Stabilirea domiciliului minorului in strainatate (COLTUC SI ASOCIATII www.coltucsiasociatii.ro)

STABILIREA DOMICILIULUI MINORULUI IN STRAINATATE

Stabilirea domiciliului minorului in strainatate (COLTUC SI ASOCIATII www.coltucsiasociatii.ro)

(COLTUC SI ASOCIATII) Cea mai buna firma consultanta afaceri cu avocati afiliati Romania

(RECOMAND) Servicii de consultanta afaceri /gdpr/muncii/firme/recuperari creante/avocati afiliati

Urmareste #livecoltuc si #cumfac pe #facebook,#instagram,#tiktok si #youtube

Vezi http://www.coltucsiasociatii.ro
Whatsapp 0745150894

Mai multe detalii despre acest articol puteti citii aici : STABILIREA DOMICILIULUI MINORULUI IN STRAINATATE

Bataia lovirea : Se poate pronunţa încetarea procesului?

Bataia lovirea Se poate pronunţa încetarea procesului penal ca urmare a împăcării părţilor

Bataia lovirea : Se poate pronunţa încetarea procesului penal?

Bataia/lovirea : Se poate pronunţa încetarea procesului penal ca urmare a împăcării părţilor? Vezi https://www.coltuc.ro

[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

Potrivit Codului penal lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Iar conform art. 193 C. penal acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Recent, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată în vederea interpretării şi aplicării unitare a dispoziţiilor vizând următoarea problemă de drept:

„Pentru infracţiunea prevăzută de art. 193 raportat la art. 199 alin. (1) din Codul penal atunci când acţiunea penală a fost pusă în mişcare prin plângerea prealabilă a persoanei vătămate.Incetarea procesului penal este posibilă numai ca urmare a retragerii plângerii prealabile . Sau există şi posibilitatea pronunţării încetării procesului penal şi ca urmare a împăcării părţilor”.

Practica instanţelor

Într-o primă orientare, procesul penal a încetat ca urmare a retragerii plângerii prealabile în cazul infracţiunii de violenţă în familie.

S-a reţinut că, în situaţia în care acţiunea penală a fost pusă în mişcare ca urmare a formulării unei plângeri prealabile a persoanei vătămate.Tinând seama de dispoziţiile art. 193 raportat la art. 199 alin. (1) şi art. 158 din Codul penal.Procesul penal poate înceta numai ca urmare a retragerii plângerii prealabile de către persoana vătămată.Nefiind incidentă împăcarea părţilor. Dispoziţiile art. 159 şi art. 199 alin. (2) din Codul penal.Referitoare la încetarea procesului penal ca urmare a împăcării părţilor, ar fi incidente . Cu privire la săvârşirea infracţiunilor de violenţă în familie numai în situaţia în care acţiunea penală a fost pusă în mişcare .Din oficiu de către organele judiciare, şi nu ca urmare a formulării unei plângeri prealabile de către persoana vătămată.

În cea de-a doua orientare, procesul penal a încetat întrucât părţile s-au împăcat

Deşi acţiunea penală a fost pusă în mişcare ca urmare a formulării unor plângeri prealabile de către persoana vătămată în cazul infracţiunii de violenţă de familie (anexele nr. 55 – 85).

În motivare s-a arătat că „în practica judiciară există opinii diferite cu privire la cauza de înlăturare a răspunderii penale care ar interveni în cazul infracţiunii de violenţă în familie.Respectiv retragerea plângerii prealabile sau împăcarea. După cum acţiunea penală s-a pus în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau din oficiu”.Opinia fiind în sensul împăcării, întrucât „împăcarea a fost prevăzută expres de legiuitor în cazul infracţiunii de violenţă în familie. Ca unică cauză care înlătură răspunderea penală tocmai din cauza specificului relaţiilor de familie.Prin împăcarea membrilor de familie urmărindu-se asigurarea unui climat de siguranţă în sânul familiei în urma acordului membrilor”.

Decizia ICCJ

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe săvârşită asupra unui membru de familie.Prevăzută de art. 193 raportat la art. 199 alin. (1) din Codul penal, atunci când acţiunea penală a fost pusă în mişcare la plângerea prealabilă .A persoanei vătămate, încetarea procesului penal poate fi dispusă numai ca efect al retragerii plângerii prealabile. Si nu ca efect al împăcării.

Curtea, în Decizia nr. 11/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 477/2019, reaminteşte că în cazul infracţiunii de lovire sau alte violenţe .Săvârşite asupra unui membru de familie, prevăzută de art. 193 alin. (1) şi (2) din Codul penal raportat la art. 199 alin. (1) din Codul penal. Acţiunea penală se pune în mişcare atât la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Astfel cum prevăd dispoziţiile art. 193 alin. (3) din Codul penal, cât şi din oficiu, conform prevederilor art. 199 alin. (2) din Codul penal.

În situaţia în care acţiunea penală a fost pusă în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Impăcarea nu operează întrucât nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile referitoare la împăcare.

[/column]

Unde gasesti cel mai bun avocat ?

Caut avocat bun Romania ? Avocat Coltuc Marius

Unde gasesti cel mai bun avocat?

Unde gasesti cel mai bun avocat penal in Bucuresti? Vezi coltuc.ro, cu o experienta de 16 ani pe latura juridica. Avem consultanta online GRATUITA .

[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

Raspunsul este, in orasele mari sau in Bucuresti. Cel mai bun avocat penal in Bucuresti, poate fi gasit pe forumuri, pe site-urile pe care avocatii posteaza. Cautand pe Google si citind parerile altor clienti. Iti vei alege ci siguranta un avocat pe care il recomanda o persoana care a avut o problema similara cu a ta. Sau unul dintre avocatii care iti raspund prompt si cu detalii, la o problema postata pe un https://www.coltuc.ro . 

[site_reviews_form title=”Unde gasesti cel mai bun avocat penal in Bucuresti?” description=”Unde gasesti cel mai bun avocat penal in Bucuresti?” id=”ju3rlxhj”]

"<yoastmark

Deci, este o intrebare extrem de dificila,dar la care se poate raspunde .

Cel mai bun avocat drept penal Bucuresti

Avocatii din Bucuresti si din orasele mari pot fi considerati cei mai buni datorita experientei pe care au acumulat-o participand activ sau ca spectatori la procese  . Din ramuri variate ale dreptului si care trateaza probleme unice intr-o maniera singulara.

Pentru rezolvarea problemelor dumneavoastra nu ezitati sa contactati avocat online drept penal

Dreptul penal reprezintă instrumentul prin care se apără cele mai importante valori sociale împotriva faptelor periculoase.

Româniasuveranitateaindependența, unitatea și indivizibilitatea statuluipersoanadrepturile și libertățile acesteia, proprietatea precum și întreaga ordine de drept sunt valorile sociale importante pe care le apără legea penală română.

Definiție

Denumirea de Drept penal este folosită în două accepțiuni:

  • 1. Ramură specifică a dreptului, ce reunește sistemul normelor juridice penale;
  • 2. Știință – ramură distinctă a științelor juridice care studiază aceste norme.

În literatura de specialitate, dreptul penal este definit ca o ramură a sistemului de drept, alcătuit din totalitatea normelor juridice legiferate de puterea legislativă, care stabilesc ce fapte constituie infracțiuni, condițiile răspunderii penalesancțiunile și alte măsuri ce urmează a fi aplicate sau luate de către instanțele de judecată persoanelor care au săvârșit infracțiuni, în scopul apărării celor mai importante valori sociale ale statului de drept.

 

[/column]

Avocatura „aplicata” in penal

Avocatura "aplicata" in penal

Avocatura „aplicata” in penal

Avocatura aplicata in penal . Afla cum si cazurile penale in care se aplica de la coltucsiasociatii.ro. Vezi si #livecoltuc. Avem pentru dvs. consultanta online GRATUITA .

[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

Cum gasesc un avocat bun in penal?

[yasr_overall_rating size=”large”]

Ce incadrare juridica se va face la urm.speta:

Este un pamflet si trebuie tratat ca atare

Vizitati https://www.coltuc.ro pentru lucruri serioase!

Dreptul penal reprezintă instrumentul prin care se apără cele mai importante valori sociale împotriva faptelor periculoase.

Româniasuveranitateaindependența, unitatea și indivizibilitatea statuluipersoanadrepturile și libertățile acesteia, proprietatea precum și întreaga ordine de drept sunt valorile sociale importante pe care le apără legea penală română.

Denumirea de Drept penal este folosită în două accepțiuni:

  • 1. Ramură specifică a dreptului, ce reunește sistemul normelor juridice penale;
  • 2. Știință – ramură distinctă a științelor juridice care studiază aceste norme.

În literatura de specialitate, dreptul penal este definit ca o ramură a sistemului de drept, alcătuit din totalitatea normelor juridice legiferate de puterea legislativă, care stabilesc ce fapte constituie infracțiuni, condițiile răspunderii penalesancțiunile și alte măsuri ce urmează a fi aplicate sau luate de către instanțele de judecată persoanelor care au săvârșit infracțiuni, în scopul apărării celor mai importante valori sociale ale statului de drept.

Caracteristicile Dreptului penal în România

  • 1. Dreptul penal este o ramură de drept distinctă, care face parte din sistemul dreptului românesc, alături de alte ramuri de drept – dreptul constituționaldreptul administrativdreptul civil etc.;
  • 2. Dreptul penal are o autonomie în raport cu celelate ramuri de drept, deoarece reglementează un domeniu distinct de relații sociale – cele care privesc reacția socială împotriva infracțiunilor;
  • 3. Dreptul penal are o structură unitară, întrucât dispozițiile sale, fie din partea generală sau specială, au un caracter unitar, se completează reciproc și nu ar putea exista unele fără celelalte;
  • 4. Dreptul penal este format dintr-o totalitate de norme juridice care au un conținut normativ și care reglementează o anumită sferă de relații sociale, totalitatea normelor jurice penale alcătuind conținutul normativ al legii penale;
  • 5. Normele dreptului penal stabilesc faptele considerate infracțiuni, condițiile de tragere la răspundere penală, precum și sancțiunile ce trebuie aplicate sau luate în cazul încălcării lor;
  • 6. Normele juridice penale se aplică în scopul ocrotirii statului de drept, a ordinii de drept din România împotriva faptelor socialmente periculoase.

[/column]

Se rescrie toată ISTORIA marilor procese penale – Decizia CCR

dosar ccr 1429D/2018

Toate persoanele condamnate definitiv, în domeniul penal, pentru infracțiuni dezincriminate ori declarate neconstituționale vor putea solicita, în instanță, prin cereri de constatare a dezincriminării, anularea deciziilor de condamnare

Multumim avocat Coltuc https://www.coltuc.ro

 

Art.595 alin.(1) din Codul de procedură penală: „(1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede ca infracţiune fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai uşoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanţa ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispoziţiilor art.4 şi 6 din Codul penal.”

– Art.4 din Codul penal: „Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.”

Pdf – Avocat drept penal

avocat specializat in drept penal bucuresti

Avocat drept penal pdf

 

 

 

Avocat penalist Bucuresti – Drept penal – Avocat bun drept penal Bucuresti – Avocatbun penalist Bucuresti – Avocat specializat in drept penal

 

 

Multumim avocat Coltuc Marius Vicentiu

www.coltuc.ro

Whatsapp 0745.150.894

 

 

Asistență urmărire penală, instanțe 15 ani experiență și excelență. Asistență juridică online. Info preliminar gratuit. Programări sediu.

Consultanță juridică, asistență și reprezentare prin avocați specializați în  materia dreptului penal. Am dobândit o îndelungată experiență, îndeplinind  servicii profesionale de înaltă calitate, în probleme legate de:

  • asist ența și reprezentarea persoanelor fizice şi societăţilor comerciale în cauze penale, atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței de  judecată;
  • asistență și reprezentare juridică în ceea ce privește dosarele penale aflate în apel sau recurs ori în căi extraordinare de atac, cazuri complexe, precum  infracționalitatea organizată, economică, informatică, etc.;
  • consiliere juridică pentru a vă crea cea mai bună situație juridică posibilă într-un context penal,  eventual cu evitarea procesului penal; apărări eficiente cu identificarea celei mai bune strategii în cauză şi prezentarea cu succes a acesteia în fața instanţei;
  • redactarea plângerilor penale și a altor acte procedurale specifice procesului penal;
  • asistența și reprezentarea juridică în cadrul procedurilor privind măsurile preventive și măsurile asigurătorii din cadrul procesului penal;
  • asistență audieri (24h/24, 7zile/7) în regim de urgență cu asigurarea prezenței unui avocat experimentat în maximum 30 min de la solicitarea clientului / citarea telefonică realizată de către organele de cercetare penală (tel. urgențe: 0745.150.894);
  • asistența și reprezentarea juridică în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vezi si

 

 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Avocat

 

https://www.avocatnet.ro/Avocat-din-BUCURESTI-40-1.html

 

https://www.avocatura.com/av.1604-coltuc-marius-vicentiu.html

https://www.youtube.com/watch?v=omTVmZeuyUg

https://www.facebook.com/coltuc.omul.1

https://plus.google.com/105882214031017112142?hl=ro

 

Avocat penal

Avocat Coltuc Online Banca si penalist

Avocat penal

Avocat penal 

Avocat penal

Avocat Coltuc este un avocat specializat in drept penal cu peste 15 ani experienta Intreaba un avocat penalist ACUM

 

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

Whatsapp 0745.150.894

Avocat penal
Avocat drept penal
avocat penal forum
avocat penal gratuit
cel mai bun avocat penal
avocat penal bucuresti
cabinet avocatura drept penal
avocat bun bucuresti forum
avocati celebri din bucuresti
avocati penali bucuresti
avocati penali
avocat spcializat penal

Avocat penal

[site_reviews_form title=”Avocat penal” description=”Avocat Coltuc are o experienta de 16 ani in dosare penale Scrieti pe whatsapp 0745.150.894″ assign_to=”Avocat penal” class=”Avocat penal” id=”jmbp19et”]

Avocat Coltuc este un avocat specializat in drept penal cu peste 15 ani experienta Intreaba un avocat penalist ACUM

 

Cuvinte cheie
Avocat penal
Avocat drept penal
avocat penal forum
avocat penal gratuit
cel mai bun avocat penal
avocat penal bucuresti
cabinet avocatura drept penal
avocat bun bucuresti forum
avocati celebri din bucuresti
avocati penali bucuresti
avocati penali
avocat specializat penal

Ce si cine este avocatul online in Romania ? Intreaba un avocat

avocatul online in Romania Credem ca un avocat bun trebuie sa cunoasca in detaliu legislatia, jurisprudenta si doctrina din anumite domenii. Un avocat de succes este acela care schimba jurisprudenta potrivnica. Poti intreba un avocat online !

 

avocat online coltuc 0745150894
avocat online coltuc 0745150894

Drept comercial / bancar

  • relația cu Registrul Comerțului privind modificările survenite în cadrul structurii societăților comerciale.
  • stabilirea temporara a sediului societatii la Cabinetul Avocatului – gazduire sediu social ori profesional.
  • atestarea identitatii partilor, a continutului, a datei contractului. data certa a inscrisurilor se realizeaza prin indicarea datei (anul, luna, ziua) si ora, daca se solicita, precum si starea in care se afla inscrisul.
  • anularea contractelor de credit bancar din cauza unor comisioane / clauze ilegale impuse in contracte de diversele banci.
  • consultanță privind probleme care implică piețele de capital, tranzactiile cu Bitcoin sa
  • apărarea drepturilor acționarilor minoritari sau majoritari, anularea unor hotărâri AGA/ AGEA, majorari de capital, cesiuni.
  • opinii de specialitate privind efectele unor clauze din conținutul contractelor de credit propuse și / sau impuse de bănci unor societăți comerciale.
  • asistență juridică privind transferul și divizarea de părți sociale/acțiuni către investitori rezidenți/nerezidenți.
  • asistență juridică în recuperarea creanțelor prin intermediul căilor amiabile și al instrumentelor legale, precum Ordonanța de plată, Cererea cu valoarea redusă, executarea silită, insolvență
  • reprezentarea clienților la concilieri, medieri și negocieri în scopul rezolvării diferitelor neînțelegeri apărute în derularea raporturilor contractuale dintre profesioniști.

https://www.youtube.com/watch?v=cEjSSBITMb8

Drept administrativ

  • anularea amenzilor, a proceselor verbale de constatare, restituirea taxei auto, de prima inmatriculare.
  • anularea autorizațiilor de construire, a certificatelor /avizelor de urbanism, desfiintare planuri urbanistice – PUZ, PUD, PUG.
  • obligarea autorității publice locale la emiterea diverselor acte administrative, neemise in termenul legal.
  • consultanță în achiziții publice precum și asistarea clientului pentru contestarea deciziilor eronate și pentru obținerea de măsuri de remediere
  • obligarea autorității publice locale la emiterea diverselor acte administrative precum autorizatia de construire.
  • obtinerea de despagubiri in cazuri de abuz/ exces de putere a autoritatilor publice locale.

Drept civil

  • asistență juridică în recuperarea creanțelor de la persoane fizice și juridice prin intermediul căilor amiabile și al instrumentelor legale, precum Ordonanța de plată, Cererea cu valoarea redusă, executarea silită, procedura de insolvență
  • iesirea din indiviziune prin partaj judiciar
  • evacuarea persoanelor din locuinta
  • redactarea diverselor contracte, anularea ori revocarea actelor juridice vatamatoare.
  • asistenta si reprezentare pentru redobandirea dreptului de proprietate prin revendicare imobiliara de la ANRP conform Legii nr. 10/ 2001.
  • obtinerea proprietatii prin prescriptie achizitiva si apararea dreptului de proprietate prin actiunile posesorii.

Drept penal

  • apararea drepturilor impotriva acuzatiilor de natura penala.
  • consultanta juridica privind procedurile si masurile de drept penal.
  • asistenta juridica si reprezentare in fata organelor de urmarire penala si a instantelor de judecata de orice grad.
  • consiliere in vederea eventualei constituiri de parte civila in cadrul procesului penal.
  • redactarea de plangeri, memorii ori contestatii impotriva masurilor dispuse de procuror ori de judecatorul de camera preliminara

Dreptul familiei

  • consultanta si reprezentare in fata instantelor judiciare in scopul parcurgerii diverselor proceduri :
    – adoptie copil
     divort judiciar
    – pensie de intretinere, despagubiri
    – incredintare minor
    – partajul privind folosinta bunurilor comune ale sotilor
    – actiune in tagada / stabilirea paternitatii
    – suplinire acord parinte, de instanta, privind plecarile din tara
  • obtinerea unui ordin de protectie

Dreptul muncii

  • apararea impotriva unor acuzatii specifice malpraxis sau impotriva actiunilor disciplinare
  • ajutor specializat in cazul unor situatii de hartuire la locul de munca
  • consultanta juridica privind diverse aspecte din relatiile contractuale de munca
  • redactarea contractelor, notificarilor
  • redactarea ROI, a regulamentelor de organizare si functionare si a altor acte
  • asistenta si reprezentare juridica in anularea clauzelor de exclusivitate si de confidentialitate
  • asistenta si reprezentare in fata instantelor judecatoresti competente in solutionarea litigiilor de munca.

A fost declarat primul caz de FALIMENT PERSONAL din România – avocat Coltuc

FALIMENT PERSONAL din România. Oficiul Național al Registrului Comerțului anunță primul caz de faliment personal al unei persoane fizice, de la intrarea în vigoare a Legii care reglementează Falimentul Personal (ianuarie 2018).

Vorbim de un român care, între 2007 și 2008, a demarat o afacere în domeniul imbiliar (construcția de blocuri și vânzarea ulterioară a apartamentelor). Antreprenorul vânduse câteva apartamente încă dinainte ca blocurile să fie gata, dar proiectul imobiliar n-a mai fost dus la bun-sfârșit. clienții rămași cu banii dați și fără apartamente l-au acționat pe debitor în judecată, pentru recuperarea daunelor.

Orice executare silita poate fi contestata – ATENTIE la termenul de 15 zile ,Model

avocat contestatie la executare 2018
avocat contestatie la executare 2018

 

Creditorul se poate afla într-una dintre următoarele ipoteze: fie a iniţiat un litigiu împotriva debitorului, soluţionat favorabil, printr-o hotărâre susceptibilă să fie pusă în executare, adică prin titlu executoriu, fie poate începe executarea direct în baza actului din care s-a născut dreptul său având un regim special, fiind calificat de lege ca titlu executoriu, fără a fi nevoit să iniţieze, în prealabil, un titlu executoriu. Un exemplu la modă pentru ultima ipoteză îl reprezintă contractul de credit încheiat cu o instituţie bancară.

Ce aşteptări are un creditor în cadrul executării silite?

Creditorul va urmări, în cadrul executării silite, procedură derulată prin intermediul unui executor judecătoresc, să obţină forţarea debitorului la îndeplinirea obligaţiei. Spre exemplu, un creditor va demara executarea silită pentru recuperarea unei sume de bani datorate de debitorul său în baza unui contract de vânzare-cumpărare, sumă la care acesta din urmă a fost obligat de instanţa de judecată printr-o hotărâre ce reprezintă titlu executoriu (primul scenariul de mai sus). Pentru a obţine acest rezultat, cel mai adesea, executorul va apela la următoarele metode: poprirea sumelor de bani datorate de terţi debitorului său, urmărirea bunurilor mobile sau imobile ale debitorului. Există două filtre a executărilor nelegale, situate în momente diferite în timp.

Autorizarea executării silite prin încuviinţare

Executorul judecătoresc se va adresa instanţei chiar la debutul procedurii execuţionale. Aceasta va verifica, în cadrul unui proces simplificat, fără citarea părţilor, dacă sunt îndeplinite premisele pentru iniţierea procedurii execuţionale. Sunt supuse cenzurii instanţei elemente precum: dacă hotărârea, prin natura sa, poate fi pusă în executare silită, spre exemplu, o hotărâre prin care se constată existenţa unei creanţe, fără ca debitorul să fie şi obligat la plata sa, nu poate fi pusă în executare silită etc. Dacă instanţa încuviinţează executarea silită constatând că cererea nu intră sub incidenţa niciuneia dintre situaţiile limitativ prevăzute de lege, ce pot determina respingerea acesteia, atunci executorul apelează la arsenalul propriu acestei etape. Din acest moment, în funcţie de forma de executare aleasă/aplicabilă, el va parcurge traseul prestabilit al actelor de executare specifice. Spre exemplu, în cazul popririi sumelor datorate de un terţ debitorului, executarea silită debutează printr-o adresă de poprire. Adresa va conţine un set de instrucţiuni pentru terţ, cu ce trebuie să facă şi, mai ales, să nu facă, astfel încât interesele creditorului să fie ocrotite, iar creanţa sa, satisfăcută.

Contestaţia la executare

Având în vedere caracterul limitat al investigaţiei realizate de instanţa de judecată cu ocazia încuviinţării procedurii execuţionale, legea a stabilit şi un al doilea examen al executării silite: contestaţia la executare. Vom analiza în continuare una dintre formele acesteia: contestaţia la executare propriu-zisă, ce poate privi, la rândul său, un singur act de executare sau întreaga procedură, excluzând astfel contestaţia la titlu şi contestaţia împotriva refuzului executorului de a îndeplini un act de executare.

Cine, când şi de ce?

Cel mai adesea, contestaţia la executare este utilizată de debitori. Aceştia vor pretinde instanţei să analizeze legalitatea unei executări silite. În ansamblul său, de la primul act, spre exemplu, somaţia, în cazul urmăririi silite imobiliare, şi până la ultimul, actul de adjudecare, pentru acelaşi tip de urmărire silită sau al unui singur act de executare, spre exemplu, al actului de adjudecare a unui bun imobil, vândut la licitaţie publică, în vederea stingerii creanţei creditorului.

Creditorul va formula contestaţie în 15 zile. Reperul va fi, în esenţă, data la care ia cunoştinţă de executarea silită/actul de executare. Sancţiunea nerespectării acestui termen este una drastică: contestaţia se va respinge ca tardiv formulată, fără ca instanţa să mai cenzureze nelegalitatea executării silite/actului de executare indiferent de gravitatea situaţiei.

 

MODEL Contestaţie la executare

Contestatie la executare silita (model)

Sediul materiei:

  • 711-719 C. proc. civ.
  • 148-151 C. proc. civ.
  • 192 C. proc. civ.
  • 194-195 C. proc. civ.

Instanţa …..

Domnule Preşedinte,

 Subsemnatul, (nume ….., prenume …..), cu domiciliul în ….., având codul numeric personal ….., cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la numitul (nume ….., prenume …..), cu domiciliul în….., având următoarele date de contact, personal/reprezentat prin mandatar/prin reprezentant legal/prin reprezentant judiciar (nume ….., prenume …..)/reprezentat prin avocat (nume ….., prenume …..), cu sediul profesional în ….., având următoarele date de contact…..

sau

Subscris, (denumirea …..), cu sediul în ….., având codul unic de înregistrare/codul de identitate fiscală/numărul de înmatriculare în registrul comerţului/numărul de înscriere în registrul persoanelor juridice/contul bancar ….., cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la numitul (nume ….., prenume …..), cu domiciliul în ….., având următoarele date de contact/prin reprezentant (nume ….., prenume …..)/prin consilier juridic (nume ….., prenume …..)/prin avocat (nume ….., prenume …..), cu sediul profesional în ….., având următoarele date de contact …..

în contradictoriu cu intimatul (nume ….., prenume …..), cu domiciliul în….., având codul numeric personal…..,

sau

în contradictoriu cu intimata (denumirea persoanei juridice …..), cu sediul în ….., având codul unic de înregistrare/codul de identitate fiscală/numărul de înmatriculare în registrul comerţului/numărul de înscriere în registrul persoanelor juridice/contul bancar, prin reprezentant (nume ….., prenume …..), formulăm

CONTESTAŢIE ÎMPOTRIVA EXECUTĂRII SILITE

ce face obiectul dosarului nr…., înregistrat la Biroul Executorului Judecătoresc…., efectuate la solicitarea intimatului creditor …., în baza titlului executoriu reprezentat de …. .

Solicităm anularea formelor de executare întocmite în dosarul de executare.

În fapt, arătăm că …. .

În drept, ne întemeiem cererea pe dispoziţiile art.711-719 C. proc. civ.

În dovedire, solicităm încuviinţarea probei cu înscrisuri/ probei testimoniale/ probei cu interogatoriul pârâtului/ probei cu expertiză judiciară în specialitatea …..

În cadrul probei cu înscrisuri, depunem următoarele înscrisuri ….., în copii certificate pentru conformitate cu originalul, în …. exemplare.

În cadrul probei testimoniale,  indicăm în vederea audierii, în calitate de martori, pe numiţii ….., cu domiciliul în  ….., pentru dovedirea următoarelor împrejurări de fapt ….. şi solicităm citarea acestora.

În cadrul probei cu interogatoriu, solicităm citarea intimatului, persoană fizică, cu menţiunea personal la intergatoriu, sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art.358 din C. proc. civ., pentru dovedirea faptelor personale vizând ….. .

În cadrul probei cu expertiză în specialitatea ……, solicităm încuviinţarea următoarelor obiective: ….. .

Solicităm judecarea cauzei, în lipsă, în conformitate cu art. 411 alin.(1) pct.2 din C. proc. civ.

În conformitate cu art.453 din C. proc. civ., solicităm instanţei să oblige pârâtul la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

Depunem prezenta cerere de chemare în judecată, în ….. exemplare.

Anexăm dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de ….. şi procura în original/copie legalizată/împuternicirea avocaţială/delegaţia de reprezentare/copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calităţii de reprezentant/extras din registrul public/extras, în copie legalizată, din actul care atestă dreptul de reprezentare.

Data,                                                                  Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei

Taxa de timbru se va  calcula, în conformitate cu dispoziţiile O.U.G. nr.80/2013.

DESCARCA DE AICI IN WORD

 Contestatie la executare silita model 2018 avocat executare silita

Executat Silit De Banca? Executat Silit De Ifn? Executat Silit De Camatari sau persoane fizice sau juridice? ATENTIE LA ACTELE DE EXECUTARE SILITA!

Contractele de credit în valută pot fi convertite în lei la cursul din ziua solicitării convertirii. Rambursările anticipate nu mai pot fi taxate suplimentar. Recuperatorii nu-i mai pot hărţui pe datornici


Contractele de credit în valută pot fi convertite în lei la cursul din ziua solicitării convertirii. Rambursările anticipate nu mai pot fi taxate suplimentar. Recuperatorii nu-i mai pot hărţui pe datornici
Conversie in lei avocat Coltuc

Guvernul a adoptat ieri o ordonanţă de urgenţă privind contractele de credit, noile reglementări urmând să intre în vigoare în zece zile. Acestea transpun în legislaţia internă o directivă a UE, numărul  2014/17 şi interzic, între altele, perceperea de comisioane de rambursare anticipată a creditului, majorarea comisioanelor pe timpul derulării contractului de credit, hărţuirea debitorului de către recuperatori sau contactarea consumatorului, la locul de muncă al acestuia, în cadrul procesului de recuperare creanţe.

De asemenea, consumatorul va avea dreptul să-şi convertească contractul, oricând pe parcursul derulării acestuia, în altă monedă (cea în care este retribuit sau cea din ţara de reşedinţă) decât cea în care a contractat creditul, la valoarea cursului de schimb al BNR din ziua solicitării.

Potrivit actului normativ citat, începând cu 1 ianuarie 2017 dezvoltatorii imobiliari care pot acorda credite doar dacă sunt înregistraţi la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Totodată, şi activitatea de recuperare de creanţe va putea fi desfăşurată doar de entităţile înregistrate de ANPC.

Ordonanţa se aplică tuturor contractelor de credit ce au ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil ori ce sunt garantate cu bunuri imobile, respectiv contractelor de credit legate în vreun fel de bunuri imobile destinate consumatorilor (persoanele fizice).

Ordonanţa cuprinde prevederi referitoare la informarea corectă şi completă a consumatorilor care solicită credite imobiliare sau garantate cu ipotecă. Informarea se referă atât la publicitatea produselor bancare, cât şi la informarea precontractuală a consumatorilor.

Prevederile esenţiale:

·         Este interzis creditorilor ca, pe parcursul derulării contractului, să majoreze comisioanele, să introducă noi comisioane, să perceapă comisioane pentru depunerea de numerar (plata ratelor) sau retragerea sumelor creditate, să perceapă comision la rescadenţare sau reeşalonare, precum şi perceperea unor comisioane în situaţiile în care consumatorii solicită schimbarea garanţiilor (în condiţiile în care consumatorul plăteşte toate costurile aferente constituirii şi evaluării noilor garanţii).

·         Este interzisă modificarea în sens crescător a marjei de dobândă, sau, după caz, a ratei dobânzii fixe, iar în cazul acordării la solicitarea consumatorului de rescadenţări, reeşalonări, perioade de graţie, interzicerea introducerii sau majorării comisioanelor aplicabile sau introducerea unor elemente noi de cost.

·         Consumatorul are dreptul, în orice moment, să ramburseze integral sau parţial obligaţiile care îi revin în temeiul unui contract de credit înainte de încetarea acestuia.

·         Creditorul nu are dreptul să aplice penalizări, să perceapă compensaţie sau orice alte costuri de la consumator în cazul rambursării anticipate.

·         Creditorul are obligaţia de a veni în sprijinul consumatorilor atunci când aceştia au dificultăţi la rambursarea creditului.

·         În situaţiile de executare silită, se interzice perceperea dobânzilor şi a dobânzilor penalizatoare.

·         Este interzisă cesionarea contractului de credit şi a accesoriilor, precum şi a creanţei către o entitate care nu are sediul social, sucursală sau reprezentant în România.

·         Este interzisă: perceperea de comisioane, dobânzi şi dobânzi penalizatoare, cu excepţia dobânzilor penalizatoare legale; perceperea de costuri aferente activităţii de recuperare, cu excepţia costurilor aferente procedurilor de executare silită; utilizarea de tehnici care să hărţuiască sau să abuzeze orice persoană în legătură cu recuperarea creanţelor.

·         Este interzisă contactarea consumatorului, în cadrul procesului de recuperare creanţe, la locul de muncă al acestuia.

·         Este interzisă contactarea, în legătură cu recuperarea creanţelor, a oricărei alte persoane diferită de consumator, succesorii legali, avocatul sau împuternicitul acestuia, creditorul, avocatul sau împuternicitul creditorului.

·         Este interzisă afişarea la uşa apartamentului/blocului a notificărilor/somaţiilor/adreselor în legătură cu recuperarea creanţelor, cu excepţia actelor de procedură afişate la solicitarea executorului judecătoresc ori a instanţei de judecată.

·         Este interzisă comunicarea entităţii de recuperare creanţe cu consumatorul în intervalul orar 20:00 – 09:00.

·         Consumatorul are dreptul de a-şi converti contractul, oricând pe parcursul derulării acestuia, în altă monedă (cea în care este retribuit sau cea din ţara de reşedinţă) decât cea în care a contractat creditul, la valoarea cursului de schimb al BNR din ziua solicitării.

·         De asemenea, consumatorul are dreptul să aleagă dacă evaluarea este realizată de un evaluator angajat/ remunerat de creditor sau este realizată de un alt evaluator. În cazul în care consumatorul decide ca evaluarea să fie realizată de un evaluator ce nu este angajat/remunerat de creditor, consumatorul are dreptul să aleagă între un evaluator dintr-o listă propusă de creditor de cel puţin 15 evaluatori şi orice alt evaluator autorizat, membru al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România.

 

Modele Legea Darea in Plata – Notificare Dare In Plata,Notar Darea in Plata,Contestatie Darea in Plata.Cum se face Darea In Plata?

Model De Notificare Dare In Plata

 

Redactat de avocat COLTUC MARIUS VICENTIU – www.coltuc.ro,email:avocat@coltuc.ro,telefon/whatsapp 0745.150.894

ATENTIE : NOTIFICAREA ESTE CEL MAI BINE SA FIE TRIMISA PRIN AVOCAT

 

Model De Notificare Dare In Plata

 

 

Catre banca…………..

Petent: aici treceti numele si adresa dvs.

Obiect: Legea 77/2016 privind darea in plata- notificare

Data:………..

 

 

Subsemnatul ……………… avand domiciliul in ………………….. si creditul cu numarul………. Din …….. la banca …………….

SOLICIT

In baza art.4 si urm.din Legea 77/2016 privind darea in plata acceptarea notificarii .

 

De-asemenea va atasez si urmatoarele acte: contract de credit/ipoteca ,dovada ca imobilul dat in plata este locuinta(Dacă arăți că domiciliezi în imobilul respectiv, atunci lucrurile ar trebui să fie simple. În cazul în care imobilul este închiriat, atunci contractul de închiriere către o persoană fizică ce domiciliază în imobilul respectiv ar trebui, de asemenea, să fie suficient) si cazierul judiciar

 

Conditii de admisibilitate ale notificarii

Pentru stingerea creantei izvorand dintr-un contract de credit si a accesoriilor sale prin dare in plata trebuie indeplinite, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:
a) creditorul si consumatorul fac parte din categoriile prevazute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislatia speciala;
b) cuantumul sumei imprumutate, la momentul acordarii, nu depasea echivalentul in lei al 250.000 euro, suma calculata la cursul de schimb publicat de catre Banca Nationala a Romaniei in ziua incheierii contractului de credit;
c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achizitiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinatie de locuinta sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel putin un imobil avand destinatia de locuinta;
d) consumatorul sa nu fi fost condamnat printr-o hotarare definitiva pentru infractiuni in legatura cu creditul pentru care se solicita aplicarea prezentei legi.
In situatia in care executarea obligatiilor asumate prin contractul de credit a fost garantata cu doua sau mai multe bunuri, in vederea aplicarii procedurii prevazute de prezenta lege debitorul va oferi in plata toate bunurile ipotecate in favoarea creditorului.

 

 

Apoi trebuie atasate acte pentru fiecare din cele 4 conditii si facute precizari.

 

 

Notificarea mai trebuie să includă și un interval orar și două zile diferite în care reprezentatul instituției de credit să se prezinte la notarul public propus de tine – nu mai puțin de 30 de zile – pentru a semna actul translativ de proprietate, care stinge practic datoria

Efectele suspensive de executare ale notificarii

De la depunerea notificării se suspendă executările silite și procedurile judiciare și extrajudiciare împotriva ta sau a averii tale, precum și împotriva codebitorilor, garanților personali și ipotecari. Codebitorii și fideiusorii sunt eliberați și ei de datorii, dacă procedura se încheie cu succes

 

ATENTIE!

In notificarea de plata trebuie facuta mentiunea : “Cu cel puțin 3 zile înainte de convocarea notarului, părțile transmit acestuia înscrisurile și informațiile necesare încheierii actului de dare în plată.”

 

Data                                                                                        Semnatura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ghidul Pentru Consumatori Legea Darii In Plata

 

 

 

Creat de avocat COLTUC MARIUS VICENTIU

#avocatcoltuc

Whatsapp 0745.150.894

Email: avocat@coltuc.ro

www.facebook.com/avocatcoltucoficial

 

 

 

Domeniul de aplicare

 

Contractele de credit (personale sau cu ipoteca) privind imobilele cu valoare de creditare de pana la 250.000 euro

Se aplica si Contractele de credit (personale sau cu ipoteca) privind imobilele ale IFN-urilor.

Creditele sa fie folosite pentru cumpararea de locuinte sau terenuri cu destinatia de locuinta.

Procedura se aplică inclusiv pentru contractele de credit în vigoare.

Nu se aplica la contractele PRIMA CASA

 

Pentru a închide creanța, debitorul trebuie să îndeplinească o serie de condiții: să fie persoană fizică, iar creditul să fie luat de la o instituție de credit – aici intră băncile, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii acestor creanțe, deci firmele de recuperare creanțe -, iar bunul oferit în plată să fie ipotecat în favoarea băncii pentru creditul respectiv.

Dacă debitorul a garantat creditul cu două sau mai multe bunuri ipotecare, atunci va trebui să le dea pe toate băncii.

 

Conditii de aplicare

 

Debitorul declanșează procedura de dare în plată printr-o notificare transmisă creditorului, prin intermediul unui AVOCAT,notar sau executor, în care arată că vrea să stingă datoria prin predarea bunului ipotecat.

Debitorul declanșează procedura de dare în plată printr-o notificare transmisă creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, în care arată că vrea să stingă datoria prin predarea bunului ipotecat.

 

În această notificare trebuie să transmită detaliile privind bunul ipotecat și împrumutul și să stabilească două zile diferite în care banca trebuie să se prezinte la un notar public, ales și plătit de debitor(CEL CARE IA CREDITUL)

ESTE FOARTE IMPORTANT CA NOTIFICAREA SA FIE REDACTATA DE UN AVOCAT PENTRU CA, DACA NOTIFICAREA NU RESPECTA CONDITIILE LEGALE , BANCA POATE FACE CONTESTATIE.

 

Foarte important este asistarea dvs.la notar de un avocat specializat in litigii impotriva bancilor

Acolo se va încheia dreptul translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie față de creditor, inclusiv principalul, dobânzile și penalitățile care izvorăsc din contractul de credit.

Termenul stabilit pentru întâlnirea la notar nu poate fi mai mic de 15 zile lucrătoare, iar în această perioadă sunt sistate toate plățile către creditor, dar și procedurile judiciare sau extrajudiciare existente. Cu alte cuvinte, sunt suspendate toate executările silite care au la bază acel împrumut.

Cu cel puțin trei zile înainte de termenul evocat mai sus, părțile trebuie să transmită către notar informațiile și actele necesare actului de dare în plată.

 

Ce fac daca banca refuza sa vina la notar /banca refuza sa semneze/banca nu trimite actele

 

Banca are puține șanse să se opună în mod real acestei proceduri. Un articol prevede că poate face contestație în termen de 10 zile de la primirea notificării, dacă notificarea nu a fost făcută cu respectarea prezentei legi. Dacă actele sunt în regulă și procedura e respectată, banca nu are cum să nu accepte darea în plată.

Dacă banca refuză să se prezinte în fața notarului și să semneze actele, atunci debitorul se poate adresa judecătoriei, care în termen de 10 zile trebuie să dea o hotărâre. În alte șapte zile trebuie să vină decizia instanței de apel, un tribunal, în acest caz. În tot acest timp sunt suspendate plățile către creditor. Dacă decizia e favorabilă debitorului, atunci instanța va constata că s-a stins creanța. Dacă nu, atunci procedura este anulată.

În tot cazul, dacă se supune voluntar sau dacă este obligat de instanță, creditorul nu va mai putea cere sume suplimentare de la debitor după încheierea dării în plată.

 

 

P.S.In toate cazurile este extrem de important ca intreaga procedura sa fie efectuata de un avocat

Creat de avocat COLTUC MARIUS VICENTIU

#avocatcoltuc

Whatsapp 0745.150.894

Email: avocat@coltuc.ro

 

Google vs. Avocat

Seara trecuta am avut o discutie foarte interesanta cu un client. Un tanar. Generatia Colectiv. Mi-a facut o extraordinara placere atat persoana, cat si gandirea. Si, prin el, cred ca Romania are o sansa in viitor. Voi scrie astazi un articol diferit. Poate va iesi un editorial, ca tot este la moda, sau poate altceva. Dar vom vorbi de ce este bine sa mergi la avocat, atunci cand ai probleme de natura juridica.
Romanii sunt, prin esenta, saraci, dar si buni la toate. Saracia i-a invatat sa fie buni la toate. Google ii ajuta, bine sau rau, nu conteaza, ca oricum romanul nu are de unde sa stie daca informatia data este 100% corecta. Romanii isi fac singuri remediile pentru raceli, boli, isi fac singuri injectia, repara chiuvete, monteaza cazi, lustre, parchet, regleaza geamuri, chiar daca nu au nicio pregatire in asta! Romanii toti sunt extrem de descurcareti si au solutii – ori improvizeaza – orice. Lita de la panoul electric, priza, teava de gaz, tencuieli sau reparatii, umpleri sau reglari de centrale termice, ba chiar isi fac singuri casa. De la zero! Cat de greu este sa faci betoane, nu?! Invata de pe youtube sau google. Insa, crezand ca fac ceva ieftin, ieftin dureaza. De multe ori costurile „refacerii” sunt inzecite, alteori insutite. Nu vorbesc de riscurile pierderii de vieti, bunuri sau alte nenorociri ce se pot evita, cu un cost oarecare. Sigur, totul costa, nu este nimic gratis. Nici painea. Nici biletul de transport. Nici chiar iubirea, in zilele noastre. Dar, invatand sa folosim specialisti, putem castiga mai mult. Amatorii costa insutit mai mult decat specialistii. Este dovedit. Prin urmare, de ce trebuie sa angajam un avocat?
1. Cine este avocatul?
Avocatul este, in primul rand, un om obisnuit. Un om care a invatat mai mult despre un domeniu nobil – drepturile si obligatiile cetateanului, decat oricare altcineva.
Apoi, ca si medicul, ca si instalatorul ori tamplarul, ca si ceasornicarul ori preotul – este un specialist.
El vinde cuvinte si acte. 
Este amuzant sa spui ca face bani din vorbe, nu? Dar in spatele oricarei discutii veti afla sinteza legislativa complexa a cazului dvs – ce e posibil si ce nu, cum s-ar rezolva sau ce sanse sunt. Estimarile si solutiile lui tin de rutina unei meserii de toceala. Ceea ce google nu va face niciodata. Nici youtube. Pentru ca, in spatele cuvintelor lui se afla ani de studiu si de experienta. Zeci sau sute de oameni cu care vorbeste intr-un an. Povestile lor de viata sunt toate transpuse in studii variate.
Avocatul este – sau trebuie sa fie – o biblioteca ambulanta de legi si norme, pe care sa le stie si sa ti le explice atunci cand vii la el. Cand il intrebi „ce este de facut” iti cauta cea mai potrivita solutie, in toata stiinta lui. Este precum ai da un search pe google despre cum sa montezi un stergator la parbriz. Ai avea in cateva secunde raspunsul la intrebare. Raspunsul sigur, personalizat nevoilor tale. Ai avea o idee despre durata, costuri, etape, implicatii. Un peisaj de ansamblu, o „oferta” nepretuita, pe care nu ti-o poate da nimeni altcineva.
2. Cu ce se ocupa avocatul si cum ne poate ajuta?
Poti sa-l cauti atunci cand ai nevoie de acte sau dreptate. Ori atunci cand ai nevoie de aparare.Ori cand vrei sa ii auzi parerea despre o problema juridica care iti nelinisteste somnul.
Insa, il poti cauta oricand ai nevoie de cineva care:
  • Sa iti recupereze creantele de la debitori, contracte de imprumut, etc. Aici stie ce cale de recuperare este cea mai potrivita, cea mai scurta. Cea mai sigura. Dar mai stie sa se adapteze la orice particularitate a cazului tau.
  • Ai nevoie sa iti faci o firma. El stie cel mai bine ce acte iti trebuie, ce cod CAEN este necesar activitatii tale, ce regim de impozitare ai de ales, stie sa-ti intocmeasca dosarul astfel incat sa nu pierzi timpul pe drumurile intortocheate ale birocratiei romanesti, stie cat te costa, cat dureaza.
  • Vrei sa divortezi, sa stabilesti incredintarea copiilor tai sau pensia alimentara, ori cand vrei sa iti faci partajul dupa divort.
  • Ai nevoie de asistenta la negocieri de contracte de imprumut, de credit, ori de munca.
  • Esti chemat la cercetare disciplinara la serviciu 
  • Vrei sa emiti somatii, notificari sau scrisori ori proceduri prealabile actelor de a caror rezolvare nu esti multumit
  • Vrei sa semnezi un act, contract, acord ori intelegere si ai nevoie de atestare juridica a datei, continutului si identitatii semnatarilor
  • Vrei sa inchei o tranzactie judiciara
  • Esti implicat intr-un proces sau vrei sa demarezi un proces
  • Vrei sa iti redacteze o actiune, intampinare ori un apel sau recurs
  • Vrei sa te asiguri ca ceea ce semnezi corespunde juridic nevoilor si puterilor tale si nu exista clauze ascunse, ori pe care nu le intelegi
  • Vrei sa iti stii drepturile si obligatiile intr-o anume situatie
  • Vrei sa preintampini orice sansa de risc

Practic, oricand ai de a face cu o problema juridica, poti apela la un avocat. Chiar daca nu iti permiti unul de la A-Z, macar trebuie sa iti aloci resursele pentru o informare completa si corecta. 

 
In toata saracia, este recomandat macar sa iti asiguri redactarea actiunii ori intampinarii sau a cailor de atac (apel/recurs) de catre un avocat. Ori o consultanta juridica.
Printr-o minima cheltuiala – comparativ cu anvengura sau costurile unui dosar complex – isi maximizezi sansele ori iti minimalizezi riscurile, daca hartia ta vorbeste limba judecatii. Stim cu totii ca dosarele se judeca de judecatori – de aceea este foarte important ca actiunea ori intampinarea, ori apelul sau recursul dvs sa vorbeasca pe limba lor! Din pacate nu exista vreun serviciu Google care sa „traduca” limba juzilor, altul decat avocatii.
Preturile unei consultatii (de 1 ora) variaza intre 100 lei si cateva sute de Euro, dar poti intreba costurile atunci cand doresti sa iti faci programarea si poti refuza politicos intalnirea, daca sumele nu sunt pentru posibilitatile tale. Si poti cauta in alta parte, pe altcineva, insa, pretul mic, sau foarte mic nu inseamna intotdeauna servicii pricepute, precum nici pretul mare, ori foarte mare, nu echivaleaza, neaparat, cu servicii de excelenta. Am intalnit, in meseria mea, deopotriva, avocati foarte bine pregatiti si rutinati, cu suflet si pasiune la 100 lei/ora, dar si avocati nepregatiti, mandri de ei si vanituosi pentru simplul fapt ca activau intr-o casa de renume si percepeau 280 euro/ora.
Pretul unei redactari de actiune variaza si el, cu tarife plecand de la 300 lei, in functie de complexitatea spetei. Maximul e diferit si face diferenta. Cu cat este mai complex dosarul – pretentiile sunt ridicate, partile sunt multe sau implica statul, instanta este de rang inalt, istoricul este amplu, actiunea implica calcule sau anexe, dosarul este stufos, etc, cu atat volumul de munca creste, prin urmare si costul unei asemenea redactari. Dar, opinez ca orice boala am avea, nu se trateaza cu ceaiuri de 5 lei.
De asemenea, pretul creste daca timpul preseaza. Orice lasati pe ultimele 1-7 zile duce la un cost suplimentar, datorat urgentei. Chestiunea cu urgenta trebuie inteleasa din perspectiva planning-ului fiecaruia. Orice om are o lista de infaptuit, intr-un anumit termen. Ceea ce survine peste aceasta lista, duce la presiune, timp suplimentar, deci costuri. Nu amanati! 
3. Ce trebuie sa facem cand mergem la avocat?
Cand mergeti la biserica – luati lumanari, la doctor – cardul de sanatate sau fisele medicale, la mecanic – duceti masina, dar la avocat? La avocat mergeti cu toate actele in discutie, de la a-z, in copii xerox. Copia o lasati avocatului, daca va cere. Nu lasati niciodata originale, dar sa le aveti intodeauna la dvs, pentru confruntarea cu copiile. Asigurati-va ca stiti bine povestea, daca mergeti pentru altcineva.
 
Aveti in seama ca daca nu va pregatiti copiile, pentru xeroxarea documentelor dvs veti putea datora bani. Sa nu uitam ca totul costa. Avocatul nu va poate face xerox-urile gratuit – hartia, tonnerul, curentul, chiar si aparatura, totul costa. Si tariful nu este cel din targ, cu 0,15 bani/foaie! Avocatul nu are firma de xerox, deci costurile lui sunt cel putin duble.
Sunt avocati – ori case de avocatura – care va taxeaza suplimentar pentru fiecare telefon, email, fax ori corespondenta emisa in cazul dvs., ori alte costuri tehnice. Nu va fie rusine sa intrebati daca exista asemenea tarife si cat costa. Ce limita de conversatii lunare aveti si cat estimeaza ca vor costa toate aceste servicii secundare. De regula aceste servicii sunt incluse in onorariul final de dosar. Alteori pot fi separate ori conditionate. Intrebati!
Daca aveti procesul deja deschis va recomand sa va duceti cu o copie completa din dosarul instantei – mai putin xeroxati citatiile sau actele de procedura precum sunt dovezile de comunicare de acte ale instantei. Celor ce nu au bani de xerox complet, de la a-z, macar sa xeroxeze actiunea, intampinarea, raspunsul la intampinare si toate incheierile de sedinta. Daca vor mai fi acte de prezentat, avocatul va spune ce nevoi sunt.
Cu cat avocatul dvs este mai cunoscut – sau vizibil pe internet, ori TV – ori cu cat are mai multe diplome pe pereti, cu atat costul lui creste, intrucat toate acestea l-au costat si pe el, timp si bani, alocati studiilor, renumelui sau specializarii. Insa, trebuie sa tineti seama de toate aceste detalii atunci cand alegeti! 
 
4. Ce mai trebuie sa stim? 
  • In primul rand, asigurati-va ca avocatul ales de dvs este specializat pe problema dvs.

Atunci cand sunati si va faceti o programare, descrieti pe scurt problema dvs – sunt x, vreau sa am o discutie pe executare silita, am primit o somatie de la un executor… 

Dupa descrierea scurta a problemei, intrebati avocatul daca este specializat pe acest domeniu. Avocatii, de regula, sunt general-specializati, insa aplecarea frecventa catre anume domenii, atat prin rutina, cat si prin experienta dobandita, il face mai cunoscator in anumite genuri de probleme.
  • Nu solicitati consultatii juridice prin telefon!

Oricat ati fi de inghesuit financiar, nu fortati limita! Nu cereti sfaturi prin telefon unui avocat! Nu incepeti cu „sunt Y, v-am gasit telefonul pe internet, am si eu o intrebare!” Nu se cade si veti fi surprins, fie de refuz, fie de raspunsul evaziv de genul „va pot programa la discutii”. Nu o luati in nume rau! Avocatul nu are voie, prin Statut, sa asigure consulatii juridice prin telefon, ori gratuite!

  • Nu sunati seara, dupa orele 18.00 sau in weekend, ori sarbatorile legale!

Oricat ar fi de urgenta, importanta ori deosebita problema dvs, respectati orele de munca! Nimeni nu poate face nimic pentru dvs dupa ce pleaca de la birou, cand este liber ori in sarbatorile nationale! Cel mult dati un sms cu problema dvs pe scurt si rugati sa fiti contactat, ori scrieti un mail si va va raspunde!

 
Regula aceasta nu este decat una de bun-simt, caci si noi, la randul nostru, nu ne-am dori sa fim deranjati de la job, in afara acestuia, nu? Tuturor ne place sa beneficiem de timpul liber, detasati de orice problema de serviciu, corect?
  • Cand aveti fixata o intalnire – NU INTARZIATI sau NU VENITI MAI DEVREME. 

La avocat nu este ca la doctor – mergeti la ora 15.00 si intrati la 17.35. Orele lui sunt stabilite initial – clientul se programeaza din timp cu 1 ora sau 1.30, ori mai mult. Cand vi s-a stabilit ora, sa fiti siguri ca ora aceea este fixata in cuie. Orice intarziere a dvs ii da avocatului agenda peste cap.

Daca ajungeti mai devreme, nu-i nimic! La avocatii care se respecta, veti avea cu siguranta un loc de asteptare.
  • Daca intarziati ori nu puteti veni SUNATI CU MINIM 3 ORE INAINTE

Este bine sa ne respectam! Nu doar ca il respectati pe avocat, anuntand, dar respectati si pe ceilalti cetateni care vin dupa sau inainte de dvs. Ori dati sansa, altora, sa ajunga la intalnire in locul dvs, daca nu mai puteti ajunge. Avocatul este un „bun al societatii”, de serviciile sale trebuie sa beneficieze, la alegere, oricare dintre noi. Lipsa dvs, neanuntata, poate echivala cu refuzul dat unui alt cetatean, care, desi era intr-o cauza disperata ori urgenta, nu a putut fi programat peste dvs. in ziua respectiva.

  • Avocatul este direct interesat sa va castige dosarul, pentru palmaresul lui!

Nu uitati ca dosarul dvs, pentru avocat, este o provocare! El pleaca la drum cu ideea absoluta de a castiga batalia! Niciodata nu veti intalni un avocat care sa vrea sa piarda vreo lupta! Si pe premisa asta sa ganditi ca, atunci cand plecati la drum, este cel mai putin probabil om dintre oameni, care sa vrea sa va „infunde”. 

  • Plangeti, daca simtiti. Descatusati-va emotiile fara jena.
Daca ati ajuns la un avocat bun, veti simti nevoia sa va descarcati emotiile, daca sunteti o fire sensibila. Un avocat bun are mereu pe masa o cutie de servetele. Preventiv. Nu va sfiiti sa dati frau liber emotiei. In fata mea au plans, deopotriva, si femei si barbati. Nu este slabiciune, este descarcare! In plus, ganditi-va ca avocatul, ca rol in Statutul sau, este confidentul cel mai de taina. Daca aveti incredere, plangeti! Fericiti cei ce vor rade la urma!
  • Nu mintiti! Nu omiteti adevarurile care nu va plac!

Astazi sau maine, avocatul tot va afla adevarul dvs.! De la voi, sau de la altii, il va afla! Nu cred ca va doriti sa stricati o relatie profesionala pentru omisiunea de a spune lucrurilor pe nume! Cand va afla adevarul, va asigur ca nu va mai avea incredere in dvs si nici nu va mai putea fi la fel de sincer. Ori se va retrage! Nu uitati ca e om! In plus, stiind adevarul dvs, va sti cum sa evite lucrurile!

  • Nu intarziati cu platile. Nu ramaneti dator!

Avocatul traieste din serviciile dvs. Cu asta isi plateste sediul, impozitele, creditele sau isi creste familia. Este unica lui sursa de venit. Daca ii veti ramane dator sau il veti ocoli cu platile, fiti sigur ca va sista orice ajutor, imediat si fara vreo notificare sau explicatie. Ba chiar va pune in executare silita intelegerea. Nu cu rautate, ci pentru acoperirea ei. E o regula de bun simt. Toti am face la fel.

  • Aveti incredere in el! Nu il dezonorati, nu il amenintati!

Daca l-ati ales, este bun. Sau era la momentul alegerii dvs. Pe parcurs, daca credeti ca va inseala increderea, daca il banuiti de orice, spuneti-i! Spuneti-i ca nu il mai doriti sa va apere si ca doriti incetarea contractului! Alegerile omului pot cunoaste schimbari. Poate nu exista „simbioza”, ori atractie, ori comunicare. Sau rezultat?! Nu amenintati – amenintarea contra avocatului constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea. Si credeti-ma ca o va face! E meseria lui! Incheiati lucrurile la fel de frumos cum le-ati inceput.

  • Nu il trageti raspunzator de rezultat.

Castigati sau pierdeti, oricand ar fi, numai judecatorul iti da solutia, nu avocatul. Daca stii ca s-a straduit, ca a fost prezent la termene, ca a scris si ca a facut ce s-a putut, nu il blama pe avocat!Nu el face judecata!

  • Sunteti multumit, recomadati-l!

Avocatul nu are voie, prin lege, sa isi faca reclama. Daca credeti ca este bun, daca il apreciati ori daca sunteti multumit, recomandati-l! Scrieti pe forum-uri numele lui. Acesta este unicul fel in care l-ati putea recompensa, dar, totodata, ati ajuta si alti cetateni la nevoie sau in cumpana, cu un avocat bun. Bine, mai merg si ghivecele de flori ori buchetele, la doamne, ori ceva bautura, la domni, dar pentru un avocat bun, o recomandare este mai mult decat o mie de cuvinte de apreciere.

Si noi, romanii, trebuie sa invatam ca amatorii costa mai mult, la final, decat orice alt , chiar si neindemanatic, specialist. 

Scurgeri către presă din dosare… PENALE

Prezentate la vremea respectiva de catre HotNews, pe când DNA cerea Senatului aprobarea arestării parlamentarului PSD, interceptările au arătat în premieră cât de extinsă, puternică, nerușinata era rețeaua mafiotă din justitie condusă de Cătălin Voicu. Interceptările au apărut în presă în 18 martie 2014. Chiar dacă nimeni nu-și făcea iluzii, aceste scurgeri de informații au produs un șoc în politică și presă. Chiar și așa, la Senat abia s-a obținut majoritatea necesară încuviințării cercetării în stare de arest a lui Voicu. Au fost 70 de voturi pentru, iar o astfel de măsură putea fi luată doar cu 69 de voturi.

Fostul președinte Ion Iliescu denunța „maniera aceasta brutală de arestare a unui senator al României”(Voicu fusese convocat cu mandat de DNA la audieri), Viorel Hrebenciuc spunea că PSD va reacționa „pentru că nu poți să salți de pe stradă un senator al României ca și cum e ultimul borfaș”, Mircea Geoană spunea că „această grabă de a trimite în arest pe cineva în condițiile în care nu reprezintă un pericol social mi se pare suspectă” și ordona o anchetă privind scurgerea de informații din probatoriul ce ajunsese de la DNA la senatorii din comisia juridică.

Și acum să ne amintim câteva dintre interceptările scurse către presă din dosarul Voicu pentru a înțelege mai bine îngrijorarea politicienilor.

– cu judecătorul Florin Costiniu, soțul Vioricăi Costiniu (pentru obținerea unei soluții favorabile pentru afaceristului Costel Cășuneanu).

Costiniu Florin: Vorbeste in soapta: Casuneanu….(neinteligibil)
Voicu Catalin: (vorbeste in soapta) Casuneanu. E pacat sa ratam o chestie de-asta.
Costiniu Florin: Da ma da’
Voicu Catalin: …plus ca noi vedem un happy end. Doi! Astia-s bani pe care nu-i mai luam. Luam o data si gata! Pe munca cinstita.
Costiniu Florin: Da! Ah…daca…
Voicu Catalin: Si eu va spun un lucru: Dincolo de faptul ca vorbim intre noi, dom’ne are dreptate cu carul. E pai cum (…neinteligibil…) Ai vazut ce fel de om e.
Costiniu Florin: Da, da, mi-a placut grozav. Un moldovean serios, nu…
Voicu Catalin: Deci nu….Da, da’ e jumatate neamt, sa stiti! El e catolic. (….)
Costiniu Florin: Nu, nu, nu. Nu, e om serios!
Voicu Catalin: Deci pe 14 octombrie?
Costiniu Florin: 14 octombrie.

Voicu Catalin:Baga-mi-as p…. in Geoana si cu toti americanii lui, care ni i-a adus la Curtea Suprema, ca multi au dosare. Si cu toate golancile, cu seful organizatiei PSD de la Dolj. Suta aia cu serele, cu tot…Pai, sefa doamna Cristea de la Dambovita, la fel si nu-ti mai dau nume, ca nu-i frumos. Multi! Dom’ne, i-am rezolvat pe toti, dom’ne, ca unde n-a fost loc de rezolvat, am dat suspendare, n-a plecat cu puscarie, altii le-a dat 10 ani, unul dintre avocati zice: „Dom’ne, nu-i e rusine, dom’ne?” „Dom’ne, zic, asta a fost!”  (…)
Voicu Catalin: …asta, sa ne ajute Dumnezeu, vine turul doi, s-atunci …..se duce la negociere, vreau Internele. Daca nu ma duc la Interne, da….
Mazare Alexandru: Eu am vorbit cu Radu…
Voicu Catalin: Asculta-ma un pic! Daca eu m-am dus la Interne, omule, ai toata Procuratura Romaniei, ai toata Justitia in mana, ai toata Curtea…
Mazare Alexandru: Da’ ai sa arestezi? Dumneavoastra?
Voicu Catalin: Da, am Politia, vreau sa-l arestez pe Ontanu, vreau sa-i fac dosare lu’ Oprea, credeam ca poate vine de la …de la…de jos dosaru’, sus merge snur! Pentru ca eu sunt singuru’ personaj care am tot…toata cane…conexiunea in mana, si-ai vazut ca Procuratura, in Justitie si…
Mazare Alexandru: Am o intrebare ca sa inteleg…
Voicu Catalin: Da.
Mazare Alexandru: Sunteti cu Vanghelie, da?
Voicu Catalin: Da. (….) Colegule, asculta ce-ti spun! Daca ma duc acolo, in trei ani de zile pot face toata reteaua din Romania! Acu’, daca pierdem alegerile, reteaua e in functiune. Eu acuma am….(neinteligibil)… da’ greu. pana acum n-am ….(neinteligibil) …ministeru’ asta…(neinteligibil) ….intelegi? Ai retea, rezisti ca sa facem gherila urbana….(…)

Mazare Alexandru: Deci, alta intrebare!
Voicu Catalin: Da.
Mazare Alexandru: Cum facem sa nu pierdem ministeru’ asta la negocieri?
Voicu Catalin: Nici o problema, colegule! De exemplu, ministrii ii va…(neinteligibil)…Johannis. Deci, socru-sau….a….am discutat cu procuroru’ sef de la Sibiu, pentru ca de la asta …(neinteligibil) …sustina, asta vreau sa ramana numai intre noi doi!
Mazare Alexandru: Nu, da, am inteles.
Voicu Catalin: Sa-i transmita clar: „Nu te bagi peste noi, te rog eu!” Colegule, ma uit la tine ca la fratele meu., Nu cumva discuti cu cineva chestiile astea!
Mazare Alexandru: Nu, nimic, daca nu…
Voicu Catalin: Eu am, am vorbit cu cei de la ….(neinteligibil) ….Il incaleca pe procuroru’ sef de acolo, el l-a lansat in …(neinteligibil) …o sa ma-ntalneasca …(neinteligibil) …Doi! Sa vedem la liberali. Am fost la Orban in noaptea aia cand ….(neinteligibil)…L-am sunat pe urma. „Unde esti Ludovic? Iesi afara din….” Eram in sediu. A iesit si Varujan…I-am spus: „Nu vreau sa vorbesc cu tine, du-te inapoi!” I-am spus: „Ludovic, te-am ajutat in momente grele, cu accidentu’ de masina. Te-am ajutat…” Era intr-o situatie…
Mazare Alexandru: El a dat peste fata aia atunci?
Voicu Catalin: …(neinteligibil)…
Mazare Alexandru: Ce mare crima? ….(neinteligibil)
Voicu Catalin: A ramas varianta ca Nu, Nu o tinem. Nici n-o sa spuna.
Mazare Alexandru: Ihi, ihi.
Voicu Catalin: Altfel, daca te roaga sa afle si Geoana, noi spunem NU …(neinteligibil)…
Mazare Alexandru: Era baut?
Voicu Catalin: Da.
Mazare Alexandru: Am inteles.
Voicu Catalin: …(neinteligibil)…cunoaste….(neinteligibil)…”Uite, dom’ne!” Doi. I-am zis: „Ludovic, cand a fost sa …(neinteligibil) …un apartament pe Mosilor”.  Ba, o sa-i spun, am veni la tine cu Casuneanu de mana la birou si te-am anuntat sa aveti grjia ca aveti o capcana intr-un apartament”. El e putin naiv cu bautura. …(neinteligibil) ….Trei! L-am trimis pe Vanghelie …(neintebilibil) ….acolo, l-am trimis…

(…)

Mazare Alexandru: Ce dracu’ fac cu militienii astia?
Voicu Catalin: Nouazeci si noua la suta dintr-un dosar, colegule, asculta ce spun eu….Sunt lucrate de politisti…Politistii au si carciumile, au si casele de c…., au si economicu’ in mana, au si buticarii. Deci, procuroru’ lucreaza prin mana politistului, el supravegheaza dosaru’. Sunt foarte putine cauze care le ia direct de la procuror….
Mazare Alexandru: Bine, am inteles, dar….
Voicu Catalin: Si chiar daca o ia de la procuror, unde lucreaza cu Politia Judiciara….
Mazare Alexandru: Da. Stiu.
Voicu Catalin: ….Procurorii fac o p….! Sunt pe post de lemn.
Mazare Alexandru: Da’ la Parchet, acolo, pe la DNA, pe la Parchet. Pe acolo aveti si niste variante?
Voicu Catalin: Peste tot! Domnule, ti-am spus ca in decembrie 1989 am fost numit aghiotant al primului Procuror General al Romaniei libere, cand nu mai asculta nimeni de nimeni si a functionat 89, 90, toata perioada si toate relatiile mele, am crescut cu ele, odata. Eu tanar locotenent…(neinteligibil)
Mazare Alexandru: Am si eu o intrebare…
Voicu Catalin: Da
Mazare Alexandru: Eu pot sa obtin in speta, acuma, niste achitari?
Voicu Catalin: Sigur ca da…
Mazare Alexandru: Ca tot om e ala…(neinteligibil)…
Voicu Catalin: Dom’ne, daca eu ti-am demonstrat ca in vremurile astea de restriste sunt eu. Si am, am un sistem in mana pe telefoane ci…Telefoanele astea civile….Cum sa spun asa? Am toata Romania aici….Imagineaza-ti, ce va fi pe alea oficiale! Iarta-ma! Plus ca eu sunt un tip de calitate. Vanghelie ma stie de atatia ani…Cand am spus o treaba…(…)

„Dezbatere” despre viitorul DNA, Cătălin Voicu cu Alexandru Mazare și chestorul de poliție în rezerva Constantin Matei.

Voicu Catalin: Sa unim DNA-ul cu DIICOT-ul!
Matei Constantin: Da’ ei stiu….
Voicu Catalin: Ca sa pot da afara pe toata lumea.
Matei Constantin: Da’, poate, il stie Brailoiu mai bine!
Voicu Catalin: Purificare! Nu mai e Directia Nationala Anticoruptie, Directia de Crima Organizata si Anticoruptie! Am de mult proiectul asta in cap. L-ai adus pe Miclescu de la pensie, l-ai pus acolo, ai terminat, e fiara! Dosarul „Flota” a lucrat el, tot cu Vasile Draghici, de la ei de la Constanta si cu Otel, procuroru’ asta…
Mazare Alexandru: Bai, sefule, da’ nu ne ia iar pe noi?
Voicu Catalin: Nu!
Mazare Alexandru: Im?
Voicu Catalin: (vorbeste in soapta): Cine sa va mai ia pe voi?
Mazare Alexandru: Pai, nu stiu, intreb si eu!
Voicu Catalin: Un Dumnezeu, poate, atat!
(…)
Mazare Alexandru: Colegul, cica au reusit sa ne ameteasca! Daca da ordin la ANI si-i face lu’ asta trei dosare in doua luni, cum dracu’ sa nu te gandesti la dobito….?
Voicu Catalin: Si finalitatea care e? A dat la ANI pentru ca la ANI l-a prins pe ala, ca mai are doi, trei oameni, la ANI au fost numiti politici…
Mazare Alexandru: Da.
Voicu Catalin: Si ANI e o institutie fara nici o forta juridica, e un cacat. Tot la Parchet ti le trimite, si acolo le omoram, lasa-le dracu’!

 

sursa evz

Avocat. Avocat Coltuc. Avocat Online. Avocat Banca. Avocat penalist#avocatcoltucDaca nu raspundem in maxim 2-3 ore la…

Posted by Cabinet De Avocat Coltuc on 30 Septembrie 2015

Avocat Drept Penal – Petru-Mihăiţă Coadă trimis in judecata de DNA

Avocat Drept Penal - Avocat penalist dreptul penal al afacerilor

Procurorii DNA Galaţi l-au trimis în judecată pe Petru-Mihăiţă Coadă, adjunct al şefului Poliţiei municipiului Brăila (la data faptelor), pentru favorizarea făptuitorului şi abuz în serviciu. În dosar au fost mai deferiţi justiţiei Geoge-Viorel Ghelase şi Virginel Sasu, agenţi de poliţie la Biroul de Ordine Publică la data faptelor, pentru favorizarea infractorului şi fals intelectual, în formă continuată.

Avocat-Drept-Penal – Avocat penalist dreptul penal al afacerilor

OFICIAL: Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

COADĂ PETRU – MIHĂIȚĂ, adjunct al șefului Poliției municipiului Brăila, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
– favorizarea făptuitorului,

GHELASE GEORGE – VIOREL și SASU VIRGINEL, agenți de poliție, în cadrul Poliției Municipiului Brăila – Biroul de Ordine Publică, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– fals intelectual, în formă continuată (2 acte materiale),
– favorizarea infractorului.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
La data de 26 august 2013, inculpații Ghelase George-Viorel și Sasu Virginel, în calitate de agenți de poliție în cadrul Poliției Municipiului Brăila – Biroul Ordine Publică, cu prilejul intervenției în urma sesizării unor acte de violență fizică (altercație în trafic), au falsificat două înscrisuri oficiale (procesul-verbal de sesizare din oficiu respectiv fișa intervenției la eveniment „112”), pe care le-au întocmit și semnat cu acel prilej.

În cuprinsul celor două documente, cei doi agenți de poliție au atestat, în mod deliberat, împrejurarea necorespunzătoare adevărului potrivit căreia agresorul era o persoană neidentificată și au omis, în mod intenționat, să insereze faptul că autorul agresiunii fusese indicat de victimă ca fiind un ofițer de poliție ce deținuse anterior o funcție de conducere în cadrul IPJ-Brăila.

În același context, la data de 27 august 2013, inculpatul Coadă Petru Mihăiță, în calitate de adjunct al șefului Poliției Municipiului Brăila, acționând cu intenție directă, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu prin faptul că, prevalându-se de ascendentul ierarhic profesional conferit de funcția sa, a exercitat demersuri abuzive asupra unui subaltern, agent de poliție, căruia i-a ordonat verbal, în mod ferm (după ce a aflat că cercetările relevaseră identitatea agresorului) ca, în fișa de eveniment pe care agentul avea obligația să o întocmească pentru a fi implementată în fluxul informațional polițienesc, să ateste împrejurarea neadevărată că autorul era necunoscut.

Inițial agentul de poliție respectiv s-a conformat ordinului ilegal și a întocmit, împreună cu o altă persoană, o fișă de eveniment neconformă adevărului, pe care ulterior a refuzat să o înainteze spre implementare în fluxul informațional polițienesc.

În aceeași zi, inculpatul Coadă Petru Mihăiță i-a prezentat șefului ierarhic, în mod deliberat, faptul că autorul agresiunii nu fusese identificat și nici nu existau posibilități obiective de identificare a sa.

Cu toate că, la acel moment, inculpatul Coadă Petru Mihăiță cunoștea identitatea agresorului, el a încercat să îl determine pe Șeful Poliției municipiului Brăila să dispună înregistrarea sesizării ca dosar penal cu autor necunoscut, acesta din urmă nefiind de acord cu cererea respectivă.

Prin aceste demersuri abuzive, inculpatul Coadă Petru Mihăiță a vătămat interesele legitime profesionale ale agentului de poliție căruia i-a ordonat să menționeze aspecte neadevărate în fișa de eveniment, precum și interesele legitime ale Poliției municipiului Brăila ( respectiv efectuarea de activități de cercetare penală în raport de situația de fapt reală, precum și întocmirea de înscrisuri oficiale corespunzătoare adevărului – activități ce se circumscriu interesului general al justiției penale).

Totodată, inculpatul Coadă Petru Mihăiță a mai urmărit să obțină pentru agresor împiedicarea tragerii acestuia la răspundere penală pentru respectivul incident sau, cel puțin, îngreunarea cercetărilor, reușind astfel să obțină, ca folos necuvenit pentru acesta din urmă, întârzierea și îngreunarea cercetării sale penale.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Brăila.

 

Cabinet Avocat COLTUC are o experienta considerabila in drept penal în asistenta și reprezentarea clientilor in dosare penale. Va putem apara interesele si ajuta sa va exercitati drepturile atat în faza de urmarire penala, cat si in fata instantei de judecata. Asistenta juridica in materie penala de care puteti beneficia priveste și dosarele penale aflate în faza de judecata ori în cai extraordinare de atac. Cabinetul de Avocat specializat in Drept Penal garanteaza clientilor atentie și calitate, precum și tratarea cauzelor cu maxima eficienta, diligenta si profesionalism. Cabinet Avocat Sorin Babu este membru al Asociatiei Romane de Stiinte Penale.

 

Un dosar penal pe zi , 17.11.2015.Percheziţii de amploare în Bucureşti şi 11 judeţe. Prejudiciu de 54 de milioane de euro

Marţi, 17 noiembrie, polițiștii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, efectuează 59 percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti și a judeţelor Argeş, Brăila, Cluj, Constanţa, Ilfov, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Vâlcea, Vrancea şi Tulcea.

Perchezițiile se efectuează la sediile sociale şi punctele de lucru ale unor societăţi comerciale, precum și la domiciliile şi locuinţele unor persoane fizice bănuite de comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată și fals în declarații.

La acţiune participă și polițiști ai Direcţiei de Investigaţii Criminale, Direcţiei Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase, Serviciului pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale – I.G.P.R, polițiști din cadrul inspectoratelor de poliţie ale județelor Argeş, Brăila, Cluj, Constanţa, Ilfov, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Vâlcea, Vrancea şi Tulcea.

În cauză se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată şi fals în declaraţii în formă continuată, comise în legatura cu activitatea de reciclare a deşeurilor de ambalaje reglementată de Directiva 94/62/CE/1998 a Parlamentului European şi a Consiliului.

Potrivit Directivei statele membre sunt obligate să ia măsuri pentru a preveni producerea deşeurilor de ambalaje, să stabilească sisteme de returnare, colectare şi recuperare a deşeurilor şi să elaboreze sisteme de informaţii (baze de date) privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje care să permită monitorizarea punerii în aplicare a obiectivelor acesteia.

În urma cerecetărilor, s-a stabilit că, în perioada 2012-2014, reprezentanţii operatorilor licenţiaţi și reprezentanţii unor societăţi cu care acești operatori licenţiaţi ar fi încheiat contracte de prestări servicii, ar fi evidenţiat în actele contabile şi în alte documente legale operaţiuni fictive, care ar fi denaturat realitatea îndeplinirii acestor obligaţii.

Înregistrarea și declararea acestor operațiuni ar fi facilitat operatorilor licenţiaţi obţinererea vizei anuale necesare funcționării acestora și ar fi condus la sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale.

De asemenea, s-a stabilit că ar fi fost evidențiate operațiuni fictive de reciclare a aproximativ 120.000 de tone de deșeuri de ambalaje, pentru care obligațiile fiscale sunt de peste 54.000.000 de euro.

Restituirea eşalonată a taxei auto în 5 ani contravine CEDO. Notă la sentinţa nr. 4092/2015

ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIŢA
SECŢIA CIVILĂ
Dosar nr. 1481/190/2015

SENTINŢA CIVILĂ NR. 4092/2015
Şedinţa publică din data de 29 mai 2015
Completul compus din:
PREŞEDINTE: B. M. A., judecător
GREFIER: M. M. N.

Pe rol fiind pronunţarea hotărârii judecătoreşti în cauza civilă privind contestaţia la executare formulată de contestatoarea ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE BISTRIŢA-NĂSĂUD, în contradictoriu cu intimatul […].
Cauza a fost reţinută în pronunţare, la data de 14 mai 2015, pe contestaţia la executare formulată şi pe cererea de suspendare a executării silite, încheierea de şedinţă de la acea dată face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANŢA

Deliberând, constată că:

Prin contestaţia la executare înregistrată la această instanţă sub numărul de mai sus, contestatoarea ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE BISTRIŢA-NĂSĂUD, în contradictoriu cu intimatul […], a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea somaţiei de plată din 5 februarie 2015, a încheierii nr. 51/2015/1 din 3 februarie 2015 privind stabilirea cheltuielilor de executare şi calculul dobânzilor şi a încheierii din data de 3 februarie 2015 privind admiterea cererii de executare şi încuviinţarea executării silite, emise de SCPEJ Stolnean Romeo Marius şi Stolnean Oana în dosarul execuţional nr. 51/2015, ca fiind neîntemeiate şi nelegale; suspendarea executării silite, fără plata cauţiunii, până la soluţionarea contestaţiei la executare.

În fapt, prin sentinţa civilă nr. 447/04.04.2013 pronunţată de Tribunalul BN în dosarul nr. 3780/112/2012 având ca obiect contencios administrativ, s-a admis acţiunea formulată de către […] şi a fost obligată pârâta A.J.F.P. BN să-i restituie acesteia suma de 3.313 lei, cu titlu de taxă pe poluare, dobânda legală calculată de la data plăţii taxei şi până la restituirea efectivă, precum şi suma de 439,30 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

La data de 12 februarie 2015, s-a înregistrat, din partea SCPEJ STOLNEAN, somaţia emisă la 5 februarie 2015, încheierea prin care s-au stabilit cheltuielile de executare şi calculul dobânzilor, încheierea privind admiterea cererii de executare silită, împreună cu sentinţa civilă ce constituie titlu executoriu, prin care somează contestatoarea să achite suma totală de 5.459,68 lei în favoarea creditorului.

Contestatoarea învederează instanţei că executarea silită a fost începută împotriva sa fără să se constate refuzul executării de bunăvoie a obligaţiei stabilite prin titlul executoriu, astfel fiind încălcate prevederile procedurii de restituire a sumelor reglementată de Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1899/2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire şi de rambursare a sumelor de la buget, precum şi de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depăşirea termenului legal. De asemenea, fiind încălcate prevederile în materia restituirii sumelor reprezentând taxa pe poluare, respectiv Ordinul nr. 85/2012 pentru aprobarea procedurii de restituire a sumelor prevăzute la art. 7, 9 şi 12 din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi a sumelor stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive şi irevocabile. Astfel, în opinia contestatoarei, nu s-a urmat procedura instituită de lege, executarea silită declanşată la cererea creditorului […] fiind nelegală şi temeinică, considerând că există intenţia acestuia de a obţine un beneficiu nemeritat.

De asemenea, contestatoarea arată că nu a fost respectat termenul de ”graţie” de 6 luni, termen în care exista obligaţia să se facă demersurile necesare pentru a se îndeplini obligaţia de plată, termenul curgând de la data la care debitorul a primit somaţia de plată. Doar după curgerea acestui termen, putându-se solicita executarea silită.

În probaţiune s-au anexat înscrisuri (f. 8-18).

Prin notele de şedinţă depuse în data de 18 martie 2015, contestatoarea susţine că, în speţă, au fost încălcate recomandările Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti stabilite prin Hotărârea nr. 74/05.12.2014, prin care s-a reglementat conduita generală în cazul procedurilor de executare vizând debitorii instituţii publice şi a acordat prioritate Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

În probaţiune s-au anexat înscrisuri (f. 24-31).

Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare ca neîntemeiată; cu cheltuieli de judecată.

În motivare arată că, prin dispoziţiile art. XV din OUG nr. 8/2014, invocate de contestatoare, Guvernul României instituie o măsură abuzivă de suspendare a tuturor procedurilor de executare silită îndreptate împotriva sa, precum şi o măsură de eşalonare pe o perioadă de 5 ani a restituirilor la care a fost obligat prin aceste hotărâri definitive.

Intimatul susţine că, prin aceste dispoziţii, se încalcă dreptul de acces la organele de executare silită al justiţiabililor care au obţinut hotărâri de condamnare a Statului român la restituirea sumelor respective.
Consideră intimatul că instanţele naţionale nu ar trebui să facă aplicarea dispoziţiilor OUG emisă de Guvernul României – parte în procesele civile privind taxele de poluare, ci să aplice dispoziţiile art. 110 din TFUE şi, implicit, dispoziţiile hotărârilor CJUE, în considerarea cărora Statul român este obligat să restituie sumele încasate cu încălcarea acestor dispoziţii din dreptul european.

De asemenea, intimatul susţine că a respectat procedura prevăzută de lege, sens în care a înregistrat la sediul instituţiei debitoare o cerere de restituire cu nr. 34244/06.08.2014 prin care s-a solicitat punerea în executare a dispoziţiilor cuprinse în sentinţa civilă nr. 447/2013 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud şi abia după 6 luni, în care nu a primit niciun răspuns, s-a adresat executorului judecătoresc pentru realizarea pe calea executării silite a drepturilor sale.

Totodată, termenul de graţie de 6 luni se acordă de către instanţă doar debitorilor care fac dovada lipsei disponibilităţilor băneşti şi a faptului că au efectuat toate demersurile legale pentru obţinerea fondurilor necesare plăţii creanţei.

În drept, a invocat prev. art. 139 alin. 1 C. proc. civ., jurisprudenţa CEDO şi jurisprudenţa naţională din cuprinsul întâmpinării.

În probaţiune s-au anexat înscrisuri (f. 39-47).

Prin notele scrise depuse în data de 13 mai 2015, intimatul solicită respingerea cererii de suspendare a executării silit, ca neîntemeiată, având în vedere că petenta nu invocă niciun motiv temeinic în susţinerea cererii sale.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma probelor administrate şi a temeiurilor juridice aplicabile, instanţa reţine următoarele:

Litigiul din prezenta cauza priveşte exigibilitatea creanţei din titlul executoriu constituit din sentinţa civilă nr. 447/2013 pronunţată de Tribunalul Bistriţa Năsăud, irevocabilă la data de 4 aprilie 2013[eroare materială! – corect, este data de 9 mai 2014 – s.n., A.P.], prin respingerea recursului formulat de contestatoarea ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ a FINANŢELOR PUBLICE BISTRIŢA NĂSĂUD împotriva sentinţei anterior menţionate.

Prin titlul executoriu amintit, contestatoarea a fost obligată la plata către intimatul […] a sumei de 3.313 de lei cu titlu de taxă de poluare, a dobânzii legale calculată de la data plăţii taxei şi până la restituirea efectivă, precum şi a sumei de 439,30 lei, reprezentând cheltuieli de judecată

Intimatul […] a solicitat executorilor judecătoreşti STOLNEAN ROMEO MARIUS şi STOLNEAN OANA să pună în executare titlul executoriu menţionat, executorul judecătoresc formând dosarul execuţional nr. 51/2015 urmare a încuviinţării executării silite prin încheiere civilă nr. 8068/2014 pronunţată de Judecătoria Bistriţa, dosar în care a trimis contestatoarei încheierea prin care s-au stabilit cheltuielile de executare şi calculul dobânzilor (f. 11), încheierea privind admiterea cererii de executare silită (f. 9-10), împreună cu sentinţa civilă ce constituie titlu executoriu (f. 12-18).

Contestatorul aduce principalul argument în ce priveşte lipsa de exigibilitate a creanţei, invocând art. XV din OUG nr. 8/2014, prin care s-a acordat un termen suspensiv de plată în favoarea debitorului ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ a FINANŢELOR PUBLICE BISTRIŢA-NĂSĂUD, stabilindu-se că plata sumei prevăzute în titlul executoriu din cauză se va realiza în cinci ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora, cererile de restituire a contribuabililor se soluţionează conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranşelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de Administraţia Fondului de Mediu.

Intimatul invocă în apărare contrarietatea dintre art. 6 alin. 1 CEDO şi art. 1 din Protocolul adiţional 1 la Convenţie şi dispoziţiile art. XV din OUG nr. 8/2014, solicitând aplicarea Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului.

Pentru a înţelege mai bine situaţia de fapt, trebuie menţionat întregul mecanism cu privire la taxa de poluare pe care intimatul încearcă să o recupereze în baza titlului executoriu.

În data de 4 mai 2011, intimatul a achitat taxa de poluare în cuantum de 3.313 de lei la contestatorul AJFP Bistriţa-Năsăud, suma de bani intrând la Fondul pentru Mediu.

Prin hotărârea pronunţată în anul 2011, CJCE în cauza C-402/09, cauza Tatu, referitoare la compatibilitatea taxei de poluare instituită prin OG nr. 50/2008 cu dreptul comunitar, Curtea a amintit că dreptul Uniunii interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât celor care se aplică produselor naţionale similare, această interdicţie vizând garantarea neutralităţii depline a impozitelor interne faţă de concurenţa dintre produsele care se află deja pe piaţa internă şi produsele de import.

Prin hotărârea CJCE în cauza C-402/09, cauza Tatu, Curtea a precizat că art. 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este stabilit astfel încât descurajează punerea în circulaţie, în statul membru menţionat, a unor autovehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără a descuraja cumpărarea unor autovehicule de ocazie având aceeaşi vechime şi aceeaşi uzură de pe piaţa naţională.

Practic, prin hotărârea CJCE în cauza C-402/09, cauza Tatu, taxa de poluare instituită prin OG nr. 50/2008 a fost declarată contrară dreptului Uniunii, aspect reţinut în sentinţa civilă nr. 477/2014, pronunţată la data de 4 aprilie 2013.

Astfel, deşi intimatul a plătit în anul 2011 o taxă de poluare declarată contrară dreptului Uniunii Europene prin hotărârile Curţii pronunţate în anul 2011 în cauzele C-402/09, Tatu şi C-263/10, Nisipeanu, după mai bine de doi ani de la data plăţii taxei de poluare contrare dreptului Uniunii, şi după mai bine de doi ani de la hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, intimatul a reuşit să obţină un titlu executoriu împotriva contestatorului ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE BISTRIŢA NĂSĂUD şi a Administraţiei Fondului pentru Mediu, pentru a-şi recupera suma de bani plătită în anul 2011.

După ce petentul a reuşit să obţină un titlu executoriu pentru a-şi recupera suma plătită cu titlu de taxă poluare, intră în vigoare OUG nr. 8/2014, prin care suma plătită cu trei ani înainte, pentru care a obţinut restituirea, i se eşalonează pe o perioadă de cinci ani.

Practic, deşi o sentinţă civilă irevocabilă trebuie executată de îndată, statul român a acordat un termen de plată debitorului instituţie de stat, în fapt intimatul urmând să-şi recupereze integral suma achitată pentru o taxă contrară dreptului Uniunii Europene, legislaţie cu caracter obligatoriu ce prevalează legislaţiei româneşti potrivit art. 148 alin. 2 din Constituţia României, după 8 (opt) ani de la momentul la care a plătit-o. [s.n. – A.P.]

În ce priveşte dreptul Statului român de a amâna şi eşalona obligaţia stabilită de o sentinţă civilă irevocabilă, instanţa reţine aplicabile, în prezentul dosar, considerentele din cauzele CEDO Felicia Mihăieş și Adrian Gavril Senteş împotriva României. [s.n. – A.P.]

Pentru a nu fi încălcat art. 1 din Protocolul 1 adiţional la Convenţia Europeană a Dreptului Omului, măsura amânării şi eşalonării unui titlu executoriu trebuie să aibă un caracter temporar şi să existe o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate (eşalonarea pe cinci ani a restituirii contravalorii taxei de poluare) şi scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat). [s.n. – A.P.]

Bineînţeles că, aşa cum precizează şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Felicia Mihăieş și Adrian Gavril Senteş împotriva României, statele trebuie să fie primele care să se pronunţe cu privire la existenţa unei probleme de interes general şi dispun de o anumită marjă de apreciere, ca şi în alte domenii în care se extind garanţiile Convenţiei. În mod special, decizia de a adopta legi cu privire la echilibrul dintre cheltuielile şi veniturile bugetului de stat implică de obicei luarea în considerare a aspectelor politice, economice şi sociale. Prin aceeaşi decizie, Curtea precizează că este ţinută să respecte modul în care statul a proiectat imperativele „interesului public” cu excepţia cazului în care decizia statului este în mod evident lipsită de o bază rezonabilă.

În mod implicit, Curtea a precizat că în situaţia în care decizia statului, de a eşalona executarea obligaţiilor stabilite de sentinţe civile irevocabile, este lipsită în mod evident de o bază rezonabilă, încalcă legislaţia Uniunii în ce priveşte art. 1 din Protocolul 1 adiţional la Convenţia Europeană a Dreptului Omului.
Pentru a stabili dacă decizia statului manifestată prin art. XV din OUG nr. 8/2014 are o bază rezonabilă, trebuie analizate motivele ce au condus la luarea acestei decizii, menţionate în preambulul actului normativ.

Potrivit preambulului OUG nr. 8/2014, eşalonarea pe cinci ani a restituirii contravalorii taxei de poluare stabilită prin sentinţe judecătoreşti irevocabile devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015 se impune întrucât:
1. executarea hotărârilor judecătoreşti are o influenţă negativă asupra bugetului Administraţiei Fondului pentru Mediu;
2. executarea hotărârilor judecătoreşti are o influenţă negativă asupra bugetului general consolidat;
3. executarea hotărârilor judecătoreşti conduce la imposibilitatea menţinerii echilibrelor bugetare şi implicit la nerespectarea angajamentelor interne asumate de Administraţia Fondului pentru Mediu şi neîndeplinirea obligaţiilor, în domeniul protecţiei mediului, pe care România le are în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Potrivit notei de documentare aferentă OUG nr. 8/2014, în anul 2012, la Fondul pentru Mediu s-au încasat 608 milioane lei şi s-au achitat pentru hotărârile judecătoreşti prin care s-a dispus restituirea taxei de poluare suma de 360 de milioane lei, în anul 2013, la Fondul pentru Mediu s-au încasat 732 milioane lei şi s-au achitat pentru hotărârile judecătoreşti prin care s-a dispus restituirea taxei de poluare suma de 500 de milioane lei.

Din informaţiile menţionate în nota de fundamentare, instanţa reţine că în anii 2012 şi 2013, bugetul Fondului pentru Mediu a reuşit să acopere obligaţiile de plătit dispuse prin hotărârile judecătoreşti referitoare la restituirea taxei de poluare, obligaţiile stabilite prin aceste hotărâri judecătoreşti neinfluenţând în niciun fel bugetului general consolidat. [s.n. – A.P.]

Pentru a înţelege dimensiunea valorii obligaţiilor stabilite prin hotărârile judecătoreşti obiect al art. XV din OUG nr. 8/2014, instanţa reţine că la momentul la care s-a dispus eşalonarea restanţelor salariale pentru magistraţi prin OUG nr. 71/2009, decizie a statului român în concordanţă cu dreptul european, aşa cum s-a stabilit de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, România a trebuit să facă faţă unei grave crize economice şi financiare. La acel moment, restanţele salariale cuvenite magistraţilor reprezentau 12.891 milioane de lei, respectiv 2,2% din PIB-ul României, spre deosebire de valoarea taxelor de poluare ce ar fost achitată în 2013 urmare a hotărârilor judecătoreşti de 500 de milioane de lei, sumă de aproximativ 24 de ori faţă de suma raportată la care, în anul 2009, CEDO a hotărât că putea conduce la înrăutăţirea situaţiei sociale.

În prezent, spre deosebire de anul 2009, România nu mai trece printr-o gravă criză economică, aspect evident din faptul că au fost reîntregite salariile bugetare diminuate la intrarea României în criză prin Legea nr. 118/2010, mai mult, drepturile bugetarilor ce fuseseră eşalonate pe anul 2016 sunt achitate în anul 2015, potrivit cu art. 35 din OUG nr. 83/2014 în patru tranşe, respectiv tranşele aferente celui de al treilea şi al patrulea an de eşalonare, tranşe de 25% fiecare din drepturile salariale ale bugetarilor.

Făcând un calcul matematic, reiese că prin OUG nr. 83/2014 statul român dispune plătirea în anul 2015 a 50% din restanţele bugetarilor aferente celui de al treilea şi al patrulea an de eşalonare, respectiv un minim de 6.945,5 milioane de lei (potrivit cauzei CEDO Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, în 2009 doar drepturile salariale ale magistraţilor de restituit erau de 12.691 milioane de lei).

Deşi prin OUG nr. 83/2014 statul român dispune plata în anul 2015 a minim 6.945,5 milioane lei, sumă ce trebuia achitate în anul 2016 (potrivit eşalonării considerate de Curte conforme cu dreptul Uniunii), prin OUG nr. 8/2014 dispune eşalonarea unei sume de 500 milioane lei, sumă de aproximativ doisprezece ori mai mică. [s.n. – A.P.]

Totodată, la momentul la care statul român a dispus reîntregirea salariilor bugetarilor în anul 2012, CJUE deja se pronunţase din anul 2011 în cauza C-402/09, Tatu, astfel că previzibilitatea obţinerii restituirii taxei de poluare prin hotărâri judecătoreşti era existentă din anul 2011, iar decizia de reîntregire a salariile bugetarilor a fost luată în cunoştinţă de cauză cu privire la neconformitatea taxei de poluare cu dreptul european.

Instanţa reţine că art. XV din OUG nr. 8/29014 este contrar art. 6.1 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului şi art. 1 din Protocolul 1 adiţional la Convenţia Europeană a Dreptului Omului şi potrivit art. 148 alin. 2 din Constituţie, ţinând cont că dreptul comunitar prevalează asupra dreptului intern, va înlătura de la soluţionarea prezentei cauze dispoziţiile art. XV din OUG nr. 8/2014.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa reţine în esenţă, aşa cum anterior a precizat, următoarele:
1. Ingerinţa statului român în dreptul la proprietate al persoanelor care au titluri executorii privind taxa de poluare este lipsită de o bază rezonabilă, pe de o parte, atât în anul 2012, cât şi 2013, bugetul Fondului pentru Mediu a reuşit să facă faţă restituirii titlurilor executorii privind taxele de poluare pe acei ani, pe de altă parte, în acelaşi an în care statul român eşalonează pe 5 ani valoarea taxelor de poluare de 500 de milioane de lei, dispune achitarea în 2015 a unei sume de aproximativ doisprezece ori mai mare prin OUG nr. 83/2014. [s.n. – A.P.]

2. Spre deosebire de anul 2009-2010, când România trecea printr-o criză accentuată economică şi financiară, în anul 2014, data adoptării OUG nr. 8/2014, România nu se mai confruntă cu o asemenea problemă, aspect evident tocmai prin reîntregirea salariilor bugetarilor încă din anul 2012. [s.n. – A.P.]

3. Prin măsurile dispuse prin art. XV din OUG nr. 8/2014, persoanele ce urmau să li se restituie taxele de poluare sunt determinate să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, respectiv restituirea integrală după aproximativ unsprezece ani a unei taxe încasate ilegal de către statul român şi totodată dezechilibrul bugetului Fondului de Mediu ar fi suportat doar de o categorie de cetăţeni, respectiv doar de către cei care au achitat taxa de poluare ilegală conform jurisprudenţei CJUE şi a instanţelor româneşti.[s.n. – A.P.]

4. Restituirea contravalorii taxelor de poluare nu creează deficit bugetului general consolidat, Fondul pentru Mediu putând singur achita aceste sume. [s.n. – A.P.]

5. Spre deosebire de situaţia din 2010, când restanţele magistraţilor câştigate în instanţă reprezentau 2,2% din PIB, sumele pentru restituirea taxelor de poluare reprezintă o cotă de 0.09% din PIB, cotă ce nu reprezintă o amploare neaşteptată ce ar putea genera o perturbare gravă pentru a justifica ingerinţa statului în dreptul la proprietate al cetăţenilor. [s.n. – A.P.]

6. Câştigarea în instanţă a dreptului de a li se restitui taxele de poluare a devenit previzibilă încă din anul 2011 (data pronunţării CJUE în cauza C-402/09, Tatu), astfel că, până în anul 2014, Statul român a avut suficient timp pentru a lua măsuri necesare executării acestor hotărâri judecătoreşti, sistemul bugetar al statului, prin lipsa de fonduri, nu îl poate scuti de obligaţia sa, ca în baza Convenţiei să garanteze fiecărei persoane dreptul la executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive într-o perioadă de timp rezonabilă. [s.n. – A.P.]

Pentru toate aceste motive, instanţa reţine că art. XV din OUG nr. 8/2014 este contrar art. 6.1 din Convenţie, executarea unei hotărâri, indiferent de instanţa care a pronunţat-o, trebuind a fi considerată parte integrantă a procesului, în sensul art. 6 din Convenţie.[s.n. – A.P.]

Potrivit cauzelor CEDO Di Pede împotriva Italiei, Zappia împotriva Italiei, Hornsby împotriva Greciei, în ipoteza în care autorităţile sunt obligate să acţioneze în vederea executării unei hotărâri judecătoreşti şi manifestă abstenţiune, această conduită este apreciată ca angajând răspunderea statului, în condiţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţie, obligaţia statului de a asigura celeritatea procedurilor judiciare fiind una de rezultat. [s.n. – A.P.]

Prin restituirea integrală unui cetăţean a unei sume încasate ca taxă ilegală după aproximativ unsprezece ani de la plătirea taxei se afectează dreptul fundamental al persoanei la proprietate, creanţa asupra statului fiind un bun, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie. [s.n. – A.P.]

Susţinerile contestatorului în ce priveşte nerespectarea procedurii prevăzute de OMFP nr. 1899/2004 pentru aprobarea sumelor de restituire şi de rambursare a sumelor de la buget, OMFP nr. 85/2012 pentru aprobarea restituirii sumelor prevăzute la art. 7, 9 şi 12 din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante, în sensul formulării unei cereri de restituire adresate organului fiscal care va efectua restituirea în 45 de zile de la data depunerii cererii nu pot fi primite întrucât:
– ordinele menţionate nu prevăd forma cererii sub sancţiunea validităţii, somaţia emisă de executorul judecătoresc reprezentând o adevărată cerere de restituire a sumei în baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile; [s.n. – A.P.]

– deşi au trecut mai mult de 45 de zile de la data primirii somaţiei, organele fiscale nu au restituit sumele solicitate, sens în care chiar prin propria conduită demonstrează inutilitatea adresării cererii de restituire; [s.n. – A.P.]

– chiar prin adoptarea art. XV din OUG nr. 8/2014, statul român a dovedit că nu are intenţia de a executa titlurile executorii decât în maniera eşalonării pe cinci ani, ori cât timp instanţa a reţinut că art. XV din OUG nr. 8/2014 este contrar dreptului european, soluţia intimatului de a apela la un executor judecătoresc este legitimă, în alt mod fiind pus în imposibilitatea de a-şi realiza integral creanţa stabilită printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, astfel că legitimitatea apelării la executorul judecătoresc justifică şi suportarea de către contestator a cheltuielilor de executare, cărora nu li s-a adus vreo altă critică, în afară de criticile privind nerespectarea ordinelor anterior menţionate; [s.n. – A.P.]

– eşalonarea prin OUG nr. 8/2014 a plaţii taxei de poluare pe parcursul a cinci ani reprezintă o neexecutare de bunăvoie de către contestator a obligaţiei stabilită printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, susţinerea contestatorului privind lipsa unui refuz nejustificat fiind nesusţinută de elementele probatorii de la dosar. [s.n. – A.P.]

În ce priveşte aplicarea în cauză a dispoziţiilor OG nr. 22/2002, respectiv art. 1 alin. 2 (interzicerea achitării din sume destinate pentru cheltuielile de organizare şi funcţionare, inclusiv a celor de personal, în scopul îndeplinirii atribuţiilor şi obiectivelor legale pentru care au fost înfiinţate instituţiile şi autorităţile publice) şi art. 2 (acordarea unui termen de graţie de 6 luni, termen în care instituţiile şi autorităţile publice au obligaţia să facă demersurile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţia de plată), instanţa reţine că nu s-a dovedit că executarea din cauză priveşte sume din cele prevăzute la art. 1 alin. 2 sau că nu s-ar dispune de sume necesare pentru achitarea creanţei şi că astfel ar fi necesară efectuarea de demersuri pentru obţinerea de fonduri de la buget, astfel că instanţa va înlătura susţinerile contestatorului privind aplicabilitatea în cauză a OG nr. 22/2002, respectiv art. 1 alin. 2 şi art. 2.

Instanţa reţine că intimatul are o creanţă certă lichidă şi exigibilă în sensul oferit de art. 662 Cod procedură civilă, s-a încuviinţat de o instanţă judecătorească executarea silită potrivit cu art. 632, 634, 665 Cod procedură civilă (fila 10), debitorul a fost înştiinţat cu privire la declanşarea executării silite potrivit cu art. 666 Cod procedură civilă şi i s-a comunicat încheierea de încuviinţare a executării silite şi o copie după titlul executoriu, i s-a comunicat o somaţie potrivit cu art. 667 Cod procedură civilă, punându-i-se în vedere să se conformeze în termen de o zi titlului executoriu, au fost stabilite cheltuielile de executare conform cu art. 669 alin. 3 Cod procedură civilă, art. 39 din Legea nr. 188/2000, Ordinului ministrului de justiţie nr. 2550/C/2006.

În ce priveşte solicitarea de anulare a încheierii prin care s-a încuviinţat executarea silită, instanţa reţine că în afara criticii aduse prin menţionarea aplicării în cauză a OUG nr. 8/2014, critică deja înlăturată de instanţă, nu s-au adus alte critici şi în consecinţă va menţine încheierea de încuviinţare a executării silite.

În ce priveşte contestarea onorariului avocaţial inclus în cheltuielile de executare stabilite de executorul judecătoresc, în cuantum de 400 de lei, instanţa reţine că raportat la circumstanţele cauzei, respectiv trecerea unui termen de patru ani de la data plăţii taxei ilegale, justifică apelarea intimatului la cunoştinţele unui avocat, condiţii în care intimatul s-a judecat o perioadă de doi ani pentru obţinerea titlului executoriu. Raportat la valoarea pricinii, executarea silită a sumei de 3.313 de lei, dobânda legală calculată la această sumă începând cu data plăţii taxei, 439,30 de lei cheltuieli de executare, onorariul avocaţial, nu este nepotrivit de mic sau de mare.

Cât timp s-au respectat în cadrul dosarului execuţional nr. 51/2015 dispoziţiile legale din materia executării silite, instanţa va respinge contestaţia la executare formulată de contestatorul ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE BISTRIŢA NĂSĂUD.

În ce priveşte cererea de suspendare a executării silite, instanţa reţine că nu a fost precizat de către contestator vreun motiv temeinic pentru a se dispune această măsură, astfel că raportat la prevederile art. 718 alin. 1 Cod procedură civilă, în lipsa indicării motivelor temeinice pentru dispunerea suspendării executării silite, instanţa va respinge cererea de suspendarea a executării silite.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de contestatorul ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE BISTRIŢA NĂSĂUD […], în contradictoriu cu intimatul […], având ca obiect contestaţie la executare.
Respinge cererea de suspendare a executării silite formulate de contestator.
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare, cererea de apel se va depune la judecătoria Bistriţa.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 29 mai 2015.

NOTĂ:

Continuăm să prezentăm o altă hotărâre interesantă în materia restituirii taxelor auto, de data aceasta, o hotărâre pronunţată de Judecătoria Bistriţa, prin care instanţa respinge o contestaţie formulată de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud împotrva măsurilor de executare silită pentru recuperarea unei sume reprezentând taxa auto, dobânda aferentă şi cheltuielile de judecată pe care organul fiscal a fost obligat – printr-o hotărâre a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, devenită definitivă la data de 9 mai 2014 – să le restituie contribuabilului din speţa analizată.

Rigoarea ne obligă să nu trecem cu vederea confuzia pe care instanţa o face, la un moment dat, între dreptul european al drepturilor omului (drepturi garantate de Convenţia europeană) şi dreptul “comunitar” (mai exact, actualul drept unional/al Uniunii Europene), însă este de apreciat maniera în care instanţa îşi motivează soluţia, după ce face o analiză temeinică şi detaliată, inclusiv cu privire la contextul economic existent în momentul prelevării taxei auto, a stabilirii incompatibilităţii taxei cu dreptul UE, respectiv momentul adoptării OUG nr. 8/2014 prin care se instituie măsura restituirii eşalonate/în tranşe a sumelor reprezentând taxe auto, dobânda aferentă şi cheltuielile de judecată stabilite în hotărâri judecătoreşti, instanţa procedând, totodată, la o analiză comparativă cu alte prevederi legale prin care se instituie măsuri similare de restituie eşalonată a unor sume reprezentând drepturi cuvenite magistraţilor etc.

Din starea de fapt prezentată mai sus, reţinem că un contribuabil a solicitat organului fiscal punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti (definitivă la data de 9 mai 2014) a Tribunalului Bistriţa-Năsăud şi restituirea integrală a taxei auto, a dobânzii aferente, respectiv cheltuielile de judecată, solicitare faţă de care organul fiscal a rămas în pasivitate, motiv pentru care s-a procedat la executarea silită în vederea recuperării acestor sume, organul fiscal formulând totuşi contestaţia la executare ce a făcut obiectul dosarului de mai sus.

O primă constatare importantă pe care o face instanţa, în speţă, se referă la faptul că, deşi o sentinţă civilă definitivă trebuie executată de îndată, în speţă, Statul român (prin Guvernul său) a acordat un termen de plată debitorului instituţie de stat (instituţie a aceluiaşi stat – SIC!), în fapt intimatul-contribuabil urmând să-şi recupereze integral suma achitată pentru o taxă contrară dreptului UE – legislaţie cu caracter obligatoriu ce prevalează legislaţiei româneşti potrivit art. 148 alin. (2) din Constituţia României –, după 8 ani de la momentul la care a plătit-o (taxa pe poluare a fost achitată la data de 4 mai 2011, conform minutei sentinţei nr. 447/2013 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud!).

De asemenea, în ce priveşte dreptul Statului român de a amâna şi eşalona obligaţia stabilită de o sentinţă civilă definitivă, instanţa reţine aplicabile în prezentul dosar considerentele Hotărârii CEDO pronunţată în cauza Felicia Mihăieş c. României, respectiv cauza Adrian Gavril Senteş c. României, arătându-se totodată că, pentru a nu fi încălcat art. 1 din Protocolul 1 adiţional la Convenţia Europeană a Dreptului Omului, măsura amânării şi eşalonării unui titlu executoriu trebuie să aibă un caracter temporar şi să existe o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate (eşalonarea pe 5 ani a restituirii contravalorii taxei de poluare) şi scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat).

O altă constatare importantă priveşte informaţiile menţionate în nota de fundamentare a adoptării OUG nr. 8/2014, instanţa reţinând că, în anii 2012 şi 2013, bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu a reuşit să acopere obligaţiile de plătit dispuse prin hotărârile judecătoreşti referitoare la restituirea taxei de poluare, obligaţiile stabilite prin aceste hotărâri judecătoreşti neinfluenţând în nici un fel bugetului general consolidat.

Urmând acelaşi raţionament, reţinem că instanţa înlătură de la aplicare dispoziţiile OUG nr. 8/2014, iar pentru a ajunge la această soluţie, instanţa subliniază următoarele:
– ingerinţa Statului român în dreptul la proprietate al persoanelor care au titluri executorii privind taxa de poluare este lipsită de o bază rezonabilă, pe de o parte, atât în anul 2012, cât şi 2013, bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu a reuşit să facă faţă restituirii titlurilor executorii privind taxele de poluare pe acei ani, pe de altă parte, în acelaşi an în care Statul român eşalonează pe 5 ani valoarea taxelor de poluare de 500 de milioane de lei, dispune achitarea în 2015 a unei sume de aproximativ doisprezece ori mai mare prin OUG nr. 83/2014.

– spre deosebire de anul 2009-2010, când România trecea printr-o criză accentuată economică şi financiară, în anul 2014, data adoptări OUG nr. 8/2014, România nu se mai confruntă cu o asemenea problemă, aspect evident tocmai prin reîntregirea salariilor bugetarilor încă din anul 2012.

– prin măsurile dispuse prin art. XV din OUG nr. 8/2014, persoanele ce urmau să li se restituie taxele de poluare sunt determinate să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, respectiv restituirea integrală după aproximativ unsprezece ani a unei taxe încasate ilegal de către statul român şi totodată dezechilibrul bugetului Fondului de Mediu ar fi suportat doar de o categorie de cetăţeni, respectiv doar de către cei care au achitat taxa de poluare ilegală conform jurisprudenţei CJUE şi a instanţelor româneşti.

– restituirea contravalorii taxelor de poluare nu creează deficit bugetului general consolidat, Administraţia Fondului pentru Mediu putând singură achita aceste sume.

– spre deosebire de situaţia din 2010, când restanţele magistraţilor câştigate în instanţă reprezentau 2,2% din PIB, sumele pentru restituirea taxelor de poluare reprezintă o cotă de 0.09% din PIB, cotă ce nu reprezintă o amploare neaşteptată ce ar putea genera o perturbare gravă pentru a justifica ingerinţa statului în dreptul la proprietate al cetăţenilor.

– câştigarea în instanţă a dreptului de a li se restitui taxele de poluare a devenit previzibilă încă din anul 2011 (data pronunţării CJUE în cauza C-402/09, Tatu), astfel că, până în anul 2014, Statul român a avut suficient timp pentru a lua măsuri necesare executării acestor hotărâri judecătoreşti, sistemul bugetar al statului, prin lipsa de fonduri, nu îl poate scuti de obligaţia sa, ca în baza Convenţiei să garanteze fiecărei persoane dreptul la executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive într-o perioadă de timp rezonabilă.

Pentru toate cele anterior expuse, instanţa reţine că art. XV din OUG nr. 8/2014 este contrar art. 6 parag. 1 din Convenţia europeană, executarea unei hotărâri, indiferent de instanţa care a pronunţat-o, trebuind a fi considerată parte integrantă a procesului, în sensul art. 6 din Convenţie.

În acelaşi context se mai subliniază că, potrivit celor statuate de CEDO în cauza Di Pede împotriva Italiei, Zappia împotriva Italiei, Hornsby împotriva Greciei, în ipoteza în care autorităţile sunt obligate să acţioneze în vederea executării unei hotărâri judecătoreşti şi manifestă abstenţiune, această conduită este apreciată ca angajând răspunderea statului, în condiţiile art. 6 parag. 1 din Convenţia europeană, obligaţia statului de a asigura celeritatea procedurilor judiciare fiind una de rezultat.

Mai mult, reţine instanţa că, prin restituirea integrală unui cetăţean a unei sume, încasată ca taxă ilegală, după aproximativ unsprezece ani de la data plăţii taxei, se afectează dreptul fundamental al persoanei la proprietate, creanţa asupra statului fiind un ”bun”, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană.

În fine, poate cel mai important pasaj din sentinţa prezentată mai sus priveşte susţinerile contestatorului organ fiscal, înlăturate de către instanţă pentru motivele pe care le vom expune mai jos.

Astfel, susţinerile contestatorului în ce priveşte nerespectarea procedurii prevăzute de OMFP nr. 1899/2004 pentru aprobarea sumelor de restituire şi de rambursare a sumelor de la buget, OMFP nr. 85/2012 pentru aprobarea restituirii sumelor prevăzute la art. 7, art. 9 şi art. 12 din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante, în sensul formulării unei cereri de restituire adresate organului fiscal care va efectua restituirea în 45 de zile de la data depunerii cererii, nu au putut fi primite de către instanţă întrucât:
– ordinele menţionate nu prevăd forma cererii sub sancţiunea validităţii, somaţia emisă de executorul judecătoresc reprezentând o adevărată cerere de restituire a sumei în baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile;

– deşi au trecut mai mult de 45 de zile de la data primirii somaţiei, organele fiscale nu au restituit sumele solicitate, sens în care chiar prin propria conduită demonstrează inutilitatea adresării cererii de restituire;

– chiar prin adoptarea art. XV din OUG nr. 8/2014, statul român a dovedit că nu are intenţia de a executa titlurile executorii decât în maniera eşalonării pe cinci ani, or, cât timp instanţa a reţinut că art. XV din OUG nr. 8/2014 este contrar dreptului european, soluţia intimatului de a apela la un executor judecătoresc este legitimă, în alt mod fiind pus în imposibilitatea de a-şi realiza integral creanţa stabilită printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, astfel că legitimitatea apelării la executorul judecătoresc justifică şi suportarea de către contestator a cheltuielilor de executare, cărora nu li s-a adus vreo altă critică, în afară de criticile privind nerespectarea ordinelor anterior menţionate.

– eşalonarea prin OUG nr. 8/2014 a plaţii taxei de poluare pe parcursul a cinci ani reprezintă o neexecutare de bunăvoie de către contestator a obligaţiei stabilită printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, susţinerea contestatorului privind lipsa unui refuz nejustificat fiind nesusţinută de elementele probatorii de la dosar.

Conchizând, ne exprimăm convingerea că această sentinţă va rămâne definitivă, pentru că soluţia este una corectă şi sperăm că o astfel de optică se va cristaliza şi la nivelul altor instanţe[1] din ţară.

Un dosar penal pe zi – 19.10.2015 .Dosare penale cu evaziune fiscala de peste doua milioane de lei – inaintate Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova

La sfârșitul săptămânii trecute, ofițerii de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice au finalizat cerectările în două dosare penale care au ca obiect evaziunea fiscală.

Astfel, într-unul dintre ele, o femeie de 33 de ani din orașul Vălenii de Munte ar fi prejudiciat bugetul de stat cu peste 2.000.000 de lei. Concret, persoana cercetată, în calitate de administrator al unei societăți comerciale din aceeași localitate, într-o perioadă de trei ani, ar fi evidențiat în documentele contabile, operațiuni fictive prin care ar fi diminuat baza impozabilă, prin aceasta sustrăgându-se de la plata taxelor și a impozitelor datorate pentru veniturile realizate de agentul economic. Dosarul cauzei a fost înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova cu propunere de sesizare a instanței de judecată, pentru recuperarea prejudiciului fiind instituite sechestre asupra patrimoniului persoanei bănuite.
Tot la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova a fost înaintată o altă cauză, în care ar fi implicate trei persoane. Astfel, în urma cercetărilor s-a stabilit că, în perioada ianuarie 2010 – decembrie 2014, un bărbat în vârstă de 48 de ani, din Ploiești, ar fi înregistrat, în contabilitatea societății comerciale pe care o administra, facturi fiscale fictive, întocmite de alte două persoane. Prin această modalitate, reprezentantul agentului economic respectiv s-ar fi sustras de la plata taxelor și impozitelor, cauzând bugetului de stat un prejudiciu în valoare de peste 181.600 de lei. Pentru recuperarea prejudiciului, polițiștii au instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor celor trei bănuiți.

ANPC propune o lege care sa prevada clar ce au si ce nu au voie sa faca recuperatorii:Avocat Coltuc

Vor fi interzise telefoanele la ore tarzii, practicile de intimidare sau amenintarile. In cazul celor care nu respecta noile reguli, sanctiunile pot merge pana la suspendarea activitatii firmelor de recuperare.
In Romania nu exista reguli clare pentru firmele de recuperari. Asa ca datornicilor le este teama de amenintari. Domnul Serban povesteste despre calvarul prin care trece.

Serban, datornic: „Nu numai telefoane, dar de genul ca va facem, ca va dregem, ca o sa ajungeti in puscarie. Mie, sotiei, soacrei, a ajuns pana si la maica-mea. A culminat cu inceperea venirii prin bloc, pe la vecini, s-au interesat ce fac, unde lucrez, cati bani am, daca am ceva, au venit si la usa de cateva ori.”
Victor sustine ca i-au speriat copilul.

Victor, datornic: „Am fost sunat si eram in oras, a raspuns baietelul meu de 6 ani si i-a transmis acel operator de la firma de recuperare ca spune-i tatalui tau sa sune la acest numar ca i se intampla ceva rau! Va dati seama ce poate sa creada un copil.”

Desi aceste practici sunt pedepsite cu inchisoarea pana la 3 luni, putine cazuri au ajuns in atentia procurorilor. Cei mai multi reclamanti merg la Protectia Consumatorilor, insa fara niciun rezultat.
Marius Dunca, presedintele ANPC: „Avem sesizari, dar consumatorii nu au putut sa vina cu dovezi si sa sanctionam ca practica agresiva”

Asa ca Seful ANPC propune o lege care sa prevada clar ce au si ce nu au voie sa faca recuperatorii.

Marius Dunca, presedintele ANPC: „Nu sunt de acord cu maniera de a suna noaptea, de a suna angajatorii, de a suna vecinii, de a pune afise in fata blocului. Prin directiva 17/2014, o sa intre in dezbatere in Parlament, in toamna, aceasta pentru ca trebuie implementata pana in martie 2016 si acolo putem adauga cateva elemente prin care sa reglementam si acest domeniu.”

Avocatura vazuta de avocat Toma Dragomir

Articol preluat de pe ziuanews.ro.Scris de avocat Toma Dragomir

http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/document-incendiar-baronii-din-avocatura-un-rechizitoriu-la-adresa-coruptiei-si-putregaiului-din-barou-si-case-de-avocati-171757

 

Am primit la redactie un document incendiar, al avocatului Toma Dragomir, care ne dezvaluie coruptia si putregaiul din randul asociatiilor de avocati, din baroul central, ori din barourile alternative, despre baronii din avocatura. Un veritabil rechizitoriu, dar de data asta intocmit de un avocat, la adresa profesiei sale si la carentele din ssitem, un document ce ar trebui sa intereseze orice avocat.

Inainte de a publica acest text, l-am dat spre lectura mai multor avocati cu care colaboreaza Ziua News. Chiar daca unii dintre acestia au avut, pe ici pe colo, anumite obiectii, sau observatii, in principiu, toti cei consultati au fost de acord cu cele semnalate, dar si cu faptul ca exista numeroase grupuri de interese in avocatura, care au monopolizat piata, ca exista coruptie in sistem, baroni, legaturi primejdioase cu procurori si cu judecatori, toate devoalând putregaiul din sistem, din Barou si din Casele de Avocatura. Redam in continuare acest text exploziv:

Realitatile deviantelor baronilor avocaturii romane de legiuire si administrarea frauduloasa a sistemului U.N.B.R. / C.A.A. in contradictie flagranta cu Legile nationale si Dreptul Uniunii Europene

Dupa anii 1990, ivindu-se zorii libertatii si democratiei, de dupa ani grei de restrangeri dar si de privilegii ale organizarii etatiste si colectiviste a avocaturii in Romania potrivit BCAJ (Birourilor Colective de Asistenta Juridica) avocatii de atunci aflati prin forta imprejurarilor in fruntea profesiei au decretat in sinea lor, in mici colective de aglutinare a gandirii zorilor noului sistem, sa determine  total schimbarea destinelor  profesiei, sa o privatizeze dupa asemanarea si chipul dorintelor lor de atunci insistand cu aroganta  sa o scoata definitiv din domeniul de proprietate publica ca institutie si in special de sub controlul Ministerului Justitiei tocmai ca sa nu mai depinda de tot felul de functionari de stat care sa le faca regulile. Doreau sa-si faca propriile reguli, sa fie direct proprii lor sefi, intr-o organizare total privata si cat se poate de autonoma asemanatoare traditiei interbelice a liberalismului profesiei.

Dupa o preluare empirica a capitole intregi din legislatia si traditia interbelica care functiona in alt context economic si social, peste care au grefat, in graba cateva principii moderne ale legislatiei internationale, au decis conditiile de aglutinare a noului orizont de organizare legala a profesiei de avocat in Romania.
Numai ca, in elanul mentalitatilor comuniste de care tocmai incercau sa se dezbare a rezultat inca de la inceput, tot un sistem colectivist dupa asemanarea si chipul lor, care respira un aer insuficient de privatizare si libertate numai in privinta drepturilor avocatului de a lucra direct si independent cu materialul clientului fara amestecul profesiei in treburile interne ale angajamentului avocatului.

Mai tarziu organele profesiei nemultumite de refuzul avocatilor de a asculta directivele colectiviste ale conducerii, au trecut din reflex din nou la centralism si  tot felul de incercari de control si restrangeri de drepturi ale avocatilor, desi tocmai ramasese dechis drumul implacabil la libera concurenta pe piata si independenta totala a avocatilor in propriile cabinete si societati de avocatura fapt care nu mai permite nicio ingerinta a organelor profesiei in viata economica si profesionala a avocatilor ori in firmele de avocatura, conform regulilor internationale  si jurisprudentei CEDO neexistand parghii juridice si niciun fel de raporturi de prepusenie intre avocati si structurile profesiei. Singurul resort ramas de utilizat a ramas „ciomagul proletcultist al controlului ” disciplinar al unor presupuse abateri posibile si neclar reglementate de la deontologia si eventual de la legile penale care doar ele pot atrage pentru fapte de vinovatie grava si hotarari judecatoresti penale definitive si irevocabile de condamnare penala anumite sanctiuni disciplinare mergand pana excluderea din profesie.

Observand traiectoria profesiei in ultimi 25 de ani se poate declara ca prin inventarea unor instrumente normative de control excesiv cu caracter intern, conducerea profesiei si-a impus din nou intentiile de a mentine artificial pe piata un corp profesional cat se poate de restrans, cu doar o mica exceptie de relaxare, referitoare la manevra interesata de aducere a tinerilor in profesie in perioada 1994 -2009, interesul fiind devoalat  doar de necesitatea logica de a creste un timp o masa mai larga de cotizanti contributori la veniturile structurilor profesiei, pentru ca sa se alimenteze financiar sistemul, dupa care au stopat pana la reducerea totala a accesului in profesie, chiar din frica cresterii  concurentei si calitatii tinerilor care instinctiv sunt inclinati catre metode de lucru net superioare marketing, management, internet si care deschid noi piete de servicii avocatiale prin metode de lucru nuantate care incep sa lase in urma, pas cu pas generatiile de avocati crescuti in comunism si care in fata acestor avalanse informationale si de energii profesionale cauta o defensiva de aparare a propriilor privilegii inventand reguli impotriva liberei concurente si publicitatatii muncii avocatilor, mergand prin sanctiuni si restrangeri de drepturi profesionale pana la scoatere a avocatilor din profesie pentru motive de nesupunere si taxe, contributii neachitate la stapanirea profesiei, pretinzandu-se ca astea sunt regulile primitive de 150 de ani de profesie in care daca nu esti agreat -recomandat ori nu treci de tot felul de examane cat mai greu de trecut, chiar daca ai fost magistrat, nu poti sa exerciti profesia de avocat si nu ai ce cauta in profesie creand tot felul de bariere in calea legitimitatii profesionistilor de a exercita profesia sub justificarea ca deja ar fi prea multi avocati in tara, desi  si acesta este un mare neadevar, deoarece piata permite in Romania peste 1 milion de avocati, (cam 0,5% din populatia tarii) ceea ce este o cifra realista pentru numarul de avocati ca si prestatori de servicii juridice in aceasta profesie liberala de nivelul  Romaniei, chiar si in conditii de criza economica unde numai libera concurenta de piata poate regla nivelul numeric al avocatilor fata de cresterea calitatii serviciilor si o modelare mai buna a pretului serviciilor avocatiale in interesul justitiabililor.

Fosta generatie conducatoare de avocati impregnati de comunism invoca de frica concurentei tot felul de reguli gresite, dictate doar in interesul conservarii privilegiilor lor si drept dovada stau rezultatele conducerii si deciziilor luate care demonstreaza ca nu au reusit decat sa incropeasca un sistem empiric de reguli de culegere a taxelor si contributiilor profesiei prin ocolirea codului  de procedura civila, fapte discretionare de neconoastere a legilor aplicabile, si care descriu comportamentul anarhic al baronilor avocaturii  in statul de drept, care practic au inceput sa se creada proprietarii vreunui eventual club privat profesional, cu pretentii de pseudo elite aristocratice profesionale, uitand mai bine de 25 de ani ca profesia de avocat nu a fost, nu este si nu poate fi proprietatea exclusiva a conducerii profesiei, precum nici destinele si viata privata a avocatilor, nici piata avocaturii,  nici cheltuirea baniilor colectati cu forta de la avocati nu pot fi doar apanajul unui grup restrans de indivizi care sa faca ce vor, cand vor,  sub aparentele unei pesudo democratii decizionale folosind drept scut pretentia unei autonomii a breslei in ordinea de drept europeana.

Fara intelegerea profunda a greselilor profesiei nu pot fi analizate dupa 25 de ani deviantele sistemului avocaturii fiind necesara prezentarea  fotografica a unor grave greseli istorice si faptele conducerilor succesive ale profesiei de avocat care dintr-un inceput au fost foarte bine zugravite de catre judecatorul Cristi Danilet (membru CSM) intr-un celebru ” Primul Raport Independent pe Justitie” din 14 septembrie 2006,  unde in Capitolul 5 – „Profesia de avocat” descria pe larg anumite aspecte care pot fi vizualizate in intregime aici:

Extragem pe scurt cateva concluzii deosebit de relevante ale Raportului, exprimate de catre  judecatorul Cristi Danilet in anul 2006 : „Profesia de avocat a cunoscut evoluţii spectaculoase şi surprinzătoare în ultimii 16 ani. Pretenţia liderilor profesiei de a recupera şi continua tradiţia antebelică a fost contrazisă de realitatea evenimentelor şi a reglementărilor post-revoluţionare, care au transformat avocatura românească într-un produs hibrid, marcat de toate tarele mai noi şi mai vechi ale societăţii româneşti.

1. Puţină istorie recentă

Ca mai toate instituţiile României postdecembriste, între anii 1990-1995 şi avocatura a parcurs o perioadă de haiducie, în care cine a putut a profitat din plin de puţinătatea reglementărilor în materie.

Decretul lege nr. 90 din 28/02/1990 privind unele masuri pentru organizarea si exercitarea avocaturii in România a permis emanciparea avocaturii de sub tutela Ministerului Justiţiei, reglementând-o simplist ca funcţionând în baza principiului autonomiei profesiei. Cu aceeaşi ocazie au fost enumerate în avanpremieră şi organele profesiei: Congresul avocaţilor din România, Consiliul Uniunii avocaţilor din România, Comisia permanentă a uniunii, Preşedintele uniunii, Adunarea generala a baroului, Consiliul baroului şi Decanul baroului, cu menţiunea că Uniunea avocaţilor din România şi barourile au personalitate juridică.
Aparent, UAR (care din 2004 a devenit Uniunea Naţională a Barourilor din România – UNBR) şi barourile şi-au dobândit personalitatea juridică chiar înaintea constituirii lor de iure. Asta pentru că într-un ultim articol (al patrulea si ultimul!), decretul lege nr. 90/1990 ţinea să traseze cu fermitate şi sarcina potrivit căreia în termen de 15 zile de la adoptarea prezentului decret-lege se vor constitui organele Uniunii avocaţilor din România. (!?) Avem şi în prezent dificultăţi în a identifica subiectul activ al prevederii citate – practic cine trebuia să constituie structurile respective ?..

Acest defect din naştere, datorat în parte fecundităţii ingenue a Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi în parte precarităţii legislaţiei referitoare la persoane face ca şi în prezent actul de concepţie imaculată a organelor moderne ale profesiei de avocat să fie receptat ca un fapt pe cât de incontestabil, tot pe atât de miraculos. Legea organică nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat instituie tardiv un cadru sistematic, dar plin de incoerenţe pentru funcţionarea avocaturii.

2. Avocatura si haiducie

Epoca de haiducie este însă părăsită cu regrete şi legea este plină de menajamente faţă de nostalgici, reglementând prin dispoziţiile sale tranzitorii că „Actualele birouri de avocaţi, prevăzute de Decretul-lege nr. 90/1990 privind unele măsuri pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în România, îşi pot continua activitatea, în aceleaşi condiţii, pe o perioadă de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi”. Pe fondul creşterii exponenţiale a numărului doritorilor de avocatură, profesia, controlată de o „veche gardă”, a început să se autoprotejeze instituind diverse obstacole în forma unor interviuri, apoi examene, dar mai ales în forma tutelei impuse avocaţilor stagiari pentru perioada de stagiu, şi în cele din urmă, prin examenul de definitivare în profesie.

Până la vremea de cumpănă a anilor 1995-1997, avocatura a cunoscut puţine şi nesemnificative filtre profesionale, astfel încâtnumai cine nu a vrut nu a ajuns avocat. Printre cei ce au intrat primii în avocatură au fost foştii judecători ai erei comuniste, foştii procurori, foştii poliţişti, şi nu în ultimul rând, foşti securişti. Ei au adus în profesie întreaga zgură a epocii ceauşiste, toate apucăturile şi toate tehnicile cunoscute de manipulare şi şantaj. Până în prezent, poziţia lor privilegiată în profesie a fost timid sau deloc atacată de tinerii avocaţi, astfel încât vechea gardă controlează şi în prezent avocatura din poziţii cheie, având grijă să instituie bariere suplimentare tocmai pentru a-şi securiza suplimentar poziţia.

Acum, tinerii avocaţi sunt cronic marginalizaţi, Barourile nefăcând nimic substanţial pentru a le facilita debutul în profesie, sau eventual pentru a le proteja demnitatea şi a preveni căderea acestora în compromis. Dimpotrivă, prin reglementări succesive, conducerile Barourilor au introdus piedici suplimentare, mai ales de ordin patrimonial (taxe enorme, fără corespondent în prestaţii efective cu referire la accesul în profesie, la constituirea de cabinete, de sedii secundare etc.

3. Amoralitatea avocaturii

Nevoiţi să facă constant compromisuri, tinerii avocaţi devin treptat còpii fidele ale celor de la care au învăţat meserie şi chiar se mândresc ipocrit cu unele pseudo-performanţe profesionale. Eu au aflat chiar de la maeştri cum te poţi îmbogăţi practicând cu tupeu traficul de influenţă pe lângă magistraţi neprincipiali, grefieri iresponsabili, sau funcţionari slabi de înger. Ei ştiu cum pot evita fiscalizarea veniturilor, ameninţând clientul că emiterea unor documente contabile presupune majorarea onorariilor cu costul inerent al taxelor datorate la fisc şi al contribuţiilor datoratela Casa de asigurări a avocaţilor, totul pentru a-l determina să renunţe să mai ceară factură fiscală şi chitanţă pentru sumele achitate.

Într-o estimare optimistă cel puţin 20% („numai” vreo 2000) dintre avocaţii activi, membri ai baroului Bucureşti şi cotizanţi ai Filialei Bucureşti a Casei de Asigurări a Avocaţilor, nu sunt şi oneşti contribuabili la Fisc. Avem indicii că nu sunt nici măcar înregistraţi în evidenţele ANAF şi nimeni nu a avut curiozitatea sau autoritatea fără de prihană să compare (prin intermediul codurilor numerice personale) evidenţele avocaţilor cotizanţi ai CAA cu contribuabilii persoane fizice autorizate evidenţiaţi bazele de date ANAF Bucureşti. Surprizele ar putea întrece orice aşteptări, însă nu se doreşte redarea demnităţii şi epurarea profesiei de membrii săi indecişi, întrucât această vulnerabilitate permite controlul efectiv al unei valoroase mase de manevră cu ocazia alegerilor şi a altor decizii ce trebuie luate în adunările generale ordinare şi extraordinare ale profesiei.

Cum respectivii avocaţi ştiu bine că şi alţii ştiu sau practică toate aceste trucuri, ei se simt vulnerabili faţă de colegii avocaţi, de instituţiile profesiei şi de autorităţile fiscale, care deţin în mod prezumtiv pârghiile legale pentru a-i trage la răspundere dar omit sistematic să o facă. Ei preferă să nu se implice în nici un fel în viaţa profesiei, aplică legea tăcerii cu privire la ceea ce ştiu despre ei înşişi şi despre alţii şi nu cer decât să fie lăsaţi în pace. Şi chiar sunt lăsaţi în pace, însă indiferenţa lor vinovată constituie o tară ce nu permite profesiei în ansamblu să evolueze demn.

4. Criza identitară

Avocatura românească traversează totodată şi o preocupantă criză identitară şi este încă departe de principiile şi valorile europene. Momentul aderării la UE ne surprinde într-o postură deosebit de dificilă atât din punct de vedere moral, cât şi din punct de vedere instituţional.
O serioasă provocare a venit până în prezent din direcţia barourilor alternative, forme paralele, originale şi atipice, de organizare a profesiei de avocat, situate în afara structurilor tradiţionale şi în opoziţie cu acestea încă de mai mulţi ani.

Iniţiatorul provocării este Pompiliu Bota, auto-intitulatul „avocat bombă” care de mai mulţi ani manevrează abil şi vizibil amuzat, atât presa cât şi sistemul judiciar, obţinând recunoaşterea legală a unor organizaţii profesionale paralele, intitulate Barouri şi Uniune, precum şi a unor însemne profesionale (inclusiv la OSIM), precum sigla justiţiei, anumite denumiri de Barouri, şi chiar termenul de „robă”. Totul spre exasperarea neputincioasă a barourilor „descălecătoare” (expresia a fost lansată tot de Pompiliu Bota), pretins izvorâte direct din legea 51/1995 de organizare şi funcţionare, în absenţa absolută a oricăror acte constitutive şi de asociere formală, sancţionate ca atare prin autorizaţii judecătoreşti.

Pompiliu Bota şi organizaţia lui a atins chiar performanţa de invidiat de a obţine, după cum singur se laudă, nu mai puţin de 93 de rezoluţii de neîncepere a urmării penale în plângeri penale formulate de barourile tradiţionale împotriva sa şi a prozeliţilor săi, dintre care mai mult de 36 au fost confirmate ulterior de instanţe.

Apărarea sa a fost simplă: el nu recunoaşte înfiinţarea legală a Barourilor tradiţionale şi insistă ca acestea să se legitimeze prezentând actele lor constitutive.
Cum acestea nu apar, pentru că nu există, Bota pleacă de la poliţie triumfător. Barourile alternative au pus în faţa barourilor tradiţionale o oglindă ontologică în care acestea din urmă nu au găsit încă curajul să se privească cu sinceritate. Însă apariţia barourilor alternative a fost posibilă numai pe fondul insuficienţei, îngustimii şi ipocriziei structurilor tradiţionale, acuzând prin simpla lor existenţă o serie de defecte de organizare a profesiei ce nu au fost remediate nici în prezent” –  am incheiat citatele.

Ori de atunci au mai trecut inca 10 ani si acum la mai bine  de 25 de ani de avocatura post decembrista in Romania putem descrie mult mai bine, toate ilegalitatile de notorietate publica savarsite  de baronii avocaturii chiar in fata tuturor functionarilor Ministerului Public, Ministerului Justitiei,  Ministerului Finantelor si a Autoritatii de supreveghere financiara (ASF) care refuza sa se autosesizeze si sa  ia masuri impotriva acestori ilegalitati flagrante si de nototietate publica existenta in chiar evidentele lor astfel incat pare inexpicabila paralizia autoritatii fata de fecunditatea ilegalitatilor conducerii profesiei de avocat si mai mult, desi le cunosc si trebuiau sa le cunoasca faptele si actele si sa ia masuri impotriva abaterilor grave de la legile europene, mai nou chiar functionarii CSM, MJ si MP, se alatura in sedinte publice incurajand public toate demersurile deciziilor pompieristice si ilegale de asa zisa salvare a profesiei de inamicii avocaturii intr-un razboi care nu ar fi  existat, in afara propriilor greseli de guvernare a profesiei  si haosul lipsei grave de respect a legilor si drepturilor fundamentale ale omului garantate de dreptul uniunii  europene prin bunul plac excrescentelor normative pe baza unei autonomiei inexistente in afara legilor europene a intregului sistem al componentelor U.N.B.R./C.A.A. Iata sfortarile tardive de ascundere a ilegalitatilor.

In anul 2015 multi avocatii din Romania se cutremura impotriva starii grave in care au adus avocatura baronii profesiei si de acum incolo toti avocatii de rand au inteles sa demaste autoritatilor romane si europene toate fraudele grave ale  U.N.B.R./C.A.A. care nu numai ca nu mai pot fi ascunse ci trebuiesc sanctionate de toate autoritatile statului roman si dispusa cercetarea penala si trimiterea in judecata a tuturor vinovatilor din UNBR/CAA la Sesizarea din Oficiu a Ministerul Public organizatii profesionale private, dar de interes public care trebuiesc refacute cu legi noi de infiintare si organizare pentru a fi obligate sa reintre in legalitate prin toate mijloacele judiciare si legislative specifice cu concursul tuturor autoritatilor statului roman – Guvern, Parlament, Putere judecatoreasca.

1. Problema de notorietate publica a lipsei cronice, timp de 25 de ani existentei actelor legale de infiintare, autorizare si de functionare legala a 84 de persoane juridice ale  sistemului U.N.B.R./C.A.A. – U.N.B.R., Casa de Asigurari a Avocatilor (C.A.A.) cu cele 41 de Barouri si cele 41 de Fliale judetene C.A.A. care potrivit legilor Romaniei, in contra afirmatiilor UNBR ca sunt persoane juridice publice infiintate prin lege nr 51/1995 care lege este de organizare iar nu de infiintare, insa exista doar faptic nu si legal neexistand acte de dobandire a personalitatii juridice, aspect deosebit de grav, pentru ca nu numai ca nu sunt autoritati publice nici profesionale daca nu s-au reinfiintat ci doar niste simple entitati care au regim juridic de drept privat,  fiind calificate astfel chiar de legile statului si evidenta Ministerul Finantelor unde figureaza ca persoane juridice fără scop patrimonial care depun  DECLARATIILE si BILANTURILE FISCALE privind situaţiile financiare anuale fiecare in parte la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice (ANAF) potrivit Ordinului ministrului economiei si finanţelor nr.1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial.- http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

In ANEXA nr 1 a Ordinului ministrului economiei si finanţelor nr.1969/2007 – numita „Reglementari contabile pentru persoanele juridice fara scop patrimonial” art 1 alin-„(3)- ” Prezentele reglementari se aplica pentru activitatile fara scop patrimonial, activitatile cu destinatie speciala si activitatile economice desfasurate, potrivit legii, de catre asociatii, fundatii sau alte organizatii de acest fel, partide politice, patronate, organizatii sindicale, culte religioase, precum si pentru altele asemenea infiintate in baza unor legi speciale in scopul desfasurarii de activitati fara scop patrimonial, care au obligatia, potrivit legii, sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale.” In  site-ului Ministerului Finantelor   fiecare Barou, fliala local si centrala CAA , UNBR comunica prin declaratii oficiale propiile situatii financiare  care uneori sunt si deosebit de indoielnice, neverificate niciodata de ANAF.

Daca asa cum se sustine ca erau infiintate ca persoane juridice de drept public , evident ca aveau patrimoniul public si bugetul public de stat in evidenta proiectului bugetului public national ca ordonatori de credite, dar asemenea utopie nu exista si nu mai au dreptul sa mai afirme niciodata asemenea elucubratii pentru simplu fapt ca in 1990 exact asta au facut avocatii  au scos profesia din domeniul de autoritate publica si au adus-o in domeniul privat, de regim juridic nepatrimonial asemenea uniunilor fundatiilor, asociatiilor, sindicatelor, etc. fapte oficiale care de azi inainte trebuie sa aibe mai ales urmari penale impotriva tuturor vinovatilor care au permis asa ceva in Romania. Adica o incalcare in masa a legilor tarii pentru niste profitori ai conducerii profesiei care se mentin la puterea administrarii profesiei cu aceste artificii si fapte grave de incalcare a regulilor elementare de drept.

Totusi ce au facut atatia ani cum au uitat sa intocmeasca niste acte elementare de infiintare cum autoritatile nu le-au cerut ani de zile din din 1990 pana in 1993 d e exemplu cand unele barouri se declara infiintate prin legea nr 51 aparuta in 1995 ?, dar ce au facut pana in 2000 in cazul filialelor CAA etc, cum  de au functionat fara acte si evidente fiscale…  cata evaziune fiscala s-a facut ?, cata frauda cu patrimoniile barourilor si banii caselor de asigurari ? Ce s-a intamplat cu fondurile publice ale casei de asigurari a avocatilor stranse la bugetul public  de pana in 1989… au fost revendicate, restituite si aduse in CAA infiintata prin OUG 211/2000 ? Daca da, unde sunt  banii, daca nu,  unde sunt acesti bani ? cine raspunde ?

Una este ascunderea dupa vorbe a profesiei de interes public, insa alta este fapta de a frauda legea si fondurile profesiei inclusiv regimul juridic de caracter privat cu scop nepatrimonial al celor 84 de entitati, care pur si simplu de zeci de ani au facut si fac evaziune fiscala, prin pseudo administrarea discretionara pe baza de bun plac sub pretext de autonomie, cel putin in primii 10 ani dintre cei 25 de existenta post comunista,  prin „organele lor de conducere” ale persoanelor juridice neinfiintate legal, dar care de zeci de ani afirma sus si tare ca exista, dar niciunul  dintre preainaltii avocatii conducatori ai organizarii haotice a profesiei, nu s-a intrebat timp de 25 de ani cum isi permit sa faca asta impotriva regulilor elementare de drept fiind constienti tot timpul ca sunt buni de trimis la puscarie pentru ca in afara de vorbe goale in vant, nu au acte de dobandire a personalitatii juridice a persoanelor juridice si afacerilor profesionale pe care le conduceau si nici acum nu pot sa probeaze nici in fata membrilor avocati, nici in fata autoritatilor judiciare actele de infiintare a barourilor si casei de asigurari,  savarsind infractiunea de obstructionare a justitiei, in lipsa unui act legal autentic de reinfiintare, autorizare / functionare legala a fiecaruia dintre cele 84 de entitati conform regulilor juridice elementare a dobandirii personalitatii juridice de dupa 1990 in statul de drept.

Pentru ca , actele- procesele verbale ale membrilor fondatori, adeziunile hotrarea adunarii generale  de constituire, sunt acte inadmisibil de eludat (de a fi intocmite), mai ales hotararea judecatoreasca de infiintare care chiar nu exista nici in evidentele judecatoriilor nici in cele ANAF. Este probabil cea mai mare infractiune nationala continuata  savarsita cu inlesnireasi complicitatea functionarilor din autoritatile vinovate de fapte de favorizare a functionarii ilegale a acestor 84 de entitati intr-un stat de  drept .

Nu trebuie sa ne mai miram de haosul falsului in declaratii oficiale date la ANAF unde cei de la fraude fiscale nu au catadixit niciodata sa se autosesizeze la cea mai simpla citire a acestor situatii frauduloase, culmea de ei administrate si afisate public de ani de zile pe site-ul Ministerului finantelor, unde  fiecare barou si filiala CAA se declara infiintate fiecare prin alte acte, legi si alti ani de infiintare, unele in mod ciudat declarate infiintate chiar inainte,  ori dimpotriva, la multi ani, dupa aparitia legii  de infiintare.

Mai mult, nici in Registrele  de evidenta oficiala din Romania a PERSOANELOR JURIDICE tinute de instantele de judecata  si nici in evidenta elctronica afisata pe site-ul Ministerului Justitiei in Registrul „Persoanelor juridice fără scop patrimonial – Uniuni” si nici in Registrul „Persoanelor juridice fără scop patrimonial – Neprecizate” nu au figurat si nu figureaza din 1990 – 2015 ca infiintate si inregistrate in Romania  aceste entitati  juridice, nici macar cu nume si act de infiintare nominalizat.

Un mod ciudat de acceptare a ilegalitatilor mioritice, deoarece in orice stat civilizat din Uniunea Europeana se dispunea  demiterea pe loc a ministrului justitiei, a ministrului finantelor , sefului ANAF, a sefului Antifrauda si a Procurorului sef DNA si a procurorului General al Romaniei cu cercetarea penala a membrilor CSM  si Judecatorilor din instante care partinesc avocatii traditionali si primeasc ordine scrise de la niste barouri nereinfiintate si care functineaza in afara legii. Ori in Romania tara minunilor infractiunile baronilor avocaturii s-au banalizat de 10 ani in urma sutelor d e dosare  din razboiul cu paralelismul din avocatura fiind de notorietate zeci de pagini de presa audiovizuala care demonstreaza cum toti acestii functionari ai autoritatilor romane in loc sa se autosesizeze, dimpotriva se inghesuie la mesele festive ale UNBR unde declara credinta si sprijin public dat UNBR prin afirmatii si documente oficiale  de notorietate publica.

Fara jena si remuscari de constiinta si probitate profesionala. Desi actele din ministerele lor arata contrariu. Romania chiar are o problema grava , deoarece nimeni nu neaga ca avocatii reali exista insa problema nu este la avocatii membri de rand care au existat dintotdeauna ci exact la organele, actele si faptele ilegale ale baronilor avocaturii  traditionale condusa de d-nul av.Florea, obisnuiti cu manipularea drepturilor si fondurilor avocatilor in conditiile lipsei controlului de stat asupra personalitatii juridice ale celor 84 de entitati ale sistemului U.N.B.R. si a  autoritatilor publice financiare  ASF care au ingaduit asemenea derapaje inadmisibile intr-un stat de drept european .

Daca viciile  infractiunilor savarsite in urma lipsei actelor de infiintare si functionare a celor 84 de entitati ale sistemului UNBR s-au banalizat deja in fata magistratilor romani, dupa 10 ani de razboi netransat din culpa procurorilor si autoritatilor judiciare  si care inca isi asteapta rezolvarea in justitie, totusi acelorasi autoritati obediente baronilor avocaturii le scapa din vedere un alt aspect, deosebit de grav savarsit de acesti  baroni  din cercul puterii administrative si financiare a avocaturii  traditionale :
2. Situatia juridica a sistemului financiar al C.A.A de incalcare flagranta a dreptului Uniunii Europene si legislatiei interne la care nu s-a aliniat si refuza sa se supuna desfiintand protectia drepturilor asiguratilor si ordinea de drept europeana garantata de instrumentele juridice obligatorii in materie de pensii ocupationale administrate privat.

Având în vedere că, în calitatea sa de stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, României îi revine in fata Consiliului Europei obligatia de a transpune direct in dreptul intern toate directivele emise de Uniunea Europeană la care trebuia sa se alinieze, inclusiv pe acest aspect al schema de fond de pensii a Casei de Asigurari a Avocatilor, aspect care atrage insasio responsabilitatea ASF care autoritate publica nationala nu putea eluda legea si categorisi defectuos  si ilegal  ca acest fondul de pensii ar avea vreo autonomie, inexistenta in statul de drept european, ci dimpotriva,  intra cel putin din 2004 in atributiile de autorizare si supraveghere a acestui  fond de pensii obligatoriu (pilon II ), care este un fond de pensii,  administrat privat.

Pentru a se intelege gravitatea construirii arhitecturale au unui fond de pensii al CAA in lipsa respectarii acestor dispozitii imperative  europene trebuie precizat  ca avocatii administratori ai CAA au uitat ca nu pot invoca necunoasterea legilor deoarece in Romania nu putea exista asemenea constructie financiara ilegala si obligatoria asmeneataore fondului de pensii public, deoarece nu exista decat un singur fond public de pensii administrat de stat,  iar restul  tuturor celorlalte tipuri de pensii  sunt fonduri de pensii autorizate si administrate privat si ca atare CAA nu are niciun fel de drept de asa-zisa autonomie „privata”  de a deroga nici de la legile statului roman, nici mai ales  de la  Directivele si Regulamentele obligatorii si prioritare in materie de institutie financiara de asigurari administrate privat.

Casa de Aasigurari a Avocatilor centrala cu toate cele 41 de filiale judetente prin Statutul si Regulamentul de factura a anilor 1950 contrar tuturor standardelor europene ale drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului incalca cel putin in materie d e asigurari de pensii administrte privat toate principiile Directiva 2003/41/CE privind activitatile si supravegherea institutiilor pentru furnizarea de pensii ocupationale si normele interne de implementare a Directivei 2003/41/CE care au fost introduse in Romania prin promulgarea Legii nr. 411/ 2004 privind fondurile de pensii administrate privat si Regulamentul Consiliului nr. 1408/71/CEE privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariaţi, lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul Comunităţii, adoptat la 14 iunie 1971 şi  Regulamentul Consiliului nr. 574/72/CEE care stabileşte modalităţile de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 1408/71/CEE privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul Comunităţii, adoptat la 21 martie 1972, cu modificările şi completările ulterioare,  legislatie care se aplică, mutatis mutandis, în cazul tuturor instrumentelor juridice bilaterale în domeniul securităţii/asigurărilor sociale la care România este parte.

In toate actele si faptele CAA si barourilor impotriva avocatilor asigurati obligatoriu la CAA de la care se smulg cu forta  si se confisca insasi dreptul la profesie si la propriul fond de pensie indiferent de contributiile prestate la care se aplica penalitati la sume de bani neincasate prin ocolirea codului de procedura civila, fara contracte de asigurare, fara titluri executorii cu incalcarea dreptului la viata privata si profesionala – art 8 la Conventia CEDO si art 41 din Constitutia Romaniei, confiscarea dreptului la subzistenta al pretinsului debitor la un serviciu de asigurare de pensie, administrat privat cu incalcarea art 728-729 C.proc.civ prin sanctiuni de suspendare din profesie potrivit art 28 lit c din Legea nr 51/1995, acte administrative ilegale ce sunt acceptate ilegal de instante la recomandarea UNBR ca direct executorii, ca pedepse si fara limita in timp, in lipsa unei hotarari judecatoresti – sine die, pana la… plata integrala a debitelor si penalitatilor, chiar in conditiile absurde ale impiedicarii avocatilor sa-si realizeze din singura profesie la care  au fost obligati prin lege, care prevede chiar incompatibilitati de desfasurare a unei alte activitati profesionale, astfel incat punerea in situatia de a fi scos din drepturi si din insasi circuitul juridic civil l a omului avocat, ca fiinta umana  de a realiza venituri de subzistenta si obligarea de a plati totusi asemena sume enorme cu penalitati care nu se opresc nici pe perioada suspendarii, nu constituie decat grave ingerinte si infractiuni deosebit de periculoase impotriva drepturilor avocatilor si ordinii de drept  europene, savarsite de un deciziile ilegale ale conducerii  unui sistem de pensii administrate privat, care sistem in ordinea europeana niciodata nu poate exista si functiona in asemenea parametri de ilegalitate flagranta.

In acest domeniu  ingnorat total de CAA functioneaza deplina  si exclusiva competenta nationala de control  a ASF asupra acestui fond de pensie administrate privat,  specific profesiilor liberale asa cum trebuia sa se supuna inca din anul 2004 autorizarii schemei fondului de pensii CAA/UNBR potrivit dispozitiilor imperative  prevazute de Legea nr. 411/ 2004 privind fondurile de pensii administrate privat, inclusiv Ordonanţa de urgenţă nr. 78/2013 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară – Monitorul Oficial, Partea I nr. 391 din 29/06/2013 care prevede :

„Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 21 decembrie 2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
„(2) În cadrul cooperării cu Autoritatea Europeană pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (AEAPO), A.S.F. are următoarele obligaţii:
a) să asigure îndeplinirea obligaţiilor care îi revin în calitate de autoritate competentă potrivit Regulamentului (UE) nr. 1.094/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări şi pensii ocupaţionale), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE şi de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei;
să informeze AEAPO şi Comisia Europeană cu privire la orice dificultate majoră apărută în exercitarea activităţii sale, reglementată prin normele naţionale armonizate cu dreptul Uniunii Europene.”

Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune prevederile art. 4 din Directiva 2010/78/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 de modificare a Directivelor 98/26/CE, 2002/87/CE, 2003/6/CE, 2003/41/CE, 2003/71/CE, 2004/39/CE, 2004/109/CE, 2005/60/CE, 2006/48/CE, 2006/49/CE şi 2009/65/CE cu privire la competenţele Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), ale Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru asigurări şi pensii ocupaţionale) şi ale Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 331 din 15 decembrie 2010.”
(Ordonanţa de urgenţă nr. 78/2013)

Nu numai ca UNBR si CAA nu cunoaste nici acum in 2015 si nu respecta dispozitiile interne si europene in materie de institutie financiara de asigurare, fond de pensii administrat privat, ci chiar isi permite sa  deturneze fondurile de penii ale asiguratilor prin tot felul de investitii imobiliare aprobate de UNBR cum este cazul de notorietate publica a CASEI DE ASIGURARI A AVOCATILOR DIN ROMANIA care a infiintat Societatea cu raspundere limitata intitulata COMPLEX BALNEAR SI DE RECUPERARE C.A.A. SRL, cu sediu social: Loc. Techirghiol, Oras Techirghiol, Bulevardul DR. VICTOR CLIMESCU, Nr. 40A, Judet Constanta, Numar de ordine in Registrul Comertului: J13/1471/2012, atribuit in data de 10.07.2012, CUI: 30411148, societate la care este asociat unic si unde  a investit aproximativ 6 milioane de euro din fondurile CAAv in edificarea Complexului Balnear si de Recuperare C.A.A „Corpore Sano”

Avocat Toma Dragomir

Institutia „denuntului penal”va crea mostrii in dosarele penale si solutii inechitabile atrage atentia avocat penalist Coltuc

Luam o situatie ipoteza de lucru:ce se intampla daca liderul unui grup infractional face un denunt si pe langa reducerea limitelor de pedepse la jumatate ar deveni ulterior martor?

S-ar ajunge la situatii hilare in care coinculpati sau chiar inculpatii principali sa scape de pedeapsa iar ceilalti daca nu recunosc faptele sa fie condamnati

Dupa pararea mea dreptul la aparare este infrant in aceste situatii.

Nu trebuie sa fii specialist in drept sa vezi de exemplu in dosarul Microsoft denuntatorii(desi au participat activ la savarsirea infractiunilor) sunt liberi ,iar ceilalti fie sunt foartati sa recunoasca,fie se afla in arest.

Aveti mai jos o decizie date de CCR care da apa la moara denuntatorilor

Curtea Constituțională a României a decis joi că este neconstituțională excluderea de la beneficiul reducerii la jumătate a limitelor pedepsei în cazul persoanei care are calitate de martor și care nu a comis o infracțiune gravă.

Curtea ar fi constatat, potrivit unor surse judiciare, că trebuie să beneficieze de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei persoanele care au calitate de martori, indiferent dacă au comis o infracțiune gravă sau nu, și care prin declarațiile lor furnizează informații și date cu caracter determinant în aflarea adevărului cu privire la infracțiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni.

Plenul Curții a luat, joi, în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.19 din Legea nr.682/ 2002 privind protecția martorilor, potrivit cărora: ”Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct.1 și care a comis o infracțiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”.

„Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă reglementată de art.19 din Legea nr.682/ 2002, care exclude de la beneficiul reducerii la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege persoana care are calitate de martor, în sensul art.2 lit. a pct.1 din lege, și care nu a comis o infracțiune gravă, este neconstituțională”, se arată într-un comunicat al CCR transmis joi AGERPRES.

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie.

Argumentațiile reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Avocat muncii:Noutăţi Privind Drepturile La Concediu Medical Şi Indemnizaţia De Asigurări Sociale De Sănătate

O.U.G. nr. 68/2014 privind modificarea şi completarea unor acte normative este în vigoare din 4 noiembrie, data publicării înMonitorul Oficial nr. 803/2014.

Recenta ordonanţă de urgenţă modifică reglementările privind persoanele asigurate pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în sistemul asigurărilor de asigurări sociale de sănătate, prevăzute prin O.U.G. nr. 158/2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 1074/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin completările aduse la actul normativ de bază (se introduce la art. 1, alin. 2 – lit. f), cu începere din 4 noiembrie, de aceleaşi drepturi şi soţia/soţul titularului întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate care, fără a fi înregistrată/înregistrat în registrul comerţului şi autorizată/autorizat să funcţioneze ea însăşi/el însuşi ca titular a/al întreprinderii individuale/persoană fizică autorizată sau fără a fi salariată/salariat, participă în mod obişnuit la activitatea întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate, îndeplinind fie aceleaşi sarcini, fie sarcini complementare.

Cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii

Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), cota de contribuţie destinată exclusiv finanţării cheltuielilor cu plata acestor drepturi este prevăzută la art. 29618 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii, destinată exclusiv finanţării cheltuielilor cu plata drepturilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, este de 0,85% şi se aplică:

  • asupra veniturilor supuse impozitului pe venit, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a), c) şi d);
  • asupra veniturilor cuprinse în contractul de asigurări sociale încheiat de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e);
  • asupra veniturilor declarate la casele de asigurări de sănătate de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. f).

Cota de contribuţie se achită la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Declaraţia de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii

Pentru a beneficia de concedii şi indemnizaţii, persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) sunt obligate să depună declaraţia de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii la casa de asigurări de sănătate la care sunt luate în evidenţă ca plătitori de contribuţie de asigurări sociale de sănătate. Cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de 0,85% se datorează asupra:

  • veniturilor supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
  • veniturilor declarate în contractele de asigurare socială, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e);
  • veniturilor declarate la casele de asigurări de sănătate de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. f).

Concediul şi indemnizaţia de maternitate

Potrivit art. 23 alin. (1) din reglementarea de bază, asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate.

Prin modificările aduse de O.U.G. nr. 68/2014, de aceleaşi drepturi beneficiază şi femeile care nu se mai află, din motive neimputabile lor, în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1), dacă nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat. Faptul că pierderea calităţii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei în cauză se dovedeşte cu acte oficiale eliberate de către angajatori sau asimilaţii acestora, iar indemnizaţia se achită din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate unde medicul de familie al asiguratului are încheiată convenţie.

Alte dispoziţii privind indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate

O primă astfel de situaţie, unde s-au adus modificări, se referă la suspendarea sau încetarea activităţii angajatorului. În cazul în care, potrivit legii, angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia încetează prin divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege, drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1), care s-au născut anterior ivirii acestor situaţii, se achită din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate unde medicul de familie al asiguratului are încheiată convenţie. Aceste drepturi se referă la:

  • concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii;
  • concedii medicale şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;
  • concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate;
  • concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav;
  • concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal.

O a doua modificare care priveşte “Alte dispoziţii privind indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate”, cuprinse în Cap. VII din reglementarea de bază, introduce şi bolile cardiovasculare în lista afecţiunilor la care durata concediilor nu se modifică. Astfel, în noua redactare, textul reglementat prevede că durata concediilor pentru tuberculoză, neoplazii, SIDA, boli cardiovasculare, a concediilor pentru sarcină şi lăuzie, îngrijirea copilului bolnav, pentru reducerea timpului de muncă şi pentru carantină, precum şi pentru risc maternal nu diminuează numărul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afecţiuni.

Termenele pentru solicitarea indemnizaţiilor

Indemnizaţiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, în termen de 90 de zile de la data de la care erau îndreptăţite să le solicite:

  • persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2)
  • persoanele asigurate, aflate în situaţia în care angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia încetează prin divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege;
  • prevăzuţi la art. 36 alin. (3) lit. a) şi b). Textul la care se face trimitere prevede că plata indemnizaţiilor se face lunar de către:

a) angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. A şi B;

b) instituţia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj, până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediul medical.

Ce modificari sunt aduse procedurii de executare silita?

Legea nr. 138/2014, recent promulgata de presedinte, dar care nu a fost inca publicata in Monitorul Oficial, aduce o serie de noutati importante in ceea ce priveste procedura de executare silita precizeaza avocatul COLTUC MARIUS.

Astfel, este eliminata etapa de incuviintare a executarii silite din competenta instantelor si o atribuie executorilor judecatoresti, se arata in expunerea de motive a actului normativ. Motivul il reprezinta faptul ca s-a constatat o crestere a volumului de activitate a instantelor de executare din cauza numarului relativ mare de cereri de incuviintare a executarii silite. Astfel, pentru a rezolva aceasta situatie, s-a impus eliminarea etapei de incuviintare a executarii silite din competenta instantei si atribuirea acestei sarcini executorului judecatoresc, motiveaza initiatorii actului normativ.

Mai mult decat atat, in baza noilor reglementari, instanta de executare va fi in masura sa determine dobanzile, penalitatile si alte asemenea sume care se cuvin de drept creditorului, urmand a le stabili prin incheiere, a continuat Natalia Berindean.

De asemenea, recentul act normativ reintroduce obligativitatea investirii cu formula executorie a titlurilor executorii, cu exceptia hotararilor judecatoresti. Conform avocatului, hotararea arbitrala se va investi cu formula executorie inainte de a formula cererea de executare silita.

„Prin reintroducerea investirii cu formula executorie, din nou se vor prelungi termenele de recuperare a sumelor, o masura in defavoarea creditorilor. Procedura de executare silita este destul de greoaie, termenele nu sunt in favoarea creditorilor. Termenele reale de a obtine poprirea conturilor debitorului si a cunoaste situatia financiara a debitorului sunt de cel putin doua, trei luni. Prin introducerea investirii cu formula executorie (de exemplu, executarea unui Bilet la ordin sau fila CEC), acest termen, de a obtine o reactie clara a debitorului, va depasi trei luni”, a subliniat avocatul contactat de noi.

De cealalta parte, initiatorii actului normativ sustin ca procedura de investire cu formula executorie pentru titlurile executorii, altele decat hotararile judecatoresti, a fost reintrodusa in Codul de procedura civila pentru asigurarea unui control al instantelor de judecata asupra acestor categorii de inscrisuri si tinand cont de faptul ca incuviintarea executarii silite presupune o etapa ulterioara, care consta in verificarea indeplinirii conditiilor de forma, verificare pe care o va realiza executorul judecatoresc competent.

Acestia considera ca ar fi mai potrivit ca investirea cu formula executorie sa fie aplicata altor titluri executorii decat hotararile judecatoresti.

Pe langa noutatile mentionate anterior, Legea nr. 138/2014 stabileste ca instanta de executare este judecatoria in a carei circumscriptie se afla, la data sesizarii organului de executare, domiciliul/sediul debitorului, in afara cazurilor in care legea dispune altfel

Totodata, noile dispozitii inlatura procedura de regularizare pentru contestatia la executare, iar acest lucru era de asteptat, intrucat in practica au fost numeroase cazuri in care la momentul judecarii contestatiei executarea silita era deja finalizata, a aratat sursa citata.

Muncii:Încadrarea În Muncă Şi Detaşarea Străinilor

În Monitorul Oficial nr. 640 din data de 30 august 2014 a fost publicată Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, ce intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării.

Notă: În prima parte a subiectului puteţi citi despre avizul de angajare/detaşare şi documentele şi condiţiile necesare pentru obţinerea acestuia. Prima parte este aici.

Ce se întâmplă în cazul în care se dorește angajarea unor stagiari sau a unor sezonieri?

În cazul stagiarilor, avizul de angajare se eliberează exclusiv angajatorului persoană juridică în vederea încadrării în muncă a unui străin pentru efectuarea unui stagiu cu durată determinată în scopul obţinerii unei calificări profesionale sau îmbunătăţirii pregătirii profesionale, precum şi al îmbunătăţirii cunoştinţelor lingvistice şi culturale. Durata stagiului nu poate fi prelungită.
În cazul lucrătorilor sezonieri, avizul de angajare se eliberează angajatorului în vederea încadrării în muncă a unui străin într-un sector în care activitatea se desfăşoară în funcţie de succesiunea anotimpurilor, cu contract individual de muncă cu normă întreagă pe durată determinată care nu poate depăşi şase luni într-un interval de 12 luni. Contractul individual de muncă nu poate fi prelungit.

Ce se întâmplă în cazul unor lucrătorilor transfrontalieri  sau unor lucrători înalt calificați?

Avizul de angajare se eliberează angajatorului în vederea încadrării în muncă, cu contract individual de muncă cu normă întreagă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, a unui străin ce se află într-una dintre aceste două situații.
Contractul individual de muncă pe perioadă determinată se prelungeşte în condiţiile prevăzute de Codul muncii, fără obţinerea unui nou aviz de angajare.

Ce costuri presupune obținerea acestor avize?

La eliberarea avizelor de angajare/detaşare, angajatorul/ beneficiarul prestării de servicii plăteşte un tarif în lei, echivalentul a 200 de euro, raportat la cursul oficial al Băncii Naţionale a României la data efectuării plăţii.
Pentru eliberarea avizului de angajare pentru lucrători sezonieri, angajatorul plăteşte un tarif în lei echivalent a 50 de euro, raportat la cursul oficial al Băncii Naţionale a României la data efectuării plăţii.

Când se anulează avizul de angajare/detașare și cine îl poate anula?

Avizul de angajare/detaşare se anulează de către Inspectoratul General pentru Imigrări în următoarele cazuri:
– se constată ulterior că la data eliberării avizului de angajare/detaşare nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute de OG nr. 25/2014 în acest sens;
– se constată ulterior că avizul de angajare/detaşare a fost obţinut pe baza unor documente false sau falsificate;
– angajatorul/beneficiarul prestării de servicii nu se prezintă la Inspectoratul General pentru Imigrări în vederea ridicării avizului de angajare/detaşare, în termen de 30 de zile de la data programată pentru soluţionarea cererii;
– se constată că până la obţinerea vizei de lungă şedere pentru angajare în muncă sau detaşare nu mai sunt îndeplinite condiţiile de eliberare a avizului de angajare/detaşare.
Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi profesionale se acordă străinilor care urmează să exercite pe teritoriul României profesii liberale reglementate prin legi speciale, cu prezentarea următoarelor documente:
– dovada îndeplinirii condiţiilor legale de exercitare a profesiilor respective;
– dovada faptului că în ţara de origine practică o profesie similară cu cea pe care intenţionează să o desfăşoare în România;
– asigurare medicală pe perioada valabilităţii vizei;
– certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică.
În permisele de şedere eliberate străinilor care au drept de muncă în România se înscrie menţiunea „Drept de muncă”.

Contravenții:

1. Netransmiterea către inspectoratul teritorial de muncă a comunicării privind detaşarea salariaţilor străini, în cel mult cinci zile de la data începerii activităţii acestora pe teritoriul României sau a modificării elementelor prevăzute în această comunicare, reprezintă contravenție și se sancționează cu amendă de la 1000 la 2000 de lei;
2. Neîndeplinirea obligației de păstrare a avizului de angajare/ detaşare și a unei copii a permisului de şedere sau a documentului de călătorie din care să rezulte legalitatea şederii străinului pe teritoriul României reprezintă contravenție și se sancționează cu amendă de la 700 la 1.000 de lei;
3. Neîndeplinirea obligaţiei de a comunica Inspectoratului General pentru Imigrări, în cel mult zece zile de la data începerii activităţii străinilor pentru care nu este necesară obținerea avizului de angajare/detașare pe teritoriul României, a unei copii a contractului individual de muncă, copii a actului de detaşare, precum şi a înscrisurilor care atestă apartenenţa la una dintre categoriile scutite la obținerea avizului precum și neîndeplinirea obligației de a comunica Inspectoratului General pentru Imigrări, în termen de zece zile, a încetării raporturilor de muncă în ceea ce privește străinul reprezintă contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.500 la 3.000 de lei;
4. Primirea la muncă a până la cinci străini fără drept de muncă pe teritoriul României constituie contravenţie, conform Codului muncii, și se sancționează cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată.
Mai mult, în cazul în care străinii ce nu au drept de muncă cu şedere ilegală pe teritoriul României se poate aplica şi una sau mai multe dintre următoarele sancţiuni contravenţionale complementare:
– pierderea totală ori parţială a dreptului beneficiarului prestării de servicii de a beneficia de prestaţii, ajutoare ori subvenţii publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autorităţile române, pentru o perioadă de până la cinci ani;
– interzicerea dreptului angajatorului/beneficiarului prestării de servicii de a participa la atribuirea unui contract de achiziţii publice pentru o perioadă de până la cinci ani;
– recuperarea integrală sau parţială a prestaţiilor, ajutoarelor ori subvenţiilor publice, inclusiv a fondurilor Uniunii Europene gestionate de autorităţile române, atribuite angajatorului/beneficiarului prestării de servicii pe o perioadă de până la 12 luni înainte de constatarea faptei;
– închiderea temporară sau definitivă a punctului ori a punctelor de lucru în care s-a săvârşit contravenţia sau retragerea temporară ori definitivă a licenţei de desfăşurare a activităţii profesionale în cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se face de către lucrătorii Inspectoratului General pentru Imigrări şi de către inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă.

GOOGLE MAPS
Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

 

Totul despre confiscarea extinsa explicatie avocat penalist Coltuc Marius Vicentiu

Legislatia europeana

Se intampla in decembrie 2013.

Raportul-directivă pentru confiscarea extinsă a averilor dobândite prin infracţiuni, întocmit de europarlamentarul PDLMonica Macovei, a obţinut votul covârşitor al membrilor Comisiei pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) din Parlamentul European.

Dintre cei 47 de membri ai comisie LIBE, 44 au votat pentru raportul europarlamentarului roman, un membru a votat împotrivă, iar altul s-a abţinut. Macovei, autoarea raportului şi membră a comisiei, nu a votat.

Urmează votul în Consiliu şi în plenul Parlamentului European din februarie 2014, care e o formalitate. Etapele cele mai grele ale raportorului Macovei au fost negocierile tripartite cu experţii Comisiei Europeane – Consiliului UE – Parlamentului European, acceptarea unor amendamente, apoi votul în Comisia LIBE, de ieri.

Cel mai probabil, directiva confiscării extinse va intra în vigoare înainte de alegerile europarlamentare din luna mai 2014, iar ţările membre UE au la dispoziţie 30 de luni pentru a-şi armoniza legislaţia cu noua directivă.

Această nouă directivă a UE pune în pericol averile obţinute prin infracţiuni de către politicienii români şi de clientela lor.

Cum este acum legislaţia în România

Confiscarea extinsă există şi în actuala legislaţie românească, însă are o procedură greoaie, ineficientă, condiţionată de existenţa unei condamnări de minim 4 ani închisoare.

Pentru a putea fi aplicată confiscarea extinsă, Parchetele din România trebuie să aibă un aparat instituţional propriu, care să se ocupe de identificarea bunurilor şi de punerea lor sub sechestrul, iar instanţele de judecată nu ar trebui să ridice sechestrul asigurator.

De asemenea, specialiştii susţin că, pentru eficientizarea recuperării bunurilor provenite din infracţiuni, trebuie desprins de Ministerul Justiţiei, adică de subordonarea politică, Oficiul de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor Provenite din Infracţiuni. Înstituţia poate obţine, in  vreo opt ore susţin specialiştii, informaţii despre bunurile oricărui român atât din ţară, cât şi din străinătate.

Confiscarea extinsă

(1) Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele menţionate la art. 112, în cazul în care persoana este condamnată pentru comiterea uneia dintre următoarele infracţiuni, dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material şi pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare:

a) infracţiuni privind traficul de droguri şi de precursori;

b) infracţiuni privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile;

c) infracţiuni privind frontiera de stat a României;

d) infracţiunea de spălare a banilor;

e) infracţiuni din legislaţia privind prevenirea şi combaterea pornografiei;

f) infracţiuni din legislaţia privind combaterea terorismului;

g) constituirea unui grup infracţional organizat;

h) infracţiuni contra patrimoniului;

i) nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive;

j) falsificarea de monede, timbre sau de alte valori;

k) divulgarea secretului economic, concurenţa neloială, nerespectarea dispoziţiilor privind operaţii de import sau export, deturnarea de fonduri, infracţiuni privind regimul importului şi al exportului, precum şi al introducerii şi scoaterii din ţară de deşeuri şi reziduuri;

l) infracţiuni privind jocurile de noroc;

m) infracţiuni de corupţie, infracţiunile asimilate acestora, precum şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene;

n) infracţiuni de evaziune fiscală;

o) infracţiuni privind regimul vamal;

p) infracţiuni de fraudă comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice;

q) traficul de organe, ţesuturi sau celule de origine umană.

(2) Confiscarea extinsă se dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei, depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de aceasta în mod licit;

b) instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale de natura celor prevăzute la alin. (1).

(3) Pentru aplicarea dispoziţiilor alin. (2) se va ţine seama şi de valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată ori de un terţ unui membru al familiei sau unei persoane juridice asupra căreia persoana condamnată deţine controlul.

(4) Prin bunuri, conform prezentului articol, se înţelege şi sumele de bani.

(5) La stabilirea diferenţei dintre veniturile licite şi valoarea bunurilor dobândite se vor avea în vedere valoarea bunurilor la data dobândirii lor şi cheltuielile făcute de persoana condamnată, membrii familiei acesteia.

(6) Dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc, în locul lor se confiscă bani şi bunuri până la concurenţa valorii acestora.

(7) Se confiscă, de asemenea, bunurile şi banii obţinuţi din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confiscării, precum şi bunurile produse de acestea.

(8) Confiscarea nu poate depăşi valoarea bunurilor dobândite în perioada prevăzută la alin. (2), care excedează nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate.

În România, ca şi în alte state membre ale UE, avem coduri, legi, ordonanţe, dar şi dispoziţii constituţionale şi standarde CEDO în materia supusă dezbaterilor noastre de astăzi. Există oare contradicţii între acestea? Au existat şi opinii în acest sens. Probleme legate de sarcina probei, de prezumţia dobândirii licite a averilor şi altele au generat interpretări diverse şi abordări diferite. Sunt direct interesat de concluziile discuţiilor care vor avea loc în cadrul sesiunilor de lucru în legătură cu aceste probleme pe care în mod corect le-aţi identificat şi le-aţi inclus în agenda întâlnirii. Cred că procurorii trebuie să aplice legile existente, cu respectarea drepturilor omului, dar să lase în seama judecătorilor şi, de ce nu, a politicienilor analizele problemelor de constituţionalitate ce pot fi identificate sau uneori imaginate.

Relativ recent, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat o primă  decizie definitivă în materia confiscării extinse, în cauză nefiind invocată de către părţi sau de către instanţă nici o excepţie de neconstituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 1922/5 iunie 2013 pronunţată în dosarul nr. 904/36/2012 , instanţa supremă a admis recursul declarat de procuror  şi a dispus confiscarea extinsă a două imobile obţinute de către inculpat cu credit ipotecar, întrucât veniturile lunare obţinute de acesta pe parcursul a patru ani au fost inferioare cuantumului lunar al ratelor plătite în aceeaşi perioadă.

Cred că trebuie să avem în vedere nu doar prevederea constituţională potrivit căreia „ Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al averii se prezumă” sau formularea Curţii Constituţionale privind reducerea sarcinii probei în ceea ce priveşte sursa bunurilor deţinute de o persoană condamnată pentru o infracţiune ce are legătură cu criminalitatea organizată.

În ceea ce priveşte compatibilitatea confiscării extinse cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, putem şi trebuie să avem în vedere, în principal, standardele privind dreptul la un proces echitabil – art.6 paragraful 1, prezumţia de nevinovăţie – art.6 paragraful 2 şi protecţia proprietăţii – art. 1 din Protocolul nr. 1.

Analiza jurisprudenţei CEDO (voi menţiona doar două cauze deosebit de importante şi anume: Grayson şi Barnham împotriva Regatului Unit şi Phillips împotriva Regatului Unit) arată în mod clar faptul că aplicarea practică a diverselor dispoziţii naţionale care nu numai că permit confiscarea extinsă, dar instituie o prezumţie legală de dobândire ilicită a fost considerată de Curtea Europeană ca fiind compatibilă cu noţiunea de proces

Impactul schimbarilor legislative asupra mediului de afaceri.Analiza avocat Coltuc Marius Vicentiu

Impactul schimbarilor legislative asupra mediului de afaceri.Analiza avocat Coltuc Marius Vicentiu
Impactul schimbarilor legislative asupra mediului de afaceri.Analiza avocat Coltuc Marius Vicentiu

IL PUTETI CITI SI PE ISSUU AICI

01.08.2014 Articol scris de avocat COLTUC MARIUS VICENTIU  Etichete schimbari legislative 2014 Comunitatea oamenilor de afaceri Modificari legislative si mediu de afaceri  http://issuu.com/coltucavocatmarius/docs/impactul_schimbarilor_legislative_a

Impactul schimbarilor legislative asupra mediului de afaceri.Analiza avocat Coltuc Marius Vicentiu

Sunt 3 mari modificari:noile coduri penale,codul insolventei si modificarea achizitiilor publice

Sa le luam pe rand:

Noul cod penal si mediu de afaceri

La data de 1 februarie 2014 a intrat in vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal. La aceeasi data a intrat in vigoare Legea nr. 187/2012 de punere in aplicare a Noului Cod Penal (“Legea nr. 187/2012”) care aduce o serie de modificari mai multor acte normative, printre care si Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale („Legea nr. 31/1990” sau „Legea Societatilor”).

Majoritatea modificarilor aduse vizeaza Titlul VIII din Legea nr. 31/1990, capitolul Contraventii si infractiuni. Printre noutatile introduse, cele mai importante constau in: micsorarea limitelor de pedeapsa, prevederea pedepsei amenzii in mod alternativ cu pedeapsa inchisorii pentru majoritatea infractiunilor, precum si extinderea ariei persoanelor care pot avea calitatea de subiect activ la savârsirea infractiunilor prevazute de Legea nr. 31/1990.

1. Regimul juridic al pedepselor.

Pentru o serie de infractiuni prevazute de Legea nr. 31/1990 se prevede un regim sanctionator mai usor. Dintre acestea, cele mai importante sunt:

  • fapta subiectului activ de a prezenta date neadevarate sau inexistente asupra constituirii societatii, asupra conditiilor economice ale acesteia, de ascundere a datelor sau de a refuza sa puna la dispozitie asemenea date in conditiile legii (reglementata in art. 271 din Legea Societatilor) se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, spre deosebire de vechea reglementare potrivit careia sanctiunea consta in pedeapsa cu inchisoarea de la 1 la 5 ani.
  • fapta subiectului activ de a efectua operatiuni de vânzare sau de cumparare de actiuni, de a se folosi de bunurile sau de creditul societatii ori de a se imprumuta, sub orice forma, de la societatea pe care o administreaza, o societate controlata de cea administrata ori de la o societate care controleaza societatea administrata, producând, cu rea-credinta, un prejudiciu societatii (reglementata in art. 272 din Legea Societatilor) se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani ori cu amenda, spre deosebire de vechea reglementare potrivit careia sanctiunea consta in pedeapsa cu inchisoarea de la 1 la 3 ani.
  • fapta subiectului activ de a raspandi stiri false sau de a intrebuinta alte mijloace frauduloase in scopul maririi sau scaderii valorii actiunilor sau obligatiunilor societatii pentru a obtine un folos in paguba societatii, precum si incasarea sau plata dividendelor din profituri fictive ori care nu puteai fi distribuite (reglementata in art. 2721 din Legea Societatilor) se pedepseste cu inchisoarea de la 1 an la 5 ani, spre deosebire de vechea reglementare potrivit careia sanctiunea consta in pedeapsa cu inchisoarea de la 2 la 8 ani.
  • fapta subiectului activ de a emite actiuni sau obligatiuni cu nerespectarea dispozitiilor legale sau de a se folosi de ele in mod fraudulos (reglementata in art. 273 din Legea Societatilor) se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, spre deosebire de vechea reglementare potrivit careia sanctiunea consta in pedeapsa cuinchisoarea de la 6 luni la 5 ani.

2. Persoanele care pot avea calitatea de subiect activ

Pentru majoritatea infractiunilor prevazute in Legea Societatilor, calitatea de subiect activ inainte de modificarile aduse de Legea nr. 187/2012 o avea, de regula: fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii. In prezent, cadrul persoanelor ce pot avea calitatea de subiect activ al infractiunilor prevazute in capitolul mentionata fost extins. Asadar, raspund penal: fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societatii.

3. Dezincriminarea unor fapte

Nu mai constituie infractiuni potrivit Legii nr. 31/1990:

  • fapta de a exercita un comert in favoarea si pe seama unor societati constituite in tara straina in cazul in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru functionarea acelor societati in Romania ( art. 280 din Legea Societatilor fost abrogat).
  • fapta de a determina inmatricularea unei societati in temeiul unui act constitutiv fals (articolul 2802 a fost abrogat).

4. Incriminarea unor fapte ca infractiuni

  • fapta de a duce la indeplinire hotararile adunarii generale referitoare la schimbarea formei societatii, fuziune, divizare, dizolvare, reorganizare sau reducere a capitalului social, fara informarea organului judiciar ori cu incalcarea interdictiei stabilite de acesta, in cazul in care s-a inceput urmarirea penala fata de societate constituieinfractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la o luna la un an ori cu amenda (potrivit art. 274 litera c din Legea Societatilor).

5. Interdictia de a fi fondator/administrator intr-o societate

Legea nr. 187/2012 modifica infractiunile care determina ca o persoana sa nu poata detine calitatea de fondator sau de membru al organelor de conducere si control ale unei societati. Astfel potrivit noilor reglementari, urmatoarele infractiuni au consecintele de mai sus: infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea increderii, infractiuni de coruptie, delapidare, infractiuni de fals in inscrisuri, evaziune fiscala, infractiuni prevazute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sanctionarea spalarii banilor, precum şi pentru instituirea unor masuri de prevenire şi combatere a finantarii actelor de terorism, republicata, ori pentru infractiunile prevazute de Legea nr. 31/1990.

Codul insolventei si mediul de afaceri

Noile dispozitii care au intrat in vigoare in iunie 2014 stabilesc o valoare prag pentru firmele care vor sa intre in solventa. Daca in actuala legislatie era impusa o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii doar pentru creditor, prin noile relgementari este instituita o valoare prag si pentru debitor, aceeasi cu cea stabilita pentru creditor, respectiv 40.000 lei.

Cu alte cuvinte, debitorul va putea cere insolventa doar daca are datorii mai mari de 40.000 lei.

“Valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa. Valoarea-prag este de 40.000 lei atat pentru creditori cat si pentru debitor, inclusiv pentru procedurile deschise in baza Legii nr. 31/1990 privind societatile, pentru creante de alta natura decat cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat”, se arata in actul normativ.

De asemenea, documentul citat prevede ca nicio dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii insolventei.

Totusi, in cazul in care se confirma un plan de reorganizare, dobanzile, majorarile ori penalitatile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligatiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii de insolventa se achita in conformitate cu actele din care rezulta si cu prevederile programului de plati. In cazul in care planul esueaza, acestea se datoreaza pana la data deschiderii procedurii falimentului.

Cu alte cuvinte, firmele nu vor plati dobanzi sau penalitati pentru datoriile existente inainte de intrarea insolventa, insa vor plati pentru obligatiile fiscale pe care le au dupa deschiderea procedurii de insolventa.

In acelasi timp, Noul Cod al Insolventei egalizeaza regimul deschiderii procedurii in cazul concursului dintre cererea debitorului si a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.

Potrivit OUG nr. 91/2013, insolventa se aplica profesionistilor, cu exceptia celor care exercita profesii liberale. Mai mult, actul normativ precizeaza ca vor putea cere insolventa, pe langa societatile comerciale, si regiile autonome. Totusi, institutiile de invatamant preuniversitar si universitar nu vor putea intra in insolventa.

Planul de reorganizare trebuie executat intr-un un an de zile

Noul Cod al Insolventei stabileste ca planul de reoganizare va putea fi propus de:

debitor, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la publicarea tabelului definitiv de creante;
administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la indeplinirea unuii termen de 30 de zile de la data publicarii tabelului definitiv de creante;
unul sau mai multi creditori, detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitv de creante, in termen de 30 de zile de la publicarea acestuia.
Totusi, nu va putea propune un plan de reorganizare debitorul care a mai apelat la procedura insolventei in ultimii cinci ani.

O alta prevedere importanta la acest capitol este cea privind durata planului de reorganizare. Potrivit ordonatei care va intra in vigoare pe 25 octombrie 2013, executarea planului de reorganizare nu va putea depasi un an. Concret, insolventa va dura doar un an de zile si nu trei asa cum prevedea pana acum legislatia in vigoare.

In continuare, actul normativ prevede ca planul de reorganizare va putea fi prelungit pana la 12 luni, dar nu mai mult de doi ani.

Noul cod face referire si la evitarea situatiei in care sunt aprobate planuri de reorganizare sustinute de un numar mic de creditori.

Mai precis, pentru evitarea unei asemenea situatii, noile dispozitii introduc un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului, respectiv necesita intrunirea acordului a creditorilor care detin 50% din totalul valoric al masei credale. Initial, in varianta codului de insolventa supusa dezbaterii publice, procentul era de 30%.

Super-prioritati la restituirea datoriilor

In acelasi timp, documentul introduce o super-prioritate pentru finantarile acordate in timpul procedurii, inclusiv in perioada de observatie.

“Finantarile acordate debitorului in perioada de observatie in vederea desfasurarii activitatilor curente, cu acordul comitetului creditorilor, beneficiaza de prioritate la restituire”, precizeaza sursa citata.

Astfel, aceste finantari se vor garanta, in principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formeaza obiectul unor cauze de preferinta, iar in subsidiar, daca nu exista astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferinta.

Noile reglementari aduc noutati si in ceea ce priveste termenul in actiunile incidentale. Astfel, actiunile incidentale (fond si apel) se judeca in conformitate cu dispozitiile noului Cod de procedura civila cu privire la judecata in prima instanta, cu mentiunea ca:

termenul pentru depunerea intampinarii este de maximum 10 zile de la comunicare,
raspunsul la intampinare nu este obligatoriu,
iar judecatorul sindic fixeaza, prin rezolutie, in termen de maximum 3 zile de la data depunerii intampinarii, primul termen de judecata, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezolutiei.
Actul normativ mai prevede ca intrunirile comitetului creditorilor urmeaza sa aiba loc ori de cate ori este cazul (nu neaparat lunar, ca in legea actuala), iar votul se poate exprima prin orice mijloace care asigura transmiterea textului si confirmarea primirii acestuia, nemaifiind astfel obligatorie prezenta fizica.

“Comitetul creditorilor se intruneste ori de cate ori este necesar la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, dupa caz sau la cererea oricarui membru al Comitetului Creditorilor. Comunicarea si votul se vor putea efectua prin orice mijloc care asigura transmiterea textului si confirmarea primirii acestuia”, precizeaza actul normativ.

De asemenea, in OUG nr. 91/2013 sunt reglementate instrumentele de prevenire a insolventei si anume mandatul ad-hoc si concordatul preventiv.

Mai exact, „mandatul ad-hoc este o procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului in dificultate financiara, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii in scopul realizarii unei intelegeri intre unul sau mai multi dintre acestia si debitor, in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla”, mentioneaza documentul citat.

In ceea ce priveste cel de al doilea instrument de prevenire a insolventei, concordatul preventiv, acesta este un contract incheiat intre debitorul in dificultate financiara, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte, se arata in proiect. Prin acest contract, debitorul propune un plan de redresare si de realizare a creantelor creditorilor asupra sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla.

Noua lege a achizitiilor si mediul de afaceri

Incepand cu 1 iulie 2013 a intrat in vigoare noua Lege a Achizitiilor Publice. Majorarea pragului pentru achizitii publice fara licitatie a fost principala informatie indelung dezbatuta in presa, insa modificarile aduse de acest act legislative nu se opresc aici. 

În Monitorul Oficial al României nr. 486/30.06.2014 a fost publicată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 51 din 28.06.2014 (pe care o vom denumi în continuare „OUG nr. 51/2014”) pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii (denumită în continuare „OUG nr. 34/2006”).

Principalul element de noutate introdus în activul legislativ de OUG nr. 51/2014 este „garanția de bună conduită” pe care ofertantul contestator trebuie să o constituie pentru întreaga perioadă cuprinsă între data depunerii contestației/cererii/plângerii și data rămânerii definitive a deciziei Consiliului/hotărârii instanței de judecată.

Încă din preambul, executivul român își justifică inițiativa invocând necesitatea, de altfel, reală, de a fluidiza procedura de atribuire a contractelor de achiziții publice și de a proteja autoritățile contractante împotriva depunerii unor contestații abuzive, iar în consecință se va proteja interesul public.

Este ușor de înțeles această argumentație a executivului. Ne uităm cu mândrie la podul de la Cernavodă proiectat de Anghel Saligny. Acum, după un secol de la inaugurarea sa, nu putem decât să ne bucurăm că există, îi recunoaștem măreția și grandoarea arhitecturală și nu ne putem întrebări cu privire la detaliile atribuirii contractului de construire; nici pe ce criterii de eficiență și transparență a fost ales Anghel Saligny ca să îl proiecteze. Acestea sunt detalii care, probabil, au contat în anii 1890-1900, dar pe care trecerea anilor le-a decantat de interesul public.

Așadar, din această perspectivă, a întâietății interesului public, privit ca o componentă a investiției publice, „garanția de bună conduită” pare o măsură binevenită din partea executivului român preocupat de accelerarea investițiilor publice.

Pe de altă parte, la edictarea unor asemenea măsuri, legiuitorul trebuie să aibă în vedere și interesul privat, al operatorului economic care dorește să depună sau a depus o ofertă în cadrul unei proceduri și care se simte nedreptățit de cerințele sau „atitudinea” autorității contractante. De asemenea, întrucât achizițiile publice reprezintă unul dintre domeniile cele mai armonizate ale dreptului european, iar autonomia legislativă a statelor este limitată de directivele în materia achizițiilor publice, toate actele normative interne în acest domeniu trebuie să fie conforme cu aceste directive.

Analiza juridică a noilor reglementări privind „garanția de bună conduită”, efectuată prin prisma înțelegerii de către legiuitor a necesității prezervării unui echilibru just între interesul public și cel privat, respectiv a necesității respectării preeminenței dreptului european, nu relevă un tablou optimist al „sorții juridice” a acestei noi instituții de drept, creată cu scopul declarat de a „disciplina” justițiabilii (deci având de principiu un caracter de ”sancțiune” sau ”constrângere”).

În primul rând, avem în vedere că prin Directiva 89/665/CE, Consiliul Uniunii Europene a impus statelor membre obligativitatea instituirii, prin legislația națională, a unor proceduri de control jurisdicțional al legalității deciziilor autorităților contractante în materia achizițiilor publice, care să îndeplinească trei condiții esențiale: eficiența; celeritatea; liberul acces pentru orice persoană care este sau a fost interesată de obținerea unui anumit contract de achiziție publică și care riscă să fie lezată printr-un act al autorității contractante.

Chiar de la prima vedere, instituirea „garanției de bună conduită” pare să fie contrară cerințelor cu privire la eficiența și accesibilitatea procedurilor jurisdicționale de control al legalității, întrucât ofertanții nu pot declanșa procedura jurisdicțională în lipsa unor lichidități pentru plata „garanției de bună conduită”; astfel, această măsură a statului român contravine exigențelor dreptului european.

În al doilea rând, amintim că art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează dreptul la un proces echitabil, cu componenta sa de acces efectiv și liber la un tribunal independent și imparțial. Instituirea „garanției de bună conduită”, ca o condiție pentru efectuarea controlului jurisdicțional asupra actelor emise de autoritățile contractante, poate fi văzută ca o limitare a dreptului la un proces echitabil, incompatibilă cu art. 6 din Convenție, având în vedere efectul restrictiv al acesteia.

În al treilea rând, observăm că art. 126 alin. (6) din Constituția României garantează controlul judecătoresc al actelor emise de autoritățile publice. Garanția constituțională este efectivă dacă accesul la instanța de contencios administrativ nu este obstrucționat prin impunerea unor condiții exorbitante pentru justițiabil sau care sporesc dezechilibrul firesc, existent a priori, între justițiabil și autoritatea publică.

„Garanția de bună conduită” poate fi interpretată și ca o măsură de limitare a accesului la instanța de contencios administrativ, dat fiind cuantumul acesteia, dar și faptul că, în cazul în care procedura judiciară se finalizează cu respingerea contestației, autoritatea contractantă va reține „garanția de bună conduită” fără a fi obligată să facă dovada vreunui prejudiciu cauzat prin depunerea contestației. Pe de altă parte, în cazul admiterii contestației, dacă a înregistrat vreun prejudiciu, operatorul economic va trebui să se adreseze instanței de judecată pentru recuperarea acestuia, cu toate rigorile de probatoriu pe care un asemenea demers îl comportă, întrucât autoritatea publică nu are obligația de a constitui o garanție similară.

În plus față de criticile care pot fi aduse noii instituții juridice a ”garanției de bună conduită”, cu privire la incompatibilitatea cu Tratatele fondatoare, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Constituția, se pot ridica semne de întrebare și cu privire la aptitudinea acestor noi reglementări de a asigura echilibrul între legalitatea procedurii de achiziție publică și celeritatea acesteia, ca scop declarat de către legiuitor.

Practica ne demonstrează că, în medie, Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor („CNSC”) soluționează o contestație în aproximativ 45 de zile calendaristice. În faza judecătorească, instanțele depun eforturi deosebite pentru acordarea unor termene scurte, decizia finală fiind, de cele mai multe ori, emisă în termen de 45-60 de zile de la înregistrarea plângerii la instanță. Prin urmare, raportându-ne și la experiența altor state membre, dar și la experiența altor proceduri judiciare în România, se poate aprecia că durata controlului de legalitate al actelor autorităților contractante (în medie de 3 luni) este rezonabilă, aceasta având un impact limitat asupra duratei totale a procedurilor de achiziție publică.

Art. 281 Codul muncii 2014 Reguli speciale de procedură

Art. 281 Codul muncii 2014 Reguli speciale de procedură

CAPITOLUL III
Reguli speciale de procedură

Art. 281

(1) Prezentul cod intră în vigoare la data de 1 martie 2003.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă:

– Codul muncii al R.S.R., Legea 10/1972, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 140 din 1 decembrie 1972, cu modificările şi completările ulterioare;

– Legea 1/1970 – Legea organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 27 din 27 martie 1970, cu modificările şi completările ulterioare;

– Decretul nr. 63/1981 privind modul de recuperare a unor pagube aduse avutului obştesc, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 17 din 25 martie 1981;

– Legea 30/1990 privind angajarea salariaţilor în funcţie de competenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 16 noiembrie 1990;

– Legea 2/1991 privind cumulul de funcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 8 ianuarie 1991;

– Legea salarizării nr. 14/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 9 februarie 1991, cu modificările şi completările ulterioare;

– Legea 6/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 10 februarie 1992;

– Legea 68/1993 privind garantarea în plată a salariului minim, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 15 octombrie 1993;

– Legea 75/1996 privind stabilirea zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 17 iulie 1996, cu modificările şi completările ulterioare;

– art. 34 şi 35 din Legea 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998.

(3) Pe data de 1 ianuarie 2011 se abrogă dispoziţiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976, cu modificările ulterioare.

Art. 265 Codul muncii 2014 Răspunderea penală

Art. 265 Codul muncii 2014 Răspunderea penală

CAPITOLUL V
Răspunderea penală

Art. 265

(1) Încadrarea în muncă a minorilor cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau folosirea acestora pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la art. 264 alin. (3) se sancţionează primirea la muncă a unei persoane aflate în situaţie de şedere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane.

(3) Dacă munca prestată de persoana prevăzută la alin. (2) şi la art. 264 alin. (3) este de natură să îi pună în pericol viaţa, integritatea sau sănătatea, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(4) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (3), instanţa de judecată poate dispune şi aplicarea uneia dintre următoarele pedepse complementare:

a) pierderea totală sau parţială a dreptului angajatorului de a beneficia de prestaţii, ajutoare sau subvenţii publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autorităţile române, pentru o perioadă de până la 5 ani;

b) interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achiziţii publice pentru o perioadă de până la 5 ani;

c) recuperarea integrală sau parţială a prestaţiilor, ajutoarelor sau subvenţiilor publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autorităţile române, atribuite angajatorului pe o perioadă de până la 12 luni înainte de comiterea infracţiunii;

d) închiderea temporară sau definitivă a punctului ori punctelor de lucru în care s-a comis infracţiunea sau retragerea temporară ori definitivă a unei licenţe de desfăşurare a activităţii profesionale în cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării.

(5) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (3), angajatorul va fi obligat să plătească sumele reprezentând:

a) orice remuneraţie restantă datorată persoanelor angajate ilegal. Cuantumul remuneraţiei se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie, cu excepţia cazului în care fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul;

b) cuantumul tuturor impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale pe care angajatorul le-ar fi plătit dacă persoana ar fi fost angajată legal, inclusiv penalităţile de întârziere şi amenzile administrative corespunzătoare;

c) cheltuielile determinate de transferul plăţilor restante în ţara în care persoana angajată ilegal s-a întors de bunăvoie sau a fost returnată în condiţiile legii.

(6) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (3) de către un subcontractant, atât contractantul principal, cât şi orice subcontractant intermediar, dacă au avut cunoştinţă de faptul că subcontractantul angajator angaja străini aflaţi în situaţie de şedere ilegală, pot fi obligaţi de către instanţă, în solidar cu angajatorul sau în locul subcontractantului angajator ori al contractantului al cărui subcontractant direct este angajatorul, la plata sumelor de bani prevăzute la alin. (5) lit. a) şi c).

Art. 254 Codul muncii 2014 Răspunderea patrimonială

Art. 254 Codul muncii 2014 Răspunderea patrimonială

CAPITOLUL III
Răspunderea patrimonială

Art. 254

(1) Salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor.

(2) Salariaţii nu răspund de pagubele provocate de forţa majoră sau de alte cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.

(3) În situaţia în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina şi în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare şi evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părţilor, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.

(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părţil.

Dispozitiile art. 3201 alin. (7) C.proc.pen-AVOCAT PENAL

Dispozitiile art. 3201 alin. (7) C.proc.pen-AVOCAT PENAL.In consecinta, in cazul in care inculpatul a fost trimis in judecata pentru infractiuni concurente, dintre care una se pedepseste cu detentiune pe viata, instanta nu poate solutiona cauza penala prin aplicarea procedurii prevazute in art. 3201 alin. (1)-(6) C.proc.pen. – urmand a se efectua, in mod obligatoriu, cercetarea judecatoreasca si judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun -, intrucat procedura simplificata poate fi aplicata numai in mod unitar, cu privire la toate infractiunile pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, iar nu separat, in raport cu fiecare dintre acestea.

Intr-un astfel de caz, instanta nu poate aplica inculpatului dispozitiile art.3201 alin. (7) C.proc.pen. pentru infractiunile din compunerea concursului de infractiuni care nu se pedepsesc cu detentiune pe viata, deoarece aceste dispozitii de drept substantial devin incidente numai daca, din punct de vedere procedural, cererea privind judecata potrivit procedurii simplificate a fost admisa de catre instanta de judecata.

Daca cererea a fost respinsa, intrucat inculpatul a fost trimis in judecata pentru o infractiune (in forma consumata sau in forma tentativei) care se pedepseste cu detentiune pe viata, nu exista cadrul procesual care sa permita aplicarea dispozitiilor art. 3201 alin. (7) C.proc.pen.

Sectia penala, Decizia nr. 2551 din 16 august 2012

Prin sentinta penala nr. 283 din 31 mai 2011, Tribunalul Dolj, in baza art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) si art. 176 alin. (1) lit. b) C.pen., a condamnat pe inculpatul O.B. la pedeapsa de 9 ani inchisoare si 4 ani interzicerea drepturilor civile prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C.pen., ca pedeapsa complementara.

In baza art. 321 alin. (1) C.pen., a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de un an si 6 luni inchisoare.

In baza art. 33 lit. a) si art. 34 alin. (1) lit. b) C.pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului in pedeapsa cea mai grea de 9 ani inchisoare si 4 ani interzicerea drepturilor civile prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C.pen., ca pedeapsa complementara.

S-a facut aplicarea art. 71,art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C.pen.

In baza art. 346 C.proc.pen. raportat la art. 14 alin. (3) lit. b) C.proc.pen. combinat cu art. 998 C. civ., a fost obligat inculpatul la plata sumelor de: 5.500 lei despagubiri materiale si 8.000 lei daune morale catre partea civila A.V.; 3.000 lei despagubiri materiale si 8.000 lei daune morale catre partea civila T.N.; 9.000 lei despagubiri materiale si 3.000 lei daune morale catre partea civila C.C. si respectiv 3.000 lei despagubiri materiale catre partea civila S.S.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 16.430,61 lei cheltuieli de spitalizare catre partea civila Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova, suma ce va fi reactualizata cu indicele de inflatie la data platii.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:

La data de 6 mai 2010 s-a inregistrat pe rolul Tribunalului Dolj rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Dolj, prin care inculpatul O.B. a fost trimis in judecata pentru comiterea infractiunilor de tentativa la omor deosebit de grav, prevazuta in art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) si art. 176 alin. (1) lit. b) C.pen. (privind pe victimele A.V., C.C., T.N. si S.S.), ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prevazuta in art. 321 alin. (1) C.pen., cu aplicarea pentru cele doua infractiuni a dispozitiilor art. 33 lit. a) C.pen.

In urma cercetarilor efectuate in cauza a rezultat urmatoarea situatie de fapt:

In seara de 21 aprilie 2007, inculpatii O.B., O.V., D.V. si P.A., precum si numitele P.M. si M.A. s-au deplasat la barul G., situat in municipiul Craiova, strada C.

In acest local inculpatii au consumat bauturi alcoolice pana in jurul orei 2:00, cand au parasit localul respectiv.

Pe parcursul deplasarii lor pe strada C., inculpatii s-au manifestat zgomotos, prin gesturi care au tulburat ordinea si linistea publica. Astfel, conform declaratiilor martorilor I.S. si B.A., inculpatii au lovit cu picioarele intr-un cos de gunoi montat pe un stalp de electricitate, iar unii dintre inculpati au urcat cu picioarele pe un autoturism parcat pe strada C.

Ulterior, inculpatii si-au continuat deplasarea pe strada C., in directia Centru, pe acest traseu de deplasare aflandu-se situat si barul V., in care la acea data era organizata o petrecere.

O parte din participantii de la petrecerea organizata in barul V. (O.F., C.C., A.R., G.F. si S.S.) se aflau in zona din fata acestui bar, cand inculpatii au ajuns in dreptul lor.

In aceste imprejurari, unul dintre inculpati i-a solicitat martorului S.S. sa ii dea sa bea bere din paharul pe care martorul il tinea in mana, fapt ce a determinat interventia celorlalti participanti la petrecerea din barul V., care le-au solicitat inculpatilor sa plece.

Astfel, partea vatamata A.V., care se afla in interiorul barului V., a observat printr-o fereastra incidentul sus-mentionat si s-a indreptat spre grupul celor patru inculpati, impingandu-l pe cel care intentionase sa bea bere din paharul lui S.S.

Aceasta persoana a scos un cutit pe care il avea asupra sa, cu care a lovit-o pe partea vatamata A.V., producandu-i o plaga penetranta injunghiata toraco-abdominala stanga transdiafragmatica, cu dubla leziune gastrica si diafragmatica (conform descrierii mentionata in raportul de constatare medico-legala din 27 aprilie 2007 intocmit de Institutul de Medicina Legala Craiova).

In declaratiile lor, partea vatamata A.V. si martorul G.F. au precizat date in sensul ca persoana din grupul inculpatilor care a initiat incidentul cu S.S. este aceeasi persoana care a lovit-o cu cutitul pe partea vatamata A.V. Cu ocazia prezentarii pentru recunoastere din grup de fotografii, atat partea vatamata A.V., cat si martorul G.F. l-au indicat pe inculpatul O.B. ca fiind cel care a aplicat lovitura cu cutitul.

Ulterior agresarii partii vatamate A.V., inculpatul O.B. s-a indreptat spre zona din fata barului V. in care se afla partea vatamata C.C. Partea vatamata C.C. a incercat sa se indeparteze de acea zona, insa a fost ajunsa din urma de inculpatul O.B. si, in timp ce se afla intoarsa cu spatele spre acesta, i-au fost aplicate doua lovituri cu cutitul. Conform raportului de constatare medico-legala din 27 aprilie 2007 intocmit de Institutul de Medicina Legala Craiova, partii vatamate C.C. i-au fost produse doua plagi taiate, torace posterior.

Din interiorul barului V. a iesit la un moment dat si partea vatamata T.N. care, vazandu-l pe inculpatul O.B. cu cutitul in mana, a aruncat spre acesta cu o sticla, dupa care a fugit pe strada C., in directia Centru. Inculpatul O.B. a urmarit-o pe partea vatamata T.N., careia i-a fost pusa piedica si astfel a cazut pe strada. In aceste imprejurari, inculpatul O.B. i-a aplicat si partii vatamate T.N. o lovitura cu cutitul pe care il avea asupra sa. Conform raportului de constatare medico-legala din 27 aprilie 2007 intocmit de Institutul de Medicina Legala Craiova, partea vatamata T.N. a prezentat diagnosticul: hemotorax drept masiv prin plaga taiata hemitorace drept penetranta, leziune artera intercostala, plaga diafragmatica, soc hemoragic.

Dupa agresarea partii vatamate T.N., atat inculpatul O.B., cat si inculpatii O.V., D.V. si P.A. au fugit pe strada C., in directia Centru, iar ulterior s-au deplasat pe strada N. si strada M. In urmarirea inculpatilor au plecat mai multe persoane dintre cele care se aflau in barul V. si care iesisera din acel bar, urmare a scandalului provocat prin actele de agresiune comise de inculpatul O.B. Astfel, pe traseul urmat de inculpati, au plecat partea vatamata S.S., precum si martorii R.C., G.M. si G.C.

La un moment dat, partea vatamata S.S. i-a ajuns din urma pe inculpati, insa, a fost la randul sau lovita de mai multe ori cu cutitul in diferite zone, de catre inculpatul O.B. Conform raportului de constatare medico-legala din 5 iunie 2007 intocmit de Institutul de Medicina Legala Craiova, partea vatamata S.S. a prezentat multiple leziuni.

Partile vatamate A.V., C.C., T.N. si S.S. au fost transportate la spital, in vederea acordarii de ingrijiri medicale.

In urma actelor de agresiune exercitate de inculpatul O.B. asupra partilor vatamate A.V., C.C., T.N. si S.S., printre participantii la petrecerea din barul V. (circa 30 de persoane) s-a creat o stare de agitatie generala si de insecuritate, majoritatea acestora parasind zona respectiva.

Analizand actele si probele administrate in cauza instanta a constatat ca starea de fapt retinuta prin rechizitoriu este corecta si corespunde unei juste aprecieri a probelor administrate in cauza.

In drept, fapta inculpatului O.B., constand in aceea ca in noaptea de 21/22 aprilie 2007 in aceleasi imprejurari de loc si timp (cu ocazia incidentului produs in zona barului V.) a aplicat partilor vatamate A.V., C.C., T.N. si S.S. mai multe lovituri cu cutitul (instrument apt sa ucida), in zone vitale, producand leziuni ce au pus in primejdie viata partilor vatamate, intruneste elementele constitutive ale unei tentative la infractiunea de omor deosebit de grav, prevazuta in art. 20 C.pen. raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) si art. 176 alin. (1) lit. b) C.pen.

Fapta inculpatului O.B., constand in aceea ca in noaptea de 21/22 aprilie 2007, deplasandu-se pe strada C. din Municipiul Craiova, s-a manifestat prin acte, cuvinte si gesturi care au adus atingere bunelor moravuri si au tulburat ordinea si linistea publica (incidentul petrecut in zona barului V., cand inculpatul O.B. a lovit cu cutitul mai multe persoane, a doborat pe strada o motocicleta parcata in acea zona, precum si gesturile acestuia anterioare ajungerii in zona barului V., cand impreuna cu martorii O.V., D.V. si P.A. se manifestau zgomotos, in sensul ca au lovit cu picioarele un cos de gunoi montat pe un stalp de electricitate, iar unii dintre acestia au urcat cu picioarele pe un autoturism parcat pe strada C.), intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prevazuta in art. 321 alin. (1) C.pen.

Curtea de Apel Craiova, Sectia penala si pentru cauze cu minori, prin decizia nr. 186 din 29 mai 2012, a admis apelul declarat de procuror, a desfiintat sentinta sub aspectul laturii penale si rejudecand:

In baza art. 334 C.proc.pen., a dispus schimbarea incadrarii juridice din infractiunea prevazuta in art. 321 alin. (1) C.pen., in infractiunea prevazuta in art. 321 alin. (1) si (2) C.pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) si c) C.pen.

In baza art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) si art. 176 alin. (1) lit. b) C.pen., a fost condamnat inculpatul O.B. la pedeapsa de 10 ani inchisoare si 4 ani interzicerea drepturilor civile prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C.pen., ca pedeapsa complementara.

In baza art. 321 alin. (1) si (2) C.pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) si c) C.pen., a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 2 ani si 6 luni inchisoare.

In baza art. 33 lit. a) si art. 34 alin. (1) lit. b) C.pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului in pedeapsa cea mai grea de 10 ani inchisoare si 4 ani interzicerea drepturilor civile prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C.pen., ca pedeapsa complementara.

S-a facut aplicarea art. 71,art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C.pen.

Au fost mentinute celelalte dispozitii ale sentintei.

A fost respins, ca nefondat, apelul inculpatului O.B.

Pentru a pronunta aceasta decizie, curtea de apel a retinut urmatoarele:

Valorificand materialul probator administrat pe parcursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, instanta de fond a stabilit ca la incidentul produs in seara zilei de 21 aprilie 2007 au participat mai multe persoane impreuna cu inculpatul, respectiv O.V., D.V. si P.A., care s-au manifestat prin gesturi si expresii ce au adus atingere grava bunelor moravuri, tulburand linistea si ordinea publica pe o artera centrala din Municipiul Craiova.

Inculpatul impreuna cu celelalte persoane s-au deplasat in zona barului V., tulburand in continuare in mod grav linistea publica, astfel ca instanta in mod nelegal nu a retinut circumstanta agravanta prevazuta in art. 75 alin. (1) lit. a) C.pen.

S-a aratat ca aceasta circumstanta agravanta opereaza in situatia dedusa judecatii, chiar daca pentru ceilalti participanti la incidentul mentionat s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unor sanctiuni cu caracter administrativ.

Avand in vedere ca printre participantii la activitatea infractionala mentionata s-a aflat si P.A., minor la data respectiva, prima instanta avea obligatia retinerii prevederilor art. 75 alin. (1) lit. c) C.pen.

Totodata, curtea de apel a apreciat ca linistea si ordinea publica au fost tulburate in mod grav prin activitatea infractionala a inculpatului, astfel ca se impune schimbarea incadrarii juridice din infractiunea prevazuta in art. 321 alin. (1) C.pen., in infractiunea prevazuta in art. 321 alin. (1) si (2) C.pen. Aceasta, in contextul in care in incidentul produs au fost exercitate acte de agresiune fizica grava de catre inculpat asupra partilor vatamate C.C., A.V., S.S. si T.N., iar la barul V. unde se aflau mai multi consumatori climatul de insecuritate a fost grav si s-a concretizat prin parasirea localului public de catre celelalte persoane aflate in local.

Prin urmare, instanta de apel a constatat ca cele doua critici ale procurorului vizand nelegalitatea sentintei sunt intemeiate, astfel ca a retinut in sarcina inculpatului circumstantele agravante prevazute in art. 75 alin. (1) lit. a) si c) C.pen. si a schimbat incadrarea juridica in art. 321 alin. (1) si (2) C.pen.

Referitor la apelul inculpatului, s-au retinut, in esenta, urmatoarele:

In conformitate cu dispozitiile art. 1411C.pen., prin pedeapsa prevazuta de lege se intelege pedeapsa prevazuta de textul de lege care incrimineaza fapta savarsita in forma consumata, fara luarea in considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.

Critica vizand neaplicarea prevederilor art. 3201 alin. (7) C.proc.pen. de catre instanta de fond a fost apreciata ca neintemeiata. Desi cu ocazia audierii inculpatului, la 9 iunie 2010, la instanta de fond, acesta a recunoscut faptele pentru care a fost trimis in judecata si a mentinut toate declaratiile date in cursul urmaririi penale, inculpatul a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de tentativa la omor deosebit de grav, prevazuta in art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) si art. 176 alin. (1) lit. b) C.pen. si, avand in vedere limitele de pedeapsa pentru aceasta infractiune, chiar ramasa in stadiul de tentativa, nu sunt incidente prevederile art. 3201 alin. (7) C.proc.pen., intrucat dispozitiile alin. (1)-(6) nu se aplica in cazul in care actiunea penala vizeaza o infractiune care se pedepseste cu detentiunea pe viata.

Impotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul O.B.

Recursul a fost motivat cu ocazia dezbaterilor, invocandu-se, intre altele, cazul de casare prevazut in art. 385 indice 9 alin. (1) pct. 17 C.proc.pen., respectiv gresita incadrarea juridica data faptelor, aratandu-se ca acestea intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala grava prevazuta in art. 182 C.pen.

Ministerul Public a invocat, in recursul inculpatului, cazul de casare prevazut in art. 3859alin. (1) pct. 172 C.proc.pen. privind gresita aplicare a legii, aratand ca instanta de apel trebuia sa retina dispozitiile art. 3201 alin. (7) C.proc.pen. si sa reduca limitele de pedeapsa pentru infractiunea prevazuta in art. 321 alin. (1) si (2) C.pen.

Analizand decizia recurata atat din perspectiva criticilor formulate si a cazurilor de casare invocate, cat si din oficiu, in limitele prevazute de dispozitiile art. 385 indice 9 alin. (3) C.proc.pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca recursul este nefondat.

Asupra cazului de casare prevazut in dispozitiile art. 385 indice 9 alin. (1) pct. 17 C.proc.pen.:

Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca, in baza probatoriului administrat, probatoriu necontestat de altfel de inculpat, care a recunoscut savarsirea faptelor, solicitand in apel aplicarea dispozitiilor art. 3201 C.proc.pen., ca situatie de fapt instantele au stabilit ca acesta, in cadrul unui incident ce a avut loc la barul V., cu un cutit pe care il avea asupra sa, a lovit-o pe partea vatamata A.V. producandu-i o plaga penetranta injunghiata toraco-abdominala stanga transdiafragmatica; ulterior, i-a aplicat doua lovituri cu cutitul partii vatamate C.C., producandu-i doua plagi taiate, torace posterior; apoi a fost agresata partea vatamata T.N., care, vazandu-l pe inculpat cu cutitul in mana, a aruncat cu o sticla catre acesta dupa care a fugit, insa a fost ajunsa din urma si lovita cu cutitul, cauzandu-i-se o plaga taiata hemitorace drept penetranta, leziune artera intercostala, plaga diafragmatica, soc hemoragic; partea vatamata S.S. a fost la randul sau lovita de mai multe ori cu cutitul in diferite zone de inculpat, provocandu-i leziuni dupa cum urmeaza: plaga orizontala de 8 cm umar drept posterior, plaga orizontala hemitorace drept posterior paravertebral.

Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca incadrarea juridica este in concordanta cu situatia de fapt retinuta, in drept fapta inculpatului intrunind elementele constitutive ale infractiunii de tentativa la omor deosebit de grav prevazuta in art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) si art. 176 alin. (1) lit. b) C.pen., criticile formulate sub acest aspect fiind nefondate.

Asa cum in mod constant s-a statuat in practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie, esentiala pentru stabilirea incadrarii juridice in aceste situatii este stabilirea formei si modalitatii vinovatiei cu care s-a savarsit fapta. Daca in cazul infractiunilor de vatamare corporala, vatamare corporala grava, faptuitorul actioneaza cu intentia generala de vatamare, in cazul tentativei la omor acesta actioneaza cu intentia de ucidere, intentie ce poate fi directa sau indirecta, dupa cum autorul, prevazand moartea victimei, a urmarit sau numai a acceptat producerea acestui rezultat.

Aceasta rezulta chiar din modul de savarsire a faptei, din materialitatea actiunii (dolus ex re), care evidentiaza pozitia psihica a faptuitorului. Astfel, folosirea unor instrumente apte sa conduca la deces, aplicarea de lovituri cu intensitate, in zone vitale ale corpului demonstreaza neindoielnic intentia de a ucide.

In prezenta cauza, se constata ca modalitatea de savarsire a faptelor, constand in lovirea victimelor cu un cutit, in zone vitale (torace, hemitorace, abdomen), exclude apararea inculpatului, in sensul ca nu ar fi actionat cu intentia de omor, ci cu intentia generala de vatamare. Chiar daca inculpatul nu a urmarit moartea victimelor, folosirea unui instrument apt sa ucida si aplicarea de lovituri in zone vitale impun concluzia ca acesta a prevazut rezultatul faptei sale si a acceptat posibilitatea producerii lui, imprejurari ce caracterizeaza intentia indirecta, a forma ca vinovatiei.

Avand in vedere ca actele de violenta au fost comise in aceeasi imprejurare asupra a 4 persoane, in public, cu intentia indirecta de a ucide, decesul acestora neintervenind, fapta inculpatului intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute in art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) si art. 176 alin. (1) lit. b) C.pen.

Ca atare, instanta de recurs apreciaza ca dispozitiile art. 385 indice 9 alin. (1) pct. 17 C.proc.pen. nu sunt incidente in cauza, incadrarea juridica stabilita de catre prima instanta, mentinuta in apel, fiind corecta.

Asupra cazului de casare prevazut in dispozitiile art. 385 indice 9 alin. (1) pct. 172 C.proc.pen.:

Problema ridicata de catre procuror este aceea a aplicarii dispozitiilor art. 3201 alin. (7) C.proc.pen. in situatiile in care inculpatul recunoaste savarsirea faptelor si solicita ca judecarea sa sa se faca in baza probelor administrate in cursul urmaririi penale, insa una din infractiunile pentru care este trimis in judecata este sanctionata ca detentiunea pe viata.

Se arata ca, in astfel de cazuri, limitele de pedeapsa pentru celelalte infractiuni trebuie reduse conform art. 3201 alin. (7) C.proc.pen., astfel ca instanta de apel trebuia sa procedeze in acest fel in cazul infractiunii prevazute in art. 321 alin. (1) si (2) C.pen.

Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza neintemeiate criticile formulate, procedura reglementata de dispozitiile art. 3201 C.proc.pen. neputand fi aplicata decat unitar, cu privire la intreaga cauza si nu fragmentat, in raport cu fiecare din infractiunile pentru care inculpatul a fost trimis in judecata.

DOSAR LOTERIA II – AVOCAT PENAL

DOSAR-LOTERIA II – AVOCAT-PENAL.Tribunalul Bucuresti a amanat miercuri, la cererea avocatilor apararii, pentru 25 septembrie dosarul Loteria II, in care sunt judecati printre altii omul de afaceri George Copos si Camelia Voiculescu, fiica lui Dan Voiculescu, presedintele completului de judecata exprimandu-si temerea ca presa va interpreta gresit aceasta amanare.

Amanarea a fost motivata prin faptul ca CNVM – Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, parte in dosar, a fost preluata de Autoritatea de Supraveghere Financiara si aceasta ultima institutie trebuie citata in proces.

In momentul in care avocatii au cerut instantei sa dea un termen mai lung, pana in luna septembrie, judecatoarea care se ocupa de acest caz, Otilia Bombos, a spus ca mass-media o sa scrie ca procesul este pe rol de „mii de zile, fara sa stie ca aceste amanari sunt obiective”.

Camelia Voiculescu nu a fost prezenta la proces, insa George Copos a asistat in sala de judecata.

Angajam avocat stagiar/definitiv si/sau absolvent de drept

Angajam avocat stagiar/definitiv si/sau absolvent de drept

CANDIDATUL IDEAL:

 

-Membru al Baroului

-Profesionist

 

 

 

 

-Pregatire foarte buna

-Activ si eficient

 

RESPONSABILITATI / BENEFICII:

 

Cautam un avocat care sa ne reprezinte in eventualele litigiile cu tertii, sa ne redacteze contractele si sa asiste la dicutiile cu clientii in ceea ce priveste partea juridica.

 

Persoana potrivita ar trebui sa fie dispusa sa:

 

-faca deplasari pt firma pt a depune diverse acte care tin de domeniul juridic

-sa participe activ in instata, in prima faza fiind insotita de un alt avocat

-sa redacteze contracte, somatii de plata, etc

-sa faca demersurile pt recuperarea sumelor restante

 

Asteptam cv-urile dvs. pe adresa de email:avocat@coltuc.ro

Timbrul de mediu este contestat in principal pentru ca ii discrimineaza pe cei cu masini Euro 3 si Euro 4, afirma avocatul Marius Coltuc

De la intrarea în vigoare a noilor norme, la nivel naţional s-au înregistrat aproape 3.400 de cereri de restituire
Timbrul este contestat în principal pentru că îi discriminează pe cei cu maşini Euro 3 şi Euro 4, afirmă avocatul Marius Coltuc
În primul trimestru, ANAF şi AFM au restituit, din taxa auto, aproximativ 161 mil. lei celor care au câştigat procesele în instanţă

VEZI ARTICOL AICI!

În mai puţin de două luni, pe rolul tuturor tribunalelor din ţară s-au înregistrat aproape 3.400 de dosare privind restituirea timbrului de mediu, primele urmând să se finalizeze la începutul lunii viitoare. „Pe rolul tuturor tribunalelor din ţară s-au înregistrat 3.388 de dosare. Nu există dosare finalizate încă, dar la începutul lunii iunie vor exista. Dacă se păstrează proporţia de aproximativ 1.000 de dosare pe lună şi o sumă medie de restituit de 5.000 lei pe fiecare proces, cei care au plătit timbrul de mediu vor avea de primit lunar circa 5 mil. lei în acest an”, a declarat avocat Marius Coltuc.
Potrivit acestuia, una dintre nemulţumirile celor care se adresează instanţei este legată de faptul că taxa este discriminatorie. „Prin noua formulă de calcul a timbrului de mediu, taxa creşte foarte mult pentru autoturismele Euro 3 şi Euro 4 şi scade pentru autoturismele non-euro, Euro 1 şi Euro 2. Întrucât majoritatea tranzacţiilor cu autoturisme au ca obiect autoturisme încadrate în normele Euro 3 şi Euro 4, proprietarii acestora vor fi afectaţi în cazul în care ar dori să înstrăineze autoturismul neputând dispune de atributele conferite de dreptul de proprietate. Or, circuitul civil este liber, iar această taxă, după cum a fost reglementată, încalcă principiul liberei circulaţii a mărfurilor, prevăzut de art.34 – 36 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene”, a explicat avocatul.
În plus, potrivit av. Marius Coltuc, OUG nr. 9/2013 – actul normativ care reglementează timbrul de mediu – conţine şi dispoziţii care încalcă Constituţia României.
„Este vorba despre art. 4 lit. d) din OUG nr. 9/2013 prin care se prevede obligaţia achitării timbrului de mediu în cazul transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situaţia autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanţe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule”, a afirmat Coltuc.

În perioada 2008 – 2013 s-au restituit peste 50 mil. lei

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Administraţia Fondului de Mediu au restituit, în primul trimestru, din taxa auto, circa 161 milioane de lei celor care au câştigat în instanţă dreptul de recuperare a sumelor achitate. Potrivit datelor celor două instituţii, citate pe blogul av. Marius Coltuc, peste 30,6 milioane de lei au fost achitate de către AFM, cuantumul reprezentând un procentaj de până la 10% din totalul alocat pentru întregul an, respectiv 400 milioane lei. „La nivelul perioadei 2008 – martie 2013, cuantumul restituit beneficiarilor prin Fondul de Mediu pe taxa auto a ajuns la 50,7 milioane lei, cea mai mare valoare fiind consemnată în primul trimestru din acest an, respectiv 30,65 milioane lei”, notează Coltuc.
În ceea ce priveşte veniturile încasate de ANAF din taxa pe poluare pentru autovehicule, statistica arată că acestea s-au ridicat, în primul trimestru al anului 2013, la 204,24 milioane lei, din care au fost transferate Fondului pentru Mediu 66,55 milioane lei, 130,60 milioane lei fiind restituite plătitorilor din taxa auto. În plus, tot prin administraţia fiscală, s-au restituit 8,5 milioane lei, suma aferentă taxei speciale pentru autoturisme conform OUG 50/2008, privind instituirea taxei speciale pentru autoturisme (restituiri ca urmare a recalculării între taxa specială şi taxa la fondul de mediu precum şi a hotărârilor judecătoreşti).

Încasările anticipate din timbrul de mediu nu acoperă despăgubirile

Încasările pe care Guvernul speră că le va obţine în acest an din timbrul de mediu sunt estimate la doar 365 milioane lei, jumătate din nivelul avansat de ministru şi apropiat de volumul veniturilor prognozate pentru anul trecut, care a fost cel mai scăzut de la introducerea taxei de poluare auto.
Încasările anticipate de Guvern nu acoperă suma despăgubirilor, de 400 milioane lei, pe care statul trebuie să le achite în acest an celor peste 300.000 proprietari de maşini care au câştigat procesele pentru restituirea taxei de poluare, considerată ilegală de către instanţe.
Din luna martie, Guvernul a înlocuit taxa auto cu timbrul de mediu, iar noua formulă de calcul a condus la o creştere în medie de circa 10% a sumei de plată pentru maşinile Euro 4 şi Euro 3 şi o scădere cuprinsă între 60% şi 90% pentru maşinile Euro 2, Euro 1 şi non-euro, pe principiul că maşinile vechi au o durată scurtă de funcţionare şi, deci, vor polua pentru un interval mai mic.
La acel moment, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat că se estimează că nivelul încasărilor timbrului de mediu va ajunge la 700 milioane lei în 2013, în condiţiile în care şi restituirile vechii taxe de mediu sunt estimate la 400 milioane lei.
În urmă cu o lună, ministrul afirma că suma totală ce trebuie restituită din vechea taxă auto este estimată la un miliard de lei, relatează Mediafax.
Ministrul afirma atunci că suma estimată pentru restituirile vechii taxe auto de mediu este enormă, dar a precizat că banii vor fi restituiţi „pe măsură ce se încasează noua taxă”.

N-au rezolvat vechile probleme

Casa de Avocatură Coltuc şi Asociaţii este iniţiatoarea petiţiei online „jostimbrudemediu.ro”. Motivul pentru care a fost demarată această campanie este faptul că, deşi Guvernul a justificat necesitatea modificării textului de lege prin faptul că aceasta avea trei mari probleme, niciuna dintre acestea nu a fost cu adevărat schimbată în noul act normativ. Problemele care ar fi trebuit corectate erau următoarele: avea valori disproporţionat de mari pentru anumite zone de poluare; conţinea în calculul său, în afară de emisia de CO2, şi capacitatea cilindrică (în ciuda faptului că acest criteriu era deja taxat la impozitul pe maşină, plătit la administraţia locală); era discriminatorie şi atrăgea ameninţări cu infringementul din partea UE (pentru că includea criterii diferite pentru anumite categorii de maşini înmatriculate în România faţă de alte maşini).
„Niciunul din aceste temeiuri nu este schimbat de noua lege. Principiul «poluatorul plăteşte» nu este respectat. Legea ar  trebui modificată prin fixarea unei marje fixe de CO2 care atunci când este depăşită să se plătească în plus, indiferent dacă este maşină nouă, veche, non euro, euro 1, 2, 3, 4, 5, 6 – aşa cum se întâmplă în sistemul francez privind taxa de poluare”, au precizat avocaţii.

Statul a restituit anul trecut 445 mil. lei – taxa de poluare încasată ilegal

Agenţia Fondului pentru Mediu (AFM) a restituit anul trecut 86 mil. lei în contul taxei de poluare încasate ilegal, sumă ce se adaugă celor peste 358 mil. lei restituite de către Ministerul Finanţelor Publice.
Potrivit bilanţului activităţii AFM pe 2012, anul trecut au fost întocmite 5.522 note de restituire pentru taxa pe poluare pentru autovehicule, în valoare de 86.405.476,52 lei, din care 85.535.162,19 lei taxa pe poluare pentru autovehicule; 437.702,87 lei dobândă aferentă taxei pe poluare pentru autovehicule; 260.972,84 lei cheltuieli de judecată; 171.638,62 lei alte cheltuieli.
„Ministerul Finanţelor Publice, prin adresa nr. 388275/24.01.2013, înregistrată la Administraţia Fondului pentru Mediu cu nr. 57134/11.02.2013, ne-a comunicat că a restituit, în anul 2012, suma totală de 358.498.306,00 lei”, se arată în documentul citat.
La cererea Curierului Naţional, Ministerul Finanţelor a informat la începutul acestui an că „Centralizatorul restituirilor cuprinde diferenţele între taxa pe poluare pentru autovehicule/taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule; diferenţele de taxă rezultate în urma contestării acesteia; valoarea reziduală a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi sumele stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive şi irevocabile”, instituţia având de restituit în total suma de 589.796.015 lei.

Impozit discriminatoriu

Potrivit semnalelor date de piaţă chiar înainte de intrarea în vigoare a timbrului de mediu, noua modalitate de calcul privind impozitarea înmatriculării autovehiculelor va genera, la fel ca şi celelalte taxe auto, mii de procese pe rolul instanţelor. Dovadă stă faptul că, deşi guvernanţii au dorit să elimine din noua taxă reglementările pentru care au fost criticaţi inclusiv de Comisia Europeană, acestea se regăsesc şi în noua formă de calcul. Avocaţii spun că noul timbru de mediu nu va fi cu adevărat o taxă de mediu, ci „un adevărat impozit discriminatoriu”, care ar trebui calculat numai în baza emisiilor de dioxid de carbon reale. „Noile valori de impunere sunt foarte mari. Acestea ar trebui scăzute cel puţin cu 30% în funcţie de puterea de cumpărare a românilor. Pe de altă parte, eliminarea plăţii pentru autoturismele mai vechi de 2007 când se revând încalcă dreptul de proprietate şi retroactivează”, notează av. Marius Coltuc, într-un document remis Curierului Naţional.

Se încalcă liberul acces la Justiţie

De departe cea mai problematică reglementare este cea legată de eliminarea dispoziţiei potrivit căreia, în cazul în care vânzătorul a obţinut deja prin hotărâre judecătorească restituirea sau evitarea la revânzare a taxei, cumpărătorul va plăti timbrul de mediu.
„Textul de lege prevede că în cazul celor care au dat statul în judecată pentru restituirea taxei încasate ilegal – dacă acestora li s-a restituit contravaloarea taxei, precum şi cei care au înmatriculat autoturismele fără achitarea taxei, în baza hotărârii judecătoreşti, vor plăti noul timbru la prima vânzare a maşinii. Prin această reglementare se încalcă liberul acces la Justiţie”, precizează avocatul, subliniind că regula „se va plăti o singură dată timbrul de mediu” ar trebui să fie menţionată în toate formele legii, nu doar în anumite cazuri.
Pe de altă parte, textul de lege care se va aplica începând de mâine nu stipulează ce se va întâmpla în cazul în care maşina este scoasă din România înainte de a-i expira perioada de viaţă şi nici dacă se poate recupera diferenţa. „Aceste aspecte ar trebui stipulate în lege în mod expres”, notează Coltuc.

FALIMENTUL PERSOANEI FIZICE – AV.COLTUC SPRIJINA INSOLVENTA PERSONALA

FALIMENTUL -PERSOANEI-FIZICE – AV.COLTUC SPRIJINA INSOLVENTA PERSONALA

 

Proiectul legii insolvenţei particularilor e adoptat în senat în 2010, cu o majoritate confortabilă, din păcate nu a ajuns să fie discutat în Camera Deputaţilor pentru că a intervenit cotractul cu FMI, de la început FMI a impus Guvernului să nu susţină această lege. Pentru că în toamna asta este campanie electorală, cu siguranţă nu are şanse să fie luat în discuţie în acest an, probabil anul următor.

IN ROMANIA SUNT PESTE 1000000 DE PERSOANE FIZICE INSOLVABILE!

 

Sunt două opţiuni. Ori restructurare, care se întâmplă acum în afara Tribunalului şi înseamnă îngheţarea ratelor, reeşalonare, îngheţarea ratelor pe un an, doi, trei. O relaxare a condiţiilor.

A doua variantă este falimentul şi va fi cea mai importantă, numeric vorbind. Pentru că sunt şomeri, sunt oameni care nu mai au venituri. Falimentul personal e un pic diferit de cel al coporaţiilor, pentru că există anumite bunuri care nu pot fi vândute: de exemplu bunurile necesare pentru efectuarea profesiei – cum este în cazul medicilor. Nu poate să fie omul evacuat din casă, împreună cu familia, chiar dacă acea casă se va vinde, cel puţin pentru o perioadă. Acele bunuri care sunt sesizabile, se execută silit, sunt lichidate în faliment şi sumele rezultate se duc la creditori, restul creanţei neacoperite urmând să se şteargă. Asta nu înseamnă că se face un cadou debitorului. Unu, pentru că acolo unde nu este faliment scuzabil nu se şterge nicio datorie şi este urmărit până în pânzele albe debitorul. Mai mult, sancţiunile din lege sunt extrem de dure – e de necrezut ce se întâmplă, nu s-a uitat nimeni la aceste sancţiuni – practic, respectivul este mort din punct de vedere civil: nu mai poate să fie fondator de firme, manager de firme, nu mai poate să exercite o profesie, să se împrumute la bănci, să ia un leasing, să facă un card de debit timp de 7 ani de zile până se închide falimentul nescuzabil.

Şi la falimentul scuzabil, unde operează acest discharge, este surprinzător pentru mine că nu s-a observat efectul acesta: în momentul în care se şterge acea creanţă, pe care tu ca bancă nu ai cum să o recuperezi orice ai face, oricâte executări silite ai face 20 de ani de acum încolo. Ştergerea acestei datorii îţi permite ţie ca bancă să scoţi din contabilitate această creanţă care înseamnă un cost enorm, un provizion cu titlul de 100% din creanţă. Când se declară acest discharge, banca poate să îşi elibereze provizionul. La furnizori, aceştia îşi pot recupera de la stat TVA aferentă pentru facturile eliberate şi neîncasate.

Noi avem faliţi în România, sunt peste 850.000 de persoane falite, dar nu au posibilitatea să se pună sub protecţia Tribunalului, şi nici creditorii lor nu au aceste facilităţi fiscale sau contabile.

Asta este ciudăţenia reacţiei mediului bancar faţă de aceste lucruri. De ce francezii, germanii, olandezii au acceptat o astfel de reglementare? Cred că fraierii suntem noi. Este favorabil în primul rând creditorilor. Executarea silită este haotică, dezordonată şi nu duce la recuperarea creanţei de către bănci – debitorul poate să îşi ascundă din bunuri. În faliment, lichidarea bunurilor este ordonată, sub supravegherea administratorului judiciar şi a judecătorului sindic. Dacă debitorul încearcă să îşi ascundă din bunuri şi acestea se întorc în patrimoniul lui în următorii trei ani, acestea vor fi lichidate.

 

AVOCAT PENAL – Doru Iuga, condamnat cu suspendare

AVOCAT-PENAL – Doru-Iuga, condamnat-cu-suspendare

Fostul director al postului OTV Doru Iuga a fost condamnat de Judecătoria Sectorului 2 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru act sexual cu un minor.

 

 

Ceilalţi inculpaţi din dosar au primit pedepse cu executare între trei şi nouă ani de detenţie.
Instanţa a mai stabilit interzicerea unor drepturi civile ale lui Doru Iuga timp de 10 ani, respectiv acelea de a fi ales în funcţii publice, de a ocupa o funcţie publică, de a deţine drepturi părinteşti şi de a fi tutore sau curator.

În dosarul de prostituţie, Costel Ţurcan, zis „Scooby”, a fost condamnat la nouă ani de închisoare cu executare pentru proxenetism şi la şase ani pentru act sexual cu un minor. Acesta va executa pedeapsa cea mai grea.

AVOCAT PENAL – Dosarul medicului Serban Bradisteanu, amanat

AVOCAT-PENAL – Dosarul medicului Şerban Brădişteanu, amânat

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au amânat judecarea dosarului medicului Şerban Brădişteanu pentru data de 20 mai. Medicul cardiolog Şerban Brădişteanu a solicitat miercuri judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie restituirea dosarului, în care este acuzat de favorizarea infractorului, la Parchet, în vederea refacerii urmăririi penale.

Avocatul medicului a aratat că ancheta nu trebuia desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie, ci de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, în raza căruia se află Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca.

 Medicul Şerban Brădişteanu, de la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, a fost trimis în judecată, joi, pentru favorizarea lui Adrian Năstase.

Prezentăm comunicatul de presă al DNA pe acest subiect:
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a inculpatului BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU, medic șef secție la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca București, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de favorizare a infractorului, infracţiune în legătură directă cu infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie şi prevăzută în Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
La data de 20 iunie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători a pronunţat prin decizie definitivă condamnarea inculpatului Adrian Năstase la pedeapsa de 2 ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite şi, în aceeaşi zi, Tribunalul Bucureşti a emis mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea conţinând menţiunea expresă de încarcerare în penitenciar a persoanei condamnate Adrian Năstase.
În condiţiile în care Adrian Năstase şi-a provocat leziuni prin împuşcare, acesta a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca București şi, cu această ocazie, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru, prin atitudinea sa, a încercat zădărnicirea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei privindu-l pe Năstase Adrian.
Concret, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru şi-a folosit prerogativele sale de medic specialist chirurgie cardio vasculară şi şi-a asumat internarea lui Adrian Năstase în cadrul secţiei pe care o conducea deşi diagnosticul medical nu impunea internarea în cadrul acestei secţii iar primele intervenţii medicale au fost realizate de către un alt medic dintr-o altă secţie.
În continuare, deşi nu a făcut nicio menţiune cu privire la necesitatea unei intervenţii chirurgicale cardio – vasculare în fişa medicală a persoanei condamnate, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru şi-a arogat fără drept calitatea de a emite opiniile oficiale ale spitalului, a preluat controlul asupra comunicării publice şi a transmis că persoana condamnată are şi alte afecţiuni medicale, care, în realitate, erau secundare celor urgente gestionate deja de un alt medic. De asemenea, inculpatul a evitat să comunice oficial reprezentanţilor Direcţiei Generale de Poliţie Municipiului Bucureşti dacă persoana condamnată poate fi încarcerată.
Toate acestea au avut drept consecinţă prelungirea internării în spital şi amânarea momentului transferului la o unitate de detenţie, situaţie care a impus reprezentanţilor Direcţiei Generale de Poliţie Municipiului Bucureşti să facă demersuri legale suplimentare pentru clarificarea îndeplinirii condiţiilor juridice de transfer. Ca urmare a acestor demersuri, la data de 26 iunie 2012, Tribunalul Bucureşti, ca instanţă de executare, a stabilit că situaţia persoanei condamnate Năstase Adrian de a se afla internat la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti nu împiedică cu nimic punerea în aplicare a mandatului de executare a pedepsei, lucru care s-a realizat în aceeaşi zi.

Falsificatori de carduri – avocat penal

Falsificatori-de-carduri – avocat-penal

Gruparea transfrontalieră de falsificatori de carduri care acţiona pe raza mai multor judeţe din România, precum şi pe teritoriul SUA şi al unor ţări din Europa ar fi fost monitorizată de către SRI din 2010. Conform anchetatorilor, membrii grupării ar fi obţinut ilegal două milioane de euro.

85 de percheziții domiciliare au fost efectuate joi, simultan dintre care 78 în România, iar celelalte în Anglia-Londra, Germania, SUA şi Republica Dominicană, pentru probarea activității infracționale a membrilor unor grupări infracționale organizate, specializate în infracțiuni informatice – skimming.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul B.C.C.O. Piteşti  şi IGPR – DCCI,  efectuează un număr de 85 de percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov, Vâlcea, Vrancea, Braşov, Constanţa, Olt, Sălaj, Cluj şi Suceava, Brăila, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Iaşi, Neamţ, Satu-Mare, acţiunea vizând destructurarea unor grupuri infracţional organizate transfrontaliere, specializate în săvârşirea infracţiunilor de acces fără drept la un sistem informatic, deţinere de echipamente în vederea falsificării şi falsificarea de instrumente de plată electronică, punerea în circulaţie de instrumente de plată falsificate şi efectuarea de operaţiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică.

Simultan cu acţiunea declanşată de procurorii D.I.I.C.O.T., la solicitarea acestora, sunt efectuate percheziţii domiciliare şi pe teritoriile Germaniei, Marii Britanii, S.U.A. şi Republicii Dominicane.

Grupările vizate de către acţiunea D.I.I.C.O.T. sunt constituite din peste 100 de persoane, iar liderii au fost identificaţi ca fiind Gheară Constantin, zis Tică, 53 de ani, Ursu Romeo, zis Boenică,  45 de ani, Ghiuri Lucian zis Piticu, 45 de ani, şi Şerban Relu, 57 de ani.

În fapt, se reţine că, sub coordonarea acestora, membrii grupărilor au confecţionat  aparatură de skimming, echipamentele fiind ulterior utilizate în vederea copierii datelor de identificare a mijloacelor de plată electronică utilizate la diferite terminale ATM sau POS –uri, aflate pe teritoriile următoarelor state: Germania, Spania, Elveţia, Portugalia, Franţa, Marea Britanie, Ecuador, Columbia, Austria.

Datele de identificare copiate erau folosite  pentru falsificarea unor mijloace de plată electronică, utilizate ulterior pentru retragerea unor sume substanţiale de bani, pe teritoriile  Republicii Dominicane, S.U.A., Japoniei, Iordaniei şi  Nepalului.

Valoarea prejudiciului cauzat prin activitatea infracţională depăşeşte suma de 2.000.000 Euro.

La sediul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală vor fi conduse 70 de persoane în vederea audierii, urmând ca după finalizarea audierilor să fie dispuse măsurile legale faţă de învinuiţi.

Procurorii D.I.I.C.O.T. au cooperat în instrumentarea cauzei cu Eurojust şi Europol precum şi cu autorităţile judiciare din Germania, Spania, Marea Britanie, Elveţia şi Portugalia.

Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul lucrătorilor din cadrul  Jandarmeriei Române.

Suportul tehnic şi informativ a fost asigurat de către SRI, DOS şi DGIPI.

Facem precizarea că faptele învinuiţilor urmează a fi analizate prin raportare la dispoziţiile art. 66 Cod procedură penală, referitoare la prezumţia de nevinovăţie.

Avocat penal -Instanta a motivat respingerea cererii de eliberare conditionata formulata de către Sorin Ovidiu Vintu

Instanţa scrie că „timpul executat din pedeapsă nu este suficient pentru îndreptarea” lui Vîntu.”Instanţa constată că de la momentul respingerii primei cereri şi până în prezent nu au intervenit schimbări semnificative în ceea ce priveşte situaţia petentului iar acesta nu a depus eforturi în vederea reintegrării sociale. Se observă de asemenea că în această perioadă petentul nu s-a evidenţiat cu nimic, nu

Avocat-penal

a dat dovezi de îndreptare, nu a fost recompensat şi nu a participat la programe educative. (…) Petentul nu a fost selecţionat să desfăşoare activităţi productive din motive medicale, fiind declarat inapt pentru muncă. În perioada august-noiembrie 2012, a redactat o lucrare ştiinţifică pentru care a primit 131 de credite şi pentru care i s-au considerat 32 de zile ca executate, în condiţiile art.76 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Petentul a participat la activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială organizate la nivelul secţiei de deţinere (dezbateri, activităţi de educaţie pe platforma de eLearning, program de adaptare pentru viaţa instituţionalizată, şah). Acesta a fost recompensat o singură dată, la data de 22.11.2012, cu suplimentarea dreptului la vizită pentru implicarea în dezbateri cu caracter informativ şi instructiv pentru ceilalţi deţinuţi”, se arată în motivare.

Instanţa precizează că trecerea timpului în penitenciar nu poate conduce în mod automat la liberare condiţionată „Acesta (Vîntu – n.r.) nu a dovedit prin atitudinea avută că scopul educativ şi preventiv al pedepsei a fost atins în ceea ce îl priveşte. Nu în ultimul rând, nu trebuie omis faptul că petentul este cercetat şi în alte cauze penale şi este condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru infracţiunea de favorizarea infractorului într-un alt dosar (cauză aflată în căile de atac prevăzute de lege), pedeapsa pe care o execută în prezent fiind contopită cu această pedeapsă privativă de libertate”, se mai arată în motivare.

Avocat-Consultanta

Tarife RCA Site avocat Recuperari Creante Prevederi impozit Onorariu Avocat Noul cod civil norme-de-aplicare-cod-fiscal lawyer romania lawyer intrebari avocat intreaba un avocat infractiuni-contra-patrimoniului infraciunea de inselaciune forum avocat firme-de-recuperare-creante firma de avocatura contracte colective consultatii juridice consultatie avocat consultanta avocat online comisia europeana certificatul de cazier judiciar caut avocat calculator timbru de mediu cariera profesionala cabinet avocat Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business avocat partaj avocat online avocat muncii avocat marci avocat malpraxis avocat inregistrare marci avocat impozit strainatate avocati de top avocati avocat-fondul-proprietatea avocat firme avocat fiscal avocat financiar avocat dreptul muncii avocat dreptul familiei avocat drept penal avocat drept comercial avocat drept civil avocat divort avocat diaspora avocat creante avocat contencios administrativ avocat consultanta avocat civil avocat cetatenie avocat cedo avocat bucuresti avocat banca avocat asigurari avocat anrp avocat achizitii publice avocat articole avocat

Model de plangere penala-avocat penal

PLANGERE PENALA

Domnule Prim Procuror,

Subsemnatul …………………………, domiciliat in ……….., str. ………., nr. …, bl. …, ap. …, judetul …………, formulez prezenta plangere penala impotriva faptuitorului ……………………., domiciliat in …………, str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul ……….., pentru savarsirea infractiunii de ……………., prevazuta si pedepsita de art. … C. penal.

Motivele plangerii:

In fapt, la data de …………., ora …, locul ………….., faptuitorul ………………………, a savarsit …………………… .

Prejudiciul pe care faptuitorul mi l-a creat prin savarsirea infractiunii este de …………. si se compune din ………………………….. .

In drept, fapta constituie infractiunea de …………………, prevazuta si pedepsita de art. … C. penal.

In dovedirea plangerii, inteleg sa ma folosesc de urmatoarele probe: proba cu acte si urmatorii martori:

– ………………….., domiciliat in ………….., str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul …………;

– ………………….., domiciliat in ………….., str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul ………….

Data …………….

Semnatura reclamantului

………………..

DOMNULUI PRIM PROCUROR AL PARCHETULUI DE PE LANGA JUDECATORIA ………………

Avocat penal-Liviu Jitea a fost retinut pentru evaziune fiscala

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au efectuat vineri 59 de percheziţii domiciliare pe raza judeţelor Vrancea, Galați şi Brăila, în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea unui grup infracţional organizat, constituit din 15 persoane, specializat în săvârşirea de infracţiuni în materia  comerţului ilegal cu produse accizabile – alcool.

Avocat-penal-Liviu-Jîtea

Potrivit DIICOT, sub coordonarea liderului gruparii, Jîtea Mircea Liviu, învinuiţii au obţinut beneficii financiare substanţiale din producerea unor mari cantităţi de alcool şi comercializarea acestora cu eludarea dispoziţiilor legale privind producerea, deţinerea şi marcajul produselor accizabile.

”Astfel, în cadrul activităţii unei societăţi comerciale de profil din municipiul Focşani,  membrii grupării au procedat la amplasarea, înaintea contoarelor liniei tehnologice de producţie de alcool dublu rafinat, a unor instalaţii neautorizate  şi au extras în această modalitate  peste 800.000 de litri de alcool, fără evidenţierea în contabilitatea societăţii a operaţiunilor comerciale aferente cantităţilor de alcool necontorizate.Prejudiciul total cauzat bugetului de stat prin activitatea infracţională este de estimat la suma de 8 milioane Euro, reprezentând accize, taxe şi impozite.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Galaţi efectuează cercetări în cauză sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, de art. 296 1 al.1 lit. l din Legea 571/2003, de art. 296 1 al.1 lit. m din Legea 571/2003 şi de art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din Legea nr. 241/2005”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT.

Avocat Coltuc pentru business 24-Incepe razboiul creantelor

Bancile de pe piata locala incep ofensiva pentru recuperarea creantelor de la datornici, dupa pierderi record de 2,1 miliarde de lei anul trecut si o rata de neperformanta de 18%. Miza este reducerea pana la jumatate a perioadei care precede procedura de executare.

Iar momentul este propice, dupa ce ultimele modificari ale Codului de procedura civila aduc o fluidizare a procesului de valorizare a bunurilor executate silit.

BCR isi face „armata de recuperatori”

Primul semnal vine din partea BCR, care a zguduit finantele Erste Group cu pierderi record de 1,2 miliarde de lei in 2012. Rezultatele sunt puse pe seama unei majorari cu 68% a costului cu provizioane, in contextul in care banca mai atinge un record nedorit pe piata romaneasca: o rata de neperformanta de peste 26%.

BCR a inregistrat o pierdere record in 2012

„Anul acesta vom vedea la BCR o scadere puternica a costului cu provizioanele pentru pierderi din credite. De asemenea, se vad deja unele efecte ale programului de crestere a eficientei bancii, iar cea mai mare parte a costurilor de restructurare au fost prinse pe 2012. Sper ca vom avea un profit in Romania anul acesta”, a declarat Andreas Treichl, CEO al Erste Group.

Cu alte cuvinte, liderul pietei bancare din Romania trebuie sa-si amelioreze urgent portofoliul de credite. In acest context, Erste Group intentioneaza sa creeze la BCR o divizie de recuperare a creantelor de dimensiuni nemaintalnite pe piata bancara din Romania, cu o schema de personal de 500 de oameni.

Aceasta superdivizie va functiona ca o companie de sine statatoare in cadrul bancii, cu scopul de a deveni un centru de profit, potrivit vicepresedintelui Erste Group, Manfred Wimmer.

„Refacem toata zona de gestiune a creditelor neperformante si de restructurare. Am alocat personal suplimentar si vrem sa construim o baza operationala care sa devina centru de profit”, a declarat bancherul.

Marele castig: timpul

Insa de ce s-ar aventura o banca in asa masura pe piata de recuperare a creantelor? In prezent, pachetele de creante sunt preluate de la banci la un pret mediu de 12% din valoarea lor, in conditiile in care, in 2008, acestea se cumparau si la preturi de 30%, potrivit reprezentantului Coface Romania, Constantin Coman.

Insa nu preturile reprezinta motivul principal, sustine avocatul Marius Coltuc, in contextul in care nici in momentul de fata BCR nu lasa din mana portofoliul de creante, ele fiind vandute catre firme de recuperari controlate tot de catre institutie.

Marele castig este reducerea la jumatate a perioadei necesare pentru inceperea procedurilor de executare (adica de la cel putin 6 luni in prezent, la 2-3 luni din momentul in care debitorul nu mai plateste ratele).

„Sunt niste formalitati interne, pentru ca ei oricum nu cesioneaza niciodata catre noi (n.r. recuperatorii din piata). Ei acum asteapta 3-4 luni pentru a cesiona. Au niste operatori call center care insa nu dau rezultate, pentru ca nu sunt specialisti. Vor sa execute cat mai repede, sa nu mai piarda vremea”, a declarat pentru Business24 avocatul Marius Coltuc.

Practic, BCR nu trebuie decat sa uneasca sub propria palarie cele trei firme de recuperare cu care lucreaza – Top Factoring, Profit Credit si S.E. Capital, pentru a elimina din pasii birocratici.

http://www.business24.ro/banci/licitatii-banci/bancile-aduna-armate-pentru-a-executa-datornicii-mai-repede-1526026

Avocat Coltuc procese banci -Articol Curierul National

Toader: Instituţiile financiare se confruntă cu costuri tot mai mari legate de litigiile iniţiate de clienţi
Olteanu, BNR: Căile de atac ar trebui judecate la instanţa supremă, nu la Curţile de Apel, ca să se creeze o practică unitară
Coltuc: De fapt, băncile nu vor asta, ci vor să meargă cât mai repede cu executarea silită

Discuţiile purtate ieri de reprezentanţi ai băncii centrale pe tema litigiilor colective iniţiate de clienţi împotriva băncilor, prin care aceştia reclamă existenţa unor clauze abuzive în contractele de împrumut, par să aibă cu totul o altă ţintă, respectiv grăbirea executării silite, nicidecum înlăturarea clauzelor abuzive din contracte, a declarat ieri, pentru Curierul Naţional, avocatul Marius Coltuc
„Discuţiile purtate astăzi (ieri – n. red.) la BNR, fără reprezentanţi ai clienţilor care sunt parte în procesele colective, au vizat o aşa-zisă derogare de la lege, care prevede că instanţa unde se exercită calea de atac este Curtea de Apel. Ei vor să fie Înalta Curte, pentru că aceasta ar putea asigura o practică unitară. Nu este nevoie de nicio derogare, pentru că, potrivit noului Cod de Procedură Civilă, care a intrat deja în vigoare, avocaţii pot invoca practica unitară pentru procesele colective”, a afirmat av. Coltuc.
Viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, a propus ieri ca procesele colective împotriva băncilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare să aibă cale de atac la Înalta Curte de Casaţie, ca o excepţie de la lege, pentru că deciziile în astfel de speţe privesc o masă largă de populaţie, iar instanţa supremă poate asigura o practică unitară.
Anterior, Şerban Toader, Senior Partner şi Head of Advisory la KPMG România, afirmase că băncile se confruntă cu costuri tot mai mari legate de litigiile iniţiate de clienţii nemulţumiţi şi că instituţiile financiare ar trebui să le recâştige acestora încrederea, dar nu cu scopul creşterii profitabilităţii băncilor.
Contactat telefonic, avocatul Marius Coltuc a explicat ieri pentru Curierul Naţional că „practica unitară poate avea impact mare asupra băncilor, dar şi influenţe asupra proceselor individuale iniţiate de clienţi”. „Toată discuţia a fost legată în fapt de problemele BCR, care vrea să-şi facă un Departament de recuperare a creanţelor, unde să lucreze aproximativ 500 de angajaţi. Dacă vor să nu mai aibă probleme, ar putea să modifice contractele aflate în vigoare. De ce nu le modifică astfel încât să nu mai conţină clauzele abuzive? De fapt, băncile nu vor asta, ci vor să meargă cât mai repede cu executarea silită. Cer ca Înalta Curte să judece căile de atac în speranţa că, fiind instanţă naţională, va ţine cu ţara, adică cu ei”, a declarat pentru Curierul Naţional avocatul Marius Coltuc, de la Casa de Avocatură Coltuc şi Asociaţii.

VEZI ARTICOL AICI

 

Clonat numarul masinii si eu primesc amenzi-avocat penal

Cazul meu este urmatorul, am achizitonat o masina in leasing pe firma pe 4 ani, iar la nici un an (de la inceperea leasingului)am primit o amenda pentru rovinieta in afara Bucurestiului. Mi-am dat seama ca este o gresala pentru ca nu iesisem deloc cu masina din Bucuresti in acesta perioada, deoarece era perioada iernii si nu posedam anvelope de iarna. Am depus actele la Tribunalul Prahova pentru anularea

procesului si a mi arata poza masinii cu numarul de inmatirculare. Dupa forte multe prezentari la Judecatorie, apare si poza de la CNADR si surpriza era… o alta marca de masina cu acelasi numar de inmatriculare. Am depus toate actele necesare pentru anularea procesului, inclusiv sesizarea la Politia Rutiera ca exista un numar de inmatriculare la 2 masini diferite (numar clonat), am dat numarul masinii in urmarire. Iar Judacatoarea mi-a respins anularea procesului, pe motiv ca nu sunt dovezi suficiente. Am facut recurs, la Judacatorie am fost informata ca imi trebuie un avocat. Nu stiu ca sa mai fac, am adus dovezi suficiente, vreau un raspuns din partea cuiva, din 2010 stau plimbata intre Bucuresti si Tribunalul Prahova. Multumesc anticipat!

CUM PRIMESC PEDEAPSA CU SUSPENDARE IN CAZUL FURTULUI-AVOCAT PENAL

   In cazul in care o persoana  este condamnata intr-un dosar penal avand ca obiect furtul sau furtul calificat, prevazut de art. 208 C.Penal , respectiv art. 209 C.Penal, se poate obtine o condamnare cu suspendare a executarii pedepsei . Aceasta suspendare a executarii pedepsei este dispusa de catre instanta de judecata, pe o anumita durata, in masura in care sunt indeplinite conditiile prevazute de lege: pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii ( cu unele exceptii) si  se apreciaza de catre instanta ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.

            Instanta va dispune masura condamnarii inculpatului cu suspendare si va stabili un termen de incercare care se va compune din cuantumul pedepsei inchisorii aplicate, la care se adauga un interval de 2 ani ( 1an in cazul pedepsei cu amenda).

Termenul  curge de la data cand hotararea de suspendare a ramas definitiva. Revocarea masurii suspendarii conditionate poate fi luata, tot de instanta de judecata, daca cel condamnat a savarsit din nou o infractiune, in termenul de incercare, sau acesta nu si-a indeplinit, in acelasi termen, obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare.

Masura suspendarii conditionate poate fi anulata. Daca in termenul de incercare, cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii, acesta este reabilitat de drept.

Respingerea cererii de arestare preventive – Avocat penal

In baza art. 136 alin.1 lit.b rap. la art. 145 C.pr.pen., dispune fata de inculpatul M. P. G, fiul lui P. si D., nascut la 01.05.1990 in G., jud. G., domiciliat in G., str. Ion I.C. B. nr. 54, jud. G.posesor al C.I. seria GG nr. 1297., C.N.P. 19.32, masura preventiva a obligarii de a nu parasi municipiul G, judetul G., pe o perioada de 30 de zile, incepand de la 25.01.2013 si pana la data de 23.02.2013 inclusiv.

Respingerea cererii de arestare preventive

In baza art. 145 alin. 11 C.pr.pen. obliga inculpatul ca pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea sa respecte urmatoarele obligatii:

    sa se prezinte la organele judiciare ori de cate ori este chemat;

    sa se prezinte la organele de politie care efectueaza cercetari in cauza conform programului de supraveghere intocmit de acestea;

    sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei;

    sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o arma.

In baza art. 145 alin. 3 C.pr.pen. atrage atentia inculpatului ca, in cazul in care incalca cu rea-credinta obligatiile stabilite la alineatele precedente, se va lua fata de acesta masura arestarii preventive.

 Respingerea cererii de arestare preventive

Dispune comunicarea a cate unei copii de pe prezenta incheiere catre persoanele si institutiile prevazute la art. 145 alin. 21 C.pr.pen.

In baza art 192 alin 3 c.p.p., cheltuielile judiciare avansate de catre stat raman in sarcina acestuia.

In baza art 192 alin 3 c.p.p., cheltuielile judiciare avansate de catre stat raman in sarcina acestuia, onorariul aparatorului din oficiu in cuantum de 100 lei va fi avansat din fondurile Ministerului de Justitie catre Baroul Prahova.

Cu drept de recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare.

Cercetata in Camera de Consiliu si pronuntata in sedinta publica azi, 25.01.2013, ora 19,15.;.

Pentru a ajunge la aceasta solutie, instanta a retinut urmatoarele:Prin cererea adresata Judecatoriei Ploiesti si inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 1695/281/2013, Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti a solicitat ca in temeiul art 1491 c.p.p. sa se dispuna luarea masurii arestarii preventive si emiterea mandatului de arestare preventiva pe o perioada de 30 de zile, cu incepere de la 25.01.2013 si pana la data de 23.02.2013 inclusiv, fata de inculpatul M. P. G., fiul lui Pa. si D.nascut la 01.. in G., jud. G., domiciliat in G., str. Ion I.C. B. nr. 54, jud. G., posesor al C.I. seria GG nr. 12.0, C.N.P. 19032.

In motivarea propunerii s-a aratat ca in sarcina inculpatului s-a retinut savarsirea infractiunii de calificat prev. de art. 208 alin.1- 209 alin.1 lit a ,g si i C. pen, constand in aceea ca, la data de 24.01.2013, in jurul orelor 21.00 impreuna cu alte persoane ramase neidentificate, dupa o intelegere prealabila, au patruns in incinta societatii S.C. Grup T. F. S.A. de unde, prin fortarea lacatului usii de acces, a sustras dintr-o magazie 92.7 m cablu de forta pentru locomotive de 240 mm2 din cupru, prejudiciul estimat fiind de 4.800.000 lei, care insa nu corespunde cu valoarea bunurilor sustrase.

In vederea solutionarii propunerii s-a dispus atasarea dosarului de urmarire penala nr.1217/P/2013 al Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele :

Prin rezolutia din data de 25.01.2013, emisa de catre organele de politie din cadrul Politiei Transporturi Prahova, confirmata la aceeasi data, prin rezolutia procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti, s-a dispus inceperea urmaririi penale fata M. P. G., sub aspectul infractiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1- 209 alin.1 lit a, g si i C. pen., constand in aceea ca la data de 24.01.2013, in jurul orelor 21.00 impreuna cu alte persoane ramase neidentificate, dupa o intelegere prealabila, au patruns in incinta societatii S.C. Grup T. F. S.A. de unde, prin fortarea lacatului usii de acces, a sustras dintr-o magazie 92.7 m cablu de forta pentru locomotive de 240 mm2 din cupru, prejudiciul estimat fiind de 4.800.000 lei, care insa nu corespunde cu valoarea bunurilor sustrase.

Prin ordonanta de retinere din data de 25.01.2013, emisa de organele de cercetare penala din cadrul Politiei Transporturi Prahova , s-a dispus retinerea invinuitului M. P. G., pe o durata de 24 ore, incepand cu data de 25.01.2013, orele 13.30. Din durata masurii retinerii s-a dedus perioada de la data de 25.01.2013, ora 05.00, pana in data de 25.01.2013, ora 13.30, cat invinuitul s-a aflat la sediul organelor de cercetare penala ca urmare a masurii administrative prevazute de art. 31 alin. 1 lit. b din Lg. 218/2002.

Prin ordonanta din data de 25. 01.2013, emisa de catre procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de invinuitul M. P. G., sub aspectul savarsirii infractiunii de infractiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1- 209 alin.1 lit a ,g si i C. pen .

Examinand prin prisma materialului probator administrat pana in prezent, instanta considera ca in cauza nu se impune luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatul M. P. G. o astfel de masura fiind superioara cerintelor impuse de lege pentru buna desfasurare a procesului penal, asa incat urmeaza a se aprecia prin raportare la complexitatea cauzei daca se impune sau nu luarea unei alte masuri preventive restrictive insa de drepturi.

Situatia de fapt expusa, este retinuta de catre instanta pe baza probelor efectuate pana in prezent, respectiv: procesul verbal de constatare a infractiunii, proces verbal de cercetare la fata locului si plansa foto, declaratii invinuit, declaratii martori , adresa prejudiciu.

Fiindu-i aduse la cunostiinta disp. art 70 C.proc.pen, inculpatul a invederat instantei ca mentine declaratia data in fata organelor de urmarire penala in calitate de inculpat, intelegand sa se prevaleze de dreptul la tacere in fata instantei de judecata, pozitia sa fiind consemnata in scris si atasata la dosarul cauzei.

In cauza instanta apreciaza ca este indeplinita decat cerinta prevazute de teza I a textului de lege mentionat, fiind evident ca din nici un alt mijloc de proba, afara de cele despre care am facut vorbire, nu reiese in mod clar si obiectiv ca inculpatul prezinta un pericol social concret pentru ordinea publica, obligatia in acest sens revenind organului judiciar titular al sesizarii instantei cu o astfel de propunere.

Nu se poate sustine insa ca ar fi intrunita si cea de-a doua conditie cumulativ prevazuta de art.148 alin.1 lit.h C.p.p. de vreme ce, in speta, nu exista probe certe ca prin lasarea in libertate a inculpatului s-ar crea un pericol concret pentru ordinea publica.

Astfel, inculpatul a avut o atitudine cooperanta fata de organele de urmarire penala, recunoscand regretand comiterea infractiunilor cu prilejul audierii sale in calitate de inculpat instanta constatand si aspectul ca, potrivit fisei de cazier judiciar, inculpatul M.P.G. nu este cunoscut cu antecedente penale.

Este de asemenea de remarcat ca in cauza nu s-a stabilit cuantumul exact al prejudiciului cauzat prin savarsirea faptei, fiind evident ca suma de 4800000 lei este exagerata raportat la materialitatea bunurilor sustrase, acestea fiind, de altfel recuperate de societatea SC G. T. F.R SA B..

Potrivit art.5 par.3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, asfel cum a fost interpretata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Letellier c. Frantei din 26 iunie 1991, pentru retinerea acestui temei de arestare trebuie probat ca prin lasarea inculpatului in libertate s-ar tulbura in mod real ordinea publica, Curtea admitand ca, in masura in care si dreptul national o recunoaste, prin gravitatea deosebita si prin reactia particulara a opiniei publice, anumite infractiuni pot suscita o “tulburare a societatii” de natura sa justifice o detentie preventiva, insa doar pe un termen limitat.

In practica instantei europene s-a mai retinut ca detentia unei persoane este o masura atat de grava , incat este justificata in ultima instanta, atunci cand alte masuri mai putin severe au fost analizate si s-a considerat ca sunt insuficiente pentru a proteja interesul public sau cel individual ( Vrencev vs Serbia, Enhorn vs Suedia, Rusu vs Austria).

De asemenea, din economia dispozitiilor legale care reglementeaza masura arestarii, cea mai aspra dintre masurile de preventie privative de libertate, rezulta ca aceasta trebuie sa aiba un caracter de exceptie, reprezentand un act de extrema gravitate pentru orice cetatean, si trebuie sa fie necesara in circumstantele specifice cauzei.

In demersurile sale de verificare a temeiurilor de arestare preventiva, CEDO a considerat ca detentia preventiva pe parcursul derularii unui proces penal se justifica numai in masura in care ,,in concreto,, la dosarul cauzei s-a facut dovada cel putin a unuia dintre pericolele enumerate, respectiv acela de savarsire a altor infractiuni, de distrugere a probelor, de presiunie asupra partilor conceptate in cauza, sau pericolul de sustragere.

In acest sens instanta constata ca inculpatul nu se subscrie nici uneia dintre aceste conditii, pozitia sa procesuala si administrarea deja a unui minim de probatoriu care prefigureaza obiectiv comiterea unei infractiuni inlaturand in mod clar aprecierea vis a vis de faptul ca acesta prezinta un pericol social concret pentru ordinea publica.

Este adevarat ca fapta prin natura sa prezinta un pericol social ridicat, insa aprecierile asupra acestor aspecte urmeaza a fi avute in vedere intr-o anumita eventualitate de catre instanta investita cu fondul cauzei, gradul de pericol social fiind analizat in complexul proces de individualizare al pedepsei si atunci admite opinia majoritara in materie referitor la faptul ca intre notiunea de pericol social concret pentru ordinea publica si gradul de pericol social al infractiunii nu exista similitudini.

In acest sens se considera ca exista pericol social concret pentru ordinea publica atunci cand este posibil sa se produca o incalcare a regulilor de convietuire sociala vizand valorile ocrotite de prevederile art 1 C.p, ca urmare a activitatii anterioare sau posterioare a faptuitorului sau a reactiei declansate de fapta savarsita de catre acesta, in acest sens legiuitorul dorin sa analizeze cu precadrere circumstantele personale ale inculpatului, atitudinea adoptata de catre acesta in societate si nu in ultimul rand reactia declansata de fapta sa.

Infractiunile indreptate contra patrimoniului afecteaza echilibrul social si produc o stare de indignare, insa revenind la lipsa probelor administrate de catre organele judiciare in dovedirea existentei pericolului social concret pe care inculpatul l-ar reprezenta pentru ordinea publica, in masura in care ar fi cercetat in stare de libertate, tindem in a aprecia ca notiunea generica a starii de pericol trebuie analizata de la caz la caz si functie de alte conditii.

Vazand insa criteriile introduse de catre legiuitor in art 136 al.8 C.p.p si constatand ca in cauza sunt necesare in continuare efectuarea de cercetari, instanta va considera ca alegerea unei masuri preventive restrictive de drepturi este apta in a asigura exigentele desfasurarii in conditii normale a cercetarilor in cauza.

Fata de considerentele expuse instanta in temeiul disp. art. 146 alin.111 urmeaza a respinge ca neintemeiata propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti, privind arestarea preventiva a inculpatului M. P. G., fiul lui P. si D., nascut la 01.05..0 in G., jud. G., domiciliat in G., str. Ion I.C. B. nr. 54, jud. G., posesor al C.I. seria GG nr. 129700, C.N.P. 190.32, si va lua fata de acesta masura preventiva a obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu.

In baza art. 146 alin.111 rap. la art. 145 C.pr.pen., va dispune fata de inculpatul M. P. G., fiul lui P. si D., nascut la 01.05..0 in G., jud. G., domiciliat in G., str. Ion I.C. B. nr. 54, jud. G., posesor al C.I. seria GG nr. 129700, C.N.P. 190.32, masura preventiva a obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu, respectiv orasul G., pe o perioada de 30 de zile, incepand de la 25.01.2013 si pana la data de 23.02.2013 inclusiv.

In baza art. 145 alin. 11 C.pr.pen. obliga inculpatul ca pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea sa respecte urmatoarele obligatii:

    sa se prezinte la organele judiciare ori de cate ori este chemat;

    sa se prezinte la organele de politie care efectueaza cercetari in cauza conform programului de supraveghere intocmit de acestea;

    sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei,

    sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o arma

 Respingerea cererii de arestare preventive

In baza art. 145 alin. 3 C.pr.pen. atrage atentia inculpatului ca, in cazul in care incalca cu rea-credinta obligatiile stabilite la alineatele precedente, se va lua fata de acesta masura arestarii preventive.

Dispune comunicarea a cate unei copii de pe prezenta incheiere catre persoanele si institutiile prevazute la art. 145 alin. 21 C.pr.pen.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Avocat penal – Marius Petcu condamnat cu executare

Decizia Curtii Supreme este definitiva, astfel ca Marius Petcu urmeaza sa fie incarcerat pentru a executa pedeapsa de sapte ani de inchisoare.

marius petcu

Instanta suprema a admis, cu majoritate, recursul procurorilor numai in ceea ce priveste incadrarea juridica, mentinand restul deciziei din 22 mai 2012 a Curtii de Apel Bucuresti, prin care Marius Petcu, fost lider al CNSLR-Fratia si al Federatiei Sanitas, a fost condamnat la sapte ani de inchisoare cu executare in dosarul in care este acuzat de coruptie.

Totodata, doi din cei trei magistrati din completul de judecata de la instanta suprema au respins ca nefondat recursul declarat de Marius Petcu.

Unul dintre magistratii din completul de judecata a avut o opinie separata in cauza, dispunand admiterea recursului procurorilor si pe cel al lui Petcu, casarea sentintei din 22 mai 2012 si trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bucuresti.

In 22 mai 2012, Curtea de Apel Bucuresti l-a condamnat pe Marius Petcu, fost lider al CNSLR-Fratia si al Federatiei Sanitas, la sapte ani de inchisoare cu executare in dosarul in care este acuzat de coruptie.

Marius Petcu

Instanta a mentinut, dupa rejudecare, pedeapsa de sapte ani de inchisoare cu executare dispusa de Tribunalul Bucuresti in 8 decembrie 2011, dar a dispus ca la acuzatia de luare de mita adusa lui Petcu sa fie retrasa forma continuata a infractiunii.

Decizia Curtii de Apel Bucuresti a fost contestata la instanta suprema, care marti a dat o sentinta definitiva in acest dosar.

Judecatorul Tribunalului Bucuresti arata, in motivarea deciziei din 8 decembrie 2011, ca Marius Petcu este lacom de bani, desi are o avere impresionanta, este lipsit de scupule si a avut o atitudine nesincera, aspecte ce necesita stabilirea unei pedepse exemplare.

Condamnare Marius Petcu

Tribunalul a dispus la acel moment ca timp de zece ani dupa executarea pedepsei Marius Petcu sa aiba interdictie de a alege si de a fi ales in autoritatile publice, sa ocupe o functie care implica exercitiul autoritatii de stat sau o functie sindicala, apreciind ca gravitatea faptei acestuia reclama ca fostul lider sindical sa fie indepartat din miscarea sindicala pe durata maxima prevazuta de lege.

Marius Petcu a stat in arest preventiv din 31 martie pana in 20 iunie 2011, cand a fost eliberat sub control judiciar. Liderul sindical a fost arestat dupa ce in 24 martie 2011 a fost prins luand mita 40.000 de euro de la Petre Scrieciu, suma ce ar fi reprezentat o parte din banii ceruti pentru ca firma omului de afaceri sa execute lucrarile la un centru pentru sindicate din Snagov.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Formular reclamatie transport aerian – Cab.avocat Coltuc

Drepturile pasagerilor în eventualitatea
refuzului la îmbarcare, a declasării, a anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor
în temeiul Regulamentului (CE) nr. 261/2004.
INSTRUCȚIUNI

1) Pasagerii care consideră că au motive întemeiate pentru a depune o plângere împotriva
unei companii aeriene1 privind refuzul la îmbarcare, declasarea, anularea sau întârzierea
prelungită a unui anumit zbor, trebuie mai întâi să adreseze această plângere companiei
aeriene care operează zborul respectiv. În acest scop se poate utiliza prezentul formular. Vă
rugăm să păstrați o copie a acestui formular.

Formular- reclamatie- transport -aerian
2) În cazul în care compania aeriană nu vă răspunde în termen de 6 săptămâni de la primirea
plângerii dumneavoastră sau în cazul în care nu sunteți satisfăcut de răspunsul respectiv,
prezentul formular (se poate utiliza o copie a formularului original trimis companiei aeriene)
trebuie trimis organismului național competent2 din statul membru3 în care a avut loc
incidentul.
3) În cazul în care incidentul a avut loc pe un aeroport de plecare din afara Uniunii Europene,
puteți contacta organismul național competent din statul membru de destinație.
4) Prezentul formular de plângere poate fi utilizat numai pentru cazurile de refuz la îmbarcare,
de declasare, de anulare sau de întârziere prelungită a zborului.
5) Și alte tipuri de plângeri, precum recuperarea bagajelor, modificări ale orarului de zbor cu
mai mult de 14 zile înainte de data călătoriei sau probleme legate de emiterea biletelor,
trebuie trimise mai întâi companiei aeriene în cauză. În cazul în care nu primiți un răspuns
sau dacă nu sunteți satisfăcut de răspunsul primit, puteți contacta, pentru indicații
suplimentare, centrele europene ale consumatorilor4 din orice stat membru.
6) Vă rugăm să completați acest formular cu majuscule.
Plângere depusă de:
Prenume: Nume:
Adresa:
Codul poștal, localitatea: Țara:
E-mail:
Număr de telefon:
1 „Regulamentul 261/2004 se aplică tuturor zborurilor cu plecare de pe orice aeroport din UE,
operate de orice companie aeriană, și zborurilor cu destinație către orice aeroport din UE,
operate de orice companie aeriană din UE”.
2 Lista organismelor naționale competente și informații suplimentare referitoare la drepturile
pasagerilor în UE sunt disponibile pe site-ul http://www.apr.europa.eu/
3 sau Islanda, Norvegia, Elveția.
4 http://ec.europa.eu/consumers/redress/ecc_network/webcenters_en.htm

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Avocat insolventa – Cab.avocat Coltuc

Printre societăţile de avocatură cu expertiză ridicată în insolvenţă se numără Stă­nes­cu Miloş Dumitru & Asociaţii (SMDA), Piperea & Asociaţii, Deleanu & Asociaţii, Casa de Insolvenţă Transilvania, Cionca Bidiga Godîncă, BDO Insolvency. În acest an s-au constituit TZA Insolvenţă SPRL şi Boştină şi Asociaţii Insolvency. Acestea îşi consiliază clienţii de la auditul iniţial, mana­gementul situaţiilor de criză, consultanţa în pre-insolvenţă, la servicii de elaborare de planuri şi strategii de redresare a societăţii, de la analiza dosarelor de recuperări de creanţe şi a situaţiilor de criză până la gestionarea procedurilor de reorganizare, lichidare judiciară şi lichidare voluntară.

avocat insolventa

Alături de societăţile de avocatură, mai au conexiuni cu piaţa insolvenţei firmele de audit, consultanţă fiscală şi financiară. „Ne-am propus, încă de anul trecut, crearea unei entităţi distincte, care să gestioneze proiectele curente şi viitoare în materie de reorganizări, lichidări şi insolvenţă. Având deja o practică bine dezvoltată şi o echipă sudată, scopul nostru a fost să creştem vizi­bilitatea practicienilor noştri pe această piaţă”, a precizat Managing Partner-ul Ţuca Zbârcea & Asociaţii, Gabriel Zbârcea. Coordonatorul TZA Insolvenţă SPRL, Robert Roşu, a declarat că, în ultimele luni, casa de avocatură s-a confruntat cu un număr aproape dublu de cereri de servicii de specialitate, atât în ceea ce priveşte deschiderea procedurilor de insolvenţă împotriva diverşilor debitori, dar şi pentru atacarea sentinţelor pronunţate de instanţele române.

Boştină şi Asociaţii Insolvency SPRL va oferi consultanţă privind profilaxia insolvenţei comerciale şi tratării situaţiilor de criză, în întocmirea proiectelor de accesare a finanţărilor disponibile, privind recuperarea de creanţe de la diverşi debitori, întocmirea planului de reorganizare, restructurare, lichidare parţială sau integrală şi consultanţă privind lichidarea voluntară. „Semnele de redresare ecomomică ne fac să credem că noua companie ar trebui să pună accentul în primul rând pe chestiuni de profilaxie a insolvenţei şi de tratare a situaţiilor de criză şi în al doilea rând pe chestiunile strict tehnice legate de practica insolvenţei şi a lichidărilor. Pornim şi de la experienţa acumulată într-o serie întreagă de procese de insolvenţă în care am fost implicaţi în calitate de avocaţi, de la oprirea procedurilor de insolvenţă în cazul Metro şi Timpuri Noi la respingerea pretenţiilor financiare ale Glencore UK faţă de RAFO şi până la lichidarea voluntară a celor 5 companii de pe platforma Nitramonia Făgăraş şi Fabrica de Pirite de la Turnu Măgurele”, spune Doru Cătălin Boştină, coordonatorul grupului de consultanţă.

Avocat insolventa

Creşteri semnificative ale dosarelor de insolvenţă, faliment şi lichidare

 Avocat Insolventa

Numărul firmelor intrate în insolvenţă a crescut cu 60,35% în perioada ianuarie-mai 2009, comparativ cu perioada similară a anu­lui trecut, potrivit datelor Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR). Astfel, la sfârşitul lunii mai, numărul firmelor intrate sub incidenţa Legii 85/2006 privind procedura insolvenţei era de 9.687, în creştere cu 3.646 (+60,35%) faţă de perioada ianuarie-mai 2008. Numărul dosarelor de faliment şi lichidare aflate pe rol la sfârşitul anului 2008 a crescut cu 35,86%, respectiv cu 21,66%, faţă de cel înregistrat în 2007, în timp ce numărul dosarelor de reorganizare a scăzut cu 17,52%. Astfel, din cele 30.289 de dosare de insolvenţă aflate pe rolul instanţelor de judecată la data de 31 decembrie 2008, 13.258 erau dosare de faliment (+35,86% faţă de 9.758 înregistrate la finele lui 2007), 13.865 erau dosare de lichidare (+21,66% faţă de 11.396 înregistrate la finele lui 2007) şi numai 405 erau dosare de reorganizare(-17,52% faţă de 491, câte erau înregistrate la finele lui 2007). Potrivit preşedintelui UNPIR, avocatul Arin Stănescu, în România este foarte greu să reorganizezi o societate, în primul rând din cauză că finanţarea pentru continuarea activităţii se acordă foarte greu, dar şi pentru că firmele aflate în reorganizare sunt margina­lizate atunci când vine vorba să participe la licitaţii privind achiziţiile publice.

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

Avocat Coltuc -Timbru de mediu

În ultima vreme avem un nou scandal în România şi anume timbrele de mediu 2013. Românii nu ştiu ce să mai facă. Dacă anul trecut în campania electorală Guvernul preciza că va elimina taxa de mediu, acum situaţia este un pic schimbată – taxa rămâne, se schimbă denumirea iar principiile rămân aceleaşi.

avocat coltuc

Marius Coltuc este avocat în cadrul Cab.avocat Coltuc.


La data de 9 ianuarie 2013 s-a amânat publicarea formei finale a legii privind timbrele de mediu 2013. Până atunci românii vor plăti exact ca anul trecut şi chiar mai mult pentru autoturismele înmatriculate înainte de 2007. Tendinţa în Europa – vezi Franţa, Belgia etc – este de a menţine taxa şi chiar de a o mări (de exemplu Franţa de trei ori de la 1 ianuarie 2013).

România are aproape 95% din sistemul francez de drept şi drept urmare nu poate avea o altă poziţie. Dispoziţii legale: Statul francez a decis modificarea baremului Bonus/Malus privind taxele pentru vehiculele noi, în funcţie de emisiile de carbon. Cea mai semnificativă creştere se va înregistra la vehiculele care emit peste 191 grame de CO2 pe kilometru. Astfel, pentru cele care se situează între 191-200 grame CO2 pe kilometru, taxa creşte de la 2300 euro la 5000 euro, iar pentru cele care emit peste 201 grame CO2 pe kilometru, taxe creşte de la 3600 la 6000 de euro. Bonusurile primite de cei care optează pentru maşini nepoluante se menţin la baremurile din 2012 (7000 de euro pentru maşinile full-electrice şi 4000 de euro pentru maşinile hibrid care emit sub 110 grame CO2 pe kilometru).

Avocat Coltuc

Conform noului barem, procentual vorbind cel mai afectat model va fi Lada Niva 1.7 i – motorul acesteia emite 224 grame de CO2/km şi din această cauză la preţul ei de 11.990 euro se va adăuga taxa de 6000 de euro, ajungând la 17.990 euro!

Şi modelul 4×4 de la Dacia va fi afectat: pentru Duster 1.6 L taxa de mediu va ajunge la 1500 euro.

Avocat Coltuc- Cab.avocat Coltuc

Conform unui studiu realizat de Eurotax Glass, taxa de 5000 de euro va afecta 410 de modele din gamele producătorilor auto prezenţi pe piaţa din Franţa. Procentual, taxa se situează între 4% din valoarea maşinii, în cazul unui BMW seria 7 – 750Li Exclusive individual, care costă 127.500 euro şi 18% pentru Mercedes Vito. Pentru mai mult de jumătate dintre versiunile afectate, penalizarea reprezintă mai mult de 10% din valoarea maşinii. Printre modelele puternic afectate se numără Nissan Qashqai 2.0i 140 CP, Ford Transit Kombi, Volkswagen Caravelle 2.0 TDI, Mercedes-Benz Vito 110 CDI BlueEfficiency, Honda CR-V (generatia precedenta), Mazda5, Skoda Superb Combi 1.8 TSI.

Conform Eurotax Glass însă, puţine modele franţuzeşti sunt afectate de această nouă versiune a legii Bonus/Malus. Astfel, modele precum Citroen Jumper Combi, Peugeot Boxer Combi, Peugeot Expert şi Renault Master Combi sunt afectate de această taxă, penalizarea reprezentând până la 15% din valoarea de achiziţie a acestor modele.

Se pune întrebarea este legal sau nu acest timbru de mediu?

Dacă luăm de bune declaraţiile guvernului şi anume că poluatorul plăteşte dacă are maşina veche şi capacitate cilindrică mare, am spune că nu vor schimba nimic faţă de legea 9/2012 în afara denumirii. Principiile rămân şi caracterul ilicit al acesteia rămâne. Am putea fi de acord cu varianta din Germania, unde nu există taxă de mediu, dar există impozit mai mare. Dacă timbrele de mediu care vor fi calculate în funcţie de cantitatea de noxe emisă de autoturism şi va fi plătită de absolut toată lumea care are maşină, anual, împreună cu impozitul pe vehicul ar fi rezonabil. Ideal ar fi să fie eliminate,dar România nu îşi va permite niciodată să scoată această taxă. Se mai poate ataca pentru evitare sau recuperarea timbrului de mediu? Răspunsul nu poate fi decât unul: da.Se mizează pe faptul că românii nu vor ataca aceste decizii în număr mare, ca în 2012, că durează şi că statul va învinge. Procedura de recuperare a aşa numitului timbru de mediu este următoarea. Temeiul rămâne acelaşi: Potrivit art. 90 alin. 1 din Tratatul Comunităţii Europene (T.C.E.), nici un stat nu poate aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele ce se aplică direct sau indirect produselor naţionale.

Aceste dispoziţii din T.C.E. au rolul de a asigura libera circulaţie a mărfurilor în spaţiul comunitar prin interzicerea oricăror taxe interne discriminatorii faţă de produsele similare din alte state comunitare.
În contextul aderării României la Uniunea Europeană acesteia îi revenea obligaţia confirmării dispoziţiilor art. 90 din T.C.E. Cu toate acestea taxa de prima înmatriculare prevăzuta prin art. 214 alin. 1-214 alin. 3 Cod Fiscal şi aplicabilă autoturismelor şi autovehiculelor comerciale second-hand la prima înmatriculare a acestora în România constituie o masură discriminatorie a Statului Român faţă de autoturismele second-hand din alte state comunitare în raport cu cele similare din România cărora nu le este impusă o astfel de taxă. în consecinţă taxa de primă înmatriculare impusă autoturismelor şi autovehiculelor second-hand constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 90 din T.C.E. Aşteptăm cu nerăbdare o formă a legii care se anunţă ilegală de acum.

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

Recuperari creante – Cab.avocat Coltuc

Recuperarea creantelor se poate dovedi a fi un proces dificil aproape pentru orice afacere, indiferent de domeniul de activitate; insa, pe langa nelinistile produse de sistemul juridic roman, precum si pe langa lipsa unei intelegeri adecvate a protectiei juridice acordate creditorilor in baza legilor in vigoare, a face afaceri si, mai mult, a avea creante in Romania devine mult prea intimidant pentru cele mai multe societati – in special in vremuri tulburi din punct de vedere economic. Din fericire, sistemul juridic romanesc ofera un cadru ce instituie proceduri urgente privind recuperarea creantelor de catre creditori, iar prezentul articol descrie tocmai instrumentele juridice aflate la dispozitia creditorilor pentru recuperarea creantelor lor.

recuperare creante

Proceduri diferite privind recuperarea creantelor
Potrivit legii romane, in cazul in care un debitor nu si-a platit datoria pana la data scadenta, creditorul sau poate initia o procedura in fata instantei pentru recuperarea creantei sale, in termenul de prescriptie de trei ani. In plus, desigur, creditorii pot utiliza si prevederile stabilite de Legea 85/2006 (“Legea Insolventei”), acolo unde acestea sunt aplicabile.

Incepand din octombrie 2007, cand a intrat in vigoare Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 119/2007 (“OUG 119”), ca parte a responsabilitatilor asumate de Romania in procesul de integrare in Uniunea Europeana, coexista doua proceduri urgente privind recuperarea creantelor – procedura somatiei de plata, stabilita prin Ordonanta Guvernului nr.5/2001, si procedura ordonantei de plata, stabilita prin OUG 119. In functie de cazul lor concret, creditorii pot opta pentru oricare dintre cele doua procedure urgente, dar pot, de asemenea, utiliza si procedura generala prevazuta de Codul de procedura civila, care necesita insa mai mult timp pentru o implementare integrala.

Recuperare creante

Somatia de plata si ordonanta de plata
In cazul in care creditorul detine informatii suficiente privind solvabilitatea debitorului sau, iar creanta sa este atestata prin inscrisuri, atunci cea mai buna optiune pentru creditor este sa utilizeze una dintre cele doua procedure urgente. Atat procedura somatiei, cat si cea a ordonantei de plata se refera la creante certe, lichide si exigibile. O creanta este certa, atunci cand existenta sa este dincolo de indoiala; este lichida, atunci cand cuantumul sau este determinat sau determinabil; si este exigibila, atunci cand a devenit scadenta.

Procedura somatiei este o procedura speciala si urgenta, ce poate fi utilizata numai pentru recuperarea creantelor reprezentand sume de bani, rezultand din contracte sau din alte inscrisuri, semnate de ambele parti. Ordonanta de plata detine o arie mai restransa de aplicare, in sensul ca ea reglementeaza recuperarea creantelor reprezentand sume de bani, ce decurg din contracte comerciale, definite drept acele contracte incheiate intre comercianti, ori intre comercianti si autoritati contractante.

In timp ce, in procedura somatiei de plata, facturile semnate de debitor reprezinta dovada de baza utilizata in fata instantei, procedura ordonantei de plata permite o mai mare flexibilitate in ceea ce priveste furnizarea dovezilor in instanta. Astfel, un creditor ce utilizeaza aceasta procedura poate depune cu success, pe langa facturi, si alte documente care sa ateste creanta sa fata de debitor, cum ar fi corespondenta cu acesta.

Acesta este un aspect important in aceasta procedura, ce transforma ordonanta de plata intr-o procedura mai avantajoasa pentru creditori, comparativ cu somatia de plata.
Un alt avantaj al ordonantei de plata este faptul ca, in cadrul acestei proceduri, debitorul isi poate recunoaste partial datoria, in timp ce procedura somatiei nu permite o asemenea recunoastere partiala. Astfel, judecatorul poarte emite o decizie in acest sens, iar creditorul isi va putea recupera o parte a creantei sale, in timp ce, pentru restul creantei pretinse, poate introduce o cerere in instanta in temeiul procedurii generale prevazute de Codul de procedura civila.

Procedura generala
Potrivit Codului de procedura civila, care instituie procedura generala privind recuperarea creantelor, inainte de initierea unei actiuni in instanta, creditorul trebuie sa incerce sa solutioneze problema in mod amiabil cu debitorul. In acest sens, creditorul trebuie sa comunice o notificare scrisa debitorului, prin care sa-l invite in scopul solutionarii amiable a problemei. Notificarea trebuie sa includa, drept anexe, toate documentele ce atesta creanta creditorului, si trebuie transmisa cu cel putin 15 zile inainte de data propusa pentru intalnire. Daca partile reusesc sa rezolve problema in mod amiabil, atunci debitorul va plati suma datorata si nicio actiune nu va mai fi introdusa in instanta.

Insa, in cazul in care partile nu ajung la o intelegere, sau daca partile ajung la o intelegere, pe care debitorul o incalca, atunci creditorul poate introduce o actiune in instanta, la care va anexa toate documentele ce atesta faptul ca partile au incercat sa solutioneze problema amiabil inainte de introducerea respectivei actiuni. In lipsa unor asemenea dovezi, actiunea va fi respinsa de instanta.

La fel ca si in cazul procedurilor somatiei si ordonantei de plata, instanta competenta in cadrul procedurii generale este judecatoria sau tribunalul, in functie de cuantumul creantei ce face obiectul litigiului.

Avantajele si dezavantajele principale intre procedura generala si procedurile urgente
Un avantaj al procedurilor urgente este faptul ca taxa de timbru ce trebuie platita de creditori are un cuantum de doar 39 lei, reprezentand echivalentul a aproximativ 10 euro, in timp ce, in cazul procedurii generale, creditorii trebuie sa plateasca o taxa de timbru avand un cuantum ce reprezinta un anumit procent din cuantumul creantei si, in consecinta, cu cat este mai mare cuantumul creantei, cu atat mai mare va fi si taxa de timbru pe care creditorul va trebui sa o plateasca.

Cel mai mare avantaj al procedurilor urgente este tocmai acest caracter urgent, ce permite judecatorului in cauza sa dea o solutie intr-un termen de aproximativ 2-3 luni – textul OUG 119 solicita instantei sa dea o solutie in 90 de zile. In plus, procedurile urgente nu solicita partilor sa incerce solutionarea amiabila a chestiunii, ceea ce scurteaza intregul proces.

Pe scurt, dezavantajele procedurii generale sunt reprezentate de cuantumul ridicat al taxei de timbru si de durata intregii proceduri (prima instanta, apel si recurs), ceea ce face ca un asemenea proces sa dureze uneori 2-3 ani inainte ca instanta sa dea o decizie definitiva si irevocabila. Pe de alta parte, procedura generala ar trebui utilizata, in locul somatiei ori ordonantei de plata, atunci cand creditorii au nevoie de mai mult decat inscrisuri pentru a-si dovedi creanta (de exemplu, depozitii ale martorilor ori ale expertilor). Totusi, atunci cand exista dovezi suficiente privind faptul ca respectiva creanta este certa, lichida si exigibila, creditorii pot recurge la una dintre cele doua proceduri urgente, in locul procedurii generale greoaie si indelungate, prevazute de codul de procedura civila.

Procedura insolventei
Statisticile arata ca in anul 2008 au fost introduse in instanta intre 12.000-14.000 de cereri de insolventa, iar prognoza pe anul 2009 estimeaza ca numarul acestor cereri se va dubla. Intr-adevar, creditorii recurg mult prea des la procedura insolventei, chiar si atunci cand nu detin informatii suficiente privind insolvabilitatea debitorilor lor, unicul lor scop fiind acela de a pune presiune pe debitori, astfel incat acestia sa-si achite datoriile. Din pacate, in cele din urma, aceasta strategie se intoarce deseori impotriva lor.
Creditorii indreptatiti sa solicite deschiderea procedurii insolventei

Legea Insolventei impune conditii permisive pentru creditorii ce intentioneaza sa introduca cereri de insolventa impotriva debitorilor lor. Acestea se refera la existenta unei creante certe, lichide si exigibile, mai veche de 30 de zile, si avand o valoare ce depaseste pragul de 10.000 de lei, in cazurile obisnuite, si pragul reprezentat de sase salarii medii pe economie, pentru salariati. Salariul mediu pe economie stabilit pentru 2008 a fost de aproximativ 350 euro.

Odata indeplinite aceste conditii ce privesc creantele, creditorul poate introduce cererea de insolventa in fata instantei. Legea Insolventei nu solicita creditorului sa demonstreze insolvabilitatea debitorului sau, ceea ce face ca initierea procedurii insolventei sa fie destul de simpla. Totusi, la solicitarea debitorului, judecatorul sindic il poate obliga pe creditor sa faca un depozit ce reprezinta maxim 10% din valoarea creantei. Un asemenea depozit va fi returnat creditorului, in cazul in care cererea sa de insolventa este admisa, sau poate fi utilizat pentru a acoperi pierderile suferite de debitor, in cazul in care cererea creditorului este respinsa.

Initierea procedurii
Atunci cand este introdusa o cerere de insolventa, debitorul poate solicita instantei aprobarea unui plan potrivit caruia debitorul sa se poata reorganiza, intr-un efort de a-si plati datoriile. Judecatorul poate confirma sau respinge acest plan. Daca judecatorul considera ca cererea creditorului sau a debitorului este temeinica, daca debitorul nu propune un plan de reorganizare, sau daca un asemenea plan de reorganizare este respins, atunci judecatorul va deschide procedura insolventei si va desemna un administrator judiciar, pentru debitorul persoana juridica.

Consecintele principale ale deschiderii procedurii insolventei sunt: suspendarea termenului de prescriptie pentru toate creantele creditorilor; faptul ca nicio penalitate ori dobanda nu se poate adauga creantelor dupa deschiderea procedurii insolventei; debitorul nu isi mai poate administra activitatea, aceasta fiind incredintata administratorului judiciar, desemnat de catre judecatorul sindic. Debitorul trebuie sa depuna toate informatiile si documentele ce atesta situatia societatii, precum bilant, lista a creditorilor, lista a activelor, a conturilor si bancilor utilizate de debitor, precum si orice alte asemenea informatii, catre administratorul judiciar.

Efectele deschiderii procedurii insolventei asupra altor litigii
Incepand cu data initierii acestei proceduri, toate actiunile judiciare ori extrajudiciare privind satisfacerea creantelor impotriva debitorului sau impotriva activelor sale sunt suspendate. Decizia privind deschiderea procedurii trebuie comunicata tuturor instantelor in jurisdictia carora se afla sediul debitorului, asa cum este acesta inregistrat la registrul comertului, precum si tuturor bancilor la care debitorul detine conturi deschise. Mai mult, dupa deschiderea procedurii, administratorul judiciar trebuie sa-i notifice pe toti creditorii care sunt inregistrati in documentele contabile ale debitorului si sa-i informeze pe acestia in legatura cu termenele pana la care ei trebuie sa-si inregistreze propriile creante impotriva debitorului in fata instantei.

Recuperari creante -Cab.avocat Coltuc

Efecte asupra actelor incheiate de debitor
Toate actele si corespondenta emise de debitor, de administratorul judiciar oride lichidator trebuie sa includa, in limbile romana, engleza si franceza, urmatoarea expresie: “in insolventa”, “in insolvency”, “en procédure collective”. Judecatorul sindic poate decide ca administrarea debitorului sa nu mai fie efectuata de catre debitorul insusi, ci de catre administratorul judiciar, care poate sa solicite judecatorului anularea actelor incheiate de debitor, daca acestea au fost incheiate in frauda drepturilor creditorilor intr-o perioada de 3 ani anterioara datei la care a fost initiata procedura insolventei.

Riscuri privind deschiderea procedurii insolventei, in scopul recuperarii de creante
Asa cum este mentionat mai sus, unii creditori utilizeaza aceasta procedura a insolventei, chiar daca nu detin informatii suficiente privint insolvabilitatea debitorilor lor, insa doar in scopul de a-i determina pe acestia sa-si plateasca datoriile. Totusi, dupa o analiza temeinica a situatiei economice a debitorului, se poate dovedi in cele din urma ca debitorul se afla totusi in insolventa si este deci incapabil sa-si achite toate datoriile, existand astfel riscul pentru creditori ca acestia sa nu-si mai poata recupera creantele de la debitorii lor.

Astfel, dezavantajul major al procedurii insolventei este faptul ca sumele de bani colectate din vanzarea activelor debitorului sunt deseori insuficiente spre a acoperi creantele tuturor creditorilor. Administratorul judiciar va efectua un inventar al tuturor activelor debitorului si poate, in baza deciziei creditorilor aprobata de judecator, sa vanda aceste bunuri, iar incasarile rezultate vor fi distribuite creditorilor si vor fi utilizate spre a acoperi costurile determinate de aceasta procedura.

Legea Insolventei stabileste ordinea in care sunt satisfacute creantele creditorilor. De exemplu, sumele obtinute prin vanzarea activelor ce fac obiectul unor garantii vor fi achitate catre creditorii in favoarea carora respectivele garantii au fost constituite si, numai dupa satisfacerea acelor creante, sumele ramase, daca acestea mai exista, vor fi distribuite catre ceilalti creditori. De asemenea, creantele apartinand institutiilor publice ori creantele salariale au prioritate fata de cele ale altor creditori. Un alt dezavantaj este durata mare a procedurii insolventei, care poate fi si de cativa ani.

Pentru mai multe detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro.   Vizitati  si https://www.coltuc.ro si https://www.coltuc.ro/blog

Recuperari creante -Romania

Avocat penal – Cererea de liberare conditionata sub control judiciar

Prin rechizitoriul nr. 1984/P/2012 din 10.12.2012, Parchetul de pe langa Judecatoria Turnu Magurele, a fost trimis in judecata, in stare de arest preventiv, inculpatul R. C., pentru savarsirea infractiunii de ultraj, fapta prev. si ped. de art. 239 alin.2 si 5 Cod penal, in dauna partii civile C. S. M.

Prin incheierea nr.18/16.11.2012 pronuntata in dosarul nr. 3183/329/2012, Judecatoria Turnu Magurele a dispus arestarea inculpatului R.C., pe o perioada de 29 de zile, de la 26.11.2012 la 24.12.2012, fiind emis mandatul de arestare preventiva nr. 22/U/26.11.2012. Recursul promovat de inculpat impotriva acestei incheieri a fost respins ca nefondat de catre Tribunalul Teleorman prin Incheierea nr.75/28.11.2012.

S-a apreciat ca sunt intrunite conditiile prevazute de art.143 si 148 lit. f Cod procedura penala, existand presupunerea rezonabila ca inculpatul a comis o fapta pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.

Verificand din oficiu , potrivit art.300 ind.1 C.pr.pen., la primirea dosarului, masura arestarii preventive a inculpatului , instanta, prin incheierea din 13 decembrie 2012, a constatat ca este legala si temeinica, retinand ca temeiurile care au determinat arestarea impun in continuare privarea de libertate a inculpatului.

Prin decizia penala nr.203 /R/17.12.2012 Tribunalul Teleorman a respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul R. C.. impotriva incheierii din 13 decembrie 2012.

La data de 17 decembrie 2012 inculpatul ,prin aparator ales, a formulat cerere pentru revocarea masurii arestarii preventive si inlocuirea cu una din masurile prev.de art.136 lit.b si c Cod proced.penala, cerere insusita si de catre inculpat.

Prin incheierea din 20 decembrie 2012 s-a respins ca nefondata cererea pentru revocarea masurii arestarii preventive si inlocuirea cu una din masurile prev.de art.136 lit.b si c Cod proced.penala.

La data de 20 decembrie 2012, dupa pronuntarea incheierii de respingere a cererii de revocare a masurii arestarii preventive , aparatorul ales , prin posta electronica, a formulat , in numele inculpatului, cerere pentru liberare provizorie sub control judiciar, cerere insusita astazi si de catre inculpat .

In motivarea cererii a sustinut ca inculpatul a recunoscut in totalitate invinuirea ce i se aduce si ca atare nu se mai pune problema zadarnicirii aflarii adevarului cu influentarea unor parti, martori sau experti sau ca poate altera sau distruge mijloace de proba, nu are antecedente penale, are un domiciliu stabil si un copil minor in varsta de doua luni.

A comis aceasta fapta fara intentie datorita faptului ca era in stare de ebrietate. El nu este consumator de alcool dar in acea zi se intalnise cu rudele si sarbatorise nasterea copilului sau. A gresit si regreta foarte mult, ii este foarte rusine de politistul pe care l-a lovit precum si de consatenii sai. Perioada in care a stat in detentie l-a facut sa inteleaga sa ai libertatea ingradita si sa nu fii alaturi de cei dragi mai ales in perioada sarbatorilor.

Instanta, verificand actele si lucrarile dosarului de fond, a constatat astazi ca sunt indeplinite din punct de vedere formal conditiile pentru ca inculpatul sa poata beneficia de liberarea provizorie sub control judiciar si a admis in principiu cererea acestuia, iar conform disp. art. 160 indice 8 a cod procedura penala, a procedat la audierea inculpatului.

In consecinta, instanta urmeaza a analiza daca cererea de liberare provizorie sub control judiciar este intemeiata.

Aceasta verificare se face prin raportare la criteriile prevazute de art. 143 C.proc.pen. si art. 148 C.proc.pen., ce au condus la luarea masurii arestarii preventive a inculpatului.

Or, procedand la verificarea aspectelor mentionate anterior, instanta apreciaza ca, in cauza de fata, desi cererea inculpatului este admisibila in principiu, scopul masurii preventive nu poate fi atins prin liberarea provizorie sub control judiciar a acestuia, intrucat asigurarea bunei desfasurari a procesului penal impune judecarea in continuare a inculpatului in stare de arest, in conditiile in care subzista temeiurile de arestare prev. de art. 148 lit. f C.proc.pen.

Instanta are in vedere natura si gravitatea faptei pentru care este trimis in judecata inculpatul, fapta constand in aceea ca in noaptea de 24/25.11.2012, in jurul orei 22,00, inculpatul a lovit-o pe partea vatamata C. S. M., agent de politie in cadrul IPJ Teleorman – Post de Politie B., aflat in exercitarea atributiunilor de serviciu, producandu-i leziuni, in zone foarte sensibile ( testicul si scrot), care au necesitat pentru vindecare 14-15 zile de ingrijiri medicale, conform Raportului de Constatare Medico legala nr. 2350/B/2012 din 26.11.2012 emis de SML Teleorman.

Fata de modul de operare retinut prin actul de sesizare a instantei, instanta considera ca nu au disparut temeiurile avute la luarea masurii arestarii preventive a inculpatului si ca punerea in libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publica prin crearea unui sentiment de temere si insecuritate in cadrul comunitatii, asa incat se apreciaza ca se justifica in continuare privarea lui de libertate.

Autoritatea publica este conferita organelor publice prin regimul juridic pe care il implica.

Aceasta reprezinta o importanta valoare sociala a carei respectare trebuie aparata si prin mijloacele de drept penal.

Incalcarea autoritatii organelor statului submineaza increderea de care aceste organe trebuie sa se bucure, slabeste capacitatea de actionare a acestora si diminueaza credibilitatea de care trebuie sa se bucure in fata cetatenilor actiunile si actele acestora.

Chiar daca, in conditiile art. 5 paragraful 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, astfel cum acest text este interpretat in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, inculpatul arestat preventiv are dreptul de a fi judecat intr-un termen rezonabil si de a fi eliberat in cursul procedurii, instanta retine ca nu exista oportunitatea liberarii provizorii sub control judiciar, iar pe de alta parte, durata arestarii preventive a inculpatului nu este disproportionata in raport de importanta si complexitatea cauzei, precum si de gravitatea faptei imputate, masura arestarii inculpatului fiind luata la data de 26 noiembrie 2012 si ca atare perioada de arest preventiv nu este nerezonabila.

Pentru aceste considerente, instanta va respinge ca nefondata cererea.

In baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen. se va obliga inculpatul la plata sumei de 100 lei reprezentand cheltuieli judiciare catre stat.

Sursa: Portaljust.ro

Avocat codul muncii – Cab.av.Coltuc

In cadrul cabinetului de avocat Coltuc aria de expertiza Dreptul Muncii implica urmatoarele:Consultanta raporturi de munca, litiigii raporturi de munca: obligarea angajatorului la restituirea sumelor de bani retinute din salariu, la repararea prejudiciului suferit de angajat, la recuperarea prejudiciului cauzat angajatorului, restituiri de sume incasate necuvenit; contestatii impotriva deciziei de

concediere a salariatului, contestatii impotriva deciziei de aplicare a sanctiunii disciplinare, litigii in legatura cu atragerea raspunderii salariatului de catre angajator pentru incalcarea clauzelor contractului de munca si a clauzei de confidentialitate

Avocat penal – fraude prin carduri

Din cauza infractiunilor de utilizare frauduloasa a cardurilor de debit si de credit cetatenii Uniunii Europene pierd in jur de 1,5 miliarde de euro anual.Datele au fost prezentate in cadrul unui raport al Europol pe site-ul agentiei de politie a UE, precizand ca majoritatea acestor ilegalitati au loc in SUA.

 

“Majoritatea tranzactiilor ilegale cu carduri care afecteaza UE au loc peste hotare, in principal in SUA”, informeaza agentia cu sediul la Haga.

Componentele de securitate ale cardurilor din UE precum cipurile si tehnologia PIN sunt usor de surmontat in SUA. Conform raportului Europol, infractorii ar exploata slabiciunile din SUA, intrucat ATM-urile din acest stat nu respecta pe deplin standardele globale de securitate privind tehnologia cipurilor, cunoscute sub denumirea generica EMV.

Avocat penal – Noul Cod Penal

Schimbarea Codului Penal se pune în discuţie de mai mulţi ani, au existat chiar mai multe comisii de lucru care au realizat proiecte în această privinţă. Un alt cod a mai fost chiar publicat în Monitorul Oficial, respectiv Legea nr. 301/2004. Noul Cod penal a fost adoptat la 26 iunie 2009 prin Legea nr. 286/2009 şi a fost publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 510 din 24 iulie 2009. Nici acest cod nu are

o dată sigură de intrare în vigoare, dar cel mai probabil el nu va intra în vigoare înainte de trecerea a 2 ani de la publicare. Acest lucru pare a a se impune din mai multe motive: înainte de 15 iulie 2010 nu a fost publicat codul de procedura penală care asigură traducerea în practică a instituţiilor de drept substanţial prezentate în Codul penal, iar din punct de vedere practic este nevoie să treacă un interval rezonabil pentru ca destinatarii normei penale în general, dar şi juriştii în special, să aibă timp să lectureze noile prevederi ale legii …Avocat penal

Avocat Penal – Plangere prealabila

Plangere prealabila adresata organului de urmarire penala

DOMNULE PRIM-PROCUROR,

Subsemnatul(a) …………., domiciliat(a) in ………….., formulez:

PLANGERE PREALABILA DE PUNERE IN MISCARE A
ACTIUNII PENALE

impotriva faptuitorului(oarei) ……………, domiciliat(a) in ………….. pentru savarsirea infractiunii prevazute si pedepsite de art. 187 C. pen., comisa la data de ………….
De asemenea, cer obligarea respectivului(ei) la plata despagubirilor civile in suma de ……. lei, cat si la cheltuielile judiciare pe care le voi efectua.
In fapt, la data de ………, faptuitorul(oarea) m-a lovit cu ……….., cauzandu-mi leziuni, pentru a caror vindecare am avut nevoie de ……. zile ingrijiri medicale, asa cum rezulta din certificatul medico-legal. Datorita incapacitatii de a munci, am suferit un prejudiciu in suma de ………. lei, reprezentand veniturile pe care le puteam realiza daca nu eram victima agresiunii faptuitorului(oarei).
In drept, fapta constituie infractiunea de vatamare corporala prevazuta de art. 181 C. pen.
Dovada plangerii o fac cu certificatul medico-legal nr. ……… din ……… eliberat de ……….. si cu declaratiile martorilor: ………..

Data depunerii
…………..
Semnatura,
……….

DOMNULUI PRIM-PROCUROR AL PARCHETULUI DE PE
LANGA JUDECATORIA …………….
Judetul ……………………..

Plangere acte procuror – Avocat penal

PLANGERE PENALA
(introdusa la organul de urmarire penala)

Domnule Prim Procuror,

Subsemnatul …………………………, domiciliat in ……….., str. ………., nr. …, bl. …, ap. …, judetul …………, formulez prezenta plangere penala impotriva faptuitorului ……………………., domiciliat in …………, str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul ……….., pentru savarsirea infractiunii de ……………., prevazuta si pedepsita de art. … C. penal.

Motivele plangerii:

In fapt, la data de …………., ora …, locul ………….., faptuitorul ………………………, a savarsit …………………… .

Prejudiciul pe care faptuitorul mi l-a creat prin savarsirea infractiunii este de …………. si se compune din ………………………….. .

In drept, fapta constituie infractiunea de …………………, prevazuta si pedepsita de art. … C. penal.

In dovedirea plangerii, inteleg sa ma folosesc de urmatoarele probe: proba cu acte si urmatorii martori:

– ………………….., domiciliat in ………….., str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul …………;

– ………………….., domiciliat in ………….., str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul ………….

Data …………….

Semnatura reclamantului

………………..

DOMNULUI PRIM PROCUROR AL PARCHETULUI DE PE LANGA JUDECATORIA ……………………

 

Avocat penal – Denunțarea calomnioasă

Denunțarea calomnioasă reprezintă învinuirea mincinoasă făcută prin denunț sau plângere, cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către o anume persoană. Forma agravantă a acestei fapte penale este dacă se realizează prin producerea ori ticluirea  de probe mincinoase, în sprijinul unei învinuiri nedrepte.

Obiectul juridic special al infracțiunii de denunțare calomnioasă îl constituie  acele relații sociale referitoare la înfăptuirea justiției, astfel încât această activitate să nu fie deviată de la normala înfăptuire prin plângeri sau denunțări mincinoase și prin producerea sau ticluirea de probe contrarii adevărului.

Subiectul activ nemijlocit al infracțiunii de denunțare calomnioasă poate fi orice persoană (de reținut că persoana care se autoînvinuiește mincinos sau care produce ori ticluiește probe în sprijinul unei învinuirii nedrepte împotriva sa, nu săvârșește infracțiunea de denunțare calomnioasă).

Participația penală în cadrul acestei infracțiuni este întâlnită în toate formele sale: coautorat, instigare si complicitate.

Subiectul pasiv principal este statul, ca titular al valorilor sociale ocrotite, iar subiectul pasiv secundar este persoana fizică vătămată prin săvârșirea acestei infracțiuni.

Elementul material al laturii obiective îl reprezintă acțiunea de învinuire mincinoasă făcută prin denunț sau plângere cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către o anume persoană.

Pentru ca infracțiunea comisă să fie considerată denunțare calomnioasă, ea trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

  • acțiunea de învinuire să fie mincinoasă
  • învinuirea să fie făcută prin denunț sau plângere
  • învinuirea mincinoasă făcută prin denunț sau plângere trebuie să privescă săvărșirea unei infracțiuni
  • învinuirea mincinoasă este necesar să privescă săvârșirea unei infracțiuni de către o anumită persoană

Urmarea imediată constă într-o stare de pericol social pentru buna desfășurare a activității de înfăptuire a justiției penale.

În ceea ce privește legătura de cauzalitate, ea trebuie să existe și să rezulte din materialitate faptei comise de subiectul activ.

Forma de vinovăție cu care se comite denunțarea calomnioasă este intenția, în ambele modalități, respectiv atât directă, cât și indirectă.

Ce este important de reținut la această infracțiune este mobilul determinant și scopul urmărit de făptuitor pentru a se stabili gradul de pericol social concret al faptei comise de subiectul activ și la individualizarea pedepsei.

Denunțarea calomnioasă este o infracțiune comisivă și intenționată, săvârșirea ei este susceptibilă de faza actelor preparatorii, dar acestă fază nu este incriminată.

De asemenea, tentativa la infracțiunea de denunțare calomnioasă este posibilă, dar nu este incriminată și implicit nici sancționată. Fiind o infracțiune momentană și de pericol, denunțarea calomnioasă se consumă în momentul săvârșirii acțiunii incriminate deoarece o dată cu aceasta se produce implicit și urmarea imediată. Instanța supremă a decis că infracțiunea se consumă în momentul prezentării și înregistrării denunțului la organul competent și nu la data întocmirii lui.

Denunțarea calomnioasă este prezentată în două variante, iar ținând cont de aceste aspect ea este sanționată ca atare, și anume: în varianta tip, denunțarea calomnioasă se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, iar în varianta asimilată, care este întotdeauna agravantă se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani .

Stefan Radulescu, condamnat intr-un nou dosar la cinci ani si sase luni de inchisoare

Potrivit minutei Judecatoriei Sectorului 6, Stefan Radulescu a fost condamnat pentru folosire de acte falsificate, delapidare si evaziune fiscala. De asemenea, a fost mentinut si sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale acestuia. Afaceristul, care se afla deja in arest dupa ce a fost condamnat la cinci ani de inchisoare intr-un alt dosar, a fost obligat si la plata unor cheltuieli judiciare catre stat in valoare de 54.230 lei.

 

Decizia condamnarii a fost luata de judecatorul Bogdan Gavrila, de la Judecatoria Sectorului 6, care initial amanase de cinci ori pronuntarea in acest dosar, timp de doua luni. Astfel, dosarul 7534/303/2007 a fost judecat la 17 septembrie 2012, cand judecatorul Gavrila a amanat pronuntarea pentru data de 24 septembrie 2012. A urmat o noua amanare pentru 8 octombrie 2012 si inca una pentru data de 22 octombrie 2012. Atunci, Bogdan Gavrila a amanat din nou pronuntarea pentru data de 29 octombrie 2012, cand s-a decis ca sentinta sa fie anuntata pe 5 noiembrie 2012.

Aceasta este cea de-a treia condamnare pe care afaceristul Stefan Radulescu o primeste in mai putin de o luna. Pe 16 octombrie 2012, judecatorii Mihai Antonescu, Antoaneta Nedelcu si Viorel Adrian Podar de la Curtea de Apel Bucuresti l-au condamnat definitiv pe Radulescu la cinci ani de inchisoare, intr-un dosar in care acesta era acuzat de delapidare. Stefan Radulescu a fost incarcerat dupa doua zile de la pronuntarea sentintei. Peste doua saptamani, mai exact la 30 octombrie 2012, afaceristul a fost condamnat de Judecatoria Sectorului 6 tot la cinci ani de inchisoare, intr-un dosar in care era acuzat de infractiuni economice.

Model de plangere penala

PLANGERE PENALA

Domnule Prim Procuror,

Subsemnatul …………………………, domiciliat in ……….., str. ………., nr. …, bl. …, ap. …, judetul …………, formulez prezenta plangere penala impotriva faptuitorului ……………………., domiciliat in …………, str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul ……….., pentru savarsirea infractiunii de ……………., prevazuta si pedepsita de art. … C. penal.

Motivele plangerii:

In fapt, la data de …………., ora …, locul ………….., faptuitorul ………………………, a savarsit …………………… .

Prejudiciul pe care faptuitorul mi l-a creat prin savarsirea infractiunii este de …………. si se compune din ………………………….. .

In drept, fapta constituie infractiunea de …………………, prevazuta si pedepsita de art. … C. penal.

In dovedirea plangerii, inteleg sa ma folosesc de urmatoarele probe: proba cu acte si urmatorii martori:

– ………………….., domiciliat in ………….., str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul …………;

– ………………….., domiciliat in ………….., str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul ………….

Data …………….

Semnatura reclamantului

………………..

DOMNULUI PRIM PROCUROR AL PARCHETULUI DE PE LANGA JUDECATORIA ……………………

Citeste mai mult: http://www.avocatura.com/m465-model-de-plangere-penala.html#ixzz2BQekCIP5

Ce trebuie să cunoaşteţi despre punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti

Hotărârârile  instanţei penale devin executorii la data când au rămas definitive. Hotărârile nedefinitive sunt executorii atunci când legea dispune aceasta.

Hotărârile primei instanţe rămân definitive:
1.    la data pronunţării, când hotărârea nu este supusă apelului şi nici recursului;
2.    la data expirării termenului de apel:
– când nu s-a declarat apel în termen;
–  când apelul declarat a fost retras înăuntrul termenului;
a.       la data retragerii apelului, dacă aceasta s-a produs după expirarea termenului de apel;
b.    la data expirării termenului de recurs în cazul hotărârilor nesupuse apelului sau dacă apelul a fost respins:
i.    când nu s-a declarat recurs în termen;
ii.    când recursul declarat a fosr retras înăuntrul termenului;
c.    la data retragerii recursului declarat împotriva hotărârilor menţionate la pct.4, dacă aceasta s-a produs după expirarea termenului de recurs;
d.    la data pronunţării hotărârii prin care s-a respins recursul declarat împotriva hotărârilor menţionate la pct.4.

Hotărârile instanţei de apel rămân definitive:
1.  la data expirării termenului de recurs;
a.    când apelul a fost admis fără trimitere pentru rejudecare şi nu s-a declarat recurs în termen;
b.    când recursul declarat împotriva hotărârii menţionate la lit.a) a fost retras înăuntrul termenului;
2.  la data retragerii recursului declarat împotriva hotărârii menţionate la lit.a), dacă aceasta s-a produs după expirarea termenului de recurs;
3.  la data pronunţării hotărârii prin care s-a respins recursul declarat împotriva hotărârii menţionate la lit.a).

Hotărârile instaţei de recurs rămân definitive la data pronunţării acesteia când :
a)    recursul a fost admis şi procesul a luat sfârşit în faţa instanţei de recurs, fără rejudecare;
b)    cauza a fost rejudecată, după admiterea recursului;
c)    cuprinde obligarea la plata cheltuielilor judiciare, în cazul respingerii recursului.
Hotărârile penale definitive se pun în executare de către prima instanţă de judecată, care este instanţa de executare.
Executarea unei hotărâri penale parcurge două etape:
a)    instanţa de executare emite mandatul de executare, pe care îl comunică organelor de poliţie şi urmăreşte punerea în executare a hotărârii;
b)    organul de poliţie pune în executare mandatul.
Pedepsele dispuse printr-o hotărâre judecătorească pot fi diferite: detenţiunea pe viaţă, pedeapsa închisorii (care poate avea modalităţi diferite de executare: suspendarea condiţionată a executării pedepsei, suspendarea sub supraveghere, executarea pedepsei la locul de muncă), pedeapsa amenzii penale, pedepse complementare şi pedepse accesorii. De asemenea, printr-o hotărâre judecătorească penală, instanţa poate dispune măsuri de siguranţă.
În condiţiile prevăzute de art. 90 din Codul penal, instanţa poate dispune înlocuirea răspunderii penale cu răspunderea care atrage o sancţiune cu caracter administrativ, respectiv: mustrarea, avertismentul şi amenda administrativă.
În executarea unor hotărâri penale pot interveni anumite schimbări, cum ar fi :
–    revocarea sau anularea suspendării condiţionate;
–    revocarea sau anularea executării pedepsei la locul de muncă;
–    înlocuirea pedepsei detenţiei pe viaţă;
–    înlocuirea pedepsei amenzii, în cazul în care cel condamnat se sustrage de la executarea amenzii;
–    liberarea condiţionată a condamnatului în condiţiile prevăzute de art. 59 – 60 din Codul penal;
–    încetarea executării pedepsei la locul de muncă;
–    înlocuirea executării pedepsei pentru militari,
–    reducerea pedepsei pentru militari,
–    amânarea sau întreruperea executării pedepsei.

Cazurile în care puteţi solicita să se amâne sau să se întrerupă executarea pedepsei la care aţi fost condamnat  printr-o hotărâre penală definitivă sunt:
1.    Când se constată printr-o expertiză medico-legală că suferiţi de o boală care vă pune în imposibilitate de a executa pedeapsa. Este deci necesar ca expertiza medico-legală, şi nu un simplu certificat medical, efectuată de instituţia medicală competentă, să stabilească atât gravitatea bolii, cât şi împrejurarea că aceasta nu poate fi tratatată corespunzător în penitenciar. Pentru acest motiv, executarea poate fi amânată până când vă veţi afla în situaţia de a putea executa pedeapsa închisorii.
2.    Dacă sunteţi gravidă sau aveţi un copil mai mic de 1 an. În aceste situaţii amânarea poate fi aprobată până la încetarea cauzei care a determinat-o.
3.    Când din cauza unor împrejurărispeciale executarea imediată a pdepsei ar avea consecinţe grave pentru dumneavoastră, familie sau unitatea unde lucraţi. Legea nu defineşte restrictiv „împrejurărispeciale”, astfel că rămâne la aprecierea instanţei analizarea motivelor invocate de dumneavoastră care, în orice caz, trebuie să îndeplinească o dublă căndiţie: săaibă o natură deosebită şi să ducă la consecinţe grave, în cazul aţi începe executarea. Pentru acest caz, executarea poate fi amânată o singură dată şi, pentru cel mult, 3 luni.

Cine poate solicita amânarea începerii executării pedepsei şi unde se adresează cererea:
•     Cererea de amânare, însoţită de actele justificative pe care se întemeiază, se adresează instanţei de executare. Ea poate fi făcută de condamnat, de reprezentantul său legal, soţul condamnatului, de către apărătorul său, precum şi de procuror. În cazul prevăzut la punctul 3, cererea o poate formula şi conducerea unităţii la care lucrează condamnatul.
•     Cererea de întrerupere a executării pedepsei se adresează fie instanţei care a pus în executare hotărârea, fie instanţei în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere, corespunzătoare în grad instanţei de executare.
•      Timpul cât executarea a fost întreruptă, după cum este firesc, nu se socoteşte în durata pedepsei.

Când instanţa a comis greşeli în timpul punerii în executare a unei hotărâri penale puteţi folosi contestaţia la executare.
Care sunt cazurile în care legea stabileşte că puteţi face contestaţie la executare:
1.     Când împotriva dumneavoastră s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă. Cu alte cuvinte veţi contesta punerea în executare a hotărârii atunci când sunteţi în termenul de a declara apel sau recurs împotriva soluţiei dată prin această hotărâre, ori, când aţi declarat apel sau recurs şi acestea se află în curs de judecată.
2.    Când se pun în executare dispoziţiile unei hotărâri faţă de dumneavoastră, deşi hotărârea priveşte o altă persoană. Puteţi fi victima unei asemenea erori, urmare unei confuzii de nume sau a unei adrese greşite, etc.
3.     Când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare. Sunt asemenea cazuri, orice nelămurire cu privire la durata pedepsei, modul de executare (spre exemplu, în cazul executării prin muncă corecţională, nu se indică clar unitatea şi felul muncii) şi cu privire la executarea laturii civile sau alte neclarităţi ale hotărârii. Cât priveşte împiedicarea la executare, aceasta poate consta, de exemplu, în existenţa unei suspendări.
4.    Când invocaţi amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei, precum şi orice alt incident ivit în cursul executării.
5.    Deşi legea enumeră numai aceste cazuri în care puteţi face contestaţie la executare, este evident că nu a făcut acest lucru în sens restrictiv, practic, în cele patru categorii de motive putând fi inclus orice impediment ce se iveşte în legătură cu executarea unei hotărâri penale. De asemenea, mai trebuie să ştiţi că, în afară de primul caz de de contestaţie care se referă la exclusiv la pedeapsă, celelalte trei cazuri pot fi folosite şi în legătură cu executarea laturii civile a hotărârii.
•     Contestaţia întemeiată pe unul din motivele arătate la 1, 2 şi 4 o introduceţi fie la instanţa care pune în executare hotărârea, fie la instanţa în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere, dacă vă aflaţi în executarea unei pedepse privative de libertate.
•     Dacă invocaţi motivul de la punctul 3, veţi depune contestaţia la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se atacă.
•    Contestaţia împotriva amenzilor judiciare se adresează la instanţa care le-a pus în executare.
Termenul în care trebuie formulată contestaţia la executare :
•     Legea nu prevede expres un termen. Este evident însă că veţi face contestaţie la executare în tot timpul executării, până la împlinirea termenului pedepsei.

Asistenta juridica in materie penala

1). Asistenţa judiciară

În calitate de învinuit sau inculpat, pe tot parcursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti, aveţi dreptul să fiţi asistat sau reprezentat de un apărător ( avocat ). Acest drept procedural presupune să fiţi însoţit de un avocat când sunteţi citat la poliţie sau la procuror, într-o cauză penală.

Apărarea este obligatorie când sunteţi cercetat penal şi sunteţi minor, militar cu termen redus, rezervist concentrat sau mobilizat, elev a unei instituţii militare de învăţământ, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical educativ.
Apărarea mai este obligatorie şi în situaţia în care cercetările penale se fac cu privire la săvârşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu detenţie pe viaţă sau pentru care minimul pedepsei cu  închisoare este de 5 ani sau mai mare.
În situaţia în care organul de urmărire penală apreciază că nu sunteţi în măsură să vă apăraţi corespunzător şi nu aveţi apărător ales se dispune desemnarea unui apărător din oficiu, întrucât, potrivit dispoziţiilor  art. 24 din Constituţia României şi art. 6 din Codul de  procedură penală, dreptul la apărare este garantat
Potrivit dispoziţiilor legale, organul de cercetare penală are obligaţia să vă încunoştiinţeze, înainte de a vă lua prima declaraţie, despre dreptul la apărare, consemnându – se aceasta în procesul verbal.
Când nu aveţi un apărător ales şi apărarea este obligatorie, veţi beneficia de asistenţă juridică din partea unui apărător desemnat din oficiu, la solicitarea organului de cercetare sau a instanţei de judecată.
În situaţia în care aveţi un apărător ales şi acesta, în mod nejustificat, nu se prezintă la două termene consecutive, să vă asiste în cursul urmăririi penale sau a cercetării judecătoreşti, când apărarea este obligatorie, autoritatea judiciară este îndreptăţită să continue cercetarea penală faţă de dumneavoastră, prin desemnarea unui apărător din oficiu.
În cursul urmăririi penale, la solicitarea apărătorului desemnat din oficiu, se poate acorda un termen care nu poate fi mai mic de 3 zile, pentru ca apărătorul să ia cunoştinţă de actele dosarului, excepţie situaţia când obiectul dosarului este o cerere privind arestarea preventivă , unde termenul nu poate fi mai mic de 24 de ore.
În toate situaţiile, prezentarea apărătorului ales, are ca efect încetarea delegaţiei apărătorului desemnat din oficiu.

Care sunt drepturile unui apărător :

a).  În cursul urmăririi penale

Apărătorul dumneavoastră are dreptul să vă asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală care vă priveşte, poate formula cereri şi depune memorii.
Este importat de reţinut faptul că – lipsa apărătorului nu împiedecă efectuarea actului de urmărire penală, dacă există dovezi că a fost înştiinţat de data şi ora la care trebuie să fie prezent să vă asiste şi nu se prezintă.
În situaţia în care sunteţi reţinut sau arestat într-o cauză, apărătorul ales sau cel desemnat din oficiu, are dreptul să ia legătura cu dumneavoastră, asigurându-se confidenţialitatea convorbirii.
Prezenţa apărătorului este obligatorie când este finalizată cercetarea penală şi trebuie să vă fie prezentat materialul de urmărire penală, înainte de a fi trimis în judecată.
Apărătorul, dacă este împiedicat în orice mod, să efectueze o apărare corespunzătoare, potrivit legii, poate formula plângere către procurorul care efectuează cercetare penală sau celui desemnat cu supravegherea cercetării penale efectuate de poliţist şi să arate vătămările care  sunt aduse intereselor legitime.    Formularea unei asemenea cereri nu suspendă continuarea cercetărilor penale sau întocmirea actului care face obiectul plângerii.

b). În cursul cercetării judecătoreşti
Şi în această fază de cercetare penală, apărătorul are dreptul să vă asiste, dacă aveţi calitatea de inculpat, la fiecare termen de judecată şi să exercite drepturile procesuale pe care le aveţi.
Pe tot parcursul cercetărilor penale aveţi dreptul să luaţi contact cu avocatul dumneavoastră.
Este bine de ştiut că, atât în cursul urmăririi penale cât şi a cercetării judecătoreşti, dacă apărătorul nu-şi îndeplineşte obligaţiile legale sau le îndeplineşte în mod defectuos, atât procurorul cât şi judecătorul poate să dispună sancţionarea sa potrivit dispoziţiilor art.198 alin. 2 din  Codul de  procedură penală.
Nu numai învinuitul sau inculpatul are dreptul la apărare. Potrivit dispoziţiilor art. 173 Cod procedură penală, dacă aveţi calitatea de partea vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente, aveţi asigurat acelaşi drept, respectiv de a fi asistat de  apărător, atât la efectuarea actelor de urmărire penală cât şi în cursul judecăţii.
În cursul cercetării judecătoreşti, dacă aveţi calitatea de parte vătămată, parte civilă sau parte civilmente responsabilă, instanţa poate dispune, din oficiu, să fiţi asistat de un apărător, când se apreciază că, din anumite motive, nu sunteţi în măsură să vă faceţi singur apărarea.

2).  Reprezentarea :

În cursul judecăţii, inculpatul şi celelalte părţi, pot fi reprezentate, adică la proces se prezintă pentru dumneavoastră apărătorul ales sau persoana mandatată legal, cu excepţia cazurilor în care prezenţa  este obligatorie.
Pentru situaţia în care sunteţi inculpat, reprezentarea dumneavoastră în procesul penal, la instanţă, este posibilă numai în anumite situaţii prevăzute de lege, respectiv:
–    la judecarea cauzei în primă instanţă ( la judecătorie) ori la rejudecarea cauzei după ce hotărârea a fost desfiinţată în apel sau casată în recurs,numai dacă,pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta supusă judecăţii este amendă sau închisoare de cel mult un(1) an;
–    la judecarea cauzei în căile de atac (apel sau recurs).
Când instanţa de judecată apreciază necesară prezenţa inculpatului, poate dispune aducerea dumnevoastră.
Dacă aveţi calitatea de parte vătămată, parte civilă sau parte responsabilă civilmente, reprezentarea dumneavoastră în proces este întotdeauna admisă.
Este bine de ştiut că, în situaţia în care, într-un proces penal, în anumite cauze, aveţi calitatea de parte vătămată şi aţi chemat în judecată o persoană pentru săvârşirea unei infracţiuni pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plângerea  prealabilă, prezenţa dumneavoastră la proces sau a reprezentantului, este obligatorie, întrucât dacă lipsiţi la 2 termene de judecată, consecutive, încetează procesul penal. Potrivit dispoziţiilor art. 279 alin. 2 din Codul de procedură penală, prezenţa dumneavoastră sau reprezentarea, este obligatorie când formulaţi plângere pentru lovire sau alte violenţe (art.180),  vătămare corporală din culpă (art. 184 alin.1), ameninţare (art. 193 ), insultă (art. 205 ), calomnie (art. 206), furt între rude (art. 210), abuz de încredere (art. 213), tulburarea de posesie (art. 220) Cod penal.

Sanctiuni loviri si alte violente

Pentru a stabili incidenta unui caz incriminat penal este necesara cunoasterea conditiilor pentru existenta respectivei infractiuni. Lovirea sau alte violente este una dintre infractiunile des intalnite in practica, de aceea va prezentam punctul de vedere legal asupra acesteia.
Articolul 180 cod penal are urmatorul cuprins:”(alin.1)Lovirea sau orice alte acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda. (alin. 2) Faptele prevazute la alin. 1 savarsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amenda.”

In practica, lovirea presupune o multitudine de acte de agresiune ale unei persoane impotriva altei persoane, prin folosirea fie a corpului propriu, fie a unor obiecte contondente sau chiar a unor acte de violenta morala. Constituie infractiunea de lovire si aruncarea in victima cu un obiect, dar si lovirea acesteia cu palma, piciorul ori alta parte a corpului, ca si amenintarea victimei care in fuga cade si se loveste. Ca exemplu de act de violenta poate fi asmutirea unui caine asupra victimei, care are ca urmare muscarea sau trantirea la pamant a acesteia, precum si tragerea de par, de urechi sau chiar punerea unei piedici urmate de caderea victimei. S-a retinut ca act de violenta chiar si suferinta pricinuita de victima ei insesi printr-un accident, daca acesta constituie rezultatul constrangerii infractorului.

Nu intotdeauna violenta sau lovirea sunt rezultatul unei actiuni, ci pot fi si urmarea unei inactiuni, spre exemplu cand infractorul are cunostinta de faptul ca un scaun este stricat insa nu opreste victima sa se aseze pe el.

Forma agravata a infractiunii

Constituie aceeasi infractiune, dar in forma agravata, “lovirea si alte violente care au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile”. Pedeapsa in acest caz este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani, iar atunci cand sunt savarsite asupra membrilor familiei, inchisoare de la 1 la 2 ani sau amenda.

Dovada lovirii si a altor violente

Lovirea este mai usor de dovedit, prin vanataile, ranile sau echimozele produse de actul in sine. In cazul altor violente insa, trebuie stabilit cu exactitate care este suferinta produsa de actul infractorului. In plus in ambele cazuri este esentiala pentru existenta infractiunii, dovedirea legaturii cauzale intre lovire sau o alta violenta si suferinta produsa victimei. Cu alte cuvinte, se cere ca suferinta sa fie efectul obligatoriu al lovirii sau violentei. Dovada infractiunii in forma simpla sau agravata se poate face prin certificatul medico-legal, care atesta care au fost ingrijirile medicale acordate si durata lor, insa nu este exclus si orice alt mijloc de proba. Nu este obligatoriu ca ingrijirile sa fie acordate de un medic sau de o persoana cu pregatire sanitara, atat timp cat se dovedesc ingrijirile acordate. De retinut ca nu are valoare probanta concediul medical, pentru ca nu este relevanta perioada de concediu in dovedirea ingrijirilor medicale efectiv primite si a zilelor afectate acestora.

De asemenea, vor constitui infractiune numai acele loviri si violente savarsite cu intentie, intrucat codul penal nu sanctioneaza tentativa ori actele pregatitoare la aceasta infractiune.

Procurorii DIICOT cerceteaza 65 de persoane care au obtinut in mod fraudulos credite

Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul Teritorial Brasov, impreuna cu ofiteri de politie judiciara din cadrul BCCO Brasov, au destructurat un grup infractional organizat, constituit din 65 de persoane, specializat in savarsirea de fraude bancare.

Potrivit DIICOT, in perioada 2010-2012, liderii grupului infractional organizat, invinuitii Holban Ioan, Chiriac Nicoleta, Andries Ursu Anca Maria, impreuna cu alti membri ai gruparii, au solicitat si obtinut, in mod fraudulos, credite de la unitati bancare si institutii de credit de pe raza judetului Brasov.

Creditele au fost obtinute prin prezentarea de documente false – adeverinte de salariu, fise fiscale, contracte individuale de munca, carti de munca, garantii fictive sau supraevaluate.

Valoarea prejudiciului este estimata la aproximativ 500.000 de euro.

Avocat fondul proprietatea

Iată câteva dintre motivele care justifică ajutorul unui specialist în domeniu:

  • Aţi optat pentru despăgubiri în numerar la Direcţia pentru Acordarea de Despăgubiri în Numerar din cadrul Autorităţii Naţionale pentru

 

  • Restituirea Proprietăţilor şi aveţi un număr de înregistrare foarte mare, de natură a întârzia nedefinit concretizarea efectuării plăţii efective de către direcţia mai sus menţionată.
  • Aveţi nevoie de consultanţă de specialitate în etapa de evaluare a imobiliului.
  • Nu ştiţi ce număr de ordine în cadrul ANRP are dosarul dumneavoastră.
  • Nu cunoaşteţi conţinutul dosarului dumneavoastră şi/sau actele care vă lipsesc.
  • Aveţi dificultăţi în întocmirea dosarului pentru obţinerea despăgubirilor în numerar.
  • Dosarul dvs. nu a fost încă selectat în vederea efectuării operaţiunii de evaluare, deşi acesta este înregistrat de mult timp.
  • Consideraţi că evaluatorul sau societatea de evaluare nu a expertizat imobilul la adevărata sa valoare de piaţă.
  • Nu cunoaşteţi modalitatea legală de a contesta deciziile CCSD.

Din cauza hăţişului birocratic în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea ANRP-ul, este posibil ca după ce dosarul dumneavoastră de despăgubire a fost într-un final selectat, să aveţi neplăcuta surpriză ca dosarul să fie returnat autorităţilor locale în vederea completării cu alte documente adiţionale, de care nici măcar nu aveaţi habar că aţi fi avut vreodată nevoie.

Serviciile mele constau în primul rând în demersuri judiciare în faţa instanţelor de judecată pentru deblocarea sau accelerarea stadiului de soluţionare a dosarului.

Alte servicii pe care vi le pun la dispoziţie constau în:

  • Memorii în vederea identificării stadiului de soluţionare al dosarului şi a eventualelor completări necesare.
  • Consultanţă în vederea completării dosarului de despăgubire aflat la Comisia Centrală.
  • Demersuri judiciare în vederea deblocării sau accelerării procesului de soluţionare a dosarului.
  • Contestaţii la deciziile Comisa Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD).
  • Consultanţă de specialitate la evaluarea imobilului, anterior definitivării raportului de evaluare.
  • Obiecţiuni la raportul de evaluare, când rezultatul nu corespunde valorii reale.
  • Contestaţii referitoare la cuantumul despăgubirilor stabilite în raportul de evaluare.
  • Întocmirea dosarului de opţiune pentru plata despăgubirilor în numerar.
  • Orice alte cereri, petiţii, notificări, contracte şi acţiuni judecătoreşti necesare.

Întrucat arhiva ANRP-ului este ticsită cu mai mult de 60.000 de dosare ce urmează a fi soluţionate, dosarul dumneavoastră trebuie bine gestionat pentru a se putea obţine un rezultat concret. Consilierii din cadrul ANRP care analizează dosarul dumneavoastră pot avea o sarcină uşoară, sau respectiv una grea. Pentru a le uşura misiunea, ar trebui să fiţi permanent în contact cu instituţiile competente, să vă informaţi ce documente conţine dosarul dumneavoastră şi ce acte adiţionale mai trebuie să depuneţi. Totodată este bine sa fiţi la curent cu modificările legislative care vă pot afecta. Calitatea acestor demersuri şi timpul alocat pot fi substanţial îmbunătăţite dacă aveţi de partea dumneavoastră un specialist.

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745150894