Numele sotilor dupa divort.Cerere posterioara hotararii de divort pentru pastrarea numelui din timpul casatoriei

Problema numelui fiecarui sot se rezolva prin hotararea de desfacere a casatoriei, in conditiile reglementate prin art.40 al C. fam., iar nu in baza unei cereri ulterioare a unui din soti.

Reclamanta F.F. a solicitat in contradictoriu cu B.D.D. incuviintarea sa pastreze dupa divort numele Burdescu avut in timpul casatoriei.
Reclamanta si-a motivat cererea pe imprejurarea ca timp de 25 de ani a fost cunoscuta cu acest nume in mediul universitar in care activeaza atat in calitate de cadru didactic cat si de publicit.
Judecatoria Craiova, prin sentinta civila nr.6572 din 20.III.2002, a admis actiunea si a incuviintat reclamantei sa poate numele dobandit in timpul casatoriei.
In temeiul art.300 alin.1 procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie a dat curs cererii Ministrului Justitiei si a declarat recurs in anulare impotriva sentintei devenita irevocabila la prin neexercitarea cailor de atac.

S-a considerat, in motivarea recursului in anulare, ca instanta a facut o gresita aplicare a art.40 alin.2 din C.fam. pronuntand in acest fel o solutie vadit netemeinica.

Recursul in anulare este intemeiat.
La desfacerea casatoriei prin divort art.40 din C. fam. ofera doua solutii in privinta numelui ce se va purta dupa divort.
Sotii se pot invoi ca si dupa divort sotul care a luat numele de familie al celuilalt sot, in timpul casatoriei, sa poarte acest nume. In lipsa unei invoieli intre soti instanta poate da aceasta incuviintare pentru motive temeinice.

A doua situatie se refera la cazul in care, intre soti nu exista o asemenea invoiala sau instanta nu a dat incuviintarea . In acest caz fiecare sot isi reia numele anterior casatoriei.

In cazul in speta nu a existat o invoiala intre soti pentru ca reclamanta sa poarte dupa divort numele din casatorie si nici reclamanta nu a solicitat acest lucru. Ca urmare, prin sentinta civila nr.2303/1998 s-a dispus ca reclamanta sa poarte in viitor numele avut anterior casatoriei. Aceasta hotarare a ramas definitiva si irevocabila prin neexercitarea cailor de atac.

Fata de aceasta imprejurare, nu se mai putea pronunta o noua hotarare cu privire la un capat de cerere solutionat deja printr-o hotarare definitiva fara sa se incalce dispozitiile art.1201 C.civ. care se refera la autoritatea de lucru judecat.

De altfel, nici nu se mai putea interveni pe cale judiciara cu o asemenea cerere in situatia in care reclamanta este recasatorita si se numeste in prezent Focseneanu. Reclamanta isi putea schimba acest nume potrivit regulei cuprinse in art.12 alin.3 din Decretul 31/1954 numai in cazurile si in conditiile stabilite de lege, care, in cazul din speta, este Ordonanta nr. 41/2003 privind dobandirea si schimbarea pe cale administrativa a numelor persoanelor fizice.
Pentru motivele aratate se va admite recursul in anulare se va casa sentinta atacata si pe fond se va respinge actiunea .

    Pronuntata – Inalta Curte de Casatie si Justitie , Sectia civila, decizia nr.2479 din 10 iunie 2003

Incredintarea minorului rezultat din casatoria partilor

Potrivit dispozitiilor art. 42 Codul familiei, o data cu pronuntarea divortului, instanta de judecata hotaraste si carui parinte va fi incredintat copilul minor,

tinand seama exclusiv de interesul acestuia, in care scop se are in vedere varsta, sexul si atasamentul lui fata de unul din parinti, garantiile morale si materiale pentru asigurarea unei dezvoltari fizice si intelectuale corespunzatoare.

Judecatoria Pitesti a admis actiunea de divort introdusa de reclamant si a desfacut casatoria din vina exclusiva a sotiei parate, incredintand mamei pentru crestere si educare pe minorul in varsta de trei ani (la data pronuntarii sentintei) cu consecinta obligarii reclamantului la plata unei contributii de intretinere.

Solutia a fost mentinuta in ceea ce priveste incredintarea copilului de Tribunalul Arges, care a admis apelul reclamantului doar in legatura cu dispozitiile referitoare la momentul de la care trebuia obligat la plata pensiei, mentinandu-se in rest sentinta.

Sesizata cu recursul reclamantului, Curtea de apel a casat in parte decizia si in fond a incredintat pe minor tatalui recurent, considerandu-se ca este in interesul acestuia sa ramana in continuare in mediul familial in care a crescut si care sa-i ofere afectiune si bune conditii materiale si morale.

Motivarea deciziei, punand in discutie dispozitiile cuprinse in art. 42 din Codul familiei, mentioneaza situatia de fapt dedusa din probele de la dosar, respectiv ca parata a parasit domiciliul conjugal, lasand pe minor la o varsta frageda in ingrijirea exclusiva a reclamantului, care a fost ajutat in timp de bunicii paterni, iar ulterior nu a insistat in a i se incredinta copilul si nici nu l-a mai vizitat.

Pe de alta parte, a mai rezultat din aceleasi probe ca minorul a fost crescut in conditii bune de reclamant si parintii sai, care i-au asigurat o ingrijire si educare corespunzatoare, ceea ce s-a confirmat si prin raportul de ancheta sociala intocmit de autoritatea tutelara, toate acestea justificand solutia de incredintare adoptata in recurs.

    Pronuntata – Sectia civila a Curtii de apel Pitesti Decizie nr. 2008R/1998 din 01/10/1998

Divort. Stingerea actiunii in apel, prin impacarea partilor. Recurs

Potrivit art. 618 Cod procedura civila, actiunea de divort se va stinge prin impacarea sotilor, in orice faza a procesului, chiar daca intervine in instanta de apel sau de recurs, iar apelul ori recursul nu sunt timbrate, conform legii.

In situatia in care instanta de apel a declarat stinsa actiunea de divort prin impacarea partilor, sotia nu mai poate reveni, in recurs, cu solicitarea de a se continua procesul, pentru faptul ca sotul nu si-a respectat obligatiile asumate anterior impacarii, intrucat, fata de dispozitiile art. 618 alin. 3 Cod procedura civila, sotia poate porni o noua actiune, pentru fapte petrecute dupa impacare.

Prin sentinta civila nr. 5.447 din 25.05.1994, Judecatoria sectorului 1 Bucuresti a admis actiunea formulata de reclamanta S.M. impotriva paratului S.I., in contradictoriu cu Primaria sectorului 1 Bucuresti – autoritatea tutelara – si a declarat desfacuta, din culpa exclusiva a paratului, casatoria incheiata de parti la 25.10.1985; a dispus ca reclamanta sa pastreze numele de familie dobandit prin casatorie; s-a incredintat reclamantei spre crestere si educare pe minorii M. si I.; a obligat paratul la 20.000 lei lunar pensie de intretinere pentru minori, respectiv cate 10.000 lei pentru fiecare, cu incepere de la 29.06.1993, pana la majoratul fiecarui copil.

Prin decizia civila nr. 1.815 din 14.11.1994, Tribunalul Bucuresti – Sectia a IV-a civila a admis apelul declarat de paratul S.I. impotriva mentionatei sentinte, pe care a schimbat-o in tot, in sensul ca a respins actiunea prin impacarea sotilor, conform art. 618 alin. 2 Cod procedura civila.

In termen legal, impotriva mentionatei decizii a declarat recurs reclamanta S.M., solicitand casarea acesteia, intrucat nu a avut loc o impacare reala, deoarece paratul nu si-a respectat obligatiile asumate anterior impacarii.

Recursul este neintemeiat.

Potrivit art. 618 alin. 2 si 3 Cod procedura civila, actiunea de divort se stinge, in orice faza a procesului, prin impacarea sotilor, iar reclamantul va putea intenta o noua actiune, pentru fapte petrecute dupa impacare, caz in care va putea invoca si fapte anterioare.

In raport cu aceste dispozitii, rezulta ca impacarea este neconditionata.

Asa fiind, de vreme ce sotii s-au impacat in fata tribunalului, iar acesta a constatat stinsa actiunea de divort, este neintemeiat recursul reclamantei, prin care, solicitand casarea deciziei, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, formulat pe motivul ca, dupa pronuntarea deciziei recurate, sotul-parat a continuat sa se comporte necorespunzator, intrucat, in atare situatie, singura cale pe care o are recurenta-reclamanta este de a formula o noua actiune de divort, conform art. 618 alin. 3 Cod procedura civila.

In consecinta, pentru considerentele expuse, constatand legalitatea si temeinicia deciziei criticate, Curtea urmeaza ca, in baza art. 316 raportat la art. 296 Cod procedura civila, sa respinga recursul, ca neintemeiat.

    Pronuntata – Sectia civila a Curtii de apel Bucuresti, Sectia a IV-a Decizie nr. 215/1995 din 23/02/1995

Spete Dreptul Familiei

Prin sentinta civila nr. 5558 din 13 septembrie 1996 pronuntata de Judecatoria Braila in dosarul nr. 4421/1996 – s-a declinat competenta materiala de solutionare a actiunii civile de partaj in favoarea Tribunalului Braila.

In motivarea hotararii, instanta de declinare a avut in vedere valoarea bunurilor supuse partajului, care depaseste 150 milioane lei, precum si dispozitiile art. 2 pct. 1 lit. b. Cod procedura civila privind competenta dupa materie in prima instanta a tribunalelor.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel in termen legal reclamanta invocand nulitatea prevazuta de art. 304 pct. 3 si 9 Cod procedura civila, dedusa din interpretarea gresita a art. 2 lit. b. Cod procedura civila.

S-a motivat ca dispozitiile art. 2 lit. b Cod proc. civila, se refera la procese si cereri privind drepturi si obligatii rezultand din raporturi juridice civile, categorie care exclude pe cele izvorand din comunitatea de bunuri a sotilor si care sunt raporturi juridice de dreptul familiei.

S-a mai argumentat ca regimul comunitatii bunurilor astfel cum este reglementat in Codul familiei constituie singurul regim patrimonial legal obligatoriu, in ceea ce priveste drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor in timpul casatoriei si ca fata de particularitatile si sediul reglementarii drepturilor si obligatiilor ce decurg din comunitatea de bunuri, nu se poate trage concluzia ca art. 2 lit. b din Codul de procedura civila, se refera la procese sau cereri privind drepturi si obligatii rezultand din raporturile juridice patrimoniale dintre soti.

Prin decizia civila nr. 699/25.10.1996, Tribunalul Braila a respins apelul reclamantei, cu motivarea ca raporturile juridice dintre fostii soti, sunt raporturi juridice civile ce nu exced sfera celor care se refera disp. art. 2 lit. b din Codul de procedura civila. Ori, motivele invocate de reclamanta au in vedere situatia in care cererea de partaj este facuta odata cu actiunea de divort, cand devin operante dispozitiunile legale referitoare la prorogarea de competenta prevazuta de art. 17 din Codul de procedura civila.

Impotriva acestei hotarari, a declarat recurs reclamanta, sustinand ca a fost data o interpretare gresita dispozitiilor art. 2 pct. 1 lit. b Cod proc. civila. Raportul juridic dedus judecatii, este unul de drept al familiei, fiindu-i asadar, conexe dispozitiunile de competenta exceptionala din materia divortului, nesolutionat la data pronuntarii hotararii criticate.

Analizand recursul declarat de reclamanta, Curtea a apreciat ca acesta nu este fondat si l-a respins ca atare.

Normele de competenta materiala dupa valoare au un caracter absolut, de la care nici partile nu pot deroga prin conventia lor si nici instanta la cererea acestora.

Printre exceptiile procedurale referitoare la competenta teritoriala a instantelor sunt si cele prevazute de art. 607 din Codul de procedura civila, referitoare la despartenie, de la care prin conventia lor, partile pot deroga. Avand un caracter relativ, exceptia de necompetenta teritoriala nu poate fi invocata din oficiu de catre instanta. Intr-o asemenea situatie, fiind operante dispozitiunile art. 17 Cod procedura civila, cererile accesorii, chiar daca exced sfera de competenta a instantei sesizate, pot fi solutionate de aceeasi instanta. Dispozitiunile referitoare la prorogarea legala de competenta au insa in vedere doar cererile accesorii si incidentele de procedura .

Este adevarat ca in procesele de divort, printre altele cererea avand ca obiect partajarea bunurilor comune are un caracter accesoriu. Asa fiind, instanta competenta material si teritorial, poate prin prorogarea competentei sale sa solutioneze si capatul accesoriu de cerere privind actiunea de partaj, chiar daca valoarea bunurilor ar depasi suma de 150.000.000 lei si chiar daca, spre exemplu imobilul bun comun s-ar gasi in raza teritoriala de competenta altei instante. In cauza insa, actiunea de partaj a fost promovata separat de cea de divort, astfel incat nu-i sunt conexe dispozitiunile procedurale referitoare la prorogarea de competenta . Cum nici prin alte norme speciale nu s-a stabilit o competenta materiala exceptionala, urmeaza a fi aplicate normele de drept comun, institute de codul de procedura civila in art. 2 pct. 1 lit. b.

Pentru aceste considerente, apreciind ca fata de valoarea de peste 150.000.000 lei a masei partajabile, actiunea pentru partaj de bunuri comune promovata separat de actiunea de divort este de competenta materiala dupa valoare a tribunalului.

In consecinta, Curtea a respins recursul reclamantei ca nefond

Pronuntata – Sectia civila a Curtii de apel Galati Decizie nr. 161R/1997 din 23/12/1997

Dreptul familiei

În sens juridic, familia desemnează grupul de persoane între care există drepturi şi obligaţii, care izvorăesc din căsătorie, rudenie (inclusiv adopţia), precum şi din alte raporturi asimilate relaţiilor de familie. Astfel, familia este o realitate juridică prin reglementarea ei de către lege (prof. dr. Ion Filipescu).

Familia îndeplineşte o serie de funcţii, in cadrul societăţii: – functia reproductivă, în sensul perpetuării speciei umane – funcţia economică, în sensul gestionării în comun a gospodăriei casnice şi a bunurilor soţilor – funcţia educativă, prin educaţia realizată în cadrul ei, strâns legată de cea realizată în societate

Dreptul Familiei este reprezentat de totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile personale şi patrimoniale ce izvorăsc din căsătorie, adopţie şi raporturile asimilate de lege, sub anumite aspecte, cu raporturile de famili, în scopul ocrotirii şi întăririi familiei.

Raporturile de familie pot fi: – raporturile de căsătorie – raporturi ce rezultă din rudenie – raporturi ce rezultă din adopţie – alte raporturi, asimilate de lege cu raporturile de familie, în anumite privinţe

Reglementarea centrală a Dreptului Familiei este constituită din Codul Familiei. Conform Codului Familiei, în România statul ocroteşte căsătoria şi familia; el sprijină, prin măsuri economice şi sociale, dezvoltarea şi consolidarea familiei. Statul apara interesele mamei şi copilului şi manifestă deosebită grijă pentru creşterea şi educarea tinerei generaţii. Familia are la baza căsătoria liber consimţită între

 

CASA DE AVOCATURA COLTUC VA JUTA IN ORICE PROBLEMA DE DREPTUL FAMILIEI

Legislatie Dreptul FAMILIEI

Lege nr. 257/2008 pentru modificarea alin. (1) al art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului
Lege nr. 236/2008 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala
Lege nr. 174/2008 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 97/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii

Legea nr. 396/2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei
Legea nr 274/2004, legea privind infiintarea, organizarea si functionarea Oficiului Roman pentru Adoptii
Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului
Legea nr 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei
Lege nr. 319/1944, privind Dreptul de mostenire al sotului supravietuitor
Legea 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie
Codul Familiei – Ocrotirea celor lipsiti de capacitate, a celor cu capacitate restransa si a altor persoane
Codul Familiei – Rudenia
Codul Familiei – Casatoria

Comentarii si intrebari .CASA DE AVOCATURA AJUTA TOATA DIASPORA

Ambasade in Romania

(Varsovia)
Chancellory of Afganistan
(Bucuresti)
Embassy of South Africa
(Bucuresti)
Embassy of Albania
(Bucuresti)
(Varsovia)
Chancellory of Afganistan
(Bucuresti)
Embassy of South Africa
(Bucuresti)
Embassy of Albania
(Bucuresti)
Embassy of Algeria
(Belgrad)
Chancellory of Angola
(Bucuresti)
Embassy of Saudi Arabia
(Bucuresti)
Embassy of Argentina
(Bucuresti)
Embassy of Armenia
(Belgrad)
Embassy of Australia
(Bucuresti)
Consulate of Australia
(Bucuresti)
Embassy of Austria
(Bucuresti)
Consulate of Austria
(Timisoara)
Consulatul Onorific al Austriei la Timisoara
(Bucuresti)
Embassy of Azerbaidjan
(Paris)
Chancellory of Bangladesh
(Bucuresti)
Embassy of Belarus
(Bucuresti)
Embassy of Belgium
(Moscova)
Chancellory of Benin
(Stockholm)
Chancellory
(Londra)
Chancellory of Botswana
(Bucuresti)
Embassy of Brazil
(Bucuresti)
Embassy of Bulgaria
(Bucuresti)
Consulate of Bulgaria
(Roma)
Chancellory of Burkina Faso
(Moscova)
Chancellory of Burundi
(Moscova)
Chancellory of Cameroon
(Bucuresti)
Embassy of Canada
(Bucuresti)
Embassy of Czech Republic
(Bucuresti)
Embassy of Chile
(Bucuresti)
Embassy of China
(Constanta)
Consulate of China
(Bucuresti)

 

 

http://www.ambasada.ro/2/ambasade.html

Presa internationala

Pagina Presa internationala va este oferita de www.coltuc.ro

Australia | Austria | Bahrain | Belarus | Belgia | Brazilia | Bulgaria | Canada | Cehia | China | Cipru | Columbia | Croatia

Australia 

 


Austria

 

 

sus^


Bahrain 

 


Belarus

 

 

sus^


Belgia

 

 

sus^


Brazilia

 

 

sus^


Bulgaria 

 


Canada

 

 

sus^


Cehia 

 

sus^


China

 

 


Cipru

 

 

sus^


Columbia 

 


Croatia

 

 

sus^


Danemarca

 

 

sus^


Egipt 

 

sus^


Elvetia

 

 

sus^


Emiratele Arabe Unite 

 


Estonia

 

 

sus^


Franta 

 

sus^


Germania 

 


Grecia

 

 

sus^


India

 

 

sus^


Israel 

 


Italia 

 

sus^


Japonia 

 

sus^


Marea Britanie 

 


Moldova 

 


Norvegia

 

 

sus^


Peru 

 

sus^


Polonia 

 

sus^


Rusia

 

 

sus^


Singapore 

 

sus^


Slovacia 

 

sus^


Spania 

 

sus^


Statele Unite ale Americii

 

 

sus^


Suedia 

 

sus^


Tunisia 

 

sus^


Turcia

 

 

sus^


Ucraina 

 

sus^


Ungaria 

 

sus^


Yemen 

Casatoria in strainatate.CASA DE AVOCATURA COLTUC VA AJUTA

Cuplurile care doresc sa se casatoreasca in Australia trebuie sa depuna un formular de intentie de casatorie pe teritoriul australian. Acest formular trebuie depus cu cel putin o luna inaintea ceremoniei (si nu mai devreme de 6 luni).De asemenea, formularul trebuie semnat de un Consul oficial australian sau un Ofiter diplomatic.

Printre actele necesare se numara si cele de identificare: pasaport, certificat de nastere etc.

O persoana, pentru a se casatori in Australia, trebuie sa aiba peste 18 ani si sa fie asistata de 2 martori.

Dupa ceremonie, cuplul primeste un certificat de casatorie recunoscut in majoritatea tarilor.

Franta

 

1. Cetatenii romani care doresc sa se casatoreasca la primariile din Franta pot obtine, la cerere, în vederea constituirii dosarului solicitat de autoritatile franceze, urmatoarele acte:

  • traducerea legalizata a originalului certificatului de nastere, pentru care se percepe o taxa de 70 euro. In cazul în care exista o traducere a certificatului efectuata de un traducator autorizat, legalizarea costa 30 euro;
  • certificatul de cutuma, 40 euro;
  • declaratia persoanei, semnata în fata consulului si legalizata, privind statutul de necasatorit , 30 euro. Persoanele divortate trebuie sa prezinte hotararea de divort cu mentiunea ca sentinta este definitiva, iar cele vaduve vor prezenta certificatul de deces al sotului sau sotiei decedate. Nu se accepta plata prin cec.

Dupa efectuarea casatoriei, aceasta trebuie transcrisa în starea civila din Romania.


2. Incheierea casatoriei la Ambasada

Pentru oficierea casatoriei la ambasada, este necesar ca viitorii soti sa aiba drept de sedere permanenta in Franta. Ambasada poate incheia casatorii atat intre doi cetateni romani, cat si intre un cetatean roman si un cetatean strain, daca legea statului acelui cetatean nu se opune.

Oficierea casatoriei va avea loc dupa trecerea unui termen de 10 zile de la data depunerii cererii insotita de celelalte acte mentionate in cele ce urmeaza.


2.1. Incheierea casatoriei intre doi cetateni romani

Pentru a se putea oficia incheierea casatoriei la Ambasada, cetatenii romani trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

  • barbatul sa fi implinit varsta de 18 ani, iar femeia sa fi implinit varsta de  16 ani;
  • sa nu fie deja casatoriti;
  • sa prezinte documente de identitate valabile (pasapoarte) si dreptul de sedere in Franta.

Acte necesare

  1. declaratia de casatorie, semnata de viitorii soti la sediul Ambasadei;
  2. pasapoartele romanesti sau alte documente de identitate romanesti valabile (care nu au expirat);
  3. certificatele de nastere in original;
  4. o declaratie scrisa si semnata personal, la sediul Ambasadei, de catre fiecare dintre viitorii soti, din care sa rezulte situatia casatoriilor anterioare.
    Situatia casatoriilor anterioare se dovedeste, dupa caz, cu urmatoarele:
    – copia sentintei de divort sau a hotararii de anulare a unei casatorii anterioare;
    – certificatul de deces al fostului sot;
    – certificatul de casatorie anterior, cu mentiunea desfacerii casatoriei;
  5. certificate medicale individuale privind starea sanatatii viitorilor soti, din care sa rezulte clar daca sunt sau nu apti pentru a incheia casatoria; aceste certificate sunt valabile 14 zile de la data emiterii.

Atentie!
Pentru actele prezentate de solicitanti care sunt redactate intr-o limba straina este necesara traducerea efectuata la unul din traducatorii autorizati.
Pentru legalizarea fiecarei traduceri taxa consulara este 30 de euro.


2.2. Incheierea casatoriei intre un cetatean roman si un cetatean strain

Pentru a se putea oficia incheierea casatoriei la Ambasada sau Consulatul roman, solicitantii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

  • barbatul sa fi implinit varsta de 18 ani, iar femeia sa fi implinit varsta de  16 ani;
  • sa nu fie deja casatoriti;
  • sa prezinte documente de identitate valabile (pasapoarte) si dreptul de sedere in Franta.
  • legea tarii cetateanului strain sa nu prevada un impediment la casatorie.

Acte necesare pentru cetateanul roman

  1. declaratia de casatorie, semnata la sediul Ambasadei;
  2. pasaportul romanesc sau alte documente de identitate romanesti, valabile (care nu au expirat);
  3. certificatul de nastere in original;
  4. o declaratie scrisa si semnata personal, la sediul Ambasadei, din care sa rezulte situatia casatoriilor anterioare.
    Situatia casatoriilor anterioare se dovedeste, dupa caz, cu urmatoarele:
    – copia sentintei de divort sau a hotararii de anulare a unei casatorii anterioare;
    – certificatul de deces al fostului sot;
    – certificatul de casatorie anterior, cu mentiunea desfacerii casatoriei;
  5. certificatul medical privind starea sanatatii sale, din care sa rezulte clar daca este sau nu apt pentru a  incheia casatoria; acest certificate este  valabil 14 zile de la data emiterii.

Acte necesare pentru cetateanul strain

  1. declaratia de casatorie, semnata la sediul Ambasadei;
  2. un document de identitate valabil (pasaport);
  3. certificatul de nastere in original;
  4. un certificat de celibat, eliberat de autoritatile competente ale statului al carui cetatean este, sau de catre misiunea diplomatica ori oficiul consular competent al acelui stat in Franta;
  5. un certificat de cutuma privind conditiile de forma si de fond ale incheierii casatoriei potrivit legii statului al carui cetatean este. Acest certificat va fi eliberat, de asemenea, fie de autoritatile competente ale statului al carui cetatean este, fie de catre misiunea diplomatica sau oficiul consular competent al acelui stat in Franta.

Atentie!
Pentru actele prezentate de solicitanti care sunt redactate intr-o limba straina este necesara traducerea efectuata la unul din traducatorii autorizati.
Pentru legalizarea fiecarei traduceri taxa consulara este 30 de euro.

Sursa: www.mae.ro


 

Germania

 

Cerintele pentru persoanele de alte nationalitati care doresc sa se casatoreasca in Germania sunt numeroase si uneori greu de indeplinit. Conceptul de nunta legala rapida, intalnit in Las Vegas, nu este disponibil in Germania. Cea mai buna solutie ar fi sa se apeleze la o agentie de nunti profesionala cu experienta in intocmirea actelor.

Documente oficiale necesare:

– Pasaport
– Certificat de nastere (forma ce include numele parintilor)
– Certificat de divort, Certificat de deces (vaduv), doar daca este cazul
– Ledigkeitbescheinigung (acesta este un certificat care dovedeste ca nu exista impedimente pentru casatorie, ambele parti fiind necasatorite)

Ceremonia religioasa poate avea loc doar dupa ceremonia civila.

sus^


 

Italia

In Italia, este foarte important ca numele intreg sa fie scris in aceeasi forma ca in urmatoarele documente, altfel autoritatile nu le vor accepta:

– Pasaport

– Certificat care atesta ca nu exista impediemente pentru casatorie

– Nulla Osta (acesta este un document necesar doar persoanelor care vor sa se casatoreasca in Italia si sunt de alte nationalitate; modalitatea de obtinere a acestui document difera de la o nationalitate la alta)

Documentele completate expira dupa 3 luni. Toate cuplurile casatorite civil in Italia primesc un certificat de casatorie international recunoscut in toate tarile.

sus^


 

 

Marea Britanie

 Pentru oficierea casatoriei la ambasada, este necesar ca viitorii soti sa aiba drept de sedere in Marea Britanie. Ambasada poate incheia casatorii atat intre doi cetateni romani, cat si intre un cetatean roman si un cetatean strain, daca legea statului acelui cetatean nu se opune.

Oficierea casatoriei va avea loc dupa trecerea unui termen de  minimum 10 zile de la data depunerii cererii insotita de celelalte acte mentionate in cele ce urmeaza. In termenul de 10 zile sunt incluse atat ziua in care a fost facuta declaratia de casatorie cat si ziua in care se incheie casatoria. Totodata, intre data depunerii actelor si data oficierii casatoriei nu trebuie sa treaca mai mult de 14 zile, termenul de valabilitate a certificatelor medicale. Prin urmare, casatoria se oficiaza intre a 10-a si a 14-a zi de la data depunerii declaratiei de casatorie impreuna cu toate actele cerute de lege.

Cetatenii romani trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

– barbatul sa fi implinit varsta de 18 ani, iar femeia sa fi implinit varsta de  16 ani;
– sa nu fie deja casatoriti;
– sa prezinte documente de identitate valabile (pasaport si carte de identitate) precum si dreptul de sedere in Marea Britanie.

 Acte necesare

a) cererea de casatorie, semnata de viitorii soti la sediul Ambasadei
b) declaratia de casatorie, semnata de viitorii soti la sediul Ambasadei;
c) cate o declaratie scrisa si semnata personal, la sediul Ambasadei, de catre fiecare dintre viitorii soti, din care sa rezulte situatia casatoriilor anterioare, precum si faptul ca viitorii soti au luat la cunostinta de starea de sanatate a celuilat.

Situatia casatoriilor anterioare se dovedeste, dupa caz, cu urmatoarele: 
– copia leagalizata a sentintei de divort sau a hotararii de anulare a unei casatorii anterioare; certificatul de deces al fostului sot;
– certificatul de casatorie anterior, cu mentiunea desfacerii casatoriei

d) certificatele de nastere in original;
e) pasapoartele romanesti
f) carte de identitate sau permis de conducere romanesti valabile; pentru cetatenii romani cu domiciliul in Marea Britanie adresa poate fi probata cu extras de cont bancar, facturi plata energie electrica, telefon, apa.
g) certificate medicale individuale privind starea sanatatii viitorilor soti, din care sa rezulte clar daca sunt sau nu apti pentru a incheia casatoria, traduse la unul din traducatorii autorizati de ambasada;
h) copie pasapoarte martori

LA CEREMONIA DE CASATORIE TREBUIE SA FIE PREZENTI VIITORII SOTI INSOTITI DE DOI MARTORI, CETATENI ROMANI, ADULTI, CU DREPT DE SEDERE IN MAREA BRITANIE 

 

Incheierea casatoriei intre un cetatean roman si un cetatean strain

Pentru a se putea oficia incheierea casatoriei la Ambasada sau Consulatul roman, solicitantii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
– barbatul sa fi implinit varsta de 18 ani, iar femeia sa fi implinit varsta de  16 ani;
– sa nu fie deja casatoriti;
– sa prezinte documente de identitate valabile (pasapoarte) si dreptul de sedere in Marea Britanie.
– legea tarii cetateanului strain sa nu prevada un impediment la casatorie.

 

Acte necesare pentru cetateanul roman

a) cererea de casatorie, semnata la sediul Ambasadei
b) declaratia de casatorie, semnata la sediul Ambasadei;
c) o declaratie scrisa si semnata personal, la sediul Ambasadei, din care sa rezulte situatia casatoriilor anterioare, precum si faptul ca sotul roman a luat la cunostinta de starea de sanatate a celuilat.

Situatia casatoriilor anterioare se dovedeste, dupa caz, cu urmatoarele: 
– copia leagalizata a sentintei de divort sau a hotararii de anulare a unei casatorii anterioare; certificatul de deces al fostului sot;
– certificatul de casatorie anterior, cu mentiunea desfacerii casatoriei

d) certificatul de nastere in original;
e) pasaportul romanesc;
f) carte de identitate sau permis de conducere romanesti valabile; pentru cetatenii romani cu domiciliul in Marea Britanie adresa poate fi probata cu extras de cont bancar, facturi plata energie electrica, telefon, apa.
g) certificatul medical privind starea sanatatii sale, din care sa rezulte clar daca este sau nu apt pentru a  incheia casatoria; acest certificate este  valabil 14 zile de la data emiterii.
h) copie pasapoarte martori

 

Acte necesare pentru cetateanul strain

a) cererea de casatorie, semnata la sediul Ambasadei
b) declaratia de casatorie, semnata la sediul Ambasadei;
c) o declaratie scrisa si semnata personal, la un notar public/solicitor din Marea Britanie  din care sa rezulte situatia casatoriilor anterioare, precum si faptul ca sotul cetatean strain a luat la cunostinta de starea de sanatate a celuilat.

Situatia casatoriilor anterioare se dovedeste, dupa caz, cu urmatoarele: 
– copia leagalizata a sentintei de divort sau a hotararii de anulare a unei casatorii anterioare; certificatul de deces al fostului sot;
– certificatul de casatorie anterior, cu mentiunea desfacerii casatoriei

d) certificatul de nastere in original;
e) pasaportul  britanic sau pasaportul altui stat cu visa britanica;
f) dovada a domiciliului in UK (adresa poate fi probata cu carnet de conducere britanic, extras de cont bancar, facturi plata energie electrica, telefon, apa).
g) certificatul medical privind starea sanatatii sale, din care sa rezulte clar daca este sau nu apt pentru a  incheia casatoria; acest certificate este  valabil 14 zile de la data emiterii.
h) un certificat de celibat, eliberat de autoritatile competente ale statului al carui cetatean este, sau de catre misiunea diplomatica ori oficiul consular competent al acelui stat in Marea Britanie;
i) un certificat de cutuma privind conditiile de forma si de fond ale incheierii casatoriei potrivit legii statului al carui cetatean este. Acest certificat va fi eliberat, de asemenea, fie de autoritatile competente ale statului al carui cetatean este, fie de catre misiunea diplomatica sau oficiul consular competent al acelui stat in Marea Britanie.

 

ATENTIE!

Pentru actele prezentate de solicitanti care sunt redactate intr-o limba straina este necesara traducerea, (inclusiv a apostilelor) efectuata la unul din traducatorii autorizati. Lista traducatorilor autorizati de Ambasada se gaseste pe web site-ul Ambasadei.

Actele britanice si cele ale statului de cetatenie vor avea aplicata apostila Conventiei de la Haga. Pentru actele britanice aceasta este emisa  de Foreign And Commonwealth Office – Biroul Legalizari, Old Admiralty Building, Whitehall, London SW1A 2LG,tel. 020 7008 1111, Fax. 020 7008 1010, http://www.fco.gov.uk/legalisation.

 LA CEREMONIA DE CASATORIE TREBUIE SA FIE PREZENTI VIITORII SOTI INSOTITI DE DOI MARTORI, CETATENI ROMANI, ADULTI, CU ACTE DE IDENTITATE VALABILE.

Sursa: www.mae.ro

sus^


 

 

Portugalia

1.Incheierea casatoriei intre doi cetateni romani

    * DECLARATIE DE CASATORIE, semnata de ambii soti la sediul Ambasadei (45 Euro);
    * cate o declaratie scrisa si semnata personal, la sediul Ambasadei, de catre fiecare dintre viitorii soti, din care sa rezulte situatia casatoriilor anterioare, iar daca este cazul copia sentintei de divort sau a hotararii de anulare a unei casatorii anterioare; hotararile judecatoresti pronuntate in strainatate trebuie,in prealabil, sa fie recunoscute si investite cu formula executorie de catre instanta competenta din Romania / certificatul de deces al fostului sot / certificatul de casatorie anterior, cu mentiunea desfacerii casatoriei (2 x 45 Euro);
    * certificate medicale privind starea sanatatii viitorilor soti, din care sa rezulte clar daca sunt sau nu apti pentru a incheia casatoria; aceste certificate sunt valabile 14 zile de la data emiterii (original si copie);
    * traducerea certificatelor medicale privind starea sanatatii viitorilor soti, cate 2 exemplare, legalizate de Ambasada ( 2 x 30 Euro);
    * adeverinta de la Junta de Freguesia privind domiciliul in Portugalia al unuia dintre viitorii soti;
    * traducerea adeverintei de la Junta de Freguesia privind domiciliul in Portugalia al unuia dintre viitorii soti, legalizata de Ambasada (30 Euro);
    * originale si 2 fotocopii certificate de nastere – sot, sotie;
    * originale si 2 fotocopii pasapoarte sot-sotie (filele 1-4).

Taxa totala: 225 Euro

Nota
Oficierea casatoriei va avea loc dupa trecerea unui termen de 10 zile de la data depunerii cererii insotita de celelalte acte mentionate.
Pentru actele prezentate de solicitanti care sunt redactate intr-o limba straina este necesara traducerea legalizata in limba romana.

2.Incheierea casatoriei intre un cetatean roman si un cetatean strain

Acte necesare pentru cetateanul roman:

    * declaratia de casatorie, semnata de viitorii soti la sediul Ambasadei (45 Euro);
    * pasaportul romanesc valabil sau alt document de identitate valabil, original si copie;
    * certificatul de nastere in original si copie;
    * o declaratie scrisa si semnata personal, la sediul Ambasadei, din care sa rezulte situatia casatoriilor anterioare (45 Euro),  daca este cazul;
    * copia sentintei de divort sau a hotararii de anulare a unei casatorii anterioare, hotararile judecatoresti pronuntate in strainatate trebuie,in prealabil, sa fie recunoscute si investite cu formula executorie de catre instanta competenta din Romania;
    * certificatul de deces al fostului sot;
    * certificatul de casatorie anterior, cu mentiunea desfacerii casatoriei;
    * certificatul medical privind starea sanatatii, din care sa rezulte clar daca este sau nu apt pentru a incheia casatoria; certificatul este valabil 14 zile de la data emiterii (original si copie);
    * traducerea certificatului medical (2 exemplare), legalizata la Ambasada (30 Euro);
    * adeverinta de la Junta de Freguesia privind domiciliulin Portugalia al sotului cetatean roman (original si copie);
    * traducerea adeverintei de la Junta de Freguesia privind domiciliulin Portugalia al sotului cetatean roman, legalizata de Ambasada, 2 exemplare (30 Euro).

Acte necesare pentru cetateanul strain:

    * un document de identitate valabil;
    * certificatul de nastere al sotului cetatean strain apostilat cu Apostila de la Haga sau legalizat sau supra-legalizat de autoritatile statului respectiv, conform legislatiei acestui stat si conventiilor internationale aplicabile (original si 2 fotocopii);
    * -traducerea certificatului de nastere al cetateanului strain, efectuata de unul dintre traducatorii autorizati de Ambasada (2 exemplare), legalizata de Ambasada (30 Euro);
    * un certificat de celibat, eliberat de autoritatile competente ale statului al carui cetatean este, sau de catre misiunea diplomatica ori oficiul consular competent al acelui statin tarain care se afla (original si copie)
    * traducerea certificatului de celibat, efectuata de unul dintre traducatorii autorizati de Ambasada (2 exemplare), legalizata de Ambasada (30 Euro);
    * un certificat de cutuma privind conditiile de forma si de fond ale incheierii casatoriei potrivit legii statului al carui cetatean este. Acest certificat va fi eliberat, de asemenea, fie de autoritatile competente ale statului al carui cetatean este, fie de catre misiunea diplomatica sau oficiul consular competent al acelui stat (original si copie);
    * traducerea certificatului de cutuma, efectuata de unul dintre traducatorii autorizati de Ambasada (2 exemplare), legalizata de Ambasada (30 Euro),
    * certificatul medical privind starea sanatatii, din care sa rezulte clar daca este sau nu apt pentru a incheia casatoria; certificatul este valabil 14 zile de la data emiterii (original si copie);
    * traducerea certificatului medical, efectuata de unul dintre traducatorii autorizati de Ambasada (2 exemplare), legalizata de Ambasada (30 Euro).

NOTA
Oficierea casatoriei va avea loc dupa trecerea unui termen de 10 zile de la data depunerii cererii insotita de celelalte acte mentionate.
Pentru actele prezentate de solicitanti care sunt redactate intr-o limba straina este necesara traducerea legalizata in limba romana.

Taxa totala: 270 Euro

Casatoriile au loc joia si se programeaza prin telefon, e-mail sau la consulat.

Pentru incheierea casatoriei la Registrul Civil portughez, de regula autoritatile locale solicita cetateanului roman urmatoarele acte care pot fi eliberate de Ambasada:

1. CERTIFICAT MATRIMONIAL:

    * cerere de efectuare a serviciului consular adresata d-lui Ambasador.
    * fotocopie a pasaportului solicitantului
    * fotocopie a cartii de identitate a viitorului sot
    * adeverinta de la primaria orasului in care s-a nascut ca nu a mai fost casatorit sau fotocopie a hotararii judecatoresti de divort sau fotocopie a certificatului de deces al sotului/sotiei.

Taxa consulara: 30 de euro

Nota: Adeverinta data de primarie poate fi inlocuita de o declaratie pe proprie raspundere, care se taxeaza suplimentar cu 45 de euro.

2. CERTIFICAT DE NATIONALITATE

    * cerere de efectuare a serviciului consular adresata d-lui Ambasador.
    * fotocopie a pasaportului solicitantului

Taxa consulara: 30 de euro

3. CERTIFICATUL DE NASTERE TRADUS SI LEGALIZAT

    * cerere de efectuare a serviciului consular adresata d-lui Ambasador.
    * fotocopie a pasaportului solicitantului;
    * certificatul de nastere,in original si doua fotocopii;
    * traducerea certificatului de nastere efectuata de unul dintre traducatorii aflati pe lista ambasadei, original si copie.

Lista cu persoanele din Portugalia autorizate sa efectueze traduceri din portugheza in romane  poate fi consultata pe site si este afisata la consulat. Ambasada nu are nici un fel de aranjament preferential cu nici unul dintre traducatori.

 

Sursa: www.mae.ro 

sus^


 

 

Romania

 

Acte necesare pentru inregistrarea casatoriei la oficiul starii civile:

– certificate de nastere in original si copie (nelegalizata)
– certificate medicale prenuptiale (valabile 14 zile de la data emiterii si care trebuie sa cuprinda mentiunea expresa ca persoana in cauza se poate casatori)
– buletine de identitate, actele de identitate sau pasapoartele (pentru cetatenii straini si pentru cetatenii romani care domiciliaza in strainatate), original si copie, valabile la data depunerii actelor si la data incheierii casatoriei (cel putin unul dintre solicitanti sa aiba domiciliul sau resedinta in localitatea unde se oficiaza casatoria)
– declaratia de casatorie- aceasta se face in baza declaratiei de casatorie data in scris in fata ofiterului de stare civila si care trebuie sa cuprinda dorinta de a se casatori, faptul ca cei care vor sa se casatoreasca au luat cunostinta reciproca de starea sanatatii lor si de conditiile prevazute in Codul familiei, ce nume de familie vor purta in timpul casatoriei.

In cazul in care unul din solicitanti nu e la prima casatorie mai e nevoie de:
– sentinta de divort in 2 exemplare, ambele ramase definitive si legalizate si timbre fiscale sau chitanta C.E.C. in valoare de 5.000 lei (in cazul in care casatoria anterioara a fost incheiata in localitatea unde se oficiaza casatoria);
– in cazul in care casatoria anterioara a fost incheiata in alta localitate, se va depune un singur exemplar din sentinta ramasa definitiva si legalizata.
sau
– certificatul de deces al celui decedat, in original si copie nelegalizata
– in cazul in care din casatoria anterioara au rezultat copii si acestia sunt in ingrijirea sotului/sotiei care se recasatoreste, se vor prezenta certificatele de nastere in original si copie nelegalizata;

In cazul in care unul sau ambii solicitanti sunt cetatenii straini mai e nevoie de
– certificatul de nastere, original, copie si traducere legalizata
– actul care atesta ca a fost desfacuta casatoria anterioara sau a incetat-original, copie si traducere legalizata
– dovada de la autoritatiile locale, in cazul in care exista conventie intre Romania si statul respectiv
– daca aceasta conventie nu exista, dovada se va elibera de Ambasada statului respectiv (dovada va cuprinde, in mod obligatoriu, faptul ca, in conformitate cu legea nationala ,sunt indeplinite conditiile si ca se poate casatori in Romania)
– in cazul in care ambii soti sunt cetateni straini sau cu domiciliul in strainatate va fi necesar sa se faca dovada sederii in municipiul in care se va solicita efectuarea casatoriei in intervalul cuprins intre data depunerii actelor si data oficierii casatoriei.
Si nu in ultimul rand viitori soti trebuie sa fie insotiti la oficierea casatoriei civile de doi martori, cu buletinele de identitate valabile.
Actele se depun la Starea Civila cu minimum 10 zile inainte de oficializarea casatoriei. Casatoria se poate incheia la expirarea termenului de 10 zile in care se cuprinde atat ziua in care a fost facuta declaratia de casatorie, cat si ziua in care se oficiaza casatoria. Dupa expirarea termenului de 10 zile, casatoria se poate incheia numai pana la expirarea termenului de valabilitate a certificatelor medicale.

sus^


 

 

Spania

 

Legea spaniola recunoaste atat casatoria civila cat si cea religiosa. Durata
aprobarii cererii pentru casatorie poate fi de pana la 8 saptamani. Persoanele sub 18 ani nu au voie sa se casatoreasca pe teritoriul Spaniei.

Formularul de aplicatie pentru casatoria civila poate fi obtinut de la Registrul Civil din Madrid – Calle Pradillo, 66, Madrid; Tel: +34(0)913973700 / Fax: +34(0)913973779.

Documente necesare:

– Formularul de aplicatie pentru casatorie
– Certificatul de nastere in original
– Dovada de libertate de casatorie – se poate obtine de la Registrul Civil
– In cazul in care una dintre parti nu este la prima casatorie, Certificatul de divort sau Certificatul de deces (vaduv/a)
– Certificatul de inscriptie consulara – poate fi obtinut de la ambasada sau consulat

Toate documentele din afara Spaniei trebuie sa fie legalizate. Este necesar ca documentele sa fie traduse in limba spaniola, traducerea fiind aprobata de Consulatul spaniol. Dupa ceremonia civila, certificatul de casatorie trebuie legalizat la Secretaria de Gobierno, Tribunal Superior de Justicia, Autonomous Community, General Castanos 1, Madrid.

sus^


 

 

Incheierea unei casatorii la Ambasada Romaniei

 

Doriti sa va casatoriti la Ambasada?

Ambasadorul poate incheia casatorii atat intre doi cetateni romani, cat si intre un cetatean roman si un cetatean strain, daca legea statului acelui cetatean nu se opune. Oficierea casatoriei va avea loc dupa trecerea unui termen de 10 zile de la data depunerii cererii insotite de celelalte acte mentionate in cele ce urmeaza.

Incheierea casatoriei intre doi cetateni romani

Pentru a se putea casatori la Ambasada, cetatenii romani trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

– barbatul sa fi implinit varsta de 18 ani, iar femeia sa fi implinit varsta de 16 ani;
– sa nu fie deja casatoriti;
– sa prezinte documente de identitate valabile (pasapoarte sau carti de identitate).

Acte necesare :

1. Declaratia de casatorie (11.5.c), semnata de viitorii soti la sediul Ambasadei. Din declaratie rezulta: vointa de a se casatori; faptul ca indeplinesc cerintele prevazute de art. 4-10 din Codul familiei, cu privire la indeplinirea conditiilor de fond si lipsa impedimentelor la casatorie; declaratia ca au luat cunostinta reciproc de starea lor de sanatate; numele purtat in timpul casatoriei;

2. Pasapoartele sau cartile de identitate valabile, originale si fotocopii;

3. Certificatele de nastere, originale si fotocopii;

4. Declaratie scrisa personal, semnata la sediul Ambasadei privind situatia casatoriilor anterioare, insotita, cand este cazul, de:
– copia sentintei de divort sau a hotararii de anulare a unei casatorii anterioare, definitiva si irevocabila;
– certificatul de deces al fostului sot;
– certificatul de casatorie anterior, cu mentiunea desfacerii casatoriei;

5. Certificate medicale (prenuptiale), originale, in care sa se precizeze daca viitorii soti sunt sau nu apti pentru a incheia casatoria; aceste certificate sunt valabile 14 zile de la data emiterii.

N.B. Actele prezentate de solicitanti care sunt redactate intr-o limba straina este necesar sa fie insotite de traducerea corespunzatoare in limba romana, efectuata de un traducator autorizat, legalizata de un notar si, daca este facuta intr-o tara a Uniunii Europene, prevazuta cu apostila Conventiei de la Haga (in Luxemburg eliberata de Ministerul Afacerilor Externe, in Germania de Ministerul de interne de Land, in Franta de Prefectura etc). Traducerea se poate de asemenea efectua direct la Ambasada. Pentru traducere, taxa consulara este de 40 euro/pag, iar legalizarea traducerii este de 30 euro pentru fiecare document.

2. Incheierea casatoriei intre un cetatean roman si un cetatean strain

Sotul strain va prezenta in plus:

1. Certificatul de celibat, eliberat de autoritatile competente ale statului al carui cetatean este sau de catre misiunea diplomatica ori oficiul consular competent al acelui stat in Luxemburg;

2. Certificatul de cutuma privind conditiile de forma si de fond cerute de legea sa nationala pentru incheierea casatoriei, eliberat de autoritatile competente ale statului al carui cetatean este, fie de catre misiunea diplomatica sau oficiul consular competent al acelui stat in Luxemburg.

Precizari:

– in ziua primirii declaratiei de casatorie, consulul va dispune afisarea acesteia in holul Ambasadei, astfel incat orice persoana sa poata face opozitie la casatorie in termen de 10 zile. Opozitia se face in scris, precizand motivul care impiedica incheierea casatoriei si dovezile pe care se sprijina.
– termenul legal in care se poate incheia casatoria este de 10 zile de la data cand a fost inregistrata declaratia de casatorie. Dupa expirarea termenului de 10 zile, casatoria se poate incheia numai pana la limita de valabilitate a certificatelor medicale care este de 14 zile, conform instructiunilor Ministerului Sanatatii nr. Xii/C.1/2758 din 24.07.1971.
– in cazul in care unul dintre soti nu cunoaste limba romana sau in cazul incheierii casatoriei intre surdo-muti se va incheia impreuna cu interpretul autorizat un proces verbal in care va fi consemnat faptul ca sotii si-au dat consimtamantul in cunostinta de cauza.
– cei doi soti vor semna in registrele de stare civila pentru exactitatea datelor inscrise, cu numele pe care au convenit sa le poarte in timpul casatoriei. Rectificarea sau completarea ulterioara a actelor de stare civila se poate face numai in temeiul unei hotarari judecatoresti.

SURSA

Comunitati romanesti

Comunitatea romaneasca din Australia

Romanii din Australia pe internet:

Emigrare

Formulare emigrare

Locuri de munca: SeekJob SearchJobNetMyCareerManpower

Belgia

 

 

Formulare emigrare

Locuri de munca: Belgium JobsA-ZJobsCareer

 


 

Canada

 

 

Formulare emigrare

Locuri de munca: Monster.com (CAN)JobStarCareerClickJobSharkCanJobs

 


 

Franta

 

 

Formulare emigrare

Locuri de munca: APEC ANPECadres OnlineExpatica

 


 

Germania

 

 

Formulare emigrare

Locuri de munca: MonsterStellenanzeigenStepstoneJobscout24JobwareStellen-online

 


 

Marea Britanie

 

 

Formulare emigrare

Locuri de munca: Monster UKJobsiteJobserveTotaljobsJobcentreplusFish4

 


 

Noua Zeelanda

 

 

Formulare emigrare

Locuri de munca: NetCheckSeek NZPipersJobStuffJob Universe

 


 

Statele Unite ale Americii

 

 

Formulare emigrare

Locuri de munca: USAJobsJob bank USATop USA JobsAllStarJobsPlacement USA

 


 

Olanda

 

 

Formulare emigrare

Locuri de munca: StepstoneMonsterboardJobbingmallVacaturebankJobnews

sursa

http://www.ambasada.ro/subpagini/11/emigrare.html

 

CASA DE AVOCATURA COLTUC

Categoriile de documente necesare eliberarii de pasaport

Cetatenii romani care indeplinesc conditiile prevazute de Legea nr. 248 / 2005 au garantat dreptul la libera circulatie si, in mod corespunzator, au dreptul la eliberarea, detinerea si folosirea unui pasaport in conditiile legii.

Pasaportul face dovada identitatii si cetateniei titularului si ii da dreptul de a iesi si de a intra in tara prin oricare dintre punctele de trecere a frontierei deschise traficului international de calatori.

In strainatate, pasaportul da dreptul titularului la asistenta si protectie din partea misiunilor diplomatice si a oficiilor consulare ale Romaniei.Pasaportul este proprietatea statului roman.

Tipurile de pasapoarte eliberate cetatenilor romani in conditiile legii sunt: diplomatic, de serviciu si simplu.

Pasapoartele simple se elibereaza de catre Ministerul Internelor si Reformei Administrative, prin serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple, cetatenilor romani care nu se afla in una dintre situatiile de suspendare a dreptului de a calatori in strainatate.

Pasapoartele simple se pastreaza de catre titulari, care au obligatia de a nu le instraina, cu exceptia situatiilor in care documentele se retin de autoritatile competente sau se depun la misiunile diplomatice ori oficiile consulare straine, in vederea aplicarii vizei.

Pasapoartele simple ale minorilor care nu au implinit varsta de 14 ani se pastreaza de catre parintii acestora, reprezentantii legali sau, dupa caz, de catre insotitori, atunci cand minorii se deplaseaza in strainatate impreuna cu alte persoane, in conditiile prezentei legi.

Pasapoartele simple pot fi retinute numai de catre organele de politie, autoritatile judiciare, misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei din strainatate, serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple, precum si cele pentru evidenta persoanelor, doar in cazul in care situatia o impune, pentru exercitarea atributiilor specifice prevazute de lege. In aceste situatii autoritatile care retin pasapoartele au obligatia sa elibereze titularului o dovada care sa ateste faptul ca pasaportul a fost retinut, precum si motivele care au stat la baza acestei masuri.

Valabilitatea pasapoartelor simple este de:

– 3 ani pentru persoanele care nu au implinit 14 ani;
– 5 ani pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 14 si 25 de ani;
– 10 ani pentru persoanele care au implinit varsta de 25 de ani.

Cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple se depun personal de catre solicitanti, in tara, la serviciile publice comunitare pentru evidenta persoanelor ori la serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple in a caror raza de competenta au domiciliul sau, dupa caz, resedinta, iar in strainatate, la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei.

Persoanele care, din motive obiective, nu se pot prezenta personal la serviciile publice comunitare pot depune cererile prin mandatar, cu procura speciala, autentificata in tara de notarul public iar in strainatate de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale Romaniei.

Termenele de eliberare a pasapoartelor

– termenul pentru eliberarea pasapoartelor simple este de 20 zile lucratoare.
– termenul de solutionare a cererilor de eliberare a pasapoartelor cu plata tarifului suplimentar de 100 LEI este de 3 zile lucratoare de la data depunerii cererii.

Cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple in regim de urgenta se depun la serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple.

In cazul cererilor depuse la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei in strainatate, termenul de eliberare a pasapoartelor este de 90 zile calendaristice de la data depunerii cererii.

Documentele necesare pentru:

1. Eliberarea sau preschimbarea pasaportului simplu:

– cererea tip model 1 si anexa (cartonas);
– cartea de identitate, cartea de identitate provizorie sau, dupa caz, buletinul de identitate, aflate in termen de valabilitate, in original si copie xerox. Cartea de identitate provizorie poate fi acceptata doar daca este insotita de certificatul de nastere, in original si copie xerox. in cazul prezentarii buletinului de identitate sau a cartii de identitate provizorii, se vor anexa 2 copii xerox;
– dovada achitarii taxelor si tarifelor de emitere a pasaportului:
• 32 LEI – taxa consulara (se poate achita la agentiile CEC sau Trezorerie);
• 64,20 LEI – costul pasaportului (se poate achita la agentiile CEC sau sucursalele BCR);
– pasaportul anterior, daca este cazul.
Depunerea cererii de eliberare a unui nou pasaport de catre mandatar:

Persoanele care din motive obiective nu se pot prezenta personal  pot depune cererile prin mandatar, cu procura speciala, autentificata in tara de notarul public iar in strainatate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei.

In acest caz, cererile vor fi insotite de urmatoarele documente:

– cartea de identitate, cartea de identitate provizorie sau, dupa caz, buletinul de identitate al titularului, aflate in termen de valabilitate, in original si copie xerox. Cartea de identitate provizorie poate fi acceptata doar daca este insotita de certificatul de nastere, in original si copie xerox. in cazul prezentarii buletinului de identitate sau a cartii de identitate provizorii, se vor anexa 2 copii xerox;
– dovada achitarii taxelor si tarifelor de emitere a pasaportului:
• 32 LEI – taxa consulara (se poate achita la agentiile CEC sau Trezorerie);
• 64,20 LEI – costul pasaportului (se poate achita la agentiile CEC sau sucursalele BCR);
– pasaportul anterior, daca este cazul;
– procura speciala, autentificata in tara de notarul public iar in strainatate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare;
– 2 foto color (dimensiune 3,5 x 4,5 cm) ale titularului. In cazul procurilor autentificate in strainatate, una dintre fotografii va fi aplicata pe procura sau pe cerere, identitatea titularului fiind confirmata de functionarul consular prin semnatura si stampila;
– actul de identitate, aflat in termen de valabilitate, al mandatarului, original si copie xerox.

In situatia depunerii cererilor prin procura speciala autentificata la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei in strainatate, copiile documentelor mentionate- respectiv actul de identitate si pasaportul titularului-se certifica de catre functionarul consular, nefiind in acest caz necesara prezentarea lor in original.

2. Eliberarea pasaportului in caz de furt, pierdere, deteriorare sau distrugere:

– cerere model nr. 3
– cartea de identitate, cartea de identitate provizorie sau, dupa caz, buletinul de identitate, aflate in termen de valabilitate, in original si copie xerox. Cartea de identitate provizorie poate fi acceptata doar daca este insotita de certificatul de nastere, in original si copie xerox. In cazul prezentarii buletinului de identitate sau a cartii de identitate provizorii, se vor anexa 2 copii xerox;
– dovada achitarii taxelor si tarifelor de emitere a pasaportului:
• 32 LEI – taxa consulara (se poate achita la agentiile CEC sau Trezorerie);
• 64,20 LEI – costul pasaportului (se poate achita la agentiile CEC sau sucursalele BCR);

PIERDEREA pasaportului se declara de titular la cea mai apropiata unitate de politie sau la autoritatea care l-a eliberat, cu ocazia depunerii cererii pentru eliberarea unui nou pasaport, situatie in care titularul va declara pe propria raspundere imprejurarile producerii evenimentului.
in cazul declararii FURTULUI pasaportului simplu, este necesara prezentarea dovezii eliberate de organele de politie. In cazul declararii FURTULUI pasaportului simplu in strainatate, adeverinta va fi insotita si de o traducere a acesteia, efectuata de un traducator autorizat.
In cazul DISTRUGERII pasaportului simplu, se va prezenta pasaportul distrus sau deteriorat sau fragmente din acesta, cu conditia ca acestea sa cuprinda elemente care sa faca posibila identificarea documentului.

3. Minorii cu varsta de peste 14 ani:

Cererile (model nr. 1) vor fi insotite de urmatoarele documente:
– cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie, aflate in termen de valabilitate, in original si copie xerox. Cartea de identitate provizorie poate fi acceptata doar daca este insotita de certificatul de nastere, in original si copie xerox. In cazul prezentarii cartii de identitate provizorii, se vor anexa 2 copii xerox;
– dovada achitarii taxelor si tarifelor de emitere a pasaportului:
• 32 LEI – taxa consulara (se poate achita la agentiile CEC sau Trezorerie);
• 64,20 LEI – costul pasaportului (se poate achita la agentiile CEC sau sucursalele BCR);
– pasaportul anterior, daca este cazul;
– declaratia ambilor parinti, a parintelui supravietuitor, a parintelui caruia i-a fost incredintat minorul prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila sau, dupa caz, a reprezentantului legal, care sa ateste acordul cu privire la eliberarea unui pasaport simplu pentru minor;
– certificatul de deces, hotararea judecatoreasca de incredintare a minorului ramasa definitiva si irevocabila, in original si copie xerox, in cazul in care se prezinta doar declaratia unuia dintre parinti.

Declaratiile privind acordul cu privire la eliberarea pasaportului simplu pentru minor pot fi date in fata functionarului care primeste cererea. In acest caz, se prezinta si actele de identitate valabile ale parintilor, in original si copie xerox.

Declaratiile pot fi autentificate in tara de notarul public  iar in strainatate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei, precum si in fata autoritatilor straine, acestea din urma trebuind sa indeplineasca conditiile de supralegalizare prevazute de lege sau sa aiba aplicata apostila conform Conventiei cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 05.10.1961.

In cazul declaratiilor autentificate de autoritatile straine care indeplinesc conditiile de supralegalizare prevazute de lege sau au aplicata apostila conform Conventiei cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 05.10.1961, vor fi prezentate atat originalul, cat si o traducere legalizata.

4. Minorii cu varsta de pana la 14 ani:

FACILITATI PENTRU MINORI
Includerea in pasaportului parintilor si eliberarea pasaportului simplu pentru minorii care nu au implinit varsta de 14 ani nu necesita prezenta copilului la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple. Mai mult, includerea minorilor in pasapoartele parintilor odata cu emiterea pasapoartelor acestora, este scutita de plata taxelor consulare. In cazul unei includeri ulterioare eliberarii pasapoartelor parintilor, taxele sunt urmatoarele:
– 3 LEI – taxa consulara – pentru titularul pasaportului
– 3 LEI – includerea – pentru fiecare minor ce urmeaza a fi inclus.

Cererile pentru includerea (cerere model nr. 4) in pasapoartele ambilor parinti sau in pasaportul unuia dintre acestia trebuie sa fie insotite de urmatoarele documente:

– certificatul de nastere al minorului, in original si copie xerox;
– declaratia celuilalt parinte prin care isi exprima acordul cu privire la includerea minorului sau certificatul de deces, hotararea judecatoreasca de incredintare a minorului ramasa definitiva si irevocabila, in original si copie xerox;
– actele de identitate ale parintilor sau ale reprezentantului legal, aflate in termen de valabilitate, in original si copie xerox.

Declaratiile privind acordul cu privire la includerea minorului pot fi date in fata functionarului care primeste cererea. In acest caz, se prezinta si actele de identitate valabile ale parintilor, in original si copie xerox. Declaratiile pot fi autentificate in tara de notarul public iar in strainatate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei in strainatate, precum si in fata autoritatilor straine.

La depunerea cererii vor fi prezentate, pe langa documentele necesare, si 2 fotografii color identice, cu dimensiunile 35 x 45 mm pentru pasaport individual si cu dimensiunile 25 x 35 mm pentru includerea in pasaportul unuia dintre parinti. Confirmarea fotografiei reprezentandu-l pe minor se face de catre parinti in fata functionarului care primeste cererea la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple al localitatii de domiciliu. Cererile pentru includerea minorului ulterior eliberarii pasapoartelor parintilor se depun personal de catre acestia numai la sediul Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple al judetului de domiciliu.

4.A. Cererile care privesc INCLUDEREA (cerere model nr. 4) in pasapoartele ambilor parinti sau in pasaportul unuia dintre acestia vor fi insotite de urmatoarele documente:

– certificatul de nastere al minorului, in original si copie xerox;
– declaratia celuilalt parinte prin care isi exprima acordul cu privire la includerea minorului sau certificatul de deces, hotararea judecatoreasca de incredintare a minorului ramasa definitiva si irevocabila, in original si copie xerox;
– actele de identitate ale parintilor sau ale reprezentantului legal, aflate in termen de valabilitate, in original si copie xerox;

In cazul unei includeri ulterioare eliberarii pasapoartelor parintilor, taxele sunt urmatoarele:

• 3 LEI – taxa consulara (se poate achita la agentiile CEC sau Trezorerie);
• 3 LEI – includerea;

Declaratiile privind acordul cu privire la includerea minorului pot fi date in fata functionarului care primeste cererea. In acest caz, se prezinta si actele de identitate valabile ale parintilor, in original si copie xerox.

Declaratiile pot fi autentificate in tara de notarul public, iar in strainatate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei in strainatate, precum si in fata autoritatilor straine, acestea din urma trebuind sa indeplineasca conditiile de supralegalizare prevazute de lege sau sa aiba aplicata apostila conform Conventiei cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 05.10.1961.

Cererile pentru includerea minorului ulterior eliberarii pasapoartelor parintilor se depun numai la sediul Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple.

4.B. Cererile care privesc ELIBERAREA PASAPORTULUI SIMPLU pentru minorul care nu a implinit varsta de 14 ani se formuleaza de catre ambii parinti, de parintele supravietuitor, de parintele caruia i-a fost incredintat minorul prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila sau, dupa caz, de reprezentantul legal.

Cererile pot fi formulate doar de catre unul dintre parinti atunci cand este imputernicit de catre celalalt parinte prin procura speciala, autentificata in tara de notarul public iar in strainatate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei, ori cand exista acordul scris al acestuia, autentificat in aceleasi conditii.

Atunci cand, din motive obiective, nici unul dintre parinti nu se poate prezenta la serviciul public comunitar, cererile prevazute mai sus pot fi formulate de o persoana imputernicita de catre parinti prin procura speciala, autentificata in tara de notarul public iar in strainatate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei.

Cererile vor fi insotite de urmatoarele documente:

– certificatul de nastere al minorului, in original si copie xerox;
– dovada achitarii taxelor si tarifelor de emitere a pasaportului:
• 32 LEI – taxa consulara (se poate achita la agentiile CEC sau Trezorerie);
• 64,20 LEI – costul pasaportului (se poate achita la agentiile CEC sau sucursalele BCR);
– pasaportul anterior, daca este cazul;
– actele de identitate ale parintilor sau ale reprezentantului legal, aflate in termen de valabilitate, in original si copie xerox;

Persoanele domiciliate in municipiul Bucuresti pot depune cererile pentru eliberarea pasapoartelor la ghiseele special amenajate, amplasate in incinta sectiilor de politie de sector:
Sector 1 – Sectia 4, Sectia 5
Sector 2 – Sectia 6, Sectia 8
Sector 3 – Sectia 12
Sector 4 – Sectia 14
Sector 5 – Sectia 17, Sectia 18
Sector 6 – Sectia 21, Sectia 22,
cat si la Serviciul public comunitar pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor al mun. Bucuresti – din str. Nicolae Iorga nr. 27,

sector 1.

5. Eliberarea dovezilor privind dreptul de folosire a pasaportului:

– cererea formulata in scris de solicitant, care trebuie sa cuprinda: nume, prenume, data si locul nasterii, domiciliul stabil, seria si numarul pasaportului si motivul pentru care solicita adeverinta;
– copii ale pasaportului si actului de identitate;
– chitanta prin care face dovada achitarii taxei consulare in valoare de 22 LEI;
sursa

Aproximativ 30.000 de romani din Italia si Spania vor vota pe 30 noiembrie

Din Italia si Spania s-ar putea strange peste 30.000 de voturi la 30 noiembrie, potrivit liderilor comunitatilor de romani, care atrag insa atentia ca romanii sunt destul de dezamagiti de candidatii propusi de partide si, in plus, sunt si destul de slab informati in legatura cu modalitatea de vot, relateazã News In

Dintre cei peste un milion de romani din Spania si Italia cu drept de vot, vor merge la urne cel mult 30.000. Acestia simt totusi ca actualii candidati nu le-ar putea reprezenta interesele in Parlament, potrivit declaratiilor facute pentru NewsIn de mai multi lideri ai comunitatilor de romani din Italia si Spania. Fata de alti ani, considera acestia, s-ar putea ca interesul pentru alegeri sa fie „in usoara crestere”, dar dezamagirea ramane. Romanii din diaspora simt ca interesul politicienilor se indreapta asupra lor numai cu cateva saptamani inainte de alegeri.

Cea mai are nemultumire a romanilor din Italia si Spania este ca vor avea in Parlament numai un senator si doi deputati si ca acestia oricum nu stiu cum e „viata de imigrant”, care sunt nevoile si problemele romanilor care traiesc in strainatate si ce trebuie facut pentru acestia. Solutia? Ei propun ca pentru diaspora sa candideze fosti emigranti romani.

Iulian Manta, presedintele Asociatiei socio-culturale „Vocea Romanilor” din Italia si membru al Comitetului Executiv al FARI (Federatia Asociatiilor de Romani din Italia), a spus ca romanii sunt satui de promisiuni. „Politicienii isi aduc aminte de noi numai in campanie. Romanii sunt satui de promisiuni din care nu se realizeaza nimic. Cum ma poate reprezenta pe mine cineva in Parlament care nu stie cum e sa fii discriminat, cat de greu este sa iti obtii actele in strainatate, sa platesti rata la casa aici, in Italia?”, se intreaba acesta.

In Spania situatia este asemanatoare. Miguel Fonda Stefanescu, presedintele Federatiei Asociatiilor Romanesti din Spania (FEDROM), care cuprinde 28 de astfel de organizatii, sustine ca imigrantii romani din Spania isi doresc in Parlament un reprezentant care sa fi fost imigrant. „Cum sa ne reprezinte pe noi cineva care nu are niciun fel e legatura cu romanii din diaspora, cu viata petrecuta peste meleaguri? Politicienii care intra in Parlament alesi de diaspora trebuie sa fie fosti imigranti, oameni care au lucrat si au trait aici zi de zi si care stiu de ce probleme ne lovim noi aici”, considera Fonda Stefanescu.

O alta nemultumitre a romanilor din Spania este ca sunt adesea numiti de politicienii din Romania capsunari. „Daca nu au respect fata de de noi, atunci noi de ce sa avem fata de ei?”, atrage atetia presedintele FEDROM.

In opinia lui Iulian Manta, membru al FARI, mobilizarea romanilor din strainatate va fi scazuta. „Nu prea e interesat romanul de aceste alegeri. Vor fi cel mult 10.000-14.000 de romani care vor vota in Italia”, spun el. „Eu mi-as dori foarte mult sa voteze mai multi, pentru ca atunci s-ar ridica antenele de la Bucuresti si ar constientiza ca romanii din Italia au ceva de spus si ca merita sa fie ascultati. Numai in momentul in care s-ar prezenta la vot peste 30.000 de romani din Italia ar conta pentru politicienii din tara”, a accentuat Manta.

Si Stefanescu Fonda spune ca romanii din Spania nu sunt prea interesati de acest scrutin si ca sunt cam dezamagiti. „Noi incercam sa-i impingem sa mearga la vot, sa-si exprime optiune…Ei insa se plang ca vor sa se intoarca acasa si ca nimeni nu-i ajuta sa plece”, sustine presedintele FEDROM. „Vor vota probabil in jur de 20.000 de persoane, dar acest numar este un nimic pe langa cei aproape un milion de romani din Spania”, atrage atentia Stefanescu Fonda.

Exista aproximativ 200.000 de romani cu drept de vot domiciliati in strainatate, carora li se alatura foarte multi romani care au doar resedinta. In total, in strainatate vor fi trimise 620.000 de buletine de vot, dar potrivit statisticilor, la niciun scrutin de pana in prezent nu au votat mai mult de 70.000 de romani din afara granitelor, cu toate ca pana acum nu trebuiau sa faca dovada domiciliului sau a resedintei in strainatate.

 

Sursa: Adevarul

Regimul vizelor pentru cetatenii romani

Inainte de plecarea in strainatate va recomandam sa contactati ambasada statului in care efectuati calatoria, precum si ambasadele tarilor de tranzit, pentru obtinerea de informatii suplimentare privind conditiile particulare de intrare si sedere prevazute de legislatia locala.

Legenda:
v = este necesara obtinerea vizei
– = nu este necesara obtinerea vizei pentru scurt sejur

Pentru statele marcate cu * si bold – a se vedea notele de subsol

 

Nr.
crt.
TARA Pasaport
simplu
Pasaport de serviciu Pasaport diplomatic Perioada de scurt sejur (zile)
1 Afganistan V V V  
2 Africa de Sud V 90
3 Albania 90
4 Algeria V V 90
5 Andorra 90
6 Angola V V V  
7 Antigua si Barbuda 90
8 Arabia Saudita V V V  
9 Argentina 90
10 Armenia V 90
11 Australia V V V  
12 Austria 90
13 Azerbaidjan V 90
14 Bahamas* V V V  
15 Bahrain V V V  
16 Bangladesh V V V  
17 Barbados 21
18 Belarus V 30
19 Belgia 90
20 Belize 30
21 Benin V V V  
22 Bolivia V 90
23 Bosnia-Herþegovina 90 / 30 / 30
24 Botswana* V V V  
25 Brazilia* 90
26 Brunei 30
27 Bulgaria 30
28 Burkina Faso V V V  
29 Burundi V V V  
30 Buthan* V V V  
31 Cambodgia V V V  
32 Camerun V V V  
33 Canada V V V  
34 Capul Verde V V V  
35 Cehia 90
36 Rep. Centrafricanã V 90
37 Chile 90
38 China V 90
39 Ciad V V V  
40 Cipru 90
41 Columbia 90
42 Comore V V V  
43 Congo V 90
44 R.D.Congo V V V  
45 Coreea de Nord V V V  
46 Coreea de Sud 90
47 Costa Rica 90
48 Coasta de Fildes V V V  
49 Croatia 30
50 Cuba V V V  
51 Danemarca 90
52 Djibouti V V V  
53 Rep. Dominicanã* V V 120
54 Ecuador 90
55 Egipt* V V V  
56 El-Salvador 90
57 Elvetia 90
58 Emiratele Arabe Unite V V V  
59 Eritrea V V V  
60 Estonia 90
61 Etiopia V V V  
62 Fiji 120
63 Filipine* 21 / 90 / 90
64 Finlanda 90
65 Franta 90
66 Gabon V V V  
67 Gambia V V V  
68 Georgia 90
69 Germania 90
70 Ghana V 90
71 Grecia 90
72 Grenada V V V  
73 Guatemala 90
75 Guineea V 90
76 Guineea Ecuatoriala V V V  
77 Guineea Bissau V V V  
78 Guyana V V V  
79 Haiti V V V  
80 Hong Kong 90
81 Honduras 90
82 India V V 90
83 Indonezia V V V  
84 Insulele Marshall V V V  
85 Insulele Solomon V V V  
86 Iordania V V 90
87 Irak V V V  
88 Iran V V 30
89 Irlanda 90
90 Islanda 90
91 Israel* 90
92 Italia 90
93 Jamaica* V V V  
94 Japonia V 90
95 Kazahstan V 90
96 Kenya* V V V  
97 Kiribati 30
98 Kirghizstan V 90
99 Kuwait V V V  
100 Laos V V V  
101 Lesotho* V V V  
102 Letonia 90
103 Liban V V V  
104 Liberia V V V  
105 Libia* V V V  
106 Liechtenstein 90
107 Lituania 90
108 Luxemburg 90
109 Macedonia 90
110 Madagascar V V V  
111 Macao 90
112 Malaezia 90
113 Malawi* V V V  
114 Maldive* V V V  
115 Mali V V V  
116 Malta 90
117 Marea Britanie 90
118 Maroc 90
119 Mauritania V 90
120 Mauritius* V V V  
121 Mexic 90
122 Micronezia 30
123 Rep. Moldova 90
124 Monaco 90
125 Mongolia V 60
126 Mozambic V V V  
127 Muntenegru 90
128 Myanmar V V V  
129 Namibia V V V  
130 Nauru        
131 Nepal V V V  
132 Nicaragua 90
133 Niger V V V  
134 Nigeria V V V  
135 Norvegia 90
136 Noua Zeelandã 90
137 Olanda 90
138 Oman V V V  
139 Palau        
140 Pakistan V 30 / 30
141 Panama V 90
142 Papua Noua Guinee V V V  
143 Paraguay   90
144 Peru 90
145 Polonia 90
146 Portugalia 90
147 Qatar V V V  
148 Fed. Rusa V 90
149 Rwanda V V V  
150 Saint Vincent & Grenadine 30
151 Saint Kitts & Nevis* V V V  
152 San Marino 90
153 Santa Lucia* V V V  
154 Sao Tome & Principe V 90
155 Senegal V 90
155 Serbia 90
157 Seychelles V V V  
158 Sfântul Scaun 90
159 Sierra Leone* V 90
160 Singapore 30
161 Siria V V V  
162 Slovacia 90
163 Slovenia 90
164 Somalia V V V  
165 Spania 90
166 Sri Lanka V V V  
167 Statele Unite ale Americii V V V  
168 Sudan V V V  
169 Suedia 90
170 Suriname V V V  
171 Swaziland* V V V  
172 Tadjikistan V 90
173 Tanzania V 90
174 Thailanda V 90
175 Timorul de Est V V V  
176 Togo V V V  
177 Trinidad-Tobago 30
178 Tunisia 90
179 Turcia V 90
180 Turkmenistan V 90
181 Ucraina 90
182 Uganda* V V V  
183 Ungaria 90
184 Uruguay 90
185 Uzbekistan V 90
186 Vanuatu 30
187 Venezuela 90
188 Vietnam V 90
189 Yemen V V V  
190 Zambia 90
191 Zimbabwe V V V  
Note de subsol
14 Bahamas Se cere viza prin Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord la Bucuresti.
24 Botswana Se cere viza prin Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord la Bucuresti.
25 Brazilia Pentru un sejur mai mare de 90 de zile, in scop lucrativ sau de studii, este nevoie în continuare de viza.
30 Buthan Se acorda vize prin misiunea din Geneva (adresa: Permanent Mission of the Kingdom of Bhutan to the UN, 17-19 Chemin du Champ d’Anier, 1209 Geneva, Switzerland; Tel: 41-22-7990890; Fax: 41-22-7990899).
53 Republica Dominicana Vizele se acorda la intrarea pe teritoriul dominican.
55 Egipt Pentru calatorii in scop turistic, vizele se pot obtine si prin cumpararea din aeroport a unui colant care se aplica in pasaport.
63 Filipine Pasaport turistic – viza de scurt sejur pentru calatorii de maximum 21 zile;
Pasaport de serviciu/diplomatic – viza de scurt sejur de maximum 90 de zile.
Totodata, va recomandam sa contactati Ambasada Republicii Filipine pentru obtinerea de informatii suplimentare privind conditiile particulare de intrare si sedere prevazute de legislatia locala.
91 Israel Numai pentru calatorii in scop turistic. Pentru alt scop decat cel turistic (munca, studii, tratamente medicale etc.) este nevoie, in continuare, de vizã.
93 Jamaica Vizele se acorda la punctul de trecere frontiera
96 Kenya Se cere viza prin Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord la Bucuresti.
101 Lesotho Se cere viza prin Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord la Bucuresti.
105 Libia Conform unei noi reglementari a autoritatilor libiene, din decembrie 2007, datele de pe pasaport trebuie traduse in limba araba de catre un traducator autorizat, in caz contrar existand riscul de a nu fi admis pe teritoriul libian. De asemenea, existenta in pasaport a unei vize pentru Israel conduce automat la refuzul acordarii vizei pentru Libia.
Vizele pentru aceasta tara se obtin de la Ambasada Libiei din Sofia, Bulgaria, incepand din decembrie 2007 (adresa: Mladost-1 Quarter, Andrey Sakharov Str., Residence 1, tel.: 974 35 56; 974 31 56).
113 Malawi Se cere viza prin Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord la Bucuresti.
114 Maldive Se acorda viza la punctul de trecere frontiera, pt. maximum 30 de zile.
120 Mauritius Se acorda viza la punctul de trecere frontiera, pt. maximum 14 zile.
151 Saint Kitts & Nevis Se cere viza prin Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord la Bucuresti.
153 Santa Lucia Se acorda viza la punctul de trecere frontiera.
159 Sierra Leone Se cere viza prin Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord la Bucuresti.
171 Swaziland Se cere viza prin Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord la Bucuresti.
182 Uganda Se acorda viza la punctul de trecere frontiera.
   
NOTA BENE: Ambasada Marii Britanii la Bucuresti este acreditata sa elibereze vize pentru urmatoarele destinatii:

  • ANGUILLA
  • BERMUDA
  • Insulele CAYMAN (pentru alte tipuri de viza decat cea turistica)
  • GRENADA
  • MONTSERRAT

Sursa: MAE 

 

 

http://www.ambasada.ro/legislatie/9/regimul-vizelor.html

Actualizat: 28 iulie 2008

Gigi Becali susţine că i-a dat 100.000 de euro Patriarhului Daniel.Credeti ca minte?

Patriarhul Daniel a primit, anul trecut, 100.000 de euro, cheltuieli de înscăunare, chiar de la Gigi Becali. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei a confirmat această tranzacţie.

Acesta a dezvăluit că a dat banii personal Patriarhului Daniel, la sediul Palatului Patriarhiei.

Latifundiarul din Pipera nu a semnat, însă, nici un act care să dovedească tranzacţia.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Constantin Stoica a confirmat că Patriarhul a primit suta de mii de euro. Tot el a precizat că banii au fost transferaţi în contul Mănăstirii Golia, din Iaşi.

Sursa: Realitatea TV

Steaua şi Rapid au fost amendate cu 50.000 şi, respectiv, 40.000 de lei

Cluburile Rapid şi Steaua au fost amendate, miercuri, cu 40.000 de lei, respectiv 50.000 de lei de Comisia de Disciplină a FRF în urma incidentelor produse de fanii celor două echipe la derby-ul din etapa a 14-a a Ligii I, informează site-ul oficial al FRF.

De asemenea, clubul Rapid a fost sancţionat contravenţional cu suma de 80.000 de lei de Jandarmeria Capitalei, la data de 12 noiembrie, pentru nerespectarea obligaţiilor ce revin organizatorilor de competiţii sportive la meciul cu Steaua, conform Legii nr. 4/2008, privind prevenirea şi combaterea violenţei în sport.

La meciul Rapid-Steaua, fanii giuleşteni au aprins mai multe torţe şi au aufişat bannere cu caracter obscen la adresa rivalilor din Ghencea. La rândul lor, suporterii Stelei au aruncat trei petarde spre Tribuna 0 a stadionului Giuleşti-Valentin Stănescu.

Celelalte hotărâri luate de Comisia de Disciplină a FRF:

Jucători sancţionati cu suspendare şi cu penalitate sportivă: Daniel Bălaşa  (jucător, FC Argeş) – 1 joc + 700 lei; Salif Nogo (jucător, Oţelul Galaţi ll) – 1 joc + 150 lei; Bogdan Onuţ (jucător, Poli Iaşi) – 1 joc + 3200 lei ;

Meciul Rarăul Câmpulung Moldovenesc-Politehnica Iaşi II, 0-2 pe terenul de joc, a fost omologat cu 3-0 pentru echipa gazdă, deoarece formaţia oaspete a folosit un jucător în stare de suspendare, Andrei Despan, care avea 4 cartonaşe galbene. 

Sursa: NewsIn

Restanţele românilor au crescut cu 117% în ultimul an.Casa de avocatura Coltuc lider in recuperari creante

Moş Crăciun s-ar putea să nu bată la uşile tuturor românilor. În locul lui, ar putea veni recuperatorii de credite. Asta pentru că tot mai mulţi salariaţi au datorii la bănci, iar aşteptările pentru anul viitor nu sunt deloc optimiste.

 

Grija zilei de mâine a devenit prioritate şi mulţi dintre ei au întârzieri la plata ratelor. Numai în ultimul an restanţele au crescut cu 117%.

Pentru a-şi recupera creditele, băncile folosesc agenţii de colectare de debite, pe scurt, recuperatori de rate. Asta ar fi una dintre ultimele soluţii.

Înainte ca recuperatorul să vă bată la uşă, băncile vă vor bombarda cu telefoane, SMS-uri şi scrisori. Nu trebuie să uitaţi nici de vigilenţa Biroului de Credite.

Analiştii spun că anul viitor va fi unul complicat pentru românii care nu îşi plătesc datoriile la bănci, mai ales pentru cei care au credite ipotecare. Din proprietari ar putea deveni chiriaşi.

Sursa: Realitatea TV

Un român a fost condamnat la 27 de ani de închisoare în SUA, cea mai mare pedeapsă pentru fraudă pe internet.Atentie hackeri!

Adrian Florin Fechet, un român în vârstă de 39 de ani, găsit vinovat pentru că a furat cinci milioane de dolari de la 2.000 de cumpărători de pe eBay şi de la alţi utilizatori de internet, a fost condamnat la 27 de ani de închisoare. Potrivit Chicago Tribune, aceasta este cea mai mare pedeapsă pronunţată până acum în istoria fraudelor pe internet.

Procurorii au declarat că victimele licitau anumite sume pentru produsele de pe eBay, dar nu ofereau destul pentru a-l cumpăra şi astfel pierdeau produsul. Ei primeau apoi un mesaj electronic de la „cel care oferea produsul spre vânzare” prin care aşa-zisul vânzător îi anunţa că aveau o a doua şansă să cumpere. Acest mesaj nu provenea de la eBay, ci din România, de la membri ai grupului lui Fechet, potrivit dovezilor prezentate în timpul procesului.

Cumpărătorii dornici să profite de a doua şansă de a cumpăra produsul dorit făceau plăţi online către membri ai grupului infracţional, aflaţi în SUA, care transferau apoi sume importante către complicii din România. Cei care trimiteau banii nu primeau, evident, nimic în schimb.

Fechet a fost una dintre cele 21 de persoane acuzate în acest caz. Trei dintre aceste persoane au reuşit să fugă de poliţie, iar restul persoanelor, cu două excepţii, au primit pedepse cuprinse între doi şi opt ani închisoare. Procurorii susţin că infractorii au înşelat peste 2.000 de victime.

Sursa: NewsIn

Instanţa a anulat certificatul de moştenitor unic al Annei-Maria Tinu

Magistraţii Judecătoriei Sectorului 3 au decis că Andrei Iucinu are drepturi egale de moştenitor al lui Dumitru Tinu ca şi fiica acestuia, Anna-Maria. În aceste condiţii, Iucinu poate primi aproape jumătate din acţiunile cotidianului „Adevărul”.

Decizia vine după ce la începutul anului, Curtea de Apel Bucureşti a dat sentinţa definitivă conform căreia Andrei este fiul lui Dumitru Tinu. Tânărul susţine că prin această sentinţă vânzarea pachetului de acţiuni către Dinu Patriciu va deveni nulă, dacă sentinţa instanţei rămâne definitivă. În urmă cu doi ani, grupul Rompetrol, deţinut de omul de afaceri Dinu Patriciu, a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni de la Anna-Maria Tinu. În prezent, Rompetrol deţine 60 la sută din acţiunile Adevărul, iar Anna-Maria Tinu controlează de 24 %.

Patriahia Română refuză să-i dea înapoi lui Gigi Becali banii donaţi pentru construirea Catedralei Neamului

Patriahia Română refuză să-i dea înapoi lui Gigi Becali banii donaţi pentru construirea Catedralei Neamului. Patriarhia a anunţat miercuri printr-un comunicat de presă că o parte din suma donată de Gigi Becali a fost deja alocată pentru plata proiectului de infrastructură a viitoarei catedrale şi a unor studii tehnice de specialitate necesare începerii lucrărilor de construire. Lucrările vor începe în primăvara anului viitor, potrivit Patriarhiei Române.

Fiind vorba despre o donaţie cu un scop precis, construirea noii Catedrale a Mântuirii Neamului, conform actului de donaţie, Patriarhia Română nu poate să schimbe destinaţia acesteia către aşezământul monahal românesc de la Muntele Athos”, se arată în comunicatul Patriarhiei.

De asemenea, Patriarhia Română a ajutat şi ajută în continuare, în multe feluri, comunitatea monahală românească de la Sfântul Munte Athos, anunţă comunicatul.

„Este necesar să ajutăm în mai multe direcţii, fără a pune în competiţie sau contradicţie instituţiile sau persoanele pe care le ajutăm”, potrivit documentului oficial al Patriarhiei.

 

Sursa: Realitatea.net

Gardul unei biserici din Craiova, monument istoric, a fost dărâmat de primărie

La Craiova, Dumneazeu se ocupă de problemele de urbanism. Cel puţin aşa susţine primarul, ca să explice de ce a trimis buldozerele să demoleze gardul Bisericii Sfânta Treime. Arhitecţii nu cred însă că ordinul a venit chiar de Sus şi cer să vadă aprobări mai pământeşti.

Am discutat cu bunul Dumnezeu preţ de câteva minute şi mi-a spus: ai lucrat prin oameni şi ai ajuns primarul Craiovei, fă ceva bun în Craiova! Si l-am intrebat: ce, că am făcut multe lucruri bune? Păi vezi că vreau să pui în valoare biserica Sfânta Treime, i-a răspuns Dumnezeu”, a declarat primarul din Craiova, Antonie Solomon.

Gardul care împrejmuia biserica Sfânta Treime a fost ridicat la începutul secolului trecut. Specialiştii spun că a fost nevoie de luni de zile pentru construirea lui. Buldozerele primăriei au avut nevoie doar de trei ore să îl demoleze. Pavel Popescu, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din Dolj, a precizat că primăria nici nu a avut aviz de la comisia de monumente pentru dărâmarea gardului.

În locul gardului va fi gazon. Primarul Antonie Solomon susţine că planul său este să înfrumuseţeze zona şi că localnicii vor fi în final fericiţi. Lucrarea va dura o lună şi va costa 700.000 de lei. Pe de altă parte, arhitecţii spun că nu se lăsa până nu văd gardul reconstruit.

Sursa: Realitatea TV

Virgil Magureanu, cercetat de DNA

Fostul sef al Serviciului Român de Informatii (SRI) Virgil Magureanu a intrat în vizorul procurorilor anticoruptie, dupa ce a fost acuzat de un denuntator ca, în 1995, ar fi primit spaga un Mercedes, un aparat de bronzat si un ceas de firma de la un grup de oameni de afaceri italieni.

Potrivit unor surse judiciare, Magureanu ar fi fost dat pe mâna anchetatorilor chiar de un apropiat al sau, George Alexandrescu, care i-ar fi facut cunostinta cu afaceristii în 1993. Concret, Alexandrescu le-a declarat procurorilor ca, în schimbul spagii, Magureanu si fostul sef al SRI Prahova Corneliu Paltânea ar fi intervenit pe lânga directori de la sapte banci convingându-i sa achizitioneze de la italieni masini blindate pentru transport valori. Magureanu a infirmat ieri acuzatiile, calificându-le drept „bazaconii“.

SUrsa: EvZ

Peste 40 de consilieri juridici din Ministerul Justitiei, corigenti la Drept

Mai mult de jumatate dintre angajatii cu statut de magistrati din aceasta institutie nu au reusit sa obtina nici macar nota 5 la examenul de capacitate pentru judecatori si procurori stagiari.

Socant este ca cei mai multi lucreaza în domeniul elaborarii si avizarii legilor. 42 de candidati, cu specializare juridica au sustinut examenul de definitivat ca procuror sau judecator. 33 dintre acestia lucreaza la Directiile de Afaceri Europene, de Analiza si Avizare Acte normative, de relatia cu ministerul public sau servicii juridice din Ministerul Justitiei.

Ei au avut de sustinut doua probe, o proba teoretica de  prezentare a cunostintelor generale de drept civil sau penal si o proba practica, finalizata saptamâna trecuta, ce a constat într-un chestionar cu întrebari specifice locului de munca.

Sursa: Realitatea

Catalin Mavriche, acuzat de uciderea luii Mihai Parvu (Caiac), a fost trimis in judecata

Catalin Mavriche, barbatul acuzat ca l-a împuscat, în luna august, pe Mihai Pârvu, zis Caiac, unul dintre capii lumii interlope din Craiova, a fost trimis în judecata, ieri dimineata, de procurorii doljeni.

El este învinuit de omor calificat si de nerespectarea regimului armelor. Mihai Pârvu, zis Caiac, a murit pe 26 august, dupa ce a fost împuscat de Mavriche, cu care juca poker.(Sursa: Click)

Constantin Balcan, fost procuror DNA, este urmarit penal pentru practicarea fara drept a profesiei de avocat

Procurorii Sectiei de Urma­rire Penala a Par­che­tului Inaltei Curti de Casatie si Justitie au inceput urmarirea penala impotriva fostului procuror DNA, Constantin Balcan, pentru infractiunea de practicare fara drept a profesiei de avocat

Anchetatorii PICCJ au descoperit ca Balcan a practicat ilegal avocatura, concomitentcu functia de procuror la structura centrala a DNA.Desi anuntase ca intentioneaza sa se pensioneze, Constantin Balcan nu a asteptat sa fie finalizate formele de pensionare si sa se emita decretul prezidential de eliberare din functia de procuror. Astfel, in timp ce era procuror la DNA, Balcan a reprezentat un important om de afaceri si un fost prefect, in cateva dosare.

Cel mai grav lucru retinut este ca Balcan a reprezentat un client chiar intr-un dosar penal, aflat pe rolul Serviciului Teritorial al DNA Ialomita, aspect ce ridica suspiciuni legitime de influentare a unor colegi. Conform legii, functia de magistrat este incompatibila cu functia de avocat.

Procurorii Parchetului Inaltei Curti au in vedere in ancheta lor si anumite persoane din consiliul Baroului Ialomita, care i-au acordat lui Balcan dreptul de a profesa avocatura, fara sa se verifice daca acesta demisionase din functia de procuror. Constantin Balcan a fost tinta a numeroase articole de presa, care au semnalat faptul ca acesta, in calitate de procuror DNA, a instrumentat dosare in favoarea unor persoane urmarite penal pentru mari fraude financiare.

Sursa: Ziua

Doctorul Serban Bradisteanu cere suspendarea actiunii de confiscare a averii

Chirurgul Serban Bradisteanu cere Curtii de Apel Bucuresti sa suspende procesul în care ANI cere confiscarea averii sale de aproape 4 milioane de euro, pâna la primirea unei sentinte definitive în procesul penal în care doctorul este acuzat de coruptie.

Bradisteanu sustine, în întampinarea depusa în instanta, ca cererea de confiscare a averii sale se discuta în doua procese, unul penal, pe rolul Tribunalului Bucuresti, si unul administrativ cu caracter civil pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, specificând instantei ca procesul penal primeaza. Pe de alta parte, doctorul Serban Bradisteanu precizeaza ca procedura prin care a fost verificata averea sa de catre ANI este nula si se impune refacerea sa. Acesta motiveaza cererea de retrimitere a cauzei la ANI prin faptul ca nu a fost anuntat de demararea procedurilor de verificare si nici de finalizarea verificarilor.

Sursa: Gardianul

Rin Grand Hotel din Bucuresti functioneaza ilegal

Cel mai mare hotel din Europa, Rin Grand Hotel, care se afla în Bucuresti, functioneaza ilegal.

Unitatea, detinuta de fratii Negoita, nu a fost clasificata de reprezentantii Ministerului de Turism, asa cum prevede legea, ceea ce înseamna ca cele patru stele afisate la intrare au fost puse din oficiu de catre proprietari. Autoritatile au descoperit acest lucru în perioada Summitului NATO, când au fost verificate toate spatiile de cazare ocupate de membrii delegatiilor oficiale, si au amendat compania Pro Hotels cu 4.000 de lei.

Dosar incomplet

Reprezentantii Ministerului Turismului spun ca inspectorii de autorizare nici macar nu au trecut pragul hotelului cu 1.459 de camere. „Nu a fost clasificat întrucât documentatia depusa este incompleta. Verificarea la fata locului se face numai dupa depunerea documentatiei complete“, afirma Adriana Matei, seful Directiei Generale de Autorizare si Postprivatizare. Potrivit acesteia, conducerea hotelului a fost informata în scris în acest sens.

Sursa: EvZ

Autorizatia de mediu va fi valabila zece ani

Autorizatia de mediu va fi valabila pe o perioada de zece ani, cu cinci ani mai mult decât precizeaza legislatia în vigoare, a decis, miercuri, Guvernul, printr-o Ordonanta de Urgenta

Cât priveste autorizatia integrata de mediu – act prin care se da dreptul de exploatare a unei instalatii -, aceasta va ramâne valabila pe o perioada de zece ani, asa cum este precizat în legislatia în vigoare. Ca o exceptie, autorizatiile de mediu emise cu program pentru conformare sunt valabile pe toata perioada derularii programului, dar nu mai mult de 60 de zile de la data scadenta de realizare a ultimei masuri din programul respectiv.

În cazul în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, sau daca sunt modificate conditiile care au stat la baza emiterii lor, autoritatea competenta decide, dupa caz, pe baza notificarii titularului, mentinerea actelor de reglementare sau revizuirea acestora, informând titularul cu privire la aceasta decizie.

Sursa: Cotidianul

Procesul fraudarii concursului pentru procurori

Dosarul fraudarii concursului pentru procurori se va judeca, în continuare, la Curtea Suprema, dupa ce instanta a respins, ieri, cererile formulate de avocati prin care solicitau restituirea cauzei la Parchet pentru refacerea urmaririi penale

La termenul de miercuri, avocatul lui Gheorghe Cerbeanu, Gheorghita Mateut, a sustinut în fata magistratilor Curtii Supreme ca autodenuntul formulat de Gheorghe Dumitru nu poate fi considerat un act de sesizare a organului de urmarire penala, deoarece acesta a fost formulat ulterior începerii urmaririi penale, existând unele acte premergatoare. „Autodenuntul formulat de Gheorghe Dumitru pe 29.11.2007 la solicitarea organului de urmarire penala nu poate avea semnificatia unui act de sesizare a organului de urmarire penala”, a declarat în fata instantei Gheorghita Mateut. Potrivit avocatului magistratului Gheorghe Cerbeanu, lipsa actului de sesizare a organului de urmarire penala duce la nelegala sesizare a instantei, motiv pentru care a solicitat restituirea dosarului pe masa procurorilor DNA.

Sursa: Gardianul

Amenda UE pentru noua suspendare a taxei auto

Specialistii se asteapta ca masura eliminarii birului pentru masinile noi sa fie amendata de UE, dar între timp invazia de autoturisme rulate va mai pierde viteza

Fara taxa de poluare, autoturismele noi sunt cu 2.000-3.000 de euro mai ieftine decât masinile rulate.
Decizia Guvernului de a suspenda taxa de înmatriculare pentru masinile noi ar putea fi amendata de Comisia Europeana întrucât este anticoncurentiala, iar viitorul Guvern va trebui sa puna la punct o formula echitabila a acesteia, sunt de parere analistii auto. Decizia naste însa controverse.

Analistul auto Edwin Keleti considera ca masura este una protectionista, menita nu atât sa apere industria auto locala pe timp de criza economica, cât mai degraba sa o protejeze fata de importurile de masini rulate.

„Sunt de acord sa existe ajutoare financiare din partea statului în aceasta perioada de criza economica, asa cum s-a întâmplat în Statele Unite. Dar vad ca scopul acestei masuri nu este ajutorarea economiei, ci protejarea industriei auto fata de autoturismele vechi, ceea ce este anticoncurential“, a mai spus Keleti.

Sursa: Adevarul

Asociaţie. Recunoaşterea caracterului de utilitate publică. Refuz. Legalitate.

Prin cererea  înregistrată la  Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr.404/2/2007, reclamanta Asociaţia S a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României – Secretariatul General, ca prin sentinţa ce  va pronunţa  instanţa  să dispună anularea deciziei din 26 aprilie  2006 de respingere a cererii sale de acordare a statutului de  utilitate publică  solicitat în baza art.40 din O.G. nr.26/2000, cu modificările  şi completările ulterioare, pârâtul urmând a fi obligat să emită o nouă decizie prin care  să i se acorde acest titlu.

Reclamanta şi-a motivat  acţiunea în sensul că hotărârea  emisă de  pârât în 24 aprilie 2006, de respingere a cererii sale, este netemeinică şi nelegală, întrucât  din documentaţia depusă în susţinerea cererii pentru acordarea statului de utilitate publică, rezultă îndeplinirea condiţiilor prevăzute  de art.38 alin. (1)  din O.G. nr.26/2000, iar Ministerul Culturii şi Cultelor prin adresa nr.2235 din 30 iunie 2006 a propus Guvernului recunoaşterea asociaţiei ca  fiind  de utilitate publică, şi cu toate acestea cererea  i-a fost respinsă fără nici o motivare.

Pârâtul Guvernul României, a depus  întâmpinare prin care a invocat  excepţia inadmisibilităţii cererii  reclamantei, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Urmare analizării actelor şi lucrărilor din dosar, instanţa de  fond  a pronunţat  sentinţa civilă nr.859 din 21 martie 2007, prin care a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi admiţând acţiunea  formulată de reclamantă a constatat refuzul nejustificat al pârâtului de  recunoaştere a  acesteia ca  fiind o asociaţie  de utilitate publică, obligând  totodată pe pârât de a reanaliza  cererea reclamantei  asociaţiei şi de  a-i recunoaşte acesteia prin hotărâre de Guvern statutul de  asociaţie de utilitate publică, în condiţiile  art.38 şi următorii din  O.G. nr.26/2000 aprobată cu modificări prin Legea nr.246/2005.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că din dovezile de la dosar a rezultat că petenta reclamantă asociaţie a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor cumulativ prevăzute  de  art.38 alin. (1)  din O.G. nr.26/2000 aprobată cu modificări prin Legea nr.246/2005 cap.6 pentru a  fi recunoscută ca  fiind  de utilitate publică, astfel că deşi  pârâtul invocă, ca o justificare, caracterul supletiv al normelor de  reglementare, refuzul  acordării acestui statut este nejustificat, astfel că sunt  întrunite dispoziţiile art.8 alin. (1) coroborat cu art.2 alin. (2) din Legea nr.554/2004, petenta fiind astfel vătămată în drepturile sale.

Împotriva acestei sentinţe, pârâtul Guvernul României, a declarat recurs, susţinând că instanţa de  fond  în mod greşit a obligat  Guvernul României – Secretariatul General al Guvernului să reanalizeze cererea în sensul recunoaşterii prin hotărâre de Guvern a Asociaţiei S ca fiind de utilitate publică, atâta  timp cât hotărârile de recunoaştere se adoptă de către Guvern şi nu de Secretariatul General al Guvernului, acesta din urmă îndeplinind doar un rol de  coordonator, cu unică atribuţie stabilită prin lege – identificarea autorităţii competente din punct  de vedere al obiectului de activitate al petentei şi  transmiterea documentaţiei către aceasta.

Pe  de  altă parte, susţine  recurentul-pârât, din interpretarea textului de lege – art.38 alin. (1) din O.G. nr.26/2000, cu privire la  asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.246/2005, rezultă că o asociaţie sau fundaţie, poate fi recunoscută de Guvernul României ca fiind  de  utilitate publică, deci simplul fapt că sunt întrunite  condiţiile cerute  de text nu obligă Guvernul  la o recunoaştere ipso facto.

Mai precizează recurentul că legiuitorul, prin modul în care  este  formulat textul de lege, a lăsat la latitudinea executivului să hotărască dacă este oportun sau nu să adopte o hotărâre prin care o asociaţie sau fundaţie să fie recunoscută  ca fiind  de  utilitate publică.

Recursul este fondat.

Prima critică referitoare la greşita obligare a Secretariatului General al Guvernului la reanalizarea cererii în sensul recunoaşterii prin hotărâre de Guvern a Asociaţiei S ca fiind  asociaţie de  utilitate publică, este întemeiată.

Astfel, art.39 alin. (1) din O.G. nr.26/2000, cu privire la asociaţii şi fundaţii, prevede că „Recunoaşterea unei asociaţii sau fundaţii de  utilitate publică se face prin hotărâre a Guvernului. În acest scop, asociaţia sau fundaţia interesată adresează o cerere Secretariatului General al Guvernului, care o înaintează în termen de 15 zile ministerului sau organului de specialitate  al administraţiei publice  centrale  în a cărei sferă de competenţă îşi desfăşoară activitatea”.

În speţă, Secretariatul General al Guvernului a înaintat cererea ministerului de resort şi anume Ministerului Culturii şi Cultelor care şi-a  dat avizul favorabil pentru obţinerea statutului de asociaţie de  utilitate publică.

Având  în vedere şi dispoziţiile art.108 alin. (1) din Constituţia României, republicată, potrivit cărora,  „Guvernul adopta hotărâri şi ordonanţe”, apare evident  faptul că Secretariatul General al Guvernului, nu are decât rolul de a asigura derularea operaţiunilor tehnice  aferente actului de guvernare, aşa cum de altfel menţionează şi prevederile art.1 din H.G. nr.405/2007 referitoare la funcţionarea Secretariatului General al Guvernului.

Cea de-a două critică  formulată de pârât în sensul că  întrunirea  condiţiilor stabilite  de lege pentru dobândirea  statutului de  asociaţie de  utilitate publică, nu obligă guvernul la o recunoaştere ipso facto, este şi ea întemeiată.

Art.38 alin. (1) din O.G. nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.246/2005, prevede că „o asociaţie sau fundaţie, poate fi recunoscută de Guvernul României”, ca fiind de  utilitate publică.

Din modul de exprimare al legiuitorului, rezultă ca simplul fapt al întrunirii condiţiilor nu obliga Guvernul să emită o hotărâre prin care să recunoască asociaţiei sau fundaţiei  respective statutul de utilitate publică.

Mai mult, art.40 alin. (2) din O.G. nr.26/2000, menţionează că „în cel mult 90 de zile  de la data depunerii cererii, precum şi a tuturor documentelor necesare luării deciziei” Guvernul României decide  asupra propunerii de recunoaştere.

Dacă propunerea se respinge, soluţia va fi comunicată asociaţiei sau fundaţiei de către  autoritatea administrativă  la care  s-a  înregistrat cererea de recunoaştere, în termen de 120 zile  de la data depunerii cererii şi a  documentelor necesare luării deciziei”.

Concluzia  ce  se desprinde este aşadar,  aceea că deşi întrunite  condiţiile prevăzute  de lege, Guvernul poate  să respingă  un proiect  de act normativ privind  recunoaşterea unei asociaţii ca  fiind de utilitate publică, acesta având posibilitate  de a  aprecia în funcţie şi de oportunitatea  adoptării unui astfel de act.

De altfel, asupra  oportunităţii adoptării acestui statut se  apreciază nu numai în funcţie  de  condiţiile  ce trebuiesc îndeplinite pentru a ne afla în sfera utilităţii publice  definită ca fiind  „orice  activitate care se desfăşoară în domenii de interes public general sau al unor  colectivităţi”, ci şi  în raport  de  consecinţele  recunoaşterii utilităţii publice  care  conferă  asociaţiei sau fundaţiei anumite drepturi şi obligaţii  cel puţin faţă de  acestea din urmă Guvernul fiind cel mai în măsură  să  aprecieze  asupra  admisibilităţii unei astfel de  cereri.

Dar, trebuie  observat, că chiar  şi instanţa  de  fond a reţinut că dispoziţiile art.38 alin. (1) din O.G. nr.26/2000, au un  caracter supletiv, deci nu imperativ, caracter justificat de  folosirea sintagmelor „poate fi recunoscută de Guvernul României, ca  fiind  de utilitate publică” sau „dacă propunerea se respinge”.

Refuzul pârâtului de recunoaştere  a statutului de utilitate  publică, nu este  aşadar unul nejustificat, aşa cum în mod nelegal reţine prima instanţă prin hotărârea pronunţată, aceasta  dând o interpretare greşită dispoziţiilor O.G. nr.26/2006 şi considerând  că dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de lege, în mod  automat executivul trebuie să adopte actul administrativ solicitat, în speţă hotărârea de Guvern prin care  să i se recunoască petentei statutul de  asociaţie de utilitate publică.

Recursul a fost astfel admis.

Contestaţie la titlu. Imposibilitatea valorificării pe această cale a unor pretenţii suplimentare.

Prin Decizia nr. 1861 din 21 mai 2002 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a admis recursurile declarate de GI şi Universitatea M.F.C.D. împotriva sentinţei civile nr. 1397 din 22 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia Contencios Administrativ,  a modificat sentinţa atacată şi, pe cale de consecinţă a admis acţiunea formulată de reclamantul GI şi cererea de intervenţia accesorie formulată de Universitate. Totodată, a anulat concursul organizat de Ministerul Sănătăţii în data de 26 aprilie 2000 şi rezultatul  concursului în ce priveşte postul de medic şef Secţia Medicală II la Spitalul Clinic „SM” Bucureşti, a obligat pe pârâţi să emită reclamantului ordin de numire pe postul de şef Secţie la Spitalul Clinic „Sf. Maria” Bucureşti. De asemenea a obligat pe pârât să plătească reclamantului indemnizaţia de medic şef secţie de la data la care a fost privat de acest drept şi până la numirea efectivă în funcţie.

La data de 26 aprilie 2007, GI a investit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în temeiul art.399 alin. (1) C.proc. civ. cu contestaţia la titlu privind dispoziţiile cuprinse în titlu executoriu reprezentat de Decizia nr.1861 pronunţată la 21 mai 2002 în dosarul nr.153/2002 al acestei instanţe.

Contestatorul solicita lămurirea înţelesului şi întinderii acestei decizii privitor la fraza din dispozitivul deciziei „obligă pe pârât să plătească reclamantului indemnizaţia de medic şef secţie de la data la care a fost privat de acest drept şi până la numirea  efectivă în funcţie” în sensul includerii şi a altor drepturi băneşti cuvenite respectiv plata indemnizaţiei clinice conform legislaţiei în vigoare.

În motivarea contestaţiei la titlu se arată că nu se poate calcula o indemnizaţie de conducere pentru un şef de secţie de spital  dacă solicitantul nu lucrează în spital şi nu primeşte indemnizaţia clinică rezultat al activităţii de îngrijire a bolnavilor care este obligatorie pentru un medic clinician.

Contestatorul face referire la  hotărârile judecătoreşti ulterioare deciziei a cărui lămurire a solicitat o prin care i s-a admis alături de plata indemnizaţiei de conducere şi plata indemnizaţiei  clinice, pe anumite perioade de timp.

Prin întâmpinare, Ministerul Sănătăţii Publice a solicitat respingerea contestaţiei la titlu ca inadmisibilă având în vedere faptul că cel ce a pornit executarea silită este contestatorul care a cerut punerea în executare a deciziei civile nr.1861/2002 a cărui dispozitiv se solicită a fi lămurit

Intimatul a arătat că cererea este  şi nefondată, întrucât dispoziţiile Deciziei civile nr.1861/2002 este clar şi fără posibilitate de echivoc, respectiv obligarea pârâtului să plătească indemnizaţia de şef de secţie, funcţie de care acesta a fost privat, neputând fi obligat ministerul la plata altor sume de bani, pe care acesta le primea oricum fiind medic în acea secţie.

Intimata, Universitatea, prin cererea depusă la dosar susţine contestaţia formulată în cauză, întrucât începând cu iulie 2003 după desfiinţarea Secţiei de la Presa Liberă, contestatorul a fost lipsit şi de indemnizaţia clinică.

Examinând contestaţia la titlu formulată în cauză Înalta Curte a constatat următoarele :

Prin contestaţia la titlu conform art.399 C.proc. civ. se urmăreşte clarificarea, interpretarea, explicarea dispozitivului hotărârii, pentru a se obţine executare întocmai a acestuia. Ea vizează numai măsurile luate de  instanţă şi cuprinse în dispozitivul hotărârii ce constituie titlu executoriu.

Contestaţia poate fi introdusă de către cel interesat sau vătămat prin executare respectiv, debitorul sau creditorul, astfel  că nu se poate reţine excepţia inadmisibilităţii cererii invocate de intimatul Ministerul Sănătăţii Publice.

Contestatorul este creditor în executarea silită ce formează obiectul titlului executoriu, iar cererea prin care a solicitat lămurirea dispozitivului hotărârii nu poate fi privită ca inadmisibilă, chiar dacă a pornit executarea silită şi legat de aceasta mai multe cereri   pentru plata drepturilor sale de care a fost lipsit în intervalul octombrie 1999 până în prezent.

Ceea ce solicita în esenţă, în cadrul contestaţiei la titlu, contestatorul este reprezentat de solicitarea acestuia de plata alături de indemnizaţia de şef secţie şi a indemnizaţiei clinice.

Prin decizia civilă nr.1861 pronunţată la 21 mai 2002 prin admiterea recursurilor declarate de GI şi Universitatea M.F.C.D s-a modificat sentinţa civilă nr.1397/2002 a Curţii de Apel Bucureşti, s-a dispus printre altele, obligarea pârâtului să plătească  reclamantului indemnizaţia de medic şef secţie de la data la care a fost privat de acest drept şi până la numirea efectivă în funcţie.

Din analiza hotărârii se constată că ceea ce a fost în discuţie, şi care a format obiectul cauzei deduse judecăţii l-a reprezentat postul de şef de secţie şi funcţia pe care a deţinut-o reclamantul  de şef secţie la Secţia clinică Medicală II Spitalul „SM” Bucureşti şi nu calitatea de medic a reclamantului.

Instanţa de recurs în dispozitivul deciziei a dispus obligarea la plata indemnizaţiei de şef secţie de care a fost privat reclamantul, pentru care s-a hotărât anularea concursului şi obligarea pârâtei să emită ordin de numire pe acest post.

În aceste condiţii se constată că aşa cum este formulat dispozitivul deciziei în raport cu obiectul cauzei deduse judecăţii, aceasta este clar şi nu necesită alte clarificări interpretări sau explicări în condiţiile art.399 C.proc.civ.

Motivele invocate de contestator privind plata şi a indemnizaţiei clinice pe anumite perioada de timp, vizează probleme de fond ale pretenţiilor acestuia care puteau fi valorificate în cursul judecăţii, fie prin cererile adresate, primei instanţe, fie prin  exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.

Pe această cale nu se pot aduce completări dispozitivului hotărârii cu pretenţii care nu au fost valorificate în cursul judecăţii acestei cauze cu care instanţa  nu a fost investită.

Instanţa de judecată nu avea de  ce să se pronunţe pe indemnizaţia clinică pretinsă de contestator întrucât acesta a fost schimbat din postul de şef secţie, ministrul refuzând să-l numească definitiv pe postul  respectiv şi a organizat concursul ce a fost anulat prin Decizia nr.1861/2002.

Pentru aceste considerente, contestaţia la titlu este nefondat şi în baza prevederilor art.399 C. proc. civ. a fost respinsă.

Reţea de telecomunicaţii aferentă sistemului feroviar. Regim juridic. Greşita evidenţiere în contabilitate.

Notă: O.U.G. nr. 12/1998, a fost republicată în M.Of. nr. 834 din 09/09/2004, art. 10 alin. (1) devenind art. 11 alin. (1) lit. f)

Prin acţiunea  înregistrată la Curtea de Apel  Bucureşti – Secţia  a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 9 februarie 2006, reclamanta Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” S.A. a solicitat în contradictoriu cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, anularea  deciziei nr.2 din 16 septembrie 2005, precum şi anularea procesului-verbal de control financiar din 5  iulie 2005.

În motivarea acţiunii reclamanta  a arătat  că în urma  controlului efectuat  de autoritatea  pârâtă, în ceea ce priveşte modul de  achiziţionare şi administrare de reţele magistrale de cabluri cu fibră optică, s-a întocmit procesul-verbal a formulat contestaţie  care a  fost respinsă prin decizia nr.2/2005.

A mai susţinut reclamanta că, procesul verbal şi decizia sunt nelegale, deoarece stabilesc  în mod greşit regimul juridic de reţele de  telecomunicaţii a CFR SA.

Reţeaua  de  telecomunicaţii nu face parte  din infrastructura feroviară publică, ci  din infrastructura feroviară privată, fiind proprietatea reclamantei. Aşadar, pornind  de la această calificare eronată în opinia  reclamantei, instituţia  pârâtă a  calculat o serie  de datorii care nu ar fi existat dacă s-ar  fi avut  în vedere regimul juridic corect al bunului.

Prin sentinţa civilă nr.2389 din 17 octombrie 2006 Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte  acţiunea  formulată de reclamantă,  a anulat decizia nr.2 din 16 septembrie 2005  emisă de  pârâtă şi a anulat măsura 1 pct. 2 şi măsura 3 pct. 4 din procesul-verbal nr.50002  din 5  iulie 2005 întocmit de  pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Pentru a  pronunţa  această soluţie instanţa  a reţinut că încadrarea reţelei de  telecomunicaţii feroviare  în categoria infrastructurii publice  este  eronată. În anexa 2 din H.G. nr.581/1998 se  enumera în mod explicit toate elementele infrastructurii feroviare publice, fără a aminti de reţeaua de  telecomunicaţii. A mai constatat instanţa  că  O.U.G. nr.12/1998 şi H.G. nr.581/1998, prin care  s-a realizat împărţirea infrastructurii feroviare în infrastructură feroviară publică şi privată şi prin care s-au abrogat  dispoziţiile Legii nr.129/1996, nu mai conţin o enumerare a tuturor elementelor infrastructurii feroviare ci doar o enumerare a elementelor infrastructurii feroviare publice.

Concluzionând, instanţa a  reţinut  că din această succesiune  a actelor normative reiese  că toate elementele enumerare a tuturor elementelor infrastructurii feroviare menţionate în Legea nr.129/1996, care nu mai sunt enumerate între elementele infrastructurii feroviare publice, potrivit actelor normative actuale, trebuie considerate ca  făcând parte  din infrastructura feroviară privată.

În ceea ce priveşte procesul-verbal contestat  se observă că  doar aceste măsuri au legătură cu modalitatea  de încadrare  a reţelei  de telecomunicaţii feroviare, celelalte măsuri neavând nici o legătură cu acest aspect.

Împotriva  acestei sentinţe a declarat recurs  în termen legal pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală,  invocând dispoziţiile art.304  pct.9 şi art.3041  din Codul de procedură civilă.

În motivarea   recursului, recurenta-pârâtă  a arătat că hotărârea instanţei de  fond este dată cu aplicare greşită a legii, instanţa preluând susţinerile intimatei-reclamante  fără a  avea în vedere  că apartenenţa reţelei de telecomunicaţii la infrastructură publică  este  reglementată expres  de  anexa  1 a Legii nr.213/1998, pct.10  şi pct.15.

În acest sens, recurenta-pârâtă a arătat  că instanţa de  fond nu a făcut nici o referire la incidenţa  în speţă a Legii nr.213/1998 şi a motivat  hotărârea exclusiv pe prevederile O.U.G. nr.12/1998 şi H.G. nr.581/1998, prevederi pe care le-a  reţinut   trunchiat, nereţinând seama de art.11 pct.d) din O.U.G. nr.12/1998, care include  instalaţiile fixe de siguranţă şi de conducere operativă a circulaţiei feroviare  în  infrastructură feroviară publică.

Ideea apartenenţei reţelei de telecomunicaţii la domeniul public al statului este întărită, potrivit susţinerilor recurentei-pârâte, şi de prevederile art.25 şi ale art.60 din  O.U.G. nr.12/1998, conform cărora „investiţiile, modernizările, dezvoltările … la infrastructură, precum şi  investiţiile pentru realizarea proiectelor de importanţă naţională care asigură integrarea României în sistemul de transport feroviar european, se  finanţează de la  bugetul de stat sau din credite garantate de stat şi rambursate la bugetul de stat”.

Recurenta – pârâtă a mai invocat prevederile  O.M.F.P. nr.618/2002 pentru aprobarea precizărilor privind inventarierea bunurilor  din domeniul public  al statului, modificat şi  completat prin Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr.555/2003, care la  pct.I lit. b)  reglementează situaţia bunurilor  rezultate  din fonduri bugetare şi din surse proprii de  finanţare.

În ceea ce priveşte legalitatea înregistrărilor  în contabilitate, prin amortizarea  fibrei optice la valoarea mijlocului fix, corespunzătoare surselor bugetare şi surselor proprii utilizate în completare, recurenta-pârâtă a arătat  că în speţă sunt  aplicabile prevederile art.15/1994, republicată, potrivit cărora C.N.CFR avea obligaţia  să calculeze şi să evidenţieze  amortizarea  fibrei optice  înregistrată ca mijloc fix numai pentru cota de 23,67%, finanţată din surse proprii, cota  de 76,33%, finanţată din fonduri bugetare, nefiind  supusă amortizării. Aceleaşi reguli se regăsesc în prevederile actuale ale art.24 pct.4  lit.e)  din Legea nr.571/2003.

În concluzie, recurenta-pârâtă a solicitat modificarea  sentinţei ca nelegală şi respingerea  acţiunii reclamantei ca neîntemeiată.

Intimata-reclamantă a depus întâmpinare, arătând că soluţia instanţei de  fond a fost corect întemeiată pe legislaţia specială ce  reglementează sectorul feroviar (O.U.G. nr.12/1998 şi H.G. nr.581/1998), care primează faţă de  legea  generală privind proprietate publică şi regimul juridic al acesteia (Legea nr.213/1998).

În dezvoltarea acestei apărări, intimata-reclamantă a arătat că  într-adevăr, Legea nr.213/1998, la pct.I. 10 din Anexă,  prevede  că „infrastructura  căilor ferate” face parte din domeniul public al statului, însă legislaţia  specială aplicabilă în sectorul feroviar  împarte infrastructura feroviară în două categorii; cea aflată în proprietate publică a statului şi cea privată, aflată în proprietate privată  C.N.C.F.-CFR SA.

Intimata-reclamantă a mai arătat că iniţial, în temeiul art.7 din Legea nr.129/1996, reţeaua de telecomunicaţii a făcut parte din infrastructura feroviară publică a statului, dar începând  cu anul 1998, odată cu adoptarea O.U.G. nr.12/1998 (care a abrogat expres Legea nr.129/1996) şi H.G. nr.581/1998,  reţeaua de telecomunicaţii a fost inclusă în infrastructura feroviară privată a C.F.R. SA, aceasta fiind situaţia juridică de la  data  înregistrării în contabilitate şi de la data efectuării controlului.

Abia ulterior, prin H.G. nr.589/2006, anexa 2 a H.G. nr.581/1998 a fost modificată, pe lista elementelor concrete ale infrastructurii feroviare publice fiind  adăugate reţelele fixe de telecomunicaţii feroviare (litera f), în speţă, reţeaua feroviară de  cabluri cu fibră optică.

Referindu-se la interpretarea şi aplicarea art.11 pct.d) din O.U.G. nr.12/1998, intimata-reclamantă a arătat că instanţa de  fond a reţinut în mod corect că reţeaua de telecomunicaţii se diferenţiază de instalaţiile de  siguranţă şi conducere operativă a circulaţiei feroviare.

În opinia intimatei-reclamante, faptul că proiectul de modernizare  a  reţelei  de telecomunicaţii din care face parte  reţeaua  de fibră optică a beneficiat  de  finanţare  externă,  suportată de la  bugetul de stat, nu atrage încadrarea acesteia  în infrastructura feroviară publică, pentru că, în temeiul art.56 din O.U.G. nr.12/1998 şi al art.22 alin.(6) din H.G. nr.581/1998 statul poate finanţa nu numai elemente ale infrastructurii feroviare publice, ci şi elemente de infrastructura privată, pentru realizarea proiectelor de importanţă naţională.

Concluzionând intimata-reclamantă a arătat  că reţeaua magistrală  de cabluri cu fibră optică a fost corect încadrată în infrastructura feroviară privată şi că societatea a calculat şi înregistrat corect amortizarea  tronsoanelor de reţea de fibră optică în proporţie  de 100%, în timp ce Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a interpretat  în mod greşit anexa la Amendamentul nr.2 la Convenţia de garantare nr.182/1996 a împrumutului extern contractat de la B.I.R.D., conform cărora împărţirea surselor de finanţare  s-a făcut pe bază de proiecte concrete, iar nu global.

Recursul este fondat.

Prin procesul-verbal din 5  iulie 2005, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia de Control Financiar a constatat că intimata-reclamantă a  calculat şi  evidenţiat eronat  în contabilitate amortizarea fibrei optice, competentă a proiectului „Modernizarea sistemului de telecomunicaţii al SNCFR”, considerând-o parte a infrastructurii feroviare private.

În opinia autorităţii fiscale, reţeaua de telecomunicaţii face parte din infrastructura feroviară publică, motiv pentru care amortizarea se putea face doar pentru cota de 23,67%, finanţată din surse proprii.

În consecinţă, s-a dispus efectuarea regularizărilor necesare în evidenţele  contabile.

Contestaţia administrativă formulată de compania fost respinsă prin decizia nr.2/06.09.2005, care  a menţinut  concluziile procesului-verbal de  control.

Legalitatea modului în care intimata-reclamantă a efectuat înregistrările  contabile şi a calculat amortizarea depinde de stabilirea regimului juridic al reţelei de telecomunicaţii feroviare, mai precis de  încadrarea acesteia în infrastructura feroviară publică, potrivit legislaţiei în materie.

Legea nr.129/1996 prevedea expres, în art.7 alin.(2) lit.g), că instalaţiile de telecomunicaţii care asigură transmiterea informaţiei pentru siguranţa şi conducerea operativă a circulaţiei făceau parte din  infrastructura  căilor ferate  române, infrastructură care, potrivit alineatului (1) al aceluiaşi articol, constituia proprietate publică a statului.

Este adevărat că Legea nr.129/1996 a fost  abrogată prin O.U.G. nr.12/1998, care în art.10 alin.(1) prevede că infrastructura feroviară publică se compune  din:

a) liniile ferate de circulaţie, terenul aferent pe care sunt construite, precum şi terenurile situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, care constituie zona de siguranţă a infrastructurii feroviare;

b) podurile, tunelurile, viaductele şi alte lucrări de artă, care au legătură cu liniile ferate deschise circulaţiei publice, precum şi terenurile aferente acestora;

c) lucrările geotehnice de protecţie şi de consolidare, plantaţiile de protecţie a liniilor ferate şi terenurile aferente pe care sunt amplasate;

d) instalaţiile fixe de siguranţă şi de conducere operativă a circulaţiei feroviare;

e) triajele de reţea ale căii ferate şi terenurile aferente acestora; urmând  ca  elementele  concrete  ale infrastructurii feroviare publice să fie stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Contrar celor reţinute  de instanţa de  fond, numai ignorarea evoluţiei în timp  a tehnicii legislative ar putea conduce la concluzia că, nemaiutilizând în noul act normativ expresia „instalaţiile de telecomunicaţii care asigură transmiterea informaţiei pentru siguranţa şi conducerea operativă a circulaţiei”, legiuitorul a înţeles  să scoată aceste instalaţii din infrastructura feroviară publică.

Dimpotrivă, o analiză comparativă a celor două reglementări succesive evidenţiază faptul că art.10 alin. (1) din O.U.G. nr.12/1998, în forma iniţială sistematizează în 5 mari categorii elementele ansamblului infrastructurii feroviare publice, care în Legea nr.129/1996 erau enumerate mai detaliat, la art.7 alin. (2) literele a)-i), astfel încât instalaţiile de  telecomunicaţii pot fi încadrate în noţiunea de „instalaţii fixe  de  siguranţă şi de  conducere operativă a  circulaţiei feroviare”.

Un argument în plus  în sensul voinţei legiuitorului de  a nu se crea riscul unor interpretări restrictive a componentelor infrastructurii feroviare publice  constă în introducerea prin Legea nr.89/1999 a unei a şasea categorii mai largi „alte instalaţii şi clădiri aferente infrastructurii feroviare”, în art.10 lit. f) (art.11 lit.f), după republicarea O.U.G. nr.12/1998).

H.G. nr.581/1998, care  în anexa 2 enumera elementele concrete ale infrastructurii feroviare publice, este un act normativ cu forţă juridică inferioară, emis în executarea art.10 alin. (1) din O.U.G. nr.12/1998.

Nu poate fi reţinută susţinerea intimatei-reclamante, în sensul că ultima modificare a anexei 2 a H.G. nr.581/1998, prin H.G. nr.589/2006, ar fi un argument ne contestat în favoarea  apartenenţei reţelei de  cabluri cu fibră optică la infrastructura feroviară privată a C.F.R. SA, la  momentul înregistrării sale  în evidenţele contabile, pentru că reţelele fixe de telecomunicaţii feroviare nu constituie o categorie  nou adăugată, ci o explicitare a  art.11 (fostul art.10) alin. (1)  lit.f) din O.U.G. nr.12/1998, republicată.

Aceste considerente legate de interpretarea greşită a legii fac de prisos  analiza criticilor privind sursele de finanţare a modernizării infrastructurii.

În consecinţă, Înalta Curte a admis recursul, şi a modificat sentinţa atacată în sensul respingerii acţiunii reclamantei Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” S.A., ca nefondată.

Faptă anticoncurenţială. Acorduri verticale. Fixarea concertată a preţului de vânzare.

Notă: Prin Ordinul nr. 77/2004 al Consiliului Concurenţei, au fost aprobate Instrucţiunile privind aplicarea art. 5 din Legea concurenţei nr. 21/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul înţelegerilor verticale.

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 23 decembrie 2005,  reclamanta S.C. RDS S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Concurenţei, anularea Deciziei 224/19.12.2005 emisă de pârât sau, în subsidiar, reducerea minimului amenzii ce i-a fost aplicată prin decizia menţionată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin decizia atacată s-a constatat încălcarea de către S.C. WR SRL, de reclamantă şi de alte 14 societăţi comerciale a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit.a) şi c) din Legea 21/1996, aplicându-se reclamantei o amendă în cuantum de 172.063,76 RON.

În esenţă, reclamanta a arătat  că nu există dovezi în sensul existentei unor înţelegeri anticoncurenţiale cu S.C. WR S.R.L., clauzele inserate în contractul de distribuţie sunt legale, astfel că amenda aplicată este netemeinică.

Prin sentinţa civilă nr. 3691 din 19 decembrie 2006, Curtea de Apel  Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta S.C. RDS S.R.L. ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:

La data de 01.03.2000 reclamanta S.C. RDS S.R.L. a încheiat cu S.C. WR S.R.L. un contract de distribuţie având ca obiect procurarea de produse “W” de către distribuitor în scopul revânzării acestora, durata contractului fiind prelungită până la 31.12.2005 prin acte adiţionale.

La data de 12.10.2004 S.C. WR S.R.L. a înregistrat la Consiliul Concurenţei o notificare în vederea obţinerii exceptării individuale de la prevederile art. 5 alin. (1) din Legea 21/1996 cu privire la contractele de distribuţie pe care le-a încheiat cu distribuitorii produselor sale. Ca urmare a acestei solicitări, prin Ordinul 384/25.10.2004 a Preşedintelui Consiliului Concurenţei s-a dispus declanşarea unei investigaţii având ca obiect posibila încălcare a art. 6 şi art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996, precum şi verificarea îndeplinirii  condiţiilor legale prevăzute la art. 5 alin. (2) din Legea concurenţei pentru acordarea dispensei privind contractele de distribuţie a produselor W.

După efectuarea investigaţiei, plenul Consiliului Concurenţei a emis decizia 224/19.12.2005 reţinându-se încălcarea de către S.C. WR S.R.L. şi de cele 15 societăţi distribuitoare a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit.a) din Legea 21/1996 prin încheierea unor înţelegeri verticale având ca obiect fixarea concertată în mod direct şi indirect prin  discounturi a preţurilor de revânzare a produselor “W” şi încălcarea art. 5 alin. (1) lit.c) din Legea 21/1996 prin încheierea unor înţelegeri verticale având ca obiect convenirea împărţirii pieţelor de desfacere şi alocării clienţilor de către SC WR  S.R.L.

Instanţa de fond a apreciat că din analiza contractelor de distribuţie se constată că acestea conţineau la art. 3 o clauză prin care distribuitorii erau obligaţi să vândă produsele “W” la un preţ ce se încadra în limitele recomandate şi acceptate de S.C. WR S.R.L., preţuri prevăzute şi în anexele la contracte, anexe în care erau inserate inclusiv preţurile ce urmau a fi aplicate de distribuitorii en-detail la vânzarea către consumatorii finali.

Consiliul Concurenţei a constatat că, deşi pe parcursul anului 1999 s-a indicat de S.C. WR SRL că preţurile prevăzute în acest mod trebuie să fie interpretate ca preţuri maximale pentru ca distribuitorul să aibă posibilitatea de a practica preţuri mai mici la  revânzare decât preţul recomandat (Decizia 40/22.04.1999) această clauză a avut efect invers decât cel indicat prin Decizia 40/1999, preţul recomandat funcţionând ca preţ de referinţă pentru distribuitori fiind practicat în mod uniform de întreaga reţea de distribuţie.

A mai reţinut instanţa de fond că în urma unei inspecţii inopinate la sediul S.C. WR S.R.L. a fost ridicat un document intitulat „Politica de vânzări aplicabilă distribuitorilor W” care stabilea condiţiile acordate în piaţă, discounturile practicate şi un set de proceduri operaţionale referă la alocarea clienţilor între distribuitori, set de operaţiuni care a fost efectiv pus în practică, în sensul existenţei unei alocări stricte a clienţilor şi teritoriilor între distribuitori.

În document se precizează nivelul discounturilor practicate pe categorii de clienţi, respectiv 0% pentru clienţi en-detail, 6% pentru clienţii de tip reţele, din centre en-gros şi supermarketuri şi 8% pentru  clienţii en-gros importanţi. La punctul 1 privind clienţii en-detail se specifică foarte clar că „este obligatorie aplicarea strictă a acestui punct mai ales datorită faptului că vânzările noastre către aceşti client constituie cea mai importantă parte a volumelor noastre. Trebuie agreat  că acordarea altor discounturi la acest nivel poate avea impact major asupra  nivelului discountului general oferit de piaţă”. Mai mult, distribuitorii sunt atenţionaţi în sensul de a nu avea „iniţiative regionale”, în caz contrar vor pierde o parte din procentele alocate iar bonusurile vor fi anulate sau suspendate.

A mai constatat prima instanţă că din facturile depuse de reclamantă rezultă că preţurile de vânzare pentru un tip de produs este acelaşi pentru toţi clienţii încadraţi în aceeaşi categorie de discount şi sunt identice  cu cele prevăzute în Anexa 2 la contractul de distribuţie.

În ceea ce priveşte susţinerea reclamantei în sensul că recomandarea unui preţ maxim nu reprezintă în sine o practică interzisă de lege, instanţa de fond a reţinut că această practică nu este interzisă în măsura în care cota de piaţă a furnizorului nu depăşeşte 30%, ori cota de piaţă a SC WR SRL este de 95% astfel că este necesară acordarea unei exceptări individuale de către Consiliul Concurenţei conform reglementărilor în vigoare, respectiv punctul 2.8 din Instrucţiunile privind aplicarea art.5 din Legea Concurenţei nr.21/1996.

A reţinut instanţa de fond că potrivit art.5 alin. (1) lit.c) din Legea 21/1996 sunt interzise orie înţelegeri exprese sau tacite între agenţii economici ori asociaţiile de agenţi economici, orice decizii luate de asociaţiile de agenţi economici şi orice practici concertate, care au ca obiect sau ca efect restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia, în special cele are urmăresc împărţirea pieţelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriu teritorial, volumului de vânzări şi achiziţii ori pe alte criterii.

A mai constatat Curtea de Apel Bucureşti, din analiza înscrisurilor aflate la dosar, că la data de  19.06.2001 se transmite un fax semnat de directorul de vânzări al WR S.R.L. către S.C. RDS S.R.L. în care se arată că toate magazinele din cadrul benzinăriilor “S” din judeţul Constanţa vor fi aprovizionate  de distribuitorii  reclamantei, iar reţeaua “F” din Mangalia va fi aprovizionată de distribuitorul C&D, alocarea urmând a intra în vigoare în data de 19.06.2001, iar modificările urmau să se opereze şi în lista cuprinzând clienţii alocaţi.

De asemenea, din faxul trimis la data de 31.11.2001 către reclamantă şi alte două societăţi rezultă că reclamantei îi este alocat supermarketul M.

A concluzionat prima instanţă că prin aceste înscrisuri s-a făcut dovada existenţei faptei prevăzută şi sancţionată de art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea 21/1996

În ce priveşte cuantumul amenzii aplicate, instanţa de fond a constatat că emitentul actului administrativ atacat a procedat corect atunci când a apreciat că încălcarea legii privind concurenţa prezintă o gravitate medie având în vedere, în mod special, durata mare de timp pe care au fost aplicate înţelegerile (perioada 2000 – 2004). Mai mult decât atât, instanţa a reţinut că reclamantei i-au fost acordate „circumstanţe atenuante” – punctul 6 din decizie, întrucât a avut un rol pasiv sau imitativ in privinţa încălcării şi a colaborat efectiv în cadrul procedurii declanşate de Consiliul Concurenţei.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta S.C. RDS S.R.L., invocând  prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă şi ale art.20 din Legea nr.554/2004.

În motivarea cererii de recurs, S.C. RDS S.R.L. a arătat , în esenţă, că instanţa a reţinut în mod greşit săvârşirea faptei prevăzute de art.5 alin. (1) lit.a) din Legea nr.21/1996.

În realitate, a arătat recurenta- reclamantă, prin contractul încheiat cu S.C. WR S.R.L. nu   s-au stabili de comun acord preţuri maxime de revânzare a produselor distribuite clienţilor şi niveluri ferme pentru discounturile practicate în relaţia cu clienţii, ci s-a menţionat un preţ maxim recomandat de furnizor, cu precizarea expresă că preţurile practicate se vor încadra în limita superioară recomandată.

A mai arătat că nici nu a respectat preţurile limită recomandate de furnizor, ci a practicat o gamă variată de preţuri, în funcţie de mecanismele economiei de piaţă – exemplificând această susţinere cu factura nr.5868651 din 30 octombrie 2001, emisă de către  S.C.”RT” SRL.

În opinia recurentei-reclamante, chiar dacă ar fi respectat preţul maximal recomandat de furnizor, aceasta nu reprezintă în sine o practică interzisă de lege. Dimpotrivă, atât legislaţia şi jurisprudenţa naţională, cât şi cea comunitară o acceptă pentru protejarea intereselor cumpărătorilor, prin înlăturarea posibilităţii ca distribuitorii să ridice în mod nejustificat preţurile de revânzare ale produselor şi  în acest sens, recurenta-reclamantă a invocat paragraful 47 teza ultimă din Liniile Directoare ale Comisiei Europene privind Restricţiile Verticale.

Referindu-se la pretinsa stabilire de comun acord a nivelurilor discounturilor, recurenta-reclamantă a arătat că documentul intitulat „Politică de vânzări”, descoperit la sediul furnizorului,  nu îi este opozabil, pentru că nu l-a semnat şi nu a achiesat la el, practicând discounturi total diferite.

Recurenta-reclamantă a invocat şi aplicarea greşită a art.5 lit.c) din Legea nr.21/1996, referitor la încheierea unor înţelegeri verticale având ca obiect convenirea împărţirii pieţelor de desfacere şi alocare a clienţilor pe criterii teritoriale, arătând că niciodată nu a existat vreo înţelegere expresă sau tacită cu furnizorul “W” pentru a-i distribui produsele în anumite zone sau judeţe. Singurul criteriu de care a ţinut seama a fost eficienţa economică, în funcţie de distanţele de la depozite la clienţi şi de gradul de dispersare a clienţilor.

În fine, recurenta-reclamantă s-a referit la individualizarea sancţiunii şi a solicitat diminuarea cuantumului amenzii aplicate, cu motivarea că produsele distribuite nu au un impact major asupra consumatorilor, că se află la prima încălcare a legislaţiei în domeniu şi că amenda îi va afecta drastic stabilitatea economico-financiară, aspecte de care instanţa de fond nu a ţinut seama.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul-pârât a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând, în esenţă, că  instanţa de fond a interpretat şi aplicat corect prevederile art.5 alin. (1) lit.a) şi c) din Legea nr.21/1996 şi că amenda aplicată recurentei-reclamante a fost individualizată conform criteriilor prevăzute la art.52 din aceeaşi lege.

Recursul nu este fondat.

Prin decizia nr.224 din 19 decembrie 2005, Plenul Consiliului Concurenţei i-a aplicat recurentei-reclamante o amendă în cuantum de 172.063,76 RON, în temeiul art.55 alin. (4) din Legea nr.21/1996, republicată, pentru săvârşirea faptelor prevăzute de art.51 alin. (1) lit.a) din aceeaşi lege, prin încălcarea prevederilor art.5 alin.(1) lit.a) şi art.5 alin.(1) lit.c) din Legea concurenţei.

Potrivit art.5 alin.(1) din Legea nr.21/1996, „sunt interzise orice înţelegeri exprese sau tacite între agenţii economici ori asociaţiile de agenţi economici, orice decizii luate de asociaţiile de agenţi economici şi orice practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia, în special cele care urmăresc:

a) fixarea concertată, în mod direct sau indirect, a preţurilor de vânzare ori de cumpărare, a tarifelor, a rabaturilor, a adaosurilor, precum şi a oricăror alte condiţii comerciale;

………

c) împărţirea pieţelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriul teritorial, al volumului de vânzări şi achiziţii ori pe alte criterii”.

În fapt, s-a reţinut că în anul  2000, S.C. WR S.R.L. a încheiat cu distribuitorii săi, printre care şi recurenta-reclamantă, contracte care cuprindeau următoarele clauze:

Art.3.”Preţul la care furnizorul livrează produsele distribuitorului va fi cel recomandat în Anexa 2. Distribuitorul este obligat să vândă produsele “W” la un preţ ce se încadrează în limitele de preţuri recomandate şi acceptate de Furnizor, preţuri prevăzute în Anexa 2…”

Art.9. „Pe întreaga durată a prezentului contract precum şi un an de la data expirării lui, Distribuitorul se obligă să nu reprezinte, să nu manufactureze sau să vândă produse identice sau similare cu cele care fac obiectul prezentului contract, fără acordul expres şi prealabil dat de furnizor în acest sens”.

Prin actele adiţionale la Contractele de distribuţie din anul 2000, încheiate în data în data de 1 septembrie  2004, art.3 al contractelor a fost modificat astfel: „preţul la care furnizorul livrează produsele  distribuitorului va fi cel menţionat în Anexa 2 şi este preţul maxim recomandat a fi folosit pentru revânzarea către clienţii distribuitorului.

Furnizorul îşi rezervă dreptul de a modifica preţurile, discounturile sau sortimentul de produse, atunci când acest lucru este necesar”.

Instanţa de fond a constatat corect că aceste clauze contractuale constituie o înţelegere anticoncurenţială în sensul art.5 alin. (1) lit.a) din Legea nr.1996, constând în fixarea directă concertată a preţurilor de vânzare a produselor.

Nu poate fi reţinută susţinerea recurentei-reclamante, în sensul că nu era vorba despre preţuri fixate concertat, ci despre preţuri maxime recomandate în condiţiile în care distribuitorul a acceptat să încheie un  contract prin care era obligat să vândă produsele “W” la un preţ ce se încadrează în limitele recomandate şi acceptate  de furnizor (în varianta iniţială, valabilă până la 1 septembrie 2004). Această  obligaţie a fost întărită prin actul adiţional încheiat la 1 septembrie 2004, prin reformularea articolului 3 din contract în sensul că „preţul la care furnizorul livrează produsele distribuitorului va fi cel menţionat în anexa 2”…, expresie care denotă clar acceptarea unui preţ fix de vânzare.

Încheierea acestor contracte reprezintă prin ea însăşi o practică anticoncurenţială, independent de punerea lor în aplicare; respectarea sau nu a înţelegerilor de fixare concertată a preţurilor, în condiţiile în care încheierea înţelegerilor este dovedită, poate constitui doar un criteriu de avut în vedere la individualizarea sancţiunii.

Nici argumentul privind acceptarea preţurilor maximale recomandate, ca practici justificate de interesul public al protecţiei consumatorilor, nu poate fi reţinut, pe de o parte pentru că, potrivit celor arătate mai sus, interpretarea clauzelor contractului conduce la concluzia că voinţa reală a părţilor a fost aceea de a stabili preţuri fixe, iar nu „recomandate” şi pe de altă parte pentru că împrejurările concrete ale pricinii nu se încadrează  în niciuna dintre ipoteze avute în vedere de Capitolul 2 – Înţelegeri verticale care nu intră sub incidenţa art.5 alin. (1) din lege, al Instrucţiunilor privind aplicarea art.5 din Legea nr.21/1996, aprobate prin Ordinul nr.77/2004, sau în situaţiile în care efectele asupra pieţei sunt limitate, în sensul Capitolului 3, pct.1 din aceleaşi Instrucţiuni – cota de piaţă a furnizorului depăşind pragul de 30%.

În ceea ce priveşte fixarea concertată indirectă a preţurilor, prin discount-urile practicate, Curtea constată că într-adevăr documentul intitulat „Politică de vânzări” este un act unilateral emis de furnizorul “W”, dar a fost acceptat de distribuitori, printre care şi recurenta- reclamantă, împrejurare ce rezultă din corespondenţa analizată în detaliu în cuprinsul raportului de investigaţie, corespondenţă care se referă la alocarea de clienţi sau chiar la penalizarea angajaţilor care nu respectă politica de vânzări.

Cu privire la încălcarea prevederilor art.5 alin. (1) lit.c) din Legea nr.21/1996, Înalta Curte constată că în sentinţa atacată a fost corect reţinută şi această faptă anticoncurenţială, de vreme ce în corespondenţa menţionată mai sus, analizată amănunţit şi riguros în sentinţa atacată, se fac referiri la „clienţi alocaţi” sau la condiţiile în care se pot face livrări „către clienţii din alte zone decât cea alocată”. De asemenea, în anexa 2 la contractul de distribuţie (valabilă începând cu data de 1 ianuarie 2003), se prevede, la pct.2.2.1, dreptul distribuitorului de a primi discount-uri şi bonusuri în funcţie de  „calitatea activităţii de distribuţie în zona de activitate”, conform regulilor prevăzute la litera b), unde este analizată şi situaţia „clienţilor alocaţi”.

Critica privind greşita individualizare a sancţiunii, este de asemenea neîntemeiată, în raport cu prevederile art.52 din Legea nr.21/1996, conform cărora individualizarea sancţiunii se face ţinând seama de gravitatea şi durata faptei şi a consecinţelor sale asupra concurenţei.

Cuantumul de 0,8% din cifra de afaceri, al amenzii aplicate reclamantei, în condiţiile în care art.51 alin. (1) din Legea nr.21/1996 prevede o amendă de până la 10% din cifra de afaceri, dă consistenţă apărării intimatului-pârât, în sensul că la individualizarea sancţiunii au fost respectate criteriile legale, aşa cum au fost detaliate în legislaţia secundară, fiind luate în considerare, pe de o parte, durata şi efectele practicii anticoncurenţiale şi pe de altă parte circumstanţele atenuante constând în rolul pasiv şi imitativ şi în colaborarea efectivă în cadrul procedurii de investigare a faptelor.

Având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte a respins recursul ca nefondat.

Judecători. Acordarea de stimulente financiare. Includerea unei condiţii privind vechimea. Discriminare.

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti la 27 aprilie 2007, Ministerul Justiţiei a declarat recurs împotriva sentinţei nr. 3673/14 decembrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti solicitând modificarea hotărârii atacate.

În motivarea recursului, recurentul susţine că litigiul s-a născut în urma hotărârilor Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării care a apreciat că „acordarea stimulentelor salariale pentru judecători potrivit criteriului de vechime ( 0-3 ani) reprezintă o discriminare indirectă potrivit art. 2 alin. (2) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările şi completările ulterioare”.

Recurenta a mai menţionat că Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a apreciat că „vechimea în muncă este un criteriu aparent neutru care dezavantajează judecătorii cu o vechime mai mare de 3 ani, ce îndeplinesc criteriile obiective prevăzute de lege pentru a beneficia de stimulente salariale”.

Ministerul Justiţiei, a susţinut că în mod greşit Curtea de Apel Bucureşti a respins plângerea formulată de Ministerul Justiţiei cu motivarea că alegerea criteriului de vechime pentru repartizarea stimulentelor având ca sursă fondul constituit potrivit art. 25 din Legea nr. 146/1997 dezavantajează judecătorii cu o vechime mai mare de 3 ani care au înregistrat performanţe profesionale şi îndeplinesc criteriile de repartizare individuală.

În susţinerea recursului Ministerul Justiţiei precizează că stimulentele financiare în discuţie au fost acordate cu respectarea prevederilor normelor interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art. 25 alin.2 din Legea nr. 146/1997 aprobate prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2404/C/2004.

S-a mai menţionat că stimulentul financiar nu este un drept conferit de lege şi că nu poate fi în cauză vorba de practici discriminatorii câtă vreme, ulterior măsurile de recompensare având ca sursă fondurile prevăzute de Legea nr. 146/1997 au vizat în continuare şi personalul din sistemul autorităţii judecătoreşti, care nu s-a încadrat în Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1921/C/15 decembrie 2005.

Analizând cauza, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Instanţa de fond a hotărât că acordarea de Ministerul Justiţiei prin Ordinul nr. 1921/C/2005 de stimulente  financiare judecătorilor, din cadrul judecătoriilor care au o vechime cuprinsă între 0 şi 3 ani, în sumă  de 1.700 RON aşa cum a constatat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării  constituie o discriminare, împărţindu-se categoria socio-profesională a judecătorilor în două categorii: cea a judecătorilor cu o vechime în muncă între 0-3 ani şi cea a judecătorilor cu o vechime de 3 ani.

Instanţa de fond a reţinut că acordarea acestor stimulente s-a făcut în baza art. 4 din Normele Interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art. 25 din Legea nr. 146/1997, aprobate prin Ordinul nr. 2404/C/2004. Aceste sume nu prevăd în art. 4 „criteriul vechimii în magistratură”, criteriile prevăzute fiind în sensul evaluării activităţii şi performanţei judecătorului.

Totodată, instanţa de fond a apreciat că în mod corect intimatul –pârât în cauză a reţinut incidenţa art. 2 alin. (2) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor firmelor de discriminare, cu modificările şi completările ulterioare, criteriul vechimii de 0 -3 ani reprezentând un criteriu aparent neutru, însă care dezavantajează judecătorii cu o vechime mai mare de 3 ani, care au înregistrat performanţe profesionale şi îndeplinesc criteriile de repartizare individuală prevăzute de art. 4 din Norme pentru a beneficia de acordarea de stimulente salariale.

Mai mult s-a precizat de instanţă că impunerea unei limite de vechime de 3 ani înseamnă inaplicarea criteriilor de repartizare individuală la judecătorii care au depăşit această limită de vechime, deci excluderea acestora deşi, fondul constituit potrivit art. 25 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 este destinat stimulării personalului din sistemul justiţiei, fără  distincţie, cu excepţia stimulentelor nominale care se acordă în anumite condiţii expres stabilite.

S-a mai considerat de instanţa de fond că eliminarea unor categorii de judecători de la acordarea stimulentelor din Fondul constituit potrivit art. 25 alin (2) din Legea nr. 146/1997, pe considerente  abstracte de grup sau categorie profesională, în funcţie de vechime, în condiţiile în care vechimea în magistratură reprezintă unul din elementele în baza căruia se stabileşte indemnizaţia prevăzută de art. 3 şi 4 din O.G. nr. 27/2006 şi în raport de care se face promovarea potrivit Legii nr. 303/2004, aşa cum s-a făcut prin actul administrativ în discuţie – Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1921/C/2005 este o discriminare în sensul art. 2 din O.G. nr. 137/2000.

Recursul este nefondat.

În mod corect instanţa de fond a apreciat că hotărârea nr.15/23 ianuarie 2006 pronunţată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării este corectă.

Prin Ordinul nr. 1921/C/2005, Ministerul Justiţiei prin ignorarea prevederilor art. 4 din Normele interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art. 25 din Legea nr. 146/1997, aprobate prin Ordinul nr. 2404/C/2004 şi instituind un singur criteriu neprevăzut de aceste norme a acordat stimulente financiare judecătorilor de la judecătorii cu o vechime de 0 – 3 ani.

Susţinerea Ministrului Justiţiei că aceste stimulente s-au încadrat în condiţiile generale de repartizare ignorându-se discriminarea voită instituită privind vechimea în muncă a judecătorilor 0 -3 ani, cu încălcarea art. 4 din normele interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art. 25 din Legea nr. 146/1997, aprobate prin Ordinul nr. 2404/C/2004, a art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 lit.c şi art. 8 din O.G. nr. 137/2000 este neîntemeiată. În acest sens este şi art. 4 alin.2 art. 4 alin. (2) din Constituţie, extins la art. 20 din Constituţie ce permite corelarea dispoziţiilor constituţionale cu tratatele şi pactele internaţionale la care România este parte, art. 7 din Declaraţia universală a drepturilor omului, art. 26 din Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, art. 2 alin.2 din Pactul Internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi culturale.

Împrejurarea că „ulterior” măsurile de recompensare având ca sursă fondurile prevăzute de Legea nr. 146/1997 au vizat în continuare şi personalul din cadrul autorităţii judecătoreşti ce nu s-a încadrat în Ordinul Ministerului Justiţiei nr.1921/C/15 decembrie 2005, susţinută de recurent pe lângă faptul că nu a fost dovedită ca atare nu a fost dovedită şi în raport de măsura discriminatorie analizată în cauză, sintagma „personalul din sistemul autorităţii judecătoreşti neîncadrat în Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1921/15 decembrie 2005 nefiind detaliată.

Pe de altă parte ceea ce este cert în cauză este faptul că actul administrativ constituit în Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1921/15 decembrie 2005 instituie o măsură discriminatorie.

Stimulentele sunt drepturi conferite de lege şi a căror acordare se face în condiţiile art. 4 din Normele Interne privind repartizarea fondului constituit conform art. 25 din Legea nr. 146/1997 aprobate prin Ordinul nr. 2404/C/2004 iar Ministerul Justiţiei le-a acordat pe baza unui singur criteriu vârsta între 0 – 3 ani vechime în funcţia de judecător.

Recursul declarat fiind neîntemeiat a fost respins .

Indemnizaţie acordată în temeiul Legii nr. 189/2000. Contestarea modalităţii de calcul. Instanţă competentă.

Reclamantul PI a chemat în judecată la data de 17.04.2006 pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa în contradictoriu cu aceasta, să se dispună reanalizarea deciziei sale de pensionare nr.117584/2006.

Prin sentinţa civilă nr.4605/15.05.2006 Judecătoria Constanţa a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa, în aplicarea art.137 din C.proc.civ. şi art.155 lit.f) din Legea nr.19/2000, dispoziţii legale raportate la obiectul cererii de chemare în judecată.

Tribunalul Constanţa – Secţia Civilă şi Asigurări Sociale prin sentinţa civilă nr.310/2006, a declinat şi el, competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Constanţa – Secţia contencios administrativ, reţinut că la termenul din 11.09.2006 reclamantul a renunţat la capătul de cerere privind recalcularea pensiei pentru limita de vârstă, menţinându-şi al doilea capăt de cerere din acţiune privind modificarea cuantumului de la 237 lei la 236 lei – pensie primită în temeiul Legii nr.189/2000, reţinând, că instanţa a rămas investită cu soluţionarea capătului de cerere privind drepturile de pensie ale reclamantului conform Legii nr.189/2000, deci, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art.7 pct.4 din Legea nr.189/2000, potrivit cărora, împotriva hotărârii persoana interesată poate face contestaţie la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii, potrivit Legii contenciosului administrativ.

Prin sentinţa civilă nr.258/CA din 5 aprilie 2007, Curtea de Apel Constanţa – Secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa – Secţia Civilă şi Asigurări Sociale şi a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, înaintând dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

În motivarea soluţiei, Curtea de Apel Constanţa a reţinut că potrivit art.7 alin. (1) din Legea nr.189/2000 „Stabilirea şi plata drepturilor prevăzute  în prezenta ordonanţă se fac de direcţia generală de muncă şi protecţie socială teritorială. Pentru stabilirea situaţiilor prevăzute la art.1 se înfiinţează, în cadrul fiecărei direcţii generale de muncă şi protecţie socială teritoriale, o comisie alcătuită din preşedinte şi cel mult 3 membri”.

Potrivit art.7 alin. 3 „Comisia este obligată să se pronunţe asupra cererii în termen de cel mult 30 de zile de la sesizare, printr-o hotărâre motivată”, iar alin. (4) prevede că „împotriva hotărârii persoana interesată poate face contestaţie la curtea de apel în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii, potrivit legii contenciosului administrativ nr.29/1990”.

A constatat instanţa că din aceste dispoziţii legale rezultă că pe calea contenciosului administrativ pot fi judecate doar contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de comisia alcătuită conform Legii nr.189/2000 şi care stabileşte dacă persoana, cetăţean român, a avut de suferit în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6.09.1940 până la 6.03.1945, pentru una din situaţiile prevăzute la lit.„a-f” din art.1 din lege, cuantumul indemnizaţiei fiind cel prevăzut de legiuitor, cu modificările în timp, datorate indexărilor potrivit art.4 din lege.

A mai reţinut Curtea de Apel Constanţa că potrivit art.155 lit.f) din Legea nr.19/2000, „Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind:(…) modul de stabilire şi de plată a pensiilor, a indemnizaţiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale”.

A concluzionat instanţa că din aceste dispoziţii legale speciale rezultă că, potrivit Legii nr.189/2000, Curtea de apel judecă numai contestaţiile formulate împotriva hotărârilor emise pentru stabilirea situaţiilor prevăzute la art.1 din lege, respectiv, dacă persoana are sau nu dreptul de a fi încadrată în categoria persoanelor care beneficiază de indemnizaţiile prevăzute de art.2 din lege, precum şi eventual, data de la care acestea se acordă.

În schimb, arată Curtea de apel, „modul de plată a indemnizaţiilor” se soluţionează în primă instanţă de către tribunal, conform art.155 lit.f) iar‚ cum litigiul din cauză este cu referire la cuantumul indemnizaţiei stabilite deja în baza Legii nr.189/2000, în favoarea reclamantului prin hotărârea Casei Judeţene de Pensii Constanţa nr.1869/21.01.2003, hotărâre necontestată de către reclamant, competenţa de soluţionare a acesteia aparţine Tribunalului Constanţa – Secţia Civilă şi Asigurări Sociale.

Analizând conflictul negativ de competenţă ivit potrivit art.20 pct.2 C. proc.civ. Înalta Curte constată că instanţa căreia îi revine competenţa materială de soluţionare a cauzei de faţă este tribunalul.

Actul pe care reclamantul l-a contestat prin cererea de chemare în judecată, aşa cum a fost modificată şi precizată, este decizia nr.117584/2006, privind recalcularea pensiei din sistemul public emis de Casa Judeţeană de Pensii Constanţa.

Jurisdicţia asigurărilor sociale este reglementată de Capitolul 8 din Legea nr.19/2000 şi se  realizează prin tribunale şi curţi în apel, conform art.154 din actul normativ menţionat.

În temeiul art.155 din Legea 19/2000, tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind:

a)modul de calcul şi de depunere a contribuţiei de asigurări sociale;

b)modul de stabilire a majorărilor de întârziere;

c)înregistrarea, evidenţa şi certificarea contribuţiei de asigurări sociale;

d)deciziile de pensionare;

e)refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale;

f)modul de stabilire şi de plată a pensiilor, a indemnizaţiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale;

g)plângerile împotriva proceselor – verbale de contravenţii încheiate conform prezentei legi;

h)contestaţiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legi.

Împrejurarea că decizia de recalculare a pensiei a fost contestată numai parţial, în ceea ce priveşte indemnizaţia care i se cuvine reclamantului ca beneficiar al O.G. nr.105/1999, aprobată cu modificări prin Legea nr.189/2000, nu atrage incidenţa art.7 alin.4 din acest act normativ.

Potrivit art.7 alin.1 din O.G. nr.105/1999, aprobată prin Legea nr.189/2000, cu modificările ulterioare, stabilirea şi plata drepturilor prevăzute în prezenta ordonanţă se fac de casa judeţeană de pensii sau, după caz, de Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti. Pentru stabilirea situaţiilor prevăzute la art.1 se înfiinţează, în cadrul fiecărei direcţii, case judeţene de pensii sau, după caz, în cadrul Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti, o comisie alcătuită din preşedinte şi cel mult 3 membri.

Comisia este obligată să se pronunţe asupra cererii printr-o hotărâre motivată, împotriva căreia persoana interesată poate face contestaţie la curtea de apel, în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii, potrivit legii contenciosului administrativ (art.7 alin.3 şi 4).

Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că în competenţa curţii de apel intră numai soluţionarea contestaţiilor împotriva hotărârilor prin care se stabileşte dacă persoana în cauză se încadrează în categoriile de persoane persecutate din motive etnice prevăzute în art.1 din O.G. nr.105/1999, pentru a beneficia de drepturile prevăzute de acest act normativ, iar nu şi cererile privind modul de calcul şi de plată al indemnizaţiilor, acestea din urmă încadrându-se în prevederile art.155 lit.f) din Legea nr.19/2000.

În consecinţă, având în vedere dispoziţiile art.22 alin. (5) C.proc.civ, Înalta Curte a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa – Secţia Civilă şi de Asigurări Sociale.

Refuz nejustificat de soluţionare a cererii. Acţiune în stabilirea vinovăţiei funcţionarului vinovat. Condiţii de admisibilitate.

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul SS  a chemat în judecată pe pârâţii DL, în calitate de preşedinte al Curţii de Apel B, IG, în calitate de Preşedinte al CSM şi MT, inspector şef al inspecţiei judiciare, Serviciul de Inspecţie judiciară pentru judecători din cadrul CSM, solicitând obligarea pârâtului DL la plata unei penalităţi în favoarea bugetului de stat de 10.000 Ron pentru încălcarea cu rea-credinţă a obligaţiilor sale legale,

în temeiul art. 96 alin. (2), art. 97 din Legea 303/2004 şi art.998 Cod civil, obligarea pârâtului IG să-i răspundă personal petiţiei sale nr. 46/21/24.08.2006 cu obligarea la plata de penalităţi în favoarea bugetului statului de 10.000 Ron pentru încălcarea cu rea-credinţă a obligaţiilor sale, să oblige pe toţi lucrătorii instituţiei cu drept de semnătură să treacă numele clar şi să dispună măsuri de înregistrare a tuturor documentelor care intră şi ies din instituţie, fără excepţie, la Registratura generală, în temeiul art. 4 şi 11 din OG 27/2002, art. 16 din Legea 554/2004, art. 71 lit. a) din Hotărârea CSM nr. 326/2005 şi art. 998 C.civ şi obligarea pârâtei MT la plata de penalităţi în favoarea bugetului statului de 10.000 Ron pentru încălcarea cu rea-credinţă a obligaţiilor sale, în temeiul art. 11 din O.G. 27/2002, art. 96 din Legea nr. 303/2004, republicată şi art. 998 C.civ. .

De asemenea, reclamantul a mai solicitat obligarea pârâţilor la plata unei penalităţi în favoarea sa, de câte 1 Ron  fiecare, în temeiul art. 998 C.civ.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâtul DL, în calitate de Preşedinte al Curţi de Apel Bucureşti a deturnat cererea sa, prin care solicita să transmită către CSM – secţia pentru judecători materialul probator al incompetenţei profesionale a persoanei care a stabilit greşit cuantumul taxei de timbru.  Referitor la pârâtul IG reclamantul a arătat că deşi prin răspunsul nr. 1.153/IJ/1.078/SIJ/21.08.2006, inspectorul şef al inspecţiei judiciare, recunoaşte că nu are competenţa legală de a soluţiona petiţia, acesta în loc să o prezinte Secţiei pentru judecători a C.S.M., emite un aşa-zis răspuns – nr.46/22/05.09.2006 arătând că a fost transmisă de către pârât exact persoanei a cărei activitate ilegală era incriminată, respectiv inspectorului şef al inspecţiei judiciare – Serviciul de inspecţie judiciară pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu încălcarea dispoziţiilor legale arătate.

Privitor la inspectorul şef al inspecţiei judiciare, Serviciul de Inspecţie Judiciară pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, reclamantul a arătat că acesta a încălcat cu rea-credinţă legea, ştiind că nu ar fi putut să răspundă el unei petiţii în care era vizat critic.

Prin întâmpinare, pârâtul CSM a invocat excepţia de inadmisibilitate arătând că reclamantul nu a îndeplinit procedura prealabilă iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Prin sentinţa civilă nr. 194 din 23 ianuarie 2007, Curtea de Apel  Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia neîndeplinirii procedurii administrative prealabile şi totodată, a respins acţiunea formulată de reclamantul SS ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că reclamantul a făcut dovada îndeplinirii procedurii administrative prealabile prin scrisoarea din data de 05.09.2006 astfel încât  excepţia neîndeplinirii procedurii administrative prealabile nu este întemeiată. .

A mai reţinut că reclamantul a solicitat cu scrisoarea nr.46/13/12.07.2006 Curţii de Apel B să înainteze CSM – Secţia Judecători, materialul probator al incompetenţei profesionale a persoanei care a stabilit greşit cuantumul taxei judiciare de timbru, prin încheierea dată în camera de consiliu în data de 13.06.2006 în acelaşi dosar. Prima instanţă a constatat că prin adresa nr.7108/C/26.07.2006, Curtea de Apel B a comunicat reclamantului că materialul a fost transmis, cu adresa nr.7109/C/2006 Inspecţiei Judiciare a CSM spre a aprecia asupra măsurii ce se impune, conform legii.

A apreciat că potrivit art. 43 lit. a) din Hotărârea nr. 326 din 24 august 2005, privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, inspectorii Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători au, printre altele, atribuţia de a efectua verificări la instanţele de judecată, în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunţarea, redactarea şi comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanţele competente, punerea în executare a hotărârilor penale şi civile şi informează conducerea Consiliului despre deficienţele constatate, formulând propuneri adecvate.

În aceste condiţii a reţinut instanţa de fond că, în mod corect petiţia a fost înaintată Serviciului de Inspecţie Judiciară pentru judecători din cadrul CSM astfel încât primul capăt de cerere îndreptat împotriva pârâtului DL este neîntemeiat, neputându-se reţine o încălcare a obligaţiilor sale legale şi nici a condiţiilor răspunderii civile delictuale.

În ceea ce priveşte capetele de cerere 2.1-2.4, formulate împotriva IG, în calitate de preşedinte al CSM, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că prin adresa nr. 1.153/IJ/1.078/SIJ/21.08.2006, Serviciul  de inspecţie judiciară pentru Judecători  din cadrul C.S.M. a răspuns petiţiei reclamantului adresată preşedintelui Curţii de Apel Bucureşti şi înaintată către C.S.M., prin aceeaşi adresă răspunzându-se şi scrisorii nr. 46/21/24.08.2006.

A concluzionat instanţa de fond că reclamantul nu a făcut dovada că a fost vătămat în drepturile sau interesele sale urmare a aplicării Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, iar pe de altă parte, că adresele de răspuns la scrisorile formulate de reclamant purtau semnătura Inspectorului Şef Serviciului de inspecţie judiciară pentru Judecători, neexistând obligaţia legală ca semnătura să fie efectuată „în clar”.

Împotriva acestei sentinţe reclamantul a declarat recurs.

Recursul este nefondat.

Conform art.16 din Legea nr.554/2004, a contenciosului administrativ, „cererile în justiţie prevăzute de prezenta lege vor putea fi formulate şi  personal împotriva persoanei fizice care a elaborat, a emis sau a încheiat actul, ori după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare  la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se  solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere”.

Prevederile legale invocate nu încalcă principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor şi nici principiul egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice.

Persoana care se încadrează în ipoteza prevăzută de art.16 se află într-o situaţie specială, respectiv cea de funcţionar public, se află în exercitarea atribuţiilor profesionale ale funcţionarului, astfel că stabilirea răspunderii sale şi obligarea la plata despăgubirilor, în solidar cu autoritatea publică, este strâns legată de examinarea legalităţii actului administrativ şi urmează  aceeaşi procedură de judecată.

Se constată astfel că din perspectiva legii contenciosului administrativ, acţiunea poate fi formulată împotriva autorităţii publice care nu i-a soluţionat reclamantului în termen ori a refuzat nejustificat soluţionarea unei cereri sau ipoteza atacării actului emis de autoritatea publică.

În cauză, se constată că reclamantul sesizând instanţa de contencios administrativ a formulat cerere împotriva persoanelor fizice care a apreciat că se fac vinovate de refuzul de a rezolva cererile referitoare la un drept recunoscut de lege, solicitând şi plata de penalităţi în favoarea bugetului statului însă nu a înţeles să cheme în judecată şi  CSM sau Curtea de Apel B.

Din perspectiva acestor considerente, acţiunea reclamantului era inadmisibilă.

Recursul a fost respins ca nefondat.

Cetăţean străin. Săvârşirea unei infracţiuni. Prescripţia răspunderii penale.

Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, la data de 22. 04. 2004, reclamantul ST a solicitat, în contradictoriu cu Autoritatea pentru Străini, anularea măsurilor luate de această autoritate publică şi suspendarea executării actului administrativ până la soluţionarea pe fond a cauzei.

Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ  şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1384 din 31 mai 2004 a respins acţiunea formulată de reclamant.

Instanţa de fond a reţinut că suspendarea executării măsurii de returnare cu interdicţie de intrare în România  pe o perioadă de 10 ani, este inadmisibilă  în raport cu dispoziţiile  art. 82 alin. (2) din O.U.G. nr. 194/2002 şi nefondată faţă  de dispoziţiile art. 9 din Legea  nr. 29/1990, în vigoare la acea dată.

Instanţa a mai reţinut că deşi, a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru faptele reclamantului, măsura de siguranţă a expulzării, aplicată prin sentinţa penală nr. 998 din  30 iulie 2001 a Judecătoriei Sector 6 Bucureşti, nu este supusă acestei prescripţii.

Pe cale de consecinţă instanţa a apreciat că măsura interdicţiei de intrare în România este legală întrucât  dispoziţiile art. 102 alin. (3) din O.U.G. nr. 194/2002, republicată, în 2004, nu prevede  posibilitatea diminuării duratei în raport cu vinovăţia făptuitorului sau gradul de pericol social, or modalitatea de  executare, ci stabileşte numai o interdicţie egală cu pedeapsa pronunţată, dar nu mai  mică de 10 ani, pentru străini care au comis  fapte penale.

Cum de altfel împotriva reclamantului a fost dispusă, prin sentinţa civilă nr. 982  din 4.05. 2004 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia  contencios administrativ  şi măsura luării în custodie publică, în vederea expulzării, instanţa a apreciat şi în acest context netemeinicia acţiunii reclamantului, având în vedere că prin adresa contestată s-a luat o măsură  mult mai blândă decât cea aplicată  prin hotărârile judecătoreşti menţionate.

În raport cu aceste considerente instanţa de fond a apreciat  că reclamantului îi sunt aplicabile dispoziţiilor art. 90 raportat la art. 134 alin. (1) din O.U.G. nr. 194/2002, republicată în 2004, privind regimul străinilor în România şi nu prevederile Legii nr. 46/1991 referitoare la statutul şi regimul refugiaţilor.

Reclamantul a declarat recurs, susţinând că instanţa de fond a ignorat faptul că este de origine palestiniană, iar returnarea sa îi pune viaţa în pericol, fiind incidente astfel dispoziţiile art. 89 alin. (1) lit. e) din O.U.G.  nr. 194/2002.

Mai susţine că, prin adresa nr. 12684/TDA/2 din 02.12.2005 emisă de Autoritatea pentru Străini, i s-a comunicat că beneficiază de statutul de tolerat, fiind scos din Centrul de cazare Otopeni, unde fusese plasat ca urmare a luării măsurii de punere sub custodie.

În ceea ce priveşte măsura expulzării, luată împotriva sa ca măsură de siguranţă, recurentul – reclamant precizează că prin decizia penală nr. 1923 din 28 noiembrie 2005 pronunţată la  Curtea de Apel Bucureşti, i s-a admis contestaţia la executare şi a fost înlăturată executarea măsurii expulzării ce fusese luată prin sentinţa penală nr. 998 30.07.2001 a Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, definitivă prin decizia sentinţei nr. 2143/5 .11. 2002 a Curţii de Apel Bucureşti.

Instanţa de fond a reţinut în mod corect că obiectul acţiunii cu care fusese investită l-a constituit cererea de anulare a actului administrativ prin care Autoritatea pentru Străini a luat împotriva recurentului  cetăţean străin ele două măsuri: măsura returnării şi măsura interdicţiei de intrare în România pentru o perioadă de 10 ani, ca urmare a faptului că acesta locuia ilegal şi comisese infracţiuni pe teritoriul României.

În ceea ce priveşte măsura returnării, soluţia Curţii de apel este irevocabilă, astfel că recursul este inadmisibil.

Astfel, potrivit prevederilor art. 861 din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, introdus prin art. I pct. 38 din Legea nr. 482/2004, „Decizia de returnare poate fi atacată de străinul împotriva căruia s-a dispus, în termen de trei zile  de la data comunicării, la Curtea de apel competentă teritorial. Instanţa se va pronunţa în termen de trei zile de la data primirii cererii. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă”.

Este adevărat că, ulterior, prin art. I pct. 74 din Legea nr. 56/2007 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 26 .03.2007, art. 861  din O.U.G. nr. 194/2002, republicată, a fost abrogat, dar conţinutul textului abrogat se regăseşte integral la art. 82 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 194 /2002, republicată, aşa cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 56/2007.

Or, potrivit art.II alin. (2) din Legea nr. 56/2007, toate situaţiile aflate în curs de rezolvare la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluţionate potrivit prevederilor O.U.G. nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta lege.

Deci, în privinţa măsurii returnării recurentului – reclamant, soluţia Curţii de apel rămâne irevocabilă, iar recursul este inadmisibil, fiind incidente prevederile art. 82 din O.U.G. nr. 194/2002, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 56/2007.

În ceea ce priveşte măsura interdicţiei de intrare în România pentru o perioadă de 10 ani, recursul este neîntemeiat.

Astfel, este necontestat că recurentul – reclamant a comis pe teritoriul României mai multe infracţiuni pentru care  a fost condamnat, iar prin decizia  penală nr. 243/5.11.2002  a Curţii de Apel Bucureşti s-a constatat că, între timp, intervenise prescripţia răspunderii penale.

Or, potrivit prevederilor art. 102 alin. (41) şi art. 101 alin. (2) cu referire la art. 8 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 194/ 2002, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 56/2007, împotriva cetăţenilor străini care au săvârşit infracţiuni pe teritoriul României, Autoritatea competentă poate dispune măsura interzicerii intrării în România pe o perioadă determinată.

Împrejurarea că, în cazul recurentului – reclamant, a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunilor respective, nu împiedică incidenţa prevederilor legale citate mai sus, acesta necerând continuarea procesului penal potrivit art. 13 Cod proc.pen. acceptând beneficiul  prescripţiei şi recunoscând, o dată în plus, săvârşirea infracţiunilor pentru comiterea cărora fusese iniţial condamnat.

În concluzie, hotărârea recurată fiind legală şi temeinică,  recursul a fost respins.

Act administrativ fiscal. Contestare. Procedură administrativă specială.

Notă: Instanţa a avut în vedere dispoziţiile Codului de procedură fiscală în forma publicată în M.Of. nr. 863 din 26/09/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin acţiunea promovată pe calea contenciosului administrativ la 6 ianuarie 2006, reclamanta S.C. RCI SRL Craiova a chemat în  judecată pârâţii Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, solicitând anularea deciziei nr. 204 din 17 noiembrie 2004 şi să se constate nulitatea absolută a procesului-verbal nr. 3470 din 21 iunie 2005. Totodată, reclamanta a solicitat suspendarea executării deciziei până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.

Motivându-şi acţiunea, reclamanta a arătat că prin procesul-verbal nr. 3470 din 21 iunie 2005 i s-au calculat, pentru perioada 9 aprilie 2004 – 6 octombrie 2004, obligaţii fiscale după cum urmează; 5.115.523.826 ROL diferenţă impozit pe profit, 748.649.655 ROL dobânzi aferente impozitului pe profit, 201.524.317 ROL penalităţi aferente impozitului pe profit, 3.887.798.106 ROL reprezentând TVA, 641.493.762 ROL dobânzi aferente TVA şi 172.743.205 ROL penalităţi aferente TVA.

Reclamanta a mai arătat că obligaţiile fiscale au fost stabilite prin înregistrarea în contabilitate a 27 facturi provenind de la S.C. RC 2000 SRL Bucureşti şi S.C. MI 2000 SRL, societăţi pe care reclamanta le-a considerat ca având calitatea de  distribuitori ai importatoarei S.C. R&F SRL, livrarea mărfii fiind efectivă, iar înregistrarea în contabilitate făcându-se pe baza notelor de recepţie.

Curtea de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea din 13 ianuarie 2006, a dispus suspendarea procesului-verbal şi a deciziei atacate, până la soluţionarea irevocabilă a cauzei, iar prin sentinţa nr. 720 din 18 octombrie 2006, a admis în parte acţiunea reclamantei,  anulând decizia nr. 204 din 17 noiembrie 2005 a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pe care a obligat-o să soluţioneze pe fond contestaţia împotriva procesului-verbal nr. 3470 din 21 iulie 2005 al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că, urmare unei note de constatare din 31 martie 2005, s-a efectuat de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj un control operativ şi inopinat de punctul de lucru al reclamantei situat în Craiova, Str. Câmpului nr.2, verificând activitatea desfăşurată în anii 2003, 2004 şi 2005.

Cu acest prilej, s-a constatat că în perioada aprilie-octombrie 2004 societatea a achiziţionat de la S.C. RC 2000 SRL Bucureşti şi S.C. MI 2000 SRL Bucureşti cantităţi de carne de pui şi peşte congelat, plata efectuându-se prin ordin de plată în contul R&F SRL Sf. Gheorghe. Aceasta s-a înregistrat în evidenţele contabile cu 27 facturi provenind de la cele două societăţi, care în realitate au fost achiziţionate de S.C. S SRL şi au fost ridicate de S.C. RC SRL de la distribuitorul autorizat al acestor documente.

În urma controlului efectuat la societatea reclamantă s-a întocmit procesul-verbal nr. 3470 din 21 iunie 2005, înregistrat în registrul unic de control seria nr. 466700 din 20 iunie 2005, poziţia 15, în cuprinsul căruia s-a constatat că marfa sosea la reclamantă în autocare frigorifice, fără documente de însoţire, iar primitorul mărfii semna documentele de transport fără a menţiona cantitatea primită, conform înţelegerii cu reprezentantul S.C. R&F Sf. Gheorghe, factura trimiţându-se ulterior.

Acelaşi proces-verbal din 21 iunie 2005 a constatat  încălcarea dispoziţiilor art. 21 şi 145 Cod fiscal, art. 6 din H.G. nr. 831/1997 şi art. 6 din Legea nr. 82/1991,  stabilindu-se pentru perioada 9 aprilie – 6 octombrie 2004 un impozit pe profit suplimentar de 5.115.523.826 lei şi TVA suplimentar în sumă de 3.887.798.106 lei, dobânzi şi penalităţi aferente pentru neplata în termen a acestor sume.

Prin decizia nr. 204 din 17 noiembrie 2005, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor a anulat măsurile dispuse prin procesul-verbal nr. 466.700 din 20 iunie 2005 privind virarea la bugetul de stat a sumelor reprezentând impozit pe profit 511.552 RON, dobânzi aferente impozitului pe profit 74.865 RON, penalităţi aferente impozitului pe profit 20.162 RON, TVA 388.780 RON, dobânzi aferente TVA 64.169 RON, penalităţi aferente TVA 17.274 RON, urmând ca organele de inspecţie fiscală să valorifice constatările efectuate prin proces-verbal şi să emită decizia de impunere conform legii.

Curtea de Apel Craiova a constatat nelegalitatea deciziei nr. 204 din 17 noiembrie 2005 şi, apreciind natura juridică a procesului-verbal nr. 3470 din 21 iunie 2005 din prisma dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. „c” din Legea nr. 554/2004 şi art. 41 din Codul de procedură fiscală a concluzionat că acesta reprezintă un act administrativ fiscal şi a obligat Agenţia Naţională de Administrare Fiscală ă soluţioneze pe fond contestaţia împotriva acestuia.

Împotriva sentinţei nr. 720 din 18 octombrie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs atât reclamanta S.C. RCI SRL Craiova, cât şi pârâtele.

Recurenta-reclamantă a criticat  sentinţa în temeiul art. 3041 Cod procedură civilă, arătând că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală şi netemeinică pentru că nu a soluţionat cauza pe fond, ci a obligat Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor să facă acest lucru.

În acest sens, recurenta-reclamantă a arătat că textele din Codul de procedură fiscală nu reglementează o jurisdicţie administrativă, ci o cale administrativă de atac, care presupune posibilitatea  organului de soluţionare a contestaţiilor să revoce actul administrativ atacat,  pentru a preîntâmpina un proces.

În condiţiile în care procedura prealabilă a fost exercitată, a trimite cauza la autoritatea fiscală pentru a se pronunţa pe fondul contestaţiei generează, în opinia reclamantei-recurente, extinderea nejustificată a ciclului procesual, cu încălcarea principiilor contenciosului administrativ şi principiului constituţional al accesului liber la justiţie.

În motivarea recursului pe care l-a formulat în nume propriu şi ca reprezentant al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Dolj a invocat prevederile art. 304 pct. 9 şi 3041 Cod procedură civilă, arătând că instanţa de fond a reţinut în mod eronat că procesul-verbal de control este un act administrativ  fiscal.

În raport cu prevederile art. 41 şi 83 din Codul de procedură fiscală, recurenta-pârâtă a arătat că singurul act fiscal prin care se pot stabili obligaţii către bugetul de stat este decizia de impunere şi nu procesul-verbal de control, aşa cum a reţinut instanţa de fond.

În opinia autorităţii fiscale, reclamanta nu a fost prejudiciată prin procesul-verbal de control, nefiind obligată la plata vreunei sume către bugetul de stat şi  şi-a întemeiat această susţinere  pe prevederile art. 106 şi 107 din Codul de procedură  fiscală.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, faţă de recursul pârâtelor, recurenta-reclamantă a arătat, în esenţă, că procesul-verbal este un veritabil act administrativ fiscal, întrunind toate condiţiile prevăzute de art. 41 din Codul de procedură fiscală şi de art. 2 alin.(1)  lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Examinând cauza în raport cu motivele de recurs invocate şi cu prevederile art. 3041 Cod procedură civilă, Înalta Curte constată că niciunul dintre recursuri nu este fondat.

Prin procesul-verbal nr. 3470 din 21 iunie 2005, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj a constatat că S.C. RCI SRL datorează bugetului de stat următoarele sume: 5.115.523.826 lei vechi impozit pe profit suplimentar, cu dobânzi aferente de 748.649.655 lei vechi şi penalităţi de întârziere de 201.524.317 lei vechi, precum şi TVA suplimentar în sumă de 3.887.798.106 lei vechi, cu dobânzi de 641.493.762 lei vechi şi penalităţi de întârziere în cuantum de 172.743.205 lei.

Contestaţia administrativă formulată de reclamantă împotriva procesului verbal a fost soluţionată de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin decizia nr. 204 din 17 noiembrie 2005, în sensul că au fost anulate măsurile dispuse prin procesul-verbal, privind virarea la bugetul de stat a sumei totale de 1.076.722 lei noi, compuse din sumele menţionate mai sus, urmând ca organele de inspecţie fiscală să valorifice constatările efectuate prin procesul-verbal şi să emită decizie de impunere, conform legii.

În motivarea deciziei s-a reţinut, în esenţă, că sumele datorate bugetului de stat consolidat se stabilesc, în toate cazurile, prin decizie de impunere, care constituie titlu de creanţă şi este susceptibilă de a fi contestată, la baza deciziei de impunere stând raportul de inspecţie fiscală.

Interpretând în acest mod dispoziţiile art. 82, 94, 105 şi 106 din Codul de procedură fiscală, organul de soluţionare a contestaţiei a considerat că nu se mai impune analiza pe fond a cauzei, făcând aplicarea art. 182 alin. (5) din acelaşi act normativ, conform căruia „Organul  de soluţionare competent se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond, iar când se constată că acesta sunt întemeiate, nu se va mai proceda la analiza pe fond a cauzei”.

Practic, pentru un considerent formal, legat de forma şi de denumirea actului contestat, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală nu a  analizat legalitatea obligaţiilor fiscale stabilite în sarcina reclamantei.

Stabilind natura juridică de act administrativ fiscal a procesului-verbal, instanţa de fond a interpretat corect prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 corelate cu normele speciale instituite prin art. 41 din Codul de procedură fiscală, care definesc noţiunea de act administrativ fiscal şi prin art. 43 din Codul de procedură fiscală, referitor la conţinutul şi motivarea actului administrativ fiscal.

Decizia de impunere prevăzută de art. 83 şi următoarele din Codul de procedură fiscală nu epuizează sfera actelor administrativ-fiscale supuse procedurii de contestare reglementate prin Titlul IX al aceluiaşi act normativ, art. 175  alin. (1) referindu-se expres la contestarea titlului de creanţă şi a altor acte administrative fiscale.

Susţinerile recurentelor-pârâte, în sensul că procesul-verbal nu stabileşte obligaţii de plată către bugetul de stat şi nu prejudiciază interesele legitime ale recurentei-reclamante sunt contrazise de însuşi dispozitivul deciziei de soluţionare a contestaţiei, în care s-a dispus anularea măsurilor  dispuse prin procesul-verbal, privind virarea la bugetul de stat a sumei totale de 1.076.772 lei, pentru care urmează să fie întocmită şi decizia de impunere.

În calificarea juridică a unui act, esenţială este natura măsurilor dispuse în conţinutul său, iar nu forma sau denumirea.

În ceea ce priveşte recursul reclamantei, care critică sentinţa sub aspectul  nesoluţionării cauzei pe fond, Curtea constată că art. 175-188 din Codul de procedură fiscală instituie o procedură administrativă specială care, fără a fi calificată drept jurisdicţie administrativă, derogă de la normele de drept  comun privind procedura prealabilă, cuprinse în art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Din prevederile art. 188 alin.(2), conform cărora „Deciziile emise în soluţionarea contestaţiei pot fi atacate la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă” rezultă că instanţa nu poate fi sesizată în vederea exercitării controlului de legalitate asupra substanţei măsurilor dispuse decât după finalizarea procedurii administrative prin emiterea unei decizii care să analizeze fondul raportului juridic fiscal.

Stabilirea unor condiţii pentru introducerea acţiunilor în justiţie nu constituie o încălcarea a dreptului de liber acces la justiţie, art. 52 alin. (2) din Constituţia României prevăzând că prin lege organică se stabilesc condiţiile şi limitele exercitării dreptului la acţiune al persoanei vătămate de o autoritate publică.

În consecinţă, Înalta Curte a respins ambele recursuri ca nefondate.

Poliţist. Cerere de pensionare anticipată. Schimbarea datei de încetare a raporturilor de serviciu. Inducere în eroare. Consecinţe.

Prin acţiunea înregistrată la 25 ianuarie 2006 reclamantul GG a chemat în judecată Inspectoratul General al Poliţiei Române (I.G.P.R.), Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Inspectoratul de Poliţie al judeţului Constanţa (I.P.J. Constanţa), solicitând obligarea primului pârât să avizeze favorabil cererea sa privitoare la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept de pensie anticipată şi înaintarea acesteia spre aprobare ministrului administraţiei şi internelor, obligarea acestuia să emită ordinul de încetare a raporturilor sale de serviciu cu drept de pensie anticipată şi obligarea I.P.J. Constanţa să-i întocmească dosarul de pensionare şi să-l depună la Casa de Pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor.

În motivarea acţiunii arată că este încadrat ca ofiţer de poliţie din anul 1984, că la data de 7 noiembrie 2005 împlinea vârsta de 45 ani şi îndeplinea condiţiile prevăzute de art. 17 lit.b) din Legea nr. 179/2004 şi că a înţeles să solicite pensionarea anticipată prin raportul din 11 octombrie 2005, la care nu a primit un răspuns oficial.

Mai arată că prin raportul din 9 noiembrie 2005 a solicitat încetarea raporturilor de serviciu începând cu data de 30 noiembrie 2005, cerere înaintată la I.G.P.R., de către I.P.J. Constanţa, cu aviz favorabil, dar că nici până în prezent nu a primit vreo comunicare privind modul de soluţionare a cererii şi că ulterior a aflat că I.G.P.R. a adresat instituţiilor din subordine rugămintea ca cererile poliţiştilor privind încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie de serviciu anticipată să fie soluţionate cu data de 31 decembrie 2005.

Susţine că a trebuit să facă o nouă cerere, la 28 noiembrie 2005, prin care a solicitat recunoaşterea dreptului  consacrat de art. 65 lit.a) din Legea nr. 360/2002 şi art. 17 din Legea nr.179/2004 şi că a aflat că s-a modificat legislaţia privitoare la pensionarea anticipată în sensul că vârsta de pensionare a crescut de la 45 la 50 de ani pentru bărbaţi, însă cum cererea de pensionare anticipată a fost formulată  sub imperiul legii vechi, trebuie să i se aplice prevederile acesteia.

Curtea de Apel Constanţa – Secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 570/CA din 12 iunie 2006 a admis acţiunea, în sensul că a obligat I.G.P.R. la avizarea favorabilă a cererii reclamantului şi la înaintarea acesteia spre aprobare Ministerului Administraţiei şi Internelor, a anulat măsura luată la data de 3 ianuarie 2006 cu privire la respingerea propunerii de încetare a raporturilor de serviciu cu drept de pensie anticipată şi a obligat Ministerul Administraţiei şi Internelor să emită ordinul de încetare a raporturilor de serviciu ale reclamantului cu drept de pensie anticipată şi pe pârâtul I.P.J. Constanţa să întocmească dosarul de pensionare al reclamantului şi să-l depună la Casa de Pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Instanţa reţine că reclamantul îndeplineşte condiţiile speciale prevăzute de legiuitor pentru a beneficia de pensie de serviciu anticipată, respectiv împlinirea vârstei de 45 de ani şi desfăşurarea activităţii în condiţii de muncă deosebite sau speciale.

Mai reţine că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 185/2005, intrată în vigoare la 23 decembrie 2005, prin care s-a modificat art. 17 lit.b) din Legea nr. 179/2004 în sensul pensionării anticipate a persoanelor care au împlinit vârsta  de 50 de ani bărbaţii şi 45 de ani femeile, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca poliţişti sau militari, deoarece reclamantul  a solicitat pensionarea anticipată anterior intrării în vigoare a acestei ordonanţe şi îi sunt aplicabile dispoziţiile legislaţiei în vigoare la acea dată.

Împotriva sentinţei au declarat recurs toţi pârâţii.

I.P.J. Constanţa susţine că la data formulării primei cereri reclamantul nu îndeplinea condiţiile privind vârsta de pensionare anticipată, că i s-a indicat ulterior să reformuleze  cererea de încetare a raporturilor de serviciu cu data de 31 decembrie 2005, ceea ce a şi făcut, achiesând astfel la recomandarea de a renunţa la solicitarea  anterioară.

Consideră că cererea ulterioară i s-a respins pentru că nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensie anticipată, faţă de solicitarea ca pensionarea să fie începând cu data de 31 decembrie 2005.

Ministerul administraţiei şi internelor critică sentinţa pentru netemeinicie, susţinând că instanţa nu a ţinut cont de incidenţa prevederilor Legii nr. 179/2004 care prevedea situaţiile speciale pentru pensionarea anticipată, între care reclamantul nu se regăsea.

I.G.P.R. susţine că hotărârea recurată a fost dată cu aplicarea greşită a legii, menţionând că nesoluţionarea cererii reclamantului din data de 11 octombrie 2005 s-a datorat deficitului foarte mare de poliţişti, numărului mare de poliţişti care cereau încetarea raporturilor de serviciu cu instituţia şi angajamentelor luate de România faţă de Uniunea Europeană şi că adresa din 22 noiembrie 2005 a inspectorului general al Poliţiei Române a fost o recomandare adresată structurilor din teritoriu pentru ca acestea să discute cu poliţiştii spre a rămâne în continuare în activitate.

Menţionează că pentru stabilirea drepturilor la pensie nu prezintă relevanţă data depunerii cererii de încetare a raporturilor de serviciu, ci data încetării acestor raporturi, conform art. 49 alin. (1) din Legea nr. 179/2004.

Recursurile sunt nefondate.

Intimatul a formulat cerere, la data de 11 octombrie 2005, prin care solicită aprobarea încetării raporturilor de serviciu începând cu data de 30 noiembrie 2005, ţinându-se cont că la data de 7 noiembrie 2005 împlinea vârsta de 45 ani necesară pentru pensionarea anticipată.

La cererea sa nu a primit rezolvare, cu toate că a revenit cu o nouă cerere la data de 9 noiembrie 2005 şi apoi la data de 28 noiembrie 2005, prin care stăruia în soluţionarea favorabilă a solicitării sale începând cu data de 30 noiembrie 2005.

La datele când intimatul a formulat cele 3 cereri, prin care solicita aprobarea pentru încetarea raporturilor de serviciu în vederea pensionării anticipate, îndeplinea condiţiile legale pentru pensionare anticipată, prevăzute de art. 17 lit.b) din Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor şi anume la data de 7 noiembrie 2005 împlinea vârsta de 45 ani şi a desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite sau speciale cel puţin 15 ani efectiv, din care 10 ani ca poliţist.

I.G.P.R. a refuzat să rezolve favorabil cererile intimatului, ca şi a altor poliţişti care au depus astfel de cereri, recomandând structurilor aflate în subordinea sa să discute cu poliţiştii respectivi pentru a renunţa la cererile de pensionare anticipată sau ca aceste cereri să fie soluţionate începând cu data de 31 decembrie 2005, având în vedere că urma să se modifice art. 17 lit.b din Legea nr. 179/2004.

Necunoscând faptul că textul respectiv se va modifica, la stăruinţa conducerii I.P.J. Constanţa intimatul a formulat o altă cerere, la data de 12 decembrie 2005, prin care a solicitat ca raporturile de serviciu să înceteze începând cu data de 31 decembrie 2005 în vederea pensionării anticipate.

Dar, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 185/2005, intrată în vigoare la 23 decembrie 2005, s-au modificat prevederile art. 17 lit.b) din Legea nr. 179/2004, în sensul că vârsta  pentru pensionarea anticipată la poliţiştii bărbaţi s-a majorat de la 45 ani la 50 ani, astfel că începând cu data de 23 decembrie 2005, în baza modificării legii, intimatul n-ar mai fi îndeplinit condiţia privind vârsta pentru pensionare anticipată şi în considerarea acestei modificări i s-a respins, în final, cererea referitoare la încetarea raporturilor de serviciu în vederea pensionării anticipate.

Însă, trebuie ţinut cont – pe de o parte – că intimatul a depus 3 cereri prin care stăruia în sensul încetării raporturilor de serviciu la data de 30 noiembrie 2005 în vederea pensionării anticipate, iar pe de altă parte– că a fost indus în eroare să formuleze o nouă cerere fără să aibă cunoştinţă că se preconiza modificarea dispoziţiilor legale privitoare la vârsta necesară pentru pensionarea anticipată.

Pretinsa achiesare a intimatului la recomandarea de a renunţa la cererea de pensionare începând cu data de 30 noiembrie 2005 şi de a cere încetarea raporturilor de serviciu la data de 31 decembrie 2005 în vederea pensionării anticipate, nu poate fi avută în vedere pentru că s-a făcut în condiţii speciale, prin inducerea în eroare a intimatului.

Cert este faptul că acesta a făcut repetate diligenţe în vederea pensionării anticipate şi cum îndeplinea condiţiile legale pentru rezolvarea favorabilă a solicitării sale, la momentul indicat în cerere, exista obligaţia pentru recurenţi de a propune, respectiv de a aproba cererea de încetare a raporturilor de serviciu la data 30 noiembrie 2005, în vederea pensionării anticipate.

Trebuie ţinut cont că erau aplicabile dispoziţiile legale în vigoare la data formulării cererii, respectiv la 11 octombrie 2005, dată la care nu era adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 185/2005 spre a putea fi avută în vedere la soluţionarea cererii intimatului, art. 1 din Codul civil stabilind că legea dispune numai pentru viitor, neavând putere retroactivă.

Instanţa de fond interpretând corect dispoziţiile legale aplicabile în cauză şi a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, recursurile au fost respinse ca nefondate.

Funcţionar public. Pensionare. Data încetării raporturilor de serviciu.

Notă: Instanţa a avut în vedere dispoziţiile Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarului public, în forma republicată în M.Of. nr. 251 din 22/03/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Legea nr. 188/1999 a fost republicată în M.Of. nr. 365 din 29/05/2007, articolele căpătând o nouă numerotare.

Prin acţiunea înregistrată  la 18 iunie 2006 reclamatul PC  a solicitat anularea prevederilor Notei nr. 470145 din 20 ianuarie 2006 a Direcţiei generale a politicilor şi resurselor umane din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, notă aprobată de ministrul finanţelor publice şi a ordinului nr. 468/2006 emis de preşedintele  Agenţiei  Naţionale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.), anularea înscrisului din carnetul de muncă privind data şi baza legală a încetării raportului de serviciu şi obligarea angajatorului la plata unor drepturi salariale în sumă de 1845 RON, daune morale în sumă de 4200 RON lunar până la comunicarea deciziei de pensionare şi despăgubiri determinate de lipsa calităţii de asigurat în sistemul asigurărilor de sănătate.

În motivarea acţiunii reclamantul arată că la 22 iunie 2006 a depus o cerere în vederea întocmirii dosarului de pensionare şi că prin adresa  nr. 468 din 30 iunie 2006 i s-a comunicat  că îi încetează raporturile de serviciu, conform art. 84 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) lit. d) din Legea nr. 188/1999, începând cu data de 22 iulie 2006, cu toate că a cerut să-i înceteze raporturile de serviciu cu data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, iar nu la data împlinirii vârstei standard de pensionare.

Mai arată că în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (6) din Legea  nr. 19/2000 nu se putea dispune încetarea raporturilor de serviciu decât  după primirea deciziei de admitere a cererii de pensionare şi că nu a făcut cerere de continuare a activităţii.

Menţionează că eronat s-a făcut diferenţiere în cuprinsul notei contestate  între data încetării raportului de muncă a personalului contractual  şi cea pentru funcţionarii publici, cu toate că prin O.UG. nr. 39/2005 prevederile art. 84 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 188/1999 au fost puse de acord cu dispoziţiile corespunzătoare din Codul muncii şi că angajatorul era obligat să depună  la casa teritorială de pensii cererea de pensionare împreună cu actele doveditoare în termen de 90 de zile de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare.

Prin cererea intitulată  „Precizări la cererea de chemare în judecată” reclamantul menţionează  că din eroare în cererea iniţială a solicitat daune morale în loc de daune interese în sumă de 4200 RON lunar, astfel că îşi modifică acţiunea în acest sens.

Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 3095 din 22 noiembrie 2006 a respins acţiunea precizată ca neîntemeiată, reţinând că raporturile de serviciu ale reclamantului au încetat de drept la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard  şi a stagiului   minim de cotizare pentru pensionare  şi că nota contestată s-a emis cu respectarea întocmai a dispoziţiilor legale aplicabile.

Reţine şi că reclamantul trebuia să depună cererea de pensionare şi actele doveditoare la casa teritorială de pensii şi cum acesta nu a solicitat angajatorului aprobarea pentru continuarea activităţii până la emiterea deciziei de pensionare, corect s-a constatat încetarea de drept a raportului de serviciu la data îndeplinirii condiţiilor cumulative de pensionare  pentru limită  de vârstă.

Reclamantul a declarat recurs susţinând că instanţa a ignorat materialul probator aflat la dosar, ca şi susţinerile sale, dând credit susţinerilor şi probelor trunchiate depuse de pârâţi şi omiţând să arate dispoziţiile legale încălcate de către aceştia, prin care i s-a refuzat acordarea drepturilor ce i se cuvin .

Consideră că raporturile de serviciu puteau înceta numai la data comunicării deciziei de pensionare, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 56 lit. d) din Codul Muncii, art. 84 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999 şi din  punctele de vedere ale Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei (MMSSF), Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) şi Casei Naţionale de Pensii, care nu au fost menţionate în sentinţă.

Arată că instanţa a reţinut eronat că n-ar fi cerut continuarea  raporturilor de serviciu până la comunicarea deciziei de pensionare, cu toate că la data de 10 iulie 2006 a depus cereri, la ambii pârâţi, prin care a solicitat menţinerea sa la serviciu până când va primi decizia de pensionare.

Recursul este nefondat.

Prin ordinul nr. 468 din 22 iunie 2006 al preşedintelui ANAF s-a dispus încetarea raporturilor de serviciu ale recurentului, având calitatea de consilier clasa I, gradul profesional superior, treapta 1 la Direcţia de metodologie  şi  proceduri pentru inspecţia fiscală, începând cu data de 22 iulie 2006, conform art. 84 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) lit. d) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare.

Se reţine că recurentul îndeplineşte condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare şi că la emiterea ordinului s-au avut în vedere prevederile Legii nr. 188/1999 şi ale Legii nr. 19/2000, precum şi nota nr. 470145/2006 a Direcţiei generale a politicilor şi resurselor umane aprobată de ministrul finanţelor publice.

În cuprinsul notei nr. 70145/2006 s-a prevăzut, pentru funcţionarii publici, întocmirea formalităţilor de pensionare pentru limită de vârstă în condiţiile stabilite de Legea nr. 19/2000 şi încetarea raporturilor de serviciu la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare conform  art. 84 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999, urmând a fi anunţată fiecare persoană care îndeplineşte condiţiile de pensionare, cu o lună înaintea îndeplinirii acestor condiţii, pentru depunerea dosarului la casa de pensii şi să facă dovada depunerii acestuia.

Recurentul a depus la ANAF cererea din 22 iunie 2006, prin care solicita întocmirea  dosarului în vederea pensionării sale pentru limită de vârstă, cu menţiunea că îndeplineşte condiţiile legale de pensionare la data de 22 iulie 2006.

Acesta susţine că a solicitat să fie menţinut în funcţie până la data primirii deciziei de pensionare, dar cererile respective   le-a depus abia la data de 10 iulie 2006, la mai multe zile după emiterea ordinului prin care s-a dispus încetarea  raporturilor de serviciu.

Cum prin cererea  de pensionare sau ulterior, dar până la emiterea ordinului, nu a cerut şi menţinerea sa în funcţie până la data primirii deciziei de pensionare, ci a menţionat că îndeplineşte condiţiile de pensionare la data de 22 iulie 2006, preşedintele ANAF  a procedat corect prin stabilirea încetării raporturilor de serviciu la data îndeplinirii condiţiilor legale de pensionare pentru limită de vârstă.

Art. 41 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi   de asigurări sociale prevede că asiguraţii care îndeplinesc condiţiile stabilite de lege pentru obţinerea unei pensii pentru limită de vârstă îşi pot continua activitatea  numai cu acordul  angajatorului, acord care nu s-a dat în ce-l priveşte pe recurent  şi pentru că acesta nu a solicitat, anterior emiterii ordinului, menţinerea în funcţie şi după împlinirea vârstei legale de pensionare, respectiv până la data primirii deciziei de pensionare.

Art. 84 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 188/199 privind Statutul funcţionarilor publici, aşa cum   s-a modificat prin O.U.G. nr. 39/205, în vigoare la data emiterii ordinului contestat, a prevăzut că „Raportul de serviciu încetează de drept la data  îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, după caz, la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă ori invaliditate a  funcţionarului public, potrivit legii”. Aceste dispoziţii sunt identice cu cele prevăzute de art. 56 lit. d) din Legea nr.  53/2003 – Codul Muncii.

Corect a reţinut  instanţa de fond că recurentului îi sunt aplicabile dispoziţiile  primei  părţi a textului de lege menţionat şi anume acelea prin care raportul de serviciu încetează de drept la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare.

Aşa cum s-a prevăzut în nota contestată şi cum i s-a adus la cunoştinţă recurentului, era stabilit  ca acesta să depună la casa teritorială de pensii de la domiciliul său cererea de pensionare împreună cu documentaţia întocmită de angajator, deoarece drepturile se acordă  începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a înregistrat cererea la casa teritorială de pensii.

Deoarece  nu s-a făcut dovada  de către recurent că unitatea la care era  încadrat ar fi întârziat cu întocmirea documentelor ce cădeau în sarcina acesteia, necesare în vederea emiterii deciziei  de pensionare, nu se poate dispune obligarea la plata drepturilor salariale şi a altor drepturi  pretinse  prin cererea de chemare în judecată.

Recursul  a fost respins

Contract administrativ. Procedură prealabilă. Condiţii de formă.

Prin sentinţa nr. 67 din 29 martie 2006 – urmare a sesizării de către Judecătoria Rădăuţi, prin sentinţa civilă nr. 3094/2005, de declinare a competenţei – Curtea de Apel Suceava –

Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal a respins, ca inadmisibilă, acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Local al comunei H, prin primar, în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, fostă Agenţia SAPARD Bucureşti, prin care solicita obligarea pârâtei la plata sumei de 1.131.100.306 ROL, reprezentând cheltuieli efectuate cu organizarea de şantier, foloase nerealizate pentru organizare de şantier, taxe ISC, dobândă achitată, precum şi foloase nerealizate, sumă derivând din executarea contractului cadru de finanţare încheiat de reclamantă cu pârâta în 2003.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a admis excepţia neîndeplinirii procedurii administrative prealabile, reţinând, că reclamanta nu a respectat prevederile art. 7 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 554/2004 şi art. 7201 din Codul de procedură civilă, referitoare la procedura concilierii directe, adresele nr. 270 din 9 februarie 2006 şi, respectiv, nr. 398 din 23 februarie 2005 înaintate pârâtei nefăcând dovada îndeplinirii procedurii prealabile, în modalitatea prevăzută de dispoziţiile legale menţionate.

Reclamantul a declarat recurs, arătând că instanţa de fond în mod greşit a apreciat în cauză, că adresele nr.270/2006 şi respectiv nr.398/2005 nu pot fi considerate ca făcând dovada îndeplinirii procedurii prealabile, în modalitatea prevăzută de art.7201 Cod procedură civilă. În ciuda faptului că nici unul din aceste înscrisuri nu poartă denumirea de plângere şi chiar dacă urmare a respectivelor demersuri nu s-a mai încheiat, formal, un proces-verbal de conciliere, recurentul susţine că din conţinutul lor rezultă fără dubiu încercările de soluţionare pe cale amiabilă a litigiului, după cum o demonstrează de altfel şi corespondenţa ce a urmat şi poziţia intimatei pârâte.

Recursul este fondat.

Incontestabil, contractul cadru încheiat de părţi la data de 19.02.2003 din care derivă pretenţiile băneşti ce formează obiectul acţiunii de faţă are natură administrativă.

Aşa fiind potrivit art.7 alin.(6) din Legea nr.554/2004, procedura prealabilă ce urmează a fi îndeplinită îmbracă forma concilierii în cazul litigiilor comerciale, fiind aplicabile în mod corespunzător prevederile art.7201 Cod procedură civilă.

Potrivit acestui din urmă text legal, în materie comercială, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul trebuie să încerce soluţionarea litigiului prin concilierea directă cu cealaltă parte. În acest scop, reclamantul trebuie să convoace partea adversă, comunicându-i pretenţiile sale şi temeiul legal precum şi actele  pe care se întemeiază acestea, urmând ca rezultatul concilierii să fie consemnat într-un înscris cu arătarea pretenţiilor reciproce şi a punctelor de vedere ale părţilor referitoare la obiectul litigiului.

Contrar celor reţinute de instanţa de fond, Înalta Curte apreciază că prin corespondenţele trimise pârâtei – intimate anterior datei de introducere a acţiunii în contencios administrativ, respectiv prin adresele nr.1488/8.02.2005 şi nr.398/23.02.2005, la care se adaugă şi răspunsurile primite, recurenta-reclamantă a îndeplinit procedura prealabilă a concilierii, în spiritul  prevederilor art.7201 Cod procedură civilă.

Astfel deşi este adevărat că strict formal, adresele în cauză nu îndeplinesc chiar toate condiţiile prevăzute de art.7201 Cod procedură civilă, lipsind în primul rând invitaţia formală, expresă, la conciliere, Înalta Curte apreciază că se impune interpretarea logică, şi realistă a prevederilor art.7201 Cod procedură civilă tocmai pentru ca acestea        să-şi atingă scopul avut în vedere de legiuitor şi fără a împiedica nejustificat părţile în realizarea drepturilor lor.

Din această perspectivă Înalta Curte, examinând înscrisurile sus menţionate împreună cu răspunsurile transmise de intimata-pârâtă, reţine că finalitatea şi sensul urmărit de legiuitor prin această prevedere, a fost pe deplin atins, pe de o parte pentru că rezultă fără echivoc  încercarea reclamantului – recurent de soluţionare pe cale amiabilă litigiului apărut, iar pe de altă parte, comunicarea către intimata-pârâtă a pretenţiilor băneşti formulate ca şi a temeiului legal al acestora.

La rândul său, intimata – pârâtă şi-a exprimat poziţia şi punctul de vedere faţă de pretenţiile reclamantului-recurent, prin adresele de răspuns, depuse la dosar.

În aceste condiţii, reţinând şi demersurile ulterioare ale părţilor, Înalta Curte apreciază că ar fi excesiv de formală şi în afara scopului urmărit de legiuitor interpretarea în sensul că în cauză nu s-a realizat încercarea de conciliere prevăzută de art.7201 Cod procedură civilă pentru a se putea promova acţiunea de faţă.

Recursul a fost admis iar cauza a fost retrimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe în vederea cercetării şi analizării fondului cererii reclamantului.

Funcţionar public. Funcţie de conducere. Dispoziţie verbală. Legalitate.

Notă: Instanţa a avut în vedere prevederile art .44 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarului public, în forma republicată în M.Of. nr. 251 din 22/03/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Legea nr. 188/1999 a fost republicată în M.Of. nr. 365 din 29/05/2007, articolele căpătând o nouă numerotare.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti la 07.09.2006, reclamantul BD a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, anularea Ordinului nr. 581/2006 prin care a fost sancţionat disciplinar cu diminuarea drepturilor salariale cu 5% pentru o perioadă de o lună.

În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că îndeplineşte funcţia de director executiv adjunct în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Argeş şi că în mod nereal s-a reţinut în sarcina sa că nu a valorificat actele de control fiscal la SC CM SRL Piteşti prin nesemnarea deciziei de impunere pentru debitele suplimentare, returnând totodată aceste acte, cât şi sesizarea penală la Serviciul Control Fiscal 2, fără rezoluţie şi fără a rezulta data returnării.

Astfel, arată reclamantul, SC CM SRL Piteşti a fost avizată în vederea efectuării unei inspecţii fiscale generale şi întrucât administratorul acesteia a prezentat certificate medicale până la data de 30.11.2005, inspectorii desemnaţi au întocmit un raport de inspecţie fiscală, cu stabilirea sumelor prin estimare, precum şi o sesizare penală privind refuzul nejustificat al administratorului de a prezenta documentele legale la cele 3 somaţii.

Reclamantul a mai precizat că a restituit documentaţia nesemnată, purtând discuţii cu inspectorii fiscali în vederea întocmirii actului de control cu respectarea dispoziţiilor legale, însă aceştia nu s-au conformat, iar că prevederile art. 44 şi art. 47 din Legea nr. 188/1999 sau dispoziţiile OMFP nr. 1304/2004 nu pot fi avute în vedere, nefiind incidente în cauză.

Prin Sentinţa  nr. 110/F-C din 4 decembrie 2006 a Curţii de Apel Piteşti – Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ, acţiunea formulată a fost admisă, instanţa dispunând anularea Ordinului nr.581/2006, emis de către pârâtă.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că din probele administrate rezultă că reclamantul nu putea să avizeze nişte acte cu care nu era de acord, iar faptul că nu şi-a manifestat dezacordul în formă scrisă, nu poate fi reţinut în sarcina sa atâta vreme cât nu există reglementări care să stabilească vinovăţia, prin dispoziţii legale, regulamente interioare sau fişa postului.

Instanţa a apreciat că nu se poate reţine nici tergiversarea recuperării sumei de bani de la societate sau chiar prejudicierea bugetului de stat, întrucât raportul de inspecţie fiscală a fost întocmit la data de 30.11.2005, rost înregistrat la data de 02.12.2005, dispunându-se refacerea controlului la începutul lunii ianuarie a anului următor.

Totodată, a constatat instanţa, semnarea de către directorul executiv a programării de refacere a actului control în luna ianuarie 2006, denotă achiesarea sa la punctul de vedere al reclamantului, cu privire la calitatea actului de control.

Împotriva hotărârii pronunţate  de  curtea de  apel a formulat recurs în termenul legal Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin care s-a solicitat, în  temeiul motivului de recurs prevăzut de art.304 punctul 9 din Codul de procedură civilă, admiterea căii de atac şi modificarea, în parte, a sentinţei atacate în sensul respingerii acţiunii reclamantului BD ca neîntemeiată.

S-a învederat, prin cererea de recurs, că instanţa în mod greşit a  admis acţiunea reclamantului, considerând  că acesta nu se face vinovat de faptele reţinute în sarcina sa prin actul administrativ contestat, în condiţiile în care probele administrate în cauză nu au fost analizate cu foarte marte atenţie. S-a arătat, sub acest aspect, că potrivit fişei postului aprobată de preşedintele ANAF, directorul executiv adjunct avea atribuţii de  coordonarea, îndrumare şi control a activităţii serviciilor  repartizate şi de  dispunere a măsurilor care  să asigure elaborarea la termen şi de calitate a tuturor lucrărilor şi că simpla  afirmaţie a reclamantului, făcută prin acţiune şi însuşită de instanţa de  fond, conform căreia a purtat discuţii cu inspectorii privind modul nesatisfăcător  în care au întocmit actul de  control şi a restituit documentaţia nesemnată, dispunând totodată, completarea acestor acte în conformitate  cu dispoziţiile legale incidente în cauză, nu a fost susţinută, nu a fost dovedită şi nici suplinită prin vreun act scris şi nici prin declaraţii de martori.

Pe de altă parte, s-a precizat  de către recurentă că depoziţia martorului BA, luată în instanţă, este  contradictorie în raport de cea dată cu prilejul audierii în faţa comisiei de disciplină, şi care face dovada abaterii disciplinare a reclamantului, astfel că la aplicarea sancţiunii disciplinare s-au luat în considerare afirmaţiile martorului din faţa comisiei de disciplină.

În ceea ce priveşte temeiul emiterii ordinului a cărui anulare  s-a solicitat, s-a arătat de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală că sancţiunea a fost aplicată  în baza  dispoziţiilor art.65 alin.(1), alin. (2) lit.j), alin. (3) lit.b) şi alin. (4) coroborate cu cele ale art.67 alin. (1)  din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

Referitor la celelalte  aspecte reţinute  de instanţă şi invocate de reclamant, respectiv excepţia prescripţiei aplicării  sancţiunii şi cea a nulităţii actului de   control, s-a    solicitat de  către recurentă menţinerea dispoziţiilor cu privire la acestea, luate prin hotărâre atacată.

Recursul este nefondat.

Reclamantul BD, director executiv  adjunct  în cadrul Activităţii de Control Fiscal din Direcţia  generală a finanţelor publice a judeţului Argeş, a  fost sancţionat disciplinar, prin Ordinul nr.581 din 24 iulie 2006 emis de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în temeiul prevederilor art.65 alin. (1), art.65 alin.(2) lit.j), art.65 alin.(3) lit.b), 65 alin.(4) şi art.67 alin.(1) din Legea nr.188/1999 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu diminuarea drepturilor salariale cu 5% pe o perioadă de o lună, reţinându-se că persoana sancţionată nu a respectat prevederile art.44 alin. (1) şi (2) şi art.47 alin. (1) din Legea nr.188/1999, în sensul că nu a  valorificat actele de  control îndeplinite la SC CM SRL Piteşti, prin nesemnarea deciziei de impunere pentru debitele suplimentare  şi returarea Serviciului Control Fiscal 2, fără rezoluţie, a  actelor de  control şi a sesizării penale, fără a rezulta data acestei returări.

În cauză, în mod corect prin hotărârea atacată, pe baza probatoriului administrat, a fost admisă acţiunea şi pe cale de consecinţă s-a dispus anularea actului administrativ atacat, în condiţiile în care  s-a probat  că reclamantul nu a încălcat, cu vinovăţie, prevederile legale referitoare la îndatoririle sale de serviciu.

Raportul de inspecţie fiscală întocmit de inspectorii desemnaţi să efectueze inspecţia fiscală generală, corespunzător perioadei 1 ianuarie 2001 – 31 noiembrie 2005 pentru impozitul pe profit şi perioadei 1 ianuarie 2001-31 octombrie 2005 pentru celelalte impozite şi taxe, precum şi decizia de impunere  fiscală prezentată, nu au fost  aprobate de reclamant, în mod verbal, cu o motivare obiectivă, constând în caracterul incomplet al  inspecţiei (numai pentru taxa pe valoarea adăugată şi cu stabilirea obligaţiilor fiscale prin estimare) şi în împrejurarea  că decizia de impunere fiscală a  fost emisă cu nerespectarea prevederilor legale (nu cuprindea  semnătura şefului de serviciu care  coordona Serviciul control Fiscal 2), astfel că măsura restituirii documentaţiei către inspectorii fiscali în vederea  completării actelor de  control şi impunere fiscală a fost luată cu temei legal.

Dispoziţiile date  funcţionarilor publici de  către  superiorii ierarhici pot fi formulate  nu numai în scris ci în egală măsură în formă verbală, o asemenea concluzie  rezultând  în mod  evident  din dispoziţiile art.44 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

Într-adevăr, potrivit prevederilor art.44 alin. (2) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, funcţionarul public este obligat să se  conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici, iar potrivit dispoziţiilor art.44 alin. (3) teza 1 din acelaşi act normativ, funcţionarul public are dreptul să refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea  dispoziţiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale.

Mai mult, conform prevederilor art.44 alin. (3)  teza 2  din Legea nr.188/1999, funcţionarul public este obligat  să execute  o dispoziţie a superiorului ierarhic dacă aceasta este  formulată în scris, cu excepţia  cazului în care  aceasta este vădit ilegală.

Funcţionarul public are îndatorirea  să aducă la cunoştinţa superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziţia, astfel, de  situaţii.

În aceste  condiţii, reclamantul nu avea obligaţia, potrivit prevederilor legale citate mai sus dar nici potrivit reglementărilor cuprinse în fişa postului nr.55/2004 aprobată de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, invocată de recurentă, întocmirii  în scris a dispoziţiei de restituire a documentaţiei către inspectorii fiscali în vederea completării actelor de  control, ea fiind valabilă chiar luată  în forma verbală atâta timp cât  a fost  temeinic motivată.

Aşa fiind, reţinând  că în mod just instanţa de  fond a  anulat actul administrativ de sancţionare  disciplinară a acestuia ca nelegal şi că motivele de recurs sunt neîntemeiate, recursul a fost respins ca nefondat.

Principiul neretroactivităţii efectelor actelor administrative

Notă: Instanţa a avut în vedere prevederile art.72 din Legea nr. 188/1999 în forma republicată în M.Of. nr. 251 din 22/03/2004. Legea nr. 188/1999 a fost republicată în M.Of. nr. 365 din 29/05/2007, articolele căpătând o nouă numerotare.

Prin cererea înregistrată la Tribunalul  Buzău, reclamantul MV a chemat în judecată Inspecţia Piscicolă, solicitând anularea deciziei nr. 74 din 6 aprilie 2005, deciziei nr. 75 din 6 aprilie 2005, pe care le-a considerat nelegale şi netemeinice.

Prin sentinţa nr. 589 din 22 mai 2006 pronunţată de Tribunalul Buzău – Secţia comercială şi de contencios administrativ a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii reclamantului împotriva Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură în favoarea Curţii de Apel  Ploieşti .

Curtea de Apel  Ploieşti – Secţia comercială şi de contencios-administrativ, prin sentinţa nr. 213 din 26 octombrie 2006, a respins ca nefondată acţiunea reclamantului.

Pentru a motiva această soluţie instanţa de fond a reţinut faptul că reclamantul a participat la concursul organizat pentru funcţia publică de consilier principal.

S-a efectuat un control şi s-a constatat că o parte din cei încadraţi, între care şi reclamantul, au fost salariaţi şi încadraţi cu nerespectarea dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 1209/2003, acordându-se alte trepte de salarizare decât cele legale şi beneficiind de drepturi salariale necuvenite.

Pârâta a emis decizia nr. 74 din 6 aprilie 2005 prin care a anulat decizia iniţială de încadrare a acestuia şi s-a procedat la încadrarea lui legală, potrivit art. 49 alin. 1 şi  2 din Hotărârea Guvernului nr. 1209/2003 şi Decizia nr. 75 din 6 aprilie 2005 prin care s-au imputat acestuia sumele încasate necuvenit.

S-a apreciat că acţiunea reclamantului este nefondată pentru că, potrivit art. 73 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, repararea pagubelor aduse autorităţilor şi instituţiilor publice se dispune de către conducătorul autorităţii sau instituţiei respective prin emiterea unui ordin sau dispoziţii de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei.

Deciziile emise respectă principiul înscris în art. 72 lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind răspunderea civilă a funcţionarilor publici care poate fi antrenată şi în situaţia în care i s-au acordat drepturi salariale  necuvenite şi care trebuie restituite.

Referitor la nerespectarea condiţiilor de formă şi conţinut a deciziilor contestate s-a considerat că acest motiv este nefondat pentru că Legea nr. 188/1999 nu reglementează, sub sancţiunea nulităţii conţinutul dispoziţiei de încadrare, nu se poate reţine nulitatea acestora.

Împotriva acestei sentinţe reclamantul a declarat recurs.

Acesta susţine că prin Deciziile nr. 74 şi 75 din 6 aprilie 2005 s-a dispus în mod nelegal asupra funcţiei şi salarizării sale, cu efecte retroactive, ceea ce încalcă principiul neretroactivităţii.

Pentru că prin art. 1 din Decizia nr. 74/2005 s-a anulat Decizia nr. 53/2004, iar prin art. 2 a fost încadrat în funcţia de consilier A II – 3 rezultă că raportul public de serviciu iniţial a fost modificat unilateral de instituţia publică.

Deciziile atacate sunt considerate nelegale şi prin raportare la prevederile art. 3 lit. f) din Legea nr. 188/1999 prin care se garantează stabilitatea funcţiei publice.

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea recursului.

Pe cale de excepţie, a fost invocată inadmisibilitatea acţiunii în conformitate cu dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, deoarece reclamantul nu a efectuat procedura prealabilă la autoritatea emitentă a actului sau la autoritatea ierarhic superioară celei emitente.

Pe fond, s-a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărârii instanţei de fond având în vedere faptul că prin Decizia nr. 74 din 6 aprilie 2005 nu se modifică încadrarea reclamantului, ci numai a fost modificată treapta de salarizare în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1209/2003, care nu echivalează cu modificarea raportului de serviciu.

Recursul este fondat.

Reclamantul a participat la concursul organizat de Inspecţia Piscicolă pentru ocuparea funcţiei de consilier principal în cadrul Filialei Bazinului Inferior al Dunării şi prin Decizia Inspectoratului General nr. 53 din 17 august 2004 a fost numit în funcţia publică de consilier principal clasa I, gr. 3, cu un salariu de încadrare de 7.850.000 lei.

Prin Decizia nr. 74 din 6 aprilie 2005 emisă de Inspectoratul General al Inspecţiei Piscicole au fost anulate prevederile art. 1 din Decizia nr. 53 din 17 august 2004, care se referă la încadrarea şi salarizarea reclamantului, şi s-au stabilit retroactiv salariile de încadrare pentru funcţia  de consilie principal A II – 3 pentru reclamant în perioada 23 august 2004 – 31 martie 2005, invocându-se dispoziţiile O.U.G. nr. 82/2004 şi ale O.U.G. nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005, recomandările  conţinute în Raportul de audit nr. 48/07 din 11 februarie 2005 aprobat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi dispoziţiile art. 49 alin. 1 şi 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1209 din 14 octombrie 2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici.

Invocându-se aceleaşi considerente, prin Decizia nr. 75 din 6 aprilie 2005 emisă de Inspectoratul General al Inspecţiei Piscicole i-a fost imputată suma de 28.711.705 lei reprezentând drepturi salariale acordate necuvenit în perioada 23 august 2004 – 31 martie 2005, urmând ca suma să fie recuperată în conformitate cu angajamentul de plată nr. 28 din 6 aprilie 2005.

Referitor la prima Decizie, nr. 74 din 6 aprilie 2005 se constată că art. 49 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1209/2003 s-a referit la modul de stabilire a salariilor de bază pentru anul 2003 în ce priveşte candidaţii declaraţi admişi la concursul pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie în condiţiile art. 48, text care  a fost aplicabil şi la nivelul anului 2004, în conformitate cu art. 28 din O.U.G. nr. 123/2003.

La emiterea deciziei, însă, nu s-a ţinut seama de faptul că efectele unui act administrativ se produc numai pentru viitor şi nu pot retroactiva.

Cum prin această decizie se prevăd efecte şi pentru trecut, va fi modificată parţial decizia nr. 74 din 6 aprilie 2005, în sensul că, aceasta va produce efecte numai pentru viitor, respectiv începând cu data emiterii sale – 6 aprilie 2005 astfel că instanţa de fond a pronunţat o soluţie cu aplicarea greşită a legii.

Nu pot fi reţinute susţinerile reclamantului privind modificarea raportului public de serviciu, pentru că potrivit art. 75 din Legea nr. 188/1999 modificarea raporturilor de serviciu se realizează prin delegare, detaşare, transfer, mutarea în cadrul altui compartiment al autorităţii sau instituţiei publice sau exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere, ceea ce nu s-a produs în speţă.

Pentru că, iniţial, încadrarea a fost greşită s-a procedat la încadrarea legală,  singura nelegalitate fiind legată de efectul retroactiv al deciziei.

În privinţa celei de-a doua decizii prin care i-a fost  imputată suma încasată în perioada 27 august 2004 – 30 martie 2005, ca urmare a greşitei încadrări, se constată că aceasta este nelegală.

În decizie se face referire la un angajament de plată, dar care nu a fost prezentat la dosar, iar reclamantul susţine că nu a semnat un asemenea angajament.

Este adevărat că prin art. 72 din Legea nr. 188/1999 este prevăzută răspunderea civilă a funcţionarului public pentru nerestituirea în termen legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit, dar, în cauză, nu s-a făcut dovada că reclamantul ar fi avut vreo culpă, mai ales că sumele reprezintă plata pentru funcţia publică exercitată de reclamant. Decizia nr. 74 din 6 aprilie 2005 a fost anulată pentru efectele sale retroactive, iar în decizia nr. 75 din 6 aprilie 2005 se face trimitere la art. 2 din Decizia nr. 74 din 6 aprilie 2005, astfel că Decizia nr. 75 din 6 aprilie 2005 este nelegală.

Pe fond, a fost admisă, în parte, acţiunea formulată  de reclamant, va fi modificată decizia nr. 74 din 6 aprilie 2005 în sensul că aceasta îşi va produce efectele începând cu data emiterii sale – 6 aprilie 2005 şi va fi anulată Decizia nr. 75 din 6 aprilie 2005.

Excepţia inadmisibilităţii cererii reclamantului invocată de intimata-pârâtă pentru că nu ar fi fost efectuată procedura prealabilă,  va fi respinsă pentru că Legea nr. 188/1999 în forma aplicabilă în cauză nu prevedea parcurgerea procedurii prealabile, chiar dacă litigiile erau soluţionate de instanţele de contencios-administrativ.

Luptător pentru victoria revoluţiei române din decembrie 1989

Prin sentinţa civilă nr. 2087 din 3 octombrie 2006, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamantul TG în contradictoriu cu pârâţii Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989,

”  S.C. „METROREX CFR CĂLĂTORI” – S.A. şi S.N. Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” – S.A., prin care solicita obligarea primului pârât să-i predea documentele ce-i asigură, pentru anul 2006 şi, respectiv, pentru anii 2006-2007, exercitarea drepturilor conferite de art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 341/2004, obligarea celorlalţi doi pârâţi să-i predea aceste documente şi obligarea pârâţilor vinovaţi de nepredarea documentelor la plata de despăgubiri pentru împiedicarea exercitării dreptului legal menţionat, începând cu luna martie 2006 şi până la data predării documentelor respective, cuantumul acestor despăgubiri fiind precizat la 20 RON/lună, în cazul călătoriei cu metroul, şi la 2400 RON/an, în cazul călătoriei pe cale ferată, precum şi obligarea pârâţilor la plata de  penalităţi pe zi de întârziere, în cuantum de 100 RON, cu plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, că nu există nici o dispoziţie legală care să permită expedierea prin poştă a documentelor solicitate de reclamant, o asemenea operaţiune fiind, de altfel, supusă riscului pierderii documentelor sau  ajungerii lor în posesia altei persoane, revenind reclamantului obligaţia de a se prezenta la sediul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, în timpul programului cu publicul, pentru a primi documentele solicitate, ceea ce, însă, acesta nu a făcut.

Reclamantul a declarat recurs, arătând că judecătorul fondului nu şi-a motivat în drept soluţia, limitându-se la un simplu raţionament ce se plasează însă în afara chestiunilor legale ce ar fi trebuit analizate, întrucât nu s-a solicitat de către reclamant expedierea prin poştă a documentelor de transport gratuite.

Recurentul a arătat că instanţa de fond deşi trebuia să oblige autorităţile pârâte la  predarea documentelor de transport gratuite, a reţinut culpa sa, deşi nu este stipulată în lege obligaţia de prezentare a beneficiarului la sediul pârâţilor pentru a intra în posesia documentelor de transport ce i se cuvin.

În fine, recurentul-reclamant, învederând că a dovedit în susţinerea acţiunii sale că are calitatea de beneficiar al dreptului conferit prin art.5 lit.k din Legea nr.341/2004, şi că nu i s-a răspuns petiţiei din data de 8.05.2005, a precizat că la mijlocul lunii decembrie 2006,            Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 i-a înmânat documentele solicitate, necesare transportului gratuit pe linia ferată şi metrou aferente anului 2006. Drept urmare, recurentul şi-a restrâns şi precizat ulterior  recursul   de faţă ca şi  acţiunea iniţială în sensul expres menţionat în partea introductivă a prezentei hotărâri.

Recursul este fondat.

Recurentul-reclamant, deţinător al unui certificat eliberat la data de 23.12.2005, ce confirmă titlul de „Luptător pentru victoria revoluţiei române din decembrie 1989 – Luptător rănit şi reţinut”,  beneficiază de drepturile conferite de Legea nr.341/2004, astfel cum o atestă chiar acest document, incluzând transportul urban gratuit cu mijloacele de transpot în comun şi, anual, 12 călătorii gratuite pe calea ferată, la clasa I dus-întors cu toate categoriile de trenuri de călători (art.5 alin.1 lit.k din Legea nr.341/2004).

Rezultă totodată, incontestabil,  că urmare  a demersurilor întreprinse de recurentul-reclamant în vederea obţinerii documentelor care să-i permită transportul  gratuit cu trenul şi metroul şi a răspunsurilor primite de la intimaţii S.C. „METROREX CFR CĂLĂTORI” – S.A. şi S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” – S.A., prin care i s-a comunicat că respectivele documente se distribuie numai de intimata Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, acesta s-a adresat la data de 8.05.2006  intimatei  cu  aceeaşi solicitare, la care însă, nu a mai primit nici un răspuns.

Înalta Curte apreciază că în sensul Legii nr.554/2004, recurentul-reclamant a dovedit vătămarea ce i-a fost produsă în dreptul său legal conferit de Legea nr.341/2004 prin nesoluţionarea de către autoritatea competentă respectiv intimata – pârâtă Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, a solicitărilor sale legitime, cu atât mai mult cu cât, contrar celor reţinute de către instanţa de fond, nu se poate stabili o culpă în sarcina recurentului-reclamant prin simplul fapt al neprezentării la sediul autorităţilor emitente, pentru înmânarea documentelor solicitate, câtă vreme o astfel de obligaţie şi/sau procedură nu este legal prevăzută.

Apărarea intimatei în sensul postării pe site-ul autorităţii a informaţiilor necesare pentru emiterea acestor documente nu prezintă, în opinia Înaltei Curţi, relevanţă din perspectiva prevederilor Legii nr.554/2004, refuzul de soluţionare a solicitării recurentului – reclamant apărând astfel ca total nejustificat.

În fine, pe acest ultim aspect Înalta Curte nu poate să nu reţină că şi împrejurarea survenită ulterior pronunţării hotărârii atacate, constând în predarea către recurent a documentelor solicitate, necesare transportului gratuit pe calea ferată şi cu metroul pentru anul 2006, de către reprezentantul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, efectuată prin intermediul executorului judecătoresc, la sediul acestuia, reprezintă un argument în plus în sensul celor arătate, respectiv a inexistenţei unei obligaţiii legale prevăzute în sarcina solicitantului, care să poată paraliza sau măcar justifica atitudinea pasivă a autorităţii competente să emită documentele de transport.

Reţinând aşadar vătămarea produsă recurentului-reclamant, potrivit art.1 din Legea nr.554/2004, Înalta Curte, urmare a admiterii recursului şi a modificării hotărârii atacate, a admis în parte acţiunea restrânsă a reclamantului-recurent, respectiv în ceea ce priveşte acordarea despăgubirilor pentru daunele materiale şi morale cauzate, potrivit art.18 alin. (3) din Legea nr.554/2004, în cuantumul solicitat şi în mod obiectiv cuantificat de recurentul – reclamant şi care, de altfel nici nu a fost contestat, de intimaţii-pârâţi.

Cum din actele şi lucrările dosarului nu a rezultat nici o culpă din partea intimatelor pârâte S.C. „METROREX CFR CĂLĂTORI” – S.A. şi S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” – S.A. în ceea ce priveşte nesoluţionarea solicitărilor legitime formulate de recurentul-reclamant  TG, în condiţiile în care nu le revin competenţe în emiterea unor astfel de documente, Înalta Curte a dispus numai obligarea pârâtei-intimate la plata despăgubirilor către acesta, în cuantum de 180 lei reprezentând  contravaloare călătorii metrou şi la 617 lei contravaloare călătorii pe calea ferată. Totodată a respins ca neîntemeiate celelalte cereri  ale recurentului faţă de celelalte două pârâte – intimate, cu aplicarea art.274 – 276 Cod procedură civilă în acelaşi sens.

Suspendarea cauzei pentru motive ce ţin de culpa părţii

Prin acţiunea introdusă la Tribunalul Bucureşti la data de 13 iunie 2005, S I, deţinut în Penitenciarul Bucureşti – Jilava a chemat în judecată Administraţia Naţională a Penitenciarelor, solicitând să se constate refuzul nejustificat al acestei pârâte de a-i soluţiona, în termenul legal, petiţia înregistrată sub nr. 2560 din 5 mai 2005.

În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că prin nesoluţionarea acelei cererii i s-au nesocotit mai multe drepturi constituţionale şi anume, dreptul la petiţionare, cel referitor la liberul acces la justiţie, inclusiv dreptul la asistenţă şi tratament medical.

Prin aceeaşi acţiune, el a cerut obligarea pârâtei să-i răspundă la petiţie, la recunoaşterea drepturilor pretinse precum şi la plata unor daune morale.

În termenul din 25 octombrie 2006, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal , investită cu soluţionarea cauzei ca urmare a sentinţei civile nr. 1181 din 7 martie 2006, pronunţată de Tribunalul Bucureşti- Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal , a pronunţat încheierea de suspendare a judecăţii conform art. 1551 din Codul de procedură civilă.

Din considerentele acestei încheieri rezultă că măsura suspendării a fost determinată de omisiunea reclamantului de a depune în dosar copia petiţiei nr. 2560 din 5 mai 2005 şi a înregistrării sale la autoritatea publică pârâtă.

Împotriva încheierii de suspendare reclamantul a declarat recurs, susţinând că în mod greşit prima instanţă a dispus suspendarea judecăţii cauzei, ignorând atât situaţia în care el se află, anume aceea de deţinut, cât şi împrejurarea că petiţia la care nu a primit răspuns se află în posesia părţii adverse şi putea fi solicitată acesteia, în copie.

Motivul de recurs este întemeiat.

Potrivit art. 1551 din Codul de procedură civilă, atunci când constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina părţii reclamante, prin neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecăţii, instanţa poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligaţii nu au fost respectate.

În speţă, cerinţele textului legal mai sus enunţat nu sunt îndeplinite, deoarece nu poate fi vorba de vina reclamantului SI de a fi împiedicat derularea firească a unui litigiu de contencios administrativ, în condiţiile în care el se află în executarea unei pedepse privative de libertate şi a precizat în cuprinsul acţiunii introductive ca petiţia rămasă nesoluţionată se află în posesia autorităţii publice pârâte.

Deşi dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 554/2004 stabilesc obligaţia reclamantului de a anexa la acţiune o copie după cererea la care nu a primit răspuns, instanţa sesizată, ţinând seama de situaţia specială în care acesta se găseşte, putea şi trebuia să solicite copia respectivă de la autoritatea publică pârâtă, ce deţine actul original, mai ales că la 25 octombrie 2006, era primul termen de judecată cu procedura completă.

Neprocedând în modul arătat şi suspendând cursul judecăţii în lipsa ambelor părţi, curtea de apel a pronunţat o încheiere nelegală, de natură a-l prejudicia pe recurentul-reclamant.

Faţă de considerentele expuse recursul a fost admis şi încheierea atacată casată  cu trimiterea cauzei pentru continuarea judecăţii la aceeaşi instanţă de fond.

Faptă anticoncurenţială. Sancţionare. Insuficienţa probelor. Consecinţe.

Prin sentinţa civilă nr.981 din 3.05.2006 Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal   a   respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta SC”CH”SA în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Concurenţei.

În motivarea sentinţei se reţine că reclamanta a solicitat, în principal anularea deciziei nr.94/2005, prin care a fost amendată cu suma de 313.218.312.660 lei (6% din cifra sa afaceri pe anul 2004), iar în subsidiar să se dispună reducerea amenzii, constatându-se că pârâta a efectuat o greşită individualizare a sancţiunii aplicate.

Instanţa de fond a constatat că decizia atacată este temeinică şi legală, deoarece atât reclamanta SC”CH”SA, cât şi celelalte două societăţi implicate, respectiv SC”L”SA şi SC”HR”SA, au încălcat dispoziţiile art.5 alin. (1) lit.a) din Legea concurenţei nr.21/1996, din analiza comportamentului acestor producători pe piaţa cimentului din România rezultând creşteri simultane sau la intervale nesemnificative ale preţurilor în perioada 2000 – trimestrul I 2004.

S-a argumentat, în considerentele sentinţei, că acest comportament paralel al societăţilor menţionate,  de stabilire a preţurilor de listă, nu poate fi justificat, în condiţiile investiţiilor efectuate cu  modernizarea unităţilor de producţie şi ale menţinerii unor cote de piaţă constante şi simetrice, decât prin existenţa unei înţelegeri între acestea, cu afectarea relaţiilor concurenţiale pe piaţa cimentului.

Instanţa de fond a mai reţinut că dovada schimbului de informaţii dintre producătorii de ciment o constituie existenţa unui înscris aparţinând preşedintelui în funcţie la acea dată al SC”HR”SA în care se menţionează că SC”L”SA „va reduce disconturile” şi „trebuie urmat cu foarte mare atenţie”.

S-a mai argumentat că o altă dovadă a comportamentului anticoncurenţial al reclamantei o reprezintă preluarea de către aceasta a controlului asupra societăţii TR SA Fieni singura care nu s-a aliniat   practicii  concertate  a  altor trei  producători investigaţi, prin preţuri cu o tendinţă descrescătoare începând cu anul 2001, astfel că fabrica a fost preluată de reclamantă, efectul imediat fiind creşterea preţului cimentului produs de aceasta cu 30%.

Din punct de vede procedural s-a reţinut că investigaţia s-a desfăşurat  în conformitate cu prevederile legale cuprinse atât în Legea nr.21/1996 cât şi în Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Concurenţei, motivele de nulitate invocate de reclamantă fiind neîntemeiate.

Referitor la individualizarea sancţiunii instanţei de fond a constatat că aceasta s-a făcut corect în conformitate cu Instrucţiunile privind individualizarea sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute de art.56 din Legea nr.21/1996, fiind aplicate procentele corespunzătoare pentru fiecare din elementele implicate, respectiv gravitatea faptei, durata încălcării şi circumstanţele atenuante.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta,    susţinând nelegalitatea soluţiei pronunţate de instanţa de fond  asupra existenţei pretinselor fapte anticoncurenţiale.

Se arată că graficele prezentate de echipa de investigaţie şi însuşite de instanţa de fond ca probă în sprijinul soluţiei de respingere a acţiunii au fost tendenţios întocmite, întrucât în încercarea de a se demonstra un  paralelism al preţurilor, se utilizează aceeaşi unitate de măsură pentru reprezentarea unor intervale de timp care variază între 2 zile şi 4 luni, iar redarea „la scară” a acestor grafice ar evidenţia că în realitate, preţurile nu au evoluat paralel, astfel cum susţine pârâta-intimată, ci au variat considerabil (în condiţiile în care însăşi autoritatea pârâtă recunoaşte, în cadrul întâmpinării, că o diferenţă de 10.000 lei la preţul unui sac de ciment este suficientă pentru a determina reorientarea clienţilor către un alt producător).

De asemenea, recurenta arată că nu au fost analizate apărările sale de fond privind existenţa unor importanţi factori economici care au stat la baza creşterii preţurilor stabilite de societate, şi anume: procesul inflaţionist (fenomen economic notoriu în perioada ce a făcut obiectul investigaţiei), creşterea preţurilor cimentului la nivel  mondial    (în  unele  ţări  cu până la 37% în perioada 2002 – 2004, în condiţiile unei inflaţii reduse în acele ţări) şi practicarea de către societate a unor preţuri mai reduse decât în celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est. Totodată, nu s-a ţinut seama de diferenţele dintre preţurile nete (efective, rezultate în urma aplicării disconturilor) practicate de fiecare societate, fiind aproape imposibil de realizat o coordonare a comportamentului concurenţial prin acordarea discount – urilor, acestea rămânând constante la acelaşi producător timp de un an şi variind de la un producător la altul.

În legătură cu faptele anticoncurenţiale reţinute de prima instanţa, recurenta susţine că în mod nelegal şi cu depăşirea limitelor sesizării a fost reţinută „existenţa unei înţelegeri între societăţile producătoare de ciment de a menţine cote de piaţă egale, cu afectarea relaţiilor concureţiale…”. Ori, nici Raportul de Investigaţie, nici Deciziile nu au reţinut încălcarea  art.5 alin. (1) lit.c) din Legea concurenţei, care se referă la înţelegeri asupra cotelor de piaţă, ci încălcarea doar a art.5 alin.(1) lit.a) din aceeaşi lege.

În fine, recurenta arată că sub aspect probatoriu instanţa de fond nu a ţinut seama că elementele invocate de pârâta-intimată nu îndeplinesc condiţiile legale şi sunt lipsite de orice concludenţă. Astfel, nu poate fi reţinută ca relevantă o notă personală a preşedintelui SC”HR”SA, prin care acesta face presupuneri asupra comportamentului viitor şi incert al concurenţilor şi îşi propune să urmărească (supravegheze) majorările de preţuri ale SC”L”SA – comportament normal într-o economie de piaţă concurenţială.  Se subliniază, de către recurentă, că nici una din societăţi nu a efectuat vreo modificare de preţuri la datele menţionate în document sau în preajma datelor menţionate şi, în plus, nu rezultă în nici un fel vreun schimb de informaţii în care ea să fie implicată. Pe lângă faptul că menţiunile cuprinse în document sunt confuze  şi  documentul emană de la terţă societate, acesta nu este nici datat, astfel ca societatea-reclamantă să poată face unele aprecieri legate de contextul şi semnificaţia redactării înscrisului.

În aceeaşi ordine de idei, a probelor pe care se sprijină soluţia primei instanţei, recurenta susţine totala lipsă de concludenţă a preluării controlului asupra societăţii R Fieni, operaţiune aprobată de Consiliul Concurenţei, faţă de fapta anticoncurenţială reţinută, creşterea preţurilor cimentului produs de această societate fiind consecinţa firească a schimbării acţionariatului şi a aplicării politicii de preţuri a acestuia.

Recursul este fondat.

În mod greşit s-a apreciat, fără dovezi concludente, că există o încălcare a art.5 alin. (1) lit.a) din Legea concurenţei 21/1996, săvârşită de   SC”CH”SA.

Astfel, instanţa de fond şi-a însuşit concluziile autorităţii pârâte, în sensul că societatea a participat la un cartel de fixare a preţurilor pe piaţa cimentului, sub forma unei practici concertate de stabilire a preţurilor de listă, fără a verifica apărările reclamantei cu privire la existenţa unor intervale de timp semnificative între creşterile practicate de SC”C” SA  şi cele practicate  de alte societăţi şi nici  apărările privind motivaţiile economice care au determinat creşterile de preţ, dintre acestea cele mai  evidente fiind rata inflaţiei în perioada investigată şi creşterea preţurilor la ciment pe plan internaţional. În cadrul graficelor efectuate s-au consemnat şi intervale de timp de patru luni la care producătorii au efectuat modificări, ceea ce înlătură în bună parte concluzia paralelismului , fiind vorba şi de un caracter sezonier al acestei industrii.

Distinct însă de existenţa unor creşteri de preţuri, pentru a se reţine încălcarea prevederilor art.5 lit.a) din Legea concurenţei nr.21/1996 ar fi fost esenţialmente necesar să se facă dovada participării SC”CH” SA  la o înţelegere (expresă sau tacită) ori o practică concertată (coordonată), a două sau mai multe societăţi.

Conform speţelor „A Ahlstrom Osakeyhtio şi alţii contra Comisiei  Europene” şi Italiana Vetro SpA Fabrica Pisana SpA şi PPG Vernante Pennitalia SpA contra Comisiei Europene”, într-o piaţă de oligopol (cum este şi cazul pieţei pe care activează SC”CH” SA ) concurenţii pot să-şi adapteze inteligent comportamentul în funcţie de condiţiile pieţei, revenind autorităţii de concurenţă sarcina să demonstreze pe bază de probe şi argumentat de ce nu ar fi plauzibile alte explicaţii ce ar putea sta la baza creşterii preţurilor pe piaţa respectivă, astfel încât să rezulte fără dubiu că  doar existenţa unor practici  concertate poate să fie o astfel de justificare.

În speţa dedusă judecăţii proba considerată cea mai puternică, existenţa unui înscris, este departe de a fi probat „fără dubiu” participarea la o înţelegere expresă sau tacită, fiind vorba de un document olograt nedatat, nesemnat, cuprinzând însemnări prescurtate în limba engleză despre creşteri de preţuri la societăţile concurente, la date scrise astfel: „June 30” sau „June 28”. Nu s-a făcut dovada unor creşteri de preţuri legate de acele date şi nu există nici un indiciu că SC”CH” SA  ar fi furnizat astfel de date autorului documentului (notei), care era la acea dată preşedintele SC”HR”SA.

Un astfel de înscris nu poate fi opus reclamantei-recurente, care nu a participat  în nici un fel la redactarea lui şi relevă informaţii eliptice, a căror sursă şi semnificaţie doar autorul le poate cunoaşte.

Celelalte fapte reţinute în sentinţă ca bază a unor prezumţii – respectiv menţinerea unor cote de piaţă constante şi achiziţionarea de către reclamantă a SC”T” SA – nu pot fi  considerate ca elemente ale unui comportament anticoncurenţial, în lipsa unor dovezi de participare la  o înţelegere expresă sau tacită a societăţii.

Recursul a fost admis.

Act propus ca probă într-un litigiu. Solicitarea comunicării. Caracterul refuzului.

Prin sentinţa civilă nr.2038 din 27 septembrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal pronunţată în dosarul nr.7898/1/2005, a fost admisă în parte acţiunea numitei MA, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (A.V.A.S.), fiind  obligată aceasta să soluţioneze cererea nr.279 din 6 ianuarie 2005, în sensul comunicării clauzei sociale din contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr.1472 din 7 decembrie 1997, încheiat de Fondul Proprietăţii de Stat (în prezent AVAS) cu societatea K.

A fost respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind daunele materiale şi morale.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că reclamanta a solicitat pârâtei,  recomunicarea unor copii ale clauzelor sociale din contractul mai sus menţionat, pe motiv că cele depuse de pârâtă într-un alt litigiu au fost sustrase de la dosar, primind răspunsul că actul solicitat a fost transmis în copie la dosarul nr.3001/2003 al Tribunalului Bucureşti, astfel încât o nouă copie poate fi transmisă numai la cererea instanţei.

A apreciat instanţa că reclamanta are nevoie de acea copie pentru a-şi formula apărările într-un litigiu aflat pe rol şi că apărările pârâtei în sensul că nu poate furniza informaţii dintr-un contract fără acordul părţilor acestuia – pe temeiul art.5 din O.G. nr.25/2002 – dovedesc o conduită contradictorie în raport cu răspunsul la cererea reclamantei.

A considerat instanţa că solicitarea clauzelor sociale nu ţine de secretele comerciale şi de afaceri, iar art.5 din O.G. nr.25/2002 nu se poate invoca în speţă deoarece se referă la astfel de secrete care trebuie respectate în legătură cu utilizarea rezultatelor unei analize şi ale controlului post-privatizare.

A constatat instanţa că refuzul AVAS este nejustificat şi îi încalcă reclamantei interesul legitim (întrucât la data încheierii contractului reclamanta era angajata S.C. „K” SA) obligaţia autorităţii fiind de a asigura informarea cetăţenilor asupra problemelor de interes personal, prevăzută de art.31 alin. (2) din Constituţie care conferă reclamantei un drept corelativ.

Asupra cererii de acordare a daunelor materiale şi morale, instanţa a constatat că, deşi reclamanta nu a mai susţinut-o după precizarea temeiului acţiunii, a exprimat totuşi renunţarea la acest capăt de cerere sub condiţie suspensivă, iar condiţia nu s-a realizat (pârâta nu a depus la dosar clauzele sociale), astfel încât instanţa trebuie să se pronunţe.

Instanţa a respins cererea, reţinând că reclamanta nu a dovedit prejudiciul moral şi pe cel material pe care le-a suferit, iar pârâta a răspuns cererii reclamantei în sensul că are intenţia de a da curs solicitării ei.

I. Împotriva acestei sentinţe a declarat în termen recurs reclamanta, criticând sentinţa pentru respingerea cererii de obligare a pârâtei la daune materiale şi morale.

În motivarea cererii se arată:

– că AVAS trebuia să urmărească dacă societatea K SA a dus la îndeplinire clauzele contractului de vânzare-cumpărare a societăţii „I” în special „obligaţiile cumpărătorului” şi „clauzele sociale” ataşate contractului;

– că societatea sus menţionată nu a dus la îndeplinire şi în mod nelegal i-a desfăcut reclamantei contractul individual de muncă, iar AVAS trebuia să ia atitudine şi să clarifice drepturile pe care reclamanta le obţinuse ca salariat în urma negocierilor sau să-i comunice reclamantei aceste clauze pentru a-şi valorifica singură drepturile;

– că refuzul AVAS de a-i înainta aceste clauze sociale i-a cauzat o pagubă materială de 500 de milioane de lei reprezentând pierderea contractului individual de muncă şi salariile aferente;

– că, deşi prin sentinţa din 27 septembrie 2006 AVAS a fost obligată să-i comunice clauzele sociale, la 26 octombrie 2006 când s-a prezentat la sediul acesteia a refuzat să i le înainteze, înşelând-o premeditat cu un extras din capitolul „obligaţiile cumpărătorului” de la altă unitate K.

Recursul nu se fondează, urmând a fi respins ca atare pentru considerentele care urmează:

1. În fapt, reclamanta este nemulţumită pentru că, după privatizarea S.C. „I” S.A. Bucureşti a fost concediată de către angajator prin desfacerea contractului individual de muncă.

Măsura a fost contestată de reclamantă şi face (sau a făcut) obiectul unui litigiu de muncă pe rolul Tribunalului Bucureşti în dosarul nr.3001/2003.

Reclamanta consideră că, neavând ca probă în acel dosar „clauzele sociale” anexă la contractul de privatizare, nu a putut să înlăture măsura desfacerii contractului individual de muncă şi să obţină salariile cuvenite .

Daunele materiale solicitate reprezintă, în opinia recurentei, chiar aceste salarii şi reparaţia măsurii de desfacere a contractului de muncă.

Pretenţiile sunt neîntemeiate, câtă vreme nu există o hotărâre judecătorească irevocabilă, pronunţată în litigiul de muncă, din care să rezulte explicit că respingerea acţiunii sale s-a datorat nedepunerii „clauzelor sociale” de către AVAS.

2. În cauza de faţă, reclamanta a solicitat obligarea AVAS la daune ca cerere accesorie la refuzul de a i se comunica „clauzele sociale”, aşadar pentru neîndeplinirea unei cereri cu caracter pur formal.

Ca urmare, criticile recurentei privind neîndeplinirea de către AVAS a obligaţiilor post-privatizare nu au legătură cu obiectul cauzei deduse judecăţii, cu atât mai mult cu cât sindicatul existent în cadrul societăţii „I”, iar nu AVAS este reprezentantul legitim al salariaţilor în raporturile cu patronatul.

II. Împotriva aceleiaşi sentinţe a declarat recurs şi pârâta AVAS invocând dispoziţiile art.3041 Cod procedură civilă şi arătând că nu este vorba de „un refuz nejustificat” din partea sa, câtă vreme contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nu reprezintă o informaţie de interes public, iar reclamanta, nefiind parte în contract, nu are un drept de a deţine o copie a contractului.

Arată recurenta că i-a comunicat reclamantei la 2 noiembrie 2006 două file reprezentând „adresa” şi „clauza 8.3”, iar aceasta, deşi recunoaşte că le-a primit, pretinde că ele „nu stipulează drepturile salariaţilor” şi că AVAS refuză să-i soluţioneze cererea.

Recursul se fondează, sentinţa urmând a fi modificată în sensul de a respinge şi primul capăt de cerere din acţiune, în temeiul art.304 pct.9 şi art.3041 Cod procedură civilă, pentru următoarele considerente:

Refuzul reclamat de petentă prin acţiune, pe temeiul art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004 nu este unul nejustificat.

Copia „clauzelor sociale” din contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni ale societăţii „I” a fost propusă ca probă de către reclamanta din cauza de faţă într-un litigiu de muncă în care are (sau avea) calitatea de reclamantă şi unde susţinea nelegalitatea desfacerii contractului individual de muncă. Instanţa investită cu cererea – Tribunalul Bucureşti – a admis proba şi a solicitat comunicarea înscrisului de către AVAS. Aceasta s-a conformat, iar actul a fost trimis la dosar pentru termenul din 29 septembrie 2003 în dosarul nr.3001/2003 .

Reclamanta, la 6 ianuarie 2005 solicită direct AVAS să-i comunice ei personal copia „clauzelor sociale”, iar refuzul acestei autorităţi, comunicat cu adresa nr.2698 din 7 februarie 2005, este motivat de situaţia că şi-a îndeplinit o dată obligaţia impusă de Tribunalul Bucureşti, o nouă comunicare urmând să facă numai la solicitarea acestei instanţe.

Motivaţia refuzului este pertinentă şi – nefiind o expresie a abuzului de putere – este şi legală.

Fiind vorba de probe într-un dosar – în care AVAS nu era parte – era firesc ca deţinătoarea actului să pretindă o cerere formală a instanţei de judecată, cu atât mai mult cu cât acele informaţii nu erau de interes public.

Reclamanta, după primirea acestui răspuns de la AVAS, avea dreptul procesual de a solicita instanţei – Tribunalul Bucureşti – să revină la AVAS pentru recomunicarea înscrisului probator.

Ea a ales însă calea reclamaţiei în contenciosului administrativ pentru obţinerea unei probe pentru care avea calea legală în cadrul litigiului de muncă. Acest exerciţiu al dreptului de petiţionare întemeiat pe dispoziţiile Legii nr.554/2004 este însă abuziv, analizat fiind sub incidenţa art.723 Cod procedură civilă.

În realitate, reclamanta a luat cunoştinţă de extrasul din contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr.1473/1997 „Obligaţiile şi garanţiile cumpărătorului” – punctul 8.3, dar contestă faptul că acest extras ar reprezenta „clauzele sociale”, fiind încredinţată că există alte dispoziţii contractuale „oculte” privind protecţia socială la care s-a angajat cumpărătorul şi pe care nu le-ar fi respectat.

Or, după cum rezultă din adresa AVAS către Tribunalul Bucureşti la dosarul nr.3001/2003, aceeaşi copie-extras înmânată reclamantei a fost comunicată şi instanţei în litigiul de muncă.

În fine, se cuvine a constata că, după pronunţarea sentinţei în cauza de faţă, AVAS a comunicat intimatei-reclamante copia extras a „clauzelor sociale” şi anume punctul 8.3 din contract (fila 18 dosar) pe care reclamanta însăşi l-a depus în cauza de faţă, împreună cu întâmpinarea la recursul AVAS.

Pentru aceste motive, recursul reclamantei a fost respins, iar recursul declarat de pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului împotriva sentinţei civile nr.2038 din 27 septembrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a fost admis, sentinţa fiind modificată, în sensul respingerii capătului de cerere al acţiunii reclamantei privind obligarea pârâtei la soluţionarea cererii nr.279 din 6 ianuarie 2005.

Denunţarea ca practică anticoncurenţială. Procedură de soluţionare.

Notă: Instanţa a avut în vedere Legea nr. 21/1996, legea concurenţei, în forma republicată în M.Of nr. 742 din 16/08/2005.

Prin cererea formulată la 21 aprilie 2005, reclamanta S.C. PA. SA a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Concurenţei, solicitând anularea adresei nr.1017 din 28 martie 2005, constatarea faptului că plângerea nr. RS-240 din 7 decembrie 2004  intră sub incidenţa Legii nr.21/1996 şi obligarea pârâtului să soluţioneze reclamaţia printr-o decizie.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că, soluţia dată de Consiliul Concurenţei plângerii este nefondată, deoarece erau sesizate fapte anticoncurenţiale.

Pârâtul a reţinut în mod greşit că nu este competent şi că se aplică dispoziţiile legii concurenţei, deşi inspectorul de concurenţă a solicitat informaţii şi date, acest lucru ducând la concluzia că în urma examinării şi-a constatat competenţa.

Actul emis este nelegal şi prin prisma modului  prin care pârâtul  a înţeles să îşi îndeplinească atribuţiile în procedura de soluţionare a plângerii.

Pârâtul a formulat, întâmpinare prin care a ridicat excepţia inadmisibilităţii acţiunii, întrucât răspunsul dat nu reprezintă un act administrativ în sensul  Legii nr.554/2004, nefiind  menţionat la art.2 lit.a).

Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

Prin sentinţa civilă nr.833 din 6 aprilie 2006, pronunţată în Dosar nr.13393/2/2005 ( D.1419/2005) Curtea de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, a admis acţiunea reclamantei a anulat adresa nr.1017 din 28 martie 2005 a obligat pârâtul să procedeze la soluţionarea plângerii nr.RS – 240 din 7 decembrie 2004 prin emiterea unei decizii, a obligat pârâtul la 2380 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel, Curtea a reţinut că, susţinerea pârâtului în sensul că adresa emisă în temeiul art.40 alin. (3) din Legea nr.21/1996 republicată nu ar fi act administrativ nu poate fi reţinută.

Aprecierea pârâtului reprezintă un act de putere, un act administrativ cu caracter individual dat în aplicarea art.40 alin.(3) din Legea nr.21/1996 republicată, de natură a stinge un raport juridic  substanţial, întrucât pârâtul  se declară necompetent să se pronunţe cu privire la unele fapte învederate că ar fi anticoncurenţiale şi deci răspunde cu caracter definitiv plângerii formulate, fiind îndeplinite condiţiile art.2 alin. (1) lit. c) din Legea nr.554/2004.

Pe fondul cauzei,  instanţa de fond a reţinut că, este greşită aprecierea pârâtului cu privire la necompetenţa acestuia.

În opinia instanţei de fond, deşi pârâtul a apreciat că faptele semnalate nu intră în competenţa sa, se face o analiză a situaţiei de fapt ajungându-se la concluzia că situaţia prezentată s-a creat ca urmare a unei dispute între S.C. PA. SA, Consiliul Judeţean Cluj şi RA Aeroportul Cluj cu privire la proprietatea asupra suprafeţei de teren de 8985 mp pe care sunt amplasate depozitele de carburanţi ale reclamantei, fără să răspundă însă de ce faptele sesizate nu reprezintă abuz de poziţie dominantă, de ce nu sunt aplicabile dispoziţiile art.6 lit.a), c) şi d) precum şi dispoziţiile art.9 alin.(1) lit.a) şi b) din lege, în ceea ce priveşte Consiliul Judeţean Cluj şi de ce nu reprezintă suficiente temeiuri pentru pornirea unei investigaţii.

Şi în această situaţie, conform art.40 alin. (2) din  Legea nr.21/1996 republicată, Consiliul Concurenţei trebuia să emită o decizie de respingere pe care trebuia să o comunice, în scris, autorului,  cu precizarea motivelor în termen de 30 de zile  de la înregistrarea cererii sau a plângerii, decizia de respingere fiind precedată de ascultarea  argumentelor reclamantului în faţa  Comisiei Consiliului Concurenţei care coordonează compartimentul de specialitate implicat.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâtul, invocând prevederile art.304 pct.9 C. proc.civ.

Instanţa de fond, în mod eronat, a reţinut că situaţia descrisă de autoarea plângerii putea face obiectul unei analize întrucât, în opinia sa, faptele sesizate prin plângere constituiau un abuz de poziţie dominantă, ceea ce impunea Consiliului Concurenţei să stabilească dacă s-au produs fapte cu caracter contravenţional sancţionate de legea concurenţei.

Eroarea instanţei de fond constă în faptul că nu a înţeles că remiterea unei adrese reprezintă o opţiune pe care legiuitorul a pus-o la dispoziţia Consiliului Concurenţei.

Instanţa de fond nu a ţinut seama de faptul că autoritatea de concurenţă a fost abilitată de lege să soluţioneze o plângere printr-un simplu răspuns, dacă constată că faptele relatate în plângere nu cad sub incidenţa prevederilor Legii concurenţei.

La primirea unei plângeri, denunţând, respectiv acuzând o practică anticoncurenţială, Consiliul Concurenţei este obligat să procedeze conform art.40 alin. (1), respectiv, examinează dacă plângerea prezintă  suficient temei de fapt şi de drept pentru a justifica dispunerea  pornirii unei investigaţii. După caz, Consiliul Concurenţei fie va deschide o investigaţie pe baza unui ordin emis de Preşedintele instituţiei, fie va emite o decizie motivată de respingere a plângerii, fie va  remite o simplă adresă de comunicare, precum şi faptele  relatate în plângere nu intră sub incidenţa legii concurenţei.

Din analiza  dispoziţiilor art.40 din lege, rezultă că  instanţa de fond nu a interpretat corect aceste prevederi legale, neavând în vedere faptul că art. 40  oferă recurentului-pârât trei alternative de soluţionare a plângerii.

Sub aspectul fondului plângerii, recurenta apreciază că faptele prezentate nu sunt anticoncurenţiale.

În ceea ce priveşte refuzul prelungirii contractelor nr.15, 16, 17 din 27 martie 2000,  încheiate între S.C. RF SA şi RA Aeroportul Cluj,  consideră că obiectul nemulţumirii reclamantei rezidă în unele neînţelegeri strict de ordin comercial, întrucât privesc raporturile contractuale de prestări servicii şi de închiriere dintre reclamantă şi RA Aeroportul Cluj

În ceea ce priveşte nemulţumirea reclamantei în legătură cu impunerea de către Consiliul Judeţean Cluj, în scopul închirierii a unei suprafeţe de teren minime care, în situaţia reclamantei, excede  interesului său comerciale de exploatare, reclamanta nu face dovada că s-a adresat cu plângere la  Consiliul Judeţean Cluj, potrivit Legii nr.554/2004.

În ceea ce priveşte refuzul de prelungire a contractelor comerciale la care reclamanta face referire, rezultă că în speţă este vorba de o dispută referitoare la renegocierea unor contracte, iar faptul că reclamanta a încheiat contractele respective fără a se asigura  de o clauză fermă de prelungire a duratei contractelor în condiţiile contractate iniţial, se regăseşte în riscul comercial al reclamantei

În situaţia în care reclamanta avea convingerea că prevederile contractate îi confereau dreptul la o prelungire automată a contractelor, aceasta avea la dispoziţie calea acţiunii judecătoreşti.

Reclamanta s-a considerat discriminată prin aceea că RA  Aeroportul Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj au încheiat contracte cu alţi agenţi economici  cu activităţi concurente,  însă nu a nominalizat acei agenţi economici  şi nu a făcut dovada pretinsei discriminări.

De asemenea,  în eventualitatea  pretinsei discriminări, reclamanta avea la dispoziţie calea acţiunii judecătoreşti.

Din plângerea formulată rezultă că reclamanta nu se referea la o „piaţă” ci numai la  gestionarea unor active – bunuri imobile, situate în incinta Aeroportului Cluj.

Neînţelegerile contractuale, fiind izvorâte din executarea şi  interpretarea clauzei de prelungire a raportului contractual, nu pot fi calificate ca fapte pedepsite de legea concurenţei, deoarece, pe de o parte., nu se regăsesc în practicile anticoncurenţiale prevăzute de art.5 şi 6, iar pe de altă parte, nu sunt întrunite elementele constitutive de contravenţie prevăzute la art.51 alin.(1) lit.a) din Legea nr.21/1996, republicată.

Sub aspect procedural, recurentul apreciază ca fiind eronată poziţia intimatei-reclamante deoarece aceasta nu s-a conformat solicitării de a prezenta informaţii suplimentare.

Intimata-reclamantă S.C. PA SA a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Adresa nr.240/13 ianuarie 2005, deşi reprezintă un act administrativ jurisdicţional, a îmbrăcat în mod eronat haina juridică a unui înscris act administrativ.

Procedura audierii a fost încălcată de către recurentă.

Sub aspectul fondului cauzei, recurentul se face culpabil pentru nerespectarea procedurii  plângerii reglementate de art.40 din Legea concurenţei nr.21/1996, republicată.

Recursul este fondat.

Prin adresa nr.RS- 240/13 ianuarie 2005, recurentul a comunicat intimatei că plângerea formulată de către aceasta  nu intră în competenţa Consiliului Concurenţei.

Recurentul-pârât a concluzionat, prin aceeaşi adresă,  că disputa dintre reclamantă, pe de o parte, şi Consiliul Judeţean Cluj şi RA Aeroportul Cluj, pe de altă parte, cu privire la proprietatea asupra unui teren  este de competenţa instanţei de judecată.

Prin adresa nr.1017 din 28 martie 2005,  Consiliul Concurenţei şi-a menţinut punctul de vedere în sensul că „aspectele semnalate nu intră în sfera de competenţă a acestuia”.

Refuzul recurentei-pârâte de a da curs plângerii reclamantei reprezintă un act de putere, un act administrativ individual ce poate fi atacat în contencios administrativ, cum bine a precizat instanţa de fond.

Actul atacat nu este administrativ- jurisdicţional. Nici procedura prevăzută de art.40 din  Legea nr.21/1996  republicată, nu este administrativ-jurisdicţională, ci administrativă, întrucât Consiliul Concurenţei este definit ca o autoritate administrativă şi nu administrativ-jurisdicţională.

Instanţa de fond a apreciat că, în ipoteza în care reclamanta a invocat abuzul de poziţie dominantă săvârşit de RA Aeroportul Cluj SA şi Consiliul Judeţean Cluj, Consiliul Concurenţei era obligat să se pronunţe prin decizie, deoarece aceste fapte intră în competenţa şi sfera de analiză a acestei autorităţi.

Interpretarea dată de instanţa de fond este eronată.

Potrivit art.40 din Legea nr.21/1996 : „La primirea unei cereri sau plângeri denunţând, respectiv acuzând o practică anticoncurenţială, Consiliul Concurenţei examinează dacă aceasta prezintă suficient temei de fapt ori de drept pentru a justifica dispunerea pornirii unei investigaţii.

Dacă cererea sau plângerea nu  prezintă suficiente temeiuri pentru a justifica pornirea unei investigaţii, Consiliul Concurenţei o respinge, comunicând decizia, în scris, autorului, cu precizarea motivelor  în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii sau a plângerii Decizia de respingere va fi precedată de ascultarea argumentelor reclamantului în faţa  Comisiei Consiliului Concurenţei care coordonează compartimentului de specialitate implicat.

În cazul în care cererea sau plângerea înaintată nu cade sub incidenţa prezentei legi, Consiliul Concurenţei va răspunde în scris, în termenele prevăzute prin legi speciale.

Din analiza răspunsului comunicat de către recurent la plângerea intimatei, rezultă că nu sunt îndeplinite  prevederile art.40 alin.(1) şi (2) din Legea nr.21/1996 republicată, faptele prezentate nu  pot fi calificate drept anticoncurenţiale.

Plângerea înaintată nu cade sub incidenţa Legii nr.21/1996 republicată, deşi reclamanta a susţinut contrariul, Consiliul Concurenţei  nu este ţinut de interpretarea dată de persoanele care formulează plângere, neputând  încadra la alin. (1) şi (2) ale art.40 orice cerere care se pretinde a denunţa fapte anticoncurenţiale.

În speţă, nu era necesară declanşarea unei investigaţii, fiind aplicabile prevederile art.40 alin. (3) cererea Consiliului Concurenţei, la care reclamanta nu a răspuns, prin care se solicitau date suplimentare, neputând duce la o altă concluzie.

Consiliul Concurenţei a ajuns la o concluzie bine fundamentată, reţinând că faptele descrise de către reclamantă nu reprezintă fapte anticoncurenţiale.

În atare situaţie, Consiliul Concurenţei nu era obligat să dea o decizie de respingere în temeiul art.40 alin. (2) din Legea nr.21/1996 republicată, deoarece numai din descrierea pretinsei fapte anticoncurenţiale se putea observa că natura litigiului este  pur administrativ nu comercial, fiind de competenţa instanţelor judecătoreşti.

Soluţia instanţei de fond apare astfel ca fiind greşită, recurentul alegând bine calea procedurală  prevăzută de art.40 alin. (3)  şi nu  cea prevăzută de art.40 alin. (2) din lege.

Astfel nu era necesară procedura audierii şi nici cea a declanşării investigaţiei.

Pe fondul plângerii, din analiza cuprinsului acesteia, rezultă că neînţelegerile sunt de natură comercială,  părţile având încheiate contracte de prestări servicii şi de locaţiune.

Împotriva actelor administrative emise de către Consiliul Judeţean Cluj, reclamanta trebuie să se adreseze instanţei de contencios administrativ, conform Legii nr.554/2004.

În consecinţă, fiind îndeplinite prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, urmează ca în temeiul art.20 din Legea nr.554/2004 şi art.312 alin. (1) teza I Cod procedură civilă, să se dispună admiterea recursului.

În temeiul art.20 din Legea nr.554/2004 şi art.312 alin. (3) C. proc.civ., sentinţa recurată a fost casată şi pe fond, acţiunea formulată de reclamanta S.C. PA SA Otopeni, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Excepţie de neconstituţionalitate. Soluţionare odată cu fondul. Inadmisibilitate.

Notă: Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a fost republicată în M.Of. 643 din 16/07/2004

Prin cererea înregistrată sub nr.2899/2004 la Curtea de  Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Institutul Academic „TE”, a chemat în judecată pe pârâtul Secretariatul General al Guvernului – Guvernul României, solicitând ca prin sentinţa ce va pronunţa instanţa să constate refuzul nejustificat al acestei autorităţi de a elibera acordul pentru denumirea societăţii, potrivit dispoziţiile Legii nr.183 privind aprobarea O.G. nr.15/2003 pentru completarea Legii nr.26/1990, privind registrul comerţului – art.39 alin. (1).

Reclamantul a susţinut în motivarea acţiunii că pârâtul în mod nejustificat nu i-a eliberat avizul solicitat, înregistrat la 4 iunie 2004, deşi a depus documentaţia necesară.

În şedinţa publică din 2 noiembrie 2006, reclamantul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.39 din Legea nr.26/1990, astfel cum au fost modificate prin dispoziţiile art.II alin.(3 ) şi (4) din O.G. nr.72/2004.

S-au administrat probatorii cu acte şi în urma analizării acestora, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a pronunţat sentinţa civilă nr.2705 din 2 noiembrie 2006, prin care a respins ca neîntemeiate cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, considerând că nefiind întrunite condiţiile prevăzute de 29 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr.47/1992 republicată, cât şi acţiunea formulată de reclamant.

S-a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate invocată nu are legătură cu fondul cauzei, aşa cum a fost aceasta formulată, şi faptul că prin Decizia nr.188 din 31 martie 2005 Curtea Constituţională s-ar fi pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate  invocată, prin respingerea ei. Pe fondul  cauzei, instanţa a reţinut că acţiunea reclamantului nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea nr.29/1990 şi anume condiţia existenţei unui refuz nejustificat de soluţionare a unei cereri privind un drept recunoscut de lege, întrucât răspunsul emis la 23 iulie 2004 ce a fost contestat ca fiind nejustificat, este unul legal, pentru că reclamantul nu se încadrează în dispoziţiile art.2 din Legea nr.88/1993, nefiind o instituţie de învăţământ superior.

S-a reţinut de către instanţa de fond că reclamantul este o societate comercială înfiinţată şi înregistrată la Registrul Comerţului, fiind astfel aplicabile dispoziţiile art.39 alin. (2), (3) şi (5) din Legea nr.26/1990 în sensul ca acordarea denumirii de „institut” sau „academie”, nu poate fi avizată unei firme comerciale, aceste denumiri fiind de natură a crea confuzie cu denumirea unor instituţii publice.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că s-a dat o rezolvare greşită cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.39 din Legea nr.26/1990 privind registrul comerţului respingând această cerere în mod nelegal şi soluţionând-o în acelaşi timp cu fondul cauzei,  încălcându-se astfel dispoziţiile Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Recurentul critică soluţia primei instanţe şi sub aspectul soluţionării nelegale a fondului cauzei, soluţia fiind pronunţată fără a se analiza şi a se ţine seama de probele administrate instanţa considerând în mod eronat că refuzul de eliberare a avizului solicitat este unul legal.

Prin cerere separată reclamantul a declarat recurs şi împotriva încheierii de şedinţă din 2 noiembrie 2006, dar de fapt aceasta face corp comun cu sentinţa pronunţată şi recurată, fiind practicaua hotărârii.

Intimatul Guvernul României – Secretariatul General al Guvernului a formulat întâmpinare, susţinând legalitatea şi temeinicia hotărârii instanţei de fond şi solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate şi în raport de dispoziţiile legale aplicabile, Curtea l-a admis pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Din cuprinsul sentinţei recurate, mai precis din practicaua acesteia, rezultă că recurentul-reclamant înainte de a pune concluzii pe fondul cauzei a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.39, art.II alineatele (3) şi (4) din O.G.nr.72 din 27 august 2004, astfel cum  a fost modificat prin Legea nr.519 din 26 noiembrie 2004, socotind că de constituţionalitatea sau neconstituţionalitatea acestui text de lege depinde modul de soluţionare a fondului cauzei.

Soluţionând cererea reclamantei-recurente de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate invocată, odată cu fondul cauzei, instanţa de fond a încălcat  dispoziţiile Legii nr.47/1992, republicată în condiţiile în care rezolvarea dată a fost aceea de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.

Art.29 alin. (6) din Legea nr.47/1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, instituie calea de atac a recursului împotriva încheierilor prin care este respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale pentru a se decide asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţei de judecată „în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia”.

Aşadar, până la soluţionarea irevocabilă a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale (în cazul în care aceasta a fost respinsă la fond), instanţa fondului nu poate soluţiona cauza pe fondul ei.

În plus, trebuie dată eficienţa textului de lege sus-menţionat – art.29 alin. (6) din Legea nr.47/1992, republicată care se referă în mod expres la încheierile prin care este respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale şi împotriva cărora exista calea de atac a recursului.

Deci, instanţa de fond, avea obligaţia legală de a pronunţa mai întâi o încheiere, prin  care să arate considerentele pentru care a procedat la respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, temeinicia şi legalitatea acesteia fiind supusă controlului judiciar la instanţa imediat superioară.

Invocarea excepţiei de neconstituţionalitate este de fapt un incident procedural, acesta urmând a fi dezbătut în contradictoriu cu toate părţile din  proces.

Or, prima instanţă avea obligaţia să ceară recurentei-reclamante (care a invocat oral excepţia)  să-şi motiveze în scris excepţia de neconstituţionalitate, aceasta urmând a fi comunicată părţii adverse pentru a-şi exprima punctul său de vedere cu privire la admisibilitatea sesizării Curţii Constituţionale.

Trecând la soluţionarea pe fond a cauzei, concomitent cu soluţionarea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, cerere ce a fost respinsă, prima instanţă a încălcat grav formele de procedură şi dispoziţiile legale în  materie, prevăzute de Legea nr.47/1992, republicată, astfel încât soluţia pronunţată este nelegală şi netemeinică.

Persoana vătămată printr-un act administrativ adresat altui subiect de drept. Plângere prealabilă. Momentul de la care curge termenul în care poate fi introdusă.

Prin acţiunea înregistrată la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti sub nr. 12852/300/2005 din data de 06.12.2005, reclamanţii IE şi IMR au chemat în judecată pe pârâţii SC I SRL Slobozia şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, solicitând să se constate nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M 07 nr.0385/21.10.1998, emis de ministerul pârât.

În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că, în calitate de succesori ai defunctei IE, le-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeţelor de 47 ha baltă şi 3 ha intravilan, conform hotărârii nr.37/I din 30 noiembrie 2000, a Prefecturii Judeţului Ialomiţa – Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, la data de 14.01.2001, fiind întocmit procesul-verbal de punere în posesie.

Au mai arătat că, prin sentinţa civilă nr.727/23.06.2005 a Judecătoriei Urziceni, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a fost obligată să emită titlul de proprietate pentru suprafaţa de 3 ha, validată prin hotărârea nr.37/I/30 noiembrie 2000, dar în urma cererii de executare, instituţia Prefectului Judeţului Ialomiţa a transmis documentaţia Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ialomiţa, care la data de 3.11.2005 le-a comunicat existenţa certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis în favoarea societăţii pârâte.

La termenul din 03.05.2006, instanţa a admis în principiu cererea de intervenţie accesorie în interesul reclamanţilor formulată de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Ialomiţa  conform art.49 şi următoarele din Codul de procedură civilă.

Prin sentinţa nr.975/03.05.2006, Curtea de Apel a respins ca inadmisibilă acţiunea reclamanţilor, pentru neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de art.7 din Legea nr.554/2004.

Totodată, a fost respinsă cererea de intervenţie accesorie în interesul reclamanţilor.

În motivarea sentinţei, instanţa a reţinut, că reclamanţii nu au formulat plângere prealabilă în termenul de prescripţie de 6 luni de la data emiterii actului administrativ, prevăzut de art.7 alin. (7) din Legea nr.554/2004.

Sentinţa menţionată a fost atacată cu recurs, în termenul legal, de către reclamanţi pentru motive pe care le-au încadrat în drept în prevederile art.304 pct.9 C.proc.civ.

În motivarea cererii de recurs, recurenţii-reclamanţi au arătat că raţionamentul juridic pe care s-a întemeiat soluţia instanţei de fond este greşit, întrucât ipoteza prevăzută de legiuitor în art.7 alin.(7) din Legea nr.554/2004 are în vedere efectuarea procedurii prealabile cu depăşirea termenului de 30 de zile, în cadrul termenului de 6 luni, doar pentru situaţiile în care persoanei vătămate i s-a comunicat actul administrativ atacat, dar pentru motive temeinice efectuează procedura după expirarea termenului de 30 de zile prevăzut de art.7 alin.(1).

Recurenţii-reclamanţi au mai arătat că pentru terţii cărora actul administrativ unilateral nu le-a fost comunicat, termenul de 30 de zile pentru formularea procedurii prealabile curge de la momentul în care persoana vătămată a luat cunoştinţă de existenţa actului.

În cazul de faţă, potrivit susţinerilor lor, recurenţii-reclamanţi au luat cunoştinţă de existenţa certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei în favoarea  SC I SRL la data de 03.11.2005, când, prin adresa nr.4001, Oficiul  de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ialomiţa le-a comunicat că nu le poate fi eliberat titlul de proprietate întrucât pe acelaşi amplasament este înscris  certificatul de atestare menţionat.

Examinând cauza prin prisma motivelor invocate de recurenţii-reclamanţi, ţinând seama şi de prevederile art.4031 Cod procedură civilă Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.

Potrivit art.7 alin.(1) din Legea nr.554/2004, înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se  consideră vătămată într-un drept al său ori  într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.

În temeiul art.7 alin.(7) din aceeaşi lege, plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, şi peste termenul prevăzut la alineatul (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului .

Termenul de 6 luni a fost calificat expres de legiuitor ca fiind de prescripţie.

Este adevărat că recurenţii-reclamanţi au calitatea de terţi în raport cu actul administrativ individual în discuţie, fiind îndreptăţiţi să introducă plângerea prealabilă din momentul în care au luat cunoştinţă, pe orice cale, de existenţa acestuia, potrivit art.7 alin.(3) din Legea nr.554/2004.

Şi în această ipoteză operează însă limitele termenului de 6 luni de la emiterea actului, prevăzut de art.7 alin.(7), necesitatea instituirii unui astfel de termen de prescripţie izvorând din considerente legate de respectarea principiului securităţii şi stabilităţii raporturilor juridice.

Înalta Curte reţine, de asemenea, că potrivit art.109 alin. (2) C.proc.civ. în cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanţei competente se poate face numai după îndeplinirea procedurii prealabile, în condiţiile prevăzute de legea specială.

Această prevedere legală, corelată cu dispoziţiile art.7 din Legea nr.554/2004, conduce la concluzia că procedura prealabilă administrativă este reglementată ca o condiţie de exercitare a dreptului la acţiune în contenciosul administrativ, a cărei neîndeplinire în termenele şi condiţiile prevăzute de lege atinge inadmisibilitatea acţiunii.

Constatând astfel că instanţa de fond a interpretat şi aplicat corect prevederile art.7 din Legea nr.554/2004, Înalta Curte a respins recursul ca nefondat, în temeiul art.312 alin. (1) C.proc.civ.

Scoaterea cauzei de pe rol şi înaintarea ei unei alte secţii aparţinând aceleiaşi instanţe. Caracterul încheierii. Inadmisibilitatea atacării acesteia separat de fondul cauzei.

Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea de şedinţă din 4 aprilie 2006, pronunţându-se asupra excepţiei competenţei funcţionale a secţiei invocată de pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Bucureşti, a dispus scoaterea cauzei având ca obiect acţiunea reclamantei S.C. CIT SA de pe rolul acestei secţii şi înaintarea ei unei secţii Comerciale a aceleiaşi Curţi de Apel.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Potrivit art.45 din O.U.G. nr 51/1998, privind valorificarea unor active bancare, modificată şi completată prin O.U.G. nr 23/2004, republicată, cererile de orice natură privind drepturile şi obligaţiile în legătură cu activele bancare preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, inclusiv cele formulate pentru angajarea răspunderii civile a persoanelor fizice şi juridice, altele decât debitorii definiţi la art.38 sunt de competenţa Curţii de Apel în a cărei rază teritorială se află sediul său, după caz, domiciliul pârâtului şi se judecă de urgenţă şi cu precădere.

În raport de atribuţiile Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi de sfera de aplicare a procedurii de executare silită reglementată de această ordonanţă, instanţa a reţinut că raportul dedus judecăţii este unul comercial.

În speţă, reclamanta societatea comercială a contestat adresa GC/24953/20 iunie 2005 emisă de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului – Direcţia Generală Executări Silite şi Licitaţii prin care a fost înştiinţată că, urmare a nerespectării condiţiilor şi termenelor în care s-au acordat înlesniri la plată prin Convenţia de acordare a înlesnirilor la plată a obligaţiilor la fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, facilităţile au fost anulate, astfel încât se continuă executarea.

Chiar dacă reclamanta a solicitat şi anularea acesteia din urmă adrese şi s-a adresat instanţei de contencios administrativ, în esenţă, în cauză începuse procedura de executare silită în temeiul O.U.G. nr 51/98, republicată, pentru două creanţe, una fiscală şi una bancară, ce au format obiectul unei convenţii de eşalonare,  convenţie anulată unilateral de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, astfel încât această măsură poate forma obiectul unei contestaţii la executare.

În contextul în care debitorul sumelor pentru care s-a început executarea silită este o societate comercială, chiar  dacă una dintre creanţe este o creanţă bugetară de asigurări sociale, executarea silită pornită de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului în temeiul O.U.G. nr. 51/1998 şi implicit contestaţiile la executare nu sunt  de competenţa instanţelor de contencios – administrativ, ci a instanţelor specializate în judecarea litigiilor legate de aplicarea acestei ordonanţe, respectiv secţia comercială a Curţii de Apel Bucureşti.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamanta, apreciind că a fost dată cu aplicarea greşită a legii, întrucât actele a căror anulare s-a solicitat au fost emise de o autoritate a administraţiei publice centrale pentru sume ce reprezintă obligaţii fiscale datorate către bugetul fondului naţional unic de asigurări de sănătate, astfel încât, în temeiul art.10 din Legea nr. 554/2004 şi art.45 din O.U.G. nr. 51/1998,  competenţa de soluţionare a cauzei revenea secţiei de contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Bucureşti.

La termenul de judecată din 9 ianuarie 2007, în considerarea dispoziţiilor  art.316, coroborat cu art.298 şi 136 Cod proc. civ. instanţa a invocat, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii recursului, excepţie  pusă în discuţia părţilor la acelaşi termen.

Pronunţându-se asupra acestei excepţii, în condiţiile art.137 Cod proc. civ. Înalta Curte constată că este întemeiată. Astfel, în conformitate cu prevederile art.299 alin. (1) Cod proc. civ. pot forma obiect al recursului numai hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională, dispoziţiile art.282 alin. (2) fiind aplicabile în mod corespunzător.

Prin urmare raportat la această trimitere realizată de textul de primă referinţă în ceea ce priveşte recursul, încheierile premergătoare pot fi atacate cu recurs numai odată cu fondul, afară de cazul în care prin ele s-a întrerupt cursul judecăţii.

În speţă prin încheierea atacată s-a examinat doar regularitatea formală a sesizării  secţiei de contencios administrativ şi fiscal, prin prisma competenţei funcţionale a acesteia, dispunându-se scoaterea cauzei de pe rol şi înaintarea ei unei secţii comerciale.

Soluţia astfel adoptată nu echivalează  cu o dezinvestire a instanţei prin declinarea competenţei pentru a putea fi atacată în condiţiile art.158 alin.(3) Cod proc. civ. întrucât necompetenţa nu poate viza decât instanţele, ca entităţi juridice de sine stătătoare, iar nu structurile interne ale acestora.

Reţinând aşadar că încheierea din discuţie are caracterul unei încheieri premergătoare, atacabilă numai odată cu fondul, în condiţiile art.316 coroborate cu art.299 şi art.282 alin. (2) Cod proc. civ. Înalta Curte a respins recursul declarat împotriva acesteia ca inadmisibil.

Suspendarea executării actului administrativ. Condiţii.

Prin cererea înregistrată la 10.08.2007, reclamanta S.C: „BG România” SA Bucureşti a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, să se dispună suspendarea executării deciziei de impunere privind obligaţiile suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală nr.117/ 21.05.2007 până la pronunţarea instanţei de fond asupra legalităţii acestui act administrativ fiscal.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că există un caz bine justificat, în accepţiunea dispoziţiilor art.14 din Legea nr.554/ 2004, întrucât din debitul suplimentar în sumă de 1.570.697 lei stabilit în sarcina sa, a achitat obligaţia principală reprezentând TVA şi impozit pe profit, rămânând de plată numai accesoriile în sumă de 692.578 lei, pentru care a început executarea silită şi s-a emis somaţia nr.82969 din 31.07.2007.

Reclamanta a susţinut că este îndeplinită şi condiţia producerii unei pagube iminente care necesită a fi prevenită şi că aceasta constă în imposibilitatea onorării obligaţiilor contractuale asumate faţă de clienţi şi furnizori, ceea ce poate determina o stare de insolvenţă şi consecinţe sociale pentru salariaţii săi, ca urmare a indisponibilizării conturilor bancare.

Prin sentinţa civilă nr.2194 din 19.09.2007, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de suspendare ca neîntemeiată.

Hotărând astfel, instanţa de fond a reţinut că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile cumulative prevăzute de art.14 din Legea nr.554/2004 pentru suspendarea executării actului administrativ unilateral.

Cu privire la cazul bine justificat invocat de reclamantă, s-a considerat că nu a fost dovedită această primă condiţie de suspendare, cu motivarea că din dosar nu rezultă împrejurări care să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ, în sensul dispoziţiilor art.2 alin. (1) lit.t) din Legea nr.554/2004.

S-a reţinut că nu a fost dovedită nici condiţia producerii unei pagube iminente şi ireversibile, în sensul că după executarea silită, nu s-ar putea restabili situaţia anterioară, în condiţiile în care suma de 692.578 lei rămasă de plată nu este egală sau mai mare decât suma deţinută de reclamantă în conturile sale bancare.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamanta, solicitând casarea hotărârii ca nelegală şi netemeinică şi admiterea cererii de suspendare a executării astfel cum a fost formulată.

Recurenta a susţinut că este greşită concluzia instanţei de fond privind neîndeplinirea cerinţelor impuse de art.14 din Legea nr.554/2004, dat fiind că a dovedit atât existenţa unui caz bine justificat prin îndoiala asupra legalităţii deciziei de impunere care rezultă din motivele contestaţiei formulate, cât şi iminenţa producerii unui prejudiciu, în condiţiile în care a început executarea silită prin comunicarea somaţiei.

Recursul este fondat.

Cererea recurentei-reclamante s-a întemeiat pe art.14 alin. (1) din Legea nr.554/2004, care prevede că în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art.7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond.

Măsura provizorie solicitată de recurenta-reclamantă se justifică prin existenţa în cauză a unor cazuri bine justificate, ca împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ, astfel cum se prevede în art.2 alin.1 lit.t) din Legea nr.554/2004.

Îndeplinirea acestei condiţii rezultă în cauză din motivele de nelegalitate invocate în procedura administrativă şi mai ales, din faptul că prin decizia nr.33/ 1.02.2008 Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul ANAF a desfiinţat parţial decizia de impunere nr.117/ 21.05.2007 pentru TVA în sumă de 122.749 lei şi majorări de întârziere aferente TVA în sumă de 95.454 lei, urmând ca organele de inspecţie fiscală, prin altă echipă, să emită un nou act administrativ fiscal.

Recurenta-reclamantă a dovedit şi îndeplinirea celei de-a doua condiţii legale pentru măsura de suspendare solicitată, dat fiind că iminenţa producerii unei pagube în patrimoniul său rezultă din începerea procedurii de executare silită, prin comunicarea somaţiei nr.82969 din 31.07.2007.

Noţiunea de pagubă iminentă a fost definită în art.2 alin. (1) lit.ş) din Legea nr.554/2004 ca prejudiciu material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau unui serviciu public.

Raportat la această definiţie legală dată pagubei iminente şi la calitatea societăţii recurente de distribuitor de gaz petrolier lichefiat (GPL), instanţa de fond a apreciat greşit consecinţele executării silite anterior pronunţării pe fond. Astfel, instanţa de fond nu a avut în vedere că aceste consecinţe afectează nu numai activitatea societăţii recurente, dar poate perturba activitatea altor agenţi economici şi a populaţiei  care se aprovizionează cu gaz petrolier lichefiat, mai ales în zonele în care nu există racordare la conducte de gaz metan.

În consecinţă, instanţa de fond a apreciat greşit că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.14 alin. (1) din Legea nr.554/ 2004 şi soluţia de respingere a cererii de suspendare va fi casată ca nelegală şi netemeinică.

Pentru motivele expuse, Înalta Curte a admis recursul, a casat hotărârea atacată şi pe fond, a admis cererea formulată de recurenta-reclamantă, în sensul că a dispus suspendarea executării deciziei de impunere nr.117 din 21.05.2007 a Direcţiei Generale a Marilor Contribuabili până la soluţionarea în fond a acţiunii.

Suspendarea executării actului administrativ. Hotărâre judecătorească. Motivare

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara -Secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC R SRL a solicitat, în temeiul art.14 alin. (l) din Legea nr.554/2004, suspendarea executării deciziei de impunere fiscală nr.l5682/5.X.2007 şi a Raportului de Inspecţie fiscală nr.l5681/5.X.2007 emise de pârâtă, până la pronunţarea instanţei de fond.

In motivare a arătat că prin decizia contestată a fost nelegal impusă la plata sumei de 926.181 lei reprezentând contribuţii suplimentare la Fondul pentru Mediu şi obligaţii accesorii, motiv pentru care a şi atacat-o pe calea contestaţiei.

Prin sentinţa nr.321/4.12.2007, Curtea de Apel Timişoara a admis cererea formulată de reclamanta SC R SRL Arad, a dispus suspendarea executării deciziei de impunere nr.15682/5.X.2007 şi a Raportului de Inspecţie Fiscală nr.15681/5.1.2007 emise de pârâtă, până la soluţionarea acţiunii în contencios administrativ.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că nici în decizia de impunere şi nici în raportul de inspecţie nu este cuprins temeiul juridic al obligaţiilor stabilite suplimentar. Debitul semnificativ prin cuantumul său şi punerea în executare a acestuia, în condiţiile în care reclamanta a contestat în procedura prealabilă debitul, reţine Curtea de Apel Timişoara, sunt circumstanţe care dovedesc îndeplinirea condiţiilor legale prevăzute de art.14 din Legea nr.554/2004 privind iminenţa prejudiciului şi cazul bine justificat.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Administraţia Fondului pentru Mediu Bucureşti criticând sentinţa ca neîntemeiată şi nelegală, arătând:

–      Că suspendarea executării actului administrativ fiscal s-a făcut fără fixarea şi plata cauţiunii prevăzute obligatoriu de dispoziţiile art.215 alin. (2) din Codul de procedură fiscală.

–      Că instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut, întrucât reclamanta a solicitat suspendarea „până la pronunţarea instanţei de fond”, iar dispozitivul menţionează: „până la soluţionarea acţiunii în contencios administrativ”, ceea ce ar avea semnificaţia suspendării până la soluţionarea irevocabilă a cererii.

–      Că reclamanta nu a dovedit cele două condiţii necesare, cumulativ, pentru suspendarea executării, astfel încât hotărârea pronunţată e lipsită de temei legal.

Recursul se fondează.

Dispoziţiile art.14 din legea nr.554/2004 condiţionează admiterea cererii de suspendare a unui act administrativ de existenţa – şi implicit dovedirea unor „cazuri bine justificate” şi a unei „pagube iminente”.

Dispoziţiile art.2 alin.2 lit.t) definesc sintagma „cazuri bine justificate” ca acele împrejurări, legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

In speţă, instanţa de fond nu şi-a motivat soluţia cu privire la condiţia legală a „cazului bine justificat”.

Singura motivare a instanţei se referă la valoarea de titlu executoriu a deciziei de impunere şi la suma de bani foarte mare la care reclamanta a fost obligată prin titlu. Aceste argumente conturează însă doar condiţia pagubei iminente, nu şi pe cea a cazului bine justificat.

Recursul a fost admis, iar sentinţa modificată în totalitate, cererea de suspendare fiind respinsă ca neîntemeiată, pentru motivul prevăzut de art.304 pct. 9 C.proc.civ.

Clasificare tarifară. Suplimenţi nutritivi.

Notă: Instanţa a avut în vedere dispoziţiile Codului Vamal al României în varianta aprobată prin Legea nr. 141/1997, publicată în M.Of. 180 din 01/08/1997, cu modificările şi completările ulterioare. Această lege a fost abrogată de Legea nr. 86/2006, privind Codul vamal al României, publicată în M.Of. nr. 350 din 19/04/2006.

Nomenclatura Combinată este inclusă în anexa I a Regulamentului (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun.  Ea a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1789/2003 al Comisiei din11 septembrie 2003.

Prin cererea înregistrată la 17 iulie 2007 la Curtea de Apel Bucureşti, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a formulat recurs împotriva sentinţei nr.1752/ 20 iunie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, solicitând în contradictoriu cu intimata S.C. ME SRL (fostă S.A.), cu sediul în jud. Ilfov, modificarea sentinţei atacate, întrucât încadrarea corectă a produselor importate este cea stabilită de organele vamale de control şi menţinută prin decizia de soluţionare a contestaţiei, respectiv poziţia 2106, iar nu 3004.

S-a solicitat respingerea acţiunii intimatei-reclamante.

Recurenta a susţinut că în mod greşit instanţa de fond a reţinut că produsele importate de reclamantă în perioada 7 februarie 2001 – 22 mai 2003, sunt medicamente şi ca atare încadrarea tarifară corectă este cea făcută de societate iar nu cea făcută de organele fiscale.

Sub aspectul încadrării mărfurilor în Tariful Vamal de import al României, recurenta a susţinut că se face conform Regulilor generale pentru interpretarea sistemului armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor prezentate în anexa la Legea nr.98/1996 pentru aderarea României la Convenţia Internaţională privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor şi în concordanţă cu Notele explicative ale sistemului armonizat, menţionate în art.72 din Legea nr.141/1997 privind Codul vamal al României. Acestea prevăd următoarele:

„Regulile generale şi notele explicative de interpretare a nomenclaturii mărfurilor prevăzute în Tariful vamal de import al României, sunt cele din Convenţia Internaţională a Sistemului armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983, la care România este parte”.

S-a mai precizat că, potrivit Regulilor Generale pentru interpretarea sistemului armonizat din Anexa nr.1 la Legea nr.98/ 1996 pentru aderarea României la Convenţia Internaţională privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor: „Încadrarea mărfurilor în nomenclatura pentru clasificarea mărfurilor în tarifele vamale se face conform unor principii cu valoare generală. Astfel, de exemplu: – enunţul titlurilor secţiunilor, capitolelor sau subcapitolelor este considerat ca având numai o valoare indicativă, încadrarea mărfii considerându-se legal determinată atunci când este în concordanţă cu textul poziţiilor şi al notelor de secţiuni şi capitole şi atunci când nu sunt contrare termenilor utilizaţi în acele poziţii şi note”.

Recurenta a precizat că, intimata-reclamantă a încadrat mărfurile importate la poziţia 30.04, deşi în notele explicative ale Sistemului armonizat de denumire şi codificare se arată că la această poziţie nu se clasifică suplimentele alimentare conţinând vitamine sau săruri necesare conservării sănătăţii organismului şi neavând indicaţii referitoare la prevenirea sau tratarea unei maladii.

Recurenta a precizat că produsele importate trebuiau încadrate la poziţia 21.06, ceea ce organele de control au şi făcut întrucât, potrivit notelor explicative ale sistemului armonizat, sunt „preparate”, denumite adesea suplimente alimentare, pe bază de extract de plante, concentrate de fructe, miere, fructoză şi cu adaos de vitamine şi uneori mici cantităţi de compuşi de fier. Aceste preparate sunt adesea prezentate în ambalaje cu indicarea faptului că menţin starea generală şi starea de bine.

Sunt excluse preparatele similare care sunt destinate tratării bolilor sau afecţiunilor (poziţia 30.03 sau 30.04 – cum a încadrat intimata-reclamantă produsele).

Mai mult, recurenta a invocat Nota complementară I de la Capitolul 30 din Nomenclatura combinată pentru denumirea şi clasificarea mărfurilor, ratificată prin Legea nr.20/1993 privind Acordul European semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, în care se menţionează că, pentru a putea fi încadrate la poziţia 30.04, produsele importate trebuie să poarte indicaţii referitoare la tratarea unei boli sau afecţiuni.

Or, a subliniat recurenta, din analiza prospectelor produselor importate de reclamantă, a rezultat că acestea nu poartă menţiuni privind tratarea unei boli sau afecţiuni, neputând fi deci încadrate în această poziţie tarifară (30.04).

Deci, a menţionat recurenta, produsele importate de reclamantă în perioada supusă verificării organelor de control vamal, sunt produse alimentare, care potrivit regulii generale de interpretare I, notei complementare sus citate şi notelor explicative de la poziţiile 21.06 şi 30.04, se încadrează în codul tarifar 21.06.90.98 (aşa cum au făcut organele vamale de control şi organul de soluţionare a contestaţiilor).

Cât priveşte reţinerea de către instanţa de fond a clasificării ca medicamente, a produselor importate de reclamanta-intimată pe baza opiniei Agenţiei Naţionale a Medicamentului se face precizarea de recurentă că „existenţa unui certificat emis de către autoritatea naţională de sănătate pentru autorizarea punerii pe piaţă a unui produs ca medicament, nu poate fi acceptată ca un criteriu pentru clasificarea acelui produs la capitolul 30 al sistemului armonizat – potrivit recomandărilor comitetului sistemului armonizat de care România trebuie să ţină seama, potrivit Legii nr.98/1996.

De asemenea, a susţinut recurenta, că greşit instanţa de fond a făcut trimitere la art.695 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în condiţiile în care importurile în cauză s-au făcut în anii 2002 – 2003.

Cum instanţa de fond greşit a acceptat încadrarea tarifară făcută de intimata-reclamantă, societatea datorează dobânzile şi penalităţile de întârziere prevăzute de art.116 alin.1 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, calculul acestora, precum şi diferenţele de drepturi de import, au fost calculate corect de expert, cu referire la încadrarea tarifară reţinută de organele fiscale.

Sentinţa a fost atacată cu recurs şi de Autoritatea Naţională a Vămilor, care a susţinut că în mod greşit instanţa de fond a reţinut ca fiind corectă încadrarea tarifară ca „medicamente” a produselor importate în loc de suplimente alimentare, cum corect este, potrivit „nomenclaturii combinate pentru denumirea şi clasificarea mărfurilor ratificată prin Legea nr.20/1993 privind Acordul European ce a instituit o asociere între România pe de o parte şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993 şi nota complementară I de la Capitolul 30.

Recurenta a mai susţinut, ca de altfel şi prima recurentă, că poziţia tarifară 30.04,50 (cum a încadrat-o intimata-reclamantă) nu cuprinde suplimentele alimentare conţinând vitamine sau săruri minerale, care contribuie la sănătatea generală sau starea de bine, dar care nu au indicaţii referitoare la prevenirea sau tratarea unei maladii. Aceste produse, care sunt prezentate în mod obişnuit sub formă de lichide, dar şi sub formă de prafuri sau comprimate, se clasifică în general la poziţia 21.06 sau la capitolul 22.

Recurenta a menţionat că în raport de documentele aflate la dosar şi prevederile legale citate, potrivit caracteristicilor acestor mărfuri, deoarece nu tratează o maladie ci sunt destinate pentru a compensa o deficienţă de vitamine şi minerale, se reţin la încadrarea tarifară legală a produselor importate de intimata-reclamantă în perioada supusă verificării, la poziţia tarifară 21.06.

Intimata-reclamantă a susţinut în întâmpinare depusă că în mod corect produsele în discuţie au fost încadrate tarifar ca medicamente şi, în consecinţă, Decizia ANAF nr.76 din 31 mai 2006 şi procesul-verbal nr.57 din 2 februarie 2006 încadrat de DRAOVB au fost date cu încălcarea legii.

Din actele cauzei, Înalta Curte constată că prin sentinţa nr.1752 din 20 iunie 2007, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea reclamantei S.C. ME SRL în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Direcţia Regională Vamală Bucureşti.

S-au anulat decizia ANAF nr.76/ 31 mai 2006 şi procesul-verbal de control nr.57/ 2 februarie 2006 încheiat de Direcţia Regională Vamală Bucureşti, constatând că societatea reclamantă a efectuat corect încadrarea tarifară vamală a produselor importate în codul tarifar 30.04.50.10 „alte medicamente care conţin vitamine, condiţionate de vânzarea cu amănuntul”, pentru perioada 7 februarie 2001 – 22 mai 2003, de import a acestor produse.

Pârâtele au fost obligate în solidar la 12.500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Instanţa de fond a reţinut că produsele în discuţie au prospect şi conţin cele 4 categorii de informaţii prevăzute de Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor pentru a putea fi considerate „medicamente” şi încadrate la poziţia tarifară 30.04.50.10, privind o anumită maladie, concentraţia de substanţă sau substanţe active pe care le conţin, dozajul, precum şi modul de utilizare.

Sentinţa instanţei de fond este greşită, astfel încât recursurile declarate vor fi admise conform art.312 Cod procedură civilă, sentinţa va fi modificată, şi se va constata că actele administrativ-fiscale atacate în cauză (decizia ANAF nr.76/ 31.05.2006 şi procesul-verbal de control nr.57/ 2.02.2006 încheiat de Direcţia Regională Vamală Bucureşti) sunt acte corecte.

Este de necontestat că în perioada 7 februarie 2001 – 22 mai 2003, S.C. ME SRL a efectuat importuri de produse din categoria suplimentelor nutritive.

Acestea au fost încadrate prin declaraţiile vamale de import, la codul tarifar 30.04.50.10 „alte medicamente care conţin vitamine sau produse de la poziţia 2936 – condiţionate pentru vânzare cu amănuntul, poziţie cu o taxă vamală de 2% în anul 2001 şi exceptate de la plata taxelor vamale din anii 2002 şi 2003.

Prin procesul-verbal de control nr.57 din 2 februarie 2006, organele vamale au apreciat că încadrarea tarifară corectă este la codul tarifar nr.2106.90.98, respectiv produse alimentare nedenumite şi necuprinse în altă parte – suplimente alimentare.

Aşa fiind, organele de control vamal, au stabilit în sarcina societăţii diferenţe de drepturi de import cuvenite bugetului de stat, precum şi dobânzi şi penalităţi de întârziere aferente, în cuantum total de 3.064.676 RON.

Societatea a contestat aceste sume iar Direcţia Generală de Soluţionare a contestaţiilor din cadrul A.N.A.F. a respins contestaţia. Actele administrativ fiscale sunt în realitate corecte, astfel încât nu se poate reţine o conduită abuzivă din partea organelor care le-au adoptat.

Deşi, atât organele administrativ-fiscale, cât şi intimata-reclamantă şi instanţa de fond fac referire la Regulile generale pentru interpretarea Sistemului armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor, prezentate în anexa la Legea nr.98/1996, fac interpretări diferite. Interpretarea corectă în cauză este dată de organele administrativ fiscale.

Poziţia 30.04. în care reclamanta a încadrat tarifar produsele importate, potrivit Notelor explicative ale sistemului armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor, precizează că la această poziţie nu se clasifică suplimentele alimentare, conţinând vitamine sau săruri minerale, destinate conservării sănătăţii organismului, dar neavând indicaţii referitoare la prevenirea sau tratarea unei maladii.

În aceste condiţii, în mod greşit instanţa de fond a categorisit aceste produse ca fiind medicamente, medicamentele fiind destinate a trata o maladie iar nu conservării sănătăţii organismului.

Sub acest aspect, sunt de invocat şi concluziile raportului de expertiză – fila 225 – care stabilesc că produsul „S” este „supliment alimentar cu vitamine, recomandat în perioada de creştere, sarcină, alăptare, persoanelor de vârsta a III-a”, deci nu pentru tratarea unor maladii. La fel şi „S forte”, folosit pentru creşterea performanţelor în caz de deficit de vitamine.

În acelaşi sens, este tratat produsul „P” fiind recomandat în cazul oboselii excesive la şcolari, pentru poftă de mâncare, etc. În acelaşi sens, este tratat şi „P forte”.

Tot pentru poftă de mâncare este indicat şi produsul „T”, care are şi efect antioxidant (împotriva radicalilor liberi), deci este pentru conservarea sănătăţii iar nu pentru tratarea unei maladii.

Cât priveşte produsul „MB6”, acesta este denumit de expert ca supliment mineral, deci nu este medicament pentru tratarea unei boli.

Aceste produse, în mod greşit au fost considerate de instanţa de fond ca „medicamente”, ele nefiind destinate a trata afecţiuni, maladii. Cât priveşte autorizaţia pentru punerea pe piaţă a acestor produse de către „Agenţia Naţională a medicamentului”, (numele instituţiei care a eliberat autorizaţia de punere pe piaţă a produselor nu are nici o legătură cu categorisirea produselor ca medicamente, produsele nefiind medicamente), nu determină categorisirea vitaminelor ca medicamente şi la intrarea lor în ţară organele vamale nu pot fi obligate a le încadra ca altceva decât ceea ce sunt – suplimente alimentare, vitamine.

Este stabilit ştiinţific că vitaminele sunt necesare pentru întreţinerea sănătăţii organismului uman, dar aceasta nu le transformă în medicamente, ele rămânând vitamine, suplimente alimentare.

Împrejurarea că după ce intimata-reclamantă a făcut obiecţiuni la expertiză, expertul şi-a schimbat opinia şi a afirmat că de fapt, produsele ar fi medicamente, este o dovadă de instabilitate a expertului în opinii, determinată de interesul economic al intimatei.

În cauză însă, pe lângă vitamine, aşa cum rezultă din Notele explicative ale Sistemului armonizat: la poziţia 21.06 se clasifică şi „preparatele”, denumite adesea „suplimente alimentare”, pe bază de extracte de plante, concentrate de fructe, miere, fructoză, etc. şi uneori mici cantităţi de compuşi de fier.

Aceste preparate sunt adesea prezentate în ambalaje cu indicarea faptului că menţin „starea generală şi starea de bine”. Sunt excluse preparatele similare care sunt destinate tratării bolilor sau afecţiunilor (30.03 sau 30.04).

Aşa cum rezultă din actele cauzei, produsele importate sunt vitamine, suplimente alimentare şi nu sunt destinate pentru tratarea unei boli sau afecţiuni, cu indicaţii precise, care se fac la medicamente.

Constatându-se că actele administrativ fiscale au făcut o încadrare corectă tarifară a produselor importate de intimată şi cum nu s-a făcut plata în termen a obligaţiilor către bugetul de stat, şi creanţele fiscale accesorii sunt justificate, recursurile au fost admise cu modificarea hotărârii pronunţată de instanţa de fond şi respingerea în fond a acţiunii.

Hotărâre de Guvern de atestare a domeniului public al unui judeţ. Acţiune în anulare. Tardivitate.

Prin acţiunea înregistrată la 8 mai 2007, reclamanţii BM, NŞ ş.a. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Consiliul local al municipiului Alba Iulia să se dispună anularea poziţiei nr.749 din anexa 12 a H.G. nr.974/2002 emisă de Guvernul României, anularea poziţiei nr.749 din anexa 2 a HCL nr.267/5.11.1999 modificată prin HCL nr.165/22.06.2002 emise de Consiliul local al municipiului Alba Iulia, suspendarea executării acestor acte până la rămânerea irevocabilă a sentinţei şi obligarea pârâţilor la cheltuieli de judecată, arătând că în mod nelegal, pârâţii au inclus în domeniul public al municipiului drumul amenajat de reclamanţi pe terenul proprietatea lor.

Pârâţii au invocat excepţia tardivităţii acţiunii.

Curtea de Apel alba Iulia – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr.68 din 13 iulie 2007, a admis excepţia tardivităţii, a respins ca tardiv formulată acţiunea, a respins cererea de suspendare a executării actelor atacate.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că anexa cuprinzând inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Alba Iulia a fost publicată în M. Of. nr.701 Bis din 25 septembrie 2002 şi, în plus, a fost adusă expres la cunoştinţa reclamanţilor prin adresa nr.5356/19 martie 2004, iar acţiunea a fost introdusă la 8 mai 2007, deci tardiv faţă de prevederile art.ll alin. (2) din Legea nr.554/2004.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanţii, solicitând în principal casarea şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond în temeiul art.315 alin. (5) C. proc. civ. cu motivarea că actul administrativ atacat are caracter normativ şi drept urmare poate fi atacat oricând, acţiunea fiind imprescriptibilă conform art.ll alin. (4) din Legea nr.554/2004.

Prin urmare, sesizarea instanţei de contencios administrativ cu o acţiune având ca obiect anularea parţială a hotărârii de Guvern nu este condiţionată de respectarea termenelor prevăzute de art.ll alin. (2) din legea contenciosului administrativ.

Curtea a constatat următoarele:

Recurentii-reclamanti au sesizat instanţa de fond cu acţiunea având ca obiect anularea parţială a H.G. nr.974/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba, poziţia 749 din anexa 2 la hotărâre referitoare la domeniul public al municipiului Alba lulia, Anexa 2 cuprinzând inventarul bunurilor ce aparţin domeniului public al municipiului Alba Iulia a fost publicată în M.Of. nr.701 bis din 25 septembrie 2002 şi de asemenea cu ocazia judecării cauzei ce a format obiectul dosarului nr. 7/176/2003 pe rolul Tribunalului Alba, reclamanţilor li s-a adus la cunoştinţă de Primăria municipiului Alba Iulia cu adresa nr.5356/19.03.2004 că strada I din Alba Iulia face parte din domeniul public şi figurează la poziţia 749 din H.G. nr. 974/2002.

În mod corect prima instanţă a reţinut că în raport de data publicării hotărârii de Guvern atacată, de data aducerii acesteia la cunoştinţă reclamanţilor respectiv la 10.03.2004, introducerea acţiunii la data de 08 mai 2007 s-a făcut cu depăşirea termenului de decădere prevăzut de art.ll alin. (5) din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ.

Nu poate fi reţinută critica, de altfel nemotivată, a recurenţilor, că actul atacat este un act administrativ unilateral cu caracter normativ.

Actul administrativ atacat are caracterul unui act administrativ unilateral cu caracter individual, întrucât atesta bunurile care fac parte din domeniul public al judeţului Alba, respectiv se adresează anumitor persoane juridice din acest judeţ şi priveşte bunurile individualizate în anexe.

Constatând că instanţa de fond a făcut o corectă aplicare a prevederilor imperative ale art.ll din legea contenciosului administrativ atât în privinţa termenului de formulare a acţiunii cât şi a naturii actului administrativ atacat, recursul declarat de reclamanţi a fost respins ca nefondat.

Act administrativ. Acţiune în contencios administrativ. Termen de prescripţie.

Prin cererea adresată Curţii de Apel Bacău MD a chemat în judecată Inspectoratul Şcolar al Judeţului Neamţ şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pentru ca instanţa să dispună: anularea Ordinului 4156/1.06.2006 de eliberare din funcţie emis de Ministerul Educaţiei, obligarea Inspectoratului Şcolar Neamţ să solicite reintegrarea reclamantului în funcţia de director al Colegiului Naţional „ŞM”, obligarea M.E.C. să emită ordinul de reintegrare în funcţie şi plata drepturilor salariale.

In motivarea cererii, reclamantul a arătat că Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ i-a acordat calificativul „nesatisfăcător” prin decizia nr.2833/23.12.2005, decizie pe care a atacat-o în instanţă, iar prin decizia nr.312 din 3.05.2007 a Curţii de Apei Bacău actul I.S.J. Neamţ a fost anulat.

Reclamantul a precizat că, deşi cauza privind anularea calificativului acordat se afla încă pe rolul instanţei, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ a înaintat către M.E.C adresa nr.309/2006 în baza căreia s-a emis Ordinul 4156/1.06.2006 prin care a fost eliberat din funcţia de director, ordin care face obiectul dosarului de fată.

Prin întâmpinarea formulată în dosar, Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului a invocat: excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile, arătând că reclamantul nu s-a adresat autorităţii emitente, înainte de a se adresa instanţei, pentru revocarea actului administrativ atacat şi excepţia tardivităţii formulării acţiunii, acţiunea fiind formulată cu depăşirea termenului de un an, calculat de la data emiterii actului.

Aceleaşi excepţii au fost invocate prin întâmpinare şi de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ.

Prin sentinţa civilă nr.123 din 1 octombrie 2007, a Curţii de Apel Bacău, au fost respinse excepţiile invocate şi a fost admisă în parte acţiunea, fiind respins capătul de cerere privind reintegrarea în funcţia de director.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a avut în vedere că procedura prealabilă a fost îndeplinită de reclamant fiind depuse la dosar înscrisuri doveditoare în acest sens.

Cu privire la excepţia de tardivitate invocată de pârâţi , s-a reţinut că în fapt a fost întrerupt cursul prescripţiei prin introducerea unei cereri de chemare în judecată, până la soluţionarea irevocabila a litigiului privind decizia nr. 2833/2005, de acordare a calificativului act ce a stat la baza emiterii ordinului de eliberare din funcţie, astfel încât acţiunea reclamantului este exercitată înăuntrul termenului prevăzut de lege.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele.

I. In motivarea recursului său, pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Neamţ critică sentinţa ca netemeinică şi nelegală arătând că:

–                 Instanţa a respins în mod greşit excepţia tardivităţii acţiunii – invocată de pârât – şi a reţinut că termenul de prescripţie ar fi fost întrerupt pe perioada soluţionării acţiunii din dosarul nr.390/32/ 2007 al Curţii de Apel Bacău.

–                 Consideră recurentul că această concluzie este greşită întrucât în acel dosar reclamantul a solicitat anularea deciziei I.S.J. Neamţ de stabilire a punctajului reclamantului pentru anul şcolar 2004 – 2005, câtă vreme în cauza de fată el a solicitat anularea ordinului Ministerul Educaţiei şi Cercetării (M.E.C.) de eliberare din funcţie.

–                 Potrivit Legii nr.554/2004, cererea prin care se solicită anularea unui act se introduce într-un termen de 6 luni de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă, iar în speţă MEC a răspuns plângerii prealabile a reclamantului la 14 iunie 2006, iar acţiunea a fost formulată după un an, la 14 iunie 2007.

II. Prin recursul său, pârâtul MEC reiterează excepţia tardivităţii acţiunii, cu aceleaşi argumentate invocate de primul pârât – I.S.J. Neamţ – în recursul său.

Recursul se fondează

1.          Conform dispoziţiilor art.ll alin. (5) din Legea nr.554/2004, termenul de 6 luni de introducere a acţiunii în anularea unui act administrativ individual este unul de prescripţie, şi se calculează de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă.

Fiind un termen de prescripţie, el este susceptibil de întrerupere în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art.16 din Decretul nr.167/1058.

În speţă, instanţa de fond a aplicat în mod greşit aceste dispoziţii fără a observa că, pentru a opera în cauză, întreruperea prescripţiei trebuia să fie cauzată de introducerea unei cereri de chemare în judecată având ca obiect chiar actul administrativ individual în legătură cu care s-a formulat plângerea prealabilă, iar nu un alt act administrativ.

Situaţia de fapt că cele două acte administrative au fost emise succesiv şi sunt legate cauzal nu îndreptăţeşte instanţa să extindă cauzele de întrerupere a prescripţiei dincolo de cele menţionate restrictiv de către legiuitor.

Nimic nu-1 împiedica pe reclamant ca, formulând acţiunea împotriva ordinului de eliberare din funcţie în termenul de 6 luni de la primirea răspunsului la plângerea prealabilă, să solicite apoi suspendarea judecăţii, în temeiul art.244 pct.l C. proc.civ. până la soluţionarea irevocabilă a acţiunii de anulare a deciziei de stabilire a calificativului.

2.          Chiar dacă s-ar admite ipoteza că, în speţă, trebuie aplicat termenul de 1 an prevăzut de dispoziţiile art.ll alin. (2) din Legea nr.554/2004, iar „motivele temeinice” despre care menţionează textul ar fi existenţa pe rolul instanţei a acţiunii în anularea
deciziei nr.2833/23 decembrie 2005 a I.Ş.J. Neamţ, se constată că reclamantului i-a fost comunicat ordinul de eliberare din funcţie la 1 iunie 2006 iar acţiunea împotriva acestuia a fost depusă la Curtea de Apel Bucureşti la 14 iunie 2007.

Aşadar, termenul de decădere de un an a fost şi el depăşit, iar spre deosebire de cel de prescripţie – de 6 luni – el nu este susceptibil de întrerupere ori suspendare.

Ca urmare, Curtea de fată, modificând în tot sentinţa, a respins acţiunea ca tardivă.

Piaţa de capital. Acţiune în anulare a art. 74 alin. (8) din Regulamentul nr. 1/2006 al CNVM. Obligaţia acţionarilor care nu au subscris de a-şi vinde acţiunile deţinute acţionarului majoritar. Legalitate.

Prin sentinţa civilă nr.1233 din 9 mai 2007, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal:

– a respins excepţia lipsei de interes a reclamantului E.B. excepţie invocată de pârâta Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), reţinând că reclamantul, fiind acţionar minoritar, are un interes legitim şi actual în condiţiile în care contestă legalitatea art.74 alin.(8) din Regulamentul C.N.V.M. nr.1/2006;

– a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul E.B. în contradictoriu cu pârâta C.N.V.M., şi a anulat prevederile art.74 alin.(8) din Regulamentul C.N.V.M. nr.1/2006, reţinând, că aceste prevederi, impunând acţionarilor să vândă acţiunile deţinute şi lăsându-le doar posibilitatea de a opta asupra modalităţii de încasare a preţului echitabil stabilit, exced cadrului legal stabilit prin art.206 din Legea nr.297/2004 privind piaţa de capital, care, în condiţiile reglementate, prevăd doar dreptul ofertantului de a solicita acţionarilor care nu au subscris să îi vândă acţiunile deţinute. Curtea de apel a reţinut că nu poate fi primită apărarea pârâtei în sensul că Regulamentul nr.1/2006 a fost emis în conformitate cu Directiva nr.2004/25/EC privind ofertele publice de preluare, întrucât în temeiul dreptului acţionarului majoritar, prevăzut de Legea nr.297/2004 nu poate fi stabilită prin Regulament obligaţia de vânzare a acţiunilor, care excede chiar prevederilor Directivei.

Reţinând că nu a avut loc vânzarea acţiunilor deţinute de reclamant, Curtea de apel a respins ca neîntemeiate capetele de cerere referitoare la obligarea C.N.V.M., SC R S.A. şi SC E S.A. să ia măsurile necesare pentru revenirea la situaţia anterioară vânzării abuzive a acţiunilor deţinute de EB la SC E S.A. şi la obligarea pârâtei la plata de daune interese.

Împotriva sentinţei civile nr.1233 din 9 mai 2007 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâta Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, susţinând următoarele critici:

– hotărârea instanţei de fond nu cuprinde motivele pe care se sprijină, cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii;

– prin hotărârea dată, instanţa de fond a interpretat greşit actul dedus judecăţii, a schimbat natura şi înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acesteia;

– instanţa de fond a dat o hotărâre cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii.

1. Recursul formulat de autoritatea publică este întemeiat.

Instanţa de fond, admiţând în parte acţiunea şi dispunând anularea prevederilor 74 alin.(8) din Regulamentul nr.1/206 emis de C.N.V.M., a reţinut în esenţă, că aceste prevederi sunt nelegale în raport cu prevederile art.206 din Legea nr.297/2004 privind piaţa de capital.

Astfel, a argumentat instanţa de fond, prevederile regulamentare respective impun acţionarilor minoritari obligaţia de a-şi vinde acţiunile, deşi art.206 din Legea nr.297/ 2004 nu reglementează o astfel de obligaţie, ci doar posibilitatea ca acţionarul majoritar să solicite acţionarilor, care nu au subscris în cadrul ofertei, să-şi vândă respectivele acţiuni.

Într-adevăr, potrivit art.74 alin.(8) din Regulamentul nr.1/2006 privind emitenţii şi operaţiunile cu valori mobiliare „acţionarii existenţi sunt obligaţi să vândă acţiunile deţinute către acţionarul care îşi exercită dreptul precizat la art.206 din Legea nr.297/2004 şi pot comunica intermediarului modalitatea aleasă pentru realizarea plăţii acţiunilor ce le deţin respectiv mandat poştal cu confirmare de primire sau transfer bancar, în termen de maximum 12 zile lucrătoare de la data publicării anunţului menţionat la alin. (1). În cazul în care o asemenea comunicare nu este făcută către intermediar, acesta efectuează plata acţiunilor prin mandat poştal cu confirmare de primire la adresa acţionarului menţionată în structura consolidată a acţionariatului emitentului prevăzută la alin. (7)”.

De asemenea, potrivit art.206 din Legea nr.297/2004,

„(1) Urmare a derulării unei oferte publice de cumpărare adresată tuturor acţionarilor şi pentru toate deţinerile acestora, ofertantul are dreptul să solicite acţionarilor care nu au subscris în cadrul ofertei să-i vândă respectivele acţiuni, la un preţ echitabil, dacă acesta se află în una din următoarele situaţii:

a) deţine acţiuni reprezentând mai mult de 95% din capitalul social;

b) a achiziţionat, în cadrul ofertei publice de cumpărare adresată tuturor acţionarilor şi pentru toate deţinerile acestora, acţiuni reprezentând mai mult de 90% din cele vizate în cadrul ofertei.

(2) În situaţia în care societatea a emis mai multe clase de acţiuni, prevederile alin.(1) se vor aplica separat pentru fiecare clasă.

(3) Preţul oferit în cadrul unei oferte publice de preluare obligatorii, precum şi în cadrul unei oferte publice de preluare voluntare, în care ofertantul a achiziţionat prin subscrierile din cadrul ofertei, acţiuni reprezentând mai mult de 90% din acţiunile vizate, se consideră a fi un preţ echitabil.

(4) În situaţia menţionată la alin. (3), prezumţia referitoare la preţul echitabil se aplică numai în situaţia în care ofertantul îşi exercită dreptul precizat la alin.(1), în termen de 3 luni de la data finalizării respectivei oferte, în caz contrar, preţul va fi determinat de un expert independent în conformitate cu standardele internaţionale de evaluare.

(5) Preţul determinat de un expert independent se aduce la cunoştinţa publicului prin intermediul pieţei pe care se tranzacţionează, prin publicare în Buletinul C.N.V.M., pe website-ul C.N.V.M. şi în 2 ziare financiare de circulaţie naţională, în termen de 5 zile de la întocmirea raportului”.

Deci, la art.206 alin.(1) din Legea nr.297/2004, legiuitorul a prevăzut în favoarea acţionarului majoritar un adevărat drept, nu doar o simplă posibilitate de a cere acţionarilor care nu au subscris în cadrul ofertei să-i vândă respectivele acţiuni, drept căruia îi corespunde obligaţia corelativă din partea acţionarilor minoritari.

Această interpretare rezultă în mod şi mai evident din coroborarea prevederilor art.206 cu cele ale art.207 din Legea nr.297/2004, potrivit cărora: „(1) Urmare a unei oferte publice de cumpărare adresată tuturor deţinătorilor şi pentru toate deţinerile acestora, un acţionar minoritar are dreptul să solicite ofertantului care deţine mai mult de 95% din capitalul social să-i cumpere acţiunile la un preţ echitabil.

(2)             În situaţia în care societatea a emis mai multe clase de acţiuni, prevederile alin.(1) se vor aplica separat, pentru fiecare clasă.

(3)      Preţul va fi determinat în conformitate cu prevederile art.206 alin.(3). În situaţia în care este necesară numirea unui expert independent, costurile aferente vor fi suportate de către respectivul acţionar minoritar”.

Deci, art.206 din lege reglementează dreptul acţionarului majoritar de a cere acţionarilor minoritari care nu au subscris să-i vândă acţiunile pe care le deţin la un preţ echitabil, iar art.207 din lege reglementează dreptul acţionarilor minoritari de a cere acţionarului majoritar cu 95% să le cumpere acţiunile la un preţ echitabil.

Este adevărat că nici art.206 şi nici art.207 din lege nu se referă expressis verbis la obligaţia de vânzare a acţionarilor minoritari şi nici la obligaţia de cumpărare a acţionarului majoritar, dar aceste obligaţii decurg din logica existenţei şi efectivităţii dreptului, fiind de principiu ca oricărui drept să îi corespundă o obligaţie corelativă.

De aceea, instanţa de recurs reţine că folosirea expresiei „are dreptul” semnifică existenţa unui drept de apreciere în favoarea acţionarului majoritar care a ofertat şi respectiv, a acţionarilor minoritari care nu au subscris, iar nu existenţa unei simple posibilităţi şi nu a unui drept concret căruia să-i corespundă o obligaţie corelativă.

De altfel, prevederile art.206 din Legea nr.297/2004 au făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate prin care autorul acesteia a susţinut că dispoziţiile legale criticate, dar mai ales Regulamentul C.N.V.M. adoptat în vederea aplicării acestora, încalcă dreptul de proprietate privată.

Prin Decizia nr.515 din 19.05.2007, publicată în M.Of. al României, nr.431 din 28 iunie 2007, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, motivându-se că art.44 alin.(1) teza a II-a din Constituţie, republicată, prevede competenţa legiuitorului de a stabili limitele dreptului de proprietate, iar art.206 din Legea nr.297/2004 a instituit o restrângere a dreptului de proprietate în privinţa acţiunilor deţinute de o persoană.

Astfel fiind, concluzia instanţei de fond că prevederile art.74 alin.(8) din Regulament adaugă la art.206 din Legea nr.297/2004 este lipsită de temei legal, dispoziţiile regulamentare explicitând modalităţile de aplicare a dispoziţiilor legale respective.

De asemenea, instanţa de fond a înlăturat în mod greşit susţinerile autorităţii publice potrivit cărora emiterea Regulamentului nr.1/2006 s-a făcut în conformitate cu documentele europene şi anume, cu Directiva nr.2004/25/CE.

Soluţia tehnică aleasă de legiuitor, în ceea ce priveşte reglementarea „retragerii obligatorii” la art.206 şi a „răscumpărării obligatorii”, la art.207 din Legea nr.297/2004 poate fi considerată ca fiind discutabilă în ceea ce priveşte acurateţea consacrării drepturilor şi obligaţiilor subiectelor celor două raporturi juridice, dar conformitatea acestei legi cu Directiva 2004/25/CE este imperativă şi de necontestat.

Astfel, potrivit principiului înscris la pct.(24) din Directiva nr.2004/25/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind ofertele publice de cumpărare, statele membre ar trebui să ia măsurile necesare pentru a permite unui ofertant care a achiziţionat un anumit procentaj din capitalul unei societăţi, care conferă dreptul de vot, ca urmare a unei oferte publice de cumpărare, să oblige deţinătorii de valori mobiliare rămase să-i vândă valorile lor mobiliare. În acelaşi mod, atunci când un ofertant, ca urmare a unei oferte publice de cumpărare, a achiziţionat un anumit procentaj din capitalul unei societăţi, care conferă drepturi de vot, deţinătorii de valori mobiliare rămase ar trebui să aibă posibilitatea de a-l obliga să le cumpere valorile mobiliare.

Or, acest principiu se regăseşte transpus în prevederile art.206 şi art.207 din Legea nr.297/2004, care aşa cum s-a arătat mai sus, a fost adoptată pentru transpunerea în legislaţia internă a Directivei 2004/25/CE.

De asemenea, la art.15 din Directiva 2004/25/CE, intitulat „Retragerea obligatorie” s-a prevăzut că: „(1) Statele membre se asigură ca, atunci când o oferta se adresează tuturor deţinătorilor de valori mobiliare ale societăţii în cauză pentru toate valorile lor mobiliare, se aplica alineatele (2)-(5).

(2) Statele membre se asigură că un ofertant poate solicita tuturor deţinătorilor de valori mobiliare ramase să-i vândă aceste valori mobiliare la un preţ corect. Statele membre introduc acest drept în unul dintre cele doua cazuri de mai jos:

a) atunci când ofertantul deţine valori mobiliare care reprezintă cel puţin 90% din capitalul care conferă drepturi de vot si 90% din drepturile de vot ale societăţii în cauză, sau

b) atunci când, după acceptarea ofertei, acesta a achiziţionat sau s-a angajat ferm prin contract să achiziţioneze valori mobiliare care reprezintă cel puţin 90% din capitalul care conferă drepturidevotşi90%dindrepturiledevot care fac obiectul ofertei.

În cazul prevăzut la litera (a), statele membre pot stabili un prag mai ridicat, fără ca acesta sa depăşească 95% din capitalul care conferă drepturi de vot si 95% din drepturile de vot.

(3) Statele membre se asigură că sunt în vigoare norme care permit să se calculeze când se atinge pragul respectiv.

Atunci când societatea în cauză a emis mai multe categorii de valori mobiliare, statele membre pot sa prevadă ca dreptul de a recurge la retragerea obligatorie poate sa se exercite numai pentru categoria pentru care pragul prevăzut la alineatul (2) a fost atins.

(4) În cazul in care ofertantul doreşte să-şi exercite dreptul de a recurge la retragerea obligatorie, acesta o face intr-un termen de trei luni de la sfârşitul perioadei de acceptare a ofertei prevăzute la articolul 7.

(5) Statele membre se asigură că se garantează un preţ corect. Acest preţ trebuie sa aibă aceeaşi formă ca şi contrapartida ofertei sau să constea într-o valoare în numerar. Statele membre pot prevedea că numerarul trebuie propus cel puţin cu titlu de opţiune.

Ca urmare a unei oferte voluntare, în cele două cazuri prevăzute la alineatul (2) literele (a) şi (b), contrapartida ofertei se presupune a fi corect în cazul in care ofertantul a achiziţionat, prin acceptarea ofertei, 90 % din capitalul care conferă drepturi de vot face obiectul ofertei.

În urma unei oferte obligatorii, contrapartida ofertei este prezumată corectă”.

La art.16 din Directiva 2004/25/CE, intitulat Răscumpărarea obligatorie, s-a prevăzut că „(1) Statele membre se asigură că, atunci când o ofertă se adresează tuturor deţinătorilor de valori mobiliare ale societăţii în cauză pentru toate valorile lor mobiliare, se aplică alineatele (2) şi (3).

Statele membre se asigură ca un deţinător de valori mobiliare rămase poate cere ofertantului să-i cumpere aceste valori mobiliare la un preţ corect, în condiţii similare cu cele prevăzute la articolul 15 alineatul (2). Articolul 15 alineatele (3)-(5) se aplică mutatis mutandis”.

Astfel fiind, instanţa de recurs reţine că problema dedusă judecăţii: conformitatea prevederilor art.74 alin.(8) din Regulamentul nr.1/2006 cu prevederile art.206 din Legea nr.287/ 2004 nu poate fi apreciată separat de conformitatea art.206 din lege cu prevederile art.15 din Directiva 2004/25/CE privind ofertele publice de cumpărare.

Astfel, în concluzie, dispoziţiile art.74 alin.(8) din Regulamentul C.N.V.M. nr.1/2006 sunt conforme cu prevederile art.206, coroborate cu ale art.207 din Legea nr.297/2004, care la rândul lor sunt conforme cu art.15 şi 16 din Directiva 2004/25/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind ofertele publice de cumpărare.

În concluzie, recursul C.N.V.M. a fost admis, sentinţa atacată, casată, şi acţiunea reţinută spre judecare, a fost respinsă.

Funcţionar public. Atacarea în instanţă a actului de eliberare din funcţia publică. Condiţia îndeplinirii procedurii prealabile.

Notă: Instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 89 din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcţionarilor publici, în forma publicată în M. Of. nr. 251 din 22/03/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Ca urmare a republicării legii în M.Of. nr. 365 din 29/05/2007, dispoziţiile art. 89 alin. (1) se regăsesc în materialitatea lor în cuprinsul art. 106 alin. (1) din lege.

Prin acţiunea introdusă la data de 23 ianuarie 2007 CI a solicitat ca în contradictoriu cu Autoritatea Naţională a Vămilor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală  şi Direcţia Regională Vamală A să se dispună anularea ordinelor nr. 10159 din 29 decembrie  2006 şi nr. 332 din 22 ianuarie 2007, emise de vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală – Autoritatea Naţională a Vămilor, ca nelegale.

Prin aceste acte administrative de autoritate s-a dispus eliberarea reclamantului din funcţia publică de execuţie de inspector vamal I asistent 2, la Biroul vamal N cu începere de la 1 ianuarie 2007 şi respectiv, pe data încetării concediului pentru incapacitate temporară de muncă.

De asemenea, reclamantul a cerut obligarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală –Autoritatea Naţională a Vămilor la reîncadrarea sa în funcţia publică de execuţie deţinută anterior, conform art. 89 alin. (2) din Legea nr. 188/1998, precum şi obligarea tuturor pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 88 din 30 martie 2007, Curtea de Apel Timişoara- Secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia ridicată de pârâta Direcţia Regională Vamală T. şi, pe cale de consecinţă, a respins acţiunea ca inadmisibilă.

Instanţa a reţinut că această soluţie se impune deoarece anterior sesizării sale, reclamantul nu a exercitat procedura administrativă prealabilă instituită prin dispoziţiile art. 89 din Legea nr. 188/1999, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 251/2006.

Totodată, a făcut referire la prevederile art. 7  alin. (1) a Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 care stabilesc obligativitatea recursului administrativ.

Reclamantul a declarat recurs, susţinând că în mod greşit prima instanţă a admis excepţia ridicată de una dintre pârâte şi a respins acţiunea ca inadmisibilă, ignorând normele Codului muncii care reglementează în astfel de cazuri „o acţiune directă în anulare, necondiţionată de îndeplinirea unei eventuale plângeri prealabile”.

Pe de altă parte, soluţia recurată este echivocă, în sensul  că nu precizează pentru care anume din cele două acte administrative contestate a admis excepţia, mai ales că faţă de ordinul nr. 332/2007, această apărare nu fusese ridicată de părţi, sau de instanţă din oficiu şi nici pusă în discuţia părţilor.

Recursul este nefondat.

Potrivit dispoziţiilor art. 89 alin.(1) din Legea n. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 251/2006, în cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcţionarul public le consideră netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instanţei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în condiţiile şi termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, precum şi plata de către autoritatea sau instituţia publică emitentă a actului administrativ a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi recalculate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat funcţionarul public.

Aplicaţiunea acestui text legal a fost făcută în mod corect de prima instanţă ca urmare a excepţiei ridicate de una dintre autorităţile publice pârâte.

Excepţia era întemeiată de vreme ce s-a dovedit că anterior sesizării instanţei cu acţiunea în anulare a ordinelor de eliberare din funcţia publică de execuţie, reclamantul nu a exercitat recursul administrativ, prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, ca o condiţie de admisibilitate a acţiunii.

Cum deja s-a arătat, cauza are ca obiect raportul de serviciu al unui funcţionar public şi atrage competenţa materială a instanţelor de contencios administrativ.

Împrejurarea că în dispozitivul sentinţei nu a fost indicat şi ordinul nr. 332 din 22 ianuarie 2007, emis de vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, nu justifică reformarea soluţiei în sensul cerut, cât timp nu se contestă că nici împotriva acestui act administrativ procedura prealabilă nu a fost îndeplinită.

Excepţia de inadmisibilitate a acţiunii a fost invocată de pârâta Direcţia Regională Vamală T. (care a dobândit calitate procesuală pasivă ca efect al desfiinţării Direcţiei Regionale Vamale A.) în cadrul întâmpinării  formulate, aşa încât fără temei se susţine că instanţa a admis-o fără a o pune în discuţia prealabilă şi contradictorie a părţilor.

În consecinţă, recursul a fost respins.

Încadrarea mărfurilor în Tariful vamal de import al României. Importuri succesive de produse componente ale aceluiaşi utilaj. Încadrare la poziţii tarifare diferite. Nelegalitate.

Notă: Instanţa a avut în vedere prevederile Codului vamal, adoptat prin Legea nr. 141/1997, ale cărui prevederi au fost ulterior abrogate prin intrarea în vigoare a Legii nr. 86/2006, privind Codul Vamal al României, publicată în M.Of. nr. 350 din 19/04/2006.

Prin acţiunea formulată la data de 10 mai 2007, reclamanta S.C. C S.A.  a chemat în judecată Direcţia Regională Vamală pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Braşov şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, solicitând anularea actelor constatatoare  nr. 42 şi 43/23 februarie 2001 şi a anexelor acestora nr. 26 şi 27/23 februarie 2001 întocmite de Biroul Vamal Miercurea Ciuc, precum şi a deciziei nr. 112/27 aprilie 2007 prin care au fost respinse contestaţiile privind suma totală de 71391 lei reprezentând taxe vamale, TVA şi majorări de întârziere.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a primit licenţă de import pentru importul unei linii de derulare – un utilaj complex cu mai multe subansamble – care se încadrează la poziţia 84.65.10.90 din Tariful vamal de import al României, beneficiind de toate facilităţile oferite pentru stimularea investiţiilor

Societatea a contestat încadrarea tarifară ulterioară a importurilor sale – transportul utilajului având loc în mai multe tranşe – la alte coduri tarifare, efectuată de organele vamale prin actele constatatoare contestate.

Prin sentinţa nr. 72/7 august 2007 Curtea de Apel Târgu Mureş – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea şi a dispus anularea deciziei nr. 112/27 aprilie 2007 şi a actelor constatatoare  nr. 42 şi 43/23 februarie 2001.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că  piesele importate  de reclamantă în luna decembrie 1997 sunt un tot unitar cu cele importate în cursul anului 1998, întreg utilajul încadrându-se în titulatura de „maşini –unelte pentru prelucrarea lemnului care pot efectua diferite tipuri de operaţii, fără manevrarea manuală a piesei între operaţii şi fără schimbarea uneltelor între operaţii”, poziţia de încadrare în Tariful vamal de import al României fiind 84.65.10.90.

În acest sens, instanţa a constatat că şi organele vamale au recunoscut destinaţia finală a pieselor componente, respectiv cea a compunerii unui utilaj, astfel că în mod greşit au fost clasificate diferit prin actele constatatoare încheiate la 23 februarie 2001.

Împotriva sentinţei pârâtele au declarat recurs, arătând că nu este relevantă afirmaţia societăţii potrivit căreia mărfurile în cauză sunt subansamble ale unui tot unitar, deoarece mărfurile importate în luna decembrie 1997 nefiind părţi componente ale utilajului decât împreună cu piesele care urmau a fi importate în 1998, a fost necesară reanalizarea încadrării vamale.

De altfel, au precizat pârâtele, produsele livrate cu fiecare din cele 4 eşaloane au fost  prezentate separat la vămuire şi pentru fiecare  tranşă a fost depusă câte o declaraţie vamală de import definitiv, fără ca societatea să solicite şi să obţină aprobarea pentru depunerea unei singure declaraţii vamale de import la data prezentării ultimului eşalon şi pentru clasificarea tuturor mărfurilor văzute ca elemente componente principale ale unei linii tehnologice, la acelaşi cod tarifar.

Recursurile sunt nefondate.

Instanţa de fond a reţinut în mod întemeiat că reclamanta a obţinut certificatul nr. 249/19 februarie 1997 emis de Ministerul Economiei şi Finanţelor pentru care i-a fost eliberată licenţa de import nr. 109901/21 martie 1997, utilajul importat fiind încadrat la poziţia tarifară 84.65.10.90.

Susţinerea pârâtelor în sensul că fiecare piesă componentă importată în decembrie 1997 trebuie să primească o clasificare diferită decât cea a liniei tehnologice în ansamblu nu are temei legal, destinaţia pieselor care au făcut obiectul celor 4 importuri succesive fiind cea a compunerii unui utilaj complex, prevăzut în licenţa de import, care se încadrează distinct la poziţia 84.65.10.90 din Tariful vamal de import al României.

În acest sens, instanţa de fond a interpretat judicios dispoziţiile art. 1 şi 2 lit. b) din Anexa 1 a Legii nr. 98/1996 care prevăd că fiecare menţiune la o materie în amestec sau asociată cu alte materii are o clasificare determinată.

Astfel fiind, importurile efectuate de reclamantă au fost  corect încadrate iniţial la poziţia tarifară 84.65.10.90 pentru care se achitaseră taxele vamale şi taxa pe valoarea adăugată aferente acestei poziţii, împrejurare în raport de care s-a dispus în mod corect anularea actelor constatatoare prin care se stabilise că societatea nu poate beneficia de facilităţi vamale.

Recursurile au fost respinse.

Raport al inspecţiei judiciare. Lipsa caracterului unui act administrativ. Imposibilitatea atacării lui pe calea contenciosului administrativ.

Prin sentinţa civilă nr.1846/2007 pronunţată la data de 27 iunie 2007, Curtea de Apel Bucureşti- Secţia a VIII-a contencios administrativ şi  fiscal a respins ca inadmisibilă, pentru  lipsa procedurii prealabile, acţiunea formulată de reclamanta  S.C.M SRL Bucureşti, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, având ca obiect anularea actului administrativ – rezoluţia nr.1858/IJ/SIJ/2006, prin care s-a hotărât respingerea sesizării formulată de reclamantă  în contra  magistratului PU, ca netemeinică şi nelegală.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut ca fiind întemeiată excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de  pârât, întrucât nu au fost respectate dispoziţiile art.7 alin. (1) din Legea nr.554/2004, conform cărora, înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competentă, persoana care se consideră vătămată  într-un drept al său  sau într-un interes legitim  printr-un act administrativ unilateral,  trebuie să solicite autorităţii publice  emitente în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia”.

Reclamanta a declarat recurs în termenul prevăzut de lege, susţinând motivul de casare sau modificare prevăzut de art.304 pct.5 C.proc. civ. respectiv „prin hotărârea dată, instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art.105 alin . (2) Cod procedură civilă”.

Recurenta a invocat şi prevederile art.304¹ C.proc. civ., conform cărora cauza poate fi examinată sub toate aspectele, hotărârea atacată neputând fi atacată şi cu apel.

În motivarea recursului se precizează că actul administrativ, prin care intimata a soluţionat petiţia şi a cărei anulare a solicitat-o este un act administrativ jurisdicţional şi nicidecum un act administrativ unilateral aşa cum în mod nelegal a reţinut instanţa fondului.

În atare situaţie,  susţine recurenta, plângerea prealabilă este facultativă şi gratuită, astfel că sunt aplicabile dispoziţiile art.6 alin. (2) din Legea nr.554/2004, conform cărora „actele administrativ-jurisdicţionale pot fi atacate direct la instanţa de contencios administrativ competentă potrivit  art.10, în termen de 15 zile de la comunicare, dacă partea nu exercită căile administrativ-jurisdicţionale de atac”.

Recursul este nefondat.

Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie anularea „actului administrativ” încheiat de Inspecţia  judiciară – Serviciul de Inspecţie Judiciară pentru Judecători din cadrul CSM, prin care analizându-se memoriul adresat CSM de către recurentul-reclamant şi prin care se solicita tragerea la răspundere a judecătorului PU, s-a constatat că nu se poate reţine săvârşirea de către acest judecător a unor fapte de natură să atragă în sarcina sa răspunderea disciplinară.

Deci, actul atacat este un răspuns la un memoriu formulat de recurentul-reclamant, urmare  verificărilor făcute de către Inspecţia Judiciară din cadrul CSM şi nu o rezoluţie a Comisiei de Disciplină pentru judecători, aşa cum se prezintă în acţiune.

Recurentul-reclamant susţine că acest act are caracteristicile unui act administrativ jurisdicţional, astfel  încât plângerea prealabilă este facultativă şi gratuită şi deci el poate fi atacat direct  la instanţa competentă de contencios administrativ,  conform art.6 alin. (2) din Legea nr.554/2004.

Susţinerea recurentului-reclamant este neîntemeiată.

Art.2 alin. (1) lit.d) din Legea nr.554/2004, cu modificările ulterioare,  defineşte actul administrativ jurisdicţional ca fiind „actul emis de o autoritate administrativă  investită prin lege organică, cu atribuţii de  jurisdicţie administrativă specială”, iar la art.2 alin. (1) lit.e) este definită noţiunea de  jurisdicţie administrativă specială în sensul „activitatea înfăptuită de o autoritate administrativă care are conform legii organice speciale în materie, competenţa de soluţionare a unui conflict privind un act administrativ, după o procedură bazată pe principiile contradictorialităţii, asigurării dreptului la apărare şi independenţei activităţii administrativ-jurisdicţionale”.

Se constată deci că actul administrativ jurisdicţional trebuie să întrunească mai multe trăsături pentru a fi calificat ca atare şi anume: să fie un act juridic, adică să confere drepturi şi obligaţii  subiectelor de drept între care se stabileşte raportul juridic; să fie emis de o autoritate administrativă cu atribuţii jurisdicţionale; să fie emis ca urmare a rezolvării unui conflict juridic născut între  două sau mai multe persoane juridice sau fizice, între persoane private şi autorităţi publice; procedura de rezolvare a conflictului să întrunească în mod cumulativ două condiţii şi anume cea a contradictorialităţii şi cea a asigurării dreptului la apărare.

Raportând aceste caracteristici la actul în speţă ce face obiectul cererii de anulare şi care reprezintă un răspuns la memoriul făcut de societatea reclamantă, dat de către Inspecţia Judiciară din cadrul CSM, în sensul că din verificările efectuate nu a rezultat săvârşirea de către judecătorul în cauză a unor fapte care să atragă răspunderea disciplinară  a sa,  constatăm că acesta nu întruneşte nici pe departe caracteristicile unui act  administrativ-jurisdicţional.

Nu poate fi caracterizat nici chiar ca act administrativ unilateral cu caracter individual, aşa cum greşit a considerat şi instanţa de fond, pornind de la  definiţia dată în art.2 alin. (1) lit.c)  din Legea contenciosului administrativ pentru că în conţinutul său nu se găsesc caracteristicile acestui act cum ar fi; să fie emis de autorităţile publice; în regim de putere publică; scopul emiterii sale să fie executarea sau organizarea executării legii; să dea naştere, să modifice sau să stingă  raporturi juridice.

Actul atacat este de fapt un act premergător declanşării procedurii răspunderii disciplinare a judecătorului în cauză pentru abateri disciplinare  prevăzute de Legea nr.303/2004, fapte care nu s-au dovedit a fi comise de acesta conform verificărilor făcute de Inspecţia judiciară.

Răspunderea disciplinară a magistraţilor este reglementată printr-o procedură specială, prevăzută de Legea nr.317/2004 a Consiliului Superior al Magistraturii, art.44 – 48; conform acestor dispoziţii acţiunea disciplinară se exercită pentru faptele prevăzute de Legea nr.303/2004, republicată, de către secţiile Consiliului Superior al Magistraturii şi numai după efectuare unor cercetări prealabile obligatorii.

Or, din aceste cercetări prealabile nu a rezultat existenţa unor date care să ateste săvârşirea vreunei abateri disciplinare de către judecătorul UP, aşa cum pretinde reclamanta-recurentă.

Aşadar, este inadmisibilă acţiunea formulată de reclamantă prin care este atacat  raportul, de fapt răspunsul Inspecţiei judiciare în sensul că din verificări nu a rezultat săvârşirea de către judecător a unei fapte de natura a atrage răspunderea disciplinară, câtă vreme această adresă, luată separat, nu întruneşte elementele constitutive ale unui act administrativ  unilateral cu caracter individual şi cu atât mai mult cele ale unui act administrativ – jurisdicţional.

Pentru toate aceste considerente, recursul declarat de societatea reclamantă a fost respins ca nefondat, soluţia instanţei de fond fiind menţinută, cu menţiunea că motivarea dată acesteia de către instanţa de fond a fost înlocuită  cu cea precizată în instanţa de recurs.

Dreptul la repaus săptămânal. Recuperarea zilelor libere acordate ca măsură pentru desfăşurarea în bune condiţii a unui eveniment internaţional.

Prin acţiunea înregistrată la data de 25.01.2007, reclamantul Sindicatul Salariaţilor din Învăţământ a chemat în judecată pe pârâtul Guvernul României – reprezentat prin Primul Ministru, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună anularea art.l alin. (3) din H.G. din 15.09.2006, privind stabilirea unor măsuri pentru desfăşurare în bune condiţii a celei de a 11 – a Reuniuni la nivelul şefilor de stat şi guvern a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei.

In motivarea acţiunii s-a arătat ca art.l alin. (3) din H.G. 1221/15.09.2006, interzice expres salarizarea suplimentară sau acordarea de timp liber corespunzător pentru activitatea prestată în plus, contravenind prevederilor art. 132 şi art. 137 alin. (2) din Codul muncii, art. 40 alin. (3) lit. c) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Naţional pe anii 2005 – 2006, ale art.20 alin. (3) şi art.36 alin. (l) lit. i) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramura Învăţământ şi ale art. 19 alin. (3) şi art.35 alin. (l) lit. h) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.

Reclamantul a susţinut ca toate aceste texte reglementează expres acordarea de timp liber corespunzător şi a unui spor de salariu pentru activitatea prestata în zilele nelucrătoare, în categoria zilelor nelucrătoare fiind incluse ăi zilele de repaus săptămânal (sâmbăta şi duminica).

A mai arătat reclamantul, ca membrii de sindicat sunt prejudicial în dreptul lor de a beneficia de o zi libera plătită şi de un spor de 100% din salariul de baza, pentru activitatea desfăşurată în zilele de 07,14 şi 21 octombrie 2006, dar şi de dreptul de a beneficia de un repaus săptămânal de 2 zile consecutive, în săptămânile 2-8 octombrie şi 16-22 octombrie 2006, salariaţii beneficiind de o singură zi liberă.

Totodată, s-a mai susţinut ca art. l alin. (3) din H.G. nr. 1221/2006 încalcă şi prevederile art. 41 alin. (5) din Constituţia României, potrivit cărora dreptul negocierii colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.

Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a apreciat cererea reclamantului ca fiind nefondată, acesta făcând o interpretare eronată a dispoziţiilor legale invocate, deoarece în speţă, a fost o situaţie specială şi anume, reuniunea la nivelul şefilor de stat şi guvern a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei motiv pentru care, în vederea desfăşurării în bune condiţiuni a evenimentului menţionat s-au acordat trei zile libere, necontestate de reclamant, zile libere care au reprezentat diminuarea timpului de muncă din săptămâna 25 – 29 sept.2006 şi care, în mod normal, urmau sa fie recuperate cum s-a stabilit prin hotărâre.

În consecinţa, a constatat instanţa că nu se poate invoca încălcarea dispoziţiilor arătate de reclamant privind acordarea de timp liber corespunzător şi a unui spor la salariu pentru activitatea prestată în zilele nelucrătoare de sâmbătă 7, 14 si 21 octombrie 2006, care reprezintă zile de repaus săptămânal.

S-a mai reţinut ca invocarea de către reclamant a art.132 din Codul muncii nu este aplicabil în speţă, deoarece acesta se referă la timpul de muncă care depăşeşte atât durata normală, cât şi numărul de zile lucrătoare, or în cauză se pune problema recuperam zilelor libere acordate în timpul săptămânii lucrătoare şi nu o compensare a muncii prestate suplimentar.

A concluzionat Curtea de Apel Bucureşti că dispoziţiile H.G. nr. 1221/2006 nu încalcă prevederile art.41 alin. (5) din Constituţia României privind caracterul obligatoriu al convenţiilor colective, deoarece potrivit art.243 alin. (l) din Codul muncii şi art.7 alin. (2) din Legea 130/1996, executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părţi, astfel încât cererea reclamantului nu este rezonabilă.

Împotriva sentinţei civile nr. 987 din 11 aprilie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti-Secţia a –VIII-a contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs în termen legal reclamantul Sindicatul Salariaţilor din Învăţământ – Bucureşti, prin care s-a solicitat admiterea căii de atac şi modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată.

Recurentul a apreciat că prin aplicarea art. 1 alin. (3) din H.G. nr. 1221/2006, membrii săi de sindicat sunt prejudiciaţi în dreptul lor de a beneficia de o zi liberă şi de un spor de 100% din salariul de baza pentru activitatea desfăşurată în zilele de 7, 14 şi 21 octombrie 2006 – drept consacrat de art. 36 alin. (1) lit. (i) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramura Învăţământ şi art. 35 alin. (1) lit. h) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti – dar şi de dreptul de a beneficia de un repaus săptămânal de doua zile consecutive – în săptămânile 2-8 octombrie, 9-15 octombrie şi 16-22 octombrie 2006 salariaţii beneficiind de o singura zi liberă, în contradicţie totală cu prevederile art.132 din Codul muncii.

Sub acest aspect, recurentul a arătat că în mod total eronat instanţa de fond a apreciat ca art. 132 din Codul muncii nu este aplicabil în speţă, deoarece textul art. 132 alin. (1)-(3) vizează în exclusivitate zilele de repaus săptămânal, care, potrivit legii, trebuie să se acorde obligatoriu în două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica. În condiţiile în care Codul muncii reglementează obligativitatea a doua zile consecutive de repaus săptămânal – care nu s-au acordat în săptămânile 2-8 octombrie, 9-15 octombrie şi 16-22 octombrie 2006 – era imperios necesar că, în situaţia în care acest lucru nu era posibil, să se acorde compensările stabilite de convenţiile colective, fapt interzis expres prin art.1 alin. (3) din actul administrativ normativ atacat.

Totodată, a menţionat recurentul, din cuprinsul sentinţei recurate nu rezulta motivele pentru care instanţa de fond a respins argumentul întemeiat pe dispoziţiile art. 137 alin. (2) din Codul muncii, astfel că hotărârea atacată nu cuprinde nici motivele pe care se întemeiază.

În acelaşi timp, reclamantul a relevat că prima instanţă a reţinut în mod greşit că nu au fost încălcate dispoziţiile art. 41  alin. (5)  din Constituţia României privind caracterul obligatoriu al convenţiilor colective, fiind evident ca dispoziţiile art.1 alin. (3) din H.G. nr. 1221/2006 interzic expres salarizarea suplimentară sau acordarea de timp liber corespunzător pentru activitatea prestată sâmbăta, aceste drepturi fiind garantate prin contractele colective de muncă aplicabile. Mai mult, s-a arătat, că a fost încălcat şi principiul general consacrat de art.1 alin. (5) din Constituţia României, în condiţiile în care printr-o hotărâre de guvern (emisă în aplicarea legii) se încalcă, de fapt dispoziţiile unei legi, respectiv a Codului muncii.

A mai învederat recurenta că, în opinia sa, Guvernul României şi-a exercitat abuziv dreptul de apreciere prin inserarea în cuprinsul art.1 al HG nr. 1221/2006 a alin. (3) potrivit căruia „ Prestarea muncii în zilele de sâmbăta, potrivit alin. (2), nu conferă dreptul de salarizare suplimentară sau acordarea de timp liber corespunzător”. Prin acest text, executivul încalcă voinţa părţilor contractelor colective de muncă, ceea ce denotă caracterul abuziv al acestei decizii, şi încalcă prevederile art.7 alin. (2) ale Legii nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă potrivit căruia „contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale, constituie legea părţilor” precum şi ale art.30 alin. (1) din acelaşi act normativ, conform căruia „executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părţi”.

La nivel de ramură învăţământ, s-a încheiat contract colectiv de muncă unic, acesta fiind înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi publicat în Monitorul Oficial al României. Conform art. 36 alin. (1) lit. i) din Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura Învăţământ „personalul din învăţământ care prestează activitate într-o zi de repaus săptămânal, zi liberă sau de sărbătoare legală ori religioasă beneficiază de o zi libera plătită şi de un spor de 100% din salariul de bază”.

In temeiul contractului la nivel de ramuă, a fost încheiat Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivelul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, care la art. 35 alin. (1) lit. h) reiterează dispoziţiile contractului de nivel superior, stipulând la litera h) ca „ pentru activitatea prestată într-o zi de repaus săptămânal, zi liber sau de sărbătoare legală ori religioasă, salariatului i se acorda o zi liberă plătită şi un spor de 100% din salariul de bază.

Prin întâmpinarea formulată în cauză Cancelaria Primului – Ministru a solicitat respingerea recursului declarat de Sindicatul Salariaţilor din Învăţământ – Bucureşti ca nefondat.

În speţă, a învederat intimatul, nu sunt aplicabile dispoziţiile art.132 din Codul muncii, întrucât în cazul prevăzut de H.G. nr. 1221/2006 munca prestată în zilele de repaus săptămânal reprezintă o măsură de recuperare a zilelor libere acordate în cadrul săptămânii lucrătoare 25-29 septembrie 2006, când timpul de muncă a fost considerabil mai mic decât durata normală, reglementată de art. 109 alin. (1) din Codul muncii. În concret, în săptămâna 25-29 septembrie 2006, salariaţii din sectorul public au avut 5 zile de repaus săptămânal în loc de 2 zile, cum prevede art. 110 alin. (1) din Codul muncii.

De asemenea, intimatul a susţinut ca nu sunt aplicabile nici dispoziţiile art. 137 alin. (2) din Codul muncii, care se referă la munca prestată în zilele de sărbătoare legală, în condiţiile în care recuperarea zilelor libere acordate în cadrul săptămânii lucrătoare 25-29 septembrie 2006 nu s-a făcut în zile de sărbătoare legală.

In fine, în ceea ce priveşte prevederile contractelor colective de muncă, invocate de recurent, s-a precizat că acestea nu sunt nici ele aplicabile în speţă, neavând forţa juridică superioara unei hotărâri de guvern, atâta vreme cât art. 243 alin. (1) din Codul muncii şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă prevede că executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părţi.

Recursul este fondat.

Prevederea legală atacată în contencios administrativ de către recurenta Sindicatul Salariaţilor din Învăţământ Bucureşti este cuprinsă în art. 1 alin. (3) din H.G. nr. 1221/13 septembrie 2006 privind stabilirea unor măsuri pentru desfăşurarea, în bune condiţii, a cele de-a XI a Reuniuni la nivel de şefi de state şi de guvern a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, publicată în M.Of. I nr. 782/15 septembrie 2006 şi are următorul conţinut „ Prestarea muncii în zilele de sâmbătă, potrivit alin. (2), nu conferă dreptul la salarizare corespunzătoare sau acordarea de timp liber corespunzător”.

Aceasta dispoziţie legală este nelegală, întrucât intra în coliziune cu prevederile actelor normative cu forţa juridică superioară în special cu art. 132 alin. (3) din Codul muncii, care stabileşte că în situaţia în care repausul săptămânal se acordă în alte zile decât sâmbăta şi duminica, salariaţii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă. Acest text normativ nu poate fi interpretat în sensul indicat de intimatul pârât Guvernul României, Codul muncii stabilind imperativ şi nu facultativ, în sarcina angajatorilor, obligaţia acordării unui spor la salariu.

Pe de alta parte, dispoziţiile cuprinse în art.1 alin. (3) din H.G. nr. 1221/2006 sunt nelegale şi datorită faptului ca prin acestea s-au încălcat prevederile art. 41 alin. (5) din Constituţia României care dispun că dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate, art.7 alin. (2) şi 30 alin. (1) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, potrivit cu care contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale, constituie legea părţilor, iar executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru părţi, prevederile art. 36 alin. (1) lit. (i) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Învăţământ, precum şi prescripţiile art. 35 alin. (1) lit. (h) din  Contractul   Colectiv   de   Muncă   Unic  la  Nivelul  Inspectoratului   Şcolar   al Municipiului Bucureşti, fiind vătămat dreptul salariaţilor din Învăţământ de a beneficia de o zi liberă plătită şi de un spor de 100% din salariul de bază.

Intr-adevăr, potrivit art. 36 alin. (1) lit. (i) din şi potrivit art. 35 alin. (1) lit. (h) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, salariatul din Învăţământ beneficiază pentru activitatea prestată într-o zi de repaus săptămânal, zi liberă sau de sărbătoare legală ori religioasă de o zi liberă plătită şi de un spor de 100% din salariul de bază.

Potrivit art. 9 alin. (2) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Învăţământ, „dacă contractul nu este denunţat de niciuna din părţi cu minimum 60 de zile înainte de data expirării lui sau dacă niciuna din părţi nu are iniţiativa renegocierii lui, contractul se prelungeşte automat pe o perioada de un an”.

Nu rezultă din probele dosarului că contractul colectiv de muncă menţionat mai sus a fost denunţat sau renegociat, nefiind îndeplinite cerinţele art. 33 alin. (4) din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă care impun cerinţa notificării organului la care contractul a fost depus pentru înregistrare, pentru situaţia în care părţile contractante constata încetarea efectelor acestuia.

În cauză, reclamanta a dovedit vătămarea dreptului sau proteguit de lege, respectiv dreptul la repaus săptămânal, reglementat de art. 37 alin. (2) din Constituţie şi de art. 132 din Codul muncii, acest drept putând fi apărat de sindicat conform art. 9 din Constituţia României.

Dreptul constituţional la repaus săptămânal a fost aşadar vătămat de intimatul Guvernul României care, prin edictarea alineatului (3) al articolului 1 din H.G. nr. 1221/2006, a depăşit limitele puterii sale discreţionare, de apreciere.

In aceste condiţii, reţinând ca hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică şi ca recursul declarat în cauza este fondat, s-a  dispus admiterea recursului formulat de Sindicatul Salariaţilor din Învăţământ Bucureşti şi modificarea sentinţei civile pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal în sensul admiterii acţiunii în contencios administrativ şi a anularii art. 1 alin. (3) din H.G. nr. 1221/2006 privind stabilirea unor măsuri pentru desfăşurarea în bune condiţii a celei de-a XI a Reuniuni la nivel de şefi de stat şi de guverne a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, publicata în M. Of. nr. 782 din 15 septembrie 2006.

Act adminstrativ cu caracter normativ emis în vederea executării unei legi. Abrogarea legii. Consecinţe asupra dreptului la acţiune.

În dosarul nr.4739/2005 aflat pe rolul Tribunalului Sibiu – Secţia comercială şi de contencios administrativ, reclamantul LM a invocat în temeiul art.4 din Legea nr. 554/2004 excepţia de nelegalitate a  dispoziţiilor art.32, 33 alin. (1) şi (3), art.37  şi art. 40 din H.G. nr. 867/2003.

În motivarea excepţiei de nelegalitate, s-a susţinut că  prevederile contestate contravin dispoziţiilor art.42 alin. (1) şi (2)  din Legea nr.318/2003 privind energia  electrică, întrucât  impun fără temei legal obţinerea prealabilă de către beneficiar prin intermediul furnizorului monopolist a unui aviz tehnic  de  racordare, ceea ce reprezintă o adăugare la lege, în sensul  că  se substituie  noţiunea  de  contract  de  furnizare a energiei electrice  cu aceea de  contract de  racordare.

Reclamantul a mai arătat că prin obligaţia impusă beneficiarului de a  plăti tarifele  de racordare, stabilit  într-o manieră  exclusivă şi fără negociere, este  anulată aplicarea prevederilor art.42  din Legea nr.318/2003 în privinţa accesului esenţial la o utilitate absolută necesară şi astfel, în interiorul unui monopol, se  oferă  pârghii discreţionare de  speculare  economică în sens negativ  a intereselor private  în favoarea  distribuitorului monopolist.

Curtea de Apel Alba Iulia a respins excepţia de nelegalitate ca inadmisibilă prin sentinţa civilă nr.119 din 07 iulie  2006, dar  această hotărâre  a  fost casată, ca urmare  a  admiterii de către Înalta  Curte de Casaţie şi Justiţie -Secţia de contencios administrativ şi fiscal a recursului declarat  de  reclamant. Instanţa  de recurs  a  dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, reţinând că, potrivit art.4 alin. (1) din Legea nr.554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate.

În fond după casare, Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia comercială şi de contencios administrativ a  admis excepţia de nelegalitate invocată de reclamant şi a constatat nelegalitatea prevederilor art.32, art.33 alin. (1) şi (3), art.37 şi art.40 din H.G. nr. 867/2003.

Instanţa de fond a respins excepţia lipsei de obiect invocată de  pârâtul Guvernul României, cu motivarea  că, după abrogarea Legii nr.318/2003 prin Legea nr.13/2007, nu a  fost  abrogată H.G. nr. 867/2003.

Pe  fondul cauzei, s-a  constatat nelegalitatea prevederilor contestate  de reclamant, reţinându-se că au fost  încălcate dispoziţiile Legii nr.318/2003, care nu condiţionează obţinerea prealabilă de către  beneficiar  a unui aviz tehnic  de racordare.

Astfel, s-a  avut în vedere  că prin art.37 alin. (1) din H.G. nr.867/2003 se impun beneficiarului cheltuielile  legate de  modificarea  sau devierea  reţelelor publice  existente, iar pe de altă parte, prin art.40 din acelaşi act  normativ, se  impune  beneficiarului valoarea lucrărilor contractate de  operatorul de reţea cu terţe societăţi – agreate de operatorul de reţea, valoare care  se  include  în tariful de  racordare  şi deci toate  costurile racordării sunt impuse beneficiarului prin simpla voinţă a  angajaţilor  operatorului de reţea.

Împotriva acestei  sentinţe pârâţii societatea comercială Filiala de Distribuţie a Energiei Electrice – Electrica Distribuţie Transilvania Sud – Sucursala S şi Guvernul României, susţinând că în mod greşit a  fost  admisă excepţia de nelegalitate a prevederilor art.32, 33 alin. (1) şi (3), art.37 şi art.40 din H.G. nr. 867/2003, pentru  aprobarea Regulamentului privind racordarea  utilizatorilor la reţelele  electrice  de interes public.

Recurenţii au arătat că hotărârea contestată a fost  elaborată în baza Legii nr.318/2003 a energiei electrice şi a art.2 lit.a), art.9 lit.a), art.13 alin. (1) şi art.19 din O.U.G. nr.63/1998 privind energia electrică şi termică, potrivit cărora deţinătorii reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice au obligaţia să racordeze la  reţelele lor, în condiţiile legii, orice solicitant, persoană fizică sau juridică. În acest sens, s-a precizat  că Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei a  elaborat Regulamentul privind racordarea  utilizatorilor la astfel de reţele electrice de interes  public, cu scopul de a se asigura accesul nediscriminatoriu al utilizatorilor la aceste reţele şi a stabilit tarifele de racordare.

Recurenţii au învederat că obligaţia parcurgerii procedurii prealabile a racordării a  fost instituită prin art.35 din H.G. nr.1007/2004, care a prevăzut că nu se poate încheia contractul de  furnizare  în lipsa avizului tehnic  de racordare, astfel  încât este  greşită concluzia  instanţei de  fond că este posibilă încheierea directă a contractului de  furnizare.

În recursul declarat de pârâtul Guvernul României a fost criticată şi soluţia dată excepţiei privind lipsa  de  obiect, cu motivarea că instanţa  de  fond  a interpretat  eronat prevederile art.4 alin. (3) din Legea nr.24/2000, considerând că H.G. nr.867/2003, continuă să producă efecte  juridice  şi după abrogarea  legii în baza căreia  a fost adoptată şi anume, după abrogarea Legii nr.318/2003 a energiei electrice.

Recursurile sunt întemeiate.

Instanţa de fond a respins  în mod  greşit excepţia lipsei de obiect invocată de Guvernul României, considerând fără temei legal că actul administrativ contestat în cauză continuă să-şi producă efectele şi după abrogarea actului normativ de nivel superior  în baza căruia  a fost  emis.

Conform normelor de  tehnică legislativă cuprinse  în art.4 alin. (3) din Legea  nr.24/2000, actele normative  date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului se  emit  în limitele şi potrivit  normelor care le ordonă.

Raportat la aceste prevederi legale, se  constată că H.G. nr.867/2003, ca act administrativ subsecvent  Legii nr.318/2003 a energiei electrice, nu mai poate produce  efecte după abrogarea legii în temeiul căreia a fost  emisă. Legea nr.318/2003 a fost abrogată expres prin Legea nr.13/2007, care de altfel a prevăzut un termen de 6 luni pentru elaborarea  normelor de aplicare.

Criticile formulate de recurenţi pe fondul cauzei sunt de asemenea  întemeiate, constatându-se că a  fost greşit  admisă excepţia  de nelegalitate invocată de  intimatul-reclamant cu privire la dispoziţiile art.32, art.33 alin. (1) şi (3), art.37 şi art.40 din H.G nr. 867/2003.

Instanţa  de  fond a  reţinut eronat  că prin acest act administrativ  au fost  instituite  obligaţia  obţinerii  contra cost a avizului tehnic de racordare şi procedura prealabilă a racordării.

Din nota  de  fundamentare a hotărârii contestate  rezultă că o asemenea  reglementare a fost prevăzută  prin H.G. nr.2/1992 privind  realizarea lucrărilor de alimentare cu energie  electrică a  noilor  consumatori.

Adoptarea H.G. nr. 867/2003 s-a impus pentru corelarea  Regulamentului privind  racordarea utilizatorilor la reţelele electrice  de  interes public cu legislaţia în vigoare privind autorizarea construcţiilor şi cea referitoare la proprietatea  publică, astfel încât apare ca nefondată susţinerea  intimatului-reclamant că nu exista obligaţia racordării la reţelele electrice anterior adoptării acestui act normativ.

De asemenea, se reţine că, potrivit art.35 şi art.82  lit. c) din H.G. nr.1007/2004, contractul de furnizare nu se poate încheia în lipsa  avizului tehnic de racordare şi contractul de  furnizare se încheie în condiţiile stabilite prin avizul tehnic de racordare, care constituie partea integrantă a contractului de furnizare a  energiei electrice.

În consecinţă, este eronată  concluzia instanţei de fond privind lipsa unui temei legal pentru reglementarea contestată de intimatul-reclamant pe calea excepţiei de nelegalitate.

Recursurile au fost admise.

Citare prin afişare la sediul părţii. Domiciliu ales. Procedură viciată. Dreptul la un proces echitabil.

La data de 23 martie 2006, SC „BG” SRL Timişoara a solicitat ca în contradictoriu cu Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului – Autoritatea Rutieră Română, precum şi cu SC A SA Timişoara să se dispună anularea unui număr de 4 licenţe de execuţie eliberate în favoarea pârâtei secunde pentru traseele precizate în petitul acţiunii, ca nelegale.

Curtea de Apel Timişoara – Secţia de contencios administrativ şi fiscal investită ca urmare a unui regulator de competenţă, a respins acţiunea ca fiind lipsită de obiect.

Reclamanta a declarat recurs, susţinând că hotărârea atacată este nelegală întrucât prima instanţă a procedat la judecarea pricinii, fără a observa că procedura de citare, în ceea ce o priveşte, a fost efectuată pentru termenul de judecată din 10 aprilie 2007, cu încălcarea dispoziţiilor art.85 şi 93 din C.proc. civ.

Critica este întemeiată.

Prin acţiunea introdusă, reclamanta a făcut precizarea că şi-a ales sediul pentru comunicarea tuturor actelor de procedură la sediul Societăţii civile de avocaţi – DC, situat în oraşul SM,  judeţul Timiş.

Ignorând această precizare, Curtea de Apel Timişoara a citat reclamanta numai la sediul său din municipiul Timişoara.

Or, potrivit art.93 din C.proc.civ. în caz de alegere de domiciliu, dacă partea a arătat şi persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, comunicarea acestora se va face la acea persoană, iar în lipsa unei asemenea arătări, la domiciliul părţii.

Instanţa de fond nu a sesizat nici faptul că citarea reclamantei la sediul său situat în municipiul Timişoara era viciată întrucât a fost efectuată prin afişare, contrar prevederilor conţinute în art.921 din C.proc.civ.

Este deci evident că procedând la soluţionarea cauzei în fond, deşi procedura de citare a reclamantei nu era legal îndeplinită, curtea de apel a pronunţat o hotărâre nelegală, care nesocoteşte dreptul societăţii la un proces echitabil, cu componenta sa, respectiv dreptul la apărare.

Faţă de considerentele expuse recursul a fost admis,  sentinţa atacată casată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Militari. Răspundere materială. Irelevanţa formei vinovăţiei.

Prin Sentinţa nr. 43 din 17 mai 2007 a Curţii de Apel Târgu Mureş – Secţia Comercială, de Contencios Administrativ şi Fiscal a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul DC în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Administraţiei şi Internelor, respectiv Unitatea Militară 0251 Bucureşti, instanţa dispunând anularea Hotărârii nr. 155403/9.08.2005 emisă de Comisia de Soluţionare a contestaţiilor din cadrul UM 0251 Bucureşti precum şi a Hotărârii nr. 47/20.09.2006 emisă de Comisia de Jurisdicţie a imputaţiilor din cadrul MAI. Totodată instanţa a admis contestaţia formulată de reclamant împotriva deciziei de imputare nr.155099 din 4 iulie 2007 cu consecinţa exonerării reclamantului de la plata sumei de 4.424,90 lei.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut, că prin decizia nr. 155098/4.07.2006 reclamantului i s-a imputat suma de 4.424,90 lei, reprezentând drepturi salariale achitate angajatului PC, ca urmare a anulării deciziei de reziliere a contractului de muncă, decizie semnată de către reclamant în calitate de comandant al UM CJT Târgu-Mureş.

Instanţa a apreciat că nu se poate reţine în sarcina reclamantului reaua-credinţă la momentul la care aceasta a dispus desfacerea contractului de muncă al angajatului, având în vedere atribuţiile pe care le avea în calitate de comandant al unităţii militare şi conţinutul rapoartelor înaintate de către cei împuterniciţi cu cercetarea disciplinară.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen pârâtul Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA).

În motivarea cererii, recurenta arată că nu se poate reţine că  reclamantul ar fi săvârşit faptele fără vinovăţie, întrucât era obligat să cunoască normele legale care reglementează domeniul în care îşi desfăşura activitatea, iar potrivit art.2 din O.G.nr.121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, această răspundere e angajată pentru pagubele provocate de militari  din vina acestora,  fără ca textul să distingă dacă fapta a fost săvârşită cu sau fără intenţie.

Consideră recurenta că interpretarea contrară,  în cazul faptelor săvârşite din culpă de un militar, ar face imposibilă recuperarea de către instituţie a prejudiciului astfel creat.

Recursul este fondat.

Atât Hotărârea nr.155403 din 9 august 2006 a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor din U.M. 0251 Bucureşti, cât şi hotărârea nr.47 din 20 septembrie 2006 a Comisiei de Jurisdicţie a Imputaţiilor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (actualul MIRA) au fost emise cu respectarea condiţiilor de formă legale şi sunt întemeiate pe dovezi asupra vinovăţiei reclamantului.

Instanţa de fond a aplicat greşit dispoziţiile O.G.nr.121/1998, considerând că răspunderea materială a militarilor poate fi angajată numai în situaţia în care paguba a fost produsă  cu rea-credinţă.

În realitate, legiuitorul prevede vinovăţia fără a distinge asupra săvârşirii faptei din culpă ori cu intenţie.

În speţă, lipsa relei-credinţe nu-l poate exonera pe reclamant de răspundere, câtă vreme textul legal nu are în vedere asemenea excepţii.

Recursul a fost astfel admis.

Citare prin afişare la sediul părţii. Domiciliu ales. Procedură viciată. Dreptul la un proces echitabil.

La data de 23 martie 2006, SC „BG” SRL Timişoara a solicitat ca în contradictoriu cu Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului – Autoritatea Rutieră Română, precum şi cu SC A SA Timişoara să se dispună anularea unui număr de 4 licenţe de execuţie eliberate în favoarea pârâtei secunde pentru traseele precizate în petitul acţiunii, ca nelegale.

Curtea de Apel Timişoara – Secţia de contencios administrativ şi fiscal investită ca urmare a unui regulator de competenţă, a respins acţiunea ca fiind lipsită de obiect.

Reclamanta a declarat recurs, susţinând că hotărârea atacată este nelegală întrucât prima instanţă a procedat la judecarea pricinii, fără a observa că procedura de citare, în ceea ce o priveşte, a fost efectuată pentru termenul de judecată din 10 aprilie 2007, cu încălcarea dispoziţiilor art.85 şi 93 din C.proc. civ.

Critica este întemeiată.

Prin acţiunea introdusă, reclamanta a făcut precizarea că şi-a ales sediul pentru comunicarea tuturor actelor de procedură la sediul Societăţii civile de avocaţi – DC, situat în oraşul SM,  judeţul Timiş.

Ignorând această precizare, Curtea de Apel Timişoara a citat reclamanta numai la sediul său din municipiul Timişoara.

Or, potrivit art.93 din C.proc.civ. în caz de alegere de domiciliu, dacă partea a arătat şi persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, comunicarea acestora se va face la acea persoană, iar în lipsa unei asemenea arătări, la domiciliul părţii.

Instanţa de fond nu a sesizat nici faptul că citarea reclamantei la sediul său situat în municipiul Timişoara era viciată întrucât a fost efectuată prin afişare, contrar prevederilor conţinute în art.921 din C.proc.civ.

Este deci evident că procedând la soluţionarea cauzei în fond, deşi procedura de citare a reclamantei nu era legal îndeplinită, curtea de apel a pronunţat o hotărâre nelegală, care nesocoteşte dreptul societăţii la un proces echitabil, cu componenta sa, respectiv dreptul la apărare.

Faţă de considerentele expuse recursul a fost admis,  sentinţa atacată casată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Decizie nr. 896/2008 privind normele tehnice si metodologice pentru aplicarea Legii nr. 451/2004 privind marca temporala

In temeiul prevederilor art. 8 alin. (1), (3) si (5) si ale art. 6 alin. (3) pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 106/2008 privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Comunicatii, precum si ale art. 9 alin. (3) si ale art. 14 din Legea nr. 451/2004 privind marca temporala, presedintele Autoritatii Nationale pentru Comunicatii emite prezenta decizie.

Capitolul I – Dispozitii generale

Art. 1
(1) Prezentele norme tehnice si metodologice se aplica activitatii de marcare temporala si stabilesc procedura de notificare a Autoritatii Nationale pentru Comunicatii in vederea inceperii furnizarii serviciilor de marcare temporala, procedurile de generare si verificare a marcilor temporale, precum si conditiile de creare si mentinere a registrului electronic de evidenta a furnizorilor de servicii de marcare temporala.
(2) Orice persoana fizica sau juridica poate beneficia de servicii de marcare temporala in conditiile Legii nr. 451/2004 privind marca temporala si ale prezentei decizii.

Art. 2
In intelesul prezentei decizii, urmatorii termeni se definesc astfel:
a) ANC – Autoritatea Nationala pentru Comunicatii;
b) serviciu de marcare temporala – serviciul prin care unor date in forma electronica li se asociaza, printr-un mecanism de incredere, o marca temporala;
c) furnizor de servicii de marcare temporala (furnizor) – orice persoana, fizica sau juridica, care ofera servicii de marcare temporala in conformitate cu prevederile Legii nr. 451/2004 si ale prezentei decizii;
d) utilizator – orice persoana, fizica sau juridica, care, in baza unui contract incheiat cu un furnizor, beneficiaza de servicii de marcare temporala;
e) cheie privata – codul digital, cu caracter de unicitate, generat printr-un dispozitiv hardware si/sau software specializat;
f) cheie publica – codul digital, pereche a cheii private, necesar verificarii marcii temporale;
g) date de verificare a marcii temporale – date in forma electronica, cum ar fi coduri sau chei publice, utilizate in scopul verificarii unei marci temporale;
h) dispozitiv criptografic securizat – un dispozitiv hardware cu un inalt grad de fiabilitate, protejat impotriva modificarilor si a utilizarii neautorizate, care asigura un grad inalt de securitate a operatiilor criptografice in conformitate cu cerintele Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica;
i) politica de marcare temporala – regulile si principiile generale aplicate de furnizor in procesul de emitere si administrare a marcilor temporale;
j) functie hash-code – algoritmul aplicat asupra unui document electronic, care creeaza o amprenta unica a acelui document;
k) SHA – Algoritm Securizat de Hash-code (Secure Hash Algorithm);
l) RFC -documentele care au fost supuse analizei publice in cadrul unui proces coordonat de Grupul de lucru pentru ingineria internetului;
m) extensie de tip critic pentru marcare temporala – extensia unui certificat digital care trebuie procesata in mod obligatoriu de aplicatia care il utilizeaza, limitând folosirea cheii private asociate certificatului exclusiv la aplicarea semnaturii digitale din cadrul unei marci temporale.

Capitolul II – Autoritatea de reglementare si supraveghere

Art. 3
In conformitate cu dispozitiile art. 6 alin. (3) pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 106/2008 privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Comunicatii, ANC exercita atributiile care revin autoritatii de reglementare si supraveghere in domeniul marcarii temporale.

Art. 4
(1) In cadrul Registrului furnizorilor de servicii de certificare, prevazut la art. 28 din Legea nr. 455/2001, ANC va crea o sectiune distincta pentru inregistrarea furnizorilor de servicii de marcare temporala.
(2) ANC gestioneaza Registrul furnizorilor de servicii de marcare temporala, denumit in continuare registru. Forma acestui registru este prevazuta in anexa nr. 1, care face parte integranta din prezenta decizie.
(3) Actualizarea registrului se efectueaza exclusiv de catre personalul ANC desemnat in acest sens si vizeaza toate modificarile privind activitatea furnizorului, precum si alte informatii relevante furnizate de acesta.

Art. 5
ANC va face publice, spre consultare, urmatoarele date din registru:
a) tipul furnizorului – persoana fizica sau juridica;
b) numele si prenumele sau denumirea furnizorului, dupa caz;
c) forma de organizare a furnizorului persoana juridica – societate comerciala, regie autonoma, institutie publica, organizatie neguvernamentala;
d) domiciliul sau sediul – tara, oras, judet/sector, strada, numar, bloc, scara, etaj, apartament, cod postal, telefon, fax, e-mail, adresa in pagina web;
e) cetatenia, pentru persoana fizica, sau nationalitatea, pentru persoana juridica;
f) data la care si-a inceput activitatea de furnizare de servicii de marcare temporala;
g) cheia publica a furnizorului;
h) descrierea politicii de marcare temporala a furnizorului;
i) situatia activitatii furnizorului – operationala, suspendata, incetata, in curs de transferare, in curs de remediere a unor probleme identificate de ANC, cu indicarea termenului-limita;
j) istoricul furnizorului – data de incepere a activitatii, perioade de suspendare, alte situatii asemanatoare.

Art. 6
(1) Informatiile prevazute la art. 5 din prezenta decizie sunt disponibile public, prin intermediul paginii de internet a ANC.
(2) Pe pagina de internet a ANC se vor publica si informatii cu privire la Legea nr. 451/2004, prezentele norme tehnice si metodologice, informatii generale cu privire la utilizarea marcilor temporale, informatii actualizate din domeniul marcarii temporale, trimiteri catre paginile de internet ale furnizorilor de servicii de marcare temporala.

Art. 7
(1) ANC are obligatia de a pastra confidentialitatea tuturor informatiilor primite de la furnizorul de servicii de marcare temporala, cu exceptia celor prevazute de Legea nr. 451/2004 si de prezenta decizie ca fiind publice.
(2) ANC poate incheia un acord de confidentialitate asupra informatiilor primite de la furnizorul de servicii de marcare temporala, la cererea acestuia.
(3) Personalul cu atributii de control din cadrul ANC este obligat sa pastreze confidentialitatea datelor de care a luat cunostinta cu ocazia exercitarii atributiilor de control in ceea ce priveste activitatea furnizorilor de servicii de marcare temporala.

Capitolul III – Furnizorii de servicii de marcare temporala

SECTIUNEA 1 – Dispozitii comune

Art. 8
(1) Cu 30 de zile inainte de inceperea activitatii, furnizorul de servicii de marcare temporala va notifica ANC, prin completarea formularului prevazut in anexa nr. 2, care face parte integranta din prezenta decizie.
(2) Odata cu efectuarea notificarii prevazute la alin. (1), furnizorii au obligatia de a comunica ANC informatiile si documentele prevazute la art. 6 alin. (2) din Legea nr. 451/2004 si in anexa nr. 2.
(3) In termen de 10 zile de la primirea notificarii, ANC poate solicita completarea documentatiei prezentate, in conformitate cu alin. (2).
(4) Furnizorii au obligatia de a comunica ANC, cu cel putin 30 de zile in avans, orice intentie de modificare a procedurilor de securitate a sistemului informatic utilizat, cu precizarea datei si a orei la care modificarea intra in vigoare, precum si obligatia de a confirma in termen de 24 de ore modificarea efectuata.
(5) In cazuri urgente, in care securitatea serviciilor de marcare temporala este afectata, furnizorii pot efectua modificari ale procedurilor de securitate, urmând sa comunice ANC, in termen de 24 de ore, modificarile efectuate si justificarea deciziei luate.
(6) Furnizorii de servicii de marcare temporala sunt obligati sa respecte, pe parcursul desfasurarii activitatii, procedurile de securitate si de certificare declarate potrivit alin. (2)-(5). Acestia vor furniza servicii de marcare temporala in conformitate cu politica de marcare temporala declarata.

Art. 9
(1) Furnizorul este obligat sa genereze sau sa achizitioneze o pereche functionala cheie privata-cheie publica si sa isi protejeze cheia privata prin utilizarea unui dispozitiv criptografic securizat, luând masurile necesare pentru a preveni pierderea, dezvaluirea, modificarea sau utilizarea neautorizata a cheii sale private.
(2) Perechea functionala prevazuta la alin. (1) va fi folosita exclusiv in scopul aplicarii semnaturii electronice asupra marcilor temporale emise.
(3) Cheia privata nu poate fi dedusa in niciun fel din cheia sa publica pereche.
(4) Furnizorul de servicii de marcare temporala trebuie sa detina certificatul corespunzator cheii publice, pe baza caruia se va putea verifica semnatura asupra marcii temporale.
(5) Certificatul utilizat pentru marcarea temporala va fi transmis ANC, in forma electronica, la data notificarii inceperii activitatii.

Art. 10
(1) Furnizorii de servicii de marcare temporala au obligatia sa respecte dispozitiile legale din domeniul prelucrarii datelor cu caracter personal.
(2) La data inceperii activitatii de furnizare de servicii de marcare temporala, furnizorul trebuie sa detina calitatea de operator de date personale si sa depuna la ANC o copie de pe certificatul doveditor, eliberat de Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal.

Art. 11
(1) Furnizorii de servicii de marcare temporala au obligatia de a crea si mentine un registru electronic operativ de evidenta a marcilor temporale.
(2) Registrul electronic operativ de evidenta a marcilor temporale trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii:
a) toate marcile temporale emise de catre furnizorul de servicii de marcare temporala, cuprinzând, pe lânga marca temporala propriu-zisa, si date referitoare la marca temporala si la certificatul utilizat;
b) inregistrari ale evenimentelor aparute in sistemul informatic utilizat pentru generarea marcilor temporale.
(3) Informatiile prevazute la alin. (2) lit. a) trebuie sa fie disponibile permanent pentru consultare pe pagina de internet a furnizorului.
(4) Furnizorul de servicii de marcare temporala are obligatia de a transmite, la cerere, catre ANC informatiile prevazute la alin. (2) lit. b).
(5) Structura si conditiile de exploatare ale registrului electronic operativ de evidenta a marcilor temporale sunt prevazute in anexa nr. 3, care face parte integranta din prezenta decizie.

Art. 12
(1) Furnizorii de servicii de marcare temporala trebuie sa aduca la cunostinta tuturor utilizatorilor termenii si conditiile care privesc utilizarea serviciilor de marcare temporala, si anume:
a) datele de contact ale furnizorului;
b) politica de marcare temporala aplicata;
c) standardele tehnice aplicabile;
d) precizia timpului din marcile temporale;
e) orice limitari in folosirea serviciului de marcare temporala;
f) obligatiile utilizatorului;
g) informatii despre cum trebuie verificata marca temporala si orice limitari posibile asupra perioadei de valabilitate;
h) descrierea practicilor, procedurilor si sistemelor care asigura securitatea si integritatea datelor, accesul autorizat permanent la acestea si modalitatile de prevenire a accesului neautorizat (codul de practici si proceduri);
i) politica privind protectia datelor cu caracter personal;
j) perioada de timp in care sunt pastrate inregistrarile referitoare la evenimente ale furnizorului;
k) disponibilitatea serviciilor.
(2) Aceste informatii trebuie sa fie disponibile pe pagina de internet a furnizorului de servicii de marcare temporala.

Art. 13
(1) Furnizorul de servicii de marcare temporala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa dispuna de mijloace financiare si de resurse materiale, tehnice si umane corespunzatoare pentru garantarea securitatii, fiabilitatii si continuitatii serviciilor oferite;
b) sa dovedeasca ANC ca dispune de resursele financiare pentru acoperirea prejudiciilor pe care le-ar putea cauza cu prilejul desfasurarii activitati de marcare temporala si ca este capabil sa acopere pierderile suferite de catre o persoana care isi intemeiaza conduita pe efectele juridice ale marcilor temporale, in conditiile prevazute la art. 10 din Legea nr. 451/2004, pâna la concurenta echivalentului in lei al sumei de 10.000 euro pentru fiecare risc asigurat. Riscul asigurat este fiecare prejudiciu produs, chiar daca se produc mai multe asemenea prejudicii ca urmare a neindeplinirii de catre furnizor a unei obligatii prevazute de lege. Furnizorul va trebui sa depuna la ANC o scrisoare de garantie din partea unei institutii financiare de specialitate sau o polita de asigurare la o societate de asigurari, in favoarea ANC, in valoare cel putin egala cu echivalentul in lei al sumei de 300.000 euro;
c) sa foloseasca personal având cunostinte de specialitate, experienta si calificare necesare pentru furnizarea serviciilor respective;
d) sa utilizeze numai dispozitive criptografice securizate pentru efectuarea operatiilor criptografice implicate in procesul generarii marcii temporale;
e) sa utilizeze un sistem informatic care sa respecte cerintele de securitate prevazute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 451/2004;
f) sa pastreze toate informatiile necesare pentru a putea face dovada marcarii temporale in cazul unui eventual litigiu (inregistrari ale marcilor temporale emise, documentatia aferenta algoritmilor si procedurilor de generare a marcilor temporale emise, alte documente) pentru o perioada de minimum 10 ani de la data emiterii.
(2) In vederea indeplinirii obligatiei prevazute la alin. (1) lit. e), furnizorul va publica documentatia aferenta mecanismului implementat in vederea indeplinirii acestei obligatii, iar o copie a documentatiei va fi transmisa ANC.

Art. 14
Orice persoana, fizica sau juridica, care doreste sa beneficieze de servicii de marcare temporala trebuie:
a) sa furnizeze informatiile referitoare la identitatea sa;
b) sa respecte limitarile impuse de furnizorul de servicii de marcare temporala.

SECTIUNEA 2 – Mecanismul marcarii temporale a documentelor

Art. 15
(1) Marcarea temporala este realizata cu respectarea urmatoarelor etape:
a) utilizatorul transmite furnizorului o cerere de emitere a marcii temporale pentru un anumit document electronic. Cererea va contine amprenta digitala a documentului pentru care se face cererea, amprenta creata prin intermediul aplicarii unei functii hash-code asupra documentului;
b) intr-un interval de timp stabilit prin politica de marcare temporala, furnizorul de servicii de marcare temporala executa urmatoarele operatiuni asupra amprentei digitale a documentului primit de la utilizator, folosind un sistem informatic sigur, care indeplineste cerintele de securitate prevazute de art. 4 din Legea nr. 451/2004:
1. aplica informatia de timp, raportându-se la baza de timp;
2. aplica celelalte date prevazute de Legea nr. 451/2004 si orice alte date prevazute in politica sa de marcare temporala care nu contravin prevederilor legale si standardelor recunoscute in materie;
3. o semneaza electronic utilizând un certificat digital calificat;
c) in urma acestor operatiuni rezulta marca temporala care este transmisa utilizatorului.
(2) Autenticitatea marcii temporale poate fi verificata de catre terti pe baza documentului original, a marcii temporale, a cheii publice a furnizorului de servicii de marcare temporala si a functiei hash-code utilizate pentru crearea amprentei digitale a documentului.

Art. 16
(1) Furnizorul de servicii de marcare temporala trebuie sa utilizeze informatia de timp furnizata de furnizorul unic de baza de timp.
(2) Furnizorul unic de baza de timp este Sistemul informatic pentru furnizarea orei oficiale a României, realizat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.
(3) Sursa de timp folosita de catre furnizorul de servicii de marcare temporala trebuie sa fie sincronizata cu referinta de timp oferita de furnizorul unic de baza de timp, abaterea maxim admisa fiind de +/- 1 secunda.
(4) Furnizorul de servicii de marcare temporala are obligatia de a lua toate masurile pentru calibrarea echipamentelor, astfel incât valoarea prevazuta la alin. (3) sa nu fie depasita.
(5) In cazul in care detecteaza cazuri in care au fost emise marci temporale cu depasirea valorii prevazute la alin. (3), furnizorul va transmite ANC o instiintare in acest sens.
(6) Furnizorul are obligatia de a pastra datele care dovedesc respectarea valorii prevazute la alin. (3) (de exemplu, log-urile de sincronizare) si de a le pune la dispozitia ANC, la cerere.

Art. 17
(1) Furnizorul de servicii de marcare temporala este obligat sa puna la dispozitia utilizatorilor software-ul necesar pentru utilizarea serviciului.
(2) Furnizorul trebuie sa ofere utilizatorilor urmatoarele informatii despre software-ul pus la dispozitie:
a) conditiile in care este disponibil software-ul;
b) instructiunile de folosire;
c) obligatiile utilizatorului;
d) orice alte limitari privind utilizarea software-ului.
(3) Software-ul pus la dispozitie de catre furnizorul de servicii de marcare temporala trebuie sa permita utilizatorului sa verifice daca marcarea temporala a fost realizata in mod corect, prin analiza automata a cel putin urmatoarelor elemente:
a) structura marcii temporale;
b) amprenta din marca temporala;
c) semnatura electronica a marcii temporale, respectiv validitatea certificatului folosit pentru semnare.

Art. 18
(1) Marca temporala va avea structura stabilita in anexa nr. 4, care face parte integranta din prezenta decizie.
(2) De asemenea, marca temporala trebuie sa includa:
a) un identificator pentru tara in care furnizorul de servicii de marcare temporala este stabilit, acolo unde este aplicabil;
b) un identificator pentru furnizorul de servicii de marcare temporala, care va contine cel putin numarul de ordine din registru;
c) un identificator pentru unitatea care emite marci temporale.
(3) Datele prevazute la alin. (2) se vor introduce in marca temporala folosindu-se câmpul „tsa” din cadrul structurii marcii temporale. Introducerea acestui câmp este obligatorie.
(4) ANC va publica eventualele modificari ale formatului descris in anexa nr. 4, pe baza evolutiei tehnologiilor sau a normelor internationale recunoscute in domeniu.

Art. 19
(1) In vederea asigurarii conformitatii cu cerintele Legii nr. 451/2004 si ale prezentei decizii, se recomanda respectarea urmatoarelor standarde si recomandari de catre furnizorii de servicii de marcare temporala:
a) SR ETSI TS 101 861 V1.2.1: 2005 Profil de marcare temporala;
b) SR ETSI TS 101 862 V1.3.2: 2005 Profil de certificat calificat;
c) SR ETSI TS 102 023 V1.2.1: 2005 Semnaturi electronice si infrastructuri (ESI). Cerinte privind politica pentru autoritatile de marcare temporala;
d) SR ISO/CEI 18014-1: 2005 Tehnologia informatiei. Tehnici de securitate. Servicii de marcare temporala. Partea 1: Cadru;
e) SR ISO/CEI 18014-2: 2005 Tehnologia informatiei. Tehnici de securitate. Servicii de marcare temporala. Partea 2: Mecanisme care produc marci temporale independente sau SR ISO/CEI 18014-3: 2005 Tehnologia informatiei. Tehnici de securitate. Servicii de marcare temporala. Partea 3: Mecanisme care produc marci temporale inlantuite;
f) SR ISO/CEI TR 14516: 2005 Tehnologia informatiei. Tehnici de securitate. Indrumari pentru utilizarea si administrarea serviciilor partilor terte de incredere;
g) Internet X.509 Public Key Infrastructure Time-Stamp Protocol (TSP): IETF RFC 3161;
h) Cryptographic Message Syntax: IETF RFC 2630;
i) Internet X.509 Public Key Infrastructure Certificate and CRL Profile: IETF RFC 2459;
j) Date and Time on the Internet: Timestamps: IETF RFC 3339.
(2) Furnizorii au obligatia de a pune la dispozitia publicului, pe pagina proprie de internet, informatii privind standardele pe care le aplica in cadrul activitatii propriu-zise de generare a marcii temporale si procedurile de securitate utilizate.

Art. 20
Amprenta digitala utilizata in procesul de marcare temporala, creata prin intermediul aplicarii unei functii hash-code asupra unui document in forma electronica, trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
a) sa permita identificarea unica a documentului in forma electronica, datorita imposibilitatii practice de a crea amprente identice pentru documente diferite;
b) sa nu permita deducerea continutului documentului respectiv, datorita imposibilitatii practice de a reconstitui continutul documentului original pe baza amprentei.

Art. 21
Furnizorul foloseste doar functia hash-code SHA1 (optional SHA2) si algoritmul de criptare RSA. Este interzisa folosirea teoremei chinezesti a resturilor.

Art. 22
(1) Certificatul furnizorului de servicii de marcare temporala trebuie sa fie emis de un furnizor de servicii de certificare acreditat in conditiile Legii nr. 455/2001.
(2) Certificatul furnizorului va contine in mod obligatoriu extensia pentru marcare temporala prevazuta in standardele internationale in vigoare (RFC 3161 – protocol de marca temporala, sectiunea 2.3). Extensia trebuie sa fie de tip critic.

Art. 23
Marca temporala va fi transmisa solicitantului prin mecanismele de transport prevazute in standardul international RFC 3161 – protocol de marca temporala, sectiunea a 3-a. Se va implementa in mod obligatoriu cel putin protocolul HTTP.

Art. 24
(1) Serviciul de verificare a marcilor temporale se asigura catre terti si este mentionat expres in contractul incheiat intre furnizorul de servicii de marca temporala si utilizator.
(2) Verificarea trebuie sa poata fi realizata automat, prin internet, fiind accesibila oricarei persoane fizice sau juridice care isi bazeaza conduita pe efectele juridice ale unei marci temporale.

SECTIUNEA 3 – Suspendarea sau incetarea activitatii furnizorilor de servicii de marcare temporala

Art. 25
(1) In conformitate cu prevederile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 451/2004, controlul respectarii dispozitiilor Legii nr. 451/2004, precum si ale prezentei decizii revine ANC, care actioneaza prin personalul de control de specialitate imputernicit in acest scop.
(2) ANC are dreptul de a efectua controale asupra furnizorilor de servicii de marcare temporala, din oficiu sau la solicitarea oricarei persoane interesate.
(3) In vederea exercitarii atributiilor de control, personalul imputernicit in acest scop este autorizat in limitele legii:
a) sa aiba acces liber, permanent, in orice loc in care se afla echipamentele necesare furnizarii serviciilor de marcare temporala;
b) sa solicite orice document sau informatie necesara in vederea verificarii respectarii obligatiilor ce incumba furnizorului de servicii de marcare temporala;
c) sa verifice punerea in aplicare a oricaror proceduri utilizate de catre furnizorul de servicii de marcare temporala supus controlului;
d) sa sigileze orice echipamente necesare furnizarii de servicii de marcare temporala sau sa retina orice document care are legatura cu aceasta activitate, pe o perioada care nu poate depasi 15 zile, daca aceste masuri se impun.

Art. 26
(1) ANC va dispune, prin decizie, suspendarea activitatii furnizorului de servicii de marcare temporala pâna la incetarea cauzelor care au determinat luarea masurii, in urmatoarele situatii:
a) furnizorul nu respecta politica de marcare temporala si procedurile de securitate declarate, intr-un mod in care afecteaza securitatea procesului de marcare temporala;
b) furnizorul incalca obligatia prevazuta la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 451/2004;
c) odata cu aplicarea sanctiunilor contraventionale prevazute la art. 12 din Legea nr. 451/2004;
d) furnizorul nu respecta obligatiile prevazute la art. 8 alin. (4) si art. 16;
e) furnizorul nu remediaza in termenul stabilit de ANC orice alte deficiente aparute ca urmare a nerespectarii prevederilor Legii nr. 451/2004 si ale prezentei decizii si constatate cu prilejul efectuarii controalelor de catre ANC.
(2) Odata cu comunicarea deciziei de suspendare temporara a activitatii, ANC comunica furnizorului un termen in care trebuie sa remedieze problemele care au determinat luarea acestei masuri. Termenul nu poate fi mai mic de 30 de zile. Furnizorul poate solicita motivat prelungirea acestui termen.
(3) Suspendarea activitatii inceteaza in momentul in care furnizorul face dovada incetarii cauzelor care au determinat luarea masurii.
(4) Daca furnizorul nu remediaza problemele care au determinat suspendarea in termenul stabilit in conditiile alin. (2), ANC va dispune, prin decizie, incetarea activitatii acestuia.
(5) In perioada in care activitatea sa este suspendata, furnizorul are obligatia sa asigure continuarea functionarii serviciului de verificare a marcilor temporale, precum si consultarea in regim on-line a registrului electronic, cu exceptia cazului in care deficientele se gasesc la nivelul acestor sisteme.

Art. 27
(1) In cazul in care furnizorul intentioneaza sa inceteze activitatile legate de marcarea temporala, va informa ANC, cu cel putin 30 de zile in avans, despre intentia sa, respectiv despre existenta si natura imprejurarii care justifica imposibilitatea de continuare a activitatilor, prin completarea formularului prevazut in anexa nr. 5, care face parte integranta din prezenta decizie.
(2) Furnizorului ii revine obligatia ca, in situatia in care se afla in imposibilitate de a continua activitatile legate de marcarea temporala si nu a putut prevedea aceasta situatie cu cel putin 30 de zile inainte ca incetarea activitatilor sa se produca, sa informeze ANC in termen de 24 de ore din momentul in care a luat cunostinta sau trebuia si putea sa ia cunostinta despre imposibilitatea continuarii activitatilor.
(3) Atât in cazul incetarii activitatii din initiativa sa, cât si in cazul in care incetarea activitatii a fost dispusa de ANC, furnizorul de servicii de marcare temporala va desemna alt furnizor de servicii de marcare temporala, caruia ii va transfera, in tot sau in parte, activitatile sale. Transferul va opera in urmatoarele conditii:
a) furnizorul de servicii de marcare temporala va instiinta fiecare utilizator, cu cel putin 30 de zile in avans, despre intentia sa de transferare a activitatilor legate de marcarea temporala catre un alt furnizor, mentionând identitatea acestuia;
b) furnizorul de servicii de marcare temporala va face cunoscuta utilizatorilor sai posibilitatea de a refuza acest transfer, precum si termenul si conditiile in care refuzul poate fi exercitat.
(4) Furnizorul aflat in unul dintre cazurile prevazute la alin. (1) si (2), ale carui activitati nu sunt preluate de un alt furnizor de servicii de marcare temporala, este obligat sa depuna la ANC informatiile si documentele prevazute la art. 8 alin. (2) din Legea nr. 451/2004, precum si dovada revocarii certificatului utilizat in procesul de marcare temporala.

Capitolul IV – Dispozitii finale

Art. 28
Prezenta decizie se publica in Monitorul Oficial al României, Partea I, si intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii.

Anexa nr. 1

    
+--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
¦Continutul si structura Registrului furnizorilor de servicii de marcare temporala                                   ¦
+--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦ 1. ¦Numarul de ordine al inregistrarii, generat automat                                                            ¦
+----+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦ 2. ¦Codul de identificare a furnizorului de servicii de marcare temporala                                          ¦
+----+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦ 3. ¦Calitatea furnizorului: persoana fizica sau persoana juridica                                                  ¦
+----+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦ 4. ¦Numele si prenumele furnizorului (pentru persoana fizica)/Denumirea (pentru persoana juridica)                 ¦
+----+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦ 5. ¦Adresa (tara, oras, judet/sector, strada, numar, bloc, scara, etaj, apartament, cod postal, telefon, fax,      ¦
¦    ¦e-mail, adresa pagina web)                                                                                     ¦
+----+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦ 6. ¦Codul unic de inregistrare la registrul comertului (pentru persoana juridica)                                  ¦
+----+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦ 7. ¦Data la care a inceput activitatea                                                                             ¦
+----+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦ 8. ¦Cheia publica a certificatului digital folosit de furnizorul de servicii in procesul de marcare temporala      ¦
+----+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦ 9. ¦Descrierea sistemelor furnizorului de servicii de marcare temporala                                            ¦
+----+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦10. ¦Codul de proceduri si practici al furnizorului de servicii de marcare temporala                                ¦
+----+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦11. ¦Descrierea politicii generale a furnizorului de servicii de marcare temporala                                  ¦
+----+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦12. ¦Tipul garantiei furnizorului                                                                                   ¦
+----+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦13. ¦Societatea de asigurari/Institutia financiara care garanteaza capacitatea financiara a furnizorului            ¦
+----+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦14. ¦Suma asigurata/Suma acoperita prin scrisoarea de garantie                                                      ¦
+----+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦15. ¦Situatii critice: câmp ce poate contine referiri la ultima situatie critica (de exemplu, intreruperea          ¦
¦    ¦temporara a activitatii din cauza unor probleme tehnice, modificarea procedurilor, sanctiuni etc.)             ¦
+----+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦16. ¦Data si ora ultimei actualizari a registrului                                                                  ¦
+----+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦17. ¦Situatia furnizorului (operational, suspendat, activitatea incetata, in curs de transferare a activitatii etc.)¦
+----+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦18. ¦Motivul suspendarii/reluarii/incetarii activitatii (daca este cazul)                                           ¦
+--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+

Anexa nr. 2

    
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
¦Formular de notificare pentru furnizorii de servicii de marcare temporala                    ¦
+---------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦Furnizor de servicii de marcare temporala  ¦Tara     ¦Oras     ¦Sector     ¦Str.      ¦Nr.   ¦
¦persoana fizica/juridica                   +---------+---------+-----------+----------+------¦
¦                                           ¦         ¦         ¦           ¦          ¦      ¦
+-------------------------------------------+---------+---------+-----------+-----------------¦
¦Domiciliul sau sediul                      ¦Bl.      ¦Et.      ¦Ap.        ¦Cod postal       ¦
¦                                           +---------+---------+-----------+-----------------¦
¦                                           ¦         ¦         ¦           ¦                 ¦
¦                                           +---------+---------+-----------+-----------------¦
¦                                           ¦Tel.     ¦Fax      ¦E-mail     ¦Web              ¦
¦                                           +---------+---------------------+-----------------¦
¦                                           ¦         ¦                     ¦                 ¦
+-----------------------------------------------------+---------------------------------------¦
¦Cod de inregistrare la registrul comertului          ¦Tip societate                          ¦
+-----------------------------------------------------+---------------------------------------¦
¦                                                     ¦                                       ¦
+-----------------------------------------------------+---------------------------------------¦
¦Banca                                                ¦Nr. cont bancar                        ¦
+-----------------------------------------------------+---------------------------------------¦
¦                                                     ¦                                       ¦
+-----------------------------------------------------+---------------------------------------¦
¦Nationalitate                                        ¦Cetatenie                              ¦
+-----------------------------------------------------+---------------------------------------¦
¦                                                     ¦                                       ¦
+---------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦Data inceperii activitatii                 ¦                                                 ¦
+-------------------------------------------+-------------------------------------------------¦
¦Opis documente anexate                     ¦                                                 ¦
+---------------------------------------------------------------------------------------------+

INSTIINTARE – ANGAJAMENT

Subsemnatul, ……………. (numele si prenumele/denumirea), instiintez Autoritatea Nationala pentru Comunicatii (ANC) referitor la desfasurarea serviciilor de marcare temporala, mentionate in prezentul document, cu incepere de la data de …………..
Ma angajez sa imi desfasor activitatea in conformitate cu prevederile Legii nr. 451/2004 privind marca temporala, ale Deciziei presedintelui Autoritatii Nationale pentru Comunicatii nr. 896/2008 privind normele tehnice si metodologice pentru aplicarea Legii nr. 451/2004 privind marca temporala, precum si cu standardele europene si internationale in domeniu.
Ma oblig sa acopar prejudiciile pe care le-as putea cauza utilizatorilor, in conditiile prevazute la art. 10 din Legea nr. 451/2004.
De asemenea, ma angajez sa comunic utilizatorilor instructiunile practice de marcare temporala, precum si termenele si conditiile de utilizare a serviciilor de marcare temporala.
1. contractul de inchiriere/actul de proprietate pentru sediu;
2. adeverinta din partea administratiei finantelor publice privind plata la zi a taxelor si impozitelor catre stat;
3. certificat de bonitate sau scrisoare de garantie din partea bancii, prin care persoana fizica/juridica desfasoara plati si incasari curente;
4. o scrisoare de garantie in valoare de ……………, in favoarea ANC, la ………………….. (numele institutiei financiare)/o polita de asigurare la …………. (numele societatii de asigurare), in favoarea ANC, in valoare de ………………*);
5. certificatul calificat folosit in activitatea de marcare temporala;
6. politica de marcare temporala aplicata;
7. descrierea generala a sistemului informatic utilizat pentru desfasurarea activitatii de marcare temporala, insotita de o declaratie de conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 451/2004;
8. descrierea practicilor, procedurilor si sistemelor care asigura securitatea si integritatea datelor, accesul autorizat permanent la acestea si modalitatile de prevenire a accesului neautorizat (codul de practici si proceduri);
9. politica referitoare la protectia datelor cu caracter personal;
10. certificatul care dovedeste calitatea de operator de date cu caracter personal.

       Furnizor,                                       Din partea ANC,
........................                      ..................................
      Data si ora                             Am primit documentatia mentionata.
........................

___________ 
*) Se va opta pentru una dintre cele doua variante, in conformitate cu prevederile art. 13
 alin. (1) lit. b) din prezenta decizie.

Anexa nr. 3 – CONTINUTUL MINIMAL al Registrului electronic operativ de evidenta a marcilor temporale

I. Registrul electronic operativ de evidenta a marcilor temporale va cuprinde:
1. Lista tuturor marcilor temporale emise de catre furnizorul de servicii de marcare temporala, cuprinzând urmatoarele informatii:
A. Date referitoare la marca temporala

    
+------------------------------------------------------------------------------+
¦Nr. ¦Categorie de date                                                        ¦
¦crt.¦                                                                         ¦
+----+-------------------------------------------------------------------------¦
¦ 1. ¦Identificator unic                                                       ¦
+----+-------------------------------------------------------------------------¦
¦ 2. ¦Data si ora la care marca temporala a fost aplicata                      ¦
+----+-------------------------------------------------------------------------¦
¦ 3. ¦Cod de identificare utilizator                                           ¦
+----+-------------------------------------------------------------------------¦
¦ 4. ¦Amprenta documentului supusa marcarii temporale                          ¦
+----+-------------------------------------------------------------------------¦
¦ 5. ¦Identificarea algoritmului utilizat pentru generarea amprentei           ¦
+------------------------------------------------------------------------------+

   B. Date referitoare la furnizor/certificatul furnizorului 

+------------------------------------------------------------------------------+
¦1.¦Nume                                              ¦SubjectName             ¦
+--+--------------------------------------------------+------------------------¦
¦2.¦Data emiterii                                     ¦                        ¦
+--+--------------------------------------------------+------------------------¦
¦3.¦Valabilitate                                      ¦                        ¦
+--+--------------------------------------------------+------------------------¦
¦4.¦Date de identificare ale furnizorului de servicii ¦IssuerName, SerialNumber¦
¦  ¦de certificare superior                           ¦                        ¦
+------------------------------------------------------------------------------+

C. Marca temporala emisa
2. Inregistrari ale evenimentelor aparute in sistemul informatic utilizat pentru generarea marcilor temporale:
– sincronizarile cu baza de timp;
– schimbarea cheilor criptografice;
– opriri ale sistemului;
– incidente de securitate.
II. Regimul de acces la informatiile cuprinse in Registrul electronic operativ de evidenta a marcilor temporale
? Informatiile de la pct. 1 vor fi disponibile permanent pentru consultare pe pagina de internet a furnizorului de servicii de marcare temporala.
? Informatiile de la pct. 2 vor fi facute publice in conformitate cu politica de marcare temporala a furnizorului si vor fi furnizate, la cerere, Autoritatii Nationale pentru Comunicatii.

Anexa nr. 4 – CONTINUTUL SI STRUCTURA MARCII TEMPORALE

    
+------------------------------------------------------------------------------------------------------+
¦               Nume               ¦          Explicatie detaliata          ¦Structura ASN1 ¦Observatii¦
+------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦A. Informatii despre marca temporala propriu-zisa                                                     ¦
¦(TSTInfo)                                                                                             ¦
+------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦Versiune                          ¦                                        ¦INTEGER        ¦          ¦
+----------------------------------+----------------------------------------+---------------+----------¦
¦Politica                          ¦                                        ¦OID            ¦          ¦
+----------------------------------+----------------------------------------+---------------+----------¦
¦Amprenta de marcat                ¦Hash-ul + algoritmul de hash            ¦messageImprint ¦          ¦
+----------------------------------+----------------------------------------+---------------+----------¦
¦Numar serial unic                 ¦                                        ¦INTEGER        ¦          ¦
+----------------------------------+----------------------------------------+---------------+----------¦
¦Momentul exact de timp al emiterii¦UTC, notatie "zulu"                     ¦GeneralizedTime¦          ¦
+----------------------------------+----------------------------------------+---------------+----------¦
¦Precizie                          ¦Secunde, milisecunde, microsecunde      ¦Accuracy       ¦optional  ¦
+----------------------------------+----------------------------------------+---------------+----------¦
¦Numar aleatoriu (Nonce)           ¦                                        ¦INTEGER        ¦optional  ¦
+----------------------------------+----------------------------------------+---------------+----------¦
¦Numele furnizorului               ¦                                        ¦GeneralName    ¦optional  ¦
+----------------------------------+----------------------------------------+---------------+----------¦
¦Extensii                          ¦                                        ¦Extensions     ¦optional  ¦
+------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦B. Semnatura furnizorului                                                                             ¦
¦(ContentInfo ce incapsuleaza o structura signedData)                                                  ¦
+------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦Info semnatura                    ¦Semnatura propriu-zisa (SignatureValue),¦signerInfo     ¦          ¦
¦                                  ¦insotita de datele de identificare ale  ¦               ¦          ¦
¦                                  ¦semnatarului (SignerIdentifier)         ¦               ¦          ¦
+----------------------------------+----------------------------------------+---------------+----------¦
¦Certificatul furnizorului         ¦                                        ¦certs          ¦optional  ¦
+----------------------------------+----------------------------------------+---------------+----------¦
¦                                  ¦                                        ¦               ¦          ¦
+------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦C. Statutul PKI (PKIStatusInfo)                                                                       ¦
+------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦Codul de status PKI               ¦                                        ¦PKIStatus      ¦          ¦
+----------------------------------+----------------------------------------+---------------+----------¦
¦Mesajul text PKI                  ¦                                        ¦PKIFreeText    ¦optional  ¦
+----------------------------------+----------------------------------------+---------------+----------¦
¦Informatii despre eroarea PKI     ¦                                        ¦PKIFailureInfo ¦optional  ¦
+------------------------------------------------------------------------------------------------------+

Anexa nr. 5

    
+--------------------------------------------------------------------------------------------------------+
¦Formular de informare cu privire la incetarea activitatii unui furnizor de servicii de marcare temporala¦
+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦Nume furnizor                                              ¦Codul din registrul furnizorilor de servicii¦
+-----------------------------------------------------------¦                                            ¦
¦                                                           ¦                                            ¦
+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦Motivele incetarii activitatii:                                                                         ¦
¦                                                                                                        ¦
+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦Data la care a instiintat ANC                              ¦Data incetarii activitatii                  ¦
¦                                                           ¦                                            ¦
+-----------------------------------------------------------+--------------------------------------------¦
¦Numele furnizorului care va prelua activitatea             ¦Codul din registrul furnizorilor de servicii¦
+-----------------------------------------------------------¦                                            ¦
¦                                                           ¦                                            ¦
+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦Masuri luate referitoare la utilizatori:                                                                ¦
¦                                                                                                        ¦
+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦                                                                                                        ¦
¦                                                                                                        ¦
¦                                                                                                        ¦
+--------------------------------------------------------------------------------------------------------+

Ordin nr. 649/2008 privind aprobarea Metodologiei de acordare a compensatiei pentru pierderea de venit corespunzatoare suprafetelor efectiv ocupate cu perdele forestiere de protectie infiintate pe terenurile agricole

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

In temeiul art. 101 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, in baza art. 7 alin. (7) din Hotarârea Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale,

ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale emite prezentul ordin.

Art. 1
Se aproba Metodologia de acordare a compensatiei pentru pierderea de venit corespunzatoare suprafetelor efectiv ocupate cu perdele forestiere de protectie infiintate pe terenurile agricole, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al României, Partea I, si intra in vigoare la 15 zile de la data publicarii.

ANEXA – METODOLOGIE de acordare a compensatiei pentru pierderea de venit corespunzatoare suprafetelor efectiv ocupate cu perdele forestiere de protectie infiintate pe terenurile agricole

Art. 1
(1) Persoanele fizice sau juridice care si-au exprimat acordul pentru infiintarea de perdele forestiere de protectie pe terenurile agricole proprietate privata a acestora primesc anual, de la data inceperii lucrarilor de plantare pâna la inchiderea starii de masiv, o compensatie a pierderii de venit in cuantum de 10 ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la hectar, corespunzator suprafetei efectiv ocupate cu perdelele forestiere de protectie.
(2) Pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior se stabileste prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in conformitate cu prevederile art. 123 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic.

Art. 2
Calculul sumelor care se acorda drept compensatii pentru pierderea de venit pentru terenurile agricole pe care se infiinteaza perdele forestiere de protectie se face cu urmatoarea formula:
Vc = PML x 10 x Sp,
unde:
Vc – valoarea compensatiei (lei);
PML – pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior (lei);
Sp – suprafata efectiv ocupata cu perdeaua forestiera de protectie (ha);

Art. 3
Plata sumelor prevazute la art. 2 se realizeaza de catre directia care gestioneaza bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, la solicitarea structurilor teritoriale de specialitate din subordinea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, pe baza urmatoarelor documente:
a) solicitarea structurii teritoriale de specialitate din subordinea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura;
b) copia actului de proprietate;
c) copia documentatiei cadastrale pentru suprafata efectiv ocupata cu perdeaua forestiera de protectie;
d) formularul de decont, conform modelului prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta metodologie;
e) fisa de calcul al sumelor ce se acorda drept compensatii, intocmita de structura teritoriala de specialitate din subordinea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

Art. 4
Structurile teritoriale de specialitate din subordinea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura efectueaza plata sumelor prevazute la art. 2 catre persoanele fizice sau juridice care sunt de acord si pe ale caror terenuri agricole se infiinteaza perdele forestiere de protectie, in termen de maximum 10 zile lucratoare de la primirea acestor sume de la autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.

ANEXA la metodologie

MODEL DE DECONT JUSTIFICATIV
privind acordarea compensatiei pentru pierderea de venit corespunzatoare
suprafetelor efectiv ocupate cu perdele forestiere de protectie
infiintate pe terenurile agricole, conform art. 101 din
Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, pentru anul ……………..

MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vânatoare ………

Avizat
Directia generala a finantelor publice

1. Amplasamentul suprafetei pentru care se acorda compensatii: judetul……………………, localitatea ………………….., denumirea obiectivului ……………………….
2. Beneficiarii *):

+--------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
¦    ¦Numele si ¦             ¦                 ¦Nr. si data actului¦       ¦       ¦Suprafata efectiv¦        ¦
¦    ¦prenumele/¦             ¦                 ¦  de proprietate/  ¦       ¦       ¦   ocupata cu    ¦        ¦
¦Nr. ¦denumirea ¦C.N.P./C.U.I.¦Domiciliul/Sediul¦    Nr. si data    ¦Tarlaua¦Parcela¦    perdeaua     ¦Valoarea¦
¦crt.¦persoanei ¦             ¦     social      ¦  contractului de  ¦       ¦       ¦  forestiera de  ¦ (lei)  ¦
¦    ¦ juridice ¦             ¦                 ¦     executie      ¦       ¦       ¦    protectie    ¦        ¦
¦    ¦          ¦             ¦                 ¦                   ¦       ¦       ¦      (ha)       ¦        ¦
+----+----------+-------------+-----------------+-------------------+-------+-------+-----------------+--------¦
¦ 0  ¦    1     ¦      2      ¦        3        ¦         4         ¦   5   ¦   6   ¦        7        ¦   8    ¦
+----+----------+-------------+-----------------+-------------------+-------+-------+-----------------+--------¦
¦    ¦          ¦             ¦                 ¦                   ¦       ¦       ¦                 ¦        ¦
+----+----------+-------------+-----------------+-------------------+-------+-------+-----------------+--------¦
¦    ¦          ¦             ¦                 ¦                   ¦       ¦       ¦                 ¦        ¦
+--------------------------------------------------------------------------------------------------------------+

OUG nr. 148/2008, ordonanta de urgenta pentru modificarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii

Avand in vedere ca operatiunea de predare-primire a carnetelor de munca de catre inspectoratele teritoriale de munca la casele teritoriale de pensii in scopul preluarii datelor din carnetele de munca, precum si de scanare a acestora este in curs de derulare, neputand fi finalizata pana la data expirarii termenelor prevazute in cuprinsul art. 296 si art. 298 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la dovedirea vechimii in munca pe baza inscrierilor in carnetele de munca si, respectiv, la data de la care urmeaza a se abroga Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de munca, cu modificarile ulterioare, se impune adoptarea de masuri imediate pentru prelungirea cu 2 ani a termenelor sus-mentionate.

Tinand cont de faptul ca elementele sus-mentionate se refera la o situatie extraordinara, iar neadoptarea de masuri imediate in sensul celor preconizate, prin utilizarea procedurii de legiferare prin ordonanta de urgenta, determina consecinte negative, in sensul afectarii unui interes public, respectiv al salariatilor care, in situatia in care angajatorul omite sa depuna declaratiile privind contributiile de asigurari sociale prevazute de lege, ar intampina obstacole majore pentru a face dovada perioadelor necesare stabilirii drepturilor cu caracter social, in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Articol unic
Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. Articolul 296 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 296. – (1) Vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2010 se probeaza cu carnetul de munca.
(2) Dupa data abrogarii Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, cu modificarile ulterioare, vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu poseda carnet de munca, de catre instanta judecatoreasca competenta sa solutioneze conflictele de munca, pe baza inscrisurilor sau a altor probe din care sa rezulte existenta raporturilor de munca. Cererile de reconstituire formulate anterior datei abrogarii Decretului nr. 92/1976, cu modificarile ulterioare, se vor solutiona potrivit dispozitiilor acestui act normativ.
(3) Angajatorii care pastreaza si completeaza carnetele de munca le vor elibera titularilor in mod esalonat, pana la data de 30 iunie 2011, pe baza de proces-verbal individual de predare-primire.
(4) Inspectoratele teritoriale de munca ce detin carnetele de munca ale salariatilor le vor elibera pana la data prevazuta la alin. (3), in conditiile stabilite prin ordin al ministrului muncii, familiei si egalitatii de sanse.”
2. La articolul 298, alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:
„(3) Pe data de 1 ianuarie 2011 se abroga dispozitiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976, cu modificarile ulterioare.”

OUG nr. 147/2008, ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii cetateniei romane nr. 21/1991

Avand in vedere necesitatea imbunatatirii procedurii de acordare si pierdere a cetateniei romane si importanta solutionarii cu celeritate de Comisia pentru cetatenie a cererilor de dobandire si pierdere a cetateniei romane, luand in considerare hotararile judecatoresti definitive si irevocabile si iminenta unor noi litigii in materia cetateniei, vazand si dificultatile rezultate din practica in aceasta materie, ca o consecinta a unui vid legislativ pentru anumite situatii, tinand cont de importanta acordarii unei protectii legislative eficiente minorilor, in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Art. I
Legea cetateniei romane nr. 21/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 6, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 6. – Cetatenia romana se dobandeste de catre copilul cetatean strain sau fara cetatenie prin adoptie, daca adoptatorii sunt cetateni romani. In cazul in care adoptatul este major, este necesar consimtamantul acestuia.”
2. La articolul 8, alineatul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Termenele prevazute la alin. 1 lit. a) pot fi reduse pana la jumatate in urmatoarele situatii:
a) solicitantul este o personalitate recunoscuta pe plan international;
b) solicitantul este cetateanul unui stat membru al Uniunii Europene;
c) solicitantul a dobandit statut de refugiat potrivit prevederilor legale in vigoare;
d) solicitantul a investit in Romania sume care depasesc 5.000.000 euro.”
3. La articolul 9, dupa alineatul 3 se introduc doua noi alineate, alineatele 4 si 5, cu urmatorul cuprins:
„In cazul in care minorul a dobandit cetatenia romana in conditiile alin. 1 sau 2 si nu a fost inclus in certificatul de cetatenie al parintelui sau nu i s-a eliberat certificat de cetatenie potrivit dispozitiilor art. 19 alin. 5 sau 7, parintii sau, dupa caz, parintele, cetateni romani, pot solicita transcrierea ori inscrierea in registrele de stare civila romane a certificatelor sau extraselor de stare civila eliberate de autoritatile straine in conditiile Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, cu modificarile si completarile ulterioare.
Copilul care a implinit varsta de 14 ani poate formula in nume propriu cererea de transcriere sau inscriere a certificatului ori extrasului de nastere. In acest caz, dovada cetateniei minorului se face cu cartea de identitate sau pasaportul emisa/emis de autoritatile romane parintelui ori cu certificatul prevazut de art. 19 alin. 4.”
4. Articolul 10 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 10. – Cetatenia romana se poate acorda si persoanelor care au pierdut aceasta cetatenie, precum si descendentilor acestora pana la gradul 2 inclusiv si care cer redobandirea ei, cu pastrarea cetateniei straine si stabilirea domiciliului in tara sau cu mentinerea acestuia in strainatate, daca indeplinesc in mod corespunzator conditiile prevazute la art. 8 alin. 1 lit. b), c), d) si e).
Dispozitiile alin. 1 se aplica si apatrizilor fosti cetateni romani si descendentilor acestora pana la gradul 2 inclusiv.
Redobandirea cetateniei de catre unul dintre soti nu are nicio consecinta asupra cetateniei celuilalt sot. Sotul cetatean strain sau fara cetatenie al persoanei care redobandeste cetatenia romana poate cere acordarea cetateniei romane in conditiile prezentei legi.”
5. Articolul 102 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 102. – Persoanele prevazute la art. 101 care au domiciliul sau resedinta in Romania pot depune cererea de redobandire ori acordare a cetateniei romane la Directia cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei, dupa implinirea unui termen de 4 ani de la momentul obtinerii dreptului de sedere.”
6. La articolul 12, alineatul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Persoanele care au domiciliul sau resedinta in strainatate pot depune cererea de redobandire sau de acordare intemeiata pe dispozitiile art. 10 alin. 1 si art. 101, insotita de actele care dovedesc indeplinirea conditiilor prevazute de lege, la misiunile diplomatice ori oficiile consulare competente ale Romaniei. Cererile vor fi inaintate de indata Comisiei pentru cetatenie.”
7. La articolul 14, alineatul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Presedintele Comisiei, prin rezolutie, stabileste termenul la care se va dezbate cererea de acordare sau redobandire a cetateniei, dispunand totodata solicitarea de relatii de la orice autoritati cu privire la indeplinirea conditiilor prevazute la art. 8 alin. 1 lit. b) si e).”
8. La articolul 14, alineatul 3 se abroga.
9. La articolul 16, alineatul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„O noua cerere de acordare sau de redobandire a cetateniei romane se poate depune dupa 6 luni de la respingerea cererii anterioare.”
10. La articolul 19, alineatul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„In cazul in care copilul devine major in timpul procesului de solutionare a cererii si pana la data dobandirii de catre parinti a cetateniei romane, acesta va depune juramantul si i se va elibera certificat de cetatenie distinct.”
11. Articolul 21 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 21. – Dovada cetateniei romane se face cu cartea de identitate sau, dupa caz, cu buletinul de identitate, pasaportul ori cu certificatul prevazut la art. 19 alin. 4.
Cetatenia copilului pana la varsta de 14 ani se dovedeste cu certificatul sau de nastere, insotit de buletinul ori cartea de identitate, dupa caz, sau pasaportul oricaruia dintre parinti.
In cazul in care copilul este inscris in pasaportul unuia dintre parinti sau, dupa caz, in buletinul de identitate, dovada cetateniei se face cu oricare dintre aceste acte.”
12. La articolul 30, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„In cazul in care dosarul cuprinde toate documentele necesare solutionarii cererii de renuntare la cetatenia romana, presedintele Comisiei, prin rezolutie, dispune solicitarea de relatii de la orice autoritati cu privire la indeplinirea conditiei prevazute, dupa caz, la art. 26 lit. a) si b).”

Art. II
Legea cetateniei romane nr. 21/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta ordonanta de urgenta, se va republica, dupa aprobarea acesteia prin lege, dandu-se textelor o noua numerotare.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

Ordin nr. 353/2008 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a comisiei de evaluare si selectare a centrelor de consultanta si informare a consumatorilor, din cadrul asociatiilor de consumatori, care primesc sume de la bugetul de stat

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor

Avand in vedere prevederile Legii nr. 350/2005 privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Hotararii Guvernului nr. 712/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind infiintarea si functionarea centrelor de consultanta si informare a consumatorilor, precum si modul de constituire a surselor de finantare al acestora, ale Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr. 306/2008 pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea criteriilor de evaluare si selectare a centrelor de consultanta si informare a consumatorilor, din cadrul asociatiilor de consumatori, care primesc sume de la bugetul de stat, in temeiul Hotararii Guvernului nr. 748/2007 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, cu modificarile ulterioare,
presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor emite urmatorul ordin:

Art. 1
Se aproba Regulamentul de organizare si functionare a comisiei de evaluare si selectare a centrelor de consultanta si informare a consumatorilor, din cadrul asociatiilor de consumatori, care primesc sume de la bugetul de stat, prevazut in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ANEXA – REGULAMENT de organizare si functionare a comisiei de evaluare si selectare a centrelor de consultanta si informare a consumatorilor, din cadrul asociatiilor de consumatori, care primesc sume de la bugetul de stat

Art. 1
Se constituie in cadrul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor comisia de evaluare si selectare a centrelor de consultanta si informare a consumatorilor, din cadrul asociatiilor de consumatori, care primesc sume de la bugetul de stat, denumita in continuare comisie.

Art. 2
Comisia evalueaza si selecteaza centrele de consultanta si informare a consumatorilor, denumite in continuare centre, din cadrul asociatiilor de consumatori, care solicita sume de la bugetul de stat. Evaluarea si selectarea centrelor se face conform Procedurii privind stabilirea criteriilor de evaluare si selectare a centrelor de consultanta si informare a consumatorilor, din cadrul asociatiilor de consumatori, care primesc sume de la bugetul de stat, denumita in continuare procedura, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr. 306/2008, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 717 din 22 octombrie 2008.

Art. 3
Comisia este formata din 5 membri cu drept de vot, dintre care unul are calitatea de presedinte. In activitatea sa, comisia este sprijinita de un secretar. Componenta comisiei se stabileste prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, pe baza criteriilor de competenta.

Art. 4
Comisia are urmatoarele atributii:
a) se reuneste ori de cate ori este necesar pentru evaluarea si selectarea centrelor din cadrul asociatiilor de consumatori care solicita sume de la bugetul de stat;
b) analizeaza continutul documentatiei depuse de centrele solicitante si verifica respectarea de catre acestea a conditiilor cerute de procedura;
c) solicita, dupa caz, alte documente necesare evaluarii si selectarii centrelor;
d) evalueaza si selecteaza centrele si stabileste punctajul final obtinut de catre acestea;
e) punctajul final obtinut de catre centrele solicitante se stabileste ca medie aritmetica a punctajelor acordate de fiecare membru al comisiei;
f) departajarea centrelor care au obtinut acelasi punctaj se face in favoarea centrului care a obtinut un punctaj superior la unul dintre urmatoarele criterii, in urmatoarea ordine:
1. contributia proiectului la cresterea nivelului de informare si educare al consumatorilor;
2. relevanta strategica a optiunilor programelor sau a proiectelor centrului in raport cu cerintele de informare, consiliere si educare a consumatorilor;
3. modul de utilizare a sumelor primite;
4. oportunitatea programelor, proiectelor si actiunilor dezvoltate de centru in raport cu nevoile consumatorilor;
5. efectele multiplicatoare ale activitatii centrului;
6. solvabilitatea financiara a centrului;
g) propune spre aprobare presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor lista centrelor selectionate pentru finantare. Termenul de predare a listei este de maximum 30 de zile de la data-limita a depunerii cererilor de finantare de catre centre;
h) informeaza centrele solicitante asupra rezultatelor evaluarii si selectarii acestora, prin publicarea listei cu centrele ce au fost selectate pentru finantare pe site-ul www. anpcnet. ro si la sediul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor;
i) solutioneaza contestatiile depuse.
Sarcini si responsabilitati

Art. 5
Sarcinile si responsabilitatile presedintelui comisiei sunt urmatoarele:
a) reprezinta comisia in relatiile cu conducerea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si a centrelor ce au solicitat sume de la bugetul de stat;
b) convoaca, coordoneaza si conduce sedintele comisiei;
c) acorda punctajul individual fiecarui centru solicitant;
d) coordoneaza activitatea secretarului comisiei.

Art. 6
Sarcinile si responsabilitatile membrilor comisiei sunt urmatoarele:
a) primesc conform opisului intocmit de secretarul comisiei documentatia centrelor ce au solicitat fonduri de la bugetul de stat;
b) aplica grila de evaluare prevazuta in anexa la prezentul regulament si acorda individual punctajul pentru fiecare centru;
c) stabilesc punctajul final obtinut de fiecare centru;
d) intocmesc si semneaza lista cu clasamentul si punctajul final ale centrelor;
e) semneaza procesele-verbale ale comisiei.

Art. 7
Sarcinile si responsabilitatile secretarului comisiei sunt urmatoarele:
a) primeste si verifica conformitatea copiilor cu originalul documentatiei depuse de centrele solicitante;
b) asigura inregistrarea documentatiei centrelor intr-un opis, in doua exemplare, pe care, dupa caz, il semneaza impreuna cu imputernicitii centrului ce a solicitat fonduri de la bugetul de stat;
c) arhiveaza opisul documentatiei centrelor ce au solicitat sume de la bugetul de stat si registrul de procese-verbale ale sedintelor comisiei si verifica daca acestea au fost semnate de catre toti membrii comisiei;
d) preda documentele care au stat la baza evaluarii si selectarii centrelor Directiei economice, investitii si resurse umane.
Dispozitii finale

Art. 8
Rezultatul evaluarii si selectarii centrelor poate fi contestat in termen de 3 zile de la data afisarii acestuia pe siteul si la sediul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. Contestatia se depune in scris la sediul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. Raspunsul la contestatie se da de catre comisie in termen de doua zile de la data inregistrarii.

Art. 9
Documentele care au stat la baza evaluarii si selectarii centrelor se arhiveaza timp de 5 ani.

ANEXA la regulament

GRILA DE EVALUARE
a centrului din cadrul asociatiei de consumatori ……………..

Denumirea asociatiei ………………………………………………..
Adresa …………………………………………………………….
Persoana de contact ……….., telefon/fax ………., e-mail ………….

Etapa 1

Verificarea respectarii termenului de depunere a documentatiei
Nr. ………/data …….. inregistrarii la Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor
Rezultatul etapei (se bifeaza):
[ ] Documentatia a fost depusa in termenul legal, procesul de evaluare continua.
[ ] Documentatia nu a fost depusa in termenul legal, procesul de evaluare este sistat.

    
+------------------------------------------------------------------------------+
¦Membrii comisiei (numele si prenumele)¦      Semnatura       ¦      Data      ¦
+--------------------------------------+----------------------+----------------¦
+--------------------------------------+----------------------+----------------¦
+--------------------------------------+----------------------+----------------¦
+--------------------------------------+----------------------+----------------¦
+--------------------------------------+----------------------+----------------¦
+--------------------------------------+----------------------+----------------¦
+--------------------------------------+----------------------+----------------¦
+--------------------------------------+----------------------+----------------¦
+------------------------------------------------------------------------------+

Etapa 2

Verificarea eligibilitatii
Rezultatul etapei (se bifeaza)
[] Asociatia de consumatori este eligibila, procesul de evaluare continua.
[] Asociatia de consumatori nu este eligibila, procesul de evaluare este sistat.

    
+------------------------------------------------------------------------------+
¦Membrii comisiei (numele si prenumele)¦      Semnatura       ¦      Data      ¦
+--------------------------------------+----------------------+----------------¦
+--------------------------------------+----------------------+----------------¦
+--------------------------------------+----------------------+----------------¦
+--------------------------------------+----------------------+----------------¦
+--------------------------------------+----------------------+----------------¦
+--------------------------------------+----------------------+----------------¦
+--------------------------------------+----------------------+----------------¦
+--------------------------------------+----------------------+----------------¦
+------------------------------------------------------------------------------+

Etapa 3

Evaluarea capacitatii operationale si financiare a centrului din cadrul asociatiei de consumatori ………………………………….

    
+------------------------------------------------------------------------------------------------------+
¦Nr. ¦                    Criteriul                     ¦  Membrii comisiei   ¦Punctajul¦Semnatura/Data¦
¦crt.¦                                                  ¦(numele si prenumele)¦ acordat ¦              ¦
+----+--------------------------------------------------+---------------------+---------+--------------¦
¦ 1. ¦Nivelul si calitatea serviciilor de informare si  +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦consultanta asigurate de centru                   +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
+----+--------------------------------------------------+---------------------+---------+--------------¦
¦ 2. ¦Calificarea angajatilor centrului                 +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
+----+--------------------------------------------------+---------------------+---------+--------------¦
¦ 3. ¦Experienta centrului in derularea de proiecte,    +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦programe si actiuni in domeniul informarii si     +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦consilierii consumatorilor                        +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
+----+--------------------------------------------------+---------------------+---------+--------------¦
¦ 4. ¦Oportunitatea programelor, proiectelor si         +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦actiunilor dezvoltate de centru in raport cu      +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦nevoile consumatorilor                            +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
+----+--------------------------------------------------+---------------------+---------+--------------¦
¦ 5. ¦Efectele multiplicatoare ale activitatii centrului+---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
+----+--------------------------------------------------+---------------------+---------+--------------¦
¦ 6. ¦Solvabilitatea financiara                         +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
+----+--------------------------------------------------+---------------------+---------+--------------¦
¦ 7. ¦Colaborarile si parteneriatele incheiate          +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
+------------------------------------------------------------------------------------------------------+

Etapa 4

Evaluarea proiectelor de functionare a centrului din cadrul asociatiei de consumatori ………………………………………………..

    
+------------------------------------------------------------------------------------------------------+
¦Nr. ¦                    Criteriul                     ¦  Membrii comisiei   ¦Punctajul¦Semnatura/Data¦
¦crt.¦                                                  ¦(numele si prenumele)¦ acordat ¦              ¦
+----+--------------------------------------------------+---------------------+---------+--------------¦
¦ 1. ¦Contributia proiectului la cresterea nivelului de +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦informare si educare a consumatorilor             +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
+----+--------------------------------------------------+---------------------+---------+--------------¦
¦ 2. ¦Relevanta strategica a optiunilor in raport cu    +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦cerintele de informare, consiliere si educare a   +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦consumatorilor                                    +---------------------+---------+--------------¦
+----+--------------------------------------------------+---------------------+---------+--------------¦
¦ 3. ¦Utilizarea sumelor primite                        +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
+----+--------------------------------------------------+---------------------+---------+--------------¦
¦ 4. ¦Descrierea activitatilor care urmeaza a fi        +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦desfasurate                                       +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
+----+--------------------------------------------------+---------------------+---------+--------------¦
¦ 5. ¦Strategia de comunicare aleasa                    +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
¦    ¦                                                  +---------------------+---------+--------------¦
+------------------------------------------------------------------------------------------------------+

Ordin nr. 1339/2008 pentru aprobarea Ghidului de finantare a Programului de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului

In baza art. 131 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, in temeiul art. 5 alin. (7) din Hotararea Guvernului nr. 368/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, cu completarile ulterioare, ministrul mediului si dezvoltarii durabile emite prezentul ordin.


Art. 1
Se aproba Ghidul de finantare a Programului de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, cuprins in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2
Administratia Fondului pentru Mediu va duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ANEXA – GHID DE FINANTARE a Programului de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului

Prezentul ghid de finantare furnizeaza informatii privind completarea cererilor de inscriere in Programul de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, denumit in continuare Program, a cererilor de finantare pentru proiecte, precum si desfasurarea programului de finantare. Ghidul de finantare este documentul in care sunt precizate toate criteriile de eligibilitate care trebuie sa fie indeplinite de catre solicitantul finantarii, precum si cele privind proiectul si cheltuielile, bugetul prevazut si desfasurarea programului de finantare.

Capitolul I – Generalitati

Articolul 1 – Obiectul Programului
Obiectul Programului il reprezinta finantarea de la Fondul pentru mediu a proiectelor de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, beneficiari fiind operatorii economici, composesoratele, ocoalele silvice, unitatile administrativ-teritoriale, unitatile si institutiile de invatamant, persoanele fizice, asociatiile de locatari si organizatiile neguvernamentale.

Articolul 2 – Scopul Programului
Scopul Programului il reprezinta imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului prin reducerea gradului de poluare cauzata de arderea lemnului si a combustibililor fosili utilizati pentru producerea energiei termice folosite pentru incalzire si obtinerea de apa calda menajera, precum si stimularea utilizarii sistemelor care folosesc in acest sens sursele de energie regenerabila, nepoluante.

Articolul 3 – Definitii
In sensul prezentului ghid de finantare, expresiile si termenii de mai jos se definesc astfel:
a) Autoritate – Administratia Fondului pentru Mediu;
b) beneficiar – solicitantul al carui proiect a fost aprobat si a incheiat contract pentru finantare cu Autoritatea;
c) condominiu – proprietatea imobiliara formata din unitati de proprietate individuala, definite ca apartamente sau spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinte, si proprietatea comuna indiviza; este inclus acestei definitii tronsonul cu una sau mai multe scari din cadrul cladirii de locuit, in conditiile in care se poate delimita proprietatea comuna;
d) energie eoliana – energia cinetica a maselor de aer atmosferic aflate in miscare relativa fata de suprafata terestra;
e) energie geotermala – energia termica stocata in structura geologica a Pamantului;
f) energie solara – energia emisa de Soare in intreg domeniul spectral al radiatiei sale;
g) instalator – operatorul economic specializat, care comercializeaza si instaleaza sisteme de incalzire ce utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului;
h) instalator validat – instalatorul validat de Autoritate;
i) imobil – cladirea cu unul sau mai multe niveluri, cu sau fara teren aferent, aflata, dupa caz, in proprietatea, concesiunea, locatiunea sau administrarea solicitantului;
j) Manual de operare al Fondului pentru mediu – documentul care contine procedurile referitoare la depunerea, analiza, evaluarea, selectarea, finantarea, urmarirea si controlul implementarii proiectelor pentru protectia mediului;
k) sistem de incalzire – complexul de instalatii, echipamente si elemente destinate obtinerii/producerii de energie termica si apa calda menajera;
l) sistem de incalzire clasic – sistemul de incalzire bazat pe arderea lemnului sau a combustibililor fosili: petrol, gaze naturale, carbune etc.;
m) alte sisteme de incalzire – sistemele de incalzire bazate pe surse regenerabile de energie, altele decat cea solara, geotermala sau eoliana, care pot fi produse in viitor datorita progresului stiintei si tehnicii;
n) unitate de proprietate individuala – apartamentul sau spatiul cu alta destinatie decat aceea de locuinta, parte dintr-un condominiu, destinat locuirii sau desfasurarii altor activitati, impreuna cu cota-parte indiviza din proprietatea comuna;
o) solicitant – operatorul economic, composesoratul, ocolul silvic, unitatea administrativ-teritoriala, unitatea ori institutia de invatamant, persoana fizica, asociatia de locatari sau organizatia neguvernamentala care utilizeaza sisteme clasice de obtinere a energiei termice si a apei calde menajere si care solicita finantare de la Fondul pentru mediu prin depunerea cererii de finantare sau a cererii de inscriere.

Articolul 4 – Suma prevazuta pentru derularea Programului
(1) Alocarea din Fondul pentru mediu a sumei necesare finantarii Programului se face anual, in limita fondurilor stabilite cu aceasta destinatie, prin bugetul anual de venituri si cheltuieli al Administratiei Fondului pentru Mediu si al Fondului pentru mediu, aprobat prin hotarare a Guvernului.
(2) Pentru anul 2009, suma prevazuta pentru derularea Programului este de 520.000 mii lei.
(3) Suma alocata Programului provine din taxa pe poluare pentru autovehicule.

Articolul 5 – Modalitatea de finantare
(1) Finantarea se acorda prin modalitate nerambursabila, ca procent din cheltuielile eligibile ale proiectului.
(2) Procentul de cheltuieli eligibile nefinantat constituie contributia proprie a solicitantului si este asigurata din surse financiare proprii.
(3) Finantarea se face esalonat, in interiorul perioadei de valabilitate a contractului pentru finantare, si pe masura realizarii proiectului.

Articolul 6 – Cuantumul finantarii
Finantarea se acorda:
a) in cazul operatorului economic, composesoratului sau ocolului silvic, in procent de pana la 50%, dar nu mai mult de 250.000 lei pentru un sistem, cu exceptia proiectelor executate in regiunea Bucuresti-Ilfov, pentru care finantarea se face in procent de pana la 40%, dar nu mai mult de 200.000 lei pentru un sistem;
b) in cazul unitatii administrativ-teritoriale, unitatii sau institutiei de invatamant, in procent de pana la 60%, dar nu mai mult de 300.000 lei pentru un sistem;
c) in cazul persoanei fizice, asociatiei de locatari sau organizatiei neguvernamentale, in procent de pana la 90%, dar nu mai mult de 25.000 lei pentru un sistem.

Articolul 7 – Modalitatea de participare la Program
Solicitantii participa la Program prin doua modalitati:
a) solicitantul prevazut la art. 6 lit. a) si b), numai prin modalitate directa, prin depunerea cererii de finantare la sediul Autoritatii, in cadrul sesiunilor de finantare, conform cap. II „Participarea la Program prin modalitate directa”;
b) solicitantul prevazut la art. 6 lit. c), numai prin modalitate indirecta, prin depunerea cererii de inscriere la un instalator validat de catre Autoritate, conform cap. III „Participarea la Program prin modalitate indirecta”;
c) instalatorul depune la sediul Autoritatii, in cadrul sesiunii de finantare stabilite de Autoritate, cerere de inscriere in vederea validarii participarii la Program, conform cap. III „Participarea la Program prin modalitate indirecta”.

Capitolul II – Participarea la Program prin modalitate directa

Articolul 8 – Eligibilitatea solicitantului
(1) Pentru a participa la Program prin modalitate directa, solicitantul trebuie sa indeplineasca cumulativ o serie de criterii de eligibilitate.
(2) Solicitantul, operator economic, composesorat sau ocol silvic, trebuie sa intruneasca criteriile prevazute in Manualul de operare al Fondului pentru mediu – editia octombrie 2008, Partea I „Generalitati” – Criterii de eligibilitate referitoare la solicitant – Operatori economici.
(3) Solicitantul, unitate administrativ-teritoriala, trebuie sa intruneasca criteriile prevazute in Manualul de operare al Fondului pentru mediu – editia octombrie 2008, Partea I „Generalitati” – Criterii de eligibilitate referitoare la solicitant – Unitati administrativ-teritoriale.
(4) Solicitantul, institutie de invatamant, trebuie sa intruneasca criteriile prevazute in Manualul de operare al Fondului pentru mediu – editia octombrie 2008, Partea I „Generalitati” – Criterii de eligibilitate referitoare la solicitant – Unitati si institutii de invatamant. In plus, trebuie sa detina in proprietate, concesiune sau administrare imobilul pe/in care se implementeaza proiectul.
(5) Pentru unitatile de invatamant, cererile de finantare sunt depuse de catre unitatile administrativ-teritoriale.

Articolul 9 – Suma prevazuta
(1) Alocarea din Fondul pentru mediu a sumei necesare finantarii proiectelor solicitantilor care participa la Program prin modalitate directa se face anual, in limita sumei totale alocate Programului.
(2) Pentru anul 2009, suma prevazuta este de 120.000 mii lei.

Articolul 10 – Sesiunea de finantare
(1) Solicitantul care indeplineste cumulativ conditiile prevazute la art. 8 poate depune cerere de finantare in cadrul sesiunilor organizate anual de Autoritate.
(2) Pentru anul 2009, prima sesiune de finantare se organizeaza in perioada 3-28 noiembrie 2008.
(3) Cererea de finantare si documentatia anexata, legata, paginata si opisata, se depun intr-un singur exemplar, in plic sigilat, la registratura Autoritatii, la adresa: Administratia Fondului pentru mediu, municipiul Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 294, corp A, sectorul 6, cod postal 060031.
(4) Documentele prevazute la alin. (3) pot fi transmise prin posta, cu confirmare de primire, cu conditia ca data de expediere, evidentiata prin stampila postei, sa nu depaseasca data-limita de depunere aferenta sesiunii de finantare.
(5) Pe plic trebuie inscrise in mod obligatoriu urmatoarele informatii:
a) denumirea si adresa completa a expeditorului (solicitantului);
b) titlul: „Programul de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului”;
c) mentiunea „Participare prin modalitate directa”;
d) sesiunea de finantare.
(6) Documentatia continand stersaturi, ilizibila, incompleta sau neconforma cu realitatea atrage respingerea cererii de finantare.

Articolul 11 – Documentele obligatorii care insotesc cererea de finantare
Solicitantul care participa la Program prin modalitate directa depune alaturi de cererea de finantare urmatoarele documente:
a) solicitantul operator economic, composesorat sau ocol silvic: documentele prevazute in Manualul de operare al Fondului pentru mediu – editia octombrie 2008, Partea a II-a „Procedura finantarii proiectelor – Anexa 1”, formular nr. 2 „Documente necesare pentru solicitarea finantarii”;
b) solicitantul unitate administrativ-teritoriala: documentele prevazute in Manualul de operare al Fondului pentru mediu – editia octombrie 2008, Partea a II-a „Procedura finantarii proiectelor – Anexa 1”, formular nr. 3 „Documente necesare pentru solicitarea finantarii”;
c) solicitantul institutie de invatamant: documentele prevazute in Manualul de operare al Fondului pentru mediu – editia octombrie 2008, Partea a II-a „Procedura finantarii proiectelor – Anexa 1”, formular nr. 3 „Documente necesare pentru solicitarea finantarii”.

Articolul 12 – Procedura finantarii proiectelor
(1) Finantarea proiectelor se realizeaza in conformitate cu procedura prevazuta in Manualul de operare al Fondului pentru mediu – editia octombrie 2008, Partea a II-a „Procedura finantarii proiectelor”, si consta in:
a) analiza si evaluarea cererilor de finantare;
b) perfectarea, semnarea contractului pentru finantare si acordarea finantarii;
c) implementarea si monitorizarea proiectelor finantate;
d) raportul final;
e) pastrarea documentelor privind finantarea proiectelor.
(2) Contractul-cadru pentru finantare nerambursabila pentru beneficiarii care participa la Program prin modalitate directa este prevazut in anexa nr. 9.

Articolul 13 – Termenul de realizare a proiectului
Termenul de realizare a proiectului nu poate depasi 12 luni de la data incheierii contractului pentru finantare cu Autoritatea.

Articolul 14 – Eligibilitatea proiectului si a cheltuielilor
(1) Este eligibil proiectul care prevede inlocuirea sau completarea sistemului clasic de incalzire cu un sistem nou, care utilizeaza energie solara, energie geotermala sau energie eoliana ori un alt sistem nou, care conduce la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului.
(2) Cheltuielile eligibile care sunt finantate de Autoritate corespund criteriilor de eligibilitate pentru categoria de proiecte „k – cresterea productiei de energie din surse regenerabile”, in conformitate cu prevederile Manualului de operare al Fondului pentru mediu – editia octombrie 2008, Partea I „Generalitati” – Criterii de eligibilitate referitoare la cheltuieli.

Capitolul III – Participarea la Program prin modalitate indirecta

Articolul 15 – Eligibilitatea solicitantului
(1) Pentru a participa la Program prin modalitate indirecta, solicitantul trebuie sa indeplineasca cumulativ o serie de criterii de eligibilitate.
(2) Solicitantul, persoana fizica, trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii:
a) indiferent de cetatenia, domiciliul sau resedinta sa, trebuie sa detina in proprietate, concesiune sau locatiune, in Romania, imobilul pe/in care se instaleaza sistemul sau unitatea de proprietate individuala in care se instaleaza sistemul;
b) sa actioneze in nume propriu;
c) sa sustina contributia proprie.
(3) Solicitantul, asociatie de locatari, trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii:
a) membrii asociatiei de locatari sa detina in proprietate sau locatiune unitati de proprietate individuala din condominiul pe/in care se instaleaza sistemul;
b) sa actioneze in nume propriu;
c) sa sustina contributia proprie.
(4) Solicitantul, organizatie neguvernamentala, trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii:
a) sa fie persoana juridica romana;
b) sa detina in proprietate/concesiune/locatiune/administrare imobilul pe/in care se instaleaza sistemul sau unitatea de proprietate individuala in care se instaleaza sistemul;
c) sa actioneze in nume propriu;
d) sa sustina contributia proprie;
e) sa nu se afle in procedura de dizolvare sau lichidare.
(5) Prin asociatie de locatari se intelege si asociatia de proprietari.

Articolul 16 – Inscrierea in Program a solicitantilor
(1) Solicitantul care indeplineste criteriile de eligibilitate prevazute la art. 15 se inscrie la un singur instalator validat, dar numai dupa publicarea pe site-ul Autoritatii a listei instalatorilor validati, completand si depunand in acest sens o cerere de inscriere, conform modelului prevazut in anexa nr. 1.
(2) Instalatorul validat, care a incheiat contract pentru finantare cu Autoritatea, elibereaza solicitantului nota de acceptare, conform modelului prevazut in anexa nr. 2.
(3) Nota de acceptare eliberata solicitantului asigura accesul acestuia la Program.
(4) Inscrierea solicitantului si eliberarea notei de acceptare se fac in limita sumei contractate de catre instalatorul validat cu Autoritatea.
(5) Responsabilitatea inscrierii solicitantilor in Program revine in exclusivitate instalatorului validat.
(6) Autoritatea nu emite solicitantilor aprobari, adeverinte, acorduri, avize, autorizatii sau alte documente, in vederea achizitionarii si instalarii sistemelor in cadrul Programului.

Articolul 17 – Documentele obligatorii care trebuie depuse de solicitanti
(1) Solicitantul inscris la un instalator validat pune la dispozitia acestuia documentele necesare achizitionarii sistemului si desfasurarii lucrarilor de instalare a sistemului.
(2) Solicitantul, persoana fizica, depune:
a) actul de identitate, in copie;
b) actul de proprietate, contractul de concesiune ori contractul de locatiune, dupa caz, a imobilului sau a unitatii de proprietate individuala, in copie legalizata;
c) actul autentificat de notarul public, prin care proprietarul concedent sau proprietarul locator isi exprima acordul privind efectuarea lucrarilor de instalare a sistemului, daca este cazul;
d) documentul care atesta o situatie particulara: casatorie, desfacerea casatoriei, schimbarea numelui si/sau a prenumelui etc., daca este cazul, in copie.
(3) Solicitantul, asociatie de locatari, depune:
a) statutul asociatiei, in copie;
b) documentul care atesta dobandirea personalitatii juridice, daca este cazul, in copie legalizata;
c) certificatul de inregistrare fiscala, daca este cazul, in copie;
d) procesul-verbal al adunarii generale in care a fost ales presedintele asociatiei, in original sau copie legalizata;
e) hotararea adoptata in adunarea generala a asociatiei, cu acordul majoritatii membrilor, care sa cuprinda: decizia privind participarea la Program, persoana desemnata sa reprezinte asociatia in relatia cu instalatorul, sa semneze contractul cu acesta, sa semneze facturile si alte documente etc. si decizia privind sustinerea contributiei proprii cu indicarea clara a surselor financiare, in original sau copie legalizata;
f) procura notariala prin care este imputernicita persoana care va actiona si va incheia acte juridice in numele si pe seama asociatiei de locatari, in vederea achizitionarii si instalarii sistemului in cadrul Programului, daca asociatia nu este reprezentata de un presedinte;
g) lista proprietarilor/locatarilor si destinatia spatiilor, in copie.
(4) Solicitantul, organizatie neguvernamentala, depune:
a) actul de infiintare a organizatiei, cu toate modificarile si completarile ulterioare, in copie;
b) hotararea adoptata de organul de decizie al organizatiei, care sa cuprinda: decizia privind participarea la Program, persoana desemnata sa reprezinte organizatia in relatia cu instalatorul, sa semneze contractul cu acesta, sa semneze facturile si alte documente etc. si decizia privind sustinerea contributiei proprii cu indicarea clara a surselor financiare, in original sau copie legalizata;
c) procura notariala prin care este imputernicita persoana, alta decat reprezentantul legal, care va actiona si va incheia acte juridice in numele si pe seama organizatiei, in vederea achizitionarii si instalarii sistemului in cadrul Programului;
d) certificatul de inregistrare fiscala, in copie;
e) certificatul eliberat, la cerere, de catre instanta competenta, care atesta ca organizatia nu a fost radiata din Registrul asociatiilor si fundatiilor, in original;
f) documentul care atesta calitatea de proprietar/ concesionar/administrator/locatar al imobilului pe/in care se instaleaza sistemul sau al unitatii de proprietate individuala in care se instaleaza sistemul, in original sau copie legalizata;
g) actul autentificat de notarul public, prin care proprietarul concedent, proprietarul-locator sau proprietarul care a dat spre administrare imobilul ori unitatea de proprietate individuala isi exprima acordul privind efectuarea lucrarilor de instalare a sistemului, dupa caz;
(5) Instalatorul validat garanteaza comercializarea si instalarea sistemului, numai daca:
a) solicitantul prezinta documentele obligatorii;
b) locatia si amplasamentul propuse de solicitant permit instalarea sistemului;
c) solicitantul achita contributia proprie.

Articolul 18 – Suma prevazuta
(1) Alocarea din Fondul pentru mediu a sumei necesare finantarii proiectelor solicitantilor care participa la Program prin modalitate indirecta se face anual, in limita sumei totale alocate Programului.
(2) Pentru anul 2009, suma prevazuta este de 400.000 mii lei.

Articolul 19 – Eligibilitatea instalatorului
Pentru a se inscrie, in vederea validarii, in Program, instalatorul trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa fie persoana juridica romana si obiectul de activitate principal sau secundar sa corespunda grupei CAEN 432 – Lucrari de instalatii electrice si tehnico-sanitare si alte lucrari de instalatii pentru constructii;
b) sa functioneze si sa aiba activitate economica de cel putin 6 luni la data depunerii cererii de inscriere;
c) sa aiba indeplinite obligatiile de plata a taxelor, impozitelor si contributiilor catre bugetul general consolidat, bugetele locale, Fondul pentru mediu;
d) sa aiba deschis la Trezoreria Statului contul 50.70.24 „Disponibil din sume alocate din Fondul de mediu reprezentand finantare sau cofinantare nerambursabila a proiectelor pentru protectia mediului”;
e) sa nu fie insolvabil, in stare de reorganizare judiciara sau faliment, in incetare de plati ori in stare de insolventa, sa nu aiba suspendate activitatile economice sau sa nu se afle in situatii similare;
f) sa nu faca obiectul unei proceduri legale in justitie pentru situatiile prevazute la lit. e), precum si pentru orice alta situatie similara;
g) sa nu sponsorizeze activitati cu efect negativ asupra mediului;
h) sa declare, prin reprezentantul sau legal, ca sistemele comercializate si instalate in cadrul Programului corespund reglementarilor de punere pe piata;
i) sa declare, prin reprezentantul sau legal, ca isi asuma responsabilitatea pentru solutiile tehnice adoptate in cadrul Programului;
j) sa declare, prin reprezentantul sau legal, ca acorda garantie si asigura lucrari de service atat sistemului instalat, cat si lucrarilor de instalare a sistemului, pentru un termen de cel putin 3 ani de la data instalarii in cadrul Programului.

Articolul 20 – Sesiunea de finantare
(1) Instalatorul care intruneste conditiile prevazute la art. 19 poate depune cerere de inscriere in vederea validarii, in cadrul sesiunii organizate anual de Autoritate.
(2) Pentru anul 2009, sesiunea de depunere a cererilor de inscriere se organizeaza in perioada 3-28 noiembrie 2008.
(3) Instalatorul depune un dosar care cuprinde urmatoarele documente:
a) cererea de inscriere in vederea validarii in Program, conform modelului prevazut in anexa nr. 3, in original;

b) cererea de finantare, conform modelului prevazut in anexa nr. 4, in original;

c) certificatul de inregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului, impreuna cu toate anexele, in copie;
d) procura notariala prin care reprezentantul legal al instalatorului imputerniceste persoana care il reprezinta in relatia cu Autoritatea, inclusiv la momentul semnarii contractului pentru finantare, daca este cazul;
e) certificatul constatator emis de Oficiul National al Registrului Comertului, valabil la data depunerii cererii, din care sa rezulte: datele de identificare, capitalul social, obiectul principal de activitate si activitatile secundare de activitate, administratorii, actionarii/asociatii si situatia juridica, in original;
f) certificatele de atestare fiscala si certificatul fiscal, valabile la data depunerii cererii de inscriere, care sa ateste faptul ca instalatorul nu are datorii la bugetul general consolidat si la bugetele locale, in original;
g) certificatul de cazier fiscal, valabil la data depunerii cererii de inscriere, in original;
h) certificatul de atestare privind obligatiile de plata la Fondul pentru mediu, in original;
i) formularul de raportare contabila la incheierea ultimului exercitiu financiar, vizat de organele teritoriale de specialitate ale Ministerului Economiei si Finantelor, insotit de raportul administratorilor si al comisiei de cenzori sau raportul de audit, dupa caz, precum si formularul de raportare contabila semestriala, vizat de organele teritoriale de specialitate ale Ministerului Economiei si Finantelor, insotit de ultima balanta de verificare lunara, aferenta anului in curs;
j) declaratia reprezentantului legal al instalatorului privind zona geografica unde acesta poate instala sisteme de incalzire care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului;
k) proiectul, conform modelului prevazut in anexa nr. 5, in original.
(4) Anterior incheierii contractului pentru finantare, instalatorul prezinta originalele documentelor depuse in copie la dosar pentru ca acestea sa fie certificate „conform cu originalul” de catre personalul Autoritatii.
(5) Cererea de inscriere, insotita de cererea de finantare si documentatia anexata, legata, paginata si opisata, se depune intr-un singur exemplar, in plic sigilat, la registratura Autoritatii, la adresa: Administratia Fondului pentru mediu, municipiul Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 294, corp A, sectorul 6, cod postal 060031.
(6) Documentele prevazute la alin. (5) pot fi transmise prin posta, cu confirmare de primire, cu conditia ca data de expediere, evidentiata prin stampila postei, sa nu depaseasca data-limita de depunere aferenta sesiunii de finantare.
(7) Pe plic trebuie inscrise in mod obligatoriu urmatoarele informatii:
a) denumirea si adresa completa a expeditorului;
b) titlul: „Programul de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului”;
c) mentiunea „Participare prin modalitate indirecta”;
d) sesiunea de depunere.
(8) Documentatia continand stersaturi, ilizibila, incompleta sau neconforma cu realitatea atrage nevalidarea instalatorului.

Articolul 21 – Validarea instalatorului
(1) Validarea instalatorului consta in analiza si evaluarea cererii de inscriere, a cererii de finantare si a documentatiei anexate depuse de catre acesta.
(2) In vederea validarii instalatorului inscris, prin dispozitie a presedintelui Autoritatii, la propunerea directorului Directiei proiecte, se numeste Comisia de validare, constituita din personal din cadrul Autoritatii.
(3) Comisia de validare verifica, pe baza documentelor prezentate, indeplinirea de catre instalator a conditiilor prevazute la art. 19 si art. 20 alin. (3), completand fisa de evaluare a eligibilitatii, al carei model este prevazut in anexa nr. 6.
(4) In baza propunerii Comisiei de validare, Comitetul director al Autoritatii valideaza instalatorul sau respinge cererea de inscriere a acestuia, in termen de 15 zile de la data inchiderii sesiunii de finantare.
(5) Instalatorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 19 si art. 20 alin. (3) este validat sa participe la Program.
(6) Lista instalatorilor validati si suma acordata fiecaruia se publica pe site-ul Autoritatii in termen de 3 zile lucratoare de la data inchiderii perioadei de validare.

Articolul 22 – Suma acordata instalatorului
(1) Un instalator nu poate solicita pentru proiectul propus, sub sanctiunea nulitatii cererii de finantare, mai mult decat suma prevazuta la art. 18 alin. (2).
(2) In conditiile in care suma totala solicitata prin proiectele propuse de catre instalatorii validati depaseste suma prevazuta la art. 18 alin. (2), Comitetul director al Autoritatii va proceda, in termenul prevazut la art. 21 alin. (4), la distribuirea acesteia intre instalatorii validati, prin aplicarea unui coeficient de proportionalitate obtinut din raportul dintre suma prevazuta la art. 18 alin. (2) si suma solicitata de catre fiecare instalator validat.

Articolul 23 – Perfectarea si acordarea finantarii
(1) Contractul-cadru pentru finantare nerambursabila incheiat intre Autoritate si instalatorul validat este prevazut in anexa nr. 7.
(2) Contractul pentru finantare este valabil pana la data de 12 decembrie a fiecarui an, inclusiv.
(3) Autoritatea si instalatorul stabilesc planificarea temporala a implementarii proiectului aprobat si acordarea finantarii.
(4) Finantarea este utilizata numai dupa indeplinirea tuturor conditiilor de intrare in vigoare a contractului pentru finantare prevazute in cuprinsul sau si numai in termenul de valabilitate al acestuia.
(5) Autoritatea nu acorda plati in avans, nu efectueaza plati pe baza facturilor proforme emise de catre instalatori, nu efectueaza plati pentru facturile reprezentand avansuri in baza conventiilor/intelegerilor incheiate intre instalatori si beneficiari.
(6) Finantarea acordata de Autoritate se scade de catre instalatorul validat din valoarea cheltuielilor eligibile care urmeaza a fi incasata de la beneficiar.
(7) In factura de achizitie si instalare a sistemului va fi evidentiat pretul de comercializare si instalare a acestuia si, distinct, se va face mentiunea „Suma de …………….. lei se suporta de catre Administratia Fondului pentru mediu, prin Programul de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului”. In cuprinsul facturii, sub rubrica „Total de plata” se inscrie textul „Diferenta de plata beneficiar” si se mentioneaza suma ramasa de achitat de catre beneficiar.
(8) Decontarea sumei catre instalatorul validat se face in baza contractului pentru finantare si a cererii de tragere, conform modelului prevazut in anexa nr. 8.
(9) Decontarea sumei catre instalatorul validat se face lunar sau trimestrial, prin virament in contul de trezorerie al acestuia, pe baza cererii de tragere prevazute la alin. (8), care se depune la Autoritate, la care se anexeaza:
a) lista beneficiarilor si a sistemelor instalate aferente, semnata si stampilata de catre reprezentantul legal al instalatorului validat, care contine datele de identificare a beneficiarilor (persoana fizica: numele si prenumele, codul numeric personal, tipul, seria si numarul actului de identitate, domiciliul/resedinta, numarul de telefon; asociatie de locatari: denumirea si adresa completa ale asociatiei, codul de identificare fiscala, numele, prenumele si numarul de telefon ale presedintelui asociatiei, numele, prenumele si numarul de telefon ale persoanei imputernicite; organizatie neguvernamentala: denumirea completa, sediul, codul de identificare fiscala, numele, prenumele si numarul de telefon ale reprezentantului legal, numele, prenumele si numarul de telefon ale persoanei imputernicite) si datele de identificare a sistemelor instalate (tip, model, varianta, producator, an fabricatie, serie si numar de identificare sau codul, seria si numarul certificatului de garantie, seria si numarul certificatului de calitate si conformitate, adresa la care a fost instalat sistemul, data punerii in functiune);
b) facturile emise beneficiarilor, aferente achizitionarii si instalarii sistemelor, in copie si in original (originalul se restituie);
c) procesele-verbale de receptie a lucrarilor de instalare efectuate, semnate si stampilate, dupa caz, de beneficiari, in copie si in original (originalul se restituie).
(10) Documentele mentionate la art. 17 raman spre pastrare si arhivare la instalatorul validat.
(11) Instalatorul validat completeaza lista beneficiarilor cu datele de identificare ale acestora si datele de identificare ale sistemelor instalate mentionate la alin. (9) si raspunde de realitatea datelor inscrise in aceasta; lista se depune la Autoritate, semnata si stampilata pe fiecare fila de catre reprezentantul legal, precum si in format electronic.
(12) Autoritatea poate solicita oricand documentele prevazute la art. 17 pentru verificarea/confruntarea datelor inscrise in lista beneficiarilor si a sistemelor instalate aferente, prezentata de catre instalatorul validat.
(13) Ultima cerere de tragere se depune la Autoritate pana la data de 25 noiembrie a fiecarui an, inclusiv.
(14) Pana la data de 5 decembrie, Autoritatea analizeaza documentele prevazute la alin. (9) lit. a), iar decontarea sumei catre instalatorul validat se face pana la data de 12 decembrie.

Articolul 24 – Termenul de realizare a proiectului
(1) Pentru solicitantii care aplica prin modalitate indirecta, Programul se desfasoara anual, in perioada 5 ianuarie-5 decembrie.
(2) Pentru instalatorul validat, termenul de realizare a proiectului nu poate depasi 11 luni, respectiv data de 5 decembrie a fiecarui an.
(3) Costurile eligibile ale lucrarii de instalare neinitiate sau initiate dar nefinalizate la data de 5 decembrie din culpa instalatorului validat sunt suportate in intregime de catre acesta, alaturi de costurile eligibile de achizitie a sistemului, in proportia in care ar fi fost finantate de Autoritate.

Articolul 25 – Eligibilitatea proiectului si a cheltuielilor
(1) Este eligibil proiectul care prevede inlocuirea sau completarea sistemului clasic de incalzire cu un sistem nou, care utilizeaza energie solara, energie geotermala sau energie eoliana ori un alt sistem nou, care conduce la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului.
(2) Sunt considerate cheltuieli eligibile:
a) costurile privind achizitia sistemului;
b) costurile privind instalarea sistemului, inclusiv manopera aferenta;
c) costurile privind efectuarea verificarilor, probelor si incercarilor, inclusiv manopera aferenta;
d) costurile privind punerea in functiune a sistemului, inclusiv manopera aferenta;
e) cheltuielile legate de proiectare, antemasuratori, expertiza/evaluare tehnica, energetica, numai daca sistemul a fost instalat si receptionat, precum si alte cheltuieli conexe;
f) taxa pe valoarea adaugata.
(3) Nu sunt eligibile:
a) cheltuielile efectuate anterior incheierii contractului pentru finantare;
b) cheltuielile efectuate in regie proprie;
c) cheltuielile privitoare la emiterea acordurilor, avizelor si autorizatiilor;
d) cheltuielile cu orice fel de amenda sau cheltuielile de judecata generate de lucrarile de instalare a sistemului;
e) comisioanele bancare, dobanzile, penalitatile si alte cheltuieli similare;
f) cheltuielile pentru asigurarea utilitatilor necesare functionarii sistemelor: apa, energie electrica etc.

Capitolul IV – Dispozitii finale

Articolul 26 – Publicarea informatiilor relevante privind programul
(1) Toate datele, informatiile, instructiunile, comunicatele si alte documente relevante in legatura cu Programul se publica pe site-ul Autoritatii, www.afm.ro, la sectiunea „Informatii privind Programul de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului”.
(2) Singurele informatii si instructiuni valabile prezentate in mass-media referitoare la Program sunt cele transmise sub forma de comunicate de presa din partea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile si a Administratiei Fondului pentru Mediu.

Articolul 27 – Reguli de publicitate
(1) Beneficiarul finantarii care a participat la Programul prin modalitate directa este obligat sa inscriptioneze sistemul cu sintagma „FINANTAT DIN FONDUL PENTRU MEDIU”.
(2) Orice demers publicitar efectuat de catre instalatorul validat cu privire la proiectul propus, in orice forma si in orice mediu, trebuie sa specifice ca acesta este realizat in cadrul Programului de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, derulat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile si finantat prin Administratia Fondului pentru Mediu.

Articolul 28 – Anexele la ghidul de finantare
Anexele nr. 1-9 fac parte integranta din prezentul ghid de finantare.


ANEXA Nr. 1 la ghidul de finantare

Nr. de inregistrare ....../.........                    Nr. de inregistrare ....../............
(in cazul asociatiilor de locatari si ONG-urilor)       (la instalator) 

CERERE DE INSCRIERE A SOLICITANTULUI

Subsemnatul, …………………………………………., posesor al actului de identitate tip…………. seria ……. nr. …………………, eliberat de …………………………….. la data de ………………., C.N.P. …………………………………………….., domiciliat in localitatea ……………………………………………….., str. ……………………………………… nr. ……., bl. ……, sc. ……., et. ……, ap. ……, judetul/ sectorul ……….., telefon ……………., fax ………………., e-mail …………………………….., in calitate de proprietar/concesionar/locatar al imobilului/unitatii imobiliare individuale situat/situate la adresa: ……………………………………………..,
solicit,
Asociatia de locatari/ONG: …………………………………………., cu sediul in localitatea ………………………………………………, str. …………………………. nr. ……, bl. ….., sc. ……, et. …, ap. ……, judetul/sectorul …………………………………………, telefon ……………………….., fax …………………………….., e-mail ……………………………., C.I.F. ………………………, cont deschis la ……………………………………………., in calitate de proprietar/concesionar/administrator/locatar al imobilului/unitatii imobiliare individuale situat/situate la adresa: …………………………, reprezentata de …………………………………………………, in calitate de reprezentant legal/imputernicit, posesor al actului de identitate tip ……………………… seria …… nr. …………………………, eliberat de …………………… la data de …………………………., C.N.P. …………………………………………., domiciliat in localitatea …………………………………………………………., str. ……………………. nr. ……., bl. ….., sc. ……, et. ….., ap. ……., judetul/sectorul ………………………………………, telefon ……………………., fax ………….., e-mail ………….., care se identifica si prin documentul de atestare a calitatii invocate: ……………………………………………., solicita inscrierea in cadrul Programului de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului la Societatea Comerciala ………………………………… si eliberarea notei de acceptare de catre aceasta, in calitate de instalator validat, in vederea achizitionarii si instalarii unui sistem de incalzire tip: ……………………; model/varianta: ………………………….; producator: ………………………………; avand urmatoarele caracteristici tehnice: ……………….. si compus din: ……………… .
Subsemnatul,……………………………………, in calitate de solicitant,
sau
Subsemnatul, ………………………………………………., reprezentant legal/imputernicit al solicitantului ……………………………………….,
am luat cunostinta de prevederile Ghidului de finantare a Programului de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului.
Declar pe propria raspundere ca, din momentul eliberarii notei de acceptare, voi depune toate diligentele necesare indeplinirii in timp util a conditiilor cerute pentru achizitionarea si instalarea sistemului de incalzire, inclusiv consultarea instalatorului validat in ceea ce priveste solutia tehnica optima care se poate adopta in cadrul proiectului de instalare propus.
Declar pe propria raspundere ca nu m-am inscris/asociatia sau organizatia pe care o reprezint nu s-a inscris la un alt instalator validat, in vederea achizitionarii si instalarii unui sistem de incalzire pe/in acelasi/aceeasi condominiu/imobil/unitate imobiliara individuala.
Data Solicitant,………………………………. ……………………………………………. L.S. (in cazul asociatiilor de locatari sau ONG-urilor)

Observatii:
1. Cererea de inscriere a solicitantului se depune la instalatorul validat, in original, inregistrata, semnata si stampilata, dupa caz.
2. In baza celor mentionate in cererea de inscriere a solicitantului, instalatorul validat elibereaza in aceeasi zi nota de acceptare.

ANEXA Nr. 2 la ghidul de finantare

Datele de identificare a instalatorului validat
………………………………………………………….
Nr. de inregistrare ………………………./………………………….
(se completeaza la eliberarea notei de acceptare solicitantului)

NOTA DE ACCEPTARE

I. Inscrierea si accesul la Programul de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului a solicitantului
Prin prezenta, confirmam inscrierea si accesul la Programul de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului a solicitantului:
a) domnul/doamna ……………………………………………….., posesor/posesoare al/a actului de identitate tip ……….. seria ……. nr. ……………………., eliberat de …………………………… la data de ……………………………………., C.N.P…………………………………………., domiciliat/domiciliata in localitatea ………………………………….., str. ………………….. nr. ……., bl. ……, sc. ……., et. ……, ap. ……., judetul/sectorul ………………………………., telefon ……………………., fax ……………………………., e-mail …………………………….., in calitate de proprietar/concesionar/locatar al imobilului/unitatii imobiliare individuale situat/situate la adresa: ……………………………………….,
b) asociatia de locatari/ONG: ………………………………………., cu sediul in localitatea ………………………………………………, str. …………………… nr. ……., bl. ……, sc. ……., et. ……, ap. ……., judetul/sectorul …………, telefon ……………….., fax …………………….., e-mail ………………………………, C.I.F. …………………………………………………, cont deschis la ……………………………………….., in calitate de proprietar/concesionar/administrator/locatar al imobilului/unitatii imobiliare individuale situat/situate la adresa: …………………………………………………………….., reprezentata de ……………………………, in calitate de reprezentant legal/imputernicit, posesor al actului de identitate tip ……… seria ……. nr. …………, eliberat de ………………. la data de ………………, C.N.P. ………………, domiciliat in localitatea …………………….., str. …………………… nr. ……., bl. ……, sc. ……., et. ……, ap. ……., judetul/sectorul …………………., telefon …………….., fax ………………., e-mail ………………………, care se identifica si prin documentul de atestare a calitatii invocate: ………………………

II. Conditii de garantare a achizitionarii si instalarii sistemului
Prin prezenta, garantam solicitantului prevazut la pct. I lit. a)/b) achizitionarea sistemului de incalzire tip: ………………..; model/varianta: …………………..; producator: ……………….; caracteristici tehnice: …………………………………………..; compus din: …………………….., si instalarea acestuia la adresa propusa, numai daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
– a prezentat documentele obligatorii;
– locatia si amplasamentul propuse de catre solicitant permit instalarea sistemului;
– a achitat contributia proprie.

III. Declaratia pe propria raspundere a solicitantului
Subsemnatul, ………………………………………………………, in calitate de solicitant/reprezentant legal/imputernicit al solicitantului ……………………………., am luat cunostinta de prevederile Codului penal privind falsul in declaratii si declar pe propria raspundere ca nu m-am inscris sau asociatia/organizatia pe care o reprezint nu s-a inscris la un alt instalator validat, in vederea achizitionarii si instalarii unui sistem pe/in acelasi/aceeasi condominiu, imobil sau unitate imobiliara individuala. Declar ca datele inscrise in prezenta nota de acceptare sunt verificate si corespund celor prezentate de mine si am fost informat cu privire la conditiile de garantare a achizitionarii si instalarii sistemului de incalzire.

    Semnatura autorizata a reprezentantului instalatorului validat                             Solicitant,    
......................................................           ......................................................
                             L.S.                                    L.S. (in cazul asociatiilor de locatari sau ONG-urilor) 

IV. Indeplinirea conditiilor de catre solicitant

Confirmam prezentarea integrala a documentelor obligatorii.
Data ………………….

Semnatura autorizata a reprezentantului instalatorului validat
………………………
L.S.
Confirmam ca locatia si amplasamentul propuse de catre solicitant permit instalarea sistemului.
Data ………………….
Semnatura autorizata a reprezentantului instalatorului validat
………………………
L.S.

Confirmam achitarea contributiei proprii in valoare de ……………. lei, drept care a fost emis solicitantului documentul fiscal tip …………………. seria …… nr. …………………. .
Data ………………….

              Semnatura autorizata                    Am primit documentul fiscal indicat mai sus.a reprezentantului instalatorului validat
                          Solicitant,.........................................    .......................................................
                  L.S.                       L.S. (in cazul asociatiilor de locatari sau ONG-urilor) 

V. Mentiuni:
……………………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………….

              Semnatura autorizata                           Am luat cunostinta de mentiuni.
a reprezentantului instalatorului validat                          Solicitant,.........................................
    .......................................................                  L.S.                       
L.S. (in cazul asociatiilor de locatari sau ONG-urilor) 

Observatie:
Nota de acceptare se elibereaza solicitantului la inscriere, se pastreaza de catre acesta si este utilizata in relatia cu instalatorul validat.
La finalizarea lucrarilor de instalare a sistemului, nota de acceptare este predata instalatorului validat, care o ataseaza la dosarul beneficiarului.

ANEXA Nr. 3 la ghidul de finantare

    Datele de identificare a instalatorului                        Nr. de inregistrare la Administratia Fondului
.........................................................        pentru Mediu .........../................
Nr. de inregistrare ............/........................ 

CERERE DE INSCRIERE A INSTALATORULUI

Denumirea solicitantului (instalatorului) …………………………….
Forma juridica de organizare ………………………………………..
Nr. de inregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului …/…./……., C.I.F…………………….., cont nr. ……………….,
deschis la Trezoreria ………………………………………………….
Adresa sediului social:
str. ………………………………….. nr. ……., bl. ……, sc. ……., et. ……, ap. ……., localitatea ……………………………………….., judetul/sectorul …………………………………, telefon ………………………………., fax …………………………., e-mail ………………………………..
Reprezentant legal/imputernicit, …………………………………….., posesor al B.I./C.I./pasaportului seria ……. nr. ……………………., eliberat/eliberata de…………………………….., CNP …………………………., domiciliat in …………………………………………………………………
Solicitam inscrierea in Programul de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului.
Subsemnatul, …………………., in calitate de reprezentant legal al ……………………………, declar pe propria raspundere, sub sanctiunile aplicate faptei de fals in declaratii, urmatoarele:
a) societatea comerciala are obiectul de activitate principal/secundar ”……………………….”, cod CAEN …………………………..;
b) societatea comerciala nu este insolvabila, in stare de reorganizare judiciara sau faliment, in incetare de plati ori in stare de insolventa, nu are suspendate activitatile economice si nu se afla in situatii similare;
c) societatea comerciala nu face obiectul unei proceduri legale in justitie pentru situatiile prevazute la lit. a), precum si pentru orice alta situatie similara;
d) societatea comerciala nu are obligatii exigibile de plata la bugetul general consolidat, bugetele locale, Fondul pentru mediu;
e) societatea comerciala nu sponsorizeaza activitati cu efect negativ asupra mediului;
f) societatea comerciala vinde si instaleaza sisteme de incalzire care corespund reglementarilor de punere pe piata;
g) societatea comerciala isi asuma intreaga responsabilitate pentru solutiile tehnice adoptate;
h) societatea comerciala acorda garantie si asigura lucrari de service atat sistemului instalat, cat si lucrarilor de instalare a sistemului, pentru un termen de cel putin ……… ani de la data instalarii;
i) societatea comerciala poate instala sisteme de incalzire care utilizeaza energie solara/energie geotermala/energie eoliana/alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, in urmatoarele zone:
……………………………………………………………………………………………………………….
j) nu am furnizat informatii false in documentele prezentate.
Subsemnatul imi asum raspunderea tuturor informatiilor continute in prezenta cerere si in toate celelalte formulare si documente depuse, inclusiv documentele financiare, garantez ca datele furnizate sunt actuale, reale si corecte si declar ca am luat cunostinta de prevederile Codului penal privind falsul in declaratii.
Neindeplinirea conditiilor de mai sus ori prezentarea eronata sau falsa a acestor conditii va duce automat la respingerea cererii sau, ulterior, la returnarea integrala a sumei primite ca finantare nerambursabila in cadrul Programului mentionat mai sus, daca aceasta a fost acordata.
Subsemnatul autorizez prin prezenta orice institutie, societate comerciala, banca, alte persoane juridice sa furnizeze informatii reprezentantilor autorizati ai Administratiei Fondului pentru Mediu cu privire la orice aspect tehnic si financiar in legatura cu activitatea societatii pe care o reprezint.
Persoana de contact ……………………………………
Telefon ……………………………………………………….
In calitate de ………………………………………………..
Prin semnatura si stampila sa, solicitantul confirma ca a inteles si si-a insusit in intregime continutul cererii.
Reprezentant legal/imputernicit,
Numele si prenumele ……………………………………
Functia ……………………………………………………….
Semnatura ………………………………………………….
Data …………………………………………………………..
L.S.
Decizia Comitetului director al Administratiei Fondului pentru Mediu …………………………………………. (VALIDAT/RESPINS)
Presedinte,
Numele si prenumele ……………………………………
Semnatura ………………………………………………….
Data …………………………………………………………..

ANEXA Nr. 4 la ghidul de finantare


 
    Datele de identificare a instalatorului                             Nr. de inregistrare la Administratia
.......................................................      Fondului pentru Mediu .........../................
Nr. de inregistrare ............/...................... 

CERERE DE FINANTARE

Denumirea solicitantului (instalatorului) ……………………………..
Forma juridica de organizare …………………………………………
Nr. de inregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului ………/………../…………, C.I.F. ………………………………, cont nr. ……………., deschis la Trezoreria ………………………….
Adresa sediului social:
str. ……………………………… nr. ……., bl. ……, sc. ……., et. ……, ap. ……., localitatea ………………, judetul/sectorul ……………, telefon …………….., fax ……………….., e-mail ………………………………..
Reprezentant legal/imputernicit, …………………………………., posesor al B.I./C.I./pasaportului seria ……. nr. ……………………., eliberat/eliberata de ………………, CNP …………………………., domiciliat in …………………………………………………….., solicit finantarea nerambursabila cu suma de ………… lei a proiectului „Imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului prin inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme”.
Reprezentant legal/imputernicit,
Numele si prenumele ……………………………………
Functia ……………………………………………………….
Semnatura ………………………………………………….
Data …………………………………………………………..
L.S.

Aprobat de Administratia Fondului pentru Mediu:
Presedinte,
Numele si prenumele ……………………………………
Semnatura …………………………………………….
Director economic,
Numele si prenumele ……………………………………
Semnatura …………………………………………….
Director Directia proiecte,
Numele si prenumele ……………………………………
Semnatura …………………………………………….
Sef serviciu Directia proiecte,
Numele si prenumele ……………………………………
Semnatura …………………………………………….
Economist/Referent,
Numele si prenumele ……………………………………
Semnatura …………………………………………….

ANEXA Nr. 5 la ghidul de finantare

PROIECT
privind imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului prin inlocuirea
sau completarea sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care
utilizeaza energie solara, energie geotermala si
energie eoliana ori alte sisteme

A. Datele de identificare a societatii comerciale (instalatorului):
1. Denumirea completa a societatii comerciale ………………………….
2. Numarul de inregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului: ……………/……………/………………
3. Codul de inregistrare fiscala ……………………………………..
4. Forma juridica de organizare ………………………………………
5. Adresa societatii comerciale:
– adresa sediului social: str. …………………………………… nr. ……., localitatea …………….., judetul/sectorul ………………………., telefon ………………………….., fax ……………………………., e-mail ………………………., persoana de contact ……………………………….., telefon ………………………………………;
– adresa sediului operational: str. ……………………….. nr. ………., localitatea …………………, judetul/sectorul ………………………, telefon ……………………….., fax …………………………., e-mail ……………., persoana de contact: …………………., telefon ………………………;
– adresele punctelor de lucru care au legatura cu implementarea proiectului: str. …………………………………… nr. ………, localitatea ……………………………, judetul/sectorul ……………………………, telefon ……………., fax ………………, e-mail ……………….., persoana de contact: …………………, telefon ………………..
6. Forma de proprietate:
– forma de proprietate: privata [] publica [];
– procentul: privata ………. %, publica ………. %.
7. Domeniul de activitate al societatii comerciale (descrierea activitatilor – principala si secundara):

+------------------------------------------------------------------------------+
¦           Activitatea principala            ¦            Cod CAEN            ¦
+---------------------------------------------+--------------------------------¦
¦                                             ¦                                ¦
+---------------------------------------------+--------------------------------¦
¦            Activitatea secundara            ¦            Cod CAEN            ¦
+---------------------------------------------+--------------------------------¦
¦1.                                           ¦                                ¦
+---------------------------------------------+--------------------------------¦
¦2.                                           ¦                                ¦
+---------------------------------------------+--------------------------------¦
¦3.                                           ¦                                ¦
+---------------------------------------------+--------------------------------¦
¦...                                          ¦                                ¦
+------------------------------------------------------------------------------+ 

8. Cifra de afaceri ……………………..
8.1. Cifra totala de afaceri (pe ultimii 3 ani, daca este cazul, si estimat pe anul curent):
– anul …………………, valoarea …………………. lei;
– anul …………………, valoarea …………………. lei;
– anul …………………, valoarea …………………. lei;
– anul curent ………., valoarea …………………. lei.
8.2. Cifra de afaceri realizata pe piata romaneasca (pe ultimii 3 ani, daca este cazul, si estimat pe anul curent):
– anul …………………, valoarea …………………. lei;
– anul …………………, valoarea …………………. lei;
– anul …………………, valoarea …………………. lei;
– anul curent ………., valoarea …………………. lei.
9. Profit/Pierderi inregistrat/inregistrate pe piata romaneasca (pe ultimii 3 ani, daca este cazul, si estimat pe anul curent):
– anul …………………, valoarea …………………. lei;
– anul …………………, valoarea …………………. lei;
– anul …………………, valoarea …………………. lei;
– anul curent ………., valoarea …………………. lei.
10. Total active/pasive:
– anul precedent ……………… lei;
– anul curent …………………… lei.
11. Numarul si structura personalului:
Numarul total de salariati …………….., din care:
– personal direct productiv …………………………………………;
– personal administrativ si alte departamente ……………………..;
– personal de conducere …………………………………………….;
– personal care participa la realizarea proiectului ………………..
B. Descrierea activitatii curente a solicitantului:
1. Istoric al activitatii solicitantului ………………………………
1.1. Descrieti activitatea de baza desfasurata …………………………
1.2. Descrieti pe scurt activitatile secundare (auxiliare) desfasurate …………………………
2. Produsele/serviciile oferite de solicitant (precizati si aria geografica in care sunt comercializate/prestate): ………………..
3. Ponderi ale diferitelor tipuri de activitati in cifra de afaceri curenta:
………………………… %;
………………………… %.
4. Autorizatii, avize, acorduri, certificate necesare pentru proiect, daca este cazul:

+-------------------------------------------------------------------------------------+
¦Nr. ¦       Denumirea        ¦    Data eliberarii/expirarii    ¦ Institutia emitenta ¦
¦crt.¦                        ¦                                 ¦                     ¦
+----+------------------------+---------------------------------+---------------------¦
¦ 1. ¦                        ¦                                 ¦                     ¦
+----+------------------------+---------------------------------+---------------------¦
¦ 2. ¦                        ¦                                 ¦                     ¦
+----+------------------------+---------------------------------+---------------------¦
¦ 3. ¦                        ¦                                 ¦                     ¦
+----+------------------------+---------------------------------+---------------------¦
¦ 4. ¦                        ¦                                 ¦                     ¦
+----+------------------------+---------------------------------+---------------------¦
¦... ¦                        ¦                                 ¦                     ¦
+-------------------------------------------------------------------------------------+ 

5. Piata actuala si piata potentiala a solicitantului:
Ce procent din piata are firma dumneavoastra? ………………………….
Care este piata-tinta? ………………………………………………
6. Alte informatii si/sau documente semnificative pentru functionarea afacerii si realizarea proiectului: …………………………
C. Prezentarea proiectului si obiectul finantarii:
1. Titlul proiectului: Imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului prin inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme.
2. Descrierea si localizarea proiectului: [descrieti tema proiectului cu elementele generale si particulare, fazele si etapele acestuia, modul de implementare, grupurile-tinta carora se adreseaza, sursa de poluare si eforturile (inclusiv financiare) depuse pana acum pentru reducerea poluarii) …………………………………………………………….
3. Obiectul finantarii: sustinerea din Fondul pentru mediu prin modalitate nerambursabila (in procent de 90% din cheltuielile eligibile, dar nu mai mult de 25.000 lei pentru un sistem) a proiectelor de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, beneficiari fiind persoanele fizice, asociatiile de locatari si organizatiile neguvernamentale.
4. Obiectivele si rezultatele estimate la finalizarea proiectului: ……………………………………
5. Impactul asupra mediului (efecte, rezultate, propagare, modul in care se asteapta ca implementarea proiectului sa contribuie la reducerea poluarii si/sau a consumului de material lemnos si combustibili fosili): …………………………………………………
6. Durata si graficul estimativ de realizare a proiectului propus:
– data anticipata de inceput: ziua ………. luna ……… anul ……….;
– data anticipata de finalizare: ziua ……. luna …….. anul ……… .

+-------------------------------------------------------------------------------------------+
¦   Luna    ¦Activitatea propusa in cadrul proiectului (instalarea unui numar de ...........¦
¦           ¦               sisteme de incalzire noi din sursa regenerabila)                ¦
+-----------+-------------------------------------------------------------------------------¦
¦Luna 1     ¦                                                                               ¦
+-----------+-------------------------------------------------------------------------------¦
¦Luna 2     ¦                                                                               ¦
+-----------+-------------------------------------------------------------------------------¦
¦Luna 3     ¦                                                                               ¦
+-----------+-------------------------------------------------------------------------------¦
¦Luna 4     ¦                                                                               ¦
+-----------+-------------------------------------------------------------------------------¦
¦...        ¦                                                                               ¦
+-------------------------------------------------------------------------------------------+ 

7. Riscuri ce pot aparea in implementarea proiectului (prezentati riscurile luate in calcul la elaborarea proiectului, daca este cazul): …………………………………………………………………
D. Valoarea proiectului:
Suma totala solicitata de la Administratia Fondului pentru Mediu ………………………. lei
(numarul de sisteme de incalzire noi ce se estimeaza a se comercializa si instala in cadrul proiectului x valoarea medie estimata a sistemului).
E. Alte aspecte relevante cu privire la proiectul propus: ……………………………………….

    Numele, prenumele si functia reprezentantului legal/imputernicitului        Numele, prenumele si functia responsabilului de proiect
    ...........................................................           ...........................................................
Semnatura reprezentantului legal/imputernicitului si stampila firmei                 Semnatura responsabilului de proiect
    ...........................................................           ........................................................... 

ANEXA Nr. 6 la ghidul de finantare

    FISA DE EVALUARE A ELIGIBILITATII INSTALATORULUI 
    Instalator: ................................................................. 
    Nr. de inregistrare la Administratia Fondului pentru Mediu a cererii de inscriere: ........................... 
    Suma solicitata prin cererea de finantare: ......... lei 
+----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
¦                                 CRITERIUL DE ELIGIBILITATE                                  ¦INDEPLINIREA CRITERIULUI¦
¦                                                                                             ¦    DE ELIGIBILITATE    ¦
+---------------------------------------------------------------------------------------------+------------------------¦
¦   A.                               ELIGIBILITATEA INSTALATORULUI                            ¦ DA  ¦  NU   ¦COMENTARII¦
+---------------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
¦  A.1.  ¦A depus documentatia in cadrul sesiunii de finantare organizat de Administratia     ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦Fondului pentru Mediu, in conditiile prevazute de ghidul de finantare.              ¦     ¦       ¦          ¦
+--------+------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
¦  A.2.  ¦A depus cererea de inscriere in vederea validarii in Program, in original, semnata  ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦si stampilata de reprezentantul legal sau imputernicitul acestuia.                  ¦     ¦       ¦          ¦
¦ A.2.1. ¦Cererea de inscriere contine declaratia reprezentantului legal al instalatorului,   ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦potrivit careia societatea comerciala:                                              ¦     ¦       ¦          ¦
¦A.2.1.1.¦- are obiect de activitate principal sau secundar corespunzator grupei CAEN 432     ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦(cod: 4321, 4322 sau 4329);                                                         ¦     ¦       ¦          ¦
¦A.2.1.2.¦- nu este insolvabila, in stare de reorganizare judiciara sau faliment, in incetare ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦de plati sau in stare de insolventa, nu are suspendate activitatile economice si nu ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦se afla in situatii similare; societatea comerciala nu face obiectul unei proceduri ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦legale in justitie pentru astfel de situatii;                                       ¦     ¦       ¦          ¦
¦A.2.1.3.¦- nu are obligatii exigibile de plata la bugetul general consolidat, bugetele       ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦locale, Fondul pentru mediu;                                                        ¦     ¦       ¦          ¦
¦A.2.1.4.¦- nu sponsorizeaza activitati cu efect negativ asupra mediului;                     ¦     ¦       ¦          ¦
¦A.2.1.5.¦- comercializeaza si instaleaza, in cadrul Programului, sisteme care corespund      ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦reglementarilor de punere pe piata;                                                 ¦     ¦       ¦          ¦
¦A.2.1.6.¦- isi asuma responsabilitatea pentru solutiile tehnice adoptate in cadrul           ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦Programului;                                                                        ¦     ¦       ¦          ¦
¦A.2.1.7.¦- acorda garantie si asigura lucrari de service atat sistemului instalat, cat si    ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦lucrarilor de instalare a sistemului, pentru un termen de cel putin 3 ani de la data¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦instalarii in cadrul Programului;                                                   ¦     ¦       ¦          ¦
¦A.2.1.8.¦- poate instala sisteme de incalzire care utilizeaza energie solara, energie        ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea         ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦calitatii aerului, apei si solului, in anumite zone geografice.                     ¦     ¦       ¦          ¦
+--------+------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
¦  A.3.  ¦A depus cererea de finantare, in original, semnata si stampilata de reprezentantul  ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦legal sau imputernicitul acestuia.                                                  ¦     ¦       ¦          ¦
¦ A.3.1. ¦Suma solicitata prin cererea de finantare respecta prevederile art. 22 alin. (1) din¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦ghidul de finantare.                                                                ¦     ¦       ¦          ¦
+--------+------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
¦  A.4.  ¦A depus, in copie, certificatul de inregistrare la Oficiul National al Registrului  ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦Comertului, impreuna cu toate anexele.                                              ¦     ¦       ¦          ¦
+--------+------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
¦  A.5.  ¦A depus procura notariala prin care reprezentantul legal al instalatorului          ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦imputerniceste persoana care il reprezinta in relatia cu Autoritatea, inclusiv la   ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦momentul semnarii contractului pentru finantare, daca este cazul.                   ¦     ¦       ¦          ¦
+--------+------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
¦  A.6.  ¦A depus, in original, certificatul constatator emis de Oficiul National al          ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦Registrului Comertului, valabil la data depunerii cererii de inscriere, din care    ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦rezulta: datele de identificare, capitalul social, obiectul principal de activitate ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦si activitatile secundare, administratorii, actionarii/asociatii, situatia juridica.¦     ¦       ¦          ¦
+--------+------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
¦  A.7.  ¦A depus, in original, certificatele de atestare fiscala si certificatul fiscal,     ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦valabile la data depunerii cererii de inscriere, care atesta faptul ca instalatorul ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦nu are datorii la bugetul general consolidat si la bugetele locale.                 ¦     ¦       ¦          ¦
+--------+------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
¦  A.8.  ¦A depus, in original, certificatul de cazier fiscal, valabil la data depunerii      ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦cererii de inscriere.                                                               ¦     ¦       ¦          ¦
+--------+------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
¦  A.9.  ¦A depus, in original, certificatul de atestare privind obligatiile de plata la      ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦Fondul pentru mediu.                                                                ¦     ¦       ¦          ¦
+--------+------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
¦ A.10.  ¦A depus:                                                                            ¦     ¦       ¦          ¦
¦A.10.1. ¦- formularul de raportare contabila la incheierea ultimului exercitiu financiar,    ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦vizat de organele teritoriale de specialitate ale Ministerului Economiei si         ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦Finantelor, insotit de raportul administratorilor si al comisiei de cenzori sau     ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦raportul de audit, dupa caz;                                                        ¦     ¦       ¦          ¦
¦A.10.2. ¦- formularul de raportare contabila semestriala, vizat de organele teritoriale de   ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦specialitate ale Ministerului Economiei si Finantelor, insotit de ultima balanta de ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦verificare lunara, aferenta anului in curs.                                         ¦     ¦       ¦          ¦
+--------+------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
¦ A.11.  ¦A depus proiectul, in original, semnat si stampilat de reprezentantul legal sau     ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦imputernicitul acestuia.                                                            ¦     ¦       ¦          ¦
+---------------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
¦   B.                                 ELIGIBILITATEA PROIECTULUI                             ¦     ¦       ¦          ¦
+---------------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
¦  B.1.  ¦Proiectul prevede inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire cu     ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦sisteme noi care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana   ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului,   ¦     ¦       ¦          ¦
¦        ¦incadrandu-se in cerintele ghidului de finantare.                                   ¦     ¦       ¦          ¦
+----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+ 

NOTA:
In cadrul rubricii „Indeplinirea criteriului de eligibilitate” se bifeaza, dupa caz, cu DA sau NU indeplinirea/neindeplinirea crteriului de eligibilitate respectiv si se vor inscrie, dupa caz, comentariile de rigoare.
Rezultatul evaluarii instalatorului:
1. Juridic: acceptat/respins
Numele si prenumele evaluatorului: ………………………………… Data: ……………… Semnatura: ……………
2. Economic: acceptat/respins
Numele si prenumele evaluatorului: ………………………………… Data: ……………… Semnatura: ……………
3. Tehnic: acceptat/respins
Numele si prenumele evaluatorului: ………………………………… Data: ……………… Semnatura: ……………

                 Comisia de validare propune comitetului director validarea/invalidarea instalatorului.
                                       Presedintele comisiei de validare,
Numele si prenumele: ....................................... 
Data: .................. 
Semnatura: ............... 

Observatie:
Respingerea cererii de inscriere a instalatorului in etapa evaluarii juridice atrage in mod automat invalidarea instalatorului, documentatia depusa de catre acesta nemaifiind evaluata din punct de vedere economic sau tehnic.

ANEXA Nr. 7 la ghidul de finantare

CONTRACT-CADRU
pentru finantare nerambursabila
Nr. ……… din ………………..

Intre:
Partile contractante Administratia Fondului pentru Mediu, cu sediul in municipiul Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 294, corp A, sectorul 6, cod fiscal 14715650, cont nr. ………………….., deschis la Trezoreria Sectorului 6 Bucuresti, reprezentata legal prin …………………….., presedinte, in calitate de finantator, denumita in continuare AFM,
si
Societatea Comerciala …………………………………….., cu sediul in ……………………….., inregistrata la oficiului registrului comertului sub nr. …………………….., C.I.F. ……………………., cont nr. …………….., deschis la Trezoreria ……………………….., reprezentata legal prin domnul/doamna ………………………………….., care imputerniceste pe domnul/doamna ……………………………………, in calitate de instalator, denumita in continuare Beneficiar,
a intervenit prezentul contract pentru finantare nerambursabila, denumit in continuare contract.

Articolul 1 – Obiectul si valoarea contractului
1.1. Prin prezentul contract, AFM acorda Beneficiarului o finantare nerambursabila, denumita in continuare finantare, in vederea sustinerii proiectului intitulat „Imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului prin inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme”, denumit in continuare Proiect, din cadrul Programului de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, denumit in continuare Program, conform Deciziei Comitetului director nr. …….. din ………………………, in temeiul art. 21 si 22 din ghidul de finantare a Programului, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1.339/2008.
1.2. Valoarea totala a prezentului contract, respectiv finantarea este de ……………. lei pentru comercializarea si instalarea sistemelor de incalzire noi, care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme noi care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului in cadrul Programului.

Articolul 2 – Durata contractului
Prezentul contract intra in vigoare la data semnarii lui de catre ambele parti si este valabil pana la data de 12 decembrie ……… inclusiv.

Articolul 3 – Modalitatea de finantare
3.1. Finantarea se face in transe lunare/trimestriale, in perioada prevazuta la art. 2 si in conformitate cu graficul de finantare nerambursabila prevazut in anexa la prezentul contract.
3.2. Finantarea se realizeaza prin debitarea contului de trezorerie al AFM, pe masura tragerii sumelor, si prin creditarea contului nr. ………………., deschis la ………………….. de catre Beneficiar, pe baza de cerere de tragere insotita in mod obligatoriu de documentele prevazute la art. 23 alin. (9) din ghidul de finantare a Programului, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1.339/2008, in conditiile in care cererea de tragere si documentatia aferenta sunt complete si corect intocmite.
3.3. Virarea sumelor din contul AFM in contul Beneficiarului se face in termen de 15 zile de la data depunerii cererii de tragere. Ultima cerere de tragere se depune cel mai tarziu la data de 25 noiembrie ………….. .
3.4. Suma neutilizata de catre Beneficiar la data de 5 decembrie ………… se considera anulata si ramane la dispozitia AFM.
3.5. Orice plata excedentara efectuata de catre AFM constituie plata necuvenita, iar Beneficiarul are obligatia de a restitui sumele necuvenite in termen de 5 zile de la data confirmarii de primire a notificarii din partea AFM.

Articolul 4 – Obligatiile partilor
4.1. Beneficiarul se obliga:
a) sa utilizeze finantarea numai in scopul si in conditiile in care a fost acordata;
b) sa asigure executarea Proiectului cu diligenta necesara si eficienta, in conformitate cu prezentul contract, precum si cu legislatia in vigoare si cu standardele de mediu aplicabile;
c) sa fie singurul raspunzator in fata AFM pentru implementarea Proiectului;
d) sa asigure inregistrarea in evidenta contabila a tuturor documentelor privind operatiunile aferente prezentului contract, precum si arhivarea acestora, conform reglementarilor contabile in vigoare;
e) sa plateasca toate taxele, impozitele si contributiile pe care le datoreaza potrivit reglementarilor legale si in termenele prevazute de acestea;
f) sa permita reprezentantilor AFM accesul la sediile sale si la amplasamentele Proiectului pentru inspectarea activitatilor ce se realizeaza din finantarea acordata si examinarea registrelor si a evidentelor contabile, a altor documente relevante in legatura cu derularea Proiectului;
g) sa nu sponsorizeze activitati cu impact negativ asupra mediului, pe intreaga perioada de valabilitate a prezentului contract;
h) sa informeze AFM si sa prezinte documentele corespunzatoare in cazul in care survin modificari cu privire la actele constitutive si/sau la informatiile furnizate cu ocazia prezentarii cererii de finantare ori pe parcursul derularii prezentului contract, in termen de maximum 10 zile de la producerea respectivei modificari;
i) sa informeze AFM in cazul in care va fi supus unei proceduri de reorganizare judiciara ori faliment, executare silita sau oricarei alte proceduri similare;
j) in indeplinirea prezentului contract, sa nu prezinte date, informatii sau inscrisuri false, eronate ori incomplete;
k) sa furnizeze, in maximum 5 zile lucratoare de la notificarea AFM, orice informatii suplimentare considerate necesare pentru indeplinirea prezentului contract;
l) sa specifice, in cazul oricarui demers publicitar efectuat in legatura cu Proiectul, in orice forma si in orice mediu, ca acesta este realizat in cadrul Programului derulat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile si finantat prin Administratia Fondului pentru Mediu;
m) sa comercializeze si sa instaleze sisteme de incalzire care corespund reglementarilor de punere pe piata;
n) sa acorde garantie si sa asigure lucrari de service atat sistemului instalat, cat si lucrarilor de instalare a sistemului, pentru un termen de cel putin 3 ani de la data instalarii;
o) sa puna la dispozitia solicitantilor toate informatiile privind caracteristicile tehnice si modul de functionare a sistemelor comercializate si instalate;
p) sa puna la dispozitia solicitantilor o linie telefonica accesibila sau de tip info-line la care acestia pot obtine informatii cu privire la Proiect;
q) sa justifice in scris solicitantului motivele de fapt si de drept care stau la baza refuzului de a-i elibera nota de acceptare sau, daca i-a eliberat nota de acceptare, motivele de fapt si de drept care stau la baza refuzului de a comercializa si instala sistemul de incalzire;
r) sa ceara solicitantului, daca este cazul, sa detina avize, acorduri, autorizatii si alte documente necesare executarii lucrarilor de instalare a sistemelor de incalzire si sa se asigure de existenta si valabilitatea acestora.
4.2. AFM se obliga:
a) sa asigure finantarea Proiectului in conditiile mentionate in prezentul contract, in limita fondurilor disponibile alocate Programului prin bugetul anual propriu de venituri si cheltuieli;
b) sa puna la dispozitia Beneficiarului informatiile legate de finantare.

Articolul 5 – Raspunderea contractuala
5.1. Nerespectarea de catre Beneficiar a oricareia dintre obligatiile/clauzele asumate prin prezentul contract constituie caz de culpa.
5.2. Constituie caz de culpa si urmatoarele fapte ale Beneficiarului:
a) comite nereguli de ordin financiar in legatura cu Proiectul, stabilite printr-o hotarare judecatoreasca definitiva;
b) impotriva Beneficiarului a fost demarata procedura de reorganizare judiciara ori faliment, executare silita sau orice alta procedura asemanatoare;
c) situatia economico-financiara a Beneficiarului nu mai asigura conditii de realizare a Proiectului.
5.3. Beneficiarul isi asuma integral raspunderea pentru prejudiciile cauzate tertilor din culpa sa pe parcursul derularii prezentului contract, AFM fiind degrevata in totalitate de orice responsabilitate.
5.4. Beneficiarul isi asuma integral raspunderea pentru sistemele de incalzire comercializate, precum si pentru solutiile tehnice adoptate in legatura cu Proiectul.
5.5. Beneficiarul isi asuma integral raspunderea pentru efectuarea lucrarilor de instalare a sistemelor de incalzire in lipsa acordurilor, avizelor, autorizatiilor si a altor documente necesare.
5.6. Beneficiarul isi asuma integral raspunderea pentru refuzul de a elibera nota de acceptare solicitantului sau pentru refuzul de a comercializa si instala sistemul de incalzire solicitantului caruia i-a fost eliberata nota de acceptare.
5.7. Beneficiarul isi asuma integral raspunderea pentru nerespectarea prevederilor legale cu privire la protectia muncii personalului insarcinat cu implementarea Proiectului.
5.8. Beneficiarul suporta taxele, comisioanele, cheltuielile profesionale si orice alte cheltuieli ocazionate de pregatirea, incheierea, executarea, punerea in aplicare si finalizarea prezentului contract si a tuturor documentelor si activitatilor aferente.
5.9. Beneficiarul ramane direct raspunzator pentru toate consecintele financiare directe sau indirecte antrenate de incetarea contractului inainte de termen din culpa sau la initiativa sa.
5.10. Orice caz de culpa si orice disfunctionalitate aparute pe parcursul derularii prezentului contract vor fi notificate Beneficiarului de catre AFM, in maximum 5 zile de la constatare. Daca deficientele mentionate nu sunt inlaturate in termen de maximum 15 zile de la data notificarii, AFM are dreptul de a lua urmatoarele masuri:
a) sistarea temporara a utilizarii finantarii, pana la remedierea cauzelor care au dus la sistare;
b) sistarea definitiva a finantarii si rezilierea unilaterala a prezentului contract, cu recuperarea sumelor virate catre Beneficiar, in conditiile Codului de procedura fiscala/procedura civila.

Articolul 6 – Incetarea contractului
Prezentul contract inceteaza:
6.1. de drept:
a) la data prevazuta in acesta;
b) la data interventiei unui act de autoritate;
c) la aparitia unor circumstante care nu au putut fi prevazute la data incheierii acestuia si care conduc la modificarea clauzelor contractuale in asemenea masura incat indeplinirea prezentului contract ar fi contrara AFM si interesului public; acest fapt va fi notificat Beneficiarului in termen de 10 zile de la momentul aparitiei unor astfel de circumstante sau de la momentul in care AFM a luat cunostinta de aparitia unor astfel de circumstante;
6.2. la initiativa Beneficiarului, prin renuntare, cu un preaviz scris de maximum 30 de zile, in cazul imposibilitatii obiective a acestuia de a realiza Proiectul;
6.3. prin reziliere, la initiativa AFM, in cazul neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a obligatiilor contractuale asumate de catre Beneficiar; in acest caz, Beneficiarul este obligat la plata de daune-interese, in cuantum egal cu suma trasa din finantare, la care se adauga foloase nerealizate la nivelul ratei dobanzii Bancii Nationale a Romaniei; in situatia in care incetarea prezentului contract intervine inainte de termenul stabilit pentru prima tragere, Beneficiarul nu este obligat la plata de daune-interese.

Articolul 7 – Forta majora si cazul fortuit
7.1. Prin forta majora si/sau caz fortuit se intelege un eveniment independent de vointa partilor, imprevizibil si insurmontabil, intervenit dupa incheierea prezentului contract si care impiedica partile sa isi execute, total sau partial, obligatiile contractuale.
7.2. Partea care invoca forta majora are urmatoarele obligatii:
a) sa notifice cealalta parte in termen de 5 zile de la data aparitiei;
b) sa transmita, in termen de cel mult 30 de zile de la data producerii evenimentului considerat a fi caz de forta majora, certificatul de forta majora emis de autoritatea competenta;
c) sa comunice data incetarii in termen de 5 zile de la incetare;
d) sa ia orice masuri care ii stau la dispozitie in vederea limitarii consecintelor.
7.3. Daca nu se procedeaza la anuntare, in conditiile si termenele prevazute, partea care o invoca va suporta toate daunele provocate celeilalte parti prin lipsa notificarii.
7.4. Indeplinirea prezentului contract va fi suspendata in perioada de actiune a fortei majore, dar fara a prejudicia drepturile ce li se cuveneau partilor pana la aparitia acesteia.
7.5. Forta majora, comunicata si dovedita in conditiile pct. 7.2, exonereaza de raspundere partea care o invoca.
7.6. Daca forta majora si/sau consecintele acesteia dureaza sau se estimeaza ca va/vor dura mai mult de 3 luni, partile se obliga sa negocieze cu buna-credinta in vederea identificarii solutiei celei mai bune:
a) incetarea prezentului contract, fara ca vreuna dintre parti sa poata pretinde celeilalte daune-interese;
b) modificarea contractului.
7.7. Prevederile de mai sus se aplica si in caz fortuit.

Articolul 8 – Cesiunea
Prezentul contract, precum si toate drepturile si obligatiile decurgand din acesta nu pot face obiectul niciunei cesiuni totale sau partiale.

Articolul 9 – Litigii
9.1. Orice diferend rezultat din interpretarea si/sau executarea prezentului contract se va rezolva, pe cat posibil, pe cale amiabila.
9.2. In cazul in care o solutie amiabila nu este posibila, litigiul se supune spre solutionare instantelor judecatoresti competente in a caror raza teritoriala isi are sediul AFM.

Articolul 10 – Dispozitii finale
10.1. Beneficiarul este de acord ca AFM sa publice date privind rezultatele implementarii Proiectului.
10.2. Orice notificare in baza prezentului contract se face in scris, la urmatoarele adrese:
Pentru AFM: municipiul Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 294, Corp A, sectorul 6;
Pentru Beneficiar: ………………………………………………….
In cazul in care Beneficiarul doreste sa fie notificat la o alta adresa sau si-a schimbat adresa, aceasta va fi comunicata in scris la AFM.
Notificarile facute Beneficiarului la adresa mentionata in cuprinsul prezentului alineat sau la o alta adresa, comunicata ulterior, se considera a fi aduse la cunostinta acestuia.
Sub conditia ca acestea sa fie confirmate ulterior, notificarile se pot transmite si prin fax la urmatoarele numerele telefonice:
– pentru AFM: ………………………:
– pentru Beneficiar: ………………………… .
10.3. Prezentul contract constituie titlu executoriu potrivit art. 13 alin. (8) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, fiind intocmit, interpretat si executat conform legislatiei romane si guvernat de aceasta.
10.4. Prin semnarea prezentului contract, inclusiv in caz de semnare prin procura, noi, reprezentantii legali ai Beneficiarului, am luat cunostinta de prevederile Codului penal privind falsul in declaratii.
10.5. Anexa, pe care Beneficiarul declara ca o cunoaste si o accepta, face parte integranta din prezentul contract.
10.6. Prezentul contract, inclusiv anexa la acesta, poate fi modificat si/sau completat numai cu acordul partilor, prin act aditional.
10.7. Prin exceptie de la pct. 10.6, nu este necesara intocmirea unui act aditional pentru modificarile din coloana nr. 4 „Data programata” si coloana nr. 5 „Suma” din anexa la prezentul contract, daca acestea nu implica si modificarea duratei de realizare a Proiectului sau modificarea valorii totale a Proiectului.
10.8. Sumele neutilizate la tragerile programate se vor reporta la tragerile ulterioare. Solicitarea privind decalarea datei programate de depunere a cererii de tragere si/sau modificarea sumei de tras se transmite in scris, cu cel putin doua zile inaintea momentului la care se doreste ca aceasta modificare sa intre in vigoare.
10.9. Prezentul contract s-a semnat la data de ……………….., la sediul AFM, in 4 exemplare, toate avand valoare juridica egala, dintre care 3 exemplare pentru AFM si un exemplar pentru Beneficiar.

       Administratia Fondului pentru Mediu                        Beneficiar,
               Presedinte,                               Societatea Comerciala
..........................................     ..........................................
            Director economic,                    Prin reprezentant legal/imputernicit
..........................................     ..........................................
            Director proiecte,..........................................
            Consilier juridic,.......................................... 

ANEXA la Contractul pentru finantare nerambursabila nr. …/…..

      GRAFIC
de finantare nerambursabila 

+--------------------------------------------------------------------------------------------------+
¦Nr. ¦Esalonarea finantarii¦Sold la inceputul¦        Acordari        ¦ Sold la ¦                  ¦
¦crt.+---------------------¦    perioadei    +------------------------¦sfarsitul¦    Observatii    ¦
¦    ¦  Anul   ¦   Luna    ¦                 ¦Data programata¦  Suma  ¦perioadei¦                  ¦
+----+---------+-----------+-----------------+---------------+--------+---------+------------------¦
¦ 0  ¦    1    ¦     2     ¦        3        ¦       4       ¦   5    ¦    6    ¦        7         ¦
+----+---------+-----------+-----------------+---------------+--------+---------+------------------¦
+----+---------+-----------+-----------------+---------------+--------+---------+------------------¦
+----+---------+-----------+-----------------+---------------+--------+---------+------------------¦
+----+---------+-----------+-----------------+---------------+--------+---------+------------------¦
+--------------------------------------------------------------------------------------------------+

 Administratia Fondului pentru Mediu                                        Beneficiar,
             Presedinte,                                               Societatea Comerciala
.....................................                          .....................................
         Director economic,                                    Prin reprezentant legal/imputernicit
.....................................                          .....................................
         Director proiecte,
.....................................
         Consilier juridic,
.....................................
              Intocmit
      Referent de specialitate,
.....................................
(numai exemplarele care raman la AFM)

ANEXA Nr. 8 la ghidul de finantare

    Datele de identificare a instalatorului validat                   Nr. de inregistrare la Administratia
...............................................           Fondului pentru Mediu ............./................
Nr. de inregistrare ........./........ 

CERERE DE TRAGERE

Denumirea solicitantului (instalator validat) ………………………….
Forma juridica de organizare …………………………………………
Nr. de inregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului …………………….., C.I.F. ……………………………, cont nr. ……………………………………………………………., deschis la Trezoreria ……………………………………………….. .
Adresa sediului social:
str. …………………………………… nr. …….., bl. ………., sc. ……, et. ….., ap. ……, localitatea ………………………….., judetul/sectorul ………………………, telefon ……………………., fax ……………………….., e-mail ………………………………..
Reprezentant legal/imputernicit …………………………………….., posesor al B.I./C.I./pasaportului seria ……… nr. ……………………., eliberat/eliberata de ………………, CNP ……………………………, domiciliat in …………………………………………………….., in baza Contractului pentru finantare nerambursabila nr. ……../……………., va rog sa aprobati prezenta cerere de tragere pentru suma de …………… lei din finantarea nerambursabila contractata.
Prezenta cerere este insotita de:
a) lista beneficiarilor si a sistemelor instalate aferente, semnata si stampilata de catre reprezentantul legal al instalatorului validat, care contine datele de identificare a beneficiarilor (persoana fizica: numele si prenumele, codul numeric personal, tipul, seria si numarul actului de identitate, domiciliul/resedinta, numarul de telefon; asociatie de locatari: denumirea si adresa completa ale asociatiei, codul de identificare fiscala, numele, prenumele si numarul de telefon ale presedintelui asociatiei, numele, prenumele si numarul de telefon ale persoanei imputernicite; organizatie neguvernamentala: denumirea completa, sediul, codul de identificare fiscala, numele, prenumele si numarul de telefon ale reprezentantului legal, numele, prenumele si numarul de telefon ale persoanei imputernicite) si datele de identificare a sistemelor instalate (tip, model, varianta, producator, an fabricatie, serie si numar de identificare sau cod, seria si numarul certificatului de garantie, seria si numarul certificatului de calitate si conformitate, adresa la care a fost instalat sistemul, data punerii in functiune);
b) lista prevazuta la lit. a), in format electronic;
c) facturile emise beneficiarilor, aferente achizitionarii si instalarii sistemelor, in copie si in original;
d) procesele-verbale de receptie a lucrarilor de instalare efectuate, semnate si stampilate, dupa caz, de beneficiari, in copie si in original.
Subsemnatul imi asum raspunderea tuturor informatiilor continute in prezenta cerere, in lista persoanelor fizice beneficiare si a sistemelor de incalzire instalate, inclusiv documentele financiare si procesele-verbale de receptie a lucrarilor. Garantez ca datele furnizate sunt actuale, reale si corecte si declar ca am luat cunostinta de prevederile Codului penal privind falsul in declaratii.
Reprezentant legal/imputernicit,
Numele si prenumele …………………………………………………
Functia ……………………………………………………………
Semnatura ………………………………………………………….
Data ………………………………………………………………
L.S.

Aprobat de Administratia Fondului pentru Mediu:
Presedinte,
Numele si prenumele …………………………………………………
Semnatura ………………………………………………………….

Director economic,
Numele si prenumele …………………………………………………
Semnatura ………………………………………………………….

Director Directia proiecte,
Numele si prenumele …………………………………………………
Semnatura ………………………………………………………….

Sef serviciu (Directia proiecte),
Numele si prenumele …………………………………………………
Semnatura ………………………………………………………….

Economist/Referent,
Numele si prenumele …………………………………………………
Semnatura ………………………………………………………….

ANEXA Nr. 9 la ghidul de finantare

CONTRACT-CADRU PENTRU FINANTARE NERAMBURSABILA
Nr. .................. din ................................. 


Intre:
Administratia Fondului pentru Mediu, cu sediul in municipiul Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 294, corp A, sectorul 6, cod fiscal 14715650, cont nr. ……………., deschis la Trezoreria Sectorului 6 Bucuresti, reprezentata legal prin …………., – presedinte, in calitate de finantator, denumita in continuare AFM,
si
…………………………….., cu sediul in …………………….., inregistrata la oficiul registrului comertului …………………………… sub nr. ………………………., C.I.F. ……………………….., cont nr. ……………………, deschis la ……………………………….., reprezentata legal prin ……………………. …………………….., in calitate de beneficiar, denumita in continuare Beneficiar,
a intervenit urmatorul contract:

Articolul 1 – Obiectul contractului
1. AFM acorda beneficiarului o finantare nerambursabila, denumita in continuare finantare, in valoare de … lei, reprezentand …% din valoarea totala a cheltuielilor eligibile, pentru implementarea proiectului intitulat …, denumit in continuare Proiect, conform Hotararii Comitetul de avizare nr. … din …………………………. .
2. Valoarea totala a cheltuielilor eligibile este de ………….. lei.
3. In toate cazurile, finantarea se limiteaza doar la valoarea totala a cheltuielilor eligibile.
4. Cheltuielile Proiectului sunt considerate eligibile daca sunt indeplinite urmatoarele criterii generale:
a) sunt necesare pentru realizarea Proiectului, sunt in conformitate cu principiile unui management financiar corespunzator, respectiv utilizarea eficienta a banilor si realizarea unui raport optim cost-beneficiu;
b) sunt realizate dupa semnarea contractului de finantare si pe perioada de executie a proiectului;
c) sunt efectiv realizate, inregistrate in contabilitatea Beneficiarului, sunt identificabile, verificabile si pot fi dovedite prin documente originale.
5. Orice plata excedentara efectuata de catre AFM constituie plata necuvenita, iar Beneficiarul are obligatia de a restitui sumele necuvenite in termen de 5 zile de la data confirmarii de primire a notificarii din partea AFM.
6. Finantarea acordata Beneficiarului din Fondul pentru mediu prin prezentul contract constituie ajutor de stat si este acordata in baza Hotararii Comitetului de avizare nr. … din …../Dispozitiei presedintelui AFM nr. … din … pentru aprobarea „Proiectului …”.
Beneficiarul accepta finantarea si se angajeaza sa desfasoare Proiectul pe propria raspundere.

Articolul 2 – Destinatia finantarii
1. Finantarea este acordata pentru realizarea Proiectului, Beneficiarul obligandu-se s-o utilizeze integral si numai pentru acest scop, conform cheltuielilor eligibile prevazute in anexa nr. 1.

Articolul 3 – Durata contractului si perioada de utilizare a finantarii
1. Prezentul contract intra in vigoare la data semnarii lui de catre ambele parti si isi inceteaza valabilitatea in 5 ani/3 ani in cazul IMM-urilor de la data depunerii la AFM a Raportului de finalizare.
2. Durata de realizare a Proiectului este de … luni de la data intrarii in vigoare a prezentului contract.
3. Suma neutilizata la finalul executiei Proiectului se considera anulata si finantarea se diminueaza in mod corespunzator.

Articolul 4 – Modalitatea de plata
1. Utilizarea finantarii de catre Beneficiar se poate face numai dupa indeplinirea de catre acesta a tuturor conditiilor prevazute in prezentul contract, inclusiv constituirea in favoarea AFM a garantiei prevazute la art. 5.
2. Beneficiarul va utiliza finantarea in mai multe transe, in conformitate cu graficul de finantare nerambursabila prevazut in anexa nr. 2.
3. Debitarea contului AFM se face in termen de 15 zile de la data intocmirii Notei de control.
4. Utilizarea se efectueaza prin debitarea contului de trezorerie al AFM, pe masura tragerii sumelor, si prin creditarea contului nr. … deschis de catre Beneficiar la …, numai pe baza de cerere de tragere, conform modelului prevazut in anexa nr. …(1), insotita de documentele justificative prevazute in anexa nr. ……..(2), in conditiile in care cererea de tragere si documentatia aferenta sunt complete si corect intocmite.
5. Cheltuielile bancare (comisioanele bancare, diferente de curs valutar etc.) nu constituie cheltuieli eligibile.
6. Valoarea acordata Beneficiarului se calculeaza prin aplicarea, la cheltuielile eligibile aferente fiecarei trageri, a procentului aprobat.
___________
(1) Cererea de tragere corespunde modelelor prevazute in Manualul de operare al Fondului pentru mediu, astfel ca anexa va fi adaptata in functie de beneficiarul finantarii.
(2) Documentele justificative sunt prevazute in Manualul de operare al Fondului pentru mediu, astfel ca anexa va fi adaptata in functie de beneficiarul finantarii.

Articolul 5 – Garantarea finantarii
1. Toate obligatiile Beneficiarului rezultate din prezentul contract, precum si cheltuielile de orice fel legate de recuperarea finantarii in cazul nerespectarii clauzelor acestuia, a dobanzilor, a dobanzilor penalizatoare, a cheltuielilor de judecata, inclusiv a celor de executare silita, si a altor cheltuieli, dupa caz, sunt garantate cu bilet la ordin, in alb, cu clauza „fara protest”, emis de catre Beneficiar si avalizat de catre administratori/actionari/asociati sau banca.
2. Biletul la ordin se depune la AFM in original, inainte de efectuarea oricarei trageri din finantare.

Articolul 6 – Obligatiile beneficiarului
Beneficiarul se obliga:
1. sa foloseasca finantarea numai in scopul si in conditiile in care a fost acordata;
2. sa asigure contributia proprie pentru realizarea Proiectului;
3. sa reinnoiasca, la cererea AFM, biletul la ordin prevazut la art. 5 pe perioada de valabilitate a prezentului contract de finantare;
4. sa asigure executarea Proiectului cu diligenta necesara si eficienta, in conformitate cu prezentul contract, precum si cu legislatia in vigoare si standardele de mediu aplicabile;
5. sa respecte prevederile legislatiei in vigoare privind achizitiile publice, pentru achizitionarea de bunuri, servicii sau lucrari din finantarea acordata din Fondul pentru mediu;
6. sa furnizeze AFM documentatia privind procedura de atribuire a contractelor de achizitii publice, inclusiv contractele, pana la data depunerii cererii de tragere din finantare;
7. sa fie singurul raspunzator in fata AFM pentru implementarea Proiectului;
8. sa asigure inregistrarea in evidenta contabila a tuturor documentelor privind operatiunile aferente prezentului contract, precum si arhivarea acestora, conform reglementarilor contabile in vigoare;
9. sa furnizeze AFM copii ale situatiilor sale financiare trimestriale/semestriale si anuale, inclusiv balantele lunare de verificare aferente acestora, si sa transmita AFM orice alta informatie sau documente relevante pentru prezentul contract, solicitate in mod rezonabil de catre aceasta, in termen de maximum 7 zile de la cerere;
10. sa plateasca toate taxele, impozitele si contributiile pe care le datoreaza potrivit reglementarilor legale; in acest sens va depune la fiecare tragere certificat de atestare fiscala si, trimestrial, certificat fiscal;
11. sa introduca in gestiunea proprie bunurile de natura activelor imobilizate corporale achizitionate in baza acestui contract, sa le inscriptioneze cu sintagma „Finantat din fondul pentru mediu”, sa le utilizeze si sa le conserve cu diligentele unui bun proprietar si sa nu le instraineze timp de 5 ani/3 ani in cazul IMM-urilor de la data finalizarii Proiectului;
12. sa nu vanda, sa nu cesioneze, sa nu inchirieze sau sa nu disponibilizeze active din patrimoniul propriu, legate de Proiect, in alt scop decat pentru inlocuirea celor existente cu noi active de valoare cel putin egala cu cele existente;
13. sa intocmeasca si sa remita AFM, in termen de 30 de zile de la acordarea de catre AFM a ultimei cereri de tragere, un raport de finalizare detaliat privind realizarea activitatilor;
14. sa intocmeasca si sa remita AFM din 6 in 6 luni, in perioada de monitorizare de 5 ani/3 ani in cazul IMM-urilor, un raport referitor la derularea activitatii ulterior finalizarii Proiectului;
15. sa permita reprezentantilor AFM accesul la sediile sale si la amplasamentul Proiectului pentru inspectarea activitatilor ce se realizeaza din finantarea acordata si examinarea registrelor si a evidentelor contabile, legate de Proiect;
16. sa permita personalului AFM sa controleze modul in care Beneficiarul indeplineste obiectivele Proiectului, prin monitorizare continua timp de 5 ani/3 ani in cazul IMM-urilor, pe baza rapoartelor bianuale transmise de catre Beneficiar;
17. sa nu sponsorizeze/sa nu finanteze activitati cu impact negativ asupra mediului, pe perioada de valabilitate a prezentului contract;
18. sa notifice AFM si sa prezinte documentele corespunzatoare in termen de 7 zile de la aparitia urmatoarelor evenimente:
a) modificari cu privire la actele constitutive si/sau la informatiile furnizate AFM cu ocazia prezentarii cererii de finantare sau pe parcursul derularii prezentului contract;
b) in cazul in care va fi supus unei proceduri de reorganizare judiciara sau faliment, executare silita sau oricarei alte proceduri asemanatoare;
c) orice intentie de fuziune, divizare sau reducere a capitalului social;
19. sa suporte toate taxele, comisioanele, cheltuielile profesionale si orice alte cheltuieli ocazionate de pregatirea, incheierea, executarea, punerea in aplicare si terminarea prezentului contract si a tuturor documentelor si activitatilor aferente;
20. sa notifice AFM cu privire la orice alocatie nerambursabila pe care o primeste pana la incetarea prezentului contract de finantare.

Articolul 7 – Obligatiile AFM
AFM se obliga:
1. sa asigure finantarea Proiectului in conditiile mentionate in prezentul contract, in limita fondurilor disponibile alocate pentru categoria de proiecte din care face parte, cuprinse in bugetele anuale ale acesteia;
2. sa urmareasca indeplinirea etapelor prevazute in prezentul contract;
3. sa verifice, prin inspectie la fata locului, daca tot ceea ce a declarat Beneficiarul este conform cu realitatea, inainte de aprobarea cererii de tragere;
4. sa puna la dispozitia Beneficiarului informatiile legate de finantare;
5. sa intocmeasca Nota de control in termen de 15 zile de la data depunerii cererii de tragere.

Articolul 8 – Cazuri de culpa
1. Nerespectarea de catre Beneficiar a oricareia din obligatiile sale asumate prin prezentul contract constituie caz de culpa.
2. Constituie caz de culpa si urmatoarele fapte ale Beneficiarului:
a) face declaratii false sau incomplete pentru a obtine finantarea prevazuta in contract sau furnizeaza rapoarte ce nu reprezinta realitatea;
b) comite nereguli de ordin financiar sau acte de coruptie in legatura cu Proiectul, stabilite printr-o hotarare judecatoreasca definitiva;
c) impotriva Beneficiarului a fost demarata procedura de reorganizare judiciara sau faliment, executare silita sau orice alta procedura asemanatoare;
d) situatia economico-financiara a Beneficiarului nu mai asigura conditii de realizarea a Proiectului.
3. AFM va notifica Beneficiarul in maximum 5 zile de la constatarea unui caz de culpa si in cazul in care deficientele mentionate in notificare nu sunt inlaturate in maximum 30 de zile de la data notificarii, AFM are dreptul sa ia urmatoarele masuri, fara intarziere si fara nicio alta formalitate prealabila:
a) sistarea temporara a utilizarii finantarii pana la remedierea cauzelor care au dus la sistare;
b) sistarea definitiva si rezilierea unilaterala, fara nici o alta formalitate prealabila, a prezentului contract, cu recuperarea sumelor virate catre Beneficiar, in conditiile Codului de procedura fiscala.

Articolul 9 – Incetarea contractului
1. Prezentul contract inceteaza de drept:
a) la data prevazuta in acesta;
b) in cazul imposibilitatii obiective a Beneficiarului de a realiza Proiectul, prin renuntare, cu un preaviz scris de maximum 30 de zile;
c) la data interventiei unui act de autoritate;
d) la aparitia unor circumstante care nu au putut fi prevazute la data incheierii prezentului contract si care pot conduce la modificarea clauzelor contractuale in asa masura incat indeplinirea contractului ar fi contrara institutiei si interesului public; acest fapt va fi notificat Beneficiarului in termen de 10 zile de la momentul aparitiei unor astfel de circumstante sau de la momentul in care AFM a avut cunostinta de aparitia unor astfel de circumstante.
2. Prezentul contract inceteaza prin reziliere, la initiativa AFM, in urmatoarele conditii:
a) Beneficiarul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin prezentul contract;
b) Beneficiarul este in procedura de reorganizare judiciara sau faliment, executare silita sau orice alta procedura asemanatoare
c) in situatia intervenirii unuia dintre cazurile de culpa prevazute la art. 8 pct. 2.
3. In caz de reziliere, Beneficiarul este obligat la plata de daune-interese, in cuantum egal cu suma trasa din finantare, la care se adauga dobanda perceputa de AFM pentru finantarile rambursabile, calculata incepand cu prima tragere si in procentul valabil la acea data.
4. Sumele datorate de catre Beneficiar in baza pct. 3 vor fi recuperate inclusiv prin executarea garantiei constituite in favoarea AFM.
5. Beneficiarul ramane direct raspunzator pentru toate consecintele financiare directe sau indirecte antrenate de incetarea prezentului contract inainte de termen din culpa sau la initiativa sa (inclusiv majorari de intarziere, conform legii fiscale aplicabile creantelor bugetare).
6. In cazul in care incetarea prezentului contract intervine inainte de termenul stabilit pentru prima tragere, Beneficiarul nu este obligat la plata de daune-interese.

Articolul 10 – Forta majora si cazul fortuit
1. Prin forta majora si/sau caz fortuit se intelege un eveniment independent de vointa partilor, imprevizibil si insurmontabil, intervenit dupa incheierea prezentului contract si care impiedica partile sa isi execute, total sau partial, obligatiile contractuale.
2. Partea care invoca forta majora are urmatoarele obligatii:
a) sa o notifice celeilalte parti in termen de 5 zile de la data aparitiei;
b) sa transmita, in termen de cel mult 30 de zile de la data producerii evenimentului considerat a fi caz de forta majora, certificatul de forta majora emis de autoritatea competenta;
c) sa comunice data incetarii in termen de 5 zile de la incetare;
d) sa ia orice masuri care ii stau la dispozitie in vederea limitarii consecintelor.
3. Daca nu se procedeaza la anuntare, in conditiile si termenele prevazute, partea care o invoca va suporta toate daunele provocate celeilalte parti prin lipsa notificarii.
4. Indeplinirea prezentului contract va fi suspendata in perioada de actiune a fortei majore, dar fara a prejudicia drepturile ce li se cuveneau partilor pana la aparitia acesteia.
5. Forta majora, comunicata si dovedita in conditiile art. 10 pct. 2, exonereaza de raspundere partea care o invoca.
6. Daca forta majora si/sau consecintele acesteia dureaza sau se estimeaza ca va/vor dura mai mult de 3 luni, partile se obliga sa negocieze cu buna-credinta in vederea identificarii solutiei celei mai bune:
a) incetarea prezentului contract, fara ca vreuna dintre parti sa poata pretinde celeilalte daune-interese;
b) modificarea prezentului contract.
Prevederile de mai sus se aplica si in caz fortuit.

Articolul 11 – Alte clauze
1. Beneficiarul isi asuma integral raspunderea pentru prejudiciile cauzate tertilor din culpa sa pe parcursul derularii Proiectului, AFM fiind degrevata integral de orice responsabilitate.
2. Beneficiarul isi asuma integral raspunderea pentru respectarea prevederilor legale cu privire la protectia muncii personalului insarcinat cu implementarea Proiectului.
3. In nicio circumstanta si din niciun motiv AFM nu poate fi trasa la raspundere si obligata la plata de daune-interese pe durata desfasurarii Proiectului si ca urmare AFM nu va accepta nicio cerere de despagubire sau plati suplimentare.
4. In cazul in care realizarea Proiectului genereaza costuri suplimentare, aceste costuri vor fi acoperite pe cheltuiala Beneficiarului.
5. Prezentul contract in integralitatea sa, precum si toate drepturile si obligatiile decurgand din acesta nu pot face obiectul cesiunii; in caz de imposibilitate, neimputabila Beneficiarului, de a executa prevederile contractuale, activitatea poate fi preluata de succesorii sai in drepturi, cu aprobarea prealabila a AFM.
6. Beneficiarul va adopta o conduita adecvata prin care va evita conflictul de interese si va informa imediat AFM despre orice situatie care da nastere sau este posibil sa dea nastere unui astfel de conflict.
7. AFM si Beneficiarul se angajeaza sa pastreze confidentialitatea documentelor si informatiilor legate de derularea prezentului contract, informatiile putand fi furnizate numai autoritatilor competente, in conditiile legii, sau unor terte parti numai cu acordul partilor prezentului contract.
8. Drepturile de proprietate intelectuala rezultate in urma implementarii Proiectului, precum si alte documente legate de Proiect vor ramane in patrimoniul Beneficiarului, care, la solicitarea AFM, va acorda acesteia dreptul de a utiliza gratuit si dupa cum considera necesar informatia cuprinsa in rapoartele Proiectului, precum si rezultatele obtinute, oricare ar fi forma acestora.
9. Beneficiarul are obligatia de a despagubi din surse proprii AFM pentru toate cheltuielile efectuate impotriva oricaror reclamatii si actiuni in justitie, ce rezulta din incalcarea unor drepturi de proprietate intelectuala (brevete de inventie, marci inregistrate, desene sau modele industriale, drepturi de autor) legate de activitatile necesare implementarii Proiectului, si daune-interese, costuri, taxe si alte cheltuieli de orice natura, aferente violarii dreptului de proprietate intelectuala.
10. Beneficiarul este de acord ca AFM sa publice date privind rezultatele implementarii Proiectului.
11. Beneficiarul se obliga ca, in orice nota, raport, material publicat, conferinte si seminarii cu privire la Proiect, sa specifice ca acesta a beneficiat de finantare din Fondul pentru mediu.
12. In cazul modificarii/revocarii schemei de finantare/deciziei de minimis, in baza careia s-a incheiat prezentul contract, si al obligarii Beneficiarului la rambursarea finantarii acordate (daca este cazul), acesta este singurul raspunzator si va proceda imediat la restituirea finantarii, in conditiile legislatiei in vigoare cu privire la rambursarea ajutorului de stat. In aceasta situatie AFM nu poate fi obligata, sub nicio forma, la plata de daune-interese.
13. Neexercitarea de catre AFM a oricarui drept prevazut in prezentul contract nu constituie o renuntare la acesta, iar AFM va putea uza de acel drept oricand, pana la stingerea tuturor obligatiilor Beneficiarului fata de aceasta.
14. In situatia rectificarii bugetului de venituri si cheltuieli anual al AFM, finantarea se diminueaza/sisteaza temporar, cu posibilitatea de prelungire a duratei prezentului contract/inceteaza.
15. In cazul in care, referitor la prezentul contract, apar modificari ale legislatiei aplicabile, partile au obligatia sa depuna toate diligentele, conform noilor reglementari, astfel incat sa nu se abata de la obligatiile stabilite in cuprinsul acestuia.

Articolul 12 – Jurisdictie
1. Orice neintelegere rezultand din interpretarea si/sau executarea prezentului contract se va rezolva, pe cat posibil, pe cale amiabila.
2. In cazul in care o solutie amiabila nu este posibila, litigiul se supune spre solutionare instantei judecatoresti de drept comun in a carei raza teritoriala isi are sediul AFM.

Articolul 13 – Notificari
1. Orice notificare sau solicitare in baza prezentului contract se va face in scris, la urmatoarele adrese:
Pentru AFM: Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 294, corp A, sectorul 6;
Pentru Beneficiar: …
2. In cazul in care Beneficiarul doreste sa fie notificat la o alta adresa sau si-a schimbat adresa, aceasta va fi comunicata in scris la AFM.
3. Notificarile facute Beneficiarului la adresele mentionate la pct. 1 sau 2 se considera a fi aduse la cunostinta acestuia.
4. Notificarile se pot transmite si pe fax, la numarul … pentru AFM si numarul … pentru Beneficiar, cu conditia sa fie confirmate ulterior.

Articolul 14 – Amendamente
1. Prezentul contract si anexele la acesta pot fi modificate si/sau completate numai cu acordul partilor, consemnat intr-un act aditional.
2. Cererea de modificare a prezentului contract va fi adresata AFM cu minimum 10 zile inaintea datei la care se doreste sa opereze modificarea, cu exceptia cazurilor bine intemeiate si justificate de catre Beneficiar.
3. Prin exceptie de la pct. 1, nu este necesara intocmirea unui act aditional pentru modificarile din coloana nr. 1 din anexa nr. 2 („Data depunerii cererii de tragere”), daca acestea nu implica si modificarea duratei de realizare a Proiectului. In acest caz, sumele neutilizate la tragerile programate se vor reporta la tragerile ulterioare.
4. Cererea privind decalarea datei de depunere a cererii de tragere in conditiile prevazute la pct. 3 se transmite cu cel putin doua zile inaintea momentului la care se doreste ca aceasta modificare sa intre in vigoare.

Articolul 15 – Dispozitii finale
1. Prezentul contract este titlu executoriu potrivit art. 13 alin. (8) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, fiind intocmit, interpretat si executat conform legislatiei romane si guvernat de aceasta.
2. Prin semnarea prezentului contract, inclusiv in caz de semnare prin procura, noi, reprezentantii legali ai Beneficiarului, am luat la cunostinta de prevederile Codului penal privind falsul in declaratii.
3. Anexele …, pe care Beneficiarul declara ca le cunoaste si le accepta, fac parte integranta din prezentul contract.
4. Prezentul contract s-a semnat la data de … la sediul AFM, in 4 exemplare, toate avand valoare juridica egala, din care 3 exemplare pentru AFM si un exemplar pentru Beneficiar.

      Administratia Fondului pentru Mediu                                  Beneficiar,
                  Presedinte,                            ................................................
................................................         ................................................
               Director economic,                              Prin reprezentant legal/imputernicit
................................................         ................................................
               Director proiecte,
................................................
               Consilier juridic,
................................................

ANEXA Nr. 1 la Contractul pentru finantare nerambursabila nr. …/…

 

CAPITOLE SI SUBCAPITOLE DE CHELTUIELI ELIGIBILE 

+---------------------------------------------------------------------------------+
¦                 Capitole si subcapitole de cheltuieli eligibile                 ¦
+---------------------------------------------------------------------------------¦
+---------------------------------------------------------------------------------¦
+---------------------------------------------------------------------------------¦
+---------------------------------------------------------------------------------¦
+---------------------------------------------------------------------------------¦
+---------------------------------------------------------------------------------+

 Administratia Fondului pentru Mediu                     Beneficiar,
             Presedinte,                   ........................................
......................................     ........................................
          Director economic,                 Prin reprezentant legal/imputernicit
......................................     ........................................
          Director proiecte,
......................................
          Consilier juridic,
......................................
               Intocmit
      Referent de specialitate,
......................................
(numai exemplarele  care raman la AFM)

ANEXA Nr. 2 la Contractul pentru finantare nerambursabila nr. …./….

GRAFICUL DE FINANTARE NERAMBURSABILA 

+------------------------------------------------------------------------------+
¦ Nr.  ¦        Data depunerii cerererii de tragere         ¦       Suma       ¦
¦ crt. ¦                                                    ¦                  ¦
+------+----------------------------------------------------+------------------¦
¦  0   ¦                         1                          ¦        2         ¦
+------+----------------------------------------------------+------------------¦
¦  1   ¦                                                    ¦                  ¦
+------+----------------------------------------------------+------------------¦
¦  2   ¦                                                    ¦                  ¦
+------+----------------------------------------------------+------------------¦
¦ ...  ¦                                                    ¦                  ¦
+------+----------------------------------------------------+------------------¦
¦TOTAL:¦x                                                   ¦                  ¦
+------------------------------------------------------------------------------+

 Administratia Fondului pentru Mediu                   Beneficiar,
             Presedinte,                 .......................................
......................................   .......................................
          Director economic,              Prin reprezentant legal/imputernicit
......................................   .......................................
          Director proiecte,
......................................
          Consilier juridic,
......................................
               Intocmit
      Referent de specialitate,
......................................
(numai exemplarele  care raman la AFM)

Ordin nr. 624/2008 pentru repartizarea cotelor de productie de zahar si izoglucoza si necesarul traditional de aprovizionare in anul comercial 2008-2009

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

Vazand Referatul de aprobare nr. 122.812 din 29 septembrie 2008 al Directiei generale implementare politici agricole si analizand informatiile din perioada actuala privind modificarile care au avut loc pe piata zaharului in anul comercial 2007-2008, avand in vedere prevederile art. 2 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 41/2005 privind reglementarea unor masuri financiare, cu modificarile si completarile ulterioare, in baza prevederilor cap. 3 privind agricultura din anexa IV la Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Tarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheza, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) si Republica Bulgaria si Romania privind aderarea Republicii Bulgaria si a Romaniei la Uniunea Europeana, ratificat prin Legea nr. 157/2005, referitoare la cotele de zahar si izoglucoza, precum si la necesarul traditional de aprovizionare de zahar brut din trestie importat, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 508/2007 de deschidere a contingentelor tarifare pentru importurile in Bulgaria si Romania de zahar brut din trestie de zahar si ale Regulamentului (CE) nr. 510/2008 de modificare a anexei VI la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.234/2007 pentru anul de comercializare 2008-2009, in temeiul prevederilor art. 1 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale emite prezentul ordin.

Art. 1
Se aproba repartizarea cotelor de productie de zahar, izoglucoza si necesarul traditional de aprovizionare cu zahar brut din trestie de zahar din import, pentru fiecare societate comerciala producatoare de zahar si izoglucoza din Romania, in anul comercial 2008-2009, potrivit anexei care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2
In sensul prezentului ordin, urmatorii termeni se definesc astfel:
a) cota de zahar si cota de izoglucoza reprezinta orice cantitate de zahar sau izoglucoza atribuita intr-o cota unei societati comerciale autorizate, producatoare de zahar sau izoglucoza, intr-un an de comercializare;
b) anul de comercializare in piata zaharului incepe la data de 1 octombrie si se incheie la data de 30 septembrie a anului urmator.

Art. 3
(1) Cota de productie de zahar alb din sfecla de 104.688,8 tone si cota de productie de izoglucoza de 15.879,0 tone alocate pentru Romania in anul de comercializare 2008-2009 sunt prevazute in anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 510/2008 de modificare a anexei VI la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.234/2007 pentru anul de comercializare 2008-2009.
(2) Necesarul traditional de aprovizionare cu zahar brut din trestie de zahar din import de 329.636 tone, alocat pentru Romania in anul comercial 2008-2009, este prevazut la art. 1 alin. (2) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 508/2007 de deschidere a contingentelor tarifare pentru importurile in Bulgaria si Romania de zahar brut din trestie de zahar.
(3) Cota de productie de zahar alb din sfecla, cota de productie de izoglucoza si necesarul traditional de aprovizionare cu zahar brut din trestie din import, prevazute la alin. (1) si (2), se repartizeaza de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale societatilor comerciale producatoare de zahar si izoglucoza.
(4) Repartizarea cotelor si a necesarului traditional de aprovizionare prevazute la alin. (1) si (2) se realizeaza cu respectarea instructiunilor prevazute in regulamentele privind organizarea comuna a pietelor in sectorul zaharului si tinand cont de modificarile aparute in piata in anul comercial 2007-2008.

Art. 4
Societatile comerciale producatoare de zahar din sfecla de zahar si izoglucoza care renunta la cota pot depune cerere de restructurare la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura pana la 31 ianuarie 2009.

Art. 5
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.


ANEXA – REPARTIZAREA cotelor de productie de zahar, izoglucoza si necesarul traditional de aprovizionare cu zahar brut din trestie de zahar din import

   1. Cota de zahar alb din sfecla de zahar pentru anul de comercializare 2008-2009 
+------------------------------------------------------------------------------+
¦                                    ¦              Cota alocata               ¦
¦       Societatea comerciala        +-----------------------------------------¦
¦                                    ¦       %       ¦tone echivalent zahar alb¦
+------------------------------------+---------------+-------------------------¦
¦S.C. ZAHAR ORADEA - S.A.            ¦     27,37     ¦         28.651,4        ¦
+------------------------------------+---------------+-------------------------¦
¦S.C. ZAHARUL LUDUS - S.A.           ¦     31,90     ¦         33.391,4        ¦
+------------------------------------+---------------+-------------------------¦
¦S.C. FABRICA DE ZAHAR BOD - S.A.    ¦     17,58     ¦         18.406,0        ¦
+------------------------------------+---------------+-------------------------¦
¦S.C. AGRANA ROMÂNIA - S.A.          ¦     23,15     ¦         24.240,0        ¦
+------------------------------------+---------------+-------------------------¦
¦TOTAL                               ¦    100,00     ¦        104.688,8        ¦
+------------------------------------------------------------------------------+ 

   2. Cota de izoglucoza pentru anul de comercializare 2008-2009 
+------------------------------------------------------------------------------+
¦                                    ¦           Cantitatea alocata            ¦
¦       Societatea comerciala        +-----------------------------------------¦
¦                                    ¦       %       ¦  tone substanta uscata  ¦
+------------------------------------+---------------+-------------------------¦
¦S.C. AMYLUM ROMÂNIA - S.A.          ¦     90,45     ¦        14.363,0         ¦
+------------------------------------+---------------+-------------------------¦
¦S.C. ROQUETTE ROMÂNIA - S.A.        ¦      9,55     ¦         1.516,0         ¦
+------------------------------------+---------------+-------------------------¦
¦TOTAL                               ¦    100,00     ¦        15.879,0         ¦
+------------------------------------------------------------------------------+ 

   3. Repartizarea necesarului traditional de aprovizionare cu zahar brut din 
trestie de zahar din import in anul de comercializare 2008-2009 
+------------------------------------------------------------------------------+
¦                                    ¦           Cantitatea alocata            ¦
¦       Societatea comerciala        ¦  de zahar alb din procesare zahar brun  ¦
¦                                    +-----------------------------------------¦
¦                                    ¦       %       ¦tone echivalent zahar alb¦
+------------------------------------+---------------+-------------------------¦
¦S.C. ZAHAR ORADEA - S.A.            ¦      9,55     ¦          31.480         ¦
+------------------------------------+---------------+-------------------------¦
¦S.C. FABRICA DE ZAHAR BOD - S.A.    ¦      0,85     ¦           2.812         ¦
+------------------------------------+---------------+-------------------------¦
¦S.C. ZAHARUL CORABIA - S.A.         ¦     11,02     ¦          36.320         ¦
+------------------------------------+---------------+-------------------------¦
¦S.C. ZAHARUL LIESTI - S.A.          ¦     26,27     ¦          86.600         ¦
+------------------------------------+---------------+-------------------------¦
¦S.C. AGRANA ROMÂNIA - S.A.          ¦     39,64     ¦         130.668         ¦
+------------------------------------+---------------+-------------------------¦
¦S.C. ZAHARUL CALARASI - S.A.,       ¦     12,67     ¦          41.756         ¦
¦societate in insolventa             ¦               ¦                         ¦
+------------------------------------+---------------+-------------------------¦
¦TOTAL                               ¦    100,00     ¦         329.636         ¦
+------------------------------------------------------------------------------+ 

OUG nr. 153/2008, Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului

Avand in vedere faptul ca politistii sunt functionari publici cu statut special, conferit, potrivit legii, de indatoririle si riscurile deosebite implicate de exercitarea atributiilor de serviciu privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice, tinand cont de faptul ca in ultima perioada a crescut in mod semnificativ numarul politistilor actionati in instanta ca urmare a savarsirii unor fapte pe timpul si in legatura cu exercitarea acestor atributii, situatie care conduce la aparitia unei stari necorespunzatoare asupra moralului colectiv, caracterizata prin nesiguranta si neincredere manifestate in aplicarea imediata si neconditionata a prevederilor legale in vigoare, datorita dobandirii calitatii de partener de dialog social cu Ministerul Internelor si Reformei Administrative a unor organizatii sindicale, constatate prin hotarari judecatoresti drept reprezentative, in scopul evitarii disfunctionalitatilor care apar in indeplinirea atributiilor functionale ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative, tinand seama de faptul ca toate aceste elemente vizeaza direct interesul public si constituie situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, necesitand adoptarea de masuri imediate, in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Articol unic
Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 22, alineatul (8) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(8) In situatii temeinic justificate, altele decat cele prevazute la art. 65, stabilite prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative, politistii pot fi pusi la dispozitia unitatii pe o perioada de cel mult 6 luni, timp in care vor beneficia de drepturile banesti avute, cu exceptia indemnizatiei de comanda, dupa caz.”
2. La articolul 28 alineatul (1), literele m) si o) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„m) asigurarea despagubirilor de viata, sanatate si bunuri, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
………………………………………………………………………………………………………
o) suportarea de catre unitate a sumelor necesare asigurarii asistentei juridice a politistului, pentru fapte savarsite de acesta in exercitarea, potrivit legii, a atributiilor de serviciu, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative;”.
3. La articolul 42, dupa litera d) se introduce o noua litera, litera e), cu urmatorul cuprins:
„e) sa informeze de indata structura de resurse umane a unitatii din care face parte despre dobandirea calitatii procesuale de invinuit sau inculpat, precum si despre masurile procesuale penale dispuse ori hotararile penale pronuntate impotriva sa.”
4. La articolul 48, dupa alineatul (1) se introduc doua noi alineate, alineatele (2) si (3), cu urmatorul cuprins:
„(2) Perioada in care raporturile de serviciu ale politistilor sunt suspendate potrivit prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ale art. 11 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 constituie vechime in serviciu. Pentru aceasta perioada functiile de conducere din organizatia sindicala se echivaleaza cu functiile prevazute in legislatia privind salarizarea politistilor, in vederea stabilirii salariului de baza brut care se ia in considerare la stabilirea drepturilor de pensie ca politist.
(3) Echivalarea functiilor potrivit alin. (2) se face prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative, la propunerea organizatiei sindicale si cu avizul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse.”

Legea nr. 270/2008 pentru modificarea Legii nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice

Articol unic

Legea nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 157 din 6 martie 2007, se modifica dupa cum urmeaza:
1. Articolul 30 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 30. – (1) Autoritatea tutelara sau, dupa caz, consilierii juridici angajati ai consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana varstnica au obligatia de a acorda, la solicitarea acesteia, consiliere gratuita in vederea incheierii actelor juridice de vanzare-cumparare, donatie sau imprumuturi cu garantii imobiliare care au drept obiect bunurile mobile sau imobile ale persoanei varstnice respective.
(2) Persoana varstnica, astfel cum este definita la art. 1 alin. (4), va fi asistata, la cererea acesteia sau din oficiu, dupa caz, in vederea incheierii unui act juridic de instrainare, cu titlu oneros ori gratuit, a bunurilor ce ii apartin, in scopul intretinerii si ingrijirii sale, de un reprezentant al autoritatii tutelare a consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana varstnica respectiva.”
2. Articolul 34 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 34. – (1) In termen de 24 de ore de la inregistrarea sesizarii, autoritatea tutelara va solicita serviciului public de asistenta sociala sau, dupa caz, compartimentului de specialitate constituit conform legii in subordinea consiliului local in a carui raza teritoriala isi are domiciliul persoana varstnica sa efectueze o ancheta sociala in maximum 10 zile de la solicitare.
(2) Autoritatea tutelara a consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana varstnica, sesizata in conditiile art. 33 si in baza anchetei sociale, va propune masurile necesare de executare legala a dispozitiilor inscrise in actul juridic incheiat si va putea solicita in instanta judecatoreasca rezilierea contractului de intretinere in nume propriu si in interesul persoanei intretinute.”

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

Ordin nr. 1537/2008 pentru aprobarea Deciziei Comisiei de proceduri fiscale nr. 1/2008

Agentia Nationala de Administrare Fiscala

In temeiul art. 3 coroborat cu art. 12 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 495/2007 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, si al art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala emite urmatorul ordin:

Art. 1
Se aproba Decizia Comisiei de proceduri fiscale nr. 1/2008, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ANEXA – DECIZIA COMISIEI DE PROCEDURI FISCALE Nr. 1/2008

1. In sensul art. 1221 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, al art. 45 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si al art. 41 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile ulterioare:
– incepand cu data intrarii in vigoare a Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, in cazul contribuabililor pentru care s-a deschis procedura reorganizarii judiciare si a insolventei, dupa caz, nu se mai datoreaza si nu se mai calculeaza obligatii fiscale accesorii pentru creantele inscrise la masa credala si pentru cele rezultate din activitatea curenta, indiferent de data deschiderii acestei proceduri.
2. In sensul art. 111 alin. (7) si (8) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare:
– in cazul contribuabililor prevazuti la art. 1071 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, declararea si plata impozitelor si a contributiilor aferente veniturilor din salarii se fac lunar, incepand cu luna urmatoare trimestrului in care au devenit platitori de impozit pe profit.

Ordin nr. 2013/2008 privind Lista statelor pentru ai caror cetateni este necesara indeplinirea procedurii invitatiei la acordarea vizelor de scurta sedere pentru a intra pe teritoriul Romaniei

Ministerul Afacerilor Externe

In baza Hotararii Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificarile si completarile ulterioare, conform dispozitiilor art. 37 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Art. 1
Se aproba Lista statelor pentru ai caror cetateni este necesara indeplinirea procedurii invitatiei la acordarea vizelor de scurta sedere pentru a intra pe teritoriul Romaniei, conform anexei care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2
Ministerul Afacerilor Externe, prin Directia generala afaceri consulare – Centrul National de Vize, va urmari actualizarea permanenta a reglementarilor din prezentul ordin, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata.

Art. 3
Cu data intrarii in vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 310/2008 privind Lista statelor pentru ai caror cetateni este necesara indeplinirea procedurii invitatiei la acordarea vizelor de scurta sedere pentru a intra pe teritoriul Romaniei, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2008, se abroga.

Art. 4
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ANEXA – LISTA statelor pentru ai caror cetateni este necesara indeplinirea procedurii invitatiei la acordarea vizelor de scurta sedere pentru a intra pe teritoriul Romaniei

A. State
1. Afganistan
2. Republica Algeriana Democratica si Populara
3. Republica Populara Bangladesh
4. Republica Belarus
5. Republica Burundi
6. Republica Populara Chineza
7. Republica Ciad
8. Republica Democrata Congo
9. Republica Populara Democrata Coreeana
10. Republica Columbia
11. Republica Araba Egipt
12. Statul Eritrea
13. Republica Federala Democrata Etiopia
14. Republica Filipine
15. Republica Ghana
16. Republica Guineea Ecuatoriala
17. Republica India
18. Republica Indonezia
19. Regatul Hasemit al Iordaniei
20. Republica Islamica Iran
21. Republica Irak
22. Republica Libaneza
23. Republica Liberia
24. Marea Jamahirie Araba Libiana Populara Socialista
25. Republica Mali
26. Regatul Maroc
27. Republica Islamica Mauritania
28. Republica Niger
29. Republica Federala Nigeria
30. Republica Islamica Pakistan
31. Republica Rwanda
32. Republica Sierra Leone
33. Republica Araba Siriana
34. Somalia
35. Republica Democratica Socialista Sri Lanka
36. Republica Sudan
37. Republica Tadjikistan
38. Republica Togoleza
39. Republica Tunisiana
40. Republica Uzbekistan
41. Republica Yemen

B. Entitati si autoritati teritoriale care nu sunt recunoscute ca state de cel putin un stat membru
– Autoritatea Palestiniana.

Ordin nr. 5689/2008 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a centrelor de documentare si informare, a Fisei-cadru a postului de profesor documentarist si a Fisei-cadru de evaluare a profesorului documentarist

Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului

In conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. e) si ale art. 7 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, in temeiul Hotarârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cu modificarile si completarile ulterioare,
ministrul educatiei, cercetarii si tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1 br> Se aproba Regulamentul de organizare si functionare a centrelor de documentare si informare, cuprins in anexa nr. 1, care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2 br> Se aproba Fisa-cadru a postului de profesor documentarist, cuprinsa in anexa nr. 2, care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 3 br> Se aproba Fisa-cadru de evaluare a profesorului documentarist, cuprinsa in anexa nr. 3, care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 4 br> Directia generala managementul resurselor umane din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, inspectoratele scolare judetene/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, casele corpului didactic si unitatile de invatamânt in care functioneaza centre de documentare si informare vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5 br> Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al României, Partea I.

Anexa nr. 1 – REGULAMENT de organizare si functionare a centrelor de documentare si informare

Sectiunea 1 – Dispozitii generale

Art. 1 br> (1) Centrele de documentare si informare (CDI) se infiinteaza de catre directorul casei corpului didactic, la propunerea directorului unitatii de invatamânt, cu avizul inspectorului scolar general.
(2) CDI se infiinteaza in unitatile de invatamânt preuniversitar cu personalitate juridica, pe baza criteriilor de eligibilitate stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.

Art. 2 br> CDI sunt infiintate, coordonate metodologic si evaluate de casele corpului didactic la nivel judetean, iar la nivel central de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, prin Directia generala managementul resurselor umane.

Art. 3 br> CDI se organizeaza unitar pentru intreaga institutie de invatamânt careia ii apartine, prin integrarea fondului documentar, respectiv a bibliotecii scolare.

Art. 4 br> CDI este un centru de resurse pluridisciplinare care ofera elevilor, cadrelor didactice si comunitatii locale un spatiu de formare, comunicare si informare, un laborator de experimentare a noilor tehnologii educationale, un loc de cultura, deschidere, intâlnire si integrare.

Art. 5 br> CDI concentreaza in acelasi spatiu un fond documentar actual, pluridisciplinar, pe suporturi multiple, adaptat nevoilor utilizatorilor si specificului scolii. El deserveste intreaga comunitate educativa a unitatii de invatamânt, punând la dispozitie mijloace de documentare si informare, echipamente si instrumente de exploatare a resurselor, precum si un spatiu adaptat organizarii si desfasurarii de activitati scolare si extrascolare.

Art. 6 br> Activitatile desfasurate in CDI sustin implementarea politicilor educationale pe niveluri de studii, profiluri, specializari, promoveaza inovatia pedagogica si sprijina realizarea obiectivelor prevazute in procesul de reforma a invatamântului românesc, raspunzând nevoilor de informare ale tuturor utilizatorilor.

Art. 7 br> CDI contribuie la asigurarea egalitatii de sanse a elevilor proveniti din medii culturale, economice si sociale diferite prin facilitarea accesului la informatie si servicii specifice destinate elevilor, cadrelor didactice si membrilor comunitatii locale.

Art. 8 br> Prin crearea CDI se urmareste dezvoltarea relatiei scoala-comunitate, asigurarea accesului la resursele necesare unei bune informari si documentari, precum si la pregatirea unui personal calificat in domeniul stiintelor documentarii si informarii.

Art. 9 br> CDI are urmatoarele functii: functia de primire, functia de informare generala, functia pedagogica, functia de orientare scolara si profesionala, functia de comunicare cu exteriorul, functia tehnica si functia recreativa.

Art. 10 br> (1) Baza materiala a CDI este asigurata de comunitatea locala, de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si de alte ministere sau organe centrale, prin inspectoratele scolare ori direct prin unitatile de invatamânt in cadrul carora functioneaza CDI.
(2) CDI poate beneficia de resursele financiare obtinute de unitatea de invatamânt din sponsorizari din partea unor organizatii neguvernamentale, asociatii, societati, fundatii etc., cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
(3) Nu se admite folosirea in alte scopuri a resurselor bugetare alocate pentru achizitionarea de carte, periodice si alte categorii de suporturi informationale, precum si a celor destinate achizitionarii de aparatura, materiale si echipamente necesare bunei desfasurari a activitatii CDI.

Art. 11 br> Conditiile de utilizare a spatiului, fondului documentar si a serviciilor CDI, precum si drepturile si obligatiile utilizatorilor se stabilesc prin regulamentul de ordine interioara al fiecarui CDI, aprobat de conducerea institutiei de invatamânt in care functioneaza.

Art. 12 br> Prezentul regulament se aplica si CDI infiintate in perioada derularii proiectului bilateral româno-francez „Educatie pentru informatie in mediul rural defavorizat”.

Sectiunea 2 – Personalul angajat

Art. 13 br> (1) In CDI va fi normat un post de profesor documentarist, in conformitate cu prevederile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, in baza dispozitiilor ulterioare ale Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
(2) In unitatile de invatamânt cu peste 1.200 de elevi poate fi normat un al doilea post de profesor documentarist.

Art. 14 br> Conditiile de incadrare pe functia de profesor documentarist sunt:

  • absolvirea cu examen de licenta, examen de diploma ori examen de absolvire a unei institutii de invatamânt superior de lunga sau scurta durata in profilul postului;
  • absolvirea cu diploma a cursurilor postuniversitare cu durata de cel putin 3 semestre, aprobate in acest scop de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului,
  • studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare in profilul postului, conform art. 7 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si indeplinirea conditiei prevazute la art. 68 din Legea invatamântului nr. 84/1995, cu modificarile si completarile ulterioare.

    Art. 15 br> Incadrarea pe functia didactica de profesor documentarist se face conform prevederilor legislatiei in vigoare cu privire la incadrarea personalului didactic.

    Art. 16 br> Concursul de ocupare a functiei didactice de profesor documentarist se organizeaza in conformitate cu metodologia de ocupare a posturilor/catedrelor declarate vacante in invatamântul preuniversitar, elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cu consultarea federatiilor sindicale reprezentative din invatamânt, aprobata anual prin ordin al ministrului.

    Art. 17 br> Programa de concurs pentru posturile didactice de profesor documentarist declarate vacante in invatamântul preuniversitar este elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si aprobata prin ordin al ministrului.

    Art. 18 br> Profesorul documentarist are urmatoarele competente: pedagogica, culturala, de comunicare si de gestionare a CDI in domeniul proiectarii, planificarii, organizarii activitatii CDI, formarii elevilor si dezvoltarii competentelor specifice, monitorizarii si evaluarii activitatilor CDI, dezvoltarii de parteneriate si dezvoltarii profesionale proprii.

    Art. 19 br> Norma profesorului documentarist este de 40 de ore saptamânal, repartizate dupa cum urmeaza:
    a) 18 ore/saptamâna de activitate in CDI, desfasurate cu elevii individual sau in parteneriat cu cadrele didactice, care constau in initiere in cercetarea documentara, proiecte didactice, educative si culturale, orientare scolara si profesionala, activitati de recuperare a elevilor cu dificultati de invatare, lectura, animatie culturala;
    b) 22 de ore/saptamâna pentru desfasurarea activitatilor de pregatire metodico-stiintifica si complementara, pregatirea si evaluarea materialelor si activitatilor, intocmirea programelor de interventie in scop recuperatoriu, asigurarea accesului liber la fondul documentar si punerea CDI la dispozitia elevilor in cadrul activitatilor libere, gestionarea CDI, culegerea informatiilor in/din interiorul si exteriorul unitatii scolare, activitati pentru parinti si alti membri ai comunitatii locale.

    Art. 20 br> Profesorul documentarist incadrat in CDI va fi evaluat anual pe baza fisei-cadru a postului si a fisei-cadru de evaluare elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si particularizate la specificul activitatii din unitatea de invatamânt.

    Art. 21 br> (1) Profesorul documentarist este subordonat directorului scolii.
    (2) Proiectul CDI, rapoartele semestriale, anuale si situatiile statistice sunt supuse aprobarii consiliului de administratie al scolii.

    Art. 22 br> Directorul unitatii de invatamânt va promova si va sustine activitatile desfasurate de profesorul documentarist in colaborare cu comunitatea educativa din unitatea de invatamânt.

    Art. 23 br> In situatia in care la nivelul aceleiasi unitati de invatamânt sunt incadrati atât un profesor documentarist, cât si un bibliotecar scolar sau documentarist, amenajarea, organizarea si functionarea CDI sunt asigurate in comun de catre acestia. Domeniile de competenta din fisa-cadru a postului de profesor documentarist, precum si responsabilitatile mentionate in prezentul regulament vor fi indeplinite. Repartizarea sarcinilor se realizeaza prin fisa individuala a postului de catre consiliul de administratie, corespunzator nivelului de competenta detinut.

    Art. 24 br> Personalul didactic incadrat in CDI are toate drepturile si obligatiile care decurg din actele normative in vigoare.

    Art. 25 br> Constituirea si organizarea activitatii de cerc pedagogic se realizeaza de casa corpului didactic, care va desemna un responsabil la nivel judetean.

    Sectiunea 3 – Amenajarea si organizarea centrelor de documentare si informare

    Art. 26 br> Amenajarea si dotarea CDI trebuie sa tina cont de specificul activitatilor derulate in cadrul acestuia, de publicul caruia i se adreseaza (vârsta elevilor, nivelul de studiu), de particularitatile si specificul unitatii de invatamânt in care urmeaza sa se infiinteze si sa functioneze.

    Art. 27 br> (1) In alocarea spatiului pentru CDI se recomanda respectarea urmatoarelor conditii:
    a) suprafata afectata sa fie de minimum 3 m2 x 10% din numarul total al elevilor din unitatea scolara;
    b) capacitatea de primire (numarul de locuri) sa fie de minimum 10% din numarul total al elevilor din unitatea scolara.
    (2) In CDI spatiul este conceput modular – spatiul de primire, spatiul profesorului documentarist, spatiul informatic, spatiul audiovizualului, spatiul de documentare pedagogica/spatiul pentru profesori, spatiul de orientare scolara si profesionala, spatiul lucrarilor documentare (lucrari cu caracter stiintific), spatiul lucrarilor de fictiune (beletristica), spatiul lecturii de destindere („coltul de lectura”), spatiul de lucru in echipa, spatiul de lucru individual, spatiul de afisaj si expozitii. Acesta va fi organizat flexibil, astfel incât sa se asigure conditiile necesare derularii tuturor activitatilor si indeplinirii functiilor CDI.
    (3) In functie de specificul scolii, de numarul elevilor si de spatiul disponibil, alte spatii pot fi amenajate in interiorul sau in exteriorul CDI (de exemplu, spatiu de depozitare, stocare, arhivare).

    Art. 28 br> Mobilierul CDI trebuie sa fie modular, solid, modern si practic astfel incât sa permita accesul liber la fondul documentar, reorganizarea spatiului in functie de necesitati si de activitatile proiectate si sa respecte normele de securitate.

    Art. 29 br> CDI foloseste sistemul accesului liber la fondul documentar, cu asigurarea conditiilor de spatiu, mobilier si securitate adecvate. Se recomanda ca inaltimea etajerelor sa fie adaptata publicului majoritar (1,60 m-1,80 m in CDI din invatamântul secundar inferior si secundar superior, 1,50 m pentru CDI din unitatile de invatamânt primar si 1,30 pentru CDI din unitatile de invatamânt preprimar).

    Art. 30 br> Procurarea echipamentelor si aparaturii in CDI se va face astfel incât sa permita o exploatare eficienta si durabila a resurselor necesare pentru desfasurarea activitatilor specifice.

    Art. 31 br> (1) In spatiul CDI va fi pus la dispozitia utilizatorilor fondul activ de publicatii, restul fondului fiind organizat in spatiul de depozitare al CDI.
    (2) Completarea fondului documentar pluridisciplinar si multimedia se realizeaza periodic, in functie de urmatoarele criterii:
    a) profilul, nivelul de invatamânt si specificul unitatii de invatamânt in care functioneaza CDI;
    b) cerintele de informare si documentare ale utilizatorilor;
    c) recomandarile programelor scolare ale disciplinelor studiate in scoala; se va urmari constituirea unui fond documentar echilibrat pentru toate clasele, diviziunile si subdiviziunile CZU (clasificarea zecimala universala);
    d) componenta fondului existent in CDI sub aspectul suporturilor, titlurilor si al numarului de exemplare din fiecare titlu;
    e) activitatile propuse in proiectul anual al CDI.

    Art. 32 br> In CDI clasificarea, indexarea si ordonarea documentelor se fac potrivit clasificarii zecimale universale. Se vor utiliza in clasificare clasele principale (de la 0 la 9), extinzând clasificarea, in functie de amploarea colectiilor si profilul unitatii de invatamânt.

    Art. 33 br> Toate operatiunile cu privire la gestionarea fondului documentar vor fi efectuate conform reglementarilor biblioteconomice in vigoare.

    Art. 34 br> (1) Toate categoriile de documente din fondul documentar al CDI se prelucreaza in sistem informatizat, daca sunt indeplinite conditiile necesare. In caz contrar, se vor prelucra in sistem traditional, pâna la remedierea situatiei.
    (2) Pentru facilitarea accesului la resursele CDI pot fi intocmite catalogul tematic, catalogul documentelor audiovizuale, catalogul lucrarilor de referinta, liste (fisiere) de noutati etc.

    Art. 35 br> Exploatarea colectiilor se realizeaza prin consultarea in CDI si prin imprumutul la domiciliu.

    Art. 36 br> (1) Utilizarea spatiului, a fondului documentar si a serviciilor CDI se realizeaza in mod programat, respectiv in regim de acces liber (neprogramat).
    (2) Utilizarea programata presupune:
    a) activitati de prezentare a CDI si a organizarii sale specifice realizate de catre profesorul documentarist la inceputul anului scolar, pentru toate clasele nou-intrate in unitatea scolara, si in timpul anului scolar, ori de câte ori este nevoie, la solicitarea unui cadru didactic;
    b) activitati de initiere in cercetarea documentara, proiecte in colaborare cu cadrele didactice – disciplinare, pluri-/transdisciplinare -, activitati pedagogice, activitati in colaborare privind orientarea scolara si vocationala, recuperarea elevilor cu dificultati la invatare, animatii lectura, animatii legate de mass-media, de presa, animatii audiovideo, activitati cu caracter cultural si civic organizate de profesorul documentarist si derulate in parteneriat cu echipa pedagogica.
    (3) Accesul liber presupune punerea CDI la dispozitia utilizatorilor pentru informare si documentare individuala in interes scolar, profesional sau personal, in prezenta profesorului documentarist, care are rol de indrumator si vegheaza la buna desfasurare a activitatilor si la respectarea regulamentului de ordine interioara.

    Art. 37 br> CDI functioneaza pe baza unui orar propus de responsabilul CDI, aprobat de consiliul de administratie al unitatii de invatamânt si adus la cunostinta tuturor utilizatorilor.

    Art. 38 br> (1) CDI asigura accesul utilizatorilor atât in timpul programului scolar al elevilor, cât si in afara acestuia.
    (2) Accesul cadrelor didactice impreuna cu clasa de elevi se face pe baza unei programari anterioare.
    (3) CDI este deschis utilizatorilor in afara activitatilor programate minimum 10 ore pe saptamâna.

    Art. 39 br> Amenajarea/reamenajarea CDI va fi efectuata in baza unui proiect de amenajare realizat de catre o echipa de proiect constituita la nivelul unitatii de invatamânt, coordonata de directorul unitatii de invatamânt.

    Sectiunea 4 – Activitatea in centrul de documentare si informare

    Art. 40 br> Tipurile de activitati care pot fi desfasurate in CDI sunt:

    1. pedagogice:

  • prezentarea CDI si a organizarii sale specifice;
  • initierea elevilor in cercetarea documentara;
  • proiecte disciplinare si inter-/transdisciplinare, in colaborare cu echipa pedagogica;
  • activitati de recuperare a elevilor cu dificultati de invatare sau esec scolar, impreuna cu echipa pedagogica a scolii;
  • orientare si consiliere educationala si vocationala, in colaborare cu echipa pedagogica;
  • activitati care presupun integrarea noilor tehnologii ale informarii si comunicarii (TIC) in practicile pedagogice, impreuna cu echipa pedagogica;
  • parteneriate educative;
  • activitati extrascolare;

    2. culturale:

  • animatii lectura;
  • animatii audiovideo;
  • animatii legate de mass-media;
  • realizarea de expozitii;
  • organizarea de vizite si intâlniri tematice;
  • activitati prilejuite de diverse evenimente;
  • ateliere de creatie;
  • activitati de valorizare a patrimoniului si potentialului cultural;
  • parteneriate si schimburi culturale;

    3. comunicare:

  • colectarea, prelucrarea si difuzarea de informatii din interiorul si din exteriorul unitatii de invatamânt, necesare utilizatorilor;
  • participarea la promovarea imaginii unitatii de invatamânt in comunitatea educationala si cea locala;
  • participarea la promovarea activitatii CDI;
  • corespondenta cu caracter profesional;

    4. gestionare:

  • gestionarea spatiului;
  • gestionarea functionarii CDI (orar de functionare, planificarea activitatilor);
  • gestionarea bunurilor materiale (mobilier, materiale si echipamente);
  • gestionarea financiara a functionarii CDI in functie de nevoile utilizatorilor si a activitatilor planificate;
  • gestionarea fondului documentar pluridisciplinar si multimedia;
  • gestionarea formarii profesionale.

    Art. 41 br> Activitatea CDI se desfasoara pe baza unui plan managerial structurat pe cele 4 domenii de competenta (anual/semestrial), respectiv a proiectelor de activitate. Acesta va cuprinde intreaga activitate a profesorului documentarist, in functie de cele 4 tipuri de activitati: pedagogice, culturale, de comunicare si de gestionare a CDI.

    Art. 42 br> Activitatile din planul managerial al CDI vor viza indeplinirea obiectivelor si prioritatilor definite in proiectul scolii, in functie de publicul caruia i se adreseaza (nivel de pregatire, vârsta, receptivitate, interes), de resursele materiale de care dispune CDI, de resursele umane care pot fi implicate in activitatile CDI, de parteneriatele care pot fi dezvoltate, de oportunitatile existente, de specificul scolii si al comunitatii in care este situata unitatea de invatamânt.

    Art. 43 br> Planul managerial al CDI va cuprinde activitati propuse de profesorul documentarist, de alte cadre didactice, de conducerea unitatii de invatamânt sau de alti parteneri, cu conditia respectarii criteriilor generale ale definirii activitatilor CDI.

    Art. 44 br> Planul managerial al CDI poate fi completat si adaptat pe parcursul anului scolar in functie de cererea utilizatorilor sau a partenerilor implicati in desfasurarea activitatilor, de realitatea scolii, de conditiile umane si materiale disponibile, de noi oportunitati.

    Art. 45 br> Profesorul documentarist stabileste relatii de colaborare cu parteneri din interiorul sau exteriorul unitatii de invatamânt. El planifica, organizeaza si desfasoara, in colaborare cu acestia, activitati care raspund obiectivelor si prioritatilor stabilite in planul managerial al CDI.

    Art. 46 br> Colaborarea profesorului documentarist cu cadrele didactice si alti potentiali parteneri are un rol important in organizarea si desfasurarea sistematica de activitati, care vizeaza dezvoltarea competentelor specifice si autonomiei elevilor in invatare, dezvoltarea curiozitatii intelectuale si culturale, o mai buna integrare scolara si sociala a elevilor, dezvoltarea unei atitudini civice prin: abordarea transdisciplinara a continuturilor invatarii, integrarea TIC in practicile pedagogice curente, inovatia pedagogica, respectarea ritmului de invatare al elevilor, prin activitati privind orientarea scolara profesionala si vocationala, prin proiecte educative/culturale europene si internationale, prin proiecte pentru educatia pentru democratie, educatia pentru imagine, educatia pentru sanatate, activitati de promovare a pluralitatii culturale, de promovare a imaginii si activitatii scolii si a CDI, precum si prin activitati care sa implice comunitatea locala in viata scolii.

    Art. 47 br> Colaborarea profesor documentarist – echipa pedagogica vizeaza, de asemenea, exploatarea documentelor multisuport in activitatile scolare. In functie de documentele, materialele si echipamentele de care dispune CDI, profesorul documentarist poate propune cadrelor didactice posibile exploatari ale acestora in activitatile desfasurate in CDI.

    Art. 48 br> In calitate de responsabil al CDI, profesorul documentarist asigura, in colaborare cu echipa pedagogica, initierea elevilor in domeniul cercetarii documentare si al utilizarii TIC. Activitatile organizate in acest sens vizeaza dobândirea de catre elevi a autonomiei in invatare si dezvoltarea spiritului critic, prin dezvoltarea progresiva a capacitatii de a se orienta in CDI, de a-i cunoaste diferitele tipuri de resurse si documente, de a utiliza instrumentele traditionale si informatizate de cautare a informatiei, de a selectiona, intelege, rezuma, organiza si comunica, intr-o forma data, informatiile gasite.

    Art. 49 br> Activitatile de initiere a elevilor in domeniul cercetarii documentare se organizeaza in cadrul unor cursuri distincte desfasurate de catre profesorul documentarist (cursuri optionale) sau in cadrul unor proiecte (inter/trans) disciplinare desfasurate in parteneriat de catre profesorul documentarist si membrii echipei pedagogice.

    Art. 50 br> (1) In functie de tipul unitatii de invatamânt si de contextul particular in care functioneaza CDI, vor fi initiate si dezvoltate de catre profesorul documentarist, in colaborare cu echipa pedagogica si cu parteneri din exteriorul unitatii de invatamânt, o serie de proiecte care sa vizeze dezvoltarea gustului pentru lectura prin crearea unor situatii care sa ii motiveze pentru lectura de orice tip, precum si formarea unor cititori activi, capabili de discernamânt si spirit analitic.
    (2) In cadrul animatiilor lectura se recomanda a fi realizate si activitati de lectura a imaginii sau activitati care au ca finalitate realizarea unor documente video/audio. Acestea pot fi organizate in colaborare cu specialisti in domeniul audiovizualului, inclusiv tehnicienii audiovideo din casa corpului didactic.

    Art. 51 br> CDI reprezinta un element important in prevenirea si combaterea esecului scolar. Pentru elevii in dificultate scolara pot fi organizate la CDI, de catre cadrele didactice in colaborare cu profesorul documentarist, actiuni destinate sprijinirii acestora pentru ameliorarea si rezolvarea problemelor identificate de catre profesorul de disciplina.

    Art. 52 br> CDI faciliteaza accesul la informatia privind orientarea scolara si profesionala. Profesorul documentarist initiaza sau participa la diverse actiuni menite sa contribuie la dezvoltarea armonioasa a personalitatii elevilor, sa ofere informatii despre reteaua scolara si profesionala, sa contribuie la o mai buna cunoastere a dinamicii pietei muncii, sa formeze elevii in vederea alegerii carierei.

    Art. 53 br> Profesorul documentarist contribuie la promovarea imaginii unitatii scolare pe plan local, regional, national, international si la intarirea legaturii scoala-comunitate, alaturi de membrii echipei pedagogice si de conducerea unitatii de invatamânt.

    Sectiunea 5 – Dispozitii finale

    Art. 54 br> In termen de 30 de zile de la data aprobarii prezentului regulament, unitatile de invatamânt preuniversitar in care functioneaza CDI au obligatia de a elabora regulamentul intern al CDI.

    Anexa nr. 2

    ROMANIA
    MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI

    FISA-CADRU
    a postului de profesor documentarist

    Postul …………………………………………………………….
    Pozitia (numele) ……………………………………………………
    Cerinte:
    Studii superioare …………………………………………………..
    Specifice postului cunoasterea legislatiei scolare si a celei specifice, a documentelor care descriu si reglementeaza activitatea profesorului documentarist si a centrului de documentare si informare (CDI)
    Dificultatile operatiilor specifice postului:

  • manipulare carte
  • responsabilitate financiara (gestiune)
  • solicitare psihica si fizica
    Responsabilitatea implicata de post:
  • de gestiune
  • morala
  • intelectuala
    Sfera de relatii (comunicare/relationare):
    a) de subordonare: directorul unitatii de invatamânt
    b) functionale: responsabilii comisiilor metodice
    c) de colaborare: cadrele didactice si cadrele didactice auxiliare
  • relatii cu cititorii, utilizatorii
  • relatii intrainstitutionale
  • relatii cu editurile, firmele de presa, cu autorii
  • relatii cu profesorii documentaristi, bibliotecarii scolari
    Aptitudini:
    Comunicare eficienta, lucru in echipa, evaluare/autoevaluare critica, capacitate de analiza si sinteza, tact pedagogic, spirit organizatoric
    Abilitati:
    Se recomanda a avea cunostinte de operare PC (Windows, MS Office, internet, posta electronica), de limbi straine, de utilizare a programelor de gestionare a resurselor CDI.
    Atitudini si comportamente: creativitate, dinamism, adaptabilitate, echilibru, amabilitate, disponibilitate, initiativa, rigoare, perseverenta, confidentialitate, onestitate, corectitudine, punctualitate, interrelationare, loialitate
    Domnul/Doamna …………………………………………, posesor/posesoare al/a contractului individual de munca inregistrat in registrul de evidenta a contractelor individuale de munca la nr. ………………….., negociaza, in conditiile art. …………. din contractul colectiv de munca, urmatoarele atributii si sarcini, structurate pe urmatoarele capitole:
    Capitolul I – Sarcinile de serviciu obligatorii in norma de baza, cu salariul de baza in conformitate cu reglementarile in vigoare
    Obiective generale
    1. Educarea si formarea copiilor si tinerilor din invatamântul preuniversitar in conformitate cu idealul educational
    2. Facilitarea accesului elevilor, cadrelor didactice si membrilor comunitatii locale la informatie si noi tehnologii, in contextul evolutiei societatii
    3. Adaptarea practicilor pedagogice la tendintele psihopedagogice si metodice actuale
    Obiective specifice
    1. Profesorul documentarist formeaza si dezvolta elevilor, prin diferite tipuri de activitati – pedagogice, culturale, de comunicare si informare -, competente specifice, necesare invatarii de-a lungul intregii vieti.
    2. Profesorul documentarist se implica in elaborarea si implementarea politicii documentare la nivelul unitatii de invatamânt.
    3. Profesorul documentarist gestioneaza resursele CDI, in vederea facilitarii accesului la informatie, asigurarii exploatarii si valorificarii cât mai eficiente a informatiilor si documentelor pluridisciplinare, multimedia si multisuport de catre utilizatori, din perspectiva egalizarii sanselor elevilor din medii culturale si sociale diferite.
    4. Profesorul documentarist initiaza si participa la activitati cu caracter cultural, in vederea promovarii culturii românesti si internationale, a recunoasterii valorilor europene, a identificarii modelelor, a acceptarii si valorizarii pluralitatii culturale.
    5. Profesorul documentarist participa la demersurile de promovare a activitatilor CDI si a imaginii scolii, din perspectiva deschiderii catre comunitatea educativa si societate.
    Domenii de competenta: competente pedagogice, culturale, de comunicare, de gestionare a CDI

        
    +--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦Nr. ¦   Unitati de    ¦                    Atributii                    ¦               Indicatori de performanta               ¦
    ¦crt.¦   competenta    ¦                                                 ¦                                                       ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 1. ¦Proiectarea      ¦Identifica si ierahizeaza nevoile utilizatorilor.¦Consecventa si ritmicitate in conceperea, adaptarea,   ¦
    ¦    ¦activitatilor CDI¦Elaboreaza strategii in domeniul "educatiei      ¦aplicarea si analiza instrumentelor de analiza a       ¦
    ¦    ¦                 ¦pentru informatie".                              ¦nevoilor beneficiarilor.                               ¦
    ¦    ¦                 ¦Propune elemente de definire a politicii         ¦Participa la elaborarea unei politici documentare la   ¦
    ¦    ¦                 ¦documentare a unitatii de invatamânt.            ¦nivelul unitatii de invatamânt.                        ¦
    ¦    ¦                 ¦Defineste prioritatile si obiectivele proiectului¦Obiectivele sunt stabilite pe termen lung, mediu si    ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI.                                             ¦scurt, in functie de planul managerial al scolii si de ¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza activitatea CDI: pedagogica,         ¦resurse, in raport cu exigentele la nivel national, cu ¦
    ¦    ¦                 ¦culturala, de comunicare si de gestionare.       ¦specificul zonei geografice, cu luarea in considerare  ¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza curriculum la decizia scolii privind ¦a dinamicilor de modernizare/schimbare la nivel        ¦
    ¦    ¦                 ¦tehnici de initiere in cercetarea documentara.   ¦institutional si zonal si cu respectarea prevederilor  ¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza activitati pedagogice inter/         ¦legislatiei.                                           ¦
    ¦    ¦                 ¦transdisciplinare, impreuna cu echipa            ¦Activitatea CDI este proiectata in conformitate cu     ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogica.                                      ¦obiectivele stabilite pe baza concluziilor diagnozei si¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza activitati de initiere si valorizare ¦a prognozei, raspunde functiilor CDI si misiunilor     ¦
    ¦    ¦                 ¦a dimensiunii educative a noilor tehnologii ale  ¦profesorului documentarist si este adaptata nevoilor   ¦
    ¦    ¦                 ¦informarii si comunicarii (TIC).                 ¦utilizatorilor si specificului scolii.                 ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦Curriculum la decizia scolii (CDS) privind initierea in¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦tehnici de cercetare documentara este elaborat in      ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦functie de particularitatile grupului instruit.        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦Proiectul CDI este elaborat in relatie cu echipa       ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦pedagogica.                                            ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦Capacitatea de relationare cu echipa pedagogica        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦pentru elaborarea proiectului CDI.                     ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 2. ¦Planificarea     ¦Elaboreaza planul managerial al CDI - anual si   ¦In planul managerial al CDI sunt evidentiate clar      ¦
    ¦    ¦activitatilor CDI¦semestrial - al activitatilor CDI.               ¦obiectivele, activitatile planificate, orizontul de    ¦
    ¦    ¦                 ¦Elaboreaza instrumente de planificare pe tipuri  ¦timp, partenerii, indicatorii de eficienta ai          ¦
    ¦    ¦                 ¦de activitati: pedagogice, culturale, de         ¦activitatii, modalitati de corectie/actualizare a      ¦
    ¦    ¦                 ¦comunicare si de gestionare a CDI.               ¦obiectivelor, modalitatile de monitorizare si evaluare,¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦rezultatele asteptate.                                 ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦Planificarea si organizarea activitatilor scolare si   ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦extrascolare sunt in concordanta cu obiectivele        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦educationale si gradul de interes al elevilor si al    ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦comunitatii locale.                                    ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 3. ¦Organizarea      ¦Organizeaza activitati pedagogice, culturale, de ¦Flexibilitate, adaptabilitate si creativitate in       ¦
    ¦    ¦activitatilor CDI¦comunicare si de gestiune conform planului       ¦conceperea activitatilor si a sarcinilor de lucru,     ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI.                                             ¦astfel incât sa fie valorificate diferitele stiluri de ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza resursele CDI in vederea punerii lor ¦invatare, sa tina cont de posibilitatile si ritmul de  ¦
    ¦    ¦                 ¦la dispozitia utilizatorilor in cadrul           ¦asimilare proprii grupului instruit.                   ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor CDI.                               ¦Activitatile organizate pun in practica strategiile    ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza activitati de incurajare a lecturii  ¦elaborate initial si sunt cuprinse in proiectul CDI.   ¦
    ¦    ¦                 ¦si a dezvoltarii gustului pentru lectura in      ¦Activitatile desfasurate favorizeaza exploatarea       ¦
    ¦    ¦                 ¦parteneriat cu alte cadre didactice,             ¦resurselor CDI.                                        ¦
    ¦    ¦                 ¦personalitati din lumea cartii (autori,          ¦Varietatea resurselor utilizate in cadrul activitatilor¦
    ¦    ¦                 ¦ilustratori, traducatori, editori etc.) si cu    ¦CDI.                                                   ¦
    ¦    ¦                 ¦parintii, utilizând metode si mijloace moderne de¦Modul de organizare a cunostintelor de transmis si     ¦
    ¦    ¦                 ¦incitare la lectura.                             ¦forma de transmitere faciliteaza receptarea.           ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza sau participa la activitati          ¦Accesul la noile mijloace de informare si comunicare   ¦
    ¦    ¦                 ¦audiovideo, activitati legate de mass-media, la  ¦este facilitat.                                        ¦
    ¦    ¦                 ¦expozitii, vizite si intâlniri tematice, ateliere¦Activitatile cu caracter cultural sunt derulate tinând ¦
    ¦    ¦                 ¦de creatie, cercuri tematice, elaborarea de      ¦cont de prioritatile scolii, politica unitatii de      ¦
    ¦    ¦                 ¦reviste scolare.                                 ¦invatamânt, fiind in conformitate cu documentele       ¦
    ¦    ¦                 ¦Valorizeaza potentialul cultural al fondului     ¦Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului.     ¦
    ¦    ¦                 ¦documentar al CDI.                               ¦Prin activitatile organizate se pun in valoare         ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura primirea utilizatorilor la CDI atât in   ¦potentialul cultural al fondului documentar,           ¦
    ¦    ¦                 ¦cadrul activitatilor programate, cât si al celor ¦productiile culturale românesti si europene, din       ¦
    ¦    ¦                 ¦libere.                                          ¦perspectiva unei identitati culturale comune.          ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura accesul la CDI si in afara programului   ¦Posibilele cai si modalitati de cooperare intre arii   ¦
    ¦    ¦                 ¦scolar, in vederea prelungirii activitatii       ¦curriculare si discipline sunt identificate si se      ¦
    ¦    ¦                 ¦elevilor in scoala.                              ¦regasesc in activitatile desfasurate in colaborare.    ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu profesorii de disciplina in       ¦Obiectivele documentare din programele scolare sunt    ¦
    ¦    ¦                 ¦vederea identificarii obiectivelor documentare   ¦identificate in colaborare cu profesorii de disciplina.¦
    ¦    ¦                 ¦din programele scolare.                          ¦Identificarea nevoilor temporale ale activitatilor din ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu echipa pedagogica a unitatii de   ¦CDI (timpul petrecut in CDI).                          ¦
    ¦    ¦                 ¦invatamânt in planificarea si organizarea de     ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦activitati cu caracter educativ (educatie pentru ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦sanatate, educatie rutiera, educatie ecologica   ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦etc.).                                           ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza, impreuna cu consilierul sau         ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦psihologul scolii, activitati de initiere a      ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦elevilor in planificarea si orientarea           ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦profesionala/ vocationala.                       ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Sprijina psihologul/consilierul scolii si echipa ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogica in organizarea si desfasurarea        ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor de motivare spre scoala si         ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦recuperare a elevilor cu dificultati in invatare ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦si cu comportamente deviante.                    ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa si organizeaza in colaborare cu alte   ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦cadre didactice activitati extrascolare,         ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦inclusiv din sfera activitatilor culturale.      ¦                                                       ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 4. ¦Formarea elevilor¦Formeaza elevii in domeniul cercetarii           ¦Modalitati variate in care au fost utilizate elemente  ¦
    ¦    ¦si dezvoltarea   ¦documentare, prin desfasurarea activitatilor     ¦de initiere in cercetarea documentara                  ¦
    ¦    ¦competentelor    ¦planificate in CDS si alte activitati specifice. ¦Situatiile de invatare alese stimuleaza gândirea       ¦
    ¦    ¦specifice        ¦Prezinta noilor utilizatori functiile,           ¦elevului si capacitatea de argumentare, formeaza       ¦
    ¦    ¦                 ¦organizarea CDI, activitatile care pot fi        ¦deprinderile de munca si studiu necesare instruirii pe ¦
    ¦    ¦                 ¦desfasurate in cadrul CDI, regulamentul de ordine¦durata intregii vieti.                                 ¦
    ¦    ¦                 ¦interioara, rolul si misiunile profesorului      ¦Gradul de exploatare a noilor TIC in activitatile      ¦
    ¦    ¦                 ¦documentarist.                                   ¦desfasurate in CDI                                     ¦
    ¦    ¦                 ¦Educa elevii in vederea dezvoltarii autonomiei   ¦Formele de cercetare documentara sunt diversificate,   ¦
    ¦    ¦                 ¦in invatare si a unei atitudini civice.          ¦in concordanta cu cerintele invatarii interdisciplinare¦
    ¦    ¦                 ¦Integreaza secvente de cercetare documentara     ¦Gradul de autonomie al elevilor in utilizarea          ¦
    ¦    ¦                 ¦in activitati de invatare disciplinare si        ¦resurselor CDI                                         ¦
    ¦    ¦                 ¦inter/transdisciplinare diverse, in parteneriat  ¦Realizarea activitatilor desfasurate implica           ¦
    ¦    ¦                 ¦cu cadrele didactice.                            ¦exploatarea resurselor multimedia, favorizeaza         ¦
    ¦    ¦                 ¦Propune activitati inovatoare care presupun      ¦inovatia pedagogica si utilizarea metodelor activ-     ¦
    ¦    ¦                 ¦exploatarea resurselor multisuport.              ¦participative.                                         ¦
    ¦    ¦                 ¦Desfasoara proiecte pedagogice inter/            ¦Parteneriatele educative la nivelul unitatii de        ¦
    ¦    ¦                 ¦transdisciplinare, impreuna cu echipa            ¦invatamânt urmaresc atât obiective disciplinare, cât   ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogica.                                      ¦si obiective documentare, de dezvoltare de aptitudini  ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza activitati de initiere a elevilor in ¦si competente specifice.                               ¦
    ¦    ¦                 ¦utilizarea si valorizarea dimensiunii educative a¦Temele transdiciplinare raspund nevoilor de formare    ¦
    ¦    ¦                 ¦noilor TIC.                                      ¦a elevilor;                                            ¦
    ¦    ¦                 ¦Indruma initiativele de lectura ale elevilor.    ¦Activitatile derulate cresc interesul elevilor pentru  ¦
    ¦    ¦                 ¦Educa elevii prin diferite tipuri de activitati: ¦studiu;                                                ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogice, culturale si de comunicare, in       ¦Activitatile privind animarea CDI implica si           ¦
    ¦    ¦                 ¦vederea dezvoltarii competentelor specifice.     ¦participarea elevilor.                                 ¦
    ¦    ¦                 ¦Implica elevii in animarea CDI: mediatizarea     ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor CDI, participarea la elaborarea    ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦propunerilor de achizitii, ordonarea             ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦documentelor, organizarea activitatilor etc.     ¦                                                       ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 5. ¦Monitorizarea si ¦Elaboreaza si aplica instrumentele de feedback   ¦Metodele de monitorizare si evaluare a activitatilor   ¦
    ¦    ¦evaluarea        ¦si evaluare a activitatilor desfasurate.         ¦stabilite pentru realizarea obiectivelor sunt adaptate ¦
    ¦    ¦activitatii      ¦Evalueaza activitatea elevilor desfasurata in    ¦specificului aspectelor vizate si al resurselor        ¦
    ¦    ¦                 ¦cadrul CDS.                                      ¦disponibile.                                           ¦
    ¦    ¦                 ¦Evalueaza activitatile desfasurate cu elevii.    ¦Activitatile organizate in CDI sunt diverse si raspund ¦
    ¦    ¦                 ¦Valorizeaza rezultatele activitatilor desfasurate¦functiilor CDI.                                        ¦
    ¦    ¦                 ¦cu elevii.                                       ¦Numarul de participanti la activitatile organizate in  ¦
    ¦    ¦                 ¦Monitorizeaza proiectele si planificarea         ¦CDI                                                    ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor CDI.                               ¦Numarul de utilizatori                                 ¦
    ¦    ¦                 ¦Evalueaza gradul de atingere a obiectivelor si a ¦Numarul de documente consultate in cadrul CDI          ¦
    ¦    ¦                 ¦rezultatelor activitatilor planificate.          ¦Numarul de volume imprumutate                          ¦
    ¦    ¦                 ¦Evalueaza gradul de exploatare a resurselor      ¦Diversitatea modalitatilor de evaluare si valorizare a ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI.                                             ¦muncii elevilor                                        ¦
    ¦    ¦                 ¦Intocmeste periodic rapoarte de monitorizare a   ¦Gradul de atingere a obiectivelor si de realizare a    ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatii si statistici privind activitatea    ¦activitatilor planificate                              ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI.                                             ¦Gradul de corectare/actualizare a obiectivelor         ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦activitatilor planificate, atunci când este necesar.   ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 6. ¦Dezvoltarea de   ¦Se implica in realizarea de parteneriate         ¦Numarul proiectelor desfasurate in colaborare          ¦
    ¦    ¦parteneriate     ¦educative nationale si internationale.           ¦Varietatea activitatilor desfasurate in colaborare     ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu echipa pedagogica in vederea      ¦Numarul partenerilor implicati in desfasurarea         ¦
    ¦    ¦                 ¦derularii unor activitati pedagogice, culturale, ¦activitatilor propuse                                  ¦
    ¦    ¦                 ¦scolare sau extrascolare.                        ¦Relevanta parteneriatelor in calitatea desfasurarii si ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu institutii de cultura si educatie ¦continutului activitatilor.                            ¦
    ¦    ¦                 ¦in realizarea unor proiecte cu caracter cultural ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦si educativ.                                     ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza la organizarea si desfasurarea de    ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦intâlniri cu specialisti din diferite domenii.   ¦                                                       ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 7. ¦Comunicare       ¦Prezinta elevilor, comunitatii educative si      ¦Sursele de informare din exteriorul si interiorul      ¦
    ¦    ¦                 ¦membrilor comunitatii locale oferta de activitate¦unitatii de invatamânt sunt identificate si utilizate. ¦
    ¦    ¦                 ¦a CDI.                                           ¦Informatia de interes pentru beneficiari este          ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa la facilitarea circulatiei informatiei ¦actualizata periodic.                                  ¦
    ¦    ¦                 ¦in institutia de invatamânt.                     ¦Mediatizarea rezultatelor obtinute si multiplicarea    ¦
    ¦    ¦                 ¦Dezvolta si exploateaza serviciile de            ¦experientelor obtinute la nivelul intregii unitati de  ¦
    ¦    ¦                 ¦comunicare (e-mail, forumuri, videoconferinte).  ¦invatamânt                                             ¦
    ¦    ¦                 ¦Colecteaza informatiile de la organizatiile de   ¦Activitatile de promovare a imaginii si activitatii CDI¦
    ¦    ¦                 ¦profil (centre culturale, muzee, teatre, unitati ¦sunt realizate periodic.                               ¦
    ¦    ¦                 ¦de invatamânt, biblioteci etc.).                 ¦Capacitatea de a se implica in activitati organizate si¦
    ¦    ¦                 ¦Realizeaza puncte de afisaj in spatiul CDI si in ¦desfasurate in parteneriat.                            ¦
    ¦    ¦                 ¦afara acestuia.                                  ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa la promovarea activitatii CDI si a     ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦imaginii scolii in comunitatea educationala si   ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦cea locala.                                      ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Promoveaza valorile culturale românesti si       ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦europene din perspectiva unei identitati         ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦culturale comune.                                ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Comunica cu utilizatorii si partenerii.          ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Promoveaza fondul documentar si activitatile     ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦desfasurate in CDI in rândul elevilor,           ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦comunitatii educative si al comunitatii locale.  ¦                                                       ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 8. ¦Gestionarea CDI  ¦Utilizeaza spatiul CDI in conformitate cu        ¦Organizarea spatiului CDI respecta standardele de      ¦
    ¦    ¦                 ¦criteriile de amenajare in vederea organizarii   ¦amenajare ale unui CDI.                                ¦
    ¦    ¦                 ¦optime a activitatii in CDI.                     ¦In organizarea spatiului CDI sunt respectate criteriile¦
    ¦    ¦                 ¦Gestioneaza resursele (mobilierul, materialele   ¦de amenajare.                                          ¦
    ¦    ¦                 ¦si echipamentele) CDI respectând normele in      ¦Gradul de functionalitate si respectarea parametrilor  ¦
    ¦    ¦                 ¦vigoare.                                         ¦tehnici ai echipamentelor                              ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza resursele CDI in conformitate cu     ¦Prin organizarea CDI si prin activitatile propuse      ¦
    ¦    ¦                 ¦standardele de functionare.                      ¦accesul liber la informatie este facilitat si asigurat.¦
    ¦    ¦                 ¦Gestioneaza fondul documentar pluridisciplinar   ¦Gradul de autonomie a utilizatorilor in reperarea      ¦
    ¦    ¦                 ¦multisuport in conformitate cu regulile          ¦resurselor pluridisciplinare si multisuport.           ¦
    ¦    ¦                 ¦biblioteconomice in vigoare si reglementarile    ¦Practicarea unei politici documentare prospective      ¦
    ¦    ¦                 ¦specifice, in vederea facilitarii accesului liber¦Realizarea operatiilor biblioteconomice conform        ¦
    ¦    ¦                 ¦la infomatie si organizarii optime a CDI.        ¦normelor in vigoare                                    ¦
    ¦    ¦                 ¦Coreleaza nevoile utilizatorilor cu un fond      ¦Gradul de respectare a sistemului de clasificare a     ¦
    ¦    ¦                 ¦documentar pluridisciplinar si multisuport       ¦documentelor                                           ¦
    ¦    ¦                 ¦adecvat vârstei elevilor si profilului unitatii  ¦Gradul de respectare a criteriilor de selectie a       ¦
    ¦    ¦                 ¦scolare.                                         ¦fondului documentar                                    ¦
    ¦    ¦                 ¦Aplica dispozitiile si procedurile privind       ¦Capacitatea de aplicare a normelor de achizitii        ¦
    ¦    ¦                 ¦informatia prevazute in reglementarile si        ¦documentare                                            ¦
    ¦    ¦                 ¦conventiile legate de activitatea in domeniul    ¦Corelarea necesarului de fond documentar cu natura     ¦
    ¦    ¦                 ¦informarii si documentarii, in special in materie¦activitatii in CDI si cu nevoile utilizatorilor        ¦
    ¦    ¦                 ¦de proprietate intelectuala.                     ¦Stadiul informatizarii CDI si de realizare a bazelor de¦
    ¦    ¦                 ¦Elaboreaza, afiseaza si prezinta utilizatorilor  ¦date                                                   ¦
    ¦    ¦                 ¦Regulamentul intern al CDI.                      ¦Asigurarea unui program flexibil care sa permita       ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura primirea utilizatorilor la CDI, atât la  ¦accesul utilizatorilor in CDI atât in cadrul           ¦
    ¦    ¦                 ¦activitati programate, cât si la cele libere.    ¦cursurilor, cât si in afara lor                        ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura deschiderea CDI si in afara programului  ¦Adaptarea orarului CDI, a planului managerial al CDI   ¦
    ¦    ¦                 ¦scolar, in vederea prelungirii activitatii       ¦la realitatea unitatii scolare                         ¦
    ¦    ¦                 ¦elevului in scoala.                              ¦Regulamentul intern al CDI este propus ca parte        ¦
    ¦    ¦                 ¦Intocmeste documentatia aferenta derularii       ¦integranta a Regulamentului intern al unitatii scolare.¦
    ¦    ¦                 ¦proiectelor, valorificând creativ produsele      ¦Utilizatorii si activitatile derulate in CDI sunt      ¦
    ¦    ¦                 ¦proiectelor la nivelul organizatiei, in vederea  ¦inregistrate ritmic pentru evidentierea si valorizarea ¦
    ¦    ¦                 ¦dezvoltarii acesteia.                            ¦lor si pentru remedierea disfunctionalitatilor.        ¦
    ¦    ¦                 ¦Identifica nevoile financiare ale CDI pe baza    ¦Necesarul de achizitii a fost propus.                  ¦
    ¦    ¦                 ¦indicatorilor cantitativi si calitativi specifici¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦scolii.                                          ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Elaboreaza proiectul de buget pentru dotarea si  ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦functionarea CDI.                                ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Identifica surse suplimentare de finantare a     ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatii CDI.                                 ¦                                                       ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 9. ¦Dezvoltare       ¦Identifica nevoile proprii de dezvoltare.        ¦Obiectivitate in autoevaluare si identificarea         ¦
    ¦    ¦profesionala     ¦Participa la stagii de pregatire in vederea      ¦propriilor nevoi de formare, in functie de dinamica    ¦
    ¦    ¦                 ¦satisfacerii nevoilor personale si ale           ¦informatiei in domeniu                                 ¦
    ¦    ¦                 ¦organizatiei prin raportare la standardele de    ¦Numarul stagiilor de formare si al schimburilor de     ¦
    ¦    ¦                 ¦calitate.                                        ¦experienta la care a participat in vederea satisfacerii¦
    ¦    ¦                 ¦Manifesta interes pentru nou si consecventa in   ¦nevoilor personale privind perfectionarea si ale       ¦
    ¦    ¦                 ¦procesul de instruire/autoinstruire, aplicând in ¦organizatiei, prin raportare la standardele de calitate¦
    ¦    ¦                 ¦activitatea didactica elementele de noutate      ¦Gradul de aplicare a cunostintelor si de utilizare a   ¦
    ¦    ¦                 ¦dobândite in cadrul programelor de formare       ¦noilor competente dezvoltate in cadrul formarilor in   ¦
    ¦    ¦                 ¦parcurse sau prin studiu individual.             ¦activitatile CDI                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa la intrunirile echipei pedagogice:     ¦Articole, publicatii, participarea la schimburi de bune¦
    ¦    ¦                 ¦cercuri metodice sau sedinte de catedra.         ¦practici                                               ¦
    ¦    ¦                 ¦Manifesta preocupare pentru activitati de        ¦Participarea la stagii de formare si schimburi de      ¦
    ¦    ¦                 ¦formare complementare celor didactice, prin      ¦experienta.                                            ¦
    ¦    ¦                 ¦obtinerea de competente in domeniul social,      ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦TIC, comunicare in limba straina de circulatie   ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦internationala si implementarea in activitatea   ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦didactica a competentelor dobândite.             ¦                                                       ¦
    +--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
                                               Director,                                             Salariat,

    Capitolul II – Obligatii/atributii profesionale suplimentare, reprezentând …………………… norma de baza (ore suplimentare), corespunzatoare unui spor de …………………. din salariul de baza, conform reglementarilor in vigoare, stabilite la inceput de an scolar/ universitar ………………………………

    Director, Salariat,

    Capitolul III – Activitati suplimentare neprevazute in incadrarea pe post, efectuate prin ordin de serviciu etc. si care se vor plati prin ore suplimentare, premii lunare, zile libere etc.

        
    +------------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦Nr. ¦ Activitatea ¦   Data    ¦Recompensa prin ......................¦ Director  ¦  Observatii  ¦
    ¦crt.¦             ¦           ¦                                      ¦           ¦              ¦
    +----+-------------+-----------+--------------------------------------+-----------+--------------¦
    ¦    ¦             ¦           ¦                                      ¦           ¦              ¦
    +------------------------------------------------------------------------------------------------+
                                                Director,

    Capitolul IV – Sanctiuni primite de angajat

        
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦Nr. ¦Motivul sanctiunii¦   Data    ¦   Sanctiunea primita   ¦  Rector/Director   ¦  Observatii   ¦
    ¦crt.¦                  ¦           ¦                        ¦                    ¦               ¦
    +----+------------------+-----------+------------------------+--------------------+---------------¦
    ¦    ¦                  ¦           ¦                        ¦                    ¦               ¦
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------+
                                                 Director,

    Capitolele III si IV au fost discutate in consiliul profesoral/consiliul de administratie, la care sunt invitati si cei in cauza.

    Director,

    Lider de sindicat,
    Am luat cunostinta,
    Semnatura Data

    NOTA: De exactitatea datelor trecute in fisa postului raspund directorul institutiei/unitatii de invatamânt si salariatul.

    Anexa nr. 3

        ROMANIA 
        MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI 
        UNITATEA DE INVATAMANT 
        ..................................... 
    
        FISA-CADRU
    de evaluare a profesorului documentarist 
    
        NUMARUL FISEI POSTULUI ...................................................... 
        NUMELE SI PRENUMELE CADRULUI DIDACTIC ....................................... 
        PERIOADA EVALUATA ........................................................... 
        REZULTATUL EVALUARII ........................................................ 
    
    +----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦                                     ¦       ¦ Punctaj acordat ¦
    ¦Nr. ¦   Unitati de    ¦              Atributii              ¦      Indicatori de performanta      ¦Punctaj+-----------------¦
    ¦crt.¦   competenta    ¦                                     ¦                                     ¦ maxim ¦ auto-  ¦evaluare¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦                                     ¦       ¦evaluare¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 1. ¦Proiectarea      ¦Identifica si ierarhizeaza nevoile   ¦Consecventa si ritmicitate in        ¦  10   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦activitatilor    ¦utilizatorilor.                      ¦conceperea, adaptarea, aplicarea     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦Centrului de     ¦Elaboreaza strategii in domeniul     ¦si analiza instrumentelor de         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦Documentare si   ¦"educatiei pentru informatie".       ¦analiza a nevoilor beneficiarilor.   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦Informare (CDI)  ¦Propune elemente de definire a       ¦Participa la elaborarea unei politici¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦politicii documentare a unitatii de  ¦documentare la nivelul unitatii de   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦invatamânt.                          ¦invatamânt.                          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Defineste prioritatile si obiectivele¦Obiectivele sunt stabilite pe        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦proiectului CDI.                     ¦termen lung, mediu si scurt, in      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza activitatea CDI:         ¦functie de planul managerial al      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogica, culturala, de            ¦scolii si de resurse, in raport cu   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦comunicare si de gestionare.         ¦exigentele la nivel national, cu     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza curriculum la decizia    ¦specificul zonei geografice, cu      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦scolii privind tehnici de initiere in¦luarea in considerare a dinamicilor  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cercetare documentara.               ¦de modernizare/schimbare la nivel    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza activitati pedagogice    ¦institutional si zonal si cu         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦inter/transdisciplinare, impreuna    ¦respectarea prevederilor legislatiei.¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cu echipa pedagogica.                ¦Activitatea CDI este proiectata in   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza activitati de initiere si¦conformitate cu obiectivele          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦valorizare a dimensiunii educative   ¦stabilite pe baza concluziilor       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦a noilor tehnologii ale informarii si¦diagnozei si a prognozei,            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦comunicarii (TIC).                   ¦raspunde functiilor CDI si misiunilor¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦profesorului documentarist si este   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦adaptata nevoilor utilizatorilor si  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦specificului scolii.                 ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦Curriculum la decizia scolii (CDS)   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦privind initierea in tehnici de      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦cercetare documentara, propuse       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦in cadrul curriculumului la decizia  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦scolii, sunt elaborate in functie de ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦particularitatile grupului instruit. ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦Proiectul CDI este elaborat in       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦relatie cu echipa pedagogica.        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦Capacitatea de relationare cu        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦echipa pedagogica pentru elaborarea  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦proiectului CDI                      ¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 2. ¦Planificarea     ¦Elaboreaza planul managerial al      ¦In planul managerial al CDI sunt     ¦   5   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦activitatilor CDI¦CDI - anual si semestrial al         ¦evidentiate clar obiectivele,        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor CDI.                   ¦activitatile planificate, orizontul  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Elaboreaza instrumente de            ¦de timp, partenerii, indicatorii de  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦planificare pe tipuri de activitati: ¦eficienta ai activitatii,            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogice, culturale, de            ¦modalitatile de corectie/actualizare ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦comunicare si de gestionare a        ¦a obiectivelor, modalitatile de      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI.                                 ¦monitorizare si evaluare, rezultatele¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦asteptate.                           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦Planificarea si organizarea          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦activitatilor scolare si extrascolare¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦sunt in concordanta cu obiectivele   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦educationale si cu gradul de         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦interes al elevilor si al comunitatii¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦locale.                              ¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 3. ¦Organizarea      ¦Organizeaza activitati pedagogice,   ¦Flexibilitate, adaptabilitate si     ¦  15   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦activitatilor CDI¦culturale, de comunicare si de       ¦creativitate in conceperea           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦gestiune conform planului CDI.       ¦activitatilor si a sarcinilor de     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza resursele CDI in         ¦lucru, astfel incât sa fie           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦vederea punerii lor la dispozitia    ¦valorificate diferitele stiluri de   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦utizatorilor in cadrul activitatilor ¦invatare, sa tina cont de            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI.                                 ¦posibilitatile si ritmul de asimilare¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza activitati de incurajare ¦proprii grupului instruit.           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦a lecturii si dezvoltarea gustului   ¦Activitatile organizate pun in       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pentru lectura in parteneriat cu alte¦practica strategiile initial         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cadre didactice, personalitati din   ¦elaborate si sunt cuprinse in        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦lumea cartii (autori, ilustratori,   ¦proiectul CDI.                       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦traducatori, editori etc.) si cu     ¦Activitatile desfasurate favorizeaza ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦parintii, utilizând metode si        ¦exploatarea resurselor CDI.          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦mijloace moderne de incitare la      ¦Varietatea resurselor utilizate in   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦lectura.                             ¦cadrul activitatilor CDI.            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza sau participa la         ¦Modul de organizare a cunostintelor  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitati audiovideo, activitati    ¦de transmis si forma de transmitere  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦legate de mass-media, la             ¦faciliteaza receptarea.              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦expozitii, vizite si intâlniri       ¦Accesul la noile mijloace de         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦tematice, ateliere de creatie,       ¦informare si comunicare este         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cercuri tematice, elaborarea de      ¦facilitat.                           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦reviste scolare.                     ¦Activitatile cu caracter cultural    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Valorizeaza potentialul cultural al  ¦sunt derulate tinându-se cont de     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦fondului documentar al CDI.          ¦prioritatile scolii, de politica     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura primirea utilizatorilor la   ¦unitatii de invatamânt, fiind in     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI atât in cadrul activitatilor     ¦conformitate cu documentele          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦programate, cât si al celor libere.  ¦Ministerului Educatiei, Cercetarii si¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura accesul la CDI si in afara   ¦Tineretului.                         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦programului scolar, in vederea       ¦Prin activitatile organizate se pun  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦prelungirii activitatii elevilor in  ¦in valoare potentialul cultural al   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦scoala.                              ¦fondului documentar, productiile     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu profesorii de         ¦culturale românesti si europene, din ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦disciplina in vederea identificarii  ¦perspectiva unei identitati culturale¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦obiectivelor documentare din         ¦comune.                              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦programele scolare.                  ¦Posibilele cai si modalitati de      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu echipa pedagogica     ¦cooperare intre arii curriculare si  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦a unitatii de invatamânt in          ¦discipline sunt identificate si se   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦planificarea si organizarea de       ¦regasesc in activitatile desfasurate ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitati cu caracter educativ      ¦in colaborare.                       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦(educatie pentru sanatate,           ¦Obiectivele documentare din          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦educatie rutiera, educatie           ¦programele scolare sunt              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦ecologica etc.).                     ¦identificate in colaborare cu        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza, impreuna cu consilierul ¦profesorii de disciplina.            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦sau psihologul scolii, activitati de ¦Identificarea nevoilor temporale     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦initiere a elevilor in planificarea  ¦ale activitatilor din CDI (timpul    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦si orientarea profesionala/          ¦petrecut in CDI)                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦vocationala.                         ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Sprijina psihologul/consilierul      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦scolii si echipa pedagogica in       ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦organizarea si desfasurarea          ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor de motivare spre       ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦scoala si recuperare a elevilor cu   ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦dificultati in invatare si cu        ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦comportamente deviante.              ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa si organizeaza in          ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦colaborare cu alte cadre didactice   ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitati extrascolare, inclusiv din¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦sfera activitatilor culturale.       ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 4. ¦Formarea elevilor¦Formeaza elevii in domeniul          ¦Modalitati variate in care au fost   ¦  20   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦si dezvoltarea   ¦cercetarii documentare prin          ¦utilizate elemente de initiere in    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦competentelor    ¦desfasurarea activitatilor           ¦cercetarea documentara.              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦specifice        ¦planificate in cadrul curriculumului ¦Situatiile de invatare alese         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦la decizia scolii si alte activitati ¦stimuleaza gândirea elevului si      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦specifice.                           ¦capacitatea de argumentare,          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Prezinta noilor utilizatori          ¦formeaza deprinderile de munca si    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦functiile, organizarea CDI,          ¦studiu necesare instruirii pe durata ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatile care pot fi desfasurate ¦intregii vieti.                      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦in cadrul CDI, regulamentul de ordine¦Gradul de exploatare a noilor TIC    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦interioara, rolul si misiunile       ¦in activitatile desfasurate in CDI.  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦profesorului documentarist.          ¦Formele de cercetare                 ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Educa elevii in vederea dezvoltarii  ¦documentara sunt diversificate, in   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦autonomiei in invatare si a unei     ¦concordanta cu cerintele invatarii   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦atitudini civice.                    ¦interdisciplinare.                   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Integreaza secvente de cercetare     ¦Gradul de autonomie al elevilor in   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦documentara in activitati de         ¦utilizarea resuselor CDI.            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦invatare disciplinare si inter/      ¦Realizarea activitatilor defasurate  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦transdisciplinare diverse, in        ¦implica exploatarea resurselor       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦parteneriat cu cadrele didactice.    ¦multimedia, favorizeaza inovatia     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Propune activitati inovatoare care   ¦pedagogica si utilizarea metodelor   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦presupun exploatarea resurselor      ¦activ-partcipative.                  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦multisuport.                         ¦Parteneriatele educative la nivelul  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Desfasoara proiecte pedagogice       ¦unitatii de invatamânt urmaresc      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦inter/transdisciplinare, impreuna    ¦atât obiective disciplinare, cât si  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cu echipa pedagogica.                ¦obiective documentare, de            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza activitati de initiere   ¦dezvoltare de aptitudini si          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦a elevilor in utilizarea si          ¦competente specifice.                ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦valorizarea dimensiunii educative    ¦Temele transdiciplinare raspund      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦a noilor TIC.                        ¦nevoilor de formare a elevilor.      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Indruma initiativele de lectura ale  ¦Activitatile derulate cresc interesul¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦elevilor.                            ¦elevilor pentru studiu.              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Educa elevii prin diferite tipuri de ¦Activitatile privind animarea CDI    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitati: pedagogice, culturale si ¦implica si participarea elevilor.    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦de comunicare, in vederea            ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦dezvoltarii competentelor            ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦specifice.                           ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Implica elevii in animarea CDI:      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦mediatizarea activitatilor CDI,      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦participarea la elaborarea           ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦propunerilor de achizitii, ordonarea ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦documentelor, organizarea            ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor etc.                   ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 5. ¦Monitorizarea si ¦Elaboreaza si aplica                 ¦Metodele de monitorizare si          ¦  10   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦evaluarea        ¦instrumentele de feedback si         ¦evaluare a activitatilor stabilite   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦activitatii      ¦evaluare a activitatilor desfasurate.¦pentru realizarea obiectivelor sunt  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Evalueaza activitatea elevilor       ¦adaptate specificului aspectelor     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦desfasurata in cadrul CDS;           ¦vizate si al resurselor disponibile. ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Evalueaza activitatile desfasurate   ¦Activitatile organizate in CDI sunt  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cu elevii.                           ¦diverse si raspund functiilor CDI.   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Valorizeaza rezultatele activitatilor¦Numarul de participanti la           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦desfasurate cu elevii.               ¦activitatile organizate in CDI       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Monitorizeaza proiectele si          ¦Numarul de utilizatori               ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦planificarea activitatilor CDI.      ¦Numarul de documente consultate      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Evalueaza gradul de atingere a       ¦in cadrul CDI                        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦obiectivelor si a rezultatelor       ¦Numarul de volume imprumutate        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor planificate.           ¦Diversitatea modalitatilor de        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Evalueaza gradul de exploatare a     ¦evaluare si valorizare a muncii      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦resurselor CDI.                      ¦elevilor                             ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Intocmeste periodic rapoarte de      ¦Gradul de atingere a obiectivelor    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦monitorizare a activitatii si        ¦si de realizare a activitatilor      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦statistici privind activitatea CDI.  ¦planificate                          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦Gradul de corectare/actualizare a    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦obiectivelor activitatilor           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦planificate, atunci când este necesar¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 6. ¦Dezvoltarea de   ¦Se implica in realizarea de          ¦Numarul proiectelor desfasurate      ¦  10   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦parteneriate     ¦parteneriate educative nationale     ¦in colaborare                        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦si internationale.                   ¦Varietatea activitatilor desfasurate ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu echipa                ¦in colaborare                        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogica in vederea derularii      ¦Numarul partenerilor implicati in    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦unor activitati pedagogice,          ¦desfasurarea activitatilor propuse   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦culturale, scolare sau               ¦Relevanta parteneriatelor in         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦extrascolare.                        ¦calitatea desfasurarii si            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu institutii de         ¦continutului activitatilor           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cultura si educatie in realizarea    ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦unor proiecte cu caracter cultural   ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦si educativ.                         ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza la organizarea si        ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦desfasurarea de intâlniri cu         ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦specialisti din diferite domenii.    ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 7. ¦Comunicarea      ¦Prezinta elevilor, comunitatii       ¦Sursele de informare din exteriorul  ¦   5   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦educative si membrilor               ¦si interiorul unitatii de invatamânt ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦comunitatii locale oferta de         ¦sunt identificate si utilizate.      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitate a CDI.                    ¦Informatia de interes pentru         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa la facilitarea circulatiei ¦beneficiari este actualizata         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦informatiei in institutia de         ¦periodic.                            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦invatamânt.                          ¦Mediatizarea rezultatelor obtinute   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Dezvolta si exploateaza serviciile   ¦si multiplicarea experientelor       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦de comunicare (e-mail, forumuri,     ¦obtinute la nivelul intregii unitati ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦videoconferinte).                    ¦de invatamânt                        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Colecteaza informatiile de la        ¦Activitatile de promovare a          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦organizatiile de profil (centre      ¦imaginii si activitatii CDI sunt     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦culturale, muzee, teatre, unitati    ¦realizate periodic.                  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦de invatamânt, biblioteci etc.).     ¦Capacitatea de a se implica in       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Realizeaza puncte de afisaj in       ¦activitati organizate si desfasurate ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦spatiul CDI si in afara acestuia.    ¦in parteneriat                       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa la promovarea activitatii  ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI si a imaginii scolii in          ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦comunitatea educationala si cea      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦locala.                              ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Promoveaza valorile culturale        ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦românesti si europene din            ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦perspectiva unei identitati          ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦culturale comune.                    ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Comunica cu utilizatorii si          ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦partenerii.                          ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Promoveaza fondul documentar         ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦si activitatile desfasurate in CDI   ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦in rândul elevilor, comunitatii      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦educative si in comunitatii locale.  ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 8. ¦Gestionarea CDI  ¦Utilizeaza spatiul CDI in            ¦Organizarea spatiului CDI            ¦  20   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦conformitate cu criteriile de        ¦respecta standardele de              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦amenajare in vederea organizarii     ¦amenajare ale unui CDI.              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦optime a activitatii in CDI.         ¦In organizarea spatiului CDI sunt    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Gestioneaza resursele                ¦respectate criteriile de amenajare.  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦(mobilierul, materialele si          ¦Gradul de functionalitate si         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦echipamentele) CDI respectând        ¦respectarea parametrilor tehnici ai  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦normele in vigoare.                  ¦echipamentelor                       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza resursele CDI in         ¦Prin organizarea CDI si prin         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦conformitate cu standardele de       ¦activitatile propuse accesul liber la¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦functionare.                         ¦informatie este facilitat si         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Gestioneaza fondul documentar        ¦asigurat.                            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pluridisciplinar multisuport in      ¦Gradul de autonomie al utilizatorilor¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦conformitate cu regulile             ¦in reperarea resurselor              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦biblioteconomice in vigoare si cu    ¦pluridisciplinare si multisuport     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦reglementarile specifice, in         ¦Practicarea unei politici documentare¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦vederea facilitarii accesului liber  ¦prospective                          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦la informatie si organizarii optime  ¦Realizarea operatiilor               ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦a CDI.                               ¦biblioteconomice conform normelor in ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Coreleaza nevoile utilizatorilor cu  ¦vigoare                              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦un fond documentar                   ¦Gradul de respectare a sistemului    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pluridisciplinar si multisuport      ¦de clasificare a documentelor        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦adecvat vârstei elevilor si          ¦Gradul de respectare a criteriilor   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦profilului unitatii scolare.         ¦de selectie a fondului documentar    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Aplica dispozitiile si procedurile   ¦Capacitatea de aplicare a            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦privind informatia prevazute in      ¦normelor de achizitii documentare    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦reglementarile si conventiile        ¦Corelarea necesarului de fond        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦legate de activitatea in domeniul    ¦documentar cu natura activitatii in  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦informarii si documentarii in        ¦CDI si cu nevoile utilizatorilor     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦special in materie de proprietate    ¦Stadiul informatizarii CDI si de     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦intelectuala.                        ¦realizare a bazelor de date          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Elaboreaza, afiseaza si prezinta     ¦Asigurarea unui program flexibil     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦utilizatorilor Regulamentul intern   ¦care sa permita accesul              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦al CDI.                              ¦utilizatorilor in CDI atât in cadrul ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura primirea utilizatorilor la   ¦cursurilor, cât si in afara lor      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI atât la activitati programate,   ¦Adaptarea orarului CDI, a planului   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cât si la cele libere;               ¦managerial al CDI la realitatea      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura deschiderea CDI si in        ¦unitatii scolare                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦afara programului scolar, in         ¦Regulamentul intern al CDI este      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦vederea prelungirii activitatii      ¦propus ca parte integranta a         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦elevului in scoala.                  ¦Regulamentului intern al unitatii    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Intocmeste documentatia              ¦scolare                              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦aferenta derularii proiectelor,      ¦Utilizatorii si activitatile derulate¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦valorificând creativ produsele       ¦in CDI sunt inregistrate ritmic      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦proiectelor la nivelul organizatiei, ¦pentru evidentierea si valorizarea   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦in vederea dezvoltarii acesteia.     ¦lor si pentru remedierea             ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Identifica nevoile financiare ale    ¦disfunctionalitatilor.               ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI pe baza indicatorilor            ¦Necesarul de achizitii a fost        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cantitativi si calitativi specifici  ¦propus.                              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦scolii.                              ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Elaboreaza proiectul de buget        ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pentru dotarea si functionarea       ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI.                                 ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Identifica surse suplimentare de     ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦finantare a activitatii CDI.         ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 9. ¦Dezvoltarea      ¦Identifica nevoile proprii de        ¦Obiectivitate in autoevaluare si     ¦   5   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦profesionala     ¦dezvoltare.                          ¦identificarea propriilor nevoi de    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa la stagii de pregatire in  ¦formare, in functie de dinamica      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦vederea satisfacerii nevoilor        ¦informatiei in domeniu               ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦personale si ale organizatiei prin   ¦Numarul stagiilor de formare si al   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦raportare la standardele de          ¦schimburilor de experienta la care   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦calitate.                            ¦a participat in vederea satisfacerii ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Manifesta interes pentru nou si      ¦nevoilor personale privind           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦consecventa in procesul de           ¦perfectionarea si ale organizatiei,  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦instruire/autoinstruire, aplicând in ¦prin raportare la standardele de     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatea didactica elementele     ¦calitate                             ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦de noutate dobândite in cadrul       ¦Gradul de aplicare a cunostintelor   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦programelor de formare parcurse      ¦si de utilizare a noilor competente  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦sau prin studiu individual.          ¦dezvoltate in cadrul formarilor in   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa la intrunirile echipei     ¦activitatile CDI                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogice: cercuri metodice         ¦Articole, publicatii, participarea la¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦sau sedinte de catedra.              ¦schimburi de bune practici           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Manifesta preocupare pentru          ¦Participarea la stagii de formare si ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitati de formare                ¦schimburi de experienta              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦complementare celor didactice,       ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦prin obtinerea de competente in      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦domeniul social, IT, comunicare      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦in limba straina de circulatie       ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦internationala si implementarea      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦in activitatea didactica a           ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦competentelor dobândite.             ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    +----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
                                                                                           +-------------------------------------+
    Semnatura cadrului didactic evaluat                                                    ¦    PUNCTAJUL     ¦  CALIFICATIVUL   ¦
    ..........................................                                             +------------------+------------------¦
    Data autoevaluarii .......................                                             ¦   81 p - 100 p   ¦   FOARTE BINE    ¦
    Semnatura evaluatorului                                                                +------------------+------------------¦
    ..........................................                                             ¦   71 p - 80 p    ¦       BINE       ¦
    Data evaluarii ...........................                                             +------------------+------------------¦
                                                                                           ¦   61 p - 70 p    ¦   SATISFACATOR   ¦
                                                                                           +------------------+------------------¦
                                                                                           ¦     Sub 60 p     ¦  NESATISFACATOR  ¦
                                                                                           +-------------------------------------+
  • Ordin nr. 124/2008 privind modalitati de plata pe Piata de echilibrare si pentru dezechilibrele partilor responsabile cu echilibrarea

    Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei

    Tinand cont de Referatul de aprobare intocmit de Departamentul piata de energie electrica,
    in conformitate cu prevederile Procesului-verbal al sedintei Comitetului de reglementare al Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei din data de 4 noiembrie 2008,
    in temeiul art. 9 alin. (2) si (6), al art. 11 alin. (1) si alin. (2) lit. a) si h) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, al prevederilor Codului comercial al pietei angro de energie electrica, aprobat prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 25/2004,

    presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei emite urmatorul ordin:

    Art. 1
    (1) Participantii la Piata de echilibrare, partile responsabile cu echilibrarea si Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” – S.A., denumita in continuare C.N. „Transelectrica” – S.A., dupa caz, au obligatii de plata partiala pentru tranzactiile cu energie electrica in care s-au angajat, conform prevederilor prezentului ordin.
    (2) Obligatiile de plata partiala mentionate la alin. (1) sunt aferente:
    a) cantitatilor de energie electrica tranzactionate pe Piata de echilibrare;
    b) dezechilibrelor partilor responsabile cu echilibrarea (PRE);
    c) managementului congestiilor interne;
    d) dezechilibrelor de la notificare ale unitatilor dispecerizabile;
    e) redistribuirii costurilor sau veniturilor suplimentare pe Piata de echilibrare.

    Art. 2
    (1) Obligatiile de plata partiala mentionate la art. 1 alin. (2) se achita conform facturilor emise pentru luna de livrare de C.N. „Transelectrica” – S.A. ori de participantul la Piata de echilibrare sau PRE, dupa caz. Facturile sunt emise in termen de 21 de zile lucratoare de la inceputul primei luni care urmeaza lunii de livrare si sunt intocmite pe baza valorilor masurate ale energiei electrice livrate in retelele electrice (VM), dupa cum urmeaza:
    a) operatorii de masurare transmit VM-urile C.N. „Transelectrica” S.A
    Sucursala Omepa, in termen de 14 zile lucratoare de la inceputul primei luni care urmeaza lunii de livrare;
    b) C.N. „Transelectrica” – S.A -> Sucursala Omepa prelucreaza VM-urile si le transmite Societatii Comerciale OPCOM – S.A., in termen de 16 zile lucratoare de la inceputul primei luni care urmeaza lunii de livrare;
    c) C.N. „Transelectrica” – S.A. transmite nota lunara de regularizare pe Piata de echilibrare, intocmita conform prevederilor Codului comercial al pietei angro de energie electrica, Societatii Comerciale OPCOM – S.A., in termen de 10 zile lucratoare de la inceputul primei luni care urmeaza lunii de livrare;
    d) Societatea Comerciala OPCOM – S.A. intocmeste notele lunare de informare pentru decontarea obligatiilor de plata partiala mentionate la art. 1 alin. (2), pe baza valorilor mentionate la lit. b) si c), si le transmite C.N. „Transelectrica” – S.A., fiecarui participant la Piata de echilibrare si fiecarei PRE, in termen de 20 zile lucratoare de la inceputul primei luni care urmeaza lunii de livrare; obligatiile de plata partiala mentionate la art. 1 alin. (2) sunt egale cu 0,7 din valoarea obligatiilor de plata rezultata in urma calculelor de decontare care au la baza valorile mentionate la lit. b) si c).
    (2) Facturile prevazute la alin. (1) se achita de PRE sau participantul la Piata de echilibrare ori C.N. „Transelectrica” – S.A., dupa caz, in termen de 7 zile lucratoare de la primirea lor.
    (3) In cazul neachitarii la termen a facturilor prevazute la alin. (1), se vor calcula majorari de intarziere din prima zi lucratoare dupa termenul-limita de plata. Pentru fiecare zi de intarziere se va plati o suma egala cu nivelul majorarii de intarziere perceputa pentru neplata la termen a obligatiilor catre bugetul de stat.
    (4) Procesul de determinare a obligatiilor de plata aferente tranzactiilor pe Piata de echilibrare, dezechilibrelor partilor responsabile cu echilibrarea, managementului congestiilor interne, dezechilibrelor de la notificare ale unitatilor dispecerizabile si redistribuirii costurilor sau veniturilor suplimentare pe Piata de echilibrare, care are la baza valori masurate aprobate ale energiei electrice livrate in retele, se desfasoara in paralel cu procesul de determinare a obligatiilor de plata partiala, in conformitate cu reglementarile in vigoare.

    Art. 3
    (1) Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    (2) Prima luna de livrare a energiei electrice pentru care se intocmesc facturi corespunzatoare obligatiilor de plata partiala mentionate la art. 1 alin. (2) este luna decembrie 2008.

    Art. 4
    (1) Participantii la Piata de echilibrare, partile responsabile cu echilibrarea, operatorii de masurare, C.N. „Transelectrica” – S.A. si Societatea Comerciala OPCOM – S.A. duc la indeplinire prevederile prezentului ordin.
    (2) In termen de 7 zile de la publicarea prezentului ordin in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, C.N. „Transelectrica” – S.A. va completa prevederile Conventiei-cadru de participare la Piata de echilibrare, precum si pe cele ale Conventiei-cadru de asumare a responsabilitatii echilibrarii cu prevederile prezentului ordin.

    Art. 5
    Departamentele de specialitate din cadrul Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei vor urmari respectarea prevederilor prezentului ordin.

    Lege nr. 269/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum si infiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din Romania

    Art. I. – Legea nr. 96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum si infiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 267 din 20 aprilie 2007, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

    1. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 1. – (1) Profesia de tehnician dentar se exercita, pe teritoriul Romaniei, in conditiile prezentei legi, de catre persoanele fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare in profesia de tehnician dentar, care pot fi:
    a) cetateni ai statului roman;
    b) cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene;
    c) membri de familie ai unui cetatean al unuia dintre statele prevazute la lit. b), asa cum sunt definiti la art. 2 alin. (1) pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 260/2005, cu modificarile si completarile ulterioare;
    d) cetateni ai statelor terte, beneficiari ai statutului de rezident permanent in Romania;
    e) beneficiari ai statutului de rezident pe termen lung, acordat de catre unul dintre statele prevazute la lit. b).
    (2) In sensul prezentei legi, prin titlu oficial de calificare in profesia de tehnician dentar se intelege diplomele, titlurile sau certificatele care atesta formarea si perfectionarea in profesia de tehnician dentar, dobandite de persoanele prevazute la alin. (1) in Romania sau intr-un stat membru al Uniunii Europene, intr-un stat apartinand Spatiului Economic European sau in Confederatia Elvetiana si recunoscute conform legii.
    (3) Diplomele, titlurile sau certificatele care atesta formarea si perfectionarea in profesia de tehnician dentar, dobandite intr-un alt stat decat cele prevazute la alin. (2) de catre persoanele prevazute la alin. (1), se echivaleaza potrivit legii. Exceptie de la aceste prevederi fac cele care au fost recunoscute de un stat membru al Uniunii Europene, de un stat apartinand Spatiului Economic European sau de Confederatia Elvetiana.”
    2. La articolul 3 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:
    „(2) Ordinul Tehnicienilor Dentari din Romania are obligatia furnizarii datelor si a informatiilor privind exercitarea profesiei de tehnician dentar catre coordonatorul national de recunoastere a calificarilor profesionale.”
    3. Articolul 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 4. – Profesia de tehnician dentar se exercita in regim independent si/sau in regim salarial, cu respectarea prevederilor prezentei legi.”
    4. La articolul 7, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 7. – (1) Profesia de tehnician dentar poate fi exercitata pe teritoriul Romaniei de orice persoana prevazuta la art. 1 alin. (1), care indeplineste urmatoarele conditii:
    a) este posesoare a unui titlu oficial de calificare in profesia de tehnician dentar, prevazut de prezenta lege;
    b) este apta din punct de vedere medical pentru exercitarea acestei profesii;
    c) nu are antecedente penale;
    d) este membra a Ordinului Tehnicienilor Dentari din Romania.”
    5. La articolul 8, litera d) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „d) sa se perfectioneze prin programe cu continut si durata specifice, in specializarile prevazute de prezenta lege;”.
    6. La articolul 9, litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „c) sa se pregateasca prin programe de educatie profesionala continua, avizate de Ordinul Tehnicienilor Dentari din Romania si de Centrul National de Perfectionare in Domeniul Sanitar;”.
    7. Articolul 10 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 10. – (1) Exercitarea profesiei de tehnician dentar se face pe baza certificatului de membru al Ordinului Tehnicienilor Dentari din Romania, eliberat pe baza urmatoarelor documente:
    a) diploma, titlul sau certificatul de absolvire a unei forme de invatamant cu profil de tehnica dentara;
    b) certificatul de cazier judiciar;
    c) certificatul de sanatate fizica si psihica.
    (2) Documentul prevazut la alin. (1) lit. c) este valabil 3 luni de la data emiterii.”
    8. Articolul 11 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 11. – (1) In Romania, accesul tehnicienilor dentari cetateni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene la activitatile profesionale exercitate in regim temporar sau ocazional, precum si recunoasterea titlurilor oficiale de calificare de tehnician dentar, eliberate de aceste state persoanelor prevazute la art. 1 alin. (1), se fac in conditiile prevazute de Legea nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.
    (2) Prin exceptie de la prevederile art. 10, in caz de prestare temporara sau ocazionala de servicii, tehnicienii dentari care intrunesc conditiile prevazute la art. 1 alin. (1) lit. b), c) sau e) trebuie sa instiinteze Ministerul Sanatatii Publice cu privire la prestarea temporara sau ocazionala de servicii medicale pe teritoriul Romaniei si sa fie inregistrati pe aceasta perioada la Ordinul Tehnicienilor Dentari din Romania.”
    9. Articolul 12 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 12. – In Romania, formarea tehnicienilor dentari se realizeaza in institutii de invatamant de profil recunoscute de lege.”
    10. Articolul 13 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 13. – (1) Specializarea tehnicianului dentar se realizeaza prin programe specifice, cu durata de 6 luni, in unitati de invatamant cu profil de tehnica dentara acreditate.
    (2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) tehnicienii dentari cu vechime de cel putin 5 ani in domeniul tehnicii dentare sau in institutii de invatamant si cercetare cu profil biomedical.”
    11. Articolul 14 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 14. – Programele de pregatire profesionala continua se realizeaza de furnizori acreditati, cu avizul Ordinului Tehnicienilor Dentari din Romania.”
    12. Articolul 16 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 16. – Activitatile de tehnica dentara se exercita in Romania cu titlul profesional de tehnician dentar.”
    13. Articolul 17 se abroga.
    14. La articolul 26, literele d), h) si k) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
    „d) elaboreaza Codul de etica si deontologie a profesiei de tehnician dentar;
    ………………………………………………………………………………………………………
    h) elaboreaza reglementarile privind inregistrarea in Registrul unic al tehnicienilor dentari din Romania;
    ………………………………………………………………………………………………………
    k) intocmeste, actualizeaza permanent Registrul unic al tehnicienilor dentari din Romania si administreaza pagina de internet pe care este publicat.”
    15. La articolul 27, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 27. – (1) Membrii Ordinului Tehnicienilor Dentari din Romania sunt inscrisi in Registrul unic al tehnicienilor dentari din Romania.”
    16. La articolul 42 alineatul (1), litera d) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „d) retragerea calitatii de membru al Ordinului Tehnicienilor Dentari din Romania.”
    17. Dupa articolul 50 se introduce un nou articol, articolul 501, cu urmatorul cuprins:
    „Art. 501. – Prevederile prezentei legi se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 200/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.”

    Art. II
    Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    Art. III
    Legea nr. 96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum si infiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 267 din 20 aprilie 2007, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.

    Jaful asupra miliardarului Tarek.Haideti sa gasim vinovatii

    Politistii bucuresteni au declansat o ancheta de mari proportii dupa ce miliardarul El Feki Tarek a fost pradat, in noaptea de luni spre marti, de 400.000 de euro. Banii au fost furati din sediul reprezentantei Toyota, in conditiile in care egipteanul este dealerul in Romania al acestei marci.

    Anchetatorii au putine indicii cu privire la identitatea autorilor, drept pentru care lista suspectilor este una destul de lunga. Oamenii legii ii au in vizor pe paznici, care sunt suspectati de complicitate cu hotii. Si asta, pentru ca oamenii de paza nu au intervenit, iar cei care au furat banii stiau exact ca vor lucra nederanjati.
    Pe lista oamenilor legii se afla si o mare parte dintre angajatii care stiau ca, in cursul zilei de luni, in casa de bani fusese depusa o suma mare, chiar de catre Tarek, care in ziua respectiva revenise in Romania.

    http://www.cancan.ro/2008-11-20/Lista-suspectilor-in-cazul-jafului-asupra-miliardarului-Tarek.html

    Si-a decapitat sotia si apoi s-a aruncat de la etajul 12.Care credeti ca sunt cauzele?

    Codrin Manuel Geanopol, de 26 de ani, s-a aruncat de la etajul 12 al Hotelului Ambasador, dupa ce se cazase dimineata in jurul orei 10.00. „Nu avea niciun bagaj, era dragutel si chiar ne-a zambit. Nu dadea deloc de banuit”, a declarat intendenta hotelului

     Potrivit primelor cercetari, iubitii s-au certat violent pentru ca el ar fi aflat ca Madalina are o relatie cu o alta femeie. Cearta dintre ei a degenerat, iar el i-a taiat gatul tinerei cu un cutit de bucatarie si a plecat la Bucuresti sa se sinucida.

    http://www.cancan.ro/2008-11-20/Si-a-decapitat-sotia-si-apoi-s-a-aruncat-de-la-etajul-12.html

    Compania Nationala Posta Romana da afara 500 de angajati

    Compania Nationala Posta Romana va transfera, in cursul anului 2009, circa 1.500 de salariati din zona serviciilor de curatenie si transport valori la alte societati spre care a externalizat aceste activitati si va disponibiliza alti 500 de angajati, a declarat directorul operational al companiei, Mihai Cristian Buciu.

    Acesti salariati vor fi preluati de cele trei companii spre care Posta Romana a externalizat, in urma unor licitatii, activitatile de curatenie si transport valori. In prezent, compania numara aproximativ 35.600 de salariati”, a spus Buciu. Potrivit acestuia, in prima parte a anului 2009 compania va innoi parcul auto, proces ce conduce la reducerea a 500 de locuri de munca. Compania este cel mai mare operator de profil din Romania si dispune de o retea teritoriala de 7.100 oficii postale, grupate in zece directii regionale, in cadrul carora isi desfasoara activitatea 35.000 de angajati. In 2007, Posta Romana a realizat o cifra de afaceri de 1,04 miliarde lei.

    http://www.romanialibera.ro/a139743/posta-concediaza-500-de-angajati.html

    Bancile nu vor mai finanta proiecte rezidentiale pana in 2010

    Din ce in ce mai multe banci renunta la finantarea unor proiecte imobiliare in Romania, pe fondul stagnarii pietei imobiliare.

    Mai mult, bancile se feresc de proiectele mari, preferand sa se indrepte catre cladirile comerciale sau de birouri. In schimb, reprezentantii din domeniul imobiliar sunt optimisti si spun ca din a doua jumatate a anului viitor este posibil sa asistam la imbunatatirea conditiilor din piata, dar si la o reglare a acestora.

    Raiffeisen Bank a anuntat, ieri, ca va renunta la finantarea proiectelor imobiliare in Romania anul acesta si in 2009, daca nu va observa imbunatatirea conditiilor pietei, in prezent stopand si proiectele pe care le avea in pregatire in vara.

    Banca a anulat finantarile proiectelor imobiliare pe care le planuia la finalul acestei veri, in valoare de 600 milioane de euro. Portofoliul de credite pe acest segment al bancii a ramas la nivelul de la sfarsitul verii, de 400 milioane de euro.

    „Atat timp cat nu mai exista cerere la fel de mare, nici Raiffeisen Bank nu mai finanteaza. Am ales sa ramanem la proiectele pe care le-am aprobat deja”, a declarat prim-vicepresedintele bancii, Marinel Burduja, citat de NewsIn. Acesta a adaugat ca banca va relua finantarea daca va fi o cerere mai mare.

    Analistii economici sustin ca, in ultima perioada, bancile-mama si-au redus liniile de finantare pe termen mediu si lung, iar pe termen scurt, situatia institutiilor financiare nu este deloc imbucuratoare, din cauza lipsei de lichiditate

    Sursa: Gardianul

    Hitler avea doar un testicul

    O marturie extraordinara a unui medic militar german a confirmat in sfarsit ceea ce lumea banuia de multa vreme: Hitler a ramas fara testicul in timpul unei batalii din Primul Razboi Mondial

    Veteranul de razboi Johan Jambor i-a facut aceasta marturisire unui preot in anii 1960, iar acesta a notat informatia in jurnalul sau. Documentul preotului a iesit acum la lumina, la 23 de ani dupa moartea lui Johan, relateaza „The Sun”, in editia electronica de miercuri.

    Desi lumea suspecta de multa vreme ca lui Hitler ii lipsea un testicul, britanicii compunand chiar o melodie pe aceasta tema („Hitler has only got one ball, the other is in the Albert Hall. His mother, the dirty b–r, cut it off when he was small”), pana acum nu au existat dovezi clare in acest sens.

    Potrivit documentului preotului Franciszek Pawlar, Johan a vazut cu ochii sai dovada handicapului de care suferea Hitler. Blassius Hanczuch, un prieten al lui Johan, a confirmat la randul sau intreaga poveste, relatand cum i-a salvat medicul viata lui Hitler.
    Sursa: Ziua,

    ‘Tricolorii’ s-au chinuit si cu Georgia

    Fara a straluci deloc, elevii lui Victor Piturca au castigat in fata unei echipe mai mult decat modeste, scor 2-1, gratie golurilor lui Marica si Goian. Victor Piturca are motive serioase de ingrijorare in perspectiva meciurilor din primavara cu Serbia si Austria din preliminariile CM 2010

    Disputata intr-o atmosfera glaciala si la propriu si la figurat, partida de aseara cu Georgia a relevat faptul ca fara cei doi stalpi ai nationalei – Chivu si Mutu – echipa noastra joaca foarte rau.

    Stadionul a fost aproape gol, iar printre putinii spectatori care au dorit sa fie prezenti la meci s-au nimerit doua gasti, cate una la fiecare peluza, care pe tot parcursul primei reprize n-au facut altceva decat sa-l injure abject pe Mirel Radoi .

    In perspectiva intalnirilor cu Serbia si Austria din primavara sunt destule motive de ingrijorare. Cum cuplul de fundasi centrali Goian – Ghionea nu va putea evolua, ambii fiind suspendati, s-a incercat pe perechea Tamas – Radoi. Golul marcat de georgieni in minutul 11 a fost urmarea desincronizarii dintre cei doi

    Sursa: Adevarul

    Virgil Magureanu: Ceausescu a fost inlaturat de KGB.Dvs. ce credeti ca fost?

    Fostul sef al SRI, Virgil Magureanu, si-a lansat, miercuri, volumul „De la regimul comunist la regimul Iliescu”, in care scrie despre implicarea Rusiei in Revolutia din 1989 si despre faptul ca Ion Iliescu „nu a avut suficient curaj”.

    Magureanu sustine ca Ceausescu a fost informat de catre Gorbaciov, in ziua de 5 decembrie 1989, ca „Romania va fi teatrul unor schimbari”.

    „Atunci a inteles Ceausescu si atunci a folosit pentru prima oara cuvantul tradare, ” scrie Magureanu.
    Fostul sef al SRI spune ca schimbarea lui Ceausescu a fost o operatiune minutios si indelung pregatita de Gorbaciov, Kremlin si KGB, dar si de americani, israelieni si francezi. Magureanu afirma ca creierul schimbarii a fost Silviu Burcan, care primea instructiuni de la KGB si, personal, de la Gorbaciov. Fostul sef al SRI catalogand-o drept „lovitura de stat militara, reusita partial”.

    El afirma ca Securitatea, condusa de Iulian Vlad, l-a dus de nas pe Ceausescu in acea perioada, dovada faptul ca rapoartele serviciului nu vorbeau decat despre banalitati, „note generale, ceva de genul ca imperialismul se misca, serviciile israeliene care fac… nu transparea din niciuna dintre note ca regimul este condamnat”.

    Ion Iliescu a fost ales de Moscova pentru a conduce Romania, „se stia ca el va fi succesorul lui Ceausescu inca din 1987, cand Gorbaciov a vizitat Romania”, iar Revolutia din 1989 a fost „o lovitura militara de stat reusita partial”, afirma Virgil Magureanu.

    Autorul scrie ca „sovieticii nu voiau neaparat sa faca tot circul pe care l-au facut in decembrie, violentele si implicarile vizibile. Ar fi preferat sa produca transferul puterii spre Iliescu prin mijloace politice, simple, daca se putea. Ceausescu, rezistand, s-a ajuns la crimele din decembrie”.

    Pe Iliescu, Magureanu il descrie astfel: „nu era o persoana dotata cu prea mult curaj, nu avea vocatia unui personaj eroic, nu l-am fi putut vedea vreodata indemnand tinerii la lupta, pe baricade, si nici conducand mitinguri impresionante impotriva regimului, cum a facut Lech Walesa… Dar in momentele din decembrie 1989 si in urmatoarele luni nu s-a ridicat un altul care sa fie mai convingator”. “Niciodata nu a avut suficient curaj”, concluzioneaza Magureanu.

    Sursa: Romania Libera

    50.000 de angajati din agricultura vor intra in somaj tehnic

    Federatia Agrostar a cerut Ministerului Muncii si al Agriculturii intrarea in somaj tehnic a 50.000 de anagajati din domeniul agricol, pentru ca unele societati nu isi pot continua activitatea din cauza crizei financiare, a declarat presedintele Agrostar, Stefan Niculae

    Agrostar a depus la Ministerul Agriculturii si la Ministerul Muncii o nota prin care cere trecerea in somaj tehnic a circa 50.000 de agricultori, dar cu siguranta numarul acestora va fi mai mare. Deja multe societati din agricultura se afla in incapacitatea de asi continua activitatea, astfel estimez ca in curand 75% dintre angajatii afiliati Agrostar vor intra in somaj tehnic”, a declarat, citat de NewsIn, presedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor din Agricultura, Alimentatie, Tutun, Domenii si Servicii Conexe – Agrostar.

    Niculae a precizat ca somajul tehnic inseamna mentinerea angajatilor care vor fi platiti cu 75%, insa nu vor lucra pentru a nu produce pe stoc, pana cel mai probabil in luna aprilie.

    Sursa: Wall-Street

    Companiile din constructii anunta peste 100.000 de disponibilizari pana in ianuarie

    Peste 70.000 de angajati din constructii vor fi trimisi in somaj pana la inceputul lunii ianuarie si alti 35.000 de muncitori pot fi disponibilizati in primele luni ale anului viitor, urmand sa primeasca 75% din salariu din ianuarie pana in martie 2009, a declarat pentru NewsIn presedintele ARACO

    Reprezentantul firmelor din constructii estimeaza ca numarul angajatilor din acest sector va scadea in scurt timp de la 420.000 la 350.000 de angajati.

    Potrivit lui Plosceanu, cel putin 32% din firmele de constructii care activeaza pe piata imobiliarelor sunt afectate grav de criza financiara care afecteaza economia romanesca, iar numarul acestora ar putea sa creasca in 2009 daca noul guvern nu va gasi solutii pentru atragerea fondurilor europene destinate infrastructurii si bani pentru finantarea acestora.

    „Este nevoie de o noua atitudine a sistemului bancar in ce priveste finantarea firmelor de constructii, intrucat exista foarte multa incertitudine in acest moment. Cred, totodata, ca noul guvern va fi obligat sa urce cota unica la 19%, pentru a putea dispune de fondurile necesare asigurarii cofinantarii fondurilor europene alocate infrastructurii din Romania”,
    a mai spus seful ARACO.

    Salariile din constructii vor creste cu doar 10% in 2009, si nu cu 20%, cat era preconizat

    Laurentiu Plosceanu sustine ca, in cel mult 6 luni, vom trece de la o criza de personal in constructii la o scadere a presiunii pe salarii, din cauza revenirii in tara a unui numar mare de romani din Spania si Italia.

    Presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Costructii considera, insa, ca exista si un efect pozitiv al crizei economice internationale, prin cresterea calitatii si a productivitatii in constructii datorata reintoarcerii romanilor din strainatate.

    Laurentiu Plosceanu a declarat ca salariile din constructii vor avea o dinamica a cresterii mult mai mica decat cea prognozata in urma cu cateva luni, urmand ca veniturile angajatilor sa creasca, in medie, anul viitor, cu pana la 10%.

    „Daca in urma cu doua luni puteam vorbi de majorari salariale de 15% – 25% pentru 2009, acum cele mai optimiste scenarii prevad o crestere medie a salariilor de 10%. Nu exclud ca salariile sa creasca in trepte, o prima majorare urmand sa aiba loc in primul trimestru din 2009, iar cresteri ulterioare sa tina cont de cat de usor vor putea fi obtinute creditele de la banci”,
    a explicat Plosceanu.

    Presedintele ARACO sustine ca salariile mici din constructii vor creste in luna ianuarie de la 570 lei la 640 lei.

    Ministrul Muncii, Mariana Campeanu, declara miercuri ca aproape 29.000 de romani si-ar putea pierde locurile de munca pana in primavara, ca urmare a disponibilizarilor anuntate indeosebi in industria textila, metalurgica si cea auto si sustinea ca o estimare exacta asupra impactului pe care il va avea criza economica internationala asupra pietii fortei de munca din Romania va putea fi facuta la mijlocul anului 2009.

    La numai o zi de la aceste declaratii, Federatia Agrostar a anuntat ca a cerut Ministerelor Muncii si Agriculturii intrarea in somaj tehnic a 50.000 de anagajati din domeniul agricol, pentru ca unele societati nu isi pot continua activitatea, din cauza crizei financiare.

    „Agrostar a depus la Ministerul Agriculturii si la Ministerul Muncii o nota prin care cere trecerea in somaj tehnic a circa 50.000 de agricultori, dar cu siguranta numarul acestora va fi mai mare, pentru ca, deja, multe societati din agricultura se afla in incapacitatea de a-si continua activitatea. Astfel, estimez ca in curand 75% dintre angajatii afiliati Agrostar vor intra in somaj tehnic”,
    preciza presedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor din Agricultura, Alimentatie, Tutun, Domenii si Servicii Conexe – Agrostar, Stefan Niculae.

    Liderii principalelor confederatii sindicale din Romania anticipeaza o dublare a numarului de someri in 2009, la 1,2 milioane de persoane, si sustin ca detin informatii care arata ca aproape 500.000 de romani doresc sa se intoarca in tara din Spania si Italia, anul viitor.

    Sindicalistii sustin ca domeniile cele mai grav afectate de criza economica internationala vor fi industria textila, constructiile, agricultura, industria constructiilor de masini si sectorul financiar.

    Sursa: 9am

    Cel mai mare salariu declarat din Romania: 4,15 milioane lei

    Cel mai mare salariu din Romania declarat la Fisc a fost anul trecut de 4,15 milioane lei (1,24 milioane euro), corespunzator unui castig lunar de peste 100.000 euro, si a fost incasat de un angajat din domeniul comercializarii de energie electrica, potrivit ANAF

    Sursa: 9am,

    In clasamentul clasamentul celor mai mari salarii din Romania platite in 2007 intocmit de Fisc, pe pozitia a doua s-a clasat o persoana care lucra tot in distributia de electricitate, care a primit 2,92 milioane lei (875.400 euro), echivalent cu 73.000 euro/luna, in medie, transmite NewsIn.

    Pe pozitia a treia s-a situat un consultant pentru afaceri si management, care a castigat 2,48 milioane lei (742.400 euro) sau 62.000 euro/luna.

    Pe locurile 4 si 5 in topul ANAF se afla persoane din activitati de intermedieri monetare, care au avut anul trecut venituri nete de 1,73 milioane lei, respectiv 1,72 milioane lei.

    Pozitia a sasea a revenit unei persone care lucra in distributia de energie electrica, cu un venit net anual de 1,64 milioane lei, in timp ce pe pozitia urmatoare se claseaza un angajat din domeniul productiei de bauturi racoritoare nealcoolice/ape minerale, cu 1,47 milioane lei.

    Doua persoane din activitati de intermedieri monetare au castigat 1,43 milioane lei, respectiv 1,39 milioane lei in 2007.

    Clasamentul este incheiat de o persoana din domeniul productiei de articole din material plastic pentru constructii, care a castigat anul trecut 1,34 milioane lei.

    Camatarii l-au adus in pragul disperarii: un barbat a vrut sa se sinucida.Aveti datorii la camatari?

    Coplesit de datoriile pe care si le-a facut singur la camatari, un barbat din Mizil, de meserie inginer constructor, a cedat

    Cum amenintarile cu moartea se pare ca nu mai conteneau, omul s-a retras intr-o padure din Buzau si a incercat sa se sinucida. 

    Din fericire, a fost gasit in timp util.

    Plin de sange si pe jumatate mort, barbatul a fost salvat chiar de femeia din Buzau pentru care lucra.

    Aceasta a sunat in graba la 112. In clipa in care a sosit ambulanta, ranitul le-a povestit medicilor ca i-a cazut un geam peste maini si l-a ranit. Apoi si-a luat inima in dinti si a spus adevarul. Asa ca a fost anuntata si politia.

    De cateva zile, inginerul primea telefoane de la niste camatari din Mizil care i-au imprumutat 5000 de euro. Cu acesti bani, omul ar fi platit niste muncitori pe care i-a angajat pentru niste lucrari ramase neachitate.

    Asadar, politistii din Mizil se vor ocupa de ancheta. Omul este in afara oricarui pericol.

    http://stirileprotv.ro/stiri/eveniment/camatarii-l-au-adus-in-pragul-disperarii-un-barbat-a-vrut-sa-se-sinucida.html

    In sabii sa ne taiem sau in comentarii sa ne impungem?

    Va vine sa credeti sau nu, intre autoproclamatii interlopi din  Bucuresti e ditamai razboiul virtual!  Primul click a fost dat de politisti, in urma cu aproximativ o luna. Pe-atunci, mai multi membri ai clanului Burtea au fost arestati.

    Sare pe rana ar fi pus recidivistul Zabar Ciumaru, copil rebel al spitei, care l-a talharit pe unul dintre apropiatii lui Sile Pietroi. Organul public dixit! 

    De-aici pana la bombardamentul cu date n-a mai fost cale lunga.  Plictisiti, probabil, de atatea lupte cu sabii si topoare sau de schimburi de pumni deloc bazate pe intelegenta, interlopii s-au instalat frumusel in fata calculatorului si au dat drumul la amenintari. Din tastatura. Haideti sa vedem ce a iesit!

    MOTROACA (actul I): „Bai fratii FORTZA de la bobesti..o sa dea draci peste voi…ati bagat pe Zabar la puscarie pt. un pumn. De ce va amestecati voi in dusmanie singuri..se foloseste fraieru de voi” 

    (pauza pentru aplauze, intra in scena vecina lui Motroaca)

    AMALIA: „Locuiesc pe strada Peles si sunt vecina lui Badila (Motroaca). Bai fratilor chemati Protectia Copilului, omul isi maltrateaza copilul si sotia…acest om nu merita sa traiasca.” 

    (Capul lui Motroaca vrem!)

    BUTOI: „Motroaca o sa te opresti tu o data, dar bine de tot. Ai grija in ce te opresti sa nu cumva sa dai in ceva ce se sparge greu, un zid, un gard de fier sau niste zabrele pe la Jilava.” 

    GAINA (actul I): „Am un mesaj pentru toti baietii dupa str.peles (n.r. strada lui Motroaca) si am sai si nominalizez pe cativa sokatu florisca robert inklusiv vali care spunea ca e varul meu sorin bebitu daca va deranjez sau vam deranjat vreodata sau poate nu va place fata mea spuneti si cumpar eu o pereche de manusi si iau una si pentru voi fara sa se amestece nimeni nici astia lu burtea nici politia nici nimeni si facem un box chiar daca eu ar trebui sa boxez la alta categorie sau poate vreti sa faceti cu fratemiu ca e mai mik.”

    (Amenintarea lui Gaina nu se propaga in van…)

    VISINICA: „Mai Georgica (personaj despre care nu stim mare lucru) intreabal mai bine pe gaina cand il trimite scumpi prin tara cine doarme cu sotia lui gaina oare?”

    (Asadar, este pusa la incercare linistea conjugala a aceluiasi Gaina…)

    http://stirileprotv.ro/exclusiv/exclusiv-online/in-sabii-sa-ne-taiem-sau-in-comentarii-sa-ne-impungem.html

    Ati fost victima unui accident?Spuneti pararea.

    Stati si cugetati!In Romania, o data la zece ore, un om moare intr-un accident rutier provocat de viteza excesiva. Este un ritm inspaimantator, iar politistii au incercat cu radare si cu amenzi sa ii potoleasca pe vitezomani.

    Din pacate, acestia nu inteleg ca pe langa faptul ca isi risca vietile, ne pun si noi ceilalti in pericol. 

    Calin este unul dintre cei 1.500 de romani raniti grav intr-un accident, produs anul acesta. Era impreuna cu trei prieteni in masina. Nu conducea el. Soferul gonea nebuneste pe sosea. Cei patru plecasera de la o petrecere si se grabeau la discoteca.

    Drumul lor s-a oprit insa brusc. Intr-o curba usoara, masina a derapat si s-a infipt intr-un copac in jurul caruia s-a si incolacit. Acela este punctul in care viata lui Calin s-a schimbat radical.   

    Calin zambeste amar. A fost norocos ca a ramas in viata. Nu si intreg, pentru ca acum este imobilizat intr-un scaun pe rotile. 

    Calin munceste mai departe la Primaria din Arad. Colegii lui il ajuta. Tanarul cauta acum bani pentru o proteza. Problemele lui principale sunt cum sa ajunga la magazin pentru cumparaturi si cum sa intre sau sa iasa singur dintr-o incapere.

    Este constient ca sufera enorm din cauza mirajului numit viteza si a falsei teorii  „mie nu mi se poate intampla nimic rau”.

    Anul acesta, au murit din cauza vitezei 660 de oameni, iar alti 1548 au fost raniti grav.

    Neatentia ucide. Teribilismul ucide. Indiferenta ucide!

    http://stirileprotv.ro/stiri/social/tie-nu-ti-se-poate-intampla-sa-fii-victima-unui-accident-mai-gandeste-te.html

    Informatiile despre imobilele puse in vanzare la control

    Agentii imobiliari vor fi obligati sa prezinte clientilor, in faza precontractuala, toate informatiile esentiale legate de imobilul care urmeaza sa fie tranzactionat, anunta Mediafax.

    Agentii imobiliari vor fi obligati sa prezinte clientilor, in faza precontractuala, toate informatiile esentiale in legatura cu imobilul care urmeaza sa fie tranzanctionat, inclusiv surse de zgomot, umezeala, poluare, preturi practicate in piata, situatia juridica, nivelul estimativ al costurilor ce urmeaza a fi suportate de catre consumator, nivelul comisionelor practicate de catre agentia imobiliara”, a spus seful Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului, potrivit sursei citate.

    Decizia a fost luata in sedinta de miercuri a Guvernului

    Clientii, protejati prin lege in fata neregulilor comise de banci

    Gata cu majorarea comisioanelor peste noapte si cu dobanzile dublate de la o luna la alta! Bancile sunt obligate sa respecte cu sfintenie contractele semnate cu fiecare client in parte si nu vor putea adauga costuri suplimentare.

    Guvernul a aprobat miercuri un proiect de lege in acest sens. Documentul va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2009.

    In plus, cei care vor sa isi promoveze un produs bancar sunt obligati sa furnizeze toate informatiile despre rate, valoarea totala a imprumutului, durata de creditare si suma pe care o are omul de dat la sfarsit.

    O afacere infloritoare in plina criza: recuperatorii de rate.CASA DE AVOCATURA COLTUC LIDERI IN DOMENIU

    Odata cu primele efecte ale crizei financiare, bancile se vor vedea puse in situatia in care clientii lor vor intarzia sau chiar nu-si vor mai plati ratele. Nu-i nimic, intervin recuperatorii!

    Cele mai mari probleme le-ar putea avea cei care au contractat credite in franci, euro si dolari, cu dobanda variabila. Deprecierea leului a adus deja scumpirea ratelor, iar situatia nu pare sa se amelioreze prea curand, ci dimpotriva.

    Dezgheţ PDL-PNL pentru guvernare

    Negocierile dintre liderii celor două partide ar putea începe chiar săptămâna aceasta. Preşedintele Traian Băsescu nu se opune.

    Cu mai puţin de două săptămâni înainte de alegeri, liderii PDL şi PNL au decis să treacă de la simple tatonări la negocieri pentru viitoarea coaliţie de guvernare. Democrat-liberalii le-au propus foştilor parteneri de alianţă să se întâlnească săptămâna aceasta pentru a-şi rezolva din vechile divergenţe.

    Esenţiale au fost, potrivit unor surse convergente din cele două partide, asigurările din partea liderilor PDL că preşedintele Traian Băsescu nu se opune, dar şi semnalele date de liberali că sunt interesaţi de o negociere.

    Micile probleme, marile interese
     
    Negocierile PNL-PDL despre care se vorbeşte în cele două partide ar putea fi, practic, primele discuţii concrete pentru formarea unei majorităţi, chiar dacă liberalii nu au renunţat încă la scenariul unei eventuale alianţe cu PSD. Surse democrat-liberale au declarat pentru Mediafax că „între PDL şi PNL sunt apropieri certe la nivel economic şi fiscal, iar acestea trebuie valorificate în continuare“.
     
    Marile probleme rămân însă la nivel de persoane. Dacă liberalii au spus în repetate rânduri că nu mai pot avea încredere în Traian Băsescu şi nici în Theodor Stolojan, din tabăra PDL reproşurile s-au îndreptat în special spre Călin Popescu-Tăriceanu şi apropiaţii lui, Dinu Patriciu şi Bogdan Olteanu.

    Înainte de alegeri însă, relaţiile s-au mai detensionat, susţin surse din cele două partide. În calculele făcute de liderii PDL la întâlnirea de luni a conducerii, PNL intră ca primă opţiune de parteneriat, în condiţiile în care democrat-liberalii speră ca, în cel mai bun caz, să obţină 40% din mandate după redistribuire. De cealaltă parte, liberalii recunosc că se tem să nu rămână în afara guvernului dacă premierul desemnat de Băsescu va primi votul parlamentului de teama anticipatelor.

    Voie de la Băsescu, semnale din PNL

    Dacă până acum au existat doar tatonări între liderii celor două partide, negocierile anunţate vin pe fondul unor semnale încurajatoare transmise recent din ambele părţi.

    În ultimele două săptămâni, democrat-liberalii au primit atât de la liberali din executiv, cât şi de la primari PNL din teritoriu semne că se doreşte iniţierea unor discuţii concrete. Contacte în acelaşi sens au existat în această perioadă şi între şefii de filiale judeţene ai PDL şi PNL. În acelaşi timp, PDL-iştii au folosit emisiunile electorale la care au participat împreună cu PNL-iştii, pentru a le face în particular şi propunerea unor negocieri. Ca un semnal pozitiv a fost receptată şi întâlnirea de ieri Băsescu-Tăriceanu de la Palatul Cotroceni.

    http://alegeriparlamentare2008.ro/emain/articolul/829120/Dezghet-PDL-PNL-pentru-guvernare

    Românii sunt tot mai dispuşi să se lase de fumat.Dvs. va lasati?

    Numărul fumătorilor a scăzut cu şase la sută din 1999 până anul acesta. Bărbaţii s-au lăsat de tutun în număr mai mare decât femeile. Numărul fumătorilor din România a scăzut semnificativ, de la 36%, în urmă cu 9 ani, la 30%, anul acesta, după cum arată ultimele studii prezentate ieri la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta“, din Bucureşti. Conferinţa a prefaţat Ziua Naţională Fără Tutun, care este sărbătorită astăzi

    Astfel, dacă în 2004, 48,7% dintre bărbaţi fumau, acum procentul lor nu depăşeşte 42%. În schimb, proporţia femeilor fumătoare se menţine la 25%. „În cazul domnelor, intervine frica de îngrăşare“, sugerează medicul Florin Mihălţan, de la Institutul „Marius Nasta“, din Bucureşti.

    Ţigările, responsabile de infarct

    Anul trecut, când a demarat programul „Stop fumat“, peste 2.000 de persoane care doreau să renunţe la fumat s-au adresat cabinetelor de consiliere. Dintre acestea, 33% au reuşit să se lase de fumat la trei luni de la începerea tratamentului.

    În România se înregistrează, anual, aproximativ 33.000 de decese ca urmare a consumului de tutun. Fumatul pare a fi principalul responsabil pentru producerea infarctului la 75% dintre consumatorii de tutun cu vârsta sub 50 de ani.

    Expuşi din copilărie

     Medicii au atras atenţia şi asupra faptului că sute de mii de oameni sunt expuşi afecţiunilor respiratorii prin expunerea la fumatul pasiv.

    „Românii sunt printre cele mai tolerante persoane cu fumătorii. Oamenii ar trebui să nu mai fie atât de îngăduitori şi să atragă atenţia când fumul de ţigară îi deranjează“, a fost de părere Florentina Furtunescu, director în Ministerul Sănătăţii. Statisticile arată că mai mult de jumătate dintre copii sunt expuşi fumatului pasiv încă de mici.

    http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/829071/Romanii-sunt-tot-mai-dispusi-sa-se-lase-de-fumat/

    iPhone-ul nu recunoaşte engleza britanică

    Engleza britanică dă peste cap telefonele iPhone. Concret, programul de recunoaştere vocală al aparatului are probleme cu accentul britanic, potrivit Daily Telegraph.

    Serviciul gratuit de recunoaştere vocală ar trebui să faciliteze navigarea pe internet, dar, din cauza accentului britanicilor, unele cuvinte au fost interpretate greşit. De exemplu, în loc de fish, peşte în engleză, telefonul afişa rezultatele găsite pentru cuvântul sex. Iar pentru iphone, apăreau pagini de internet despre Einstein. Un alt utilizator a cerut cea mai apropiată pizzerie, iar telefonul i-a afişat pagini despre vulcani. Bombardată de reclamaţii, compania a anunţat că deocamdată programul este disponibil doar pentru engleza americană.