asociaţiei. Activul patrimonial, în valoare de cel puţin un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociaţiei (sau la data reorganizării, după caz), este alcătuit din aportul în natură, caz în care forma autentică e obligatorie şi/sau în bani al asociaţilor;  explicitarea scopului şi a obiectivelor clubului;  nominalizarea expresă a secţiilor pe ramură de sport;  drepturile şi îndatoririle membrilor;  cerinţele şi procedura de dobândire şi de pierdere a calităţii de membru;  regimul de disciplină pentru membrii clubului: recompense şi sancţiuni, condiţiile de acordare a acestora;  categoriile de resurse patrimoniale ale clubului;  atribuţiile organelor de conducere, administrare şi control ale clubului;  însemnele şi culorile;  destinaţia bunurilor, în cazul dizolvării clubului;  semnăturile asociaţilor. Actul constitutiv va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii:  datele de identificare a asociaţilor (aceştia pot fi şi persoane juridice): numele sau denumirea şi, după caz, domiciliul sau sediul acestora;  exprimarea voinţei de asociere şi a scopului propus;  denumirea asociaţiei ;  sediul asociaţiei;  durata de funcţionare a asociaţiei – pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului sau, după caz, pe termen nedeterminat;  patrimoniul iniţial al asociaţiei. Activul patrimonial, în valoare de cel puţin un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociaţiei (sau la data reorganizării, după caz), este alcătuit din aportul în natură, caz în care forma autentică e obligatorie şi/sau în bani al asociaţilor;  componenţa nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare şi control ale asociaţiei;  persoana sau persoanele împuternicite să desfăşoare procedura de dobândire a personalităţii juridice sau modificare, completare a statutului iniţial, după caz;  semnăturile asociaţilor. Clubul se constituie din 3 sau mai multe persoane care alcătuiesc adunarea generală, organul suprem de conducere al asociaţiei. Consiliul director asigură punerea în executare a hotărârilor adunării generale. El poate fi alcătuit si din persoane din afara asociaţiei, în limita a cel mult o pătrime din componenţa sa. Nu poate fi membru al consiliului director, iar dacă era, pierde aceasta calitate orice persoană care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unei instituţii publice, dacă asociaţia respectivă are ca scop sprijinirea activităţii acelei instituţii publice. Consiliul director poate împuternici una sau mai multe persoane cu funcţii executive, inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat ori sunt străine de asociatie, pentru a exercita următoarele atribuţii : – încheie acte juridice în numele si pe seama asociaţiei; – îndeplineste orice alte atributii prevazute în statut sau stabilite de adunarea generala. Controlul financiar intern este asigurat de un cenzor. Dacă numărul asociaţilor este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie, care poate fi o persoană din afara asociaţiei. În cazul în care nu există obligaţia numirii unui cenzor, fiecare dintre asociaţi care nu este membru al consiliului director poate exercita dreptul de control. Pentru cluburile cu mai mult de 100 de membri înscrişi pâna la data întrunirii ultimei adunari generale, controlul financiar intern se exercita de catre o comisie de cenzori. Comisia de cenzori este alcatuita dintr-un număr impar de membri, din care majoritatea este formata din asociati. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori. Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil, în condiţiile legii. La autentificarea actului constitutiv şi a statutului se va prezenta dovada eliberată de Ministerul Justiţiei privind disponibilitatea denumirii sau refuzul motivat al eliberării acesteia. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

DIVORTUL O REALITATE A ANULUI 2008

DIVORTUL O REALITATE A ANULUI 2008 In anul 2008 in Romania se observa o crestere a numarului de divorturi si as spune o usurinta a judecatorilor de a admite o cerere de divort Temelia oricarei societati este familia.

Ea poate inceta prin modul firesc ,decesul unuia dintre soti sau poate fi desfacuta prin divort. Divortul este de doua feluri: 1)prin acordul partilor sau2) cand raporturile dintre soti sunt grav vatamatesi continuarea casatoriei nu mai este posibila Instanta competenta pt solutionarea cererilor de divort, este judecatoria( intotdeauna judecatoria sublinirea noastra) in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor de la data introducerii actiunii Pentru declanşarea procedurii de desfacere a căsătoriei trebuie introdusă acţiunea de divorţ. Aceasta trebuie să cuprindă: – numele şi adresa reclamantului – numele şi adresa pârâtului – data şi locul unde a fost încheiată căsătoria – date privind copiii: dacă există – numele şi data naşterii acestora; dacă nu există – se menţionează acest lucru. – date cu privire la locuinţă – date cu privire la nume, dacă se solicită păstrarea numelui sau revenirea la cel anterior căsătoriei – solicitarea pensiei de întreţinere (dacă este cazul) – motivele care au dus la destrămarea relaţiilor de familie. Este indicat ca acestea să fie descrise cronologic. Se menţionează dacă au existat acte de violenţă morală sau fizică, dacă soţul pârât manifesta dezinteres pentru viaţa de familie, dacă întreţinea relaţii extraconjugale, dacă era consumator de băuturi alcoolice, dacă au existat despărţiri etc. – dacă se solicită cheltuieli de judecată Soţul reclamant trebuie să depună personal acţiunea la judecătorul de serviciu de la Judecătoria în raza căreia se află ultimul domiciliu comun al soţilor, în două exemplare dacă soţii nu au copii minori şi în trei exemplare dacă au. În unele oraşe mici există regula ca acţiunile de divorţ să fie depuse direct la Preşedintele Judecătoriei, deoarece instanţa are obligaţia ca, la început, să încerce împăcarea celor doi soţi. Ce se ataseaza cererii? certificatul de căsătorie în original. Dacă acesta este pierdut sau este reţinut de către soţul care nu este de acord cu divorţul, este nevoie ca persoana în cauză să se adreseze serviciului de stare civilă unde a fost încheiată căsătoria şi să solicite un duplicat. – copiile actelor de naştere ale copiilor – certificate medico-legale. – chitanţa doveditoare pentru plata taxei judiciare de timbru. Acestă taxă se plăteşte la CEC, în contul judecătoriei la care se introduce acţiunea de divorţ. POSIBILE MOTIVE DE DIVORT parasirea nejustificata a domiciliului comun de unul dintre soti; separatia in fapt imputabila unuia dintre acestia; infidelitatea unuia dintre soti; rele purtari de ordin fizic sau moral care duc la destramarea vietii de familie; existenta unor nepotriviri de ordin fiziologic, etc Temeiul divortului il poate constitui doar indeplinirea cumulativa a trei conditii care un pot fi apreciate separat una de alta: – existenta unor motive temeinice; – aceste motive sa destramat grav raporturile dintre soti incat continuarea casatoriei este vadit imposibila; – imposibilitatea continuarii casatoriei sa existe pentru cel care cere desfacerea ei. Divortul se poate pronunta doar din vina exclusiva a paratului sau din vina ambelor parti cand culpa concurenta a sotului reclamant este grava si ar fi putut duce ea singura la desfacerea casatoriei. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

CUM SCHIMBAM VALUTA IN ROMANIA; OBLIGATIILE AGENTIILOR DE SCHIMB VALUTAR

CUM SCHIMBAM VALUTA IN ROMANIA;OBLIGATIILE AGENTIILOR DE SCHIMB VALUTAR Sediul materiei: Ordin nr. 205/2007 privind unele masuri de informare a consumatorilor de catre operatorii economici care desfasoara activitati de schimb valutar Operatorii economici care desfasoara activitati de schimb valutar au obligatia de a-i informa pe consumatori asupra cursurilor de schimb valutar, atat pentru operatiunile de vanzare, cat si pentru operatiunile de cumparare de valuta, prin afisare la loc vizibil, atat in interiorul, cat si in exteriorul casei de schimb valutar, conform prevederilor prezentului ordin.

La exteriorul si in interiorul casei de schimb valutar, cursurile de schimb valutar, atat pentru operatiunile de vanzare, cat si pentru operatiunile de cumparare de valuta, vor fi inscrise pe acelasi suport sau panou, intr-o culoare contrastanta fata de culoarea de fond a panoului. In cazul practicarii mai multor cursuri valutare pentru aceeasi moneda, acestea vor fi afisate pe panouri diferite. In cazul in care se efectueaza si operatiuni de schimb pentru cecuri de calatorie sau vouchere, cursurile practicate pentru acestea vor fi afisate pe panouri diferite, separat de panoul pentru bancnote. Suportul pe care se va face afisarea trebuie sa fie monocolor, fara degradeuri ori alte insemne grafice sau culori. Informatiile prevazute la alin. (1) trebuie indicate in mod vizibil si intr-o forma neechivoca, usor de citit. Comisioanele practicate de operatorul economic care desfasoara activitati de schimb valutar, in cazul in care acestea exista, vor fi afisate pe panou, distinct, in culoare rosie, avand dimensiunile egale cu celelalte informatii. Prevederile art. 1, 2 si 3 se aplica in mod corespunzator si pentru operatiunile efectuate cu valute uzate, rupte sau iesite din uz, monede ori instrumente de plata exprimate in valuta, de tipul voucherelor, cecurilor de calatorie si altora asemenea. In cazul in care se efectueaza operatiuni de schimb valutar cu monede sau bancnote uzate, rupte sau iesite din uz, operatorul economic respectiv va afisa separat cursul de schimb practicat in aceste cazuri. Inaltimea minima admisa a literelor si cifrelor pentru afisarea in exteriorul casei de schimb valutar a cursurilor de schimb valutar, atat pentru operatiunile de vanzare, cat si pentru operatiunile de cumparare de valuta, este de 80 mm, grosimea literelor, de 10 mm, distanta dintre litere, de minimum 10 mm, iar distanta dintre cuvinte, de minimum 20 mm. Inaltimea minima admisa a literelor si cifrelor pentru afisarea in interiorul casei de schimb valutar a cursurilor de schimb valutar, atat pentru operatiunile de vanzare, cat si pentru operatiunile de cumparare de valuta, este de minimum 8 mm, grosimea literelor, de 1 mm, distanta dintre litere, de minimum 1 mm, iar distanta dintre cuvinte, de minimum 2 mm. Dreptul consumatorilor de a fi informati in mod corect, complet si precis asupra cursurilor de schimb valutar se concretizeaza prin obligatia operatorilor economici ce desfasoara activitati de schimb valutar ca, inainte de operatiunea efectiva de schimb valutar, sa informeze consumatorul, atat verbal, cat si in scris, asupra cursului practicat, prin completarea unui formular de acceptare a tranzactiei, semnat de ambele parti, astfel incat consumatorul sa aiba posibilitatea de a face o alegere rationala. Formularul de acceptare a tranzactiei trebuie sa fie scris vizibil si lizibil, iar literele sa aiba marimea minima de 10 (marime caracter), si va cuprinde obligatoriu informatii referitoare la: denumirea si adresa operatorului economic, data emiterii, numele si prenumele consumatorului, seria si numarul de buletin/carte de identitate/pasaport al(e) acestuia, suma tranzactionata, suma ce urmeaza a fi incasata de consumator, comisionul practicat, semnatura operatorului si cea a consumatorului. Formularul-tip va fi intocmit atat in limba romana, cat si in limba engleza, in doua exemplare, un exemplar pentru consumator, iar celalalt pentru operator. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

Tipuri de contracte

1. Contract de administrare 2. Contract de administrare cadru 3. Contract de administrare apartament 4. Contract de agentie comerciala 5. Contract de amanet 6. Contract de amanet standard 7. Contract de imprumut garantat cu amanet 8. Cerere de retinere a amanetului de catre creditor sau pentru scoaterea sa la vanzare 9. Contract imprumut garantat cu o creanta in amanet 10. Cerere de scoatere la vanzare a amanetului

11. Contract de angajament de confidentialitate 12. Contract de angajarea personalului 13. Contract de angajare 14. Contract individual de munca 15. Contract de antrepriza 16. Contract de arenda 17. Contract de asigurare 18. Contract de asigurare autovehicul pentru avarii si furt 19. Contract de asigurare autovehicul. Accident rutier 20. Contract de asigurare autovehicul.Accidente 21. Contract de asigurare in caz de furt si talharie din locuinte si birouri 22. Contract de asigurare in caz de incendiu 23. Contract de asigurare rapundere civila a familiei 24. Contract de asigurare asigurari sociale 25. Contract de asigurare pentru diverse situatii 26. Contract de asistenta 27. Contract de asistenta economica si financiara 28. Contract de asistenta financiara 29. Contract de asistenta juridical 30. Contract de asociere 31. Contract de asociere in participatiune.Amenajare spatiu commercial 32. Contract de asociere in participatiune. Prestari servicii 33. Contract de audit financiar. Verificare situatii financiare 34. Contract barter 35. Contract barter, spatiu emisiune contra program contabilitate 36. Contract barter. Publicitate 37. Contract de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor (1) 38. Contract de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor (2) 39. Contract de cesiune neexclusiva a drepturilor patrimoniale de autor 40. Contract de cesiune capital social integral 41. Contract de cesiune parti sociale 42. Contract de colaborare 43. Contract de colaborare (2) 44. Contract de comercializare. Pachete de servicii turistice 45. Contract de comercializare. Acordarea autorizatiei de comercializare 46. Contract de comision (intermediere) 47. Contract de comision import-export 48. Contract de comision de cumparare (import) 49. Contract de comision de vanzare (export) 50. Contract de intermediere 51. Contract de comodat. Imprumut tablouri 52. Contract de exploatare bunuri, sevicii 53. Contract de concesiune. Baza sportiva 54. Contract de concesiune. Dreptul de a vinde 55. Contract de concesiune exclusive. Aprovizionare si desfacere produse 56. Contract de concesiune. Teren situat intr-o zona libera 57. Contract de consignatie 58. Contract de consignatie (1) 59. Contract de consignatie (2) 60. Contract de constituire a dreptului de uzufruct 61. Contract de constituire a locuintei cu credit 62. Contract de consultanta 63. Contract de consultanta (1) 64. Contract de servicii 65. Contract de protecte a dreptului de autor 66. Contract de marketing 67. Contract de conventie civila de prestari servicii 68. Contract de curtaj. Gasirea si atragerea clientelei 69. Contract de credit bancar si tipuri de garantie folosite de societatile bancare 70. Cerere de acordarea a unui credit pe termen 71. Contract de credit 72. Contract de imprumut bancar (2) 73. Contract de garantie mobiliara si (sau) imobiliara, parte integranta a contractului de credit 74. Contract de nota de evaluare a bunurilor aduse drept gaj, parte integranta din contractul de credit 75. Contract de garantie suplimentara in bani 76. Contract de depozit si sechestru 77. Contract de depozit 78. Contract de depozit si sechestru 79. Contract de actiune. Depozit necesar. Restituire bunuri 80. Contract de distributie exclusiva 81. Contract de donatie 82. Contract de donatie standard 83. Contract de donatie apartament 84. Contract de donatie autovehicul 85. Contract de donatie colectie de tablouri 86. Contract de donatie suma de bani 87. Contract de donatie teren 88. Contract de donatie actiuni 89. Contract de donatie cu dreptul de uzufruct 90. Contract factoring 91. Contract de fidejusiune. Executarea unei creante 92. Contract franchising 93. Contract de furnizare 94. Contract de furnizare internet 95. Contract de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici 96. Contract de gaj 97. Contract de imprumut cu gaj de marfuri 98. Contract de act de recunoastere a datoriei garantate cu gaj de creanta 99. Cerere de transcriere a actului de gaj (de amanet ) in registrul amanetului 100. Cerere pentru transcrierea gajului.

COMERCIANTI HAIDETI SA INVATAM CARE SUNT CLAUZELE ABUZIVE

COMERCIANTI HAIDETI SA INVATAM CARE SUNT CLAUZELE ABUZIVE Am scris acest articol pentru ca din practica se observa in ultimul timp introducerea de catre comercianti in contractle lor unele clauze care nu sunt legale.

Problema este extreme de serioasa pentru ca in caz de litigiu cluzele abusive nu produc efecte juridice. Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care: a) dau dreptul comerciantului de a modifica, in mod unilateral, clauzele contractuale, fara a avea un motiv specificat in contract si acceptat de consumator prin semnarea acestuia; b) obliga consumatorul sa se supuna unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunostinta la data semnarii contractului; c) obliga consumatorul sa isi indeplineasca obligatiile contractuale, chiar si in situatiile in care comerciantul nu si le-a indeplinit pe ale sale; d) dau dreptul comerciantului sa prelungeasca automat un contract incheiat pentru o perioada determinata, prin acordul tacit al consumatorului, daca perioada limita la care acesta putea sa isi exprime optiunea a fost insuficienta; e) dau dreptul comerciantului sa modifice unilateral, fara acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor si serviciilor care urmeaza sa fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu; f) dau dreptul comerciantului sa constate unilateral conformitatea produselor si serviciilor furnizate cu prevederile contractuale; g) dau dreptul exclusiv comerciantului sa interpreteze clauzele contractuale; h) restrang sau anuleaza dreptul consumatorului sa pretinda despagubiri in cazurile in care comerciantul nu isi indeplineste obligatiile contractuale; i) obliga consumatorul la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant; j) restrang sau interzic dreptul consumatorului de a rezilia contractul, in cazurile in care: – comerciantul a modificat unilateral clauzele mentionate la lit. e); – comerciantul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale; k) exclud sau limiteaza raspunderea legala a comerciantului in cazul vatamarii sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei actiuni sau omisiuni a comerciantului privind utilizarea produselor si serviciilor; l) exclud dreptul consumatorului de a intreprinde o actiune legala sau de a exercita un alt remediu legal, solicitandu-i in acelasi timp rezolvarea disputelor in special prin arbitraj; m) permit in mod nejustificat impunerea unor restrictii in administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte parti din contract; n) dau dreptul comerciantului sa transfere obligatiile contractuale unei terte persoane – agent, mandatar etc. -, fara acordul consumatorului, daca acest transfer serveste la reducerea garantiilor sau a altor raspunderi fata de consumator; o) interzic consumatorului sa compenseze o datorie catre comerciant cu o creanta pe care el ar avea-o asupra comerciantului; p) permit stabilirea pretului la livrare sau cresterea pretului la livrare, fata de cel stabilit la incheierea contractului, in masura in care nu se da dreptul consumatorului de a rezilia contractul cand considera ca pretul este prea mare fata de cel stabilit initial; r) permit comerciantului obtinerea unor sume de bani de la consumator, in cazul neexecutarii sau finalizarii contractului de catre acesta din urma, fara a prevedea existenta compensatiilor in suma echivalenta si pentru consumator, in cazul neexecutarii contractului de catre comerciant; s) dau dreptul comerciantului sa anuleze contractul in mod unilateral, fara sa prevada acelasi drept si pentru consumator; t) dau dreptul comerciantului sa inceteze contractul incheiat pentru o durata nedeterminata fara un anunt prealabil, cu exceptia unei motivatii pertinente, acceptate de consumator prin semnarea Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

Ce se intampla cu sistemul energetic din Romania?

Ce se intampla cu sitemul energetic din Romania? In anul 2007 a fost adoptata o noua forma a legii energiei electrice care spun eu(av.COLTUC) a trecut neobservata .

Dar haideti sa discutam un pic pe marginea acesteia Care sunt obiectivele legii? Activitãþile în domeniul energiei electrice ºi al energiei termice produse în cogenerare trebuie sã se desfãºoare pentru realizarea urmãtoarelor obiective de bazã: a) asigurarea dezvoltãrii durabile a economiei naþionale; b) diversificarea bazei de resurse energetice primare; c) crearea ºi asigurarea funcþionãrii pieþelor concurenþiale de energie electricã; d) asigurarea accesului nediscriminatoriu ºi reglementat al tuturor participanþilor la piaþa de energie electricã ºi la reþelele electrice de interes public; e) transparenþa tarifelor, preþurilor ºi taxelor la energie electricã în cadrul unei politici de tarifare, urmãrind creºterea eficienþei energetice pe ciclul de producere, transport, distribuþie ºi utilizare a energiei electrice; f) constituirea stocurilor de siguranþã la combustibilii necesari pentru producerea energiei electrice, precum ºi a energiei termice produse în cogenerare; g) asigurarea funcþionãrii interconectate a Sistemului Electroenergetic Naþional cu sistemele electroenergetice ale þãrilor vecine ºi cu sistemele electroenergetice din Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice (UCTE); h) promovarea utilizãrii surselor noi ºi regenerabile de energie; i) asigurarea protecþiei mediului la nivel local ºi global, în concordanþã cu reglementãrile legale în vigoare; j) asigurarea mãsurilor de securitate în vederea prevenirii ºi combaterii actelor de terorism ºi sabotaj asupra infrastructurii Sistemului Electroenergetic Naþional; 3 k) asigurarea siguranþei în funcþionare a Sistemului Electroenergetic Naþional; l) asigurarea siguranþei în alimentarea cu Domeniul de reglementare Prezenta lege stabileºte cadrul de reglementare pentru desfãºurarea activitãþilor în sectorul energiei electrice ºi al energiei termice produse în cogenerare, în vederea utilizãrii optime a resurselor primare de energie în condiþiile de accesibilitate, disponibilitate ºi suportabilitate ºi cu respectarea normelor de siguranþã, calitate ºi protecþie a mediului. (2) Nu se supun dispoziþiilor prezentei legi: a) acumulatoarele electrice, grupurile electrogene mobile, instalaþiile electrice amplasate pe vehicule de orice fel; b) sursele staþionare de energie electricã în curent continuu; c) instalaþiile energetice amplasate în marea teritorialã, care nu sunt racordate la reþeaua electricã. Regimul autorizării (1) Pentru autorizare, solicitantul va înregistra cererea la autoritatea competentã. (2) Solicitantul va ataºa la cerere actele ºi documentele care probeazã îndeplinirea de cãtre acesta a condiþiilor economice, financiare, tehnice ºi profesionale stabilite pe categorii de capacitãþi energetice ºi de activitãþi în domeniu. (3) Nu pot fi autorizaþi solicitanþii aflaþi în procedura reorganizãrii judiciare sau a falimentului ºi nici cei care au fost sancþionaþi de autoritatea competentã prin retragerea de autorizaþii sau licenþe într-o perioadã de 5 ani anterior datei de înregistrare a cererii. (4) Procedura de acordare a autorizaþiilor/licenþelor, termenele ºi condiþiile de acordare, constând în: criterii, limite de putere, atestãri, avize, garanþii ºi altele asemenea, diferenþiate pe categorii de capacitãþi ºi activitãþi supuse autorizãrii, se stabilesc prin regulament elaborat de autoritatea competentã ºi aprobat prin hotãrâre a Guvernului. (5) Refuzul acordãrii unei autorizaþii sau licenþe, lipsa de rãspuns înãuntrul termenului ºi orice altã soluþie a autoritãþii competente, considerate de solicitant ilegale ºi prejudiciabile, pot fi atacate la Curtea de Apel Bucureºti, secþia de contencios administrativ, în condiþiile legii. (6) Pentru capacitãþile de producere distribuitã ºi/sau pentru micii producãtori de energie electricã, criteriile de autorizare vor avea în vedere dimensiunile limitate ale capacitãþilor de producere ºi impactul asupra funcþionãrii reþelelor electrice de distribuþie. Categoriile de autorizaţii şi licenţe Autoritatea competentã emite: 1. Autorizaþii de înfiinþare pentru: a) realizarea de noi capacitãþi energetice de producere a energiei electrice ºi a energiei termice în cogenerare sau retehnologizarea celor 26 existente; b) realizarea ºi/sau retehnologizarea de linii ºi staþii de transport al energiei electrice; c) realizarea ºi/sau retehnologizarea de linii ºi staþii de distribuþie a energiei electrice cu tensiune nominalã de 110 kV; 2. Licenþe pentru: a) exploatarea comercialã a capacitãþilor de producere a energiei electrice sau a energiei termice în cogenerare; b) prestarea serviciului de transport al energiei electrice; c) prestarea serviciului de sistem; d) prestarea serviciului de distribuþie a energiei electrice; e) activitãþi de administrare a pieþelor centralizate; f) activitatea de furnizare a energiei electrice. (2) Autorizaþiile de înfiinþare pentru realizarea de capacitãþi noi prevãzute la alin.(1) pct.1 se acordã numai pe/în imobile proprietate publicã sau privatã a statului ori a unitãþilor administrativteritoriale, proprietate privatã a solicitantului autorizaþiei de înfiinþare ori deþinute cu un alt titlu legal. (3) Licenþele pentru exploatarea comercialã a capacitãþilor energetice noi se acordã în cazul în care capacitãþile energetice noi sunt amplasate pe/în imobile proprietate publicã sau privatã a statului ori a unitãþilor administrativ-teritoriale, proprietate privatã a solicitantului licenþei ori proprietate privatã a unor persoane fizice sau juridice, deþinute cu un alt titlu legal. Proprietarii terenurilor ºi titularii activitãþilor afectaþi de exercitarea de cãtre titularii de licenþã ºi autorizaþii a drepturilor prevãzute la alin. (2) vor fi despãgubiþi pentru prejudiciile cauzate acestora. La calculul despãgubirilor vor fi avute în vedere urmãtoarele criterii: – suprafaþa de teren afectatã cu ocazia efectuãrii lucrãrilor; 29 – tipurile de culturi ºi plantaþii, precum ºi amenajãrile afectate de lucrãri; – activitãþile restrânse cu ocazia lucrãrilor. Cuantumul despãgubirii se stabileºte prin acordul pãrþilor sau, în cazul în care pãrþile nu se înþeleg, cuantumul se stabileºte prin hotãrâre judecãtoreascã. (10) Dreptul de uz ºi de servitute asupra terenurilor proprietate privatã, restrângerea sau încetarea unor activitãþi prevãzute la alin. (2) se stabilesc ºi se exercitã cu respectarea principiului echitãþii, a dreptului de proprietate ºi a minimei afectãri a acestuia.

Transportul din Romania

ORDIN nr. 110 din 24 ianuarie 2007 privind aprobarea Procedurii de gestionare a documentelor administrative de însotire, întocmite în cazul deplasarii produselor accizabile în regim suspensiv În temeiul prevederilor art. 11 alin. (5) din Hotarârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, în temeiul prevederilor art. 187, 1891, 191 si 1922 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale pct. 14, 15 si 182 din titlul VII „Accize si alte taxe speciale” din Hotarârea Guvernului nr. 44/2004 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, ministrul finantelor publice emite urmatorul ordin:

Se aproba Procedura de gestionare a documentelor administrative de însotire, întocmite în cazul deplasarii produselor accizabile în regim suspensiv, prevazuta în anexa nr. 1. Se aproba Procedura de stabilire si de identificare a gradului de risc fiscal în cazul produselor accizabile expediate din România, în regim suspensiv, pe teritoriul comunitar, prevazuta în anexa nr. 2. (1)Se aproba formularul 121 „Declaratie privind accizele aferente diferentelor de produse accizabile transportate în regim suspensiv”, cod M.F.P. 14.13.01.03/d, prevazut în anexa nr. 3. (2)Formularul 121 se completeaza conform instructiunilor prevazute în anexa nr. 4. (3)Caracteristicile de tiparire, modul de difuzare, utilizare si pastrare ale formularului 121 sunt prevazute în anexa nr. 5. Anexele nr. 1-5 fac parte integranta din prezentul ordin. (1)La data intrarii în vigoare a prezentului ordin se înfiinteaza, în cadrul fiecarei unitati fiscale teritoriale în a carei raza teritoriala îsi desfasoara activitatea antrepozite fiscale, o structura de gestiune a documentelor administrative de însotire a produselor accizabile, organizata la nivel de serviciu, birou sau compartiment. (2)Regulamentul de organizare si functionare al unitatilor fiscale teritoriale se completeaza în mod corespunzator. (3)Numarul de posturi necesar functionarii structurii organizatorice se va asigura prin redistribuire din numarul de posturi vacante/ocupate, din cadrul structurii de administrare, cu încadrarea în numarul total de posturi aprobat pentru fiecare directie generala a finantelor publice prin ordin al ministrului finantelor publice. Serviciul/biroul/compartimentul de gestiune a documentelor administrative de însotire a produselor accizabile are ca atributii principale urmatoarele: a)procesarea si organizarea evidentei exemplarului 5 al documentelor administrative de însotire primite de la expeditorii produselor accizabile în format electronic; b)procesarea si organizarea evidentei exemplarului 4 al documentelor administrative de însotire sau a documentului unic vamal, dupa caz, transmise de primitorii produselor accizabile; c)verificarea formala a datelor înscrise în documentele administrative de însotire; d)colaborarea cu organul de control competent în scopul verificarii neconcordantelor sesizate în documentele administrative de însotire, precum si în circuitul acestora; e)încheierea circuitului documentelor administrative de însotire, prin verificarea existentei exemplarelor 4 si 5 ale documentelor administrative de însotire în evidenta organelor fiscale; f)stabilirea si identificarea gradului de risc fiscal în cazul transporturilor de produse accizabile în regim suspensiv; g)transmiterea documentelor administrative de însotire pentru tranzactiile intracomunitare Serviciului central de legaturi din cadrul Directiei de metodologie si proceduri pentru inspectia fiscala; h)acordarea aprobarii pentru necompletarea casutelor din documentul administrativ de însotire în cazurile prevazute de normele metodologice de aplicare a titlului VII „Accize si alte taxe speciale” din Codul fiscal, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare; i)orice alte sarcini ce îi revin din procedurile privind gestiunea documentelor administrative de însotire si administrare a accizelor. (1)La data intrarii în vigoare a prezentului ordin se înfiinteaza, în cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, precum si în cadrul Directiei generale de administrare a marilor contribuabili, compartimentul de schimb international de informatii. Compartimentul de schimb international de informatii functioneaza în subordinea directorului executiv adjunct coordonator al Activitatii de Control Fiscal si este coordonat si îndrumat metodologic de catre Serviciul central de legaturi din cadrul Directiei de metodologie si proceduri pentru inspectia fiscala din Agentia Nationala de Administrare Fiscala. (2)Regulamentul de organizare si functionare al directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, precum si al Directiei generale de administrare a marilor contribuabili se completeaza în mod corespunzator. (3)Numarul de posturi necesar functionarii structurii organizatorice se va asigura prin utilizarea a 130 de posturi dintre cele prevazute pentru Ministerul Finantelor Publice, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2006 privind unele masuri pentru întarirea capacitatii administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeana, repartizate astfel: a)câte 3 posturi pentru fiecare directie generala a finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti; b)4 posturi pentru Directia generala de administrare a marilor contribuabili. Compartimentul de schimb international de informatii are ca atributii principale urmatoarele: a)transmite catre Serviciul central de legaturi, periodic sau la cerere, informatii si date necesare gestionarii activitatii de cooperare administrativa între Agentia Nationala de Administrare Fiscala si administratiile fiscale ale statelor membre ale Uniunii Europene; b)primeste informatiile si datele transmise de Serviciul central de legaturi, referitoare la contribuabilii care efectueaza tranzactii intracomunitare; c)organizeaza si gestioneaza evidenta solicitarilor, informatiilor si datelor primite si a celor transmise de la/catre Serviciul central de legaturi; d)efectueaza sau solicita structurilor competente, cu avizul sefului ierarhic superior si al directorului executiv adjunct coordonator, efectuarea de actiuni de inspectie fiscala, în vederea solutionarii solicitarilor primite de la Serviciul central de legaturi; e)asigura si urmareste respectarea termenelor de solutionare a solicitarilor primite de la Serviciul central de legaturi; f)asigura comunicarea dintre Serviciul central de legaturi si structurile teritoriale competente în gestionarea documentelor administrative de însotire a produselor accizabile; g)colaboreaza cu compartimentele de inspectie fiscala în pregatirea si desfasurarea actiunilor de inspectie fiscala la contribuabilii care efectueaza tranzactii intracomunitare; h)participa la elaborarea tematicilor si metodologiilor de inspectie fiscala în domeniul inspectiei fiscale a operatiunilor intracomunitare; i)verifica modul de aplicare, de catre organele de inspectie fiscala, a metodologiilor si procedurilor din domeniul inspectiei fiscale a operatiunilor intracomunitare; j)îndruma activitatea organelor de inspectie fiscala în cazul inspectiei fiscale la contribuabilii care efectueaza tranzactii intracomunitare; k)primeste din partea compartimentelor de inspectie fiscala solicitari destinate altor state membre ale Uniunii Europene, pentru verificarea unor tranzactii intracomunitare ale contribuabililor români, si le transmite Serviciului central de legaturi; l)întocmeste periodic raportari catre Serviciul central de legaturi si/sau catre conducerea directiei. Directia generala a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Finantelor Publice asigura realizarea si implementarea aplicatiilor informatice suport pentru aplicarea procedurilor prevazute în prezentul ordin. Directia generala de gestiune a impozitelor si contributiilor, Directia de metodologie si proceduri pentru inspectia fiscala si Directia de organizare si resurse umane din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, Directia generala a tehnologiei informatiei si Directia generala a politicilor si resurselor umane din cadrul Ministerului Finantelor Publice, Directia generala de administrare a marilor contribuabili, precum si directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti vor lua masuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Modificarea legislatiei privind renta viagera agricola

Ordin nr. 142 / 2007 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor titlului XI „Renta viagera agricola” din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului finantelor publice nr. 1.272/26.503/2005, cu modificarile si completarile ulterioare; in acest articol voi evidentia principalele modificari ale acestei legi fundamentale pentru domeniul agricol.

In temeiul art. 1 din titlul XI „Renta viagera agricola” din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare, avand in vedere Referatul de aprobare nr. 965 din 10 aprilie 2007, intocmit de Agentia Domeniilor Statului, in temeiul art. 46 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, cu modificarile si completarile ulterioare, ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale si ministrul economiei si finantelor emit urmatorul ordin: Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului XI „Renta viagera agricola” din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului finantelor publice nr. 1.272/26.503/2005, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1. 178 din 27 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: 1. La articolul 4, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 4. – (1) Beneficiaza de renta viagera agricola persoanele fizice care au varsta de peste 62 de ani si care detine in proprietate pana la 10 ha teren cu destinatie agricola situat in extravilan, care instraineaza prin acte intre vii sau arendeaza terenurile cu destinatie agricola dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente.” 2. La articolul 4, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul 11), cu urmatorul cuprins: „(11) Beneficiarii rentei viagere agricole vor putea ramane proprietari pe o suprafata de teren cu destinatie agricola, situata in extravilan, de pana la 0,5 ha pentru folosinta personala.” 3. La articolul 4, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(4) In cazul contractelor de arendare, proprietarii beneficiaza de renta viagera agricola de 50 euro/ha/an, daca aceste contracte sunt inca in vigoare la sfarsitul anului calendaristic pentru care se plateste renta.” 4. La articolul 4, dupa alineatul (41) se introduc trei noi alineate, alineatele (42), (43) si (44), cu urmatorul cuprins: „(42) In situatia in care terenul ce face obiectul contractului de arendare, pe baza caruia rentierul agricol beneficiaza de renta viagera agricola de 50 euro/ha/an, este instrainat in perioada de valabilitate a contractului de arendare, renta de 50 euro/ha/an se calculeaza si se datoreaza de la data incheierii, respectiv a intrarii in vigoare a contractului de arendare, urmand ca de la data instrainarii terenului rentierul sa beneficieze de renta viagera agricola de 100 euro/ha/an. (43) Renta viagera agricola se calculeaza si se datoreaza de la data incheierii contractelor de arendare, respectiv instrainare, indiferent de data depunerii cererii, in cazul in care contractele au fost incheiate in anul depunerii cererii. (44) In cazul in care contractele au fost incheiate in anii precedenti depunerii cererii, renta viagera agricola se calculeaza si se datoreaza de la 1 ianuarie a anului in care s-a depus cererea.” 5. La articolul 4, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(5) In cazul proprietatii comune, renta viagera agricola se acorda individual pentru cota-parte stabilita in baza declaratiei autentice notariale, data de comun acord de toti coproprietarii.” 6. La articolul 5, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 5. – (1) Persoanele care solicita renta viagera agricola pot sa depuna personal ori prin mandatar la orice birou judetean, cu conditia ca toate solicitarile ulterioare sa fie depuse la acelasi birou, o cerere, conform anexei nr. 1, insotita de urmatoarele documente: a) copie de pe actul de identitate al solicitantului; b) copie de pe actul de instrainare autentificat sau, dupa caz, de pe titlul de proprietate al arendatorului si de pe contractul de arendare incheiat cu respectarea prevederilor Legii arendarii nr. 16/1994, cu modificarile si completarile ulterioare; c) declaratie pe propria raspundere, din care sa rezulte faptul ca nu are in proprietate pentru folosinta proprie teren cu destinatie agricola situat in extravilan, in suprafata mai mare de 0,5 ha.” 7. La articolul 5, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu urmatorul cuprins: „(11) In cazul in care se constata ca datele declarate de solicitanti nu corespund realitatii, dreptul de a primi renta viagera agricola se suspenda pana la data completarii dosarului conform prevederilor legale in vigoare.” 8. La articolul 5, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(4) Persoanele care au depus deja dosar pentru a putea beneficia de renta viagera agricola, iar ulterior dobandesc si alte suprafete de teren in conditiile prevazute la art. 4 alin. (2) si (3) pot beneficia de un termen de 6 luni pentru a incheia acte de instrainare sau contracte de arendare, in vederea obtinerii rentei viagere agricole pe intreaga suprafata pe care o detin.” 9. Articolul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 7. – In termen de maximum 30 de zile Oficiul national propune spre aprobare documentatia primita de la birourile judetene, urmand ca dupa solutionare sa comunice solicitantului si birourilor judetene daca dosarul a fost aprobat, daca trebuie completat sau daca a fost respins.” 10. Articolul 9 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 9. – Birourile judetene tin evidenta rentierilor agricoli din judetul respectiv, iar Oficiul national arhiveaza documentatia si coordoneaza programul informatic de evidenta si calcul al rentei viagere agricole.” 11. Articolul 10 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 10. – (1) In primul trimestru al anului rentierii se vor prezenta la birourile judetene de renta viagera agricola in vederea vizarii carnetelor de rentier agricol, in baza carora Agentia Domeniilor Statului va plati renta viagera agricola. (2) Odata cu vizarea carnetelor, rentierii vor depune la birourile judetene unde au fost inregistrate solicitarile de acordare a rentei viagere agricole o declaratie pe propria raspundere privind situatia contractelor de arendare, conform anexei nr. 3, precizand daca acestea au fost in vigoare la sfarsitul anului pentru care se acorda renta.” 12. Articolul 12 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 12. – Plata rentei viagere agricole se face in lei, prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Nationala a Romaniei din anul pentru care aceasta se datoreaza. Aceasta se efectueaza de catre Agentia Domeniilor Statului, prin mandat postal, virament bancar sau orice alta modalitate prevazuta de lege.” 13. La articolul 13, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins: „(2) Dupa decesul rentierului, mostenitorii vor incasa ultima rata scadenta de la data decesului, in primul trimestru al anului urmator celui pentru care aceasta este datorata, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de mostenitor si a carnetului de rentier agricol al defunctului.” 14. Articolul 14 va avea urmatorul cuprins: „Art. 14. – Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezentele norme metodologice”.

Accidentele de munca in Romania – prevederile legislative

In perioada 2006 – 2007 se observa in Romania un numar mare al accidentelor de munca. In conformitate cu Legea protectiei muncii, accidentele de munca, în raport cu urmarile produse, se clasifica astfel: 1. accidente care produc incapacitate temporara de munca (ITM): Accidentul care produce ITM determina intreruperea activitatii lucratorului pe o anumita perioada, cu o durata de cel putin 3 zile calendaristice consecutive, confirmata prin certificat medical ca fiind urmare a accidentului produs.

Perioada de ITM se calculeaza prin insumarea numarului de zile calendaristice consecutive, acordat imediat dupa producerea accidentului, prin certificatul / certificatele medicale, incepand cu prima zi si terminind cu ultima zi inscrisa în acestea. In cazul în care accidentatul si-a reluat activitatea dupa o perioada de ITM si, ulterior, apar consecinte asupra sanatatii victimei, confirmate prin act medical ca fiind urmare a accidentului suferit, accidentatul va beneficia în continuare de drepturile ce decurg dintr-un accident de munca; 2. accident care produce invaliditate: Accidentul de munca care produce INV determina pierderea totala sau partiala a capacitatii de munca, confirmata prin decizie de încadrare într-un grad de INV, emisa de organele medicale în drept. In situatia în care, la momentul producerii accidentului, consecinta acestuia este o infirmitate evidenta (de exemplu: un brat smuls din umar), evenimentul va fi declarat ca accident de urmari de INV, numai dupa emiterea deciziei de INV de catre organele medicale; 3. accident mortal: Accidentul de munca mortal presupune decesul accidentatului imediat sau dupa un interval de timp, daca acesta este confirmat, în baza unui act medico-legal, ca fiind urmare a accidentului suferit; 4. accident colectiv – daca au fost accidentate cel putin 3 persoane, în acelasi timp si din aceleasi cauze, în cadrul aceluiasi eveniment. Baza reglementarilor privind accidentele de munca o constituie Legea protectiei muncii nr.90/1996, cu normele metodologice privind comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea si evidenta accidentelor de munca. Legea defineste cadrul organizatoric al protectiei muncii si responsabilitatile privind coordonarea si controlul acestei activitati, transpunând Directiva cadru 89/391/CEE. Dreptul la viata, la integritate fizica si psihica a tuturor persoanelor, precum si dreptul la ocrotirea sanatatii sunt drepturi fundamentale, garantate prin Constitutia României în art.22 si art.34. Completarea cadrului legislativ este asigurata de 8 norme metodologice pentru aplicarea legii, Normele Generale de Protectie a Muncii, de 105 norme specifice privind protectia muncii în sectoare de activitate având riscuri comune, si de Normativul cadru de acordare a echipamentului individual de protectie. Nu trebuie sa uitam de raspunderea delictuala prevazuta de Codul civil. Primul pas pentru a dezvolta o strategie eficienta de prevenire a accidentelor de munca este convingerea ca marea majoritate a accidentelor de munca pot fi prevenite. Este necesara corectarea imediata a oricaror situatii nesigure. Supervizarea si controlul aplicarii masurilor de protectie a muncii reprezenta prevenirii accidentelor de munca. Tot mai multe personae apeleaza la instantele de judecata pentru rezolvarea problemelor create.

Casa de avocatura Coltuc – pe piata clientilor constructori

Casa de avocatura Coltuc a anuntat incheierea in aprilie 2007 a unui parteneriat cu firmele de constructii prin care sa le reprezinte interesele juridice (legale), se arata intr-un comunicat trimis ziarului financiar electronic www.SMARTfinancial.ro. A avut loc incheierea unui acord cu 500 de firme din acest sector.

Modalitatea de colaborare este atat sub forma de abonament lunar, cat si onorariu pentru fiecare prestatie avocatiala. „Daca pana acum am tatonat aceasta piata extrem de dinamica, acum ii putem ajuta efectiv sa isi rezolve problemele. Este o piata speciala, unde posibilitatile financiare sunt immense, dar bineinteles si probleme complexe.Speram sa ii putem ajuta cu cele 4 departamente ale noastre: litigii, recuperari creante, consultanta, marketing”, a precizat avocatul titular Coltuc Marius. Firma de avocatura acopera in acest sector: infiintari de societati comerciale si modificarea actelor constitutive – atestare acte juridice; asistare in negocieri; contracte, editarea acestora; asistare si reprezentare in fata organelor de urmarire penal (politie, parchet, penitenciare). Inmatricularea de societati comerciale – redactarea de acte constitutive si aditionale; redactarea de hotarari ale adunarilor generale; reprezentarea asociatilor la adunari generale; inregistrarea de reprezentante; dizolvarea si lichidarea de societati; cesiuni si alte operatiuni societare; fuziuni; verificari ale titlurilor de proprietate Casa de avocatura Coltuc ofera consultanta in domeniul dobandirii si instrainarii de imobile; contracte de vanzare cumparare si inchiriere; diverse contracte cu privire la imobile; redactarea diferitelor tipuri de contracte; consultatii cu privire la incheierea si continutul contractelor; asistenta in negocierea si incheierea de contracte; consultatii in domeniul impozitelor si taxelor; consultatii in legatura cu impozitarea structurilor straine in Romania; litigii comerciale, civile sau penale; pregatirea dosarelor pentru instanta si arbitraj; redactarea de cereri adresate instantelor ori unor autoritati.

Clauzele abuzive – care sunt cele mai utilizate clauze ilegale in contracte

Problema clauzelor abuzive este extrem de serioasa, pentru ca in caz de litigiu clauzele abuzive nu produc efecte juridice.

Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care: a) dau dreptul comerciantului de a modifica, in mod unilateral, clauzele contractuale, fara a avea un motiv specificat in contract si acceptat de consumator prin semnarea acestuia; b) obliga consumatorul sa se supuna unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunostinta la data semnarii contractului; c) obliga consumatorul sa isi indeplineasca obligatiile contractuale, chiar si in situatiile in care comerciantul nu si le-a indeplinit pe ale sale; d) dau dreptul comerciantului sa prelungeasca automat un contract incheiat pentru o perioada determinata, prin acordul tacit al consumatorului, daca perioada limita la care acesta putea sa isi exprime optiunea a fost insuficienta; e) dau dreptul comerciantului sa modifice unilateral, fara acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor si serviciilor care urmeaza sa fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu; f) dau dreptul comerciantului sa constate unilateral conformitatea produselor si serviciilor furnizate cu prevederile contractuale; g) dau dreptul exclusiv comerciantului sa interpreteze clauzele contractuale; h) restrang sau anuleaza dreptul consumatorului sa pretinda despagubiri in cazurile in care comerciantul nu isi indeplineste obligatiile contractuale; i) obliga consumatorul la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant; j) restrang sau interzic dreptul consumatorului de a rezilia contractul, in cazurile in care: comerciantul a modificat unilateral clauzele mentionate la lit. e); comerciantul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale; k) exclud sau limiteaza raspunderea legala a comerciantului in cazul vatamarii sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei actiuni sau omisiuni a comerciantului privind utilizarea produselor si serviciilor; l) exclud dreptul consumatorului de a intreprinde o actiune legala sau de a exercita un alt remediu legal, solicitandu-i in acelasi timp rezolvarea disputelor in special prin arbitraj; m) permit in mod nejustificat impunerea unor restrictii in administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte parti din contract; n) dau dreptul comerciantului sa transfere obligatiile contractuale unei terte persoane – agent, mandatar etc. -, fara acordul consumatorului, daca acest transfer serveste la reducerea garantiilor sau a altor raspunderi fata de consumator; o) interzic consumatorului sa compenseze o datorie catre comerciant cu o creanta pe care el ar avea-o asupra comerciantului; p) permit stabilirea pretului la livrare sau cresterea pretului la livrare, fata de cel stabilit la incheierea contractului, in masura in care nu se da dreptul consumatorului de a rezilia contractul cand considera ca pretul este prea mare fata de cel stabilit initial; r) permit comerciantului obtinerea unor sume de bani de la consumator, in cazul neexecutarii sau finalizarii contractului de catre acesta din urma, fara a prevedea existenta compensatiilor in suma echivalenta si pentru consumator, in cazul neexecutarii contractului de catre comerciant; s) dau dreptul comerciantului sa anuleze contractul in mod unilateral, fara sa prevada acelasi drept si pentru consumator; t) dau dreptul comerciantului sa inceteze contractul incheiat pentru o durata nedeterminata fara un anunt prealabil, cu exceptia unei motivatii pertinente, acceptate de consumator prin semnarea.

Procedura in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului

Procedura in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului Alte stiri la aceasta categorie Confuzii legate de accesarea si implementarea proiectelor cu fonduri europene & antidoturi posibile Sibiul european sarbatoreste Ziua Copiilor prin cultura Sesiune de Training in campus – proiecte finantat din Fonduri Europene Inscrieri pentru un job la UE – cum sa lucrezi, ca roman, pentru Uniunea Europeana Alinierea tarifelor de roaming va reduce competitia pe piata telecom, spun oficialii Orange BERD a acordat CEC 10 milioane euro pentru promovarea produselor destinate mediului rural Honda nu va mai investi in Marea Britanie, din cauza refuzului de a trece la euro Noi atasati pe probleme de munca si sociale la Berlin si Londra Parlamentul European nu vrea suprimare brusca a sistemului de interventie pe piata cerealelor Fonduri europene – parteneriat intre Agentia de dezvoltare durabila Brasov si Eurolink CEDO poate fi sesizata numai dupa epuizarea cailor de recurs interne si intr-un termen de 6 luni incepand cu data hotararii interne definitive.

Formularele-tip ale cererii, precum si informatiile suplimentare necesare se pot descarca de pe site-ul oficial al Curtii. Curtea nu va retine o cerere daca aceasta este anonima sau este identica cu o cerere examinata anterior de Curte sau deja supusa unei instante internationale de ancheta sau de reglementare si in conditiile in care nu contine fapte noi. Orice stat contractant (cerere statala) sau persoana care pretinde a fi victima unei incalcari a Conventiei (cerere individuala) poate depune direct la Curtea de la Strasbourg o cerere prin care invoca o incalcare de catre un stat contractant a unuia dintre drepturile garantate prin Conventie. O nota informativa pentru reclamanti si formulare de cereri pot fi obtinute de la Grefa. Procedura in fata noii Curti Europene a Drepturilor Omului este contradictorie si publica. Audientele, care nu se tin decat intr-un numar redus de cazuri, sunt publice, cu exceptia cazurilor cand camera/Marea Camera ia o alta decizie in situatii exceptionale. Memoriile si alte documente inaintate Grefei Curtii de catre parti sunt, in principiu, accesibile publicului. Reclamantii individuali isi pot prezenta ei insisi cazul in fata Curtii, dar o reprezentare facuta de un avocat este recomandata si in marea majoritate a cazurilor, chiar ceruta expres, odata ce cererea a fost comunicata guvernului in cauza. Consiliul Europei a pus in practica un sistem de asistenta juridica pentru reclamantii care nu dispun de suficiente mijloace materiale pentru a fi reprezentati in fata Curtii de catre un avocat. Reclamantii individuali pot inainta ei insisi cererile, dar se recomanda sa fie reprezentati de un avocat, si chiar se cere acest lucru pentru audiente sau din momentul in care cererea a fost declarata admisibila. Consiliul Europei a elaborat un sistem de acordare a asistentei juridice pentru reclamantii care au resurse insuficiente. Limbile oficiale ale Curtii sunt franceza si engleza, dar cererile pot fi scrise in una din limbile oficiale ale statelor contractante. Odata ce cererea a fost declarata admisibila, una dintre limbile oficiale ale Curtii trebuie sa fie utilizata, cu exceptia cazurilor când presedintele camerei/Marii Camere va autoriza utilizarea in continuare a limbii in care s-a facut cererea. Fiecare cerere individuala este repartizata unei sectiuni, al carei presedinte numeste un raportor. Dupa o examinare prealabila a cauzei, raportorul decide daca aceasta trebuie examinata de un comitet alcatuit din trei membri sau de o camera. Un comitet poate, in unanimitate, sa declare o cerere inadmisibila sau sa o radieze de pe rolul Curtii cand o astfel de decizie poate fi luata fara vreo alta examinare. Prima faza a procedurii este in general scrisa, chiar daca uneori camera poate lua decizia de a tine o audienta publica, caz in care se vor face, de asemenea, referiri la fondul cauzei. Hotararile camerei referitoare la admisibilitate, care sunt luate prin majoritate de voturi, trebuie sa fie motivate si facute publice. Dupa ce camera a decis sa admita cererea, ea poate invita partile sa prezinte probe suplimentare si sa depuna observatii scrise, inclusiv o eventuala cerere pentru satisfactie echitabila din partea reclamantului. Daca in faza de examinare a admisibilitatii cererii nu s-a tinut o audienta, ea poate sa decida organizarea unei audiente cu privire la fondul cauzei Presedintele camerei poate, in interesul unei administrari corecte a justitiei, sa invite sau sa autorizeze orice stat contractant, care nu este parte la procedura, sau orice persoana interesata, alta decat reclamantul, sa depuna observatii scrise si in circumstante exceptionale, sa ia parte la audienta. Un stat contractant, al carui cetatean este un reclamant intr-o cauza, poate interveni de drept. In timpul procedurii referitoare la fond, negocierile purtate in vederea asigurarii unei reglementari amiabile pot fi purtate prin intermediul Grefierului. Negocierile sunt confidentiale. Camerele hotarasc cu majoritate de voturi. Orice judecator care a luat parte la examinarea dosarului are dreptul sa anexeze la hotarare fie opinia sa separata concordanta sau disidenta, fie o simpla declaratie de disociere. Intr-un termen de trei luni de la adoptarea hotarârii de catre camera, oricare dintre parti poate cere retrimiterea cauzei in fata Marii Camere, daca prin aceasta se ridica o problema grava relativa la interpretarea sau la aplicarea Conventiei, ori a protocoalelor sale, sau o problema grava cu caracter general. O hotarare a unei camere devine definitiva la expirarea termenului de trei luni sau mai devreme daca partile declara ca nu au intentia de a cere retrimiterea cauzei la Marea Camera, ori in cazul in care colegiul de cinci judecatori a respins cererea de retrimitere in fata Marii Camere. Toate hotarârile definitive ale Curtii sunt obligatorii pentru statele parate in cauza.

Legislatia privind achizitia de terenuri in Romania de catre straini

In Romania post aderare se observa o reticenta a notarilor publici de a incheia contracte prin care cetatenii staini si apatrizii, persoane juridice straine, dobandesc dreptul de proprietate asupra terenurilor din Romania, comenteaza avocatul Coltuc Marius Vicentiu, pentru ziarul financiar electronic www.SMARTfinancial.ro. „Problema este destul de spinoasa pentru ca tot mai multe firme doresc sa investeasca in Romania si sa devina si proprietare pe terenuri”, explica acesta. Cetateanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau in Romania, precum si persoana juridica constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in aceleasi conditii cu cele prevazute de lege pentru cetatenii romani si pentru persoanele juridice romane.

Cetateanul unui stat membru nerezident in Romania, apatridul nerezident in Romania cu domiciliul intr-un stat membru si persoana juridica nerezidenta, constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru, pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru resedinte secundare, respectiv sedii secundare, la implinirea unui termen de 5 ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Sediul materiei prezentului material este legea nr 312/2005, publicata in M.Of. partea I nr 1008/14.11.2006. (1) Cetateanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau in Romania, precum si persoana juridica constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere la implinirea unui termen de 7 ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica fermierilor care desfasoara activitati independente si sunt, dupa caz: a) cetateni ai statelor membre sau apatrizi cu domiciliul intr-un stat membru, care isi stabilesc resedinta in Romania; b) apatrizi cu domiciliul in Romania. (3) Cetatenii statelor membre sau apatrizii cu domiciliul intr-un stat membru isi dovedesc calitatea de fermier care desfasoara activitati independente cu documente emise/eliberate de autoritatile competente din statul membru sau de provenienta. Apatrizii cu domiciliul in Romania fac dovada acestei calitati cu atestatul eliberat, in acest sens, de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. (4) Persoanele prevazute la alin. (2) dobandesc dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere in aceleasi conditii cu cele aplicabile cetatenilor romani, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. (5) Destinatia terenurilor agricole, padurilor si a terenurilor forestiere nu poate fi schimbata pe durata perioadei de tranzitie de catre persoanele prevazute la alin. (2). Dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre cetatenii straini, apatrizii si persoanele juridice apartinand statelor terte: (1) Cetateanul strain, apatridul si persoana juridica apartinand statelor terte pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor, in conditiile reglementate prin tratate internationale, pe baza de reciprocitate. (2) Cetateanul strain, apatridul si persoana juridica apartinand statelor terte nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in conditii mai favorabile decat cele aplicabile cetateanului unui stat membru si persoanei juridice constituite in conformitate cu legislatia unui stat membru. In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie: stat membru – orice stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European; stat tert – orice alt stat decat statele membre; rezident – strainul care are drept de rezidenta pe teritoriul Romaniei sau, dupa caz, persoana juridica straina care are cel putin un sediu secundar pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii; fermier care desfasoara activitati independente – orice persoana fizica care desfasoara activitate agricola sau silvica, in vederea realizarii de produse agricole vegetale ori animale, precum si de depozitare si prelucrare a produselor obtinute din activitatea proprie sau care desfasoara o activitate in vederea realizarii de produse lemnoase si nelemnoase ale fondului forestier, asa cum sunt definite de legea in vigoare. „Legea este destul de clara si ar fi bine sa fie respectata”, mai spune avocat Coltuc Marius Vicentiu.

Aspecte procedurale privind alegerile pentru Parlamenul European

In conditiile in care Romania pregateste pentru perioada urmatoare primele alegeri pentru Parlamentul European, Cabinetul Avocat Coltuc Marius Vicentiu (www.coltuc.ro) a realizat pentru www.SMARTfinancial.ro un material de prezentare a aspectelor procedurale privind aceste alegeri. Membrii din Romania in Parlamentul European sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile prezentei legi.

Mandatul membrilor din Romania in Parlamentul European este de 5 ani. Cetatenii romani care fac parte din urmatoarele categorii – judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici, inclusiv cei cu statut special, stabilite prin lege organica – nu pot fi alesi ca membri din Romania in Parlamentul European. Listele electorale sunt permanente si speciale. Alegatorii resortisanti sunt inscrisi in listele electorale permanente. Dispozitiile Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, cu modificarile si completarile ulterioare, privind listele electorale permanente se aplica in mod corespunzator. Alegatorii comunitari care, in conformitate cu prevederile prezentei legi, au drept de vot sunt inscrisi, la cerere, de catre primarul unitatii administrativ-teritoriale in care au resedinta sau domiciliul, intr-o lista electorala speciala. Cererea prevazuta la alin. (3) se depune cu cel putin 60 de zile inaintea alegerilor insotita de un document valabil de identitate sau de orice alt asemenea document care atesta identitatea, precum si de o declaratie oficiala, pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele precizari: a) cetatenia si adresa la care solicitantul locuieste pe teritoriul Romaniei; b) localitatea sau circumscriptia electorala, dupa caz, din statul membru de origine, pe ale carei liste electorale acesta este inscris; c) mentiunea ca isi exercita dreptul de vot numai in Romania; d) mentiunea ca nu este lipsit, printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, de dreptul de vot in statul membru de origine. In termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii prevazute la alin. (3), primarul unitatii administrativ-teritoriale respective inainteaza cererea, insotita de declaratia pe propria raspundere, Autoritatii Electorale Permanente. In termen de 15 zile de la inregistrarea cererii prevazute la alin. (3), Autoritatea Electorala Permanenta hotaraste asupra indeplinirii conditiilor prevazute de lege de catre alegatorul comunitar privind exercitarea dreptului de a alege membri din Romania in Parlamentul European. In cazul in care alegatorul comunitar indeplineste conditiile prevazute de prezenta lege, Autoritatea Electorala Permanenta comunica primarului unitatii administrativ-teritoriale hotararea sa pentru inscrierea solicitantului in listele electorale speciale prevazute la alin. (3). Comunicarea este insotita de o dovada pe baza careia solicitantul isi poate exercita dreptul de a alege membri din Romania in Parlamentul European, la orice sectie de votare organizata pentru aceste alegeri. Autoritatea Electorala Permanenta informeaza institutiile cu responsabilitati similare din statul membru al Uniunii Europene al carui cetatean este ca acestuia i s-a acordat dreptul de a alege membri din Romania in Parlamentul European. Primarul respinge cererea de inscriere in listele electorale speciale in baza raspunsului negativ al Autoritatii Electorale Permanente in cazul in care, in urma verificarilor efectuate potrivit art. 11 alin. (1), se constata neindeplinirea cerintelor prevazute la alin. (4) lit. d). Solutia data de primar poate fi contestata potrivit dispozitiilor Legii nr. 373/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Alegatorii comunitari care nu mai indeplinesc cerintele prezentei legi se radiaza din listele electorale speciale de catre primarul localitatii pe raza careia isi au resedinta sau domiciliul, in baza comunicarii scrise din partea Autoritatii Electorale Permanente. Pentru a-si exercita dreptul de a fi ales ca membru din Romania in Parlamentul European pe listele unui partid politic, ale unei organizatii a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, unei aliante politice, aliante electorale ori ca independent, o persoana eligibila comunitar este obligata ca, pe langa actele necesare candidatilor care sunt cetateni romani, sa prezinte Biroului Electoral Central documente valabile care sa ateste identitatea, precum si o declaratie oficiala pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele precizari: a) cetatenia si adresa la care solicitantul locuieste pe teritoriul Romaniei; b) localitatea sau circumscriptia electorala, dupa caz, in statul membru de origine, pe ale carei liste electorale este inscris; c) mentiunea ca nu candideaza pentru obtinerea unui mandat de parlamentar european in alt stat membru al Uniunii Europene. Persoanele eligibile comunitar, care candideaza in cadrul alegerii membrilor din Romania in Parlamentul European, trebuie sa prezinte, odata cu propunerea de candidatura, un certificat in traducere oficiala, eliberat de autoritatea competenta din statul al carui cetatean este, care sa ateste ca nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales in acel stat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. Biroul Electoral Central respinge prin hotarare, in 24 de ore de la depunere, propunerile de candidaturi care nu sunt insotite de certificatul prevazut la alin. (2). In termen de 24 de ore de la inregistrare, Biroul Electoral Central inainteaza catre Autoritatea Electorala Permanenta o copie a propunerii de candidatura insotita de o copie a declaratiei pe propria raspundere, in vederea informarii statului membru de origine asupra intentiei persoanei eligibile comunitar de a candida la alegerile organizate pentru desemnarea membrilor din Romania in Parlamentul Europei Propunerile de candidaturi pentru alegerea membrilor din Romania in Parlamentul European se depun si se inregistreaza la Biroul Electoral Central cel mai tarziu cu 60 de zile inainte de ziua de referinta. Listele de candidati pentru alegerea membrilor din Romania in Parlamentul European trebuie intocmite astfel incat sa asigure reprezentarea ambelor sexe. Numarul de candidati de pe fiecare lista poate fi cu maximum 10 mai mare decat numarul mandatelor repartizate Romaniei in Parlamentul European. Sectiile de votare se organizeaza dupa cum urmeaza: a) in localitatile urbane, cate o sectie de votare la 1.000-2.000 de locuitori; b) in comune, cate o sectie de votare la 500-2.000 de locuitori; se organizeaza sectii de votare, de regula, in fiecare sat; pot fi organizate sectii de votare si in satele sau in grupurile de sate cu populatie de pana la 500 de locuitori.

Pensiunile turistice – organizare & facilitati pentru dezvoltarea turismului rural

Pensiunile turistice sunt, conform definitiei, structuri turistice amplasate in mediul rural, avand o capacitate de cazare de pana la 10 camere, totalizand maximum 30 de locuri, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura, in spatii special amenajate, cazarea turistilor si conditii de pregatire si servire a mesei. Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura o parte din alimentatia turistilor cu produse din productia proprie. Legea nr. 187 din 14 octombrie 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural se aplica si persoanelor fizice, asociatiilor familiale si societatilor comerciale, detinatoare de pensiuni turistice sau pensiuni agroturistice.

Intr-un material pus la dispozitia ziarului financiar exclusiv electronic www.SMARTfinancial.ro de catre Cabinetul de Avocatura Coltuc Marius Vicentiu, reprezentantii acestuia au subliniat facilitatile prevazute de lege pentru pensiunile turistice. Principalele avantaje sunt acordarea de prioritati la instalarea de linii pentru telecomunicatii, la racordarea la reteaua electrica, la reteaua de alimentare cu apa si canalizare, precum si la reteaua de distribuire a gazului metan, asistenta tehnica de specialitate, sub toate formele, din partea Ministerului Turismului, în colaborare cu asociatiile profesionale, prezentarea gratuita a ofertei turistice a pensiunilor turistice si agroturistice în materiale de promovare turistica si în actiuni de promovare întreprinse de birourile de informare turistica din tara si din strainatate ale Ministerului Turismului. In plus: includerea în programele institutiilor de învatamânt cu profil de turism sau agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice si pensiunilor agroturistice; scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioada de 10 ani din momentul clasificarii, a pensiunii turistice sau a pensiunii agroturistice; plata, la tariful stabilit pentru consumul de uz casnic, a energiei electrice si a gazului metan, respectiv la tariful pentru persoane fizice, a serviciilor de telecomunicatii utilizate în cadrul pensiunilor turistice si al pensiunilor agroturistice; acordarea de credite cu dobanda preferentiala pe o perioada de maximum 10 ani pentru dezvoltarea si/sau modernizarea capacitatilor de cazare; dobanda suportata de beneficiarii creditelor va reprezenta 50% din nivelul dobânzii de pe piata bancara. Persoanele fizice, asociatiile familiale si societatile comerciale, sunt obligate sa-si mentina obiectul de activitate, clasificarea pensiunilor turistice si a pensiunilor agroturistice pe toata perioada în care beneficiaza de facilitatile prevazute în prezenta ordonanta. In cazul in care pensiunile turistice sau pensiunile agroturistice, care beneficiaza de scutirea impozitului pe venit, respectiv pe profit, isi inceteaza activitatea într-o perioada mai mica decât dublul perioadei de scutire, acestea au obligatia de a vira la bugetul de stat sau la bugetele locale impozitul pe venit, respectiv pe profit, calculat pentru întreaga perioada de scutire. Acoperirea cheltuielilor ocazionate de prestarile de servicii gratuite, precum si asigurarea sumelor necesare acordarii de credite cu dobanda preferentiala, se vor face din Fondul special pentru dezvoltarea si promovarea turismului, în limitele prevazute de Ministerul Turismului.

Unele facilitati acordate pensiunilor

Pensiunile turistice reprezinta tot mai mult o atractie pentru romanul mediu interesat sa demareze o afacere cu bani putini dar cu potential de dezvoltare ridicat. Care sunt insa avantajele unei astfel de afaceri sau facilitatile de care beneficiaza potentialii beneficiari?

Un raspuns in acest sens incearca sa ofere avocatul Marius Vicentiu Coltuc (www.coltuc.ro). Pensiunile turistice sunt structuri turistice amplasate in mediul rural, avand o capacitate de cazare de pana la 10 camere, totalizand maximum 30 de locuri, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura, in spatii special amenajate, cazarea turistilor si conditii de pregatire si servire a mesei. Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura o parte din alimentatia turistilor cu produse din productia proprie. Prevederile legii nr. 187 din 14 octombrie 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural se aplica si persoanelor fizice, asociatiilor familiale si societatilor comerciale, detinatoare de pensiuni turistice sau pensiuni agroturistice, amplasate in satele sau in comunele, care apartin de orase sau municipii, conform legii. Facilitati acordate pensiunilor -acordarea de prioritati la instalarea de linii pentru telecomunicatii, la racordarea la reteaua electrica, la reteaua de alimentare cu apa si canalizare, precum si la reteaua de distribuire a gazului metan; – asistenta tehnica de specialitate, sub toate formele, din partea Ministerului Turismului, in colaborare cu asociatiile profesionale; – prezentarea gratuita a ofertei turistice a pensiunilor turistice si agroturistice in materiale de promovare turistica si in actiuni de promovare intreprinse de birourile de informare turistica din tara si din strainatate ale Ministerului Turismului; – includerea in programele institutiilor de invatamant cu profil de turism sau agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice si pensiunilor agroturistice; – scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioada de 10 ani din momentul clasificarii, a pensiunii turistice sau a pensiunii agroturistice; – plata, la tariful stabilit pentru consumul de uz casnic, a energiei electrice si a gazului metan, respectiv la tariful pentru persoane fizice, a serviciilor de telecomunicatii utilizate in cadrul pensiunilor turistice si al pensiunilor agroturistice; – acordarea de credite cu dobanda preferentiala pe o perioada de maximum 10 ani pentru dezvoltarea si/sau modernizarea capacitatilor de cazare; dobanda suportata de beneficiarii creditelor va reprezenta 50% din nivelul dobanzii de pe piata bancara. Persoanele fizice, asociatiile familiale si societatile comerciale, sunt obligate sa-si mentina obiectul de activitate, clasificarea pensiunilor turistice si a pensiunilor agroturistice pe toata perioada in care beneficiaza de facilitatile prevazute in ordonanta. In cazul in care pensiunile turistice sau pensiunile agroturistice, care beneficiaza de scutirea impozitului pe venit, respectiv pe profit, isi inceteaza activitatea intr-o perioada mai mica decat dublul perioadei de scutire, acestea au obligatia de a vira la bugetul de stat sau la bugetele locale impozitul pe venit, respectiv pe profit, calculat pentru intreaga perioada de scutire.” Acoperirea cheltuielilor ocazionate de prestarile de servicii gratuite, precum si asigurarea sumelor necesare acordarii de credite cu dobanda preferentiala, se vor face din Fondul special pentru dezvoltarea si promovarea turismului, in limitele prevazute de Ministerul Turismului.

Coruptie nesanctionabila penal in domeniul bancar, avertizeaza Casa de avocatura Coltuc

Decizia parlamentului – Legea 69-2007 – de a dezincrimina anumite infractiuni bancare prevazute de legea 78/2000 (legea pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie) constituie practic o forma de coruptie nesanctionabila penal, considera reprezentantii Casei de avocatura Coltuc, citati de ziarul financiar electronic www.SMARTfinancial.ro.

„Dupa cum se stie, dobanda variaza in funtie de tipul de credit ales, fiecare persoana care contracteaza un credit fiind obligata sa faca dovada cumpararii bunului pentru care a fost acordat creditul, prin diverse documente eliberate in urma achizitionarii bunului in cauza”. „Pana in momentul de fata, persoanele care incalcau normele bancare atat prin achizitionarea creditelor si folosirea lor in alte scopuri cat si prin alte metode (atat personalul bancar cat si clientii bancii) erau sanctionate prin executare silita, amenda penala si chiar prin inchisoare de la 5 la 15 ani, in urma descoperirii faptei de catre organul de control (audit). Cu alte cuvinte Legea 69/2007 da mana libera la inselatorii, faptele de coruptie se vor pedepsii conform acestei legi cu o simpla amenda contraventionala, persoanalul fiind in acest mod impins la incalcarea legii”. „Acest amendament adus legii 78/2000 va determina cresterea numarului de fraude si implicit falimentarea bancilor care nu sunt bine inchegate pe piata romaneasca. In cazul acesta pentru ce mai e nevoie de norme bancare daca ofiterii de credite sunt dispusi ca in urma unei anumite sume sa faca favoruri clientilor, bazandu-se pe faptul ca auditul verifica numai o parte din dosare si ca nu vor fi descoperiti, de ce mai e nevoie de audit daca in urma descoperirii fraudei, inculpatul se va alege cu o simpla amenda iar cazierul acestuia va fi nepatat?”, arata oficialii Casei de avocatura Coltuc.

Utilitatea SAPARD in domeniul agricol

Din punct de vedere terminologic SAPARD insemna Programul special de Pre- aderare pentru agricultura si dezvoltare rurala .Acest program a fost creat special de Uniunea Europeana pentru a sprijini si pregati aderarea tarilor din Europa de Est pentru integrarea deplina la politica agricola comunitara.

Ceea ce trebuie precizat de la inceput este faptul ca programul SAPARD nu ofera un avans, ci,acesta ofera posibilitatea de rambursare pentru cheltuielile utile facute.Deci,beneficiarul acestui program va demara investitia din surse proprii si va primi ulterior un ajutor financiar din partea SAPARD de maxim 50 % din valoarea eligibila a proiectului. Concret,ceea ce trebuie sa faca un potential beneficiar este sa intocmesca un proiect conform cerintelor programului sis a-l depuna , in vederea evaluarii la Birourile regionale de implementare a programului SAPARD. Daca respecta criteriile de eligibilitate,el va fi supus unei proceduri de selectie,iar daca a fost selectat,va incheia un contract de finantare. In vederea demararii acestui program s-au demarat o serie de masuri de investitii. Astfel,masura 1.1 poarta denumirea “Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole” -masura 2.1. “Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale” -masura 3.1. “Investitii in exploatatiile agricole” – masura 3.4” Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice” L-am enumerat pe cele care au incidenta cu domeniu agricol. Astfel, pentru masura 1.1. potentialii beneficiari sunt: 1.societatile comerciale cu capital privat iar pentru sectorul vinificatie:asociatiile, grupuri de producatori si societatile agricole private Finalitatea masurii este evidentiata in urmatoarele sectoare de activitate: carne,produse lactate,legume,fructe,cartofi ,zahar si plante textile Legea se refera la valoarea exigibila a proiectului care este pentru acesta masura de minim 30000 euro si maxim 4.000.000 euro. Beneficiarul trebuie daca vrea sa utilizeze acesta masura sa aibe ab initio minimul de 30.000 euro. Ajutorul acordat de SAPARD este nerambursabil, dar el nu poate depasi 50% sau 30% din valoarea totala a proiectului. O problema foarte des intalnita este aceea ca O problema des intalnita este aceea ca agricultorii cred ca suma initiala trebuie sa le apartina si sa fie in numerar.Dar,Agentia SAPARD vine in sprijinul acestora prin incheierea unui protocol in vederea cofinantarii cu societati pe care le gasiti pe site-ul agentiei(www.sapard.ro) si care pot cofinanta proiectul dvs. Programul SAPARD este unul foarte ambitios ,eficient,dar el trebuie inteles si aplicat corect.

Stimularea investiţiilor în agricultură

Sediul materiei : legea 231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura În vederea stimulării investiţiilor efectuate în agricultură şi în sectoarele de procesare, depozitare, conservare şi valorificare a produselor, precum şi în alte sectoare legate de specificul activităţilor agricole, se constituie la dispoziţia Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Fondul pentru creditarea investiţiilor în agricultură, denumit în continuare fond.

Fondul se constituie din alocaţiile aprobate prin bugetul de stat cu această destinaţie la dispoziţia Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi se reconstituie din sumele rambursate şi din dobânzile plătite de către instituţiile de credit, potrivit prezentei legi. Beneficiarii sunt : a) producători agricoli individuali înregistraţi în Registrul exploataţiilor agricole; b) asociaţii agricole familiale, asociaţii de producători agricoli, grupuri de producători şi cooperative agricole, constituite conform legislaţiei în vigoare; c) societăţi agricole private, respectiv asociaţii agricole cu personalitate juridică, constituite conform legislaţiei în vigoare; d) societăţi comerciale cu capital privat, constituite conform legislaţiei în vigoare. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca beneficiarii: a) să înfiinţeze sau să dezvolte activităţi de exploatare agricolă, precum şi de procesare, conservare, depozitare şi valorificare a produselor; b) să propună un plan de afaceri fezabil, prin care să demonstreze că investiţiile sunt necesare, oportune şi eficiente, plan care să fie întocmit cu sprijinul instituţiei care acordă creditul şi să fie acceptat de aceasta. Conditiile de garantie sunt foarte permissive si se vorbeste de o acoperire in natura, in produsele agricultorilor Astfel,creditele acordate potrivit prevederilor prezentei legi pot fi garantate de fondurile de garantare şi/sau de către împrumutat prin: certificate de depozit, garanţii reale pe animale, maşini şi utilaje agricole, ipotecă asupra clădirilor şi terenurilor agricole, plantaţiilor sau orice alte garanţii agreate de instituţiile de credit. Costul privind întocmirea documentaţiilor de acordare a creditelor se suportă din fond şi nu va putea depăşi 3% din volumul creditelor acordate. Sumele neutilizate din fond la finele fiecărui an, precum şi cele provenite din rambursări de credite şi plăţi de dobânzi la creditele acordate în anul în curs se reportează în anul următor şi se utilizează pentru acordarea de noi credite, în condiţiile prezentei legi Obligatiile beneficiarilor acestor fonduri sunt: – sa nu schimbe destinatia fondurilor pentru care au fost acordate. – Sa ramburseze in termenul stabilite de lege aceste sume Sumele neutilizate din fond la finele fiecărui an, precum şi cele provenite din rambursări de credite şi plăţi de dobânzi la creditele acordate în anul în curs se reportează în anul următor şi se utilizează pentru acordarea de noi credite, în condiţiile prezentei legi Este un prim pas in vederea ajutarii reale a agricultorilor pentru a rezista unei piete comunitare esxtrem de competitive Din punctual de vedere al specialistului de drept precizez ca aceste stimulente financiare sunt eficiente atata timp cat ele sunt folosite potrivit finalitatii lor. Asteptam sa vedem daca mentalitatea romanilor s-a schimbat si daca investitiile vor avea sorti de izbanda.

Procedura speciala administrativa in dreptul vamal

Articolul 264 din Legea 141/1997 privind Codul Vamal al Romaniei prevede ca orice persoana are dreptul de a formula actiune impotriva deciziilor care o privesc direct si personal(drepturile si interesele legitime),date de autoritatea vamala cu privire la aplicarea reglementarilor vamale.

Dreptul de a formula actiune poate fi exercitat: -1. initial,in fata autoritatii vamale care a emis decizia contestata. -2.ulterior,in fata instantei de contecios administrative competente Se pune intrebarea fireasca: acesta procedura ierarhica,administrativa este obligatorie sau nu, pentru ca legea nu prevede in mod expres acest lucru. Cu alte cuvinte ,in dreptul vamal exista o procedura prealabila administrativa ca in dreptul administrativa sau nu? Pentru a raspunde la aceste intrebari trebuie sa stabilim mai intai ca normele de drept vamal sunt imperative si de stricta interpretare,iar pe de alta parte o analiza sistematica a textelor sus-mentionate,ar duce la concluzia,fireasca ca acesta procedura este obligatorie. Legea se refera la autoritatea vamala care a emis decizia,textual foloseste cuvantul “initial”, dupa care “ulterior” se adreseaza instantei. Asadar,daca o persoana vatamata in drepturile si interesele sale legitime s-ar adresa direct intantei de judecata,acesta ar respinge actiunea ca inadmisibila. Pentru a nu deveni o simpla arma de suspendare a executarii, legea prevede , ca principiu, ca actiunea exercitata nu este suspensiva de executare ope legis. Totusi, sunt reglementate si unele exceptii: – autoritatea vamala suspenda , total sa partial ,executarea cand are motive intemeiate sa considere ca decizia contestata nu respecta reglementarile vamale( se refera la incalcarile evidente ale legii) sau ca s-a produs un prejudiciu irecuperabil persoanei vatamate. – – cand decizia contestata priveste aplicarea drepturilor de import- export, suspendarea executarii acestei decizii se face cu conditia existentei sau constituirii unei garantii. Dupa cum se poate observa ,legea da autoritatii vamale importante prerogative . In corelatie cu intrega legislatie administrative,existenta unei jurisdictii administrative prestabilite sesizarii instantei de judecata,oblige persoana fizica sau juridical ce se considera vatamata in drepturile sale sa parcurga acesta procedura, si, in egala masura,organul aminiastrativ,vamal sa resolve correct si deplin contestatia sau plangerea si sa restabileasca legalitatea atunci cand a fost incalcata. Deci, exista o limita superiaoara reglante,in speta,instanta de judecata. Acesta norma speciala,a dreptului vamal se completeaza conform articolului 266 di Codul vamal , cu dispozitiile privitoare la solutionarea contestatiilor existente in Legea conteciosului administrative. Toate precizarile de mai sus nu se aplica actiunilor formulate in scopul anularii sau modificarii unei decizii luate de autoritatea vamala in temeiul legii penale. Articol 2 Sanctionarea unor fapte savarsite de cetatenii romani pe teritoriul altor state Sediul materiei:Codul penal cu referire la articolul 4,O.U.G. nr.112/2001 In acest articol voi incerca sa raspund unor intrebari care su aparut o data cu excluderea regimului vizelor in cadrul Spatiului Schengen. Acestea sunt: – daca un cetatean roman savarseste in strainatate o infractiune care este legea aplicabila( in limbaj comun dupa ce lege se judeca)? – care sunt infractiunile savarsite? – Ce alte sanctiuni apar o data cu savrsirea unor infractiuni? Pentru a raspunde la prima intrebare trebuie precizate prevederile articolului 4( 11 in noul cod penal)-“ legea penala se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de un cetatean roman sau o persoana fara cetatenie care are domiciul in tara “ Noul cod penal adauga si o conditie de incriminare si anume: fapta este prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita. Deci daca un cetatean roman savarseste in strainatate o infractiune se va aplica legea romana. Dar, lucrurile nu sunt intotdeauna asa de simple. Codul penal roman prevede ca dispozitiile articolului 4( 11) se aplica daca nu se dispune altfel printr-o conventie internationala la care Romania este parte. Prioritatea are conventia internationala si apoi legea interna. Infractiunile care sunt comise sunt extreme de variate , prevazute fie de Codul penal sau de dispozitii speciale. Astfel , O.U.G. 112/2001 prevede ca intrarea sau iesirea dintr-un stat prin trecerea ilegala a frontierei acestuia, savarsite de catre un cetatean roman sau de persoana fara cetatenie care domiciliaza pe teritoriul Romaniei se pedepseste cu inchisoare de la trei luni la doi ani. Daca fapta este savarsita in scopul sustragerii de la executarea unei pedepse , pedeapsa este de 6 luni la 3 ani. Initierea sau constituirea unei asocieri in scopul savarsirii unei infractiuni sau aderarea sub orice forma a unei astfel de asocieri se pedepseste cu inchisoarea de la 3 ani la 10 ani. Ca o sanctiune subsidiara cetateanul roman condamnat( sub. n.) in temeiul acestor infractiuni I se refuza eliberarea pasaportului sau , dupa caz , i se suspenda dreptul de folosire a acestuia pe o perioada de cinci ani. O precizare importanat trebuie facuta: daca s-a aplicat masura suspenderii nu exonereaza pe faptutor de raspunderea penala.Deci, daca un cetatean roman este returnat in tara el nu a scapat , ci urmeaza sa fie judecat de organelle judiciare romane. Toate infractiunile mai sus-mentionate se urmaresc si se judeca cu urgenta, potrivit dsipozitiilor Codului de procedura penala referitoare la urmarirea si judecarea unor infractiuni flagrante. Lelea 216/1998 asa cum a fost completata si modificata, prevede ca impotriva cetatenilor romani returnati in baza acordurilor de readmisie Directia de pasapoarte si formatiunile sale teritoriale pot supenda, temporar, dreptul de folosire a pasaportului pe o perioada cuprinsa intre 6 luni si trei ani. Persoanele sanctionate nu se pot prezenta la nici unul din punctele de trecere a frontierei , intrucat nu au dreptul de a parasi tara, aflandu-se pe lista persoanelor restrictionate.

Reglementarea domeniului transporturilor in spatiul comunitar european

Regulamentul CE 561 – 2006 privind reglementarea domeniului transporturilor in spatiul comunitar a intrat in vigoare pe data de 11 aprilie 2007.

Regulamentul va armoniza prevederile legale din statele membre si va contribui la imbunatatirea sigurantei traficului, se precizeaza in comunicatul CE. Celelalte articole aduc mai multe noutati notabile – modificarea exceptarilor pe categorii de vehicule de la aplicarea reglementarilor privind echiparea cu tahografe si utilizarea acestora si modificarea timpilor de conducere, odihna si pauze, dupa cum urmeaza: – timpul de odihna zilnica se poate fractiona in cel mult doua perioade, prima de cel putin 3 ore neintrerupte, iar a doua de cel putin 9 ore neintrerupte; – perioada de odihna saptamanala de 45 ore neintrerupta, poate fi redusa (indiferent de locatie) la cel putin 24 ore consecutive, cu compensare printr-o perioada echivalenta de odihna luata in intregime inainte de sfarsitul celei de-a treia saptamani urmatoare; – perioada de odihna zilnica de 11 ore neintrerupte poate fi redusa la cel putin 9 ore neintrerupte de cel mult trei ori intre oricare doua perioade de odihna saptamanala, fara a mai fi necesara compensare; – pauza de cel putin 45 minute se poate inlocui cu o pauza de cel putin 15 minute urmata de o pauza de cel putin 30 minute (ultima pauza este obligatoriu de minim 30 minute); – in situatia vehiculelor conduse de echipaje, timpul de odihna zilnica va fi de cel putin noua ore in fiecare interval de timp de cel mult 30 ore; – in cazul transportului international de calatori, nu se mai admite amanarea odihnei saptamanale dupa a 12-a zi. In cazul utilizarii noilor vehicule, echipate cu tahograf digital, deoarece in Romania inca nu au fost autorizate ateliere pentru calibrarea acestor tahografe si nici nu sunt inca disponibile cardurile pentru acestea, intreprinderile de transport care utilizeaza astfel de autovehicule au urmatoarele obligatii: calibrarea tahografului la un atelier autorizat dintr-un stat membru in CE, daca acesta nu este calibrat din fabricatia vehiculului; instruirea soferilor ca pana la obtinerea cardurilor sa procedeze conform lit. a si b ale alin. (4) al art. 26 din Regulamentul CE 561/2006 referitor la situatia inexistentei cardului: a) la inceputul zilei de lucru soferul va imprima un raport al activitatii vehiculului, pe care isi va inscrie numele in clar, numarul permisului de conducere, semnatura, precum si perioadele de lucru, timp la dispozitie si de odihna desfasurate anterior in ziua respectiva; b) la sfarsitul zilei de lucru, se va imprima un raport care va contine perioadele de timp inregistrate de echipament, raport pe care soferul isi va inscrie numele in clar, numarul permisului de conducere si semnatura. In cazul vehiculelor conduse de doi sau mai multi soferi, rapoartele sus mentionate vor fi imprimate la fiecare schimbare a soferilor la postul de conducere. Conform legislatiei in vigoare (Legea nr. 466/2003, cu modificarile si completarile ulterioare), la controlul in trafic, soferii au obligatia prezentarii acestor inregistrari pentru saptamana in curs si ultima zi lucrata anterior (inclusiv raportul imprimat la momentul controlului), iar operatorii de transport au obligatia de a arhiva inregistrarile timp de doi ani si de a le prezenta la control la cererea autoritatilor.

Strainii si terenurile din Romania

Sediul materiei: legea nr 312/2005, publicata in M.Of. partea I nr 1008/14.11.2006 n Romania post aderare se observa in domeniu o reticenta a notarilor publici de a incheia contracte prin care cetatenii staini si apatrizii, persoanele juridice straine dobandesc dreptul de proprietate asupra terenurilor din Romania.

Problema este destul de spinoasa pentru ca tot mai multe firme doresc sa investeasca in Romania si sa devina si proprietare pe terenuri. Dar haideti sa vedem si dispozitii legale Cetateanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau in Romania, precum si persoana juridica constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in aceleasi conditii cu cele prevazute de lege pentru cetatenii romani si pentru persoanele juridice romane. Cetateanul unui stat membru nerezident in Romania, apatridul nerezident in Romania cu domiciliul intr-un stat membru, precum si persoana juridica nerezidenta, constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru, pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru resedinte secundare, respectiv sedii secundare, la implinirea unui termen de 5 ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. (1) Cetateanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau in Romania, precum si persoana juridica constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere la implinirea unui termen de 7 ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica fermierilor care desfasoara activitati independente si sunt, dupa caz: a) cetateni ai statelor membre sau apatrizi cu domiciliul intr-un stat membru, care isi stabilesc resedinta in Romania; b) apatrizi cu domiciliul in Romania. (3) Cetatenii statelor membre sau apatrizii cu domiciliul intr-un stat membru isi dovedesc calitatea de fermier care desfasoara activitati independente cu documente emise/eliberate de autoritatile competente din statul membru sau de provenienta. Apatrizii cu domiciliul in Romania fac dovada acestei calitati cu atestatul eliberat, in acest sens, de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. (4) Persoanele prevazute la alin. (2) dobandesc dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere in aceleasi conditii cu cele aplicabile cetatenilor romani, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. (5) Destinatia terenurilor agricole, padurilor si a terenurilor forestiere nu poate fi schimbata pe durata perioadei de tranzitie de catre persoanele prevazute la alin. (2). Dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre cetatenii straini, apatrizii si persoanele juridice apartinand statelor terte (1) Cetateanul strain, apatridul si persoana juridica apartinand statelor terte pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor, in conditiile reglementate prin tratate internationale, pe baza de reciprocitate. (2) Cetateanul strain, apatridul si persoana juridica apartinand statelor terte nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in conditii mai favorabile decat cele aplicabile cetateanului unui stat membru si persoanei juridice constituite in conformitate cu legislatia unui stat membru. Notiuni ale legii In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie: a) stat membru – orice stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European; b) stat tert – orice alt stat decat statele membre; c) rezident – strainul care are drept de rezidenta pe teritoriul Romaniei sau, dupa caz, persoana juridica straina care are cel putin un sediu secundar pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii; d) fermier care desfasoara activitati independente – orice persoana fizica care desfasoara activitate agricola sau silvica, in vederea realizarii de produse agricole vegetale ori animale, precum si de depozitare si prelucrare a produselor obtinute din activitatea proprie sau care desfasoara o activitate in vederea realizarii de produse lemnoase si nelemnoase ale fondului forestier, asa cum sunt definite de legea in vigoare. Legea este destul de clara si ar fi bine sa fie respectata.

Constituirea unei persoane fizice autorizate si asociatii familiale in domeniu agricol

Sediul materiei: Legea nr. 300/2004 din 28/06/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 576 din 29/06/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent, care se aplica si in doemniul agricol Subiectii legii Pot desfasura activitati economice in mod independent sau in cadrul asociatiilor familiale persoanele fizice care indeplinesc, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

a) au implinit varsta de 18 ani, in cazul persoanelor fizice ce solicita autorizarea pentru desfasurarea de activitati economice in mod independent si a persoanelor fizice care au initiativa constituirii asociatiei familiale, respectiv varsta de 16 ani, in cazul membrilor asociatiei familiale; b) starea sanatatii le permite desfasurarea activitatii pentru care se solicita autorizatia; c) au calificarea – pregatire profesionala sau, dupa caz, experienta profesionala -, necesara pentru a desfasura activitatea economica pentru care se solicita autorizatia; d) nu au fost condamnate penal prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva pentru savarsirea de fapte sanctionate de legile financiare, vamale si cele care privesc disciplina financiar-fiscala de natura celor care se inscriu in cazierul fiscal; e) indeplinesc conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului, protectiei muncii si apararii impotriva incendiilor si cerintele reglementarilor specifice protectiei consumatorului pentru activitatea desfasurata, precum si normele de calitate a produselor si serviciilor puse pe piata Procedura administrativa In vederea emiterii autorizatiei pentru desfasurarea de activitati economice in mod independent sau in cadrul unei asociatii familiale, trebuie sa se asigure la primaria competenta o documentatie care va cuprinde: a) cerere-tip; in cazul asociatiei familiale trebuie sa contina semnaturile tuturor membrilor asociatiei; b) rezervarea denumirii la oficiul registrului comertului; c) certificatul de cazier fiscal al persoanei solicitante, respectiv al fiecarui membru al asociatiei familiale, in original. Cetatenii straini neinregistrati fiscal in Romania au obligatia sa prezinte o declaratie pe propria raspundere autentificata, din care sa rezulte ca nu au datorii fiscale si ca nu au savarsit fapte de natura celor care se inscriu in cazierul fiscal, sanctionate de legile financiare, vamale si cele care privesc disciplina financiar-fiscala; d) copii de pe actele de identitate; e) in cazul desfasurarii activitatii in contextul dreptului de stabilire – actele din care sa rezulte domiciliul sau resedinta; f) certificatul medical pentru persoana fizica, respectiv pentru fiecare membru al asociatiei familiale, prin care se atesta ca starea sanatatii le permite desfasurarea activitatii pentru care se solicita autorizatia, eliberat de medicul de familie sau de o unitate sanitara; g) declaratia-tip pe propria raspundere ca indeplineste conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului, protectiei muncii si apararii impotriva incendiilor, precum si reglementarile specifice protectiei consumatorului pentru activitatea desfasurata si normele de calitate a produselor si serviciilor puse pe piata; h) copii de pe documentele prevazute la art. 7, care dovedesc pregatirea profesionala sau, dupa caz, experienta profesionala, pentru desfasurarea activitatii pentru care se solicita autorizarea. (2) In cazul in care pentru practicarea unor activitati economice, ocupatii sau meserii sunt prevazute, prin acte normative, cerinte de pregatire profesionala si/sau de atestare specifice, persoana fizica sau, dupa caz, reprezentantul asociatiei familiale trebuie sa depuna dovada indeplinirii cerintelor respective. (3) In cazul in care activitatea economica pentru care se solicita autorizarea nu necesita calificare, persoana fizica nu va prezenta dovada pregatirii sau experientei profesionale prevazute la alin. (1) lit. h). Procedura de inregistrare in registrul comertului In vederea eliberarii certificatului de inregistrare, primariile au obligatia sa ia masurile necesare pentru a asigura obtinerea cazierului fiscal si dovada rezervarii denumirii firmei necesare pentru eliberarea si depunerea autorizatiei, in copie certificata, la oficiul registrului comertului. (2) Depunerea autorizatiei in copie certificata de oficiul registrului comertului se realizeaza in termen de maximum 3 zile de la eliberarea acesteia. (3) In cazul in care transmiterea documentelor prevazute la alin. (1) se face prin posta, taxele postale aferente sunt suportate din taxa de eliberare a autorizatiei. (4) Prin exceptie de la dispozitiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, inregistrarea in registrul comertului a comerciantilor persoane fizice si asociatii familiale se face numai pe baza autorizatiei emise de primari. (5) In termen de 7 zile lucratoare de la primirea documentelor transmise de primarie, oficiul registrului comertului va emite si va transmite catre primarie certificatul de inregistrare. (6) Data comunicarii certificatului de inregistrare catre comerciant va fi transmisa de catre primarii organelor fiscale competente din structura teritoriala a Ministerului Finantelor Publice, pentru evidenta fiscala. (7) Transmiterea se face in scris, nominal, in intervalul cuprins intre prima si a cincea zi a fiecarei luni, pentru luna anterioara.

Imobile preluate abuziv in Romania

In luna aprilie 2007 a intrat in vigoare HG nr. 250/2007,care cuprinde si normele metodologice privind aplicarea unitara a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Departamentul litigii Noutatile aduse de aceasta legislatie:

1.Se delimiteaza foarte clar obiectul legii.Astfel, imobilele care au fost prelaute abuziv in perioada legii vor fi considerate preluate in mod abuziv, indiferent daca plecarea s-a facut la cerere sau ilicit si indiferent daca au fost acordate despagubiri sau nu pentru acesta preluare.

2.Din reglementarea anterioara rezulta o alta prevedere noua. Nu se mai face distinctie intre immobile preluate ca sanctiune si cele care au fost preluate ca urmare a cererii de plecare. Este o prevedere noua,echitabila subliniaza av.Coltuc Marius,titularul Casei de avocatura Coltuc.

3. Se prevad si anumite modele de solutionare ,asa numitele exempli gratia. a) – daca locuinta respectiva nu a fost instrainata de stat catre o terta persoana, se va dispune restituirea in natura, cu obligatia respectarii drepturilor chiriasilor prevazute de lege si, dupa caz, cu obligatia rambursarii de catre persoana indreptatita a despagubirii primite, actualizate cu coeficientul de actualizare prevazut de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 184/2002; b) daca locuinta respectiva a fost instrainata legal catre o terta persoana, se vor acorda persoanei indreptatite celelalte masuri reparatorii prevazute de lege.

Subantrepriza in domeniul constructiilor. Autorizatia de constructie

Activitatea de constructii este una deosebit de complexa,presupunand munca calificata a unui mare numar de specialisti(instalatori,electrician,zidar,etc.).

Astfel, cu ocazia incheierii unui contract de antrepriza(sau usual prestari-servicii) in constructii , o serie de societati comerciale nu au personalul complex sus- mentionat. In acesta situatie antreprenorul general(cel care incheie contractul de antrepriza principal) recurge la incheierea cu fiecare in parte-instalator,electrician,etc.- aunui contract de antrepriza, creand ceea ce numeste subantrepriza in domeniul constructiilor. De la inceput trebuie facuta o precizare:Legea aplicabila- contractul incheiat completat ca drept comun cu dispozitiile Codului Civil, stipuleaza ca un contract de subantrepriza este permis in lipsa de stipulatie contrara conventionala.Deci, art.1489-1490 C.Civ. arata ca in raporturile dintre antreprenor si subantreprenor se aplica regulile de la contractul de antrepriza generala, subantreprenorul avand rolul in aceste raporturi juridice de antrepenor. Partile intr-un contract de antrepriza sunt antreprenorul( prestatorul in limbajul comun) si clientul. In situatia nerspectarii unor clause contractuale si, ivirii,astfel a unei stari de litigiu,clientul nu poate actiona direct pe subantreprenor, ceea ce poate face este sa se indrepte impotriva antrepenorului general, pentru ca a incheiat contractul cu el si are o relatie contractuala stabilita.Antreprenorul raspunde la randul sau, fata de client pentru toate lucrarile executate de subantreprenori,dar si de pagubele create de acestia. O subliniere trebuie facuta; subantreprenorii nu sunt prepusi si,deci, antreprenorul nu raspunde pe baza art.1000 alin.3 C.Civ. de faptele ilicite cauzatoare de prejudicii tertilor.Dar,si reciproca este valabila- clientul nu raspunde pentru faptele antreprenorului sau subntreprenorului( Francisc Deak, Tratat de drept civil). Actiunea directa a lucratorilor. Art.1488 C.Civ.- lucratorii intrebuintati la efectuarea unei anumite lucrari pot cere datoriile lor direct de la client, dar cu precizarea ca o pot face numai daca clientul in momentul cererii(nu alt moment) s-ar gasi dator catre antreprenor.Este o exceptie extreme de utila.Daca nu ar exista acest text legal lucratorii ar trebui sa-l actioneze pe client in calitatea de creditori ai antreprenorului, intrucat intre acestia nu exista o legatura contractuala. Ce insemna acest lucru; daca ar exista in momentul cererii mai multi creditori ai antreprenorului, lucratorii ar veni in concurs cu acestia si astfel ar trebui sa suporte consecintele insovabilitatii . Deci, exista posibilitatea ca acestia sa primeasca foarte putin sau chiar nimic.Este o masura de ocrotire stabilita expres si limitative de Codul Civil. Autorizatia de constructie Sediul principal al materiei Legea 50/1991 modificata si completata Ca o masura ab initio la o lucrare de constructie se prevede existenta unei autorizatii. Legea precizeaza ca acesta nu se elibereaza atata timp cat situatia juridical nu este definitivata(mai multe personae au pretentii asupra terenului sau constructiei respective) In toate cazurile mai inainte de a incepe executarea,reconstituirea, extinderea unor constructii trebuie sa existe autorizatia de constructii. Exista si exceptii- reparatiile, zugravelile care nu au implicatii asupra structurii de rezistenta , unde legea nu prevede acesta autirizatie. Lucrarile de constructii pot fi realizate numai de personae fizice autorizate sau societati comerciale de specialitate, care au, deci, in obiectul de activitate lucrari de contructii. Fara a trata procedura de obtinerea utorizatiilor trebuie spus ca autorizarea constructiilor este un atribut exclusiv al organului administrativ, instanta daca este sesizata nu se poate substitui acesteia pentru a da o hotarare care sa tina locul autorizatiei, ci doar poate oblige pe calea contenciosului administrativ la emiterea ei, daca toate conditiile legale sant indeplinite.

Cum sunt ajutati tinerii din Romania anului 2007?

In acest articol voi incerca foarte succinct sa evidentiez cum ajuta statul roman pe un tanar student in Romania daca acesta vrea sa deschida o afacere Cadrul legislativ: Hotarare nr. 166 din 13/02/2003, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 114 din 24/02/2003, privind acordarea unor facilitati fiscale studentilor care doresc sa infiinteze o afacere proprie Sfera de aplicare a Legii:

a) taxele si tarifele pentru operatiunile de inmatriculare efectuate de Oficiul National al Registrului Comertului prin oficiile registrului comertului de pe langa tribunale, tarifele pentru operatiunile efectuate de Biroul unic din cadrul oficiilor registrului comertului, precum si tarifele pentru serviciile de asistenta prestate de oficiile registrului comertului la inregistrarea constituirii comerciantilor; b) taxele si tarifele pentru autorizarea functionarii comerciantilor, solicitate la constituire; c) taxele si tarifele pentru obtinerea de la administratia publica locala a autorizatiei de desfasurare a unor activitati economice in mod independent; d) taxele pentru publicarea, in extras, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a incheierii de inmatriculare pronuntate de judecatorul-delegat la Oficiul registrului comertului de pe langa tribunal; e) taxele de timbru pentru activitatea notariala, aferente actelor in cazul carora este prevazuta obligativitatea incheierii acestora in forma autentica: cand printre bunurile subscrise ca aport in natura la capitalul social se afla un teren; cand forma juridica a societatii comerciale implica raspunderea nelimitata a asociatilor sau a unora dintre ei pentru obligatiile sociale; cand societatea comerciala se constituie prin subscriptie publica. Conditiile pentru a beneficia de scutiri Pentru a beneficia de scutirile de la plata taxelor si tarifelor prevazute la art. 1, studentul care infiinteaza o societate comerciala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) urmeaza cursurile unei forme de invatamant superior de lunga sau de scurta durata la o institutie de invatamant superior acreditata; b) este cel putin in anul II de studiu si a promovat toate obligatiile prevazute de senatul universitatii; c) nu a depasit varsta de 30 de ani. (2) Cererea de inregistrare si autorizare a functionarii comerciantului va cuprinde, in mod obligatoriu, si actul doveditor emis de institutia de invatamant superior acreditata, din care sa rezulte ca studentul fondator indeplineste conditiile prevazute la alin. (1). Studentii pot constitui o societate comerciala in conditiile legii si ale prezentei hotarari, individual sau impreuna cu alti studenti care indeplinesc cerintele prevazute de art. 2. (2) Facilitatile prevazute de prezenta hotarare se acorda o singura data, pentru constituirea unei singure firme. (1) In cazul in care, in perioada de pana la 3 ani de la inmatriculare, intervine cesionarea sau instrainarea partiala ori totala, prin orice modalitate, a partilor sociale sau a actiunilor detinute la societatile comerciale constituite in conditiile prezentei hotarari, societatea comerciala are obligatia restituirii integrale a sumelor reprezentand taxe si tarife, prevazute la art. 1, pentru care s-a acordat scutire de plata. (2) Oficiul registrului comertului de pe langa tribunal este obligat ca la primirea cererii de inregistrare a mentiunii de cesiune sa solicite dovada privind plata sumelor pentru care s-a acordat scutire, la nivelul taxelor si tarifelor in vigoare la data efectuarii platii. Din punctul de vedere al juristului eu cred ca este o norma extreme de saraca si ar trebui imbunatatita si cu alte legi prin care sa se dea o sansa tinerilor din Romania

Procedura de recunoastere a hotararilor straine

Sediul materiei: Legea nr.105/1992 privind raporturile de drept international privat Hotararile straine, pronuntate in alte procese decat cele privitoare la statutul civil al persoanelor( starea civila, casatorie, adoptie, etc.) sunt recunoascute in Romania, sub rezerva indeplinirii cumulative a urmatoarelor conditii:

1.hotararea este definitiva potrivit statutului unde a fost pronuntata 2.instanta care a pronuntat-o a avut competenta sa judece procesul 3.sa existe reciprocitate Daca una dintre a aceste conditii nu este indeplinita,hotararea straina nu poate fi recunoscuta si nici executata in Romania. Mai mult hotararea,desi,constata unele stari de fapt nu se pot folosi ca probe in procesul din Romania. Articolul 168 din Legea nr.105/1992 prevede trei cazuri cand recunoasterea paote fi refuzata si anume: a) hotararea este rezultatul unei fraude comise in strainatate b) hotararea incalca ordinea publica de drept international privat roman c) procesul a fost solutionat intre aceleasi parti,printr-o hotarare ,chiar nedefinitiva ,a instantelor romane sau se afla in curs de judecata in fata acestora, la dat sesizarii intantei straine. Daca aceste conditii pozitive sunt indeplinite,respectiv lipsesc conditiile de exceptie,atunci se trece la procedura recunoasterii. Legea 105/1992 distinge doua situatii procedurale: A.calea principala B.calea incidentala A. Procedura incepe printr-o cerere adresat Tribunalului in circumscriptia caruia isi are domiciliul sau sediul cel care a refuzat recunoasterea hotararii straine.Dupa acest moment toate dispozitiile Codului de procedura civila roman aplicabile devin eficiente. Cererea trebuie sa cuprinda: – copia hotararii straine – dovada caracterului definitiv -copia dovezii de inmanare a citatiei si a actului de sesizare – orice alt act care sa probeze ca hotararea straina indeplineste conditiile enuntate la inceputul acestui articol Toate aceste acte trebuie sa fie insotite de traduceri autorizate si vor fi apoi supralegalizate(competenta Curtilor de Apel,unde se gasesc si detaliile privind procedura si taxele aferente acestui demers) In cadrul procedurii de judecata se acorda termen de judecata cand se vor cita partile din hotararea ce se vrea a fi recunoscuta in Romania. De cele mai multe ori avocatul reprezinta partea si ,deci, nu este necesara prezenta efectiva a partilor.Mai mult,partile nu se vor cita daca paratul(din strainatate) afost de acord cu admiterea actiunii. B.Apare in situatia cand in Romania este un proces pe rol(pendente)si in cadrul caruia se invoca exceptia puterii de lucru judecat,intemeiata pe hotararea straina.Pentru a rezolva exceptia se verifica regularitatea hotararii straine si indeplinirea conditiilor cumulative ale recunoasterii hotararii.Instanta pronunta o incheiere interlocutorie care nu poate fi atacata separat cu apel sau recurs,ci, numai o data cu apelul impotriva hotararii (cererii principale)date in procesul respectiv.

Contestatiile formulate in materie fiscala in anul 2007

In anul 2007 se observa o crestere alarmanta a contestatiilor in materie fiscala printre cause am putea enumera: folosirea gresita a softului de administratiile financiare, greselile umane,reaua credinta a functionarului etc.

S-a ajuns la o cifra alarmanta, precizeaza reprezentatii Casei de avocatura Coltuc, de aproape 85 % din deciziile de impunere sa fie gresite. Sediul materiei Codul de procedura fiscala Cine poate face contestatie? Impotriva titlului de creanta, precum si impotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestatie potrivit legii. Contestatia este o cale administrativa de atac si nu inlatura dreptul la actiune al celui care se considera lezat in drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, in conditiile legii. Este indreptatit la contestatie numai cel care considera ca a fost lezat in drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia. Baza de impunere si impozitul, taxa sau contributia stabilite prin decizie de impunere se contesta numai impreuna. Forma si continutul contestatiei Contestatia se formuleaza in scris si va cuprinde: a) datele de identificare a contestatorului; b) obiectul contestatiei; c) motivele de fapt si de drept; d) dovezile pe care se intemeiaza; e) semnatura contestatorului sau a imputernicitului acestuia, precum si stampila in cazul persoanelor juridice. Dovada calitatii de imputernicit al contestatorului, persoana fizica sau juridica, se face potrivit legii. Obiectul contestatiei il constituie numai sumele si masurile stabilite si inscrise de organul fiscal in titlul de creanta sau in actul administrativ fiscal atacat, cu exceptia contestatiei impotriva refuzului nejustificat de emitere a actului administrativ fiscal. Contestatia se depune la organul fiscal, respectiv vamal, al carui act administrativ este atacat si nu este supusa taxelor de timbru. Termenul de depunere a contestatiei Contestatia se va depune in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului administrativ fiscal, sub sanctiunea decaderii. In cazul in care competenta de solutionare nu apartine organului emitent al actului administrativ fiscal atacat, contestatia va fi inaintata de catre acesta, in termen de 5 zile de la inregistrare, organului de solutionare competent. Retragerea contestatiei Contestatia poate fi retrasa de contestator pâna la solutionarea acesteia. Organul de solutionare competent va comunica contestatorului decizia prin care se ia act de renuntarea la contestatie. Prin retragerea contestatiei nu se pierde dreptul de a se inainta o noua contestatie in interiorul termenului general de depunere a acesteia. Competenta de solutionare a contestatiilor. Decizia de solutionare Organul competent Contestatiile formulate impotriva deciziilor de impunere, a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, precum si a titlurilor de creanta privind datoria vamala se solutioneaza dupa cum urmeaza: a) contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, precum si accesorii ale acestora, al caror cuantum este sub 5 miliarde lei, se solutioneaza de catre organele competente constituite la nivelul directiilor generale unde contestatorii au domiciliul fiscal sau, dupa caz, de catre organul fiscal stabilit la art. 33 alin. (3); b) contestatiile formulate de marii contribuabili, care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, precum si accesorii ale acestora, al caror cuantum este sub 5 miliarde lei, se solutioneaza de catre organele competente constituite in cadrul respectivelor directii generale de administrare a marilor contribuabili; c) contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, accesoriile acestora, al caror cuantum este de 5 miliarde lei sau mai mare, precum si cele formulate impotriva actelor emise de organe centrale se solutioneaza de catre organe competente de solutionare constituite la nivel central. Contestatiile formulate impotriva altor acte administrative fiscale se solutioneaza de catre organele fiscale emitente. Contestatiile formulate de cei care se considera lezati de refuzul nejustificat de emitere a actului administrativ fiscal se solutioneaza de catre organul ierarhic superior organului fiscal competent sa emita acel act. Solutionarea contestatiei In solutionarea contestatiei organul competent va verifica motivele de fapt si de drept care au stat la baza emiterii actului administrativ fiscal. Analiza contestatiei se face in raport de sustinerile partilor, de dispozitiile legale invocate de acestea si de documentele existente la dosarul cauzei. Solutionarea contestatiei se face in limitele sesizarii. Organul de solutionare competent pentru lamurirea cauzei poate solicita punctul de vedere al directiilor de specialitate din minister sau al altor institutii si autoritati. Prin solutionarea contestatiei nu se poate crea o situatie mai grea contestatorului in propria cale de atac. Decizia privind solutionarea contestatiei se comunica contestatorului, persoanelor introduse, in conditiile art. 43, precum si organului fiscal emitent al actului administrativ atacat. Deciziile emise in solutionarea contestatiilor pot fi atacate la instanta judecatoreasca de contencios administrativ competenta.

Infiintarea unei structuri sportive in Romania

Legislatie aplicabila:

1.Legea nr. 69/2000 a educatiei fizice si sportului, publicata in Monitorul Oficial nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificarile si completarile ulterioare;

2.Hotararea Guvernului nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere in aplicare a dispozitiilor Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, publicata in Monitorul Oficial nr. 578 din 14 septembrie 2001; 3.Hotararea Guvernului nr. 759/2003 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Sport, publicata in Monitorul Oficial nr. 497 din 9 iulie 2003; 4.Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundati In sensul Legii nr.69/2000 a educatiei fizice si sportului, sunt considerate structuri sportive: a) asociatiile sportive; b) cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societati comerciale, unitatile de invatamant cu program sau profil sportiv, palatele si cluburile copiilor si elevilor;; c) asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport; &n bsp; d) ligile profesioniste; e) federatiile sportive nationale; f) Automobil Clubul Roman, pentru activitatea de automobilism sportiv si karting sportiv; g) alte organizatii sportive nationale. Cluburile sportive persoane juridice de drept privat fara scop lucrativ Se pot infiinta numai in ramurile de sport recunoscute in Romania. In conditiile Ordonantei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociatii si fundatii Clubul este o asociatie, persoana juridica de drept privat fara scop patrimonial. Potrivit Legii educatiei fizice si sportului nr.69/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, Clubul este o structura sportiva, club sportiv de drept privat, fara scop lucrativ, persoana juridica nonprofit. In consecinta, este obligatoriu ca in denumirea persoanei juridice sa apara denumirea de club, tinand cont ca asoc iatiile sportive sunt structuri sportive fara personalitate juridica, iar asociatiile nu sunt structuri sportive. Clubul se poate constitui ca o structura monosportiva sau polisportiva. Cluburile sportive au regim propriu de administrare si de gestionare a bugetului si a patrimoniului, aprobat de adunarile generale ale acestora, in conditiile legii. Cluburile sportive se supun in fiecare an verificarilor financiare, potrivit legii. In cazul dizolvarii unui club sportiv, patrimoniul sau net va fi indreptat spre realizarea unor activitati sportive, Adunarea generala urmand sa stabileasca destinatia sa concreta, cu respectarea prevederilor art. 60 din Ordonanta Guvernului nr.26/2000 si statutului propriu. Cluburile sportive, vor respecta prevederile specifice din normele si regulamentele federatiilor nationale din ramura de sport respectiva. Scopul Clubului il constituie desfasurarea de activitati sportive intr-una sau mai multe ramuri de sport, respectiv selectionarea, initierea si pregatirea de sportivi in acest domeniu, participarea la competitii sportive interne si internationale, precum si alte activitati conexe acestora. Obiectivele Clubului decurg si din reglementarile federatiilor sportive nationale, precum si din statutele si regulamentele federatiilor sportive internationale. Cluburile sportive nu pot avea in scopul pentru care s-au infiintat, activitati apartinand altor domenii de activitate. Cluburile pot infiinta sectii pe ramura de sport. Cluburile pot infiinta societati comerciale. Dividendele obtinute din activitatile acestor societati comerciale, daca nu se reinvestesc in aceleasi societati comerciale, se folosesc obligatoriu pentru realizarea scopului clubului. Cluburile sportive pot desfasura orice alte activitati economice directe, daca acestea au caracter accesoriu si sunt in stransa legatura cu scopul principal al persoanei juridice. In vederea dobandirii personalitatii juridice asociatii incheie actul constitutiv si statutul in forma autentica sau atestata de avocat. Actul constitutiv are rolul de a consfinti dorinta fondatorilor de a crea o asociatie anume. Statutul descrie asociatia si precizeaza principalele reguli dupa care aceasta lucreaza. Statutul unui club sportiv persoana juridica de dr ept privat fara scop lucrativ cuprinde urmatoarele elemente: – datele de identificare a asociatilor: numele sau denumirea si, dupa caz, domiciliul sau sediul acestora; – exprimarea vointei de asociere si a scopului propus; – denumirea clubului – sediul clubului – durata de functionare al clubului pe termen determinat, cu indicarea expresa a termenului sau, dup a caz, pe termen nedeterminat; – patrimoniul initial al asociatiei. Activul patrimonial, in valoare de cel putin un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociatiei (sau la data reorganizarii, dupa caz), este alcatuit din aportul in natura, caz in care forma autentica e obligatorie si/sau in bani al asociatilor; – explicitarea scopului si a obiectivelor clubului; – nominalizarea expresa a sectiilor pe ramura de sport; – drepturile si indatoririle membrilor; – cerintele si procedura de dobandire si de pierdere a calitatii de membru; – regimul de disciplina pentru membrii clubului: recompense si sanctiuni, conditiile de acordare a acestora; – categoriile de resurse patrimoniale ale clubului; – atributiile organelor de conducere, administrare si control ale clubului; – insemnele si culorile; – destinatia bunurilor, in cazul dizolvarii clubului; – semnaturile asociatilor. Actul constitutiv va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii: datele de identificare a asociatilor (acestia pot fi si persoane juridice): numele sau denumirea si, dupa caz, domiciliul sau sediul acestora; exprimarea vointei de asociere si a scopului propus; denumirea asociatiei ; sediul asociatiei; durata de functionare a asociatiei – pe termen determinat, cu indicarea expresa a termenului sau, dupa caz, pe termen nedeterminat; patrimoniul initial al asociatiei. Activul patrimonial, in valoare de cel putin un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociatiei (sau la data reorganizarii, dupa caz), este alcatuit din aportul in natura, caz in care forma autentica e obligatorie si/sau in bani al asociatilor; componenta nominala a celor dintai organe de conducere, administrare si control ale asociatiei; persoana sau persoanel e imputernicite sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice sau modificare, completare a statutului initial, dupa caz; semnaturile asociatilor. Clubul se constituie din 3 sau mai multe persoane care alcatuiesc adunarea generala, organul suprem de conducere al asociatiei. Consiliul director asigura punerea in executare a hotararilor adunarii generale. El poate fi alcatuit si din persoane din afara asociatiei, in limita a cel mult o patrime din componenta sa. Nu poate fi membru al consiliului director, iar daca era, pierde aceasta calitate orice persoana care ocupa o functie de conducere in cadrul unei institutii publice, daca asociatia respectiva are ca scop sprijinirea activitatii acelei institutii publice. Consiliul director poate imputernici una sau mai multe persoane cu functii executive, inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat ori sunt straine de asociatie, pentru a exercita urmatoarele atributii : – incheie acte juridice in numele si pe seama asociatiei; – indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala. Controlul financiar intern este asigurat de un cenzor. Daca numarul asociatilor este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie, care poate fi o persoana din afara asociatiei. In cazul in care nu exista obligatia numirii unui cenzor, fiecare dintre asociati care nu este membru al consiliului director poate exercita dreptul de control. Pentru cluburile cu mai mult de 100 de membri inscrisi pana la data intrunirii ultimei adunari generale, controlul financiar intern se exercita de catre o comisie de cenzori. Comisia de cenzori este alcatuita dintr-un numar impar de membri, din care majoritatea este formata din asociati. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori. Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil, in conditiile legii. La autentificarea actului constitutiv si a statutului se va prezenta dovada eliberata de Ministerul Justitiei privind disponibilitatea denumirii sau refuzul motivat al eliberarii acesteia.

Firmele care angajeaza elevi si studenti, in perioada vacantelor, au avantaje financiare

Sediul materiei: Lege nr. 72/2007 privind stimularea incadrarii in munca a elevilor si studentilor Angajatorul care incadreaza in munca elevi si studenti pe perioada vacantelor beneficiaza de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din salariul minim brut pe tara garantat in plata, pentru fiecare elev si student – articolul 1 al legii.

Stimulentul financiar se acorda la cererea angajatorului din bugetul asigurarilor pentru somaj. Perioada maxima de acordare a stimulentului financiar este de 60 de zile lucratoare intr-un an calendaristic. Diferenta dintre stimulentul financiar lunar acordat conform celor de mai sus si salariul realizat se suporta de catre angajator din fonduri proprii. Stimulentul financiar se acorda la cererea angajatorului din bugetul asigurarilor pentru somaj. Diferenta dintre stimulentul financiar lunar acordat conform art. 1 si salariul realizat se suporta de catre angajator din fonduri proprii. In termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, impreuna cu Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Educatiei si Cercetarii vor supune aprobarii, prin hotarare a Guvernului, normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Le-am dat biletele steliştilor! Era păcat să nu citească mesajele galeriei noastre

Acţionarul celor de la Dinamo, Vasile Turcu, a declarat că echipa din Ghencea a primit până la urmă biletele solocitate, deşi au trimis un fax prin care anunţau că renunţă la ele.

A fost un comunicat din partea Stelei, dar s-au răzgândit. Becali a dorit să nu fie spectatorii stelişti la meci. Până la urmă s-au dat cele 600 de bilete. Care era farmecul să nu vină steliştii? Galeria noastră s-a pregătit special pentru acest meci, le-au pregătit mesaje, ce farmec mai avea dacă nu le arătau coregrafiile colegilor de la ‘Steaua‘”, a spus Turcu la sport.ro.

Si tata daca i-ar antrena m-as bucura la infrangerile lor

In emisiunea Fanatik Show din aceasta seara Cristi Borcea si-a exprimat convingerea ca Dinamo poate castiga sambata seara, pronosticand un 3-1, prin golurile lui Niculae, Danciulescu si Tamas.

Referitor la schimbarea de antrenor de la steaua, Borcea a declarat: „Nu ma intereseaza pe mine asta. Eu nu vreau steaua pe locul 4-5, eu vreau steaua retrogradata. Orice rezultat nefavorabil al lor ma bucura. Asa am fost crescut. Si tata daca ar atrena steaua tot asta le-as dori.”

10 ştiri despre marele derby Dinamo – Steaua

Vă prezentăm cele mai importante ştiri înaintea marelui derby de sîmbătă, dintre Dinamo şi Steaua. De la primele jucătorilor pînă la declaraţii şi prognoza meteo.


1. Steaua n-a plătit
100.000 de euro la U Cluj, Dorinel în pericol de a sta în tribună
2. Hagi rememorează duelurile dinainte de 1989
3. Prognoza meteo la ora meciului: 14-15 grade, cer înnorat
4. Prima lui Dinamo: 12.500 de euro, de patru ori mai mare decît a Stelei
5. Dănciulescu: „Poate nu vom face spectacol, dar vom învinge”
6. Au mai rămas doar 3000 de bilete pentru derby
7. Marius Niculae: „Dinamo e Chelsea a României”
8. Steaua n-a mai bătut în Ştefan cel Mare de 4 ani. Atunci marca actualul dinamovist, Andrei Cristea
9. Rednic are doar două victorii din 13 meciuri în faţa Stelei, ambele ca antrenor al lui Dinamo
10. Dorinel: „Vreau să lucrez în linişte, cred că Gigi Becali mă va lăsa în pace”

Steaua: „Vrem biletele!” Dinamo: „Le-am vîndut!”

După ce Gigi Becali a renunţatr la cele 676 de tichete pentru propria galerie, Dinamo le-a scos la vînzare, iar aseară, steliştii au solicitat că vor să vină cu galerie în Ştefan cel Mare

Derby-ul României a început deja de ieri, cu două zile înainte de fluierul de start al arbitrului Deaconu. Motivul? Cele 676 de bilete care trebuiau să ajungă în posesia galeriei Stelei, conform protocolului de reciprocitate, dar care, în cele din urmă au ajuns la suporterii dinamovişti. Cum s-au derulat ieri evenimentele?

Ieri după-prînz: Steaua a renunţat la bilete. După ce Gigi Becali spusese miercuri că nu mai are nevoie de fani la derby-ul cu Dinamo, ieri în jurul orei 15:00, şefii din Ghencea au anunţat în scris clubul din Ştefan cel Mare: „Nu venim cu galerie organizată la partida de sîmbătă, nu ne mai reţineţi cele 676”.
Ieri, ora 17:00: Dinamo anunţă Jandarmeria. Luînd act de poziţia Stelei, dinamoviştii au trimis un fax către Jandarmerie în care au scris că cele 676 de bilete vor fi scoase imediat la vînzare pentru că au fost refuzate de cei din Ghencea.

Ieri, ora 17:00: Dinamo anunţa Jandarmeria. Luînd act de poziţia Stelei, dinamoviştii au trimis un fax către Jandarmerie în care au scris că cele 676 de bilete vor fi scoase imediat la vînzare pentru că au fost refuzate de cei din oficialii clubului din Ghencea.

Aseară, ora 19:00: Steaua s-a răzgîndit. Situaţia s-a răsturnat cu 180 de grade după ce şefii galeriei din Ghencea s-au văzut cu Becali şi după ce au avut o şedinţă. „Mi-au spus că vagabonzii sînt cei din Peluza Sud, aşa că am zis să ne împăcăm”, a spus Becali. Steaua a nunţat imediat pe site-ul oficial că vrea cele 676 de bilete şi că „vom avea galerie la dinamo conform ROAF”.

Aseară, ora 20:00: „Am vîndut biletele”. Replica lui Dinamo? A venit din partea directorului de imagine, Ionel Culina: „Ne-au spus că le-au refuzat şi noi le-am scos la vînzare. Acum, steliştii mai au două variante. Una: să se ducă la dinamovişti acasă, să sune la sonerie şi să-i implore să le vîndă bilete. A doua: le asigurăm celor din galeria Stelei în cadru civilizat posibilitatea să vadă meciul pe un ecran gigant pe stadionul Icsim, din apropierea arenei din Ştefan cel Mare”.

Piţurcă n-a fost botezat cu toată apa

Scriitorul Fănuş Neagu vorbeşte din nou într-un interviu despre fotbal, după cinci ani. «Fănuş Neagu (stînga) a găsit metafore şi pentru stelişti precum Ion Alexandrescu şi Bumbescu»

O expediţie fantastică între fotbalul de ieri şi cel de azi cu maestrul metaforelor sportive

Săptămîni întregi au durat insistenţele pe lîngă maestrul Fănuş Neagu pentru a accepta o discuţie pe teme fotbalistice! După patru decenii de cronică sportivă, renunţase în 2003 la a mai scrie despre sport, după umilitorul România – Danemarca 2-5, „am făcut-o 40 de ani, cît să mai scriu?”, iar sănătatea şubredă l-a împins să se ocupe atent de firul vieţii sale. Are 76 de ani şi acum îşi petrece o mare parte din vreme într-o garsonieră a Spitalului Elias, unde cărţile, însemnările şi jurnalele sale, aşezate ordonat la capătul patului, au cîştigat spaţiul în dauna peisajului medical, cu suporturile pentru perfuzii ori cutiile cu medicamente. Fănuş nu mai e muntele de om de pe vremuri, dar vocea baritonală şi simţul ascuţit al metaforei instantanee i-au rămas neatinse.

– Maestre, cu ce v-ar plăcea să începem o discuţie despre fotbal?
– Cu ce aş vrea eu să începem, nu-mi dau voie doctorii: cu un pahar de vin!

– Cum se împacă vinul cu performanţa în sport?
– Cu mici excepţii, sportivii sînt oameni cumpătaţi. Iubesc şi păcatele boiereşti, în special cel al petrecerii, pentru că ţin de bucuria vieţii. Au existat jucători care au abuzat, or fi şi acum din ăştia tineri!, dar vinul nu distruge dacă ştii să te împrieteneşti cu el şi să-l alegi pe acela care merită să-i spui dumneavoastră. Aşa l-am învăţat eu pe Cornel Dinu, cînd l-am cunoscut, împreună cu Ion Băeşu, sub o boltă de viţă încărcată de struguri.

„Pe Dinu l-am cunoscut sub o boltă de viţă”

– De ce pe vremea dumneavoastră, fotbaliştii intrau în cercurile actorilor, ale artiştilor, iar acum evadează în manele?
– Era o viaţă mai patriarhală, intelectuală. Lumea nu gonea bezmetic după bani. Lumea de azi s-a scrîntit. Noi aveam valorile poeziei, ale prieteniei, ale drumeţiilor în lumea calmă a naturii. Ce frumos era bulevardul Magheru înainte de a fi inundat de şuvoaiele astea de maşini şi de o gălăgie fără sfîrşit! Bucureştiul era un oraş plin de romantism, un oraş al petrecerilor de seară, al viorilor. Sportivii de azi trăiesc mult sub nivelul intelectual al celor de odinioară, chiar dacă au posibilitatea să înveţe limbi străine şi au acces la un flux informaţional nemaipomenit.

– De Cornel Dinu vă leagă o prietenie trainică, îi sînteţi şi naş.
– Dinu e un tip spumos, spontan, are un nemaipomenit simţ al replicii. Mi l-a scos în cale, în taina unei seri, întîmplarea de care am amintit. Băeşu, spre deosebire de mine, susţinea că ne-am cunoscut pe trepte la hotel „Nord”, iar doctorul Conţi Bărbulescu înainta versiunea: „La Atlantic, vizavi de CC”. E un prieten desăvîrşit!

În salon intră o asistentă: „Maestre, o prăjitură cu vişine?”. Fănuş o săgetează: „Nu, nu, o vişinată era mai bună!”

– Îl mai vedeţi pe Dinu antrenînd vreodată?
– În veci nu va mai antrena! S-a format ca un comentator excelent şi nu cred că ar mai avea răbdarea să se înhame la o treabă migăloasă. E greu să te adaptezi mereu la minţile unor manelişti. E imposibil pentru Dinu.

„Galeria lu’ Rapid a fost membră de partid! Cu cotizaţie!”

– Ce vă mai spune Rapidul de azi? Mai e cel de care v-aţi îndrăgostit în tinereţe?
– Rapidul de azi arată ca un mărfar plin de grohotiş. Nu opreşte nici în gările mari, nici în gările mici. Se duce direct în prăpastie. Hai să-ţi citesc un pasaj din ce am scris cînd s-au împlinit 50 de ani de la înfiinţarea clubului: „Rapidul e o taină cu ochii de fum, o gîlceavă veselă, zîmbetul ce-ţi răsare în colţul buzelor cînd mergi cu familia la fotograf”. Rapidul de care vorbesc eu însemna acea lume care tînjea să iasă din mahala la oraş o dată pe săptămînă, sîmbăta sau duminica. Era vremea romanţei şi a lăutarului de taină. Acum e vremea manelelor! Dă-mi voie să-ţi spun că eu sînt cel care a pus în gura lui Rică Răducanu cugetarea „Noi cu braţe ca oţelul vom culege muşeşelul şi tot eu l-am îmbogăţit cu duioasa romanţă „Mamă, dacă mă iubeşti / Vino sus la Văcăreşti”. Am făcut această paranteză pentru a le spune băieţilor din galeria Rapidului de azi care susţin sus şi tare că „galeria lu’ Rapid n-a fost membră de partid”!, că nu ştiu ce vorbesc.

– Păi asta neagă unul dintre sloganele fundamentale ale fanilor!
– Vreţi adevărul? Staţi cuminţi, copii cu chica lungă, şi nu vă mai daţi porumbei crescuţi în turn de catedrală, pentru că atît eu, cît şi părinţii voştri, am fost guguştiuci pe aceeaşi cracă de salcîm. Vă asigur că nimeni sau aproape nimeni din cartierul ăla de lîngă şină n-a avut stofă de martir anticomunist. Întrebaţi-i drept în faţă pe scumpii voştri tătici şi bunici : aţi fost, bre, membri ai PCR? Eu, unul, sînt în stare să jur pe amintirea lui Popa Metru, care a slujit la biserica Maicii Domnului din gară, că 99% vor înclina pe jumătate capul. Şi eu, şi ei am fost membri de partid pînă pe 22 decembrie ’89, cu cotizaţia la zi. Asta nu înseamnă că Rapidul, dacă voia să cîştige campionatul în cutare sau cutare an, avea vreo putere. Putere aveau Steaua şi Dinamo. Dacă nu mă credeţi pe mine, întrebaţi-l pe prietenul George Copos!

– V-a relaxat un pic povestea asta cu „uite Peseiro, nu e Peseiro”?
– Nu mă pricep la bani, la măsluirile milionarilor, dar întîmplarea cu antrenorul ţine parcă de ochiul dracului. Acolo se joacă pe bani mulţi, milioane de dolari, habar n-am cum or fi arătînd!, şi mă doare inima că Rapidul nu va mai trăi nopţile de vis pe care i le dăruiam noi după fiecare victorie. Şi, pe urmă, nu-mi place deloc Taher! Aşa să spui! Nu ţine de Şeherezada şi nici de minunatul parfum din deşertul Arabiei. O să-i chem pe Tamango, pe Liţă Dumitru, pe avocatul Puiu Ionescu şi o să-i întreb: „Cine-i, mă, Taher ăsta?!”.

„Goian să se caţere pe scara de mătase la o iubită”

– Meciul cu Franţa l-aţi văzut?
– Da! Şi la vîrsta mea am voie să înjur doar cînd văd ceva mizerabil, cum s-a întîmplat în repriza a doua cu Franţa. La 2-0, eram sigur că vom fi nefericiţi! Îmi pare rău că trebuie să-i dau dreptate acestui mare spirit numit Titu Maiorescu: „Celula valahă nu rezistă!”. Românului îi e frică de bine! Pentru mine, meciul ăsta cu Franţa o să rămînă doar cu gestul prostesc al lui Goian, care, după gol, s-a căţărat pe zidul tribunei în loc să se urce pe treptele balamucului sau pe scara de mătase la o iubită. N-are un bob de minte! Dacă avea, rămînea acolo pe gard, că tot n-o să fie în formaţie la meciul cu Serbia, în care nu-mi pun mari speranţe, fiindcă jucăm prost. Avem o echipă posacă şi pierdută!

– Poate e doar imaginea selecţionerului!
– Nu sînt nici prieten, nici duşman cu Piţurcă. Eu l-am înjurat pe profesorul Angelo Niculescu în aproape o sută de articole pentru ideea blestemată a temporizării. După aproape 30 de ani, la meciul România – Franţa, în care n-am tras un şut la poartă, am avut o revelaţie năucitoare.

– Care?
– Piţurcă e asul de treflă din mîneca lui Angelo Niculescu, pe care ni l-a azvîrlit peste timp pe masă. Această epifanie m-a făcut să cad în genunchi pe duşumele şi să strig cu glasul împăratului Iulian Apostatul: „M-ai înfrînt, galileene!”.

Discuţia se întrerupe. Fănuş răspunde la telefon. E o greşeală: „Doamnă, aici e un spital! Nu v-aş invita!”

– Unde rămăsesem? Aa, la Piţurcă! În ochii publicului, el va rămîne pe veci un tip întunecat. Sîntem un popor tolerant şi vesel, nu ne place întunecimea! În felul lui, trebuie că e de ispravă, nu mă îndoiesc, dar îl strică afişul. Nu e om de poster. Domn’e, băiatul ăsta nu e botezat cu toată apa! E botezat doar cu juma’ de apă!

– Ce jucători din „naţionala” de azi vă plac?
– Aş spune Mutu şi Chivu, poate Lobonţ, dar m-am lămurit că n-au comportament de cavaleri, asemeni jucătorilor de odinioară. M-am înfuriat teribil cînd au aruncat cu pietre după ziarişti şi au zis vorbe de ocară despre nevestele lor. Orice om civilizat îşi scoate pălăria în faţa unei doamne! Am avut un soi de repulsie şi de dezgust, noroc că m-au răzbunat lituanienii.

„Dragomir ştie bine mersul lumii”

– Antrenorii din noul val?
– Ştiu că din cauza oraşului Copenhaga nu-l voi pomeni niciodată pe Dorinel Munteanu şi atunci parcă n-aş mai pomeni nici un nume.

– Dar Dan Petrescu?
– Da, uite, chiar e un băiat care poate face performanţă, dar nu ştiu ce-i cu el de nu se poate stăpîni la nici un meci! Am auzit că e şi un tip rasat, dar ce face acolo pe bancă e de neînchipuit!

– Pe Dragomir îl ştiţi de atîta amar de vreme. Trec anii şi tot şeful preşedinţilor rămîne!
– A îmbătrînit puţin! Om de mare farmec! Vine din satul mamei marelui Bălcescu, Zinca. Mitică a făcut povestea vieţii niţel mai frumoasă. Am trăit împreună zile fantastice la Mediterana. Cunoaşte bine mersul lumii! Am văzut acum că se ciondăneşte cu Lupescu şi cu Prunea, dar să se spele pe cap între ei, să nu mă ia pe mine de arbitru!

– Maestre, cum încheiem?
– Cu un distih: „Îmi place seara asta în declin / Un măr, o carte, un pahar de vin”.

„M-au acuzat unii că m-am vîndut Rapidului. Da, le-am spus, m-am vîndut Rapidului pe două găleţi de cărbuni şi o mînă de traverse”

„Unde sînt oare suporterii de altădată ai Rapidului, care dormeau pe stadion şi puneau urechea pe gradene să asculte cum creşte iarba călcată de Nicky Dumitriu?”

„L-am lăudat pe Hagi, dar unul e harul jucătorului, altul al antrenorului. Nu se poate egala geniul lui de pe gazon. I-aş fi dorit să rămînă la 25 de ani şi să fie mereu fotbalist”

„Mi-e teamă să vorbesc despre cariera de antrenor a lui Lăcătuş. Să nu m-audă vreun zeu păgîn şi să-i pună piedică! Îi urez să califice Steaua, deşi parcă e imposibil după meciul ăla tîmpit cu Bayern”

„Cînd s-au prăpădit Dobrin şi Dumitrache, m-am simţit ruinat. Poveştile cu ei le-aş spune doar între dealurile Huşilor, sub măgura Odobeştilor, în mreaja unei seri de toamnă”

„Trei oameni respect pentru ce fac în fotbal: Paszkany, Gigi Becali şi Porumboiu. Să ne scuturăm de petalele negre şi să vedem că ei bagă bani şi-şi trăiesc viaţa lîngă echipă!”

„În România avem stadioanele pe care le merită naţionala de azi. Nici nu mai ai unde să faci o arenă, că toate maidanele au devenit fortăreţe ale capitalismului vremelnic”

„Nu vreau să denunţ arbitrii”
Amintiri despre un amic din tinereţe: „Aveam un prieten arbitru, care, atunci cînd eram studenţi, mi-a spus că visul lui e să conducă un meci al Rapidului ca să-i dea două penaltyuri. Şi-a împlinit dorinţa, cu două 11 metri gratuite! Nu vreau să-l denunţ, dar ştiu multe despre arbitri. Sînt prieten cu Porumboiu, un om foarte corect. La fel, Crăciunescu! Danciu? A fost el corect? Da, în prietenie a fost corect! Erau unii care-şi lăsau haina în vestiar şi-i ziceau preşedintelui: «Vezi că am 10.000 în buzunar, să nu-mi dispară!»”.

„Cronică sportivă din spirit de aventură”
Ce l-a împins pe Fănuş spre cronica sportivă? Explică resorturile: „Tinereţea, spiritul de aventură, boema şi posibilitatea de a ieşi în lume. Cînd eram un frumos nebun, precum Dinu, Dobrin, Dumitrache, Tamango, mi-a plăcut atmosfera specială din sport. Scriitorii care au deschis tradiţia spre cronică sportivă au fost Camil Petrescu şi Ionel Teodoreanu, între cele două războaie, chiar marele George Călinescu, apoi a urmat generaţia mea, alături de Eugen Barbu, Băeşu, Mazilu, Cosaşu, Alex Căpraru la Cluj. Cultivam ceea ce în destinul neamului se cheamă limba română”.

Îi place de Semedo
Fănuş Neagu despre străinii care au invadat fotbalul românesc: „Sînt pentru importuri de jucători, dar valoroşi. Îmi place mult Semedo, dar şi vreo doi, trei de la Cluj. Semedo m-a cucerit cu pofta lui de joc, parcă visează cînd e pe teren! Culio? A făcut două meciuri formidabile cu Roma şi Chelsea, dar dacă e mediocru în al treilea nici n-o să mai ştim cum îl cheamă”.

Trei volume sportive
În afara cronicilor sportive scrise în ziare şi reviste timp de peste 40 de ani, Fănuş Neagu are şi trei cărţi cu tematică fotbalistică. „Cronici de carnaval” (1972) şi „Întîmplări aiurea şi călătorii oranj” (1987) sînt volume de publicistică, iar „Cronici afurisite” (1977) reuneşte tabletele sportive ale scriitorului din „Scînteia Tineretului” şi „Luceafărul”.

Distribuitorii de medicamente, pusi din nou la zid!

Au castigat in disputa cu Ministerul Sanatatii, dar au ajuns in vizorul Consiliului Concurentei.

Asociatia importatorilor si cea a distribuitorilor de medicamente sunt verificate de inspectorii institutiei care le banuiesc ca, pe perioada crizei, s-au inteles sa nu mai livreze pastile catre spitale si farmacii.

O asemenea practica este anticoncurentiala, iar blocajul ar fi putut pune in pericol comertul cu produse farmaceutice intre tarile Uniunii Europene.

Cei din Consiliul Concurentei tin sa precizeze ca investigatia a fost declansata din oficiu. Pana acum, reprezentantii celor doua asociatii nu au facut niciun comentariu.

Intre doua nu-l ploua, dar nici bine nu ii e!

Dragostea-i mare si oarba, jura cu mana pe inima un tanar de 24 de ani din Iasi acuzat de bigamie. La doua saptamani dupa nunta, mireasa a plecat in Italia de unde i-a transmis ca ar fi divortat.

A crezut-o si n-a cercetat. Cand a aflat ca este liber domnul s-a indragostit din nou si a mers cu iubita la starea civila. Au trait asa fericiti cu acte un an, pana cand autoritatile au aflat ca barbatul este casatorit de doua ori. Prima nevasta l-a mintit, se pare in legatura cu divortul.

Luata la intrebari de fostul ei sot, Vasilica prima nevasta a lui Adrian sustine ca nu i-ar fi spus niciodata ca a divortat. Adrian s-a ales cu dosar penal pentru bigamie si risca doi ani de inchisoare.

Carmen actuala sotie spune insa ca va ramane alaturi de barbatul ei, orice ar fi. Cei doi au impreuna un copil de un an, iar femeia este insarcinata.

Ce credeti despre aceasta situatie?

Camin studentesc din Iasi, adevarat focar de infectie!

In fiecare an, reprezentantii Ministerului Educatiei promit nu numai renovarea caminelor studentesti, ba chiar construirea unora noi, moderne, dupa “standarde europene”.

Dar vine toamna, moment in care se numara nu numai bobocii, ci si gunoaiele, mizeria de nedescris, camerele de camin cladite dupa model Hiroshima si baile purtatoare de infectii. Si lista ar putea fi continuata de oricine a fost nevoit sa treaca prin calvarul unei studentii petrecute la camin.

Este si cazul unui vizitator stirileprotv.ro, care ne-a si trimis imagini ale conditiilor inumane in care sunt nevoiti sa traiasca studentii din Tudor Vladimirescu din Iasi.

“Nu avem apa (nici calda, nici rece). Mergem la toaleta si dus in caminele alaturate. Nu ne putem spala nici macar vasele. Am ajuns la capatul rabdarii, nu mai suportam conditiile proaste,” a marturisit acesta.

Tu locuiesti in camin? Te “bucuri” de aceleasi conditii? Raspunde AICI!

Sfarsit de an tumultos: vom fi loviti de greve si proteste sindicale!

Acesta este raspunsul dat Guvernului, care a hotarat sa amane majorarea salariilor cu 50% pentru profesori, pana in 1 aprilie 2009. In prima faza liderii din educatie anunta greve de avertisment, care ar putea culmina cu o greva generala. Asadar o forma dura de protest la care ar putea participa inclusiv medicii si functionarii publici. Singurii care se opun, sunt sindicalistii de la BNS si Cartel Alfa.

Chiar daca nu si-au anuntat inca actiunile finale, greva este agreata si de celelalte doua federatii din invatamant: Alma Mater si Federatia Educatiei Nationale.

Insa daca toti cei care au anuntat ca intra in greva vor face acest lucru, aproximativ 40% dintre bugetarii din Romania isi inceteaza activitatea.

Daca insa ne referim la cele trei mari domenii din care fac parte cei mai inversunati, adica invatamant, sanatate si administratie publica, situatia sta cu totul altfel: aproape 90% dintre profesori, peste jumatate dintre angajatii din sanatate, jumatate dintre functionarii publici toti sunt obligati sa asigure o treime din activitate.

la scoala se duc nu fac ore in spitale se asigura doar urgentele ghiseele sunt inchise.

Videanu: nu sunt afectat de criza, averea mea e in lumea araba

Prim-vicepresedintele PDL Adriean Videanu spune ca este un om fericit pentru ca afacerile sale nu sunt afectate de criza economica mondiala intrucat mare parte din productia sa se adreseaza pietei arabe, care este „in plina expansiune”. Intrebat daca, in calitate de om de afaceri, a fost afectat de criza economica mondiala, fostul primar al Capitalei a delarat pentru Mediafax ca din cauza crizei s-a constatat o diminuare a cererii produselor sale pe piata interna, insa acest lucru nu i-a afectat afacerile intrucat peste 85% din productie se indreaptă catre piata araba.

„Acolo e piata mea. Pentru ce inseamna piata romaneasca, s-au redus comenzile la jumatate. Eu sunt intr-o piata care nu este afectata de criza, ba din contra, sunt intr-o expansiune extraordinara”, a mai declarat Adriean Videanu.

Blaga: Acum in Romania este un guvern PSD dat in franciza lui Tariceanu

Secretarul general al PDL, Vasile Blaga, a declarat la Pitesti, la lansarea candidatilor PDL din judetul Arges pentru alegerile parlamentare ca in acest moment in Romania „este un guvern PSD dat in franciza lui Tariceanu”.

„Aceasta este situatia in Romania acum iar eu nu cred ca oamenii vor sa mai voteze anul acesta oameni precum domnii Hrebenciuc sau Fenechiu. Este momentul ca populatia sa aleaga binele de rau, iar eu sunt sigur ca vom avea intr-o luna un guvern competent si responsabil care sa lucreze pentru binele tarii, iar noi, democrat-liberalii, suntem garantia”, a mai declarat Vasile Blaga.

Lansarea candidatilor PDL Arges a avut loc la Sala Sporturilor din Pitesti, in prezenta a aproximativ trei mii de membri si simpatizanti ai democrat-liberalilor, la eveniment fiind prezenti si Emil Boc, Theodor Stolojan si Adriean Videanu.

Tariceanu discuta vineri cu Isarescu si economisti despre criza financiara

Premierul Calin Popescu Tariceanu se va intalni la Guvern, cu specialisti in domeniul economic pentru a analiza posibilele efecte ale crizei economice globale asupra Romaniei. La intalnire este invitat sa participe si guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu.

Reuniunea consultativa era programata pentru ora 13.00, la Palatul Victoria.

Tariceanu a anuntat, saptamana trecuta, ca intentioneaza ca, in aceasta perioada, sa se intalneasca lunar cu reprezentanti ai Bancii Nationale a Romaniei si cu specialisti in economie, pentru a analiza situatia financiara pe baza datelor Institutului National de Statistica si Comisiei Nationale de Prognoza si a dispune „masuri pe cale de consecinta”.

CNSAS nu va mai avea dreptul de a da verdicte de politie politica

Dupa ce in februarie Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala activitatea CNSAS, senatorii au adoptat miercuri un proiect de lege prin care Colegiul va putea sa-si continue activitatea, fara a da verdict de politie politica.

Astfel, CNSAS va putea doar constata calitatea de lucrator al Securitatii sau colaborator al acesteia, fara a mai putea da verdict de politie politica, acest lucru revenindu-i in totalitate justitiei.

Noul proiect de lege va mentine categoriile de demnitari pe care CNSAS ii verifica din oficiu, incepand cu presedintele statului, parlamentarii, prefectii, terminand cu persoanele cu functii de conducere din directiile judetene de sanatate sau din companiile nationale.

Totodata, preotii vor putea fi verificati de CNSAS, doar la cererea cultului respectiv.

Basescu: „Educatia creeaza infrastructura umana a unei tari”

In conferinta de presa tinuta de Traian Basescu joi, acesta face apel la sindicalisti si ii roaga sa amane protestele pana dupa alegeri. Presedintele incepe declaratia printr-un exercitiu de imaginatie: Romania vazuta in viitor, in anii 2020. Tara noastra ar fi una cu o forta de munca slab calificata, oamenii ar veni din mediul rural la orase ca sa gaseasca asistenta medicala, ar fi o tara in care rata natalitatii a scazut ingrijorator; aceasta ar fi proiectia Romaniei daca nu se stabilesc corect prioritatile.

Ne aflam insa intr-o realitate care poate fi modificata, iar presedintele incearca sa insiste asupra lucrurilor care trebuie modificate. Pentru ca Romania sa nu se transforme in ultima tara din UE, trebuie facuta reforma in sanatate, in educatie dar si in zona de stimulare a natalitatii.

Presedintele roaga cetatenii sa intre pe site-ul prezidential pentru a citi mai multe informatii despre reformele care se doresc a fi facute in sanatate si in educatie. Pentru functionarea curenta a Romaniei trebuie facuta reforma si in administratie, o reforma a sistemului birocratic a devenit o prioritate majora.

Romania nu isi mai poate permite sa ofere cresteri salariale majore fara reforma, ecuatia salvatoare fiind reforma contra salarii. Presedintele asigura inca o data populatia ca pentru marirea salariilor exista resurse.

Traian Basescu face un apel catre sindicate si ii roaga pe sindicalisti sa-si amane miscarile sindicale de protest din noiembrie, pentru ca grevele anuntate ar modifica alegerile.

Performanta a scazut in toate sectoarele bugetare: administratie, sanatate, educatie, iar prin reforma se doreste ridicarea standardelor.

UE a fost de acord sa ofere anual Romaniei pentru dezvoltarea infrastructurii cate un milion de euro, de asemenea UE va cotiza si in domenii precum agricultura sau minerit. Romania are resursa de dezvoltare asigurata, trebuie numai sa intindem mana si sa o accesam. 32 de miliarde care trebuie cheltuiti pana in 2012, iar daca nu vor fi cheltuiti ii vom pierde, si tocmai pentru acest fapt trebuie accelerata cheltuirea lor.

Presedintele Basescu a atins si subiectul crizei economice, mentionand faptul ca bancile pot privi cu incredere la stat in conditiile in care vor intampina dificultati, dar mai ales trebuie facut un parteneriat intre stat si banci pentru depasirea situatiei de criza. Cu toate acestea Romania va fi afectata de criza, insa se va putea trece cu usurinta peste acest hop cu inteligenta si precautie.

Privind toate aceste aspecte, Traian Basescu este optimist cu privire la situatia viitoare a Romaniei. Rezerva valutara a Romaniei este de 27 de miliarde de euro, ceea ce ne face sa avem un oarecare confort, la aceasta suma se adauga si cele 100 de tone de aur. Ca atare, Romania are toate conditiile sa nu fie afectata consistent de criza.

Razboiul dus nu este cu agentiile de rating, ci cu noi insine, pentru ca avem resurse ca la anul sa avem o crestere economica destul de mare. Insa nu vom reusi sa trecem cu bine peste criza daca nu va fi o stransa legatura intre politicile fiscale si politicile economice. Vom incheia anul cu o inflatie de 6,7%, iar anul viitor vom avea o crestere economica de 8% fata de PIB. Anul acesta deficitul de cont curent va fi cu 0,2-0,3% mai mic decat cel de anul trecut.

Traian Basescu isi incheie declaratia asigurandu-i pe profesori ca legea va fi adoptata imediat ce se va instala noul guvern.

Puse la respect cu pumnul: 50 de romance omorate in bataie de soti!

Cruzime, bestialitate, brutalitate sunt cuvintele care stau in spatele celor 9372 de femei care au avut curajul sa rupa tacerea sutelor de pumni primiti.

Intr-un an, 50 dintre aceste femei nu au mai putut sa-si spuna tragedia: au murit fara a mai fi ajutate!

Asa arata ultima statistica cu privire la violenta in familie, un subiect omniprezent in societatea noastra, despre care s-a vorbit pentru prima oara in Romania in 1995, dar care a devenit unul dezbatut in special dupa 2000, ajungand in cele din urma sa treaca de la spatiul discutiilor pe agenda formala a institutiilor guvernamentale.

In februarie 2003 a fost infiintata Coalitia Nationala a ONG-urilor Implicate in Programe privind Violenta asupra Femeilor, si asta pentru ca informatiile primite erau deosebit de concrete: in decursul unui an aproape un milion de femei suportasera in mod frecvent violenta in familie sub diverse forme; in jur de jumatate de milion de copii cu varste de pana la 14 ani asistasera in mod frecvent la scene de violenta fizica intre parinti, peste 80% din numarul victimelor nu au apelat la nici o institutie pentru rezolvarea situatiei in care se aflau.

Cercetarea a dovedit ca 14,3% din intreaga populatie adulta a tarii, respectiv 17,8% dintre femei au declarat ca au fost de-a lungul vietii victime ale unui tip sau altul de violenta in familie.

In prezent in Romania exista numai 12 adaposturi in care femeile s-ar putea refugia dupa ce au fost agresate, chiar daca conform standardelor europene aceste adaposturi ar trebui sa existe in fiecare judet.

Se pare ca suntem tara in care legile sunt votate cu ochii si urechile acoperite, fara ratiune si fara a privi folosul cetateanului; in cazul in care o femeie a fost agresata de propriul sot si apeleaza la ajutorul politiei, oamenii legii nu pot decat sa vina, sa constate agresiunea si sa ii dea o amenda agresorului. Urmarea: femeia poate fi din nou batuta pentru „cadoul” facut sotului.

Amploarea pe care a luat-o fenomenul in ultima perioada a ridicat mai multe semne de intrebare autoritatilor care se gandesc sa introduca ordinul de restrictie, iar in cazurile foarte grave se va recurge chiar la evacuarea din casa, pe o perioada determinata, a agresorului.

Alina plugaru la Carcotasi

Camera ascunsa (farse)

Trafic cu tigari

Moartea pe motocicleta

Super faza

Cea mai tare faza
Vezi mai multe video Haioase »

Super voce

VOCE INCREDIBILA LA 9 ANI
Vezi mai multe video din Incredibil »

Cele mai tari clipuri

CELE MAI TARI CLIPURI COMICE=)):))
Vezi mai multe video Haioase »

O blonda

BLONDA !
Vezi mai multe video Haioase »

Despre arabi

FAZE HAIOASE CU ARABI !
Vezi mai multe video Haioase »

Cea mai tare farsa

Cea mai tare farsa pe care ati vazut-o
Vezi mai multe video din Incredibil »

Sarituri incredibile

INCREDIBILE SARITURI !
Vezi mai multe video din Incredibil »

Cea mai tare tzeapa …

TZEAPA ! :))
Vezi mai multe video Haioase »

Super tareeeee …

PENALA ! :))
Vezi mai multe video Haioase »

Saracia romanilor

Saracia romanilor…
Vezi mai multe video din Incredibil »

Testul betivului in Codul Rutier: Si o bere ar putea fi penala!

Noul Cod Rutier, trimis catre Parlament de Politia Rutiera, propune introducerea „testului betivului” pentru determinarea starii de ebrietate a soferului.

Odata cu introducerea notiunii de stare de ebrietate, soferii bauti vor putea fi trasi la raspundere penala chiar daca alcoolemia este sub limita legala, si mai ales daca reflexele lor sunt grav afectate de alcool.

Testul presupune ca soferii sa incerce sa-si atinga varful nasului cu mana sau sa mearga in linie dreapta pentru a demonstra ca nu sunt afectati de bautura, relateaza Adevarul.

In prezent, conducerea pe drumurile publice de catre o persoana care are o alcoolemie de peste 0,80 grame/litru alcool in sange este pedepsita cu inchisoare de la unu la cinci ani. In plus, ei se aleg doar cu amenda si cu permisul suspendat pentru 90 de zile.

Spre deosebire de imbibatia alcoolica, ce nu poate fi stabilita decat prin mijloace tehnice, diagnosticul clinic al starii de ebrietate se bazeaza pe modul de comportare.

Soferii afectati de consumul de alcool nu-si tin echilibrul sau au dificultati de vorbire, sunt confuzi si dezorientati.

Proiectul de modificare a Codului Rutier a fost inaintat inca din primavara acestui an, dar dezbaterile pe aceasta tema au fost amanate din cauza campaniei electorale si a vacantei parlamentarilor.

Politia Rutiera mai are si alte propuneri de modificari, cum ar fi sanctionarea ca infractiune a punerii in circulatie pe drumurile publice atat a autovehiculelor, cat si a vechiculelor neinmatriculate sau neinregistrate.

Criza auto mondiala!

Criza din industria auto mondiala de trista anvergura, poate sa afecteze serios si industria constructoare de masini ,inclusiv pe orizontala,implicand mii de angajati!

Vestea fuziunii iminente intre GM si Chrysler a dus la numeroase speculatii, dar a creat, in acelasi timp, si numeroase analize pertinente.

O firma de consultanta din Michigan a realizat un studiu prin care se concluzioneaza ca o unificare intre cei doi giganti auto ar duce la disponibilizarea a 25-35 de mii de angajati numai in SUA! Cea mai afectata regiune ar fi Michigan, unde sunt concentrate mai multe fabrici ale celor doua companii auto.

In aceste conditii, numai in aceasta zona 18-25 de mii de oameni ar ramane fara locul de munca. Firma de consultanta a aratat ca in cazul fuziunii preconizate, pierderile colaterale ar fi mult mai importante decat in cazul in care compania Chrysler ar da faliment.

Grupul Chrysler are in acest moment 49.000 de angajati si asigura pensia pentru inca 125.000 de oameni.

SOFERII ROMANI AU INTRAT IN UE!

Pentru ca am intrat in Europa, se poarta si la noi sondajele pe cele mai diverse teme. Astfel, Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii arata intr-un studiu ca 96,3% dintre conducatorii auto (procent apropiat de cel din multe tari europene!) considera ca au un comportament preventiv la volan, insa marea lor majoritate au recunoscut ca… incalca deseori regulile de circulatie. Surprinzator de sinceri, romanii intervievati au recunoscut chiar… ca au condus masina dupa ce au baut!

De exemplu, o cincime dintre respondenti afirma ca depasesc frecvent cu 10-20 de km/h limita legala de viteza pe autostrazi sau pe drumurile nationale si aproximativ o treime dintre ei conduc peste limita admisa atat in localitati, cat si in afara acestora. Motivele invocate de soferii care apasa prea tare pedala de acceleratie sunt conditiile de trafic care permit acest lucru, faptul ca se grabesc sau doar pentru ca si… ceilalti conducatori auto o fac.

In acelasi timp, unii dintre conducatorii auto au sustinut ca pot consuma anumite cantitati de alcool fara ca aceasta sa le afecteze performanta la volan sau ca au condus sub influenta alcoolului in situatii considerate de risc minim.

Potrivit studiului, tinerii sub 25 de ani sunt cei mai imprudenti la volan, aproximativ 40% dintre ei considerand ca traficul aglomerat necesita efectuarea unor manevre riscante, iar circa 25% sunt de acord ca pentru a ajunge la timp se pot incalca unele reguli de circulatie!

Studiul privind atitudinile in trafic ale conducatorilor auto a fost realizat in primul trimestru din 2008, pe un esantion reprezentativ de 1.207 soferi activi, cu varste de pana la 70 de ani.

Ajutor rutier in Europa

Autocluburile europene, partenere ale ACR in cadrul FIA (Federatia Internationala a Automobilului), asigura automobilistilor romani, la prezentarea legitimatiei de membru ACR, asistenta permanenta (tehnica, medicala, juridica) si Ajutor Rutier, asa cum o face si ACR pentru turistii auto straini, pe toate drumurile si soselele din Romania, in baza unor clauze de reciprocitate.

Dar este de ajuns si un apel telefonic la Centrala de Alarma a ACR (sau la cea din tara respectiva) si automobilistul ramas in pana este „reperat” de catre echipajele de Ajutor Rutier si depanat in circa 30-40 de minute. Cum se stie, incepand din aceasta vara, taxa convorbirilor roaming pe mobil s-a redus la aproape jumatate, asa incat este mai comod sa apelezi din strainatate direct Centrala de Alarma ACR (0040/745-382715 si 0040/722-382715 sau pe telefon fix: 004021/222 22 22).

De ce este bine sa se apeleze din strainatate, prin telefon mobil, direct Centrala de Alarma ACR?

In primul rand pentru ca membrii ACR astfel identificati pot explica… in romaneste locul exact unde au ramas in pana si ce defectiuni auto au, pentru ca operatorii romani sa poata apela simultan la clubul auto partener din tara respectiva! Pentru membrul ACR exista astfel o consemnare dubla a apelului telefonic pentru Ajutorul Rutier solicitat, ACR implicandu-se direct in rezolvarea „problemei” propriului membru, asa cum fac si cluburile partenere pentru membrii proprii, atunci cand acestia se afla in Romania.

Masinile mai vechi de 7 ani vor fi verificate in fiecare an

Masinile cu o vechime mai mare de 7 ani vor fi verificate in fiecare an, nu o data la doi ani, cum se intampla in prezent. Aceasta este propunerea facuta de RAR (Registrul Auto Roman) Agentiei Nationale pentru Mediu, Primariei Capitalei, Ministerului Transporturilor, Ministerului Mediului si Ministerului Economiei si Finantelor.

Este vorba de asa-numita verificare verde, care se refera numai la verificarea emisiilor de gaze arse. Nu are legatura cu ITP-ul (inspectia tehnica periodica, aceasta ramanand sa fie efectuata tot la 2 ani, ca si pana acum , ne-a declarat Flavius Campeanu, director tehnic RAR. Noi, ca logistica si personal, suntem pregatiti. Urmeaza ca autoritatile sa vada daca este fezabila sau nu propunerea noastra , a precizat Campeanu la conferinta Mediafax talks about Auto Industry . Masura a fost propusa de RAR in urma unor studii realizate de aceasta institutie, care arata ca vehiculele mai vechi de 7 ani se depreciaza rapid si nu se mai incadreaza in norma de poluare la care au fost fabricate. Astfel, devin foarte poluante. Conditiile de aplicare de la acea data erau nepotrivit calculate fata de starea parcului auto din Romania de la acea vreme, plus ca masura nu facea diferentierea intre Euro 2, care abia fusese impus, si cele mai vechi sau cu norma de poluare mai slaba .

Dacia incepe productia de masini cu transmisie automata

Automobile Dacia va incepe productia de automobile cu transmisie automata la inceputul anului viitor. Noul tip de cutie de viteze va fi disponibila optional pentru vehiculele de pasageri.

Oficialii Dacia au declarat la conferinta Mediafax ca testeaza diverse solutii pentru a adapta gama Dacia la noile standarde de poluare Euro 5, care vor deveni obligatorii din septembrie 2009 pentru toti producatorii auto care comercializeaza automobile in Uniunea Europeana. Lucram la cateva solutii tehnice, cum ar fi software-ul care gestioneaza motorul, si la tratamentul gazelor de evacuare , spun reprezentantii producatorului autohton de masini. Trecerea gamei Dacia la motorizari Euro 5 nu va atrage in mod obligatoriu o marire a pretului vehiculelor, conducerea Dacia argumentand ca nu exista disponibilitate din partea clientilor sa plateasca suplimentar pentru un automobil conform Euro 5.

Permise auto

ELIBERAREA PERMISULUI DE CONDUCERE (in urma examenului sau in cazul obtinerii altor categorii)

Documente necesare:

  • Actul de identitate al solicitantului (original si copie);
  • Chitanta de plata a contravalorii noului permis de conducere (C.E.C. sau B.C.R.);
  • Permisul de conducere vechi, in original (in cazul adaugarii altor categorii)

ELIBERAREA UNUI DUPLICAT AL PERMISULUI DE CONDUCERE (in cazul pierderii, furtului, deteriorarii)

Documente necesare:

  • Actul de identitate al solicitantului (original si copie);
  • Nota de inregistrare care atesta publicarea pierderii permisului la Monitorul Oficial al Romaniei;
  • Chitanta de plata a contravalorii noului permis de conducere ( C.E.C. sau B.C.R.)�- 45 RON;
  • Fisa tip a detinatorului permisului de conducere, dactilografiata si semnata cu negru, in dreptunghiul special destinat;
  • Fisa de consultatii medicale pentru conducatorii de autovehicule, tip A(B), completata la o unitate sanitara abilitata (policlinica, centru medical, etc.), in cazul in care data eliberarii permisului este mai veche de un an.

PRESCHIMBAREA PERMISULUI DE CONDUCERE

Documente necesare:

  • Actul de identitate al solicitantului (original si copie);
  • Fisa tip a detinatorului permisului de conducere, dactilografiata si semnata cu negru, in dreptunghiul special destinat.
  • Chitanta de plata a contravalorii noului permis de conducere (C.E.C. sau B.C.R.);
  • Permisul de conducere vechi (original si copie);
  • Fisa medicala de consultatii pentru conducatorii de autovehicule completata (tip B);
  • Copia certificatului de casatorie sau a hotararii judecatoresti de divort (in cazul schimbarii numelui)

PRESCHIMBAREA PERMISULUI DE CONDUCERE EMIS DE ALTE STATE

Documente necesare:

  • Permisul de conducere eliberat de autoritatile straine, in original si traducerea legalizata a acestuia;
  • Actul de identitate al solicitantului B.I./C.I./adeverinta, (original si copie)�in cazul cetatenilor cu domiciliul in Romania;
  • Pasaportul si legitimatia de sedere temporara/carnetul de identitate, in cazul cetatenilor straini cu resedinta/domiciliul in Romania;
  • Fisa tip a detinatorului permisului de conducere, dactilografiata si semnata cu negru, in dreptunghiul special destinat.
  • Chitanta de plata a contravalorii noului permis de conducere
  • Fisa medicala de consultatii pentru conducatorii de autovehicule completata;
  • Avizul psihologic;
  • Certificatul de cazier judiciar;
  • Declaratia notariala a solicitantului din care sa rezulte ca permisul de conducere depus la preschimbare este autentic si ca titularul acestuia un mai poseda alt permis de conducere national, romanesc sau strain, precum si mentionarea altor permise avute anterior;
  • Cerere care sa continanumele si prenumele solicitantului, resedinta din Romania si numarul permisului de conducere care urmeaza a fi preschimbat;
  • Fotografii tip P.C..

PRESCHIMBAREA CERTIFICATULUI DE INMATRICULARE VECHI CU CEL MODEL NOU

Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului, (nu este necesara in mod obligatoriu folia de secretizare)
  • Fisa de inmatriculare dactilografiata si semnata de proprietar (si stampilata in cazul pers. juridice)
  • Vechiul certificat de inmatriculare si anexa acestuia (se primesc si solicitarile in care inspectia tehnica periodica este expirata, caz in care nu se inscrie nimic in anexa noului certificat de inmatriculare)
  • Chitanta de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

ELIBERAREA UNUI DUPLICAT AL CERTIFICATULUI DE INMATRICULARE

Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului (nu este necesara in mod obligatoriu folia de secretizare)
  • Fisa de inmatriculare dactilografiata si semnata de proprietar (si stampilata in cazul pers. juridice)
  • Vechiul certificat de inmatriculare deteriorat. In cazul furtului ori pierderii certificatului de inmatriculare este necesara dovada de publicare in Monitorul Oficial al Romaniei a declararii nulitatii.
  • Chitanta de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Dovada de efectuare a inspectiei tehnice periodice in termen de valabilitate. In lipsa acesteia se poate da curs solicitarii fara a se inscrie nimic in anexa noului certificat de inmatriculare.
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

ELIBERAREA UNUI NOU CERTIFICAT DE INMATRICULARE (in urma modificarii unor date despre proprietar sau vehicul)

Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului avand aplicata folia de secretizare (original si copie)
  • Fisa de inmatriculare dactilografiata si semnata de proprietar (si stampilata in cazul pers. juridice). Pentru modificarile care se refera la schimbarea domiciliului in cadrul aceluiasi judet sau la schimbarea motorului cu altul de o capacitate cilindrica diferita, fisa va fi vizata de organele fiscale.
  • Vechiul certificat de inmatriculare si anexa acestuia cu dovada de efectuare a inspectiei tehnice periodice in termen de valabilitate. In lipsa inspectiei tehnice periodice valabile se poate da curs solicitarii fara a se inscrie nimic in anexa noului certificat de inmatriculare.
  • Documentul care atesta modificarea datelor fata de cele inscrise in vechiul certificat de inmatriculare, respectiv:
    • actul de identitate pentru modificarea datelor persoanelor fizice (nume, prenume, domiciliu)
    • succesiune notariala in cazul atribuirii vehiculului unui membru al familiei defunctului
    • adresa din partea persoanei juridice insotita de documente justificative privind modificarea denumirii/sediului sau formei de organizare
    • Cartea de identitate a vehiculului avand inscrise de catre R.A.R. modificarile privind vehiculul
  • Chitanta de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

ELIBERAREA UNUI NOU CERTIFICAT DE INMATRICULARE (la solicitarea schimbarii numarului de inmatriculare)

Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului avand aplicata folia de secretizare (original si copie)
  • Fisa de inmatriculare dactilografiata si semnata de proprietar (si stampilata in cazul pers. juridice).
  • Placile si vechiul certificat de inmatriculare si anexa acestuia cu dovada de efectuare a inspectiei tehnice periodice in termen de valabilitate. In lipsa inspectiei tehnice periodice valabile se poate da curs solicitarii fara a se inscrie nimic in anexa noului certificat de inmatriculare.
  • Contravaloarea placilor cu numere de inmatriculare
  • Chitanta de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

EXAMINAREA PENTRU OBTINEREA PERMISULUI DE CONDUCERE

Persoana care solicita examinarea pentru obtinerea permisului de conducere trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

  1. sa aiba varsta de cel putin 18 ani, cu urmatoarele exceptii:
    • cel putin 16 ani, pentru subcategoriile A1 si B1;
    • cel putin 21 de ani, pentru categoriile D, D+E, Tb si Tv si subcategoriile D1 si D1+E;
  2. sa fie apta din punct de vedere medical si psihologic pentru conducerea pe drumurile publice a autovehiculelor din categoriile si subcategoriile pentru care solicita examinarea;
  3. sa faca dovada absolvirii cel putin a cursurilor primare, precum si a pregatirii teoretice si practice, realizata prin cursuri organizate de unitati autorizate pentru categoriile sau subcategoriile pentru care solicita examinarea;
  4. sa faca dovada ca domiciliaza sau ca are resedinta pe raza de competenta a Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor Bucuresti unde solicita sa fie examinata.

Persoana condamnata prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva pentru comiterea unei infractiuni la regimul circulatiei pe drumurile publice sau de omor, lovire ori vatamare cauzatoare de moarte, vatamare corporala grava, talharie, ultraj sau furtul unui autovehicul poate fi admisa la examenul pentru obtinerea permisului de conducere sau a brevetului de conducator, in conditiile prevazute la art. 103 alin. (1) lit. a) si b) din O.U.G. 195/2002.

Dosarul de examinare trebuie sa cuprinda urmatoarele documente:

  • cerere-tip;
  • fisa de scolarizare care contine datele de stare civila ale candidatului, forma de pregatire teoretica si practica realizata de unitatile autorizate pentru categoriile sau subcategoriile pentru care se solicita examinarea, completata prin dactilografiere si semnata de candidat, pe care se aplica o fotografie color a acestuia in spatiul special destinat;
  • fisa medicala;
  • fisa detinatorului permisului de conducere, completata prin dactilografiere si semnata de solicitant;
  • avizul psihologic;
  • certificatul de cazier judiciar, in termenul de valabilitate (pentru cetatenii straini cu resedinta sau domiciliul in Romania, acesta se elibereaza de Inspectoratul General al Politiei Romane);
  • copia documentului de identitate;
  • document justificativ din care sa rezulte ca solicitantul a urmat o forma de invatamant;
  • chitanta de plata a taxei de examinare;
  • copia permisului de conducere, in cazul persoanelor care solicita obtinerea unei noi categorii (subcategorii);
  • dovada ca solicitantul a absolvit un curs de legislatie rutiera si conduita preventiva organizat de o unitate autorizata si copia hotararii judecatoresti de condamnare, ramasa definitiva, in cazul persoanelor care solicita examinarea pentru obtinerea unui nou permis de conducere in locul celui anulat.

Radiere auto

RADIEREA LA SCHIMBAREA PROPRIETARULUI (vehicul instrainat)

Documente necesare:

  • Cerere tip
  • Cartea de identitate a vehiculului in care este inscris fostul proprietar
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare pentru fostul proprietar si semnaturile fostului si actualului proprietar
  • Trei exemplare completate ale certificatului de radiere
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Certificatul de inmatriculare semnat de fostul proprietar
  • Placile cu numere de inmatriculare. Acestea nu se mai retin daca vehiculul se reinmatriculeaza la aceeasi formatiune teritoriala si placile raman pe vehicul, ne fiind pastrate de fostul proprietar, iar noul proprietar nu a solicitat alte placi, la rand sau preferential
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

RADIEREA LA SCHIMBAREA DOMICILIULUI IN ALT JUDET

Documente necesare:

  • Cerere
  • Cartea de identitate a vehiculului
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare de la fostul domiciliu/sediu
  • Trei exemplare completate ale certificatului de radiere
  • Actul de identitate (buletin, adeverinta sau cartea de identitate) care atesta schimbarea domiciliului in cazul persoanelor fizice sau hotarare judecatoreasca, lege, ordonata, HG, care atesta schimbarea sediului in cazul persoanei juridice
  • Certificatul de inmatriculare
  • Placile cu numere de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

RADIEREA IN CAZUL EXPORTULUI

Aceasta operatiune de radiere se efectueaza numai simultan cu inmatricularea temporara pentru export. Se excepteaza cazurile in care vehiculul este deja exportat si se prezint dovada exportului sau a unei inmatriculari in strainatate.

Documente necesare:

  • Cerere
  • Cartea de identitate a vehiculului, daca este mentionata in certificatul de inmatriculare
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare
  • Daca vehiculul este deja exportat, se solicita un document care atesta exportul vehiculului (document vamal romanesc de export, document strain vamal de import, document de inmatriculare in strainatate sau alte inscrisuri oficiale straine din care rezulta exportul ori inmatricularea in strainatate). Se poate da curs radierii si fara cartea de identitate a vehiculului, certificatul de inmatriculare si placi, daca se face dovada ca acestea au fost retinute de autoritatile straine
  • Trei exemplare completate ale certificatului de radiere
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Certificatul de inmatriculare
  • Placile cu numere de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

RADIEREA IN CAZUL DEZMEMBRARII VEHICULELOR

Documente necesare:

  • Cerere
  • Cartea de identitate a vehiculului, daca este mentionata in certificatul de inmatriculare
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare
  • Document care atesta dezmembrarea vehiculului
  • Trei exemplare completate ale certificatului de radiere
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Certificatul de inmatriculare
  • Placile cu numere de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

RADIEREA LA CEREREA PROPRIETARULUI

Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului, daca este mentionata in certificatul de inmatriculare
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare pentru proprietar
  • Cerere/adresa a proprietarului prin care se solicita radierea la cerere, insotita de copia unui document care atesta detinerea unui garaj/curte/teren/parcare unde va fi depozitat vehiculul respectiv
  • Trei exemplare completate ale certificatului de radiere
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Certificatul de inmatriculare
  • Placile cu numere de inmatriculare

RADIEREA IN CAZUL FURTULUI

Documente necesare:

  • Cerere
  • Cartea de identitate a vehiculului, daca este mentionata in certificatul de inmatriculare
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare
  • Document emis de politie care atesta furtul vehiculului in tara sau strainatate, in urma cu cel putin trei luni
  • Trei exemplare completate ale certificatului de radiere
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Certificatul de inmatriculare
  • Placile cu numere de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

RADIEREA CA URMARE A UNEI HOTARARI JUDECATORESTI

Documente necesare:

  • Cerere
  • Cartea de identitate a vehiculului, daca este mentionata in certificatul de inmatriculare
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare
  • Hotarare judecatoreasca ramasa definitiva care impune in mod expres radierea din circulatie a unui vehicul
  • Trei exemplare completate ale certificatului de radiere
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Certificatul de inmatriculare
  • Placile cu numarul de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.