Un individ din localitatea nemteana Pângarati a ajuns la spital mai mult mort decât viu, dupa ce a avut proasta inspiratie de a jefui o tiganca si a fost, mai apoi, rupt în bataie de rudele acesteia. Valentin Paduraru traia din mici furtisaguri comise prin zona de domiciliu si s-a gândit sa mai schimbe peisajul, ducându-se sa actioneze în municipiul Bacau. Acolo, el a pus ochii pe Irina Stanescu, o tânara tiganca în vârsta de 17 ani, care purta la gât o salba cu noua bani mari, din aur. Fara sa se gândeasca la necazurile care l-ar fi putut astepta furând taman de la cei din etnia rroma, barbatul i-a altoit fetei un pumn în plina figura, i-a smuls salba de la gât si a dat bir cu fugitii. Tânara jefuita si-a alertat imediat rudele si peste 30 de tigani furiosi au pornit în urmarirea tâlharului. Ei l-au prins pe acesta pe când încerca sa se întoarca acasa facând autostopul, l-au batut mar, au recuperat salba si abia dupa aceea au anuntat politia. Hotul nemtean a ajuns la spital în stare de inconstienta, cu grave leziuni si traumatisme, iar de acolo va fi trimis dupa gratii pentru lovire si tâlharie.
gaze
Radu Mazare, trimis in judecata pentru un prejudiciu de 114 milioane de euro in imobiliare
Radu Mazare (foto) a fost trimis în judecata de DNA, impreuna cu alte 36 de persoane, intre care fosti si actuali functionari din Primaria Constanta si Oficiul de Cadastru, mandatari si notari publici, in dosarul privind atribuirea ilegala de terenuri, prejudiciul estimat fiind de peste 100 milioane de euro. In acelasi dosar au mai fost trimisi in judecata presedintele Consiliului Judetean, Nicusor Constantinescu, unul dintre principalii investitori ai clubului Dinamo, omul de afaceri Cristian Borcea, si proprietarul Aqualand, Basarab Popa.
„Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au dispus trimiterea în judecata a 37 de inculpati în legatura cu restituirea si atribuirea nelegala a unor întinse suprafete de teren intravilan din municipiul Constanta, Mamaia, plaja si faleza, fapte prin care a fost cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane euro (dintre care 77,77 milioane euro reprezinta prejudiciu în dauna statului si 36,16 milioane euro prejudiciu în dauna municipiului Constanta)“, precizeaza comunicatul DNA.
În acest dosar au fost trimisi in judecata membri ai comisiei de aplicare a Legii 10/2001 din cadrul Primariei Constanta: Radu Mazare – primarul municipiului Constanta, Nicusor Constantinescu – fost consilier municipal, Constantin Racu – fost director al Directiei Administratie Publica, Daniela Ramona Dospinescu – directorul Directiei Patrimoniu, Ion Marica – directorul Directiei Tehnic Investitii, Dan Miron – fost consilier municipal, Cristian Talpau si Nora Alina Chirca – consilieri juridici, dar si Bogdan Ghitulescu – fost consilier juridic. Atat actualii, cat si fostii membri ai institutiilor administrative constantene sunt acuzati de abuz în serviciu contra intereselor publice cu obtinerea de avantaje patrimoniale cu consecinte deosebit de grave, fals intelectual si asociere pentru savârsirea de infractiuni. De asemenea, DNA a trimis in acelasi dosar in judecata pe Andrei Sozanski, Gratiela Rusu, Gabriela Radu, Claudia Cealera, functionari din Primaria Constanta, precum si pe Luminita Calatoru si Silvia Stanciu, functionare în cadrul Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara pentru infractiuni de coruptie. Potrivit comunicatului oficial al DNA, au mai fost trimisi în judecata mandatarii Georgica Gurgiucanu, Emil Dragos Savulescu, Rasvan Mircea Tudorache si Nicula Nejloveanu pentru complicitate sau instigare la infractiuni, precum si notarii publici Aurel-Jean Andrei,Cristina Budei si Ruxandra-Luminita Darie pentru infractiuni de coruptie.
«Securistii din DNA!»
Primul dintre cei acuzati de DNA care a reactionat este Nicusor Constantinescu, care sustine ca acest dosar este unul politic. “Este politia politica a lui Traian Basescu. De patru ani se lucreaza la dosar, de ce a durat atâta? Doar la alegerile locale se dau astfel de documente, iar acum urmeaza cele parlamentare. În procesul respectiv nu exista pagubasi sau parte reclamanta. Conform Legii 215, proprietarul pe domeniul public si privat este Consiliul Local. Daca Consiliul Local considera ca exista elemente de prejudiciu ar fi existat o motivatie. Este mana securistilor de la DNA”, a declarat ieri presedintele Consiliului Judetean Constanta. In schimb, primarul Constantei, Radu Mazare, nu a putut fi contactat pana la inchiderea editiei.
Cristian Borcea, acuzat
In dosar sunt implicati si mostenitori ai persoanelor îndreptatite sa primeasca terenurile, Elena Stefanescu si Laura Mariana Lese, precum si cesionarii cumparatori de drepturi succesorale, Viorel Pana, Valentin Gheorghe Ionescu, prin firma sa Habitat si Ambient SA, Cristian Borcea si Mihai Camboianu, Bogdan Gabriel Sandu, prin societatea Holland Development Group SA, si Daniel Ene, Marius Puscasi, Carmen Puscasi si Mihai Sergiu Ceacareanu, ca persoana fizica si prin firma sa New Home Construct SA. De asemenea, intre cele 36 de persoane trimise în judecata se regasesc si interpusii cumparatori de terenuri Paraschiva Barbu, Alexandru Octavian Serban si Basarab Popa, prin firmele sale Pomacost SA si Aqualand SA, la care era actionar si evaluatorul agreat de Primaria Constanta, Alin Horatiu Dima, pentru complicitate la infractiuni asimilate si în legatura directa cu infractiuni de coruptie. „În perioada noiembrie 2002 – iulie 2005, membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001, în exercitiul atributiilor de serviciu, cu stiinta, au solutionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, în scopul obtinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobândirea de catre ei sau de catre persoane din anturajul lor a proprietatii asupra unor mari suprafete de teren la care nu aveau dreptul“, specifica procurorii DNA. Procurorii sustin ca, în mod legal, a fost revendicat un teren de 309.549 metri patrati, cei îndreptatiti beneficiind de restituiri cu putin mai mari decat jumatate din cea revendicata, în vreme ce atribuirile ilegale au afectat terenuri cu o întindere de trei ori mai mare decât cea revendicata – aproape un milion de metri patrati.
Subevaluari pentru varul primarului
„Au fost restituite portiuni de plaja si faleza care, potrivit Constitutiei si legilor în vigoare, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice, adica nu pot ajunge sub nici o forma în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice“, arata comunicatul DNA. Persoanele îndreptatite la restituire au fost determinate, dupa doi pâna la trei ani, sa îsi vânda drepturile succesorale ori sa vânda terenurile în cauza pentru sume de bani ce reprezinta mai putin de unu la suta din valoarea terenurilor la care au fost obligate sa renunte. În final, aceste terenuri au ajuns în proprietatea persoanelor carora le-au fost predestinate, cu mult înainte de solutionarea cererilor de restituire. Pentru atingerea scopului urmarit, majoritatea terenurilor atribuite pe alte amplasamente, în echivalent valoric, au fost subevaluate, unele la preturi de 10 ori mai mici decât preturile reale. DNA spune ca între aceste terenuri figureaza si lotul în suprafata de 27.000 de metri patrati pe care s-a construit parcul de distractii acvatice Aqua Magic de catre firma Aqualand, la care unul dintre actionarii principali este Basarab Popa, varul primarului Radu Mazare. Un alt teren de 8.307,78 de metri patrati situat în zona Capitaniei Vila Marina, pe malul lacului Siutghiol, a ajuns în proprietatea familiei Mazare. Un alt caz este cel al unui teren de 52.471 de metri patrati, situat în Parcul Tabacariei, care nu a fost restituit în natura celor îndreptatiti, ci firmei cesionare Holland Development Group SA, care a platit pentru drepturile succesorale un pret de 100 de ori mai mic decât cel real. Drept urmare, procurorii au pus sechestru pe toate terenurile mentionate, care au fost identificate în proprietatea unora dintre cei cercetati si a firmelor controlate de acestia, dosarul fiind înaintat Curtii de Apel Bucuresti. Institutia a fixat pentru 25 noiembrie primul termen de judecata.
«Avocatul copilului» in dezbatere la Bucuresti
Peste 60 de reprezentanti ai ONG-urilor, din 23 de tari europene, se intâlnesc la Bucuresti, intre 28 si 30 octombrie, pentru a identifica si solutiona problemele cu care copiii se confrunta la ora actuala. Vor fi dezbatute mai multe teme, printre care si implementarea in sistemul românesc a avocatului copilului. „Este important ca aceasta autoritate sa se infiinteze si in România. In Europa exista deja doua tipuri de avocat al copilului. Ca institutie de sine statatoare sau ca departament in cadrul altei institutii. Depinde de noi sa alegem cea mai buna solutie pentru România”, a precizat Thomas Hammarberg, comisar al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului. Avocatul copilului are rolul de a mentine o strânsa colaborare cu celelalte autoritati in domeniul protectiei copilului, fiind totodata purtatorul de cuvânt al celor mici.
Bursa revine pe plus dupa 9 zile de scaderi masive
Bursa bucuresteana a incheiat sedinta de tranzactionare de ieri pe un ton de apreciere de 5%, dupa noua zile consecutive de deprecieri majore, în care a coborât cu 32,67%. Cel mai mult au recuperat la acest capitol actiunile din domeniul energetic, care au crescut cu 8,64%, pe o piata foarte volatila. Ultimele tranzactii cu cele mai lichide zece titluri au fost efectuate la cotatii cu 5,28% mai mari fata de cele din debutul saptamanii. Preturile unitatilor celor cinci societati de investitii financiare (SIF) au crescut cu 7,42%, ridicând cu 5,48% si indicele extins al Bursei. Investitorii au tranzactionat titluri de 22,3 milioane de lei (6 milioane de euro), astfel ca lichiditatea pietei a fost cu putin mai mare fata de sedinta precedenta.
Taxa auto afecteaza industria auto din Romania mai mult decat criza financiara
Reducerea cererii de autoturisme, din cauza crizei financiare mondiale, nu este principala problema pe care o au de rezolvat producatorii si importatorii de masini din Romania. Reprezentantii industriei auto, reuniti la un seminar organizat de Mediafax, au lasat sa se inteleaga ca afacerile le-au fost puternic afectate de taxa de poluare intrata in vigoare la 1 iulie 2008.
Producatorii si importatorii au combatut in cadrul conferintei „Mediafax talks about Auto Industry“ noua taxa auto, care permite accesul mult mai usor in tara al masinilor de ocazie. Tonul a fost dat de premierul Calin Popescu Tariceanu, prezent la eveniment, asadar, de chiar initiatorul acestui bir contestat. “Favorizam bisnitarii de masini. Importul de masini rulate nu aduce bani la buget, nu creeaza locuri de munca, in schimb umple soselele Romaniei cu zeci de mii de rable, care in cativa ani vor ajunge la casat”, a declarat seful Guvernului. Evolutia pietei auto pe primele noua luni, prezentata de Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA), arata ca doar 223.000 de masini noi au fost vandute in Romania, in scadere cu 2,6% fata de acelasi interval din 2007. In acelasi timp, numarul masinilor rulate aduse din import s-a dublat fata de 2007, depasind 168.000 de unitati. Aportul autoturismelor “de ocazie” a condus la invechirea parcului auto national. “Comparativ cu primele 6 luni ale anului, in perioada iulie-septembrie 2008, ani au intrat in Romania de 7 ori mai multe autoturisme mai vechi de 10 ani. Iar ponderea automobilelor mai putin poluante a scazut la jumatate”, a declarat Brent Valmar, vicepresedintele APIA. “In 2007, varsta medie a parcului auto din Romania era de 15,5 ani”, a subliniat si Vladimir Vosicky, director de dezvoltare la Ford Europe.
Dacia si-a redus cu 15% tinta de vânzari pe 2008
Reprezentantii industriei auto recunosc ca se lovesc nu doar de concurenta masinilor rulate din import, ci si de accesul redus al populatiei la credite. Ca urmare a scaderii cererii de autoturisme, Dacia a redus nivelul productiei planificat pentru acest an cu 50.000 de unitati. De la tinta initiala de la 310-320.000 de masini, “Dacia va avea o productie planificata de 260-270.000 unitati în 2008“, a declarat ieri vicepresedintele Dacia, Constantin Stroe. “Daca pietele vor scadea în continuare, vom reduce din nou productia”, a completat si directorul companiei, Francois Fourmont. Direct afectati vor fi furnizorii de componente auto, deoarece acestia au un calendar de productie adaptat la cerintele fabricantilor. Cu toate acestea, reprezentanti industriei au sustinut ca societatile din piata auto româneasca nu intentioneaza sa concedieze angajati, dar sunt mai prudente în ceea ce priveste noile investitii si cheltuielile. “Nu luam în calcul înghetarea angajarilor si vom recruta în continuare oamenii de care avem nevoie, însa cu o viteza mai mica decât pâna acum”, a declarat vicepresedintele APIA.
Reprezentantii constructorului Ford au declarat pe de alta parte ca mizeaza pe posibilitatile de crestere ale pietei auto in Romania si-si vor continua planurile de investitii astfel incat primul automobil produs la Craiova sa fie gata la jumatatea anului viitor.
Doar 464 rable, inlocuite in octombriefecte crizei financiare
s-au simtit si asupra programului de reinnoire a parcului auto. Potrivit datelor furnizate de Administratia Fondului de Mediul, din cele aproape 12.500 de masini noi ramase nevandute in cadrul programului Rabla, doar 464 au fost achizitionate de romani luna aceasta. Programul care vizeaza inlocuirea masinilor mai vechi de 12 ani continua pana in decembrie.
Turnătorul lui Mălăele nu neagă colaborarea cu Securitatea
Directorul Direcţiei pentru Cultură Vrancea, Paraschiv Usturoiu, a făcut, ieri, scandal la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), nemulţumit de dezvălurile publicate de EVZ.
Concret, Usturoiu nu a negat colaborarea cu Securitatea sau faptul că a semnat notele informative, acuzând în schimb CNSAS că, în acţiunea făcută în instanţă, a divulgat numele complet al actorului Horaţiu Mălăele, una dintre „victimele“ sale.
În ediţia de ieri, EVZ arăta că magistraţii Tribunalului Bucureşti vor lua în discuţie, pe 18 noiembrie, verdictul de colaborator al Securităţii, dat de CNSAS în cazul actualului şef al Direcţiei de Cultură Vrancea, Paraschiv Usturoiu. Potrivit documentelor CNSAS, Usturoiu l-ar fi dat pe mâna securiştilor pe Horaţiu Mălăele, pe 18 aprilie 1988, după ce acesta din urmă a susţinut un recital la Focşani.
„Oare când vom deschide cartea adevărurilor?“
Materialul publicat de EVZ a stârnit reacţii dure şi din partea cititorilor, care s-au revoltat pe forum faţă de faptul că astfel de „turnători“ deţin şi acum, la aproape 19 ani de la Revoluţie, funcţii importante în instituţiile statului. „Oare când vom deschide cartea adevărurilor? Toţi foştii preşedinţi de Comitete de Cultură – tovarăşii cu hainele lor din piele de vacă, grosolane şi scorţoase – au fost şi cu siguranţă mai sunt fie colaboratori ai Securităţii, fie securişti“, spune „Ieşean“. „Era clar de mult că România este condusă de exponenţii fostei Securităţi (…) Toţi aceştia sunt cei care nu doresc să schimbe sistemul corupt, fiindcă oamenii corupţi sunt şantajabili şi, deci, pot fi dominaţi şi manevraţi cu uşurinţă“, este de părere şi Luana Perci.
„Un studiu asupra celor care populează instituţia Securităţii ar scoate la iveală caracterele celor care sub numele de Securitatea României au devenit răul cel mai mare pentru poporul român“, completează şi Rodica Alexa.
SENTINŢĂ
Episcopul Casian câştigă procesul
Episcopul Dunării de Jos, Casian Crăciun, nu a colaborat cu Securitatea. Aşa au decis, ieri, magistraţii Tribunalului Bucureşti, care au respins, ca inadmisibilă, acţiunea formulată de CNSAS. Pe de altă parte, magistraţii au admis, tot ieri, o excepţie formulată de avocatul episcopului, Nasty Vlădoiu, prin care se arată că acesta din urmă a primit deja, în 2007, un verdict de necolaborare.
Membru CNI cercetat pentru fals intelectual
PROCES. Tiberius Tănase, membru în Consiliul Naţional de Integritate (CNI), este cercetat pentru fals intelectual, fiind apărat de avocata Alice Drăghici, şi ea membră a consiliului.
Tănase este anchetat pentru că, în calitate de membru al comisiei de examinare, ar fi modificat notele obţinute la un concurs pentru ocuparea postului de inspector general adjunct la Inspecţia Muncii. Pe acest loc „s-au bătut“ Valentina Conţescu şi Dănuţ Radu, prima fiind declarată admisă. Imediat după ce au primit rezultatele, Dănuţ Radu a contestat nota pe care a primit-o şi a făcut plângeri penale împotriva membrilor comisiei de examinare, pe care i-a acuzat de fals. Dosarul se află pe rolul Judecătoriei Sectorului 1.
Funcţionari din Primăria Capitalei, reţinuţi pentru escrocherie
Opt persoane, între care interlopul Gheorghe Constantinescu, zis Gigi Beoru, şi patru funcţionari din Primăria Capitalei, au fost reţinute marţi, după-amiază, fiind acuzate de escrocherii imobiliare în Bucureşti, potrivit unor surse judiciare.
Sursele citate au declarat, marţi seară, că anchetatorii au făcut percheziţii acasă şi la locurile de muncă a 14 persoane. Potrivit primelor informaţii despre caz, opt dintre cei cercetaţi ar putea fi acuzaţi de escrocherii imobiliare, urmând să fie prezentaţi instanţei Tribunalului Bucureşti, miercuri dimineaţă, pentru a li se emite mandate de arestare preventivă.
Între persoanele cercetate se numără şi un director de la Direcţia de cadastru din Primăria Capitalei.
În urma percheziţiilor au fost descoperite, printre altele, şi documente de proprietate false.
Din vară, Gigi Boeru este cercetat în libertate dar cu interdicţia de a părăsi ţara într-un dosar judecat de Curtea de Apel Bucureşti, el fiind acuzat că a obţinut, prin înşelăciune şi şantaj, de la o societate, un teren de 3,6 hectare pe insula Lacului Fundeni.
Procurorii au cerut arestarea preventivă a lui Gigi Boeru şi a lui Ion Baboi, un alt membru al grupării, însă instanţa a decis ca cei doi să fie judecaţi în libertate, cu interdicţia de a părăsi ţara.
Potrivit anchetatorilor, în acest dosar Gigi Boeru este acuzat că, împreună cu alte cinci persoane, ar fi obţinut, prin înşelăciune, fals şi ameninţări, un teren de 3,6 hectare aflat pe insula Lacului Fundeni, în valoare de 800.000 de euro, care se afla în proprietatea legală a unei societăţi comerciale.
Poliţiea Capitalei informa la aceea dată că membrii grupului infracţional, printre care se află şi fostul proprietar al terenului respectiv, sunt acuzaţi că au falsificat mai multe documente pe care le-au folosit apoi pentru a intra în proprietatea terenului de pe insula Lacului Fundeni.
Cei şase au fost depistaţi în urma unei acţiuni organizate de poliţiştii bucureşteni, împreună cu Procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti şi cu sprijinul DGIPI şi SPIR. Astfel, anchetatorii au făcut patru percheziţii la domiciliile membrilor grupării, în urma cărora au găsit documente pe care cei şase le foloseau.
Gigi Boeru, zis Gheorghe Constantinescu, în vârstă de 57 de ani, a fost cercetat şi judecat în mai multe rânduri, în unele cazuri alături de alte persoane cunoscute în mediile infracţionale, precum Fane Spoitoru sau fraţii Florin şi Sotirachi Gostin.
Tot în această vară, în vizorul anchetatorilor s-a mai aflat o grupare de escroci imobiliari care acţionau în Sectorul 5 al Capitalei, printre cele aproximativ 15 persoane cercetate în acest caz numărându-se şi doi funcţionari şi doi agenţi imobiliari. Cei verificaţi în acest dosar au fost trimişi în judecată în două loturi.
Avocatul lui Mailat: „Dacă a ucis-o, înseamnă că n-a atins-o“
Apărătorul celui care a declanşat furia italienilor la adresa imigranţilor români invocă contradicţii juridice majore, cu doar o zi înaintea verdictului final. Italienii şi românii se pregătesc astăzi să-şi condamne în mare grabă frica. Nicolae Romulus Mailat se va afla în faţa sentinţei judecătorilor italieni, în cazul uciderii Giovannei Reggiani. La un an fără o zi de la începutul unui caz în care există destule mistere, Procuratura italiană a cerut închisoare pe viaţă pentru Mailat.
Punctul de sprijin: declaraţia Emiliei Neamţu, martorul-cheie care n-a fost chemat la proces şi cu posibile probleme psihice la activ.
Omor deosebit de grav, tâlhărie şi agresiune sexuală. Acestea sunt acuzaţiile pentru Mailat. În faţa lor, inculpatul a spus ieri că se simte „un ţap ispăşitor“ pentru toate delictele comise de români în Italia. „Nu am cuvinte, mă încredinţez dreptăţii divine. Nu am vrut să spun nimic în timpul procesului pentru că am înţeles că ar fi inutil. Vor cu orice preţ un vinovat pentru o infracţiune atât de gravă şi cred că eu am avut ghinionul să fiu ales ţap ispăşitor“, a spus Mailat.
Încă de la început, fotografia lui Mailat cel nebărbierit şi ciufulit, cu geaca desfăcută, a devenit simbolul urii. Într-o schemă primitivă, antagonică, de o parte s-ar afla italienii sătui de „cotropitorii“ români. De cealaltă – românii de bine care nu vor să „fiarbă“ în aceeaşi oală cu infractorii şi vor să-şi vadă de noua lor viaţă, în Peninsulă. O poveste veche cu mai multe adevăruri. Iar dincolo de aceste adevăruri sunt politicienii, cei care au speculat cum au putut mai bine momentul. Dreapta italiană a mirosit potenţialul electoral în prag de alegeri, propunând o serie de legi dure, iar câţiva politicieni de la noi s-au transformat în apărători supremi ai românilor aflaţi în afara graniţelor.
La un an distanţă de la şocul româno-italian denumit „Cazul Mailat“, Evenimentul zilei începe un serial despre împrejurările şi faptele ce au transformat o crimă în problemă naţională.
INTERVIU
„Avem un martor protejat, iar poliţia nu ştie unde este“
Există un om care crede că niciun fir de păr, nicio picătură de sânge nu-l incriminează pe Romulus Mailat. Din cabinetul său luxos, de pe scaunul cu spătar frumos lucrat, avocatul acestuia, Piero Piccinini – cumnatul unei românce -, vorbeşte relaxat despre un caz care ţine, de un an, în priză televiziunile şi ziarele din Italia şi România. Aproape nicăieri, în afara acestui cabinet, nu există dubii serioase în legătură cu numele autorului crimei din Tor di Quinto. O întrebare pare să-l macine însă pe Piccinini: ce se va întâmpla dacă „o justiţie solidă“ va ignora certitudinile presei şi îl va considera pe Mailat nevinovat? Nu prea pare a dori să ştie răspunsul, oricât ar vrea să câştige cazul.
„Am apărat 200-300 de români“
EVZ: Apăraţi un om condamnat deja de opinia publică…
Piero Piccinini: Este foarte greu. Dar eu cred că o justiţie solidă este în stare să ignore ceea ce massmedia a spus. O justiţie slabă nu.
Aţi mai avut vreun caz atât de dificil?
Da. Nu atât de importante pentru media, dar am avut destule cazuri de omor.
Este prima dată când apăraţi un român?
(Zâmbeşte) Am apărat până acum 200-300 de români. Alţii au fost ruşi, ucraineni, albanezi. Şi italieni, desigur.
Să vorbim puţin despre „Cazul Mailat“. Sunt câteva probleme la care presa s-a referit. (râde) De ce nu vorbeşte nimeni în acest caz? Martorul acuzării, Emilia Neamţu, se află în România şi susţine că nimeni nu i-a spus de proces. Nici cei din tabără n-au fost interogaţi decât la început.
Asta e problema centrală. Emilia Neamţu este un martor foarte, foarte dificil. Eu cred că, dacă ar fi fost din nou audiată, în tribunal, era posibil să iasă la iveală multe contradicţ ii. Cred că înţelegeţi bine că, din acest motiv, procurorul n-a fă- cut toate eforturile pentru a o aduce pe Emilia Neamţu în Italia. Consider că e cu atât mai straniu cu cât Emilia Neamţu e un martor protejat de poliţie, iar poliţia nu ştie unde este.
„Nu există proba de sânge incriminatoare“
Presa din România a găsit-o foarte simplu. Se află în Avrig…
Pe Strada Unirii. Ştiu (râde). Procurorul îşi face treaba. Hotă- rârea îi aparţine. E adevărat ce spuneţi: n-a fost audiat nimeni din tabără. Numai Lingurar Tiberian a fost interogat. Cred că aici problema principală e următoarea: în prima zi a fost găsit Mailat şi totul părea clar. Şi n-au fost făcute destule cercetări în ceea ce priveşte cazul ăsta. Când şi-au dat seama că lucrurile nu sunt atât de simple pe cât păreau la început, era deja prea târziu. Tot ce are acum Procuratura este Mailat. Şi astăzi trebuie să facă procesul cu el. Dar problema rămâne, contradicţiile rămân, sunt multe întrebări care n-au răspuns.
Care sunt aceste contradicţii?
Cea mai importantă: nu există nicio probă care să demonstreze că Mailat a fost în contact cu doamna Reggiani. Nu există sânge, nu există urme de piele, de păr, lichide biologice, absolut nimic. Dacă a ucis-o Mailat, ceea ce eu nu cred, înseamnă că n-a atins-o, probabil. Iar lucrul acesta este imposibil.
Cât rău şi cât bine v-a făcut acest caz? Mă refer la posibile ameninţări, pe de o parte, şi la beneficii de imagine, pe de alta.
N-am fost ameninţat. Au fost unele articole pe internet în care am fost criticat că apăr un român. Mi s-a spus că sunt nebun, mi s-a spus să-mi fie ruşine că-l apăr pe Mailat. Probabil este vorba de persoane care nu-şi dau seama care este rolul avocatului. Ameninţă ri însă nu, şi nici n-am fost influenţat de nimeni.
Au fost voci care au spus că sunteţi italian şi că, prin urmare, nu puteţi fi corect într-un asemenea caz.
Fratele meu este căsătorit cu o româncă şi trăieşte în România. Puteţi judeca singuri dacă sunt sau nu corect.
„Fără condamnare, problema românilor se va agrava“
Cum se simte Mailat acum?
Mailat este foarte aşezat, la locul lui. Este incredibil. Este mai mult decât calm, este un om aşezat, acesta e cuvântul. Te uiţi la el şi nu poţi să înţelegi. În experienţ a mea n-am întâlnit o persoană acuzată de omor aşa de calmă ca Mailat. E amabil cu avocatul său, cu traducătoarea, cu toate persoanele din preajmă. Şi mulţumeşte mereu că e apărat. Iar asta e foarte ciudat, pentru că persoanele aflate într-o asemenea situaţie ajung la punctul în care strigă: „Faceţi ceva să ies de aici!“.
S-au liniştit lucrurile în Italia de când nu se mai scrie atât despre Mailat?
Da. Problema există, dar e puţin mai linişte. Opinia publică aşteaptă să fie condamnat. Ce se întâmplă însă dacă nu va fi condamnat? Asta-i dificultatea apărării. Dacă nu va fi condamnat, problema românilor se va agrava.
„Mailat face parte dintr-o generaţie de criminali, care vine din România, a trăit în regimul ceauşist şi s-a trezit în lumea liberă. A intrat în Europa cu fărădelegile cu care era obişnuit şi cu propriile reguli.”, forumist al publicaţiei, italiene „La Repubblica“
REPORTAJ
Un an mai târziu: călătorie cu români spre gara din Tor di Quinto
Să coborâm, dracului, odată! În această secundă a după- amiezii de sâmbătă, toată lumea adunată în vagonul jegos cu drum spre Viterbo, undeva la nord de Roma, pare să aibă acest gând pios. O să ieşim din tubul mirositor, la soare, după aceea o să vină o staţie şi apoi alta, până coborâm. E plin de români.
Undeva în mijloc se desfă- şoară o scenă frumoasă, pe care orice om de bine trebuie s-o ţină minte: o italiancă elegantă lasă loc unei ţigănci cu un plod în braţe, ce urlă de mama focului. De vreo cinci minute, de când s-a ridicat, italianca ascultă înjurăturile duioase ale ţigăncii către copil cu un fel de adoraţie. Să coborâm, dracului, odată! A trecut abia o staţie.
Românii se văd, ca întotdeauna. Sunt în grupuleţe, cu tricouri şi flanele fistichii. Pe care scrie mare numele vreunei echipe de baseball sau al unei universităţi.
Căutând ceva ce nu se arată încă
Unul dintre ei se aşază alături, îşi scarpină degetele de parcă ar zgâria carton. Îi face semn din cap unuia dintre însoţitorii săi, rămas lângă uşă, că mai e un loc liber alături. Însoţitorii râd de el, nu se ştie de ce. Până la urmă încă un român se hotărăşte să se aşeze. Acum sunt doi români care stau faţă în faţă, fără să zică ceva. Studiază, fiecare în parte, o domnişoară cu balerini strălucitori ce ascultă pierdută manele, cu telefonul la obraz. Lângă ei, o italiancă, femeie în vârstă, se uită pe toate geamurile, căutând ceva ce nu se arată încă.
Românii ar fi trebuit să ajungă la 4 şi 15 minute la un grătar, deja sunt în întârziere. Jack s-a dus să ia carne şi e îndemnat prin telefon: „Hai, măi, berbecule, mişcă-te odată!“. Se iau în râs unii pe alţii cu măsură. E fericirea lor şi nu poate veni nimeni până în Italia, să urce în trenul ăsta şi să le-o ia.
Gara închisă şi câmpurile goale
Între timp, frica bătrânei italience s-a transformat în groază: nu ştie dacă staţia ei n-a trecut deja. Nu mai poate şi-l întreabă pe unul dintre români, care-i spune că mai e până la Saxa Rubria, şi femeia se linişteşte brusc. Îl întreabă pe „salvatorul“ ei dacă e din Roma. „Nu, din periferie“. Rămân să vorbească despre trenurile din Roma, care circulă rar de tot. Probleme de organizare.
Staţia Tor di Quinto, unde în urmă cu un an se înghesuiau camere de luat vederi, poliţişti, ziarişti şi localnici, toţi oripilaţi de un eveniment ce până atunci păruse, poate, de neimaginat, nu mai există momentan. A intrat în lucrări de modernizare. Cel mai bine e să cobori la Due Ponti şi de acolo să o iei pe jos, pe Via di Tor di Quinto.
Acum un an, la ora asta, câmpul care se arată undeva în stânga ar fi răsunat de fiare vechi şi mămăliga ar fi fiert în ceaune, lângă barăcile ţiganilor. Un eveniment urât îi ţine acum pe ţigani departe de câmp, de gară şi de fierul vechi. Pe unii şi de Italia. La două zile după nebunia cu Mailat, care locuia aici, italienii au demolat mai întâi barăcile, apoi au arat locul. Iar Tor di Quinto s-a reîntors pe harta Italiei.
Procurorii cer închisoare pe viaţă pentru Mailat
Români, audiaţi prin videoconferinţă în cazul Mailat
Cititi si „Infractori romani arestati in Italia”
„Romani pedepsiti pentru crima”
„Retele de infractori romani, anihilate in Italia”
„Tabara de Rromi din Italia, incendiata”
„Rromi, ucisi la Milano”
„Tiganii romani, somati de extremisti”
„Romanca arestata in Sicilia pentru trafic de carne vie”
„Roman acuzat de uciderea a doi batrani italieni”
„Doina Matei, romanca arestata la Roma: „Am vrut sa ma apar”
„Surprize in cazul „Umbrela ucigasa”
FILMUL EVENIMENTELOR
La un an de la comiterea crimei din Tor di Quinto, EVZ reconstituie şirul faptelor ce au bulversat relaţiile româno-italiene
> 30 octombrie 2007, ora 20.30. Trenul care circulă spre nordul Romei opreşte în Gara Tor di Quinto. Giovanna Reggiani, o italiancă în vârstă de 47 de ani, so- ţie de amiral, coboară fără să-şi dea seama că este urmărită de un bărbat care era lângă ea, pe scaun. Pe drumul care iese din gară, în apropierea unei tabere de romi, bărbatul o acostează, o duce într-o baracă improvizată, îi ia geanta, o loveşte puternic, în mod repetat, cu o bâtă. Apoi o cară la câteva zeci de metri distanţă şi o abandonează într-un şanţ.
Incidentul este observat de românca Emilia Neamţu, care îl alertează pe şoferul autobuzului 32, ce trece prin zonă. Acesta anunţă la rândul său poliţia şi ambulanţa. Suspectul indicat de Emilia Neamţu, Nicolae Romulus Mailat, în vârstă de 24 de ani, este arestat la câteva ore după aceea. Asupra lui s-ar fi găsit geanta şi câteva haine ale victimei. Totodată, Mailat ar fi fost murdar de sânge şi ar fi avut zgârieturi pe mâini.
„Acţiuni coordonate şi imediate“
> 31 octombrie 2007. Consiliul de miniştri din Italia se reuneşte în regim de urgenţă pentru a discuta despre situaţia creată după comiterea crimei. Miniştrii italieni decid în unanimitate să transforme în decret proiectul de Legi ale Siguranţei, aprobat cu o zi înainte de guvern. Una dintre prevederi este aceea că prefecţii pot decide expulzarea străinilor consideraţi periculoşi, măsură aflată până atunci doar în puterea ministrului de interne. Ulterior, premierul italian de la acea vreme, Romano Prodi, îi cere telefonic omologului său român „acţiuni coordonate şi imediate“ în cadrul colaborării împotriva criminalităţii.
Prezent la o emisiune de pe postul B1, preşedintele Băsescu îşi exprimă speranţa ca măsurile să nu fie îndreptate împotriva românilor, ci împotriva celor care săvârşesc infracţiuni.
> 1 noiembrie 2007, ora 19.34. Giovanna Reggiani moare în urma unui stop cardiac, imediat după ce medicii de la Spitalul Sant’Andrea din Roma constataseră că nu mai avea activitate cerebrală. Examinarea medico-legală preliminară arată că femeia a suferit o traumă craniofacială care a provocat o hemoragie craniană ce a dus la comă. În schimb, medicii constată că nu există nicio urmă externă de viol, cum se crezuse până la acel moment. Legiştii aşteaptă însă rezultatele analizelor de laborator.
> 2 noiembrie 2007. Tabăra de romi din Tor di Quinto este demolată de autorităţile italiene, la doar două zile după crimă.
> 3 noiembrie 2007, ora 11.00. Încep funeraliile italiencei, la Basilica Cristo Re din Roma. Participă câteva mii de persoane, printre care şi oficiali italieni.
> 4 noiembrie 2007. Gheorghe Neamţu, fiul principalei martore, este identificat de poliţiştii de frontieră în timp ce se întorcea în ţară, prin Vama Borş. El fusese dat în urmărire generală pentru furt calificat, urmând a ispăşi trei ani de închisoare.
Martor al acuzării cu „tulburări de personalitate“
> 5 noiembrie 2007. Familia lui Mailat şi câţiva apropiaţi ai acestuia se întorc în România, de teamă că ar putea fi victime ale agresiunilor din partea extremiş tilor italieni. În această vreme, la Penitenciarul Regina Coeli, din Roma, Mailat îi spune avocatului Piero Piccinini, numit din oficiu, că nu a făcut decât să-i smulgă geanta femeii. Suspectul este ţinut la izolare, din cauza ameninţărilor cu moartea primite de la alţi deţinuţi. În aceeaşi zi, guvernul român se întâlneşte într-o şedinţă de urgenţă, pentru a stabili măsuri care să-i protejeze pe cetăţenii români aflaţi la muncă în Italia, pe fondul tensiunilor tot mai mari.
> 8 noiembrie 2007. Apărarea lui Mailat constată că martora acuză rii, Emilia Neamţu, a fost internată în urmă cu doi ani la Spitalul de Psihiatrie „Gheorghe Preda“, din Sibiu, fiind tratată pentru „sindrom disociativ cu tulburări de personalitate“.
Măsuri împotriva imigranţilor ilegali
> 12 noiembrie 2007. Emilia Neamţu confirmă, în faţa judecă torului Claudio Mattioli, mărturia care-l incriminează pe Romulus Mailat.
> 4 decembrie 2007. Deşi în primă fază declară că n-a fost cu Mailat pe peronul gării din Tor di Quinto, Gheorghe Neamţu recunoaş te, după ce i se spune că a fost surprins de camerele de supraveghere din gară. Este sigur, în schimb, că nu Mailat este autorul crimei.
> 18 ianuarie 2008. Magistraţii italieni îl cercetează în acest caz pe Gheorghe Neamţu, în urma informaţ iilor furnizate de Mailat. Potrivit acestuia din urmă, Neamţu ar fi fost autorul crimei.
> 22 ianuarie 2008. Parchetul Tribunalului Bucureşti anunţă că au descoperit la o persoană din judeţ ul Sibiu telefonul mobil furat de la Giovanna Reggiani în timpul agresiunii din Tor di Quinto.
> 21 mai 2008. Noul guvern italian, condus de Silvio Berlusconi, adoptă în prima şedinţă pachetul de măsuri de siguranţă referitor la imigranţii ilegali. Potrivit documentului, cetăţenii din Uniunea Europeană care nu au un venit minim legal şi o locuinţă decentă urmează a fi expulzaţi, iar folosirea copiilor pentru cerşetorie este considerată infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de până la trei ani.
> 27 iunie 2008. Are loc premiera operetei „Miracolo a Milano“, compusă de Giorgio Batistelli şi inspirată din valul de panică instalat în Italia după crima din Tor di Quinto. Anterior, autorul spusese despre piesa sa că este „o parabolă despre oamenii izolaţi, fie că este vorba despre cei care trăiesc pe lângă linii de tren sau sub poduri, în Italia, fie despre italieni în ansamblu“.
EFECTE COLATERALE
Nomazii, amprentaţi
Una dintre cele mai controversate măsuri privind imigraţia – campania de amprentare a nomazilor declanşată de cabinetul Silvio Berlusconi – a fost declanşată în iulie. Până pe 15 octombrie, au fost culese informaţii despre aproximativ 10.000 de romi. După declan- şarea acţiunii, autorităţile italiene au venit cu un anunţ care să le pună la adăpost de acuzaţ iile de discriminare: toţi cetăţ enii italieni vor fi amprentaţ i, de asemenea, în următorii doi ani, iar amprentele vor fi tipărite pe cărţile de identitate. Guvernul italian n-a fost însă ferit de replicile dure ale opiniei publice din România. Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a transmis la jumătatea lunii iulie, prin intermediul Ambasadei României la Roma, îngrijorarea cu privire la conţinutul deciziilor guvernului italian privind siguranţa publică.
PROCESUL
„Ne-am dat seama că nu va supravieţui“
> 25 septembrie 2008. Are loc prima înfăţişare în faţa celei de-a treia Curţi cu juri. Nicolae Romulus Mailat este judecat pentru omucidere, jaf şi viol. Înfăţişarea acuzatului este total schimbată faţă de cea din noaptea arestării. Îi sunt prezentate acuzaţiile, după care sunt citaţi şoferul de pe autobuzul 32 şi infirmierii de pe ambulanţa care a venit la locul faptei.
> 1 octombrie 2008. Emilia Neamţu, martora aflată teoretic sub protecţia autorităţilor italiene, este descoperită de ziariştii români în Avrig. Locuieşte la câteva sute de metri de familia lui Mailat.
> 8 octombrie 2008. Sunt audiaţi membrii echipajului ambulanţ ei care i-au acordat primulajutor Giovannei Reggiani. Aceştia declară că, în momentul în care au ajuns la intervenţie, victima nu purta lenjerie intimă, avea un sân descoperit, pantalonii erau desfă- cuţi, lipsea un pantof, iar nasturii cămăşii erau rupţi. „Era în comă şi pe faţă se vedeau urmele multor lovituri. Am luat-o imediat, dar ne-am dat seama că nu va supravieţui“, au declarat angajaţii serviciului de ambulanţă.
> 22 octombrie 2008, ora 11.00. Doi martori, soţ şi soţie, audiaţi prin videoconferinţă la Alba-Iulia, susţin că nu cred că Mailat ar fi autorul crimei. Cei doi sunt din Avrig şi erau vecini cu Mailat atât în localitatea din care acesta provine, cât şi în tabăra de barăci din Roma.
> 28 octombrie 2008, ora 13.00. Procurorul italian Maria Bice Barborin cere condamnarea la închisoare pe viaţă a lui Romulus Mailat, pentru infracţiunea de omor de gradul I. Anchetatorul pune accent, în susţinerea cererii, pe declaraţia Emiliei Neamţu, cea care afirmă că l-a văzut pe Mailat în timp ce căra în spate trupul Giovannei Reggiani. Instanţa anunţă că decizia finală va fi luată în cursul zilei următoare.
Sursa principala
Licitaţiile pentru buletinele de vot, încheiate în 36 de judeţe
Depunerea candidaturilor pentru alegerile generale din 30 noiembrie s-a încheiat, ieri, listele urmând să fie definitivate în această seară.
Aşa a anunţat Comisia Tehnică Electorală, reunită, aseară, la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA). Membrii Comisiei au precizat că afişarea candidaturilor va fi făcută „la loc vizibil“, la sediile birourilor electorale de circumscripţie.
Pe de altă parte, secretarul de stat Victor Paul Dobre a precizat că licitaţiile pentru tipărirea buletinelor de vot au fost încheiate în 36 de judeţe şi în Capitală. De asemenea, „au fost stabilite“ ştampilele de control ale secţiilor de votare şi au fost asigurate locurile speciale, destinate afişelor electorale.
„Comisiile teritoriale care se ocupă cu administrarea bazelor de date privind evidenţa persoanelor au transmis deja primăriilor listele electorale permanente“, a conchis Dobre.
Băsescu îşi face loc la TVR prin CNA
Disputa dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu-Tăriceanu, adusă în etapa cine apare mai mult la televizor, a ajuns ieri la Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA).
În mod excepţional faţă de practica anterioară, CNA s-a autosesizat în legătură cu modul cum au fost mediatizate la televiziunea publică poziţia preşedintelui şi a premierului în scandalul majorării salariilor cadrelor didactice. Discuţia a fost deschisă de Gelu Trandafir, nominalizat în CNA de preşedinţie.
Dispută pe interviu
Nemulţumirea lui Trandafir a pornit de la faptul că TVR a transmis în direct doar discursul de vineri al lui Tăriceanu, de la ora 20.00, nu şi pe cel al lui Băsescu, de la ora 13.00.
Revolta sa a venit la o zi după ce preşedintelui îi fusese refuzată apariţia într-un interviu la TVR 1, pe motiv că emisiunea i-ar fi fost rezervată premierului.
„Postul public a transmis în direct doar reacţia premierului, nu şi declaraţia preşedintelui. (…) Nu poţi să dai în direct reacţia şi să nu dai anunţul, aşa mi se pare, mie, jurnalistic“, a spus, potrivit Mediafax, Gelu Trandafir.
În consecinţă, preşedintele CNA, Răsvan Popescu, a cerut „să se verifice“, în monitorizările din 24 octombrie, cum s-au difuzat la TVR informaţiile despre promulgarea legii, la ce ore şi ce personalităţ i politice au vorbit despre acest subiect. Cu mai puţin de două săptămâni după ce acelaşi Consiliu a decis să amendeze Antena 3, la sesizarea lui Băsescu, pentru „limbajul injurios“ folosit de Valentin Stan în emisiunea „Sinteza Zilei“.
Gelu Trandafir, membru CNA: „Nu poţi să dai în direct reacţia lui Tăriceanu şi să nu dai anunţul lui Băsescu, aşa mi se pare, mie, jurnalistic.”
APARIŢII DE PRECAMPANIE
Preşedintele, surclasat de premier pe ecrane
Monitorizările făcute publice de CNA săptămâna trecută arată că Tăriceanu l-a surclasat pe Băsescu la toate posturile cu acoperire naţională. În perioada 9-21 octombrie, premierul a ţinut capul de afiş în mai toate jurnalele din prime-time, ca şi în emisiunile de dezbatere difuzate de Antena 1, Antena 3, Pro TV, Realitatea TV şi TVR 1. Tăriceanu, ca premier şi lider al PNL, a avut 91 de apariţii (27 la Antena 3, 24 la Realitatea TV, 15 la Antena 1, 14 la Pro TV şi 11 la Jurnalul TVR), în timp ce Băsescu s-a aflat pe locul al doilea, cu 54 de apariţii (15 la Antena 3, 13 la Realitatea TV, 11 la Antena 1, 9 la Pro TV şi 6 la TVR 1).
Tăriceanu taie 40% din bugetul ICR
SCANDAL. În urma scandalului „Poneiul roz“, prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu a decis să reducă bugetul Institutului Cultural Român (ICR) pe anul 2009 cu 40%, deşi Ministerul Economiei şi Finanţelor îl aprobase în varianta iniţială.
„Prin decizia dv. de a ne reduce bugetul cu 40%, împingeţi institutul, din subfinanţare, în desfiinţare“, se arată într-o scrisoare deschisă adresată şefului guvernului, semnată de preşedintele ICR, Horia-Roman Patapievici. Reducerea bugetului afectează grav activitatea celor 17 institute româneşti din străinătate şi compromite programele culturale şi parteneriatele încheiate deja.
Delegaţia Gazprom vine astăzi la Bucureşti
O delegaţie a companiei ruse Gazprom discută, astăzi, la Bucureşti, cu reprezentanţii Ministerului Economiei, Romgaz şi Transgaz despre dezvoltarea activităţii de tranzit a gazelor pe teritoriul României, importul direct de gaze din Rusia şi despre posibilitatea înfiinţării unei companii mixte între Gazprom şi Romgaz pentru realizarea depozitului de la Mărgineni, au declarat, pentru EVZ, surse din domeniu.
Delegaţia Gazprom este condusă de directorul de dezvoltare al companiei, Vlada Rusakova. Întâlnirea de la Bucureşti a fost stabilită în urmă cu două săptămâni, când oficialii Romgaz şi Transgaz au discutat aceste subiecte cu conducerea Gazprom, la Moscova. Ulterior, presa rusă a scris că aceste discuţii au avut loc cu scopul de a invita România în proiectul South Stream, în locul Bulgariei. Ministrul economiei, Varujan Vosganian a punctat că România va accepta o eventuală invitaţie în acest sens. Un oficial Gazprom precizat, însă, în urmă cu două zile, că discuţiile cu partea română nu vor modifica traseul gazoductului.
Industria de apărare a fost lovită de disponibilizări
Uzina Mecanică Plopeni, care producea până acum câteva luni muniţie pentru industria de apă- rare, este unul dintre agenţii economici care a grăbit procedurile de disponibilizare.
Odată cu pierderea contractelor, liderul sindicatului Siteco, Mircea Voinea, susţine că fabricii i se va pune lacă tul pe 4 noiembrie.
„Pe 8 octombrie, la 776 de angajaţi din cei 806 cât mai are uzina li s-a dat un preaviz. Practic, vor mai rămâne 130 de angajaţi la pază şi la inventarierea bunurilor fabricii. Sindicatul Siteco intenţionează să acţioneze în instanţă administraţ ia UM Plopeni pentru că aceasta nu a respectat hotărârea consiliului de administraţie de a disponibiliza doar 350 de salariaţi, cum este prins în programul de restructurare a uzinei“, a declarat sindicalistul Mircea Voinea. Potrivit acestuia, majoritatea celor vizaţi sunt persoane cu vârste de peste 45 de ani, care au slabe şanse să se reangajeze. Voinea nu exclude posibilitatea organizării unor proteste, aşa cum s-a întâmplat de câteva ori în ultimii cinci ani.
„Ne bazăm pe un nucleu dur al colectivului“
Directorul general al societăţii, Valerian Pârvu, susţine că disponibiliză rile nu vor afecta atât de mulţi angajaţi. „Consiliul de Administraţie se întruneşte pe 30 octombrie şi atunci se va stabili exact câţi angajaţi pleacă. Vă spun însă că nu se închide nicio fabrică, mai ales că s-au făcut investiţii în utilaje. Va exista un plan de reorganizare şi ne bazăm pe un aşa-numit nucleu dur al colectivului, care va rămâne pe statele de plată ale uzinei“, a declarat directorul Pârvu.
Ministrul apărării naţionale, Teodor Meleşcanu, a declarat recent că nu poate stopa declinul UM Plopeni. „Societatea este în portofoliul AVAS. Ministerul Apărării doar a putut să ofere industriei de apărare contracte pentru gestionarea muniţiei şi întreţinerea maşinilor de luptă“, a spus Meleşcanu.
Concediu de odihnă obligatoriu
Producătorii şi furnizorii pentru industria auto au început deja să ia măsuri drastice, după restrângerile de la Dacia Renault şi Ford.
„Am decis ca peste 200 dintre cei 1.600 de angajaţi să îşi consume concediile de odihnă în această perioadă, iar în luna decembrie vom înceta producţia“, a declarat Dacian Negrea, managerul Eybl Automotive Deta. Unitatea produce tapiţerii pentru Renault Megane Coupé Cabriolet, Renault Scenic şi Grand Scenic, Peugeot şi îmbracă în piele volane pentru Mercedes, VW, Toyota, BMW, Rover, Suzuki şi Honda.
Criza financiară pune în pericol şi slujbele a peste 6.000 de hunedoreni angajaţi ai unităţilor din industria de componente auto: Key Safety Systems, fabrica de cablaje auto, Lisa Draxlmaier şi producătorul de cablaje auto SEWS. Unitatea de la Brad a Key Safety Systems, cu peste 1.100 de angajaţi, a suferit reduceri ale comenzilor, respectiv volane şi centuri de siguranţă pentru Fiat, Volkswagen – Audi, Jaguar şi Opel, iar în serii mai mici pentru PSA Peugeot-Citroën, Bentley şi Masseratti. „Abia peste o săptămână vom avea rezultatele unei analize referitoare la toţi factorii care ne pot influenţa negativ“, spune Răzvan Leca, manager de resurse umane al unităţii.
Pierderi de 2,8 trilioane de dolari
AMPLOARE. Pierderile acumulate de sistemul financiar mondial în urma crizei creditelor s-ar putea ridica la 2.800 miliarde dolari (2,8 trilioane dolari), potrivit estimărilor Băncii Angliei, scrie Reuters.
Suma reprezintă circa un sfert din PIB-ul SUA din 2007, de aproximativ 13 trilioane de dolari. Guvernele din întreaga lume au alocat, până în prezent, fonduri de circa patru trilioane dolari pentru salvarea băncilor, revigorarea pieţelor financiare şi ameliorarea efectelor crizei creditelor asupra economiei reale. Cea mai gravă urmare a acestei crize ar putea fi o recesiune severă şi prelungită a economiei globale, estimează Reuters. Cea mai severă criză financiară din ultimii 80 de ani a provocat, la nivel mondial, prăbuşirea Burselor de valori, falimentele mai multor bănci şi măsuri extreme, de neimaginat, adoptate de mai multe state pentru stabilizarea propriilor economii.
IMM-urile, în impas financiar
Firmele mici şi mijlocii se vor confrunta cu mari dificultăţi la anul, din cauza accesului greoi la finanţare.
Efectele instabilităţii financiare mondiale vor fi resimţite de România şi în 2009, deşi deocamdată economia locală pare a fi mai la adăpost decât altele din zonă, se arată într-o analiză a revistei „Capital“. Pe termen scurt, criza a îngreunat accesul la împrumuturile bancare şi a scumpit creditele.
Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) vor resimţi efectele crizei puternic în 2009, deoarece accesul la finanţare va fi tot mai dificil. De altfel, peste 80% din IMM-uri consideră că instabilitatea financiară îşi va face simţite efectele abia la anul. Cele mai vulnerabile sunt companiile de-abia înfiinţate (start-upuri), care au un rulaj foarte mic şi nu deţin resursele necesare pentru a trece printr-o perioadă de recesiune.
În acelaşi timp, dificultăţile de finanţare afectează şi marile proiecte de investiţii. Un exemplu grăitor este amânarea luării unei decizii de către grupul austriac Voestalpine privind deschiderea unui combinat siderurgic, ce avea printre locurile posibile şi ţara noastră. Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, spune că, „în momentul de faţă, mai importante decât banii, care vor intra sau nu în ţară, sunt performanţele de care vor fi capabili investitorii deja prezenţi“. El aminteşte că producătorul de oţel ArcelorMittal a redus afacerile în ţara noastră, dar în schimb Renault are un produs foarte bine adaptat la această perioadă de criză – brandul Dacia. Mai multe informaţii despre efectele crizei puteţi afla din revista „Capital“.
Un milion de şomeri în 2009
Falimente în masă, întoarcerea stranierilor, restrângerea creditării şi a consumului.
După o lungă perioadă în care angajatorii români se plângeau de lipsa angajaţilor calificaţi, dar şi a muncitorilor necalificaţi, tentaculele crizei financiare mondiale au început deja să schimbe acest tablou.
Potrivit estimărilor EVZ, bazate pe informaţiile provenite din diferite sectoare economice, şomajul va atinge cote alarmante anul viitor, ajungând la un nivel dublu faţă de anul acesta, adică de circa 10%, depăşind, în total, un milion de persoane. Potrivit Institutului de Statistică (INS), în al doilea trimestru din acest an, rata şomajului a fost de 5,6%.
În prezent, un şomer primeşte o indemnizaţie de cel puţin 405 lei, suma crescând în funcţie de perioada cât a contribuit la fondul de şomaj.
Stoparea creditării şi scăderea nivelului de trai îi vor face pe români să cheltuiască din ce în ce mai puţin. Reducerea bugetului alocat cumpărăturilor înseamnă că firmele vor trebui să producă mai puţin, vor înceta să se mai extindă şi vor fi nevoite să dea oameni afară ca să minimizeze costurile. Mai mult, o parte din companii riscă să intre în faliment din cauza scumpirii creditelor şi a scăderii sau chiar anulării comenzilor.
Frământări în companii
„Nu există sector care să fie ferit de efectele crizei financiare“, ne-a spus Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Domeniile în care turbulenţele financiare au început deja să facă ravagii sunt intermedierile financiare, imobiliarele, construcţiile şi industria auto.
O parte dintre societăţile care oferă servicii financiare au început deja să-şi închidă filialele locale, după dezastrul suferit de Bursă, iar agenţiile imobiliare îşi restrâng activitatea din cauza absenţei tranzacţiilor. Scumpirea creditării îi va face pe brokerii de credite şi pe o parte din angajaţii băncilor să-şi caute alte joburi. Producţia de textile va scădea cu circa 17% anul acesta faţă de anul trecut, şi „sigur se va ajunge la disponibilizări“, spune Maria Grapini, şefa patronatului FEPAIUS. Serviciile vor suferi mai târziu decât celelalte domenii. Din cauza scăderii consumului, magazinele şi supermarketurile vor vinde mai puţin şi nu se vor mai extinde.
Stranierii vin acasă
Estimările premierului Tăriceanu indică un plus de 300.000 de şomeri anul viitor proveniţi numai de la companii. La aceştia se vor adăuga însă şi o parte din românii care lucrează în străinătate. Angajaţii rămaşi fără un loc de muncă în urma încetinirii ritmului de construcţie vor încerca să se reprofileze, iar cei care nu vor reuşi să se descurce vor fi nevoiţi să se întoarcă în ţară.
Specialiştii estimează că, în prima fază, vor veni acasă în jur de 10% dintre stranieri. Substanţial vor scădea însă sumele pe care aceştia le trimiteau în ţară. „Nu avem statistici clare, dar ne putem orienta după ce s-a întâmplat cu mexicanii care lucrau în Statele Unite. Cifrele arată că suma pe care aceştia au livrat-o familiilor din Mexic a scăzut cu 80% în perioada crizei.
Putem estima astfel că, în cazul românilor, remitenţele se vor reduce cu până la 50%“, e de părere Dragoş Cabat, preşedintele Chartered Financial Analyst (CFA) România. Potrivit acestuia, primele semne vor fi vizibile încă de lunile viitoare.
Criza anunţă nori negri şi pe piaţa de recrutare. Mai puţini angajaţi noi şi salarii mai mici – firmele de profil au deja cu 15% mai puţine oferte de muncă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi este abia începutul.
Reprezentanţii acestora estimează că din ce în ce mai multe companii vor reduce numărul personalului permanent şi vor opta mai mult pentru recrutările cu caracter temporar sau pe proiect. Nu vor mai fi creşteri salariale atât de mari şi se va pune mai mult accent pe calitatea angajaţilor.
Posturi retrase şi candidaţi reticenţi
Sunt companii care au decis chiar să retragă solicitările de angajări pe care le adresaseră iniţial. „Este vorba despre firmele de consultanţă care aveau nevoie de oameni pe anumite proiecte. În condiţiile în care partenerii lor au decis să amâne realizarea acestor proiecte, locurile de muncă au fost anulate“, explică Vivien Untaru, general manager al Von Consulting. Reprezentanţii companiilor de recrutare sunt de pă- rere că acesta este doar începutul. „Cred că va exista în continuare o scădere a solicitărilor pe partea de recrutare“, e de părere Cristina Săvuică, managing partner Lugera.
În perioada următoare, angajatorii vor încerca să economisească banii alocaţi în fondul pentru salarii. „Accentul va cădea tot mai mult pe partea variabilă a pachetului salarial, calculată în funcţie de performanţa individuală, reducându- se ponderea salariului fix. Mai exact, vor câştiga mai mult acei angajaţi care vor fi mai eficienţi şi mai productivi“, e de părere Elizei Nechifor, coordinator marketing şi comunicare la Manpower.
Ultimele evoluţii ale pieţei internaţionale i-au pus în gardă şi pe viitorii angajaţi. Aceştia sunt din ce în ce mai precauţi în a decide să-şi schimbe jobul, spre a pleca la o alta companie, mai ales dacă aceasta are sediul central în Statele Unite.
Reprezentanţii firmelor de recrutare spun că noii candidaţi sunt mai interesaţi de amănunte precum cifra de afaceri sau portofoliul de clienţi, întrebări mai puţin uzuale cu câteva luni în urmă.
Calculează-ţi bugetul on-line!
Românii sunt învăţaţi să reclame servicii, dar nu şi să se informeze înainte de a semna un contract.
La Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor se primesc anual în jur de 1.500 de reclamaţii privind sistemul bancar, dar, din acestea, jumătate sunt nefondate.
Explicaţia e oferită de Dragoş Marinescu, directorul unei companii de credite de consum: „90% dintre consumatori se angajează în credite fără să cunoască noţiunile financiare de bază“.
În ajutorul românilor interesaţi de credite, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor (APC) a lansat site-ul www.bugetulfamiliei.ro, iniţiind astfel o campanie de educare financiară a celor care vor să aibă un control mai strict asupra propriilor finanţe. „Românul nu e obişnuit să-şi gestioneze finanţele, nu îşi calculează bugetul, pentru că spune că şi aşa nu-i ajung banii. Dacă ar face acest lucru, ar vedea că se pot face economii şi investiţii“, a precizat Răzvan Resmeriţă, preşedintele organizaţiei non-guvernamentale.
Pe site-ul lansat ieri, doritorii îşi calculează cheltuielile lunare, află ce economii pot face şi mai ales în cât timp pot face achiziţia dorită.
Consumatorul român, pasiv
În cadrul campaniei, inspectori OPC din toată ţara le vor oferi consultanţă financiară celor interesaţi. În plus, iniţiatorii acţiunii vor să introducă în şcoli cursuri prin care elevii să fie instruiţi cu privire la noţiunile financiare de bază. „În Vest există astfel de cursuri, iar adolescentul major ştie exact cum să facă un credit“, a spus Resmeriţă.
Candidatii la Senat.
- Colegiul 1:
Bucureştii Noi, Pajura, Domenii, Chitila, Calea Griviţei (1)
Avramescu Arin – Alexandru
PNL
Bucuresti
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu este candidat al Partidului Naţional Liberal pentru Senatul României.
– Din luna septembrie a anului 2007, Cabinetul de Avocatură Arin Alexandru Avramescu a devenit unic reprezentant pentru România al Network of Leading Law Firms, cea mai extinsa reţea de avocaţi la nivel mondial.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu este membru al Consiliului de Mediere din România înfiinţat în baza Legii 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. A fost ales şi în funcţia de membru al Comisiei Permanente.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu este Membru al Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi Preşedinte al Asociaţiei Tinerilor Avocaţi din Baroul Bucureşti.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu este Preşedinte al Comitetului de Organizare a Congresului Uniunii Internaţionale a Avocaţilor (UIA) care va avea loc la Bucureşti în luna octombrie a anului 2008. Acest eveniment va reuni aproximativ 1700 de avocaţi din toata lumea. Asociaţia Tinerilor Avocaţi din Baroul Bucureşti este implicată în organizarea şi coordonarea Congresului.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu a participat în calitate de referent la Seminarul organizat la Bucureşti, în perioada 28-29 septembrie 2007, de Asociaţia Internaţională a Tinerilor Avocaţi (AIJA) în cooperare cu Uniunea Internaţională a Avocaţilor (UIA) şi cu sprijinul Baroului Bucureşti. Asociaţia Tinerilor Avocaţi din Baroul Bucureşti a oferit participanţilor, aproximativ 70 de avocaţi străini la care s-au adăugat tineri avocaţi din ţară, un cocktail de primire în data de 27 septembrie 2007.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu a participat în calitate de Preşedinte al Asociaţiei Tinerilor Avocaţi din Baroul Bucureşti la festivităţile legate de aniversarea zilei Baroului Bucureşti, în data de 29 septembrie 2007.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu a participat în calitate de Preşedinte al Asociaţiei Tinerilor Avocaţi din Baroul Bucureşti la Conferinţa internaţională cu tema „Procurorii, democraţia şi statul de drept – Reflecţii asupra revizuirii statutului procurorului în România”. Conferinţa a avut loc la Bucureşti în perioada 28-29 septembrie 2007 şi a fost organizată de Transparency International Romania în parteneriat cu Asociaţia Magistraţilor Europeni pentru Democraţie şi Libertate (MEDEL), Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Fundaţia Friedrich Ebert România şi Fundaţia Konrad Adenauer.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu a facut parte din delegaţia Baroului Bucureşti care s-a deplasat în Bulgaria, în perioada 9-12 octombrie 2007, la festivităţile organizate cu ocazia împlinirii a 110 ani de la înfiinţarea Consiliului Baroului Sofia şi 129 de ani de la fondarea Baroului Sofia. Cu aceasta ocazie a participat si la cea de-a 12-a Adunare Generala a Asociatiei Barourilor Marii Negre (BCBA – Black Sea Countries Bars Association).
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu a participat în calitate de membru UIA, la al 51-lea Congres al Uniunii Internaţionale a Avocaţilor care a avut loc la Paris, în perioada 31 octombrie – 4 noiembrie 2007. A susţinut în calitate de referent un discurs pe tema „Jurnalismul în România”, în cadrul Comisiei stiintifice „Dreptul presei şi media”.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu este absolvent al cursului de mediere organizat de Centrul de Mediere şi Arbitraj Bucureşti în conformitate cu Regulamentul Forumului Mondial al Centrelor de Mediere din cadrul Uniunii Internaţionale a Avocaţilor, cu sprijinul Black Sea Countries Bar Association. Cursul a fost susţinut de avocatul Thierry Garby, preşedinte al Forumului Mondial al Centrelor de Mediere.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu a participat la Conferinţa anuală a Forumului Mondial al Centrelor de Mediere care a avut loc la New York, în perioada 6 – 7 iulie 2007. Conferinţa a fost organizată cu sprijinul Asociaţiei Americane pentru Arbitraj – Institutul Internaţional pentru Prevenirea şi Soluţionarea Conflictelor şi al Baroului American.
– Domnul avocat Arin Alexandru Avramescu a participat în calitate de delegat al Baroului Bucureşti la Congresul Uniunii Naţionale a Barourilor din România care a avut loc în Eforie Nord în perioada 26 iunie – 1 iulie 2007. A fost ales în funcţia de membru al Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu a participat în calitate de mediator al Centrului de Mediere şi Arbitraj Bucureşti la seminarul de mediere şi arbitraj organizat de Uniunea Internaţională a Avocaţilor (UIA) la Istanbul, în perioada 18-19 mai 2007.
- Colegiul2:
Iancu de Hunedoara, Universitate, Titulescu, Gara de Nord, Aviaţiei, Băneasa, Aviatorilor (1)
Antonescu George – Crin – Laurenţiu
PNL
Bucuresti, 49 de ani
– 1985 – Universitatea Bucureşti – Facultatea Istorie-Filozofie.
– 1985 – 1989 – profesor;
– 1989 – 1992 – muzeograf;
– 1992 – 2004 – deputat.
Funcţii, activităţi într-un partid politic:
– 1992 – 1996 – deputat (CDR);
– 1996 – 2000 – deputat (CDR-PNL);
– 2000 – 2004 – deputat (PNL);
– 1995 – 2002 – vicepreşedinte PNL.
Funcţii, activităţi într-o organizaţie din administraţia publică centrală sau locală:
– 1997 – 2000 – Ministrul Tineretului şi Sportului.
Funcţii, activităţi parlamentare anterioare:
– 1996 – 1997 şi 2002 – 2004 – liderul grupului parlamentar PNL din Camera Deputaţilor.
- Colegiul 3:
PNL
Bucuresti, 61 de ani
Apariţii muzicale:
În anul 1972, obţine locul I la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, la secţiunea Interpretare.
În 1972 participă la Concursul Internaţional „Cupa Europei” de la Knokke, Belgia şi obţine premiu special.
În anul 1974, la Dresda obţine premiul pentru cel mai bun solist al festivalului şi premiul al III-lea pentru interpretarea piesei „Ca-n poveste” de Petre Magdin.
Câştiga 15 ediţii ale emisiunii „Schlager Studio” din Germania, editează discuri la Amiga Records şi este solicitată să cânte în Berlinul de Vest.
Face turnee în Cehoslovacia, Polonia, Bulgaria, URSS, Belgia, Danemarca, Japonia. La Tokio este finalistă la Festivalul Internaţional al Cântecului de la Tokio cu piesa „Sămânţa nemuririi” de Radu Şerban.
Este supranumită „Vocea de flacără a rock-ului românesc”
Are colaborări cu formaţiile Mondial, Romanticii, Roata, Sfinx, Monolit, şi Roşu şi Negru
Colaborează cu compozitori ca Liviu Tudan, Petre Magdin, Anton Şuteu;
Dida Drăgan se afirmă chiar şi în politică;
În 2003 primeşte în cadrul Festivalului Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, Diploma de Excelenţă pentru întreaga activitate din partea Consiliului Judeţean Constanţa.
- Colegiul 4:
Iancului, Vatra Luminoasă, Delfinului, Bd. Basarabia, Socului, Arealul Pantelimon-Dobreşti-Fundeni, Vergului, Colentina, Gara Obor, Pantelimon, Bucur Obor, Iancului, Ferdinand, Vatra Luminoasă, Pache Protopopescu, Mihai Bravu, Calea Călăraşilor, Popa Nan, Bd.Carol I, Calea Moşilor, Maria Rosetti, Batiştei, Strada Polonă, Mihai Eminescu (2)
PNL
Bucuresti
- Colegiul 5:
Unirii, Coposu, Mărăşeşti, Calea Vitan Est, Camil Ressu, Liviu Rebreanu, Vlaicu Vodă, Dudeşti, Baba Novac (3)
PNL
Bucuresti
- Colegiul 6:
Calea Vitan Est, Camil Ressu, Liviu Rebreanu, 1 Decembrie Sud, Codrii Neamtului, Căţelu, Pallady, Energeticienilor (3)
PNL
Bucuresti
- Colegiul 7:
PNL
Bucuresti
- Colegiul 8:
PNL
Bucuresti
- Colegiul 9:
PNL
Bucuresti
- Colegiul 10:
Perioada (de la – până la)
August 2006 – prezent
Numele şi adresa angajatorului
Functia: Director general
Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş”
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Medicina tropicala – cercetare medicala aplicata, didactica, stiintifica si de asistenta medicala
Funcţia sau postul ocupat
Martie 2005 – Octombrie 2005
Functia: Director executiv
Directia Regionala Vamala Bucuresti
Aprilie 2002 – Martie 2005
Functia: expert vamal
Serviciului tehnici şi proceduri vamale
Octombrie 2001 – Aprilie 2002
Functia: expert vamal
Serviciului Inspecţie şi Control pentru Activitatea Vamală,
Noiembrie 1998 – Martie 2001
Functia: expert vamal – sef serviciu
Serviciul taxe şi Reglementări pentru călători-Direcţia Proceduri şi Regimuri Vamale
Octombrie 1993 – Noiembrie1998
Functia: referent de specialitate
Serviciu Taxe şi Reglementări pentru Călători-Direcţia Reglementări şi Proceduri Vamale
Iunie 1993 – Octombrie 1993
Functia: inspector
Serviciul inspecţie vamală
EDUCAŢIE ŞI FORMARE
– Liceul de matematică fizică „Gheorghe Şincai”, Bucureşti, 1986
Studii universitare
– Facultatea de Drept – Anul IV, Universitatea Ecologica din Bucuresti
– Facultatea Tehnologia Construcţiilor de Maşini, Anul absolvirii: 1992 – inginer, Institutul Politehnic Bucureşti,
Studii postuniversitare
– Ministerul Administratiei si Internelor, Institutul National de Administratie – Cursul postuniversitar de Inalti Functionari Publici, 2007
– Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar , octombrie 2006
– Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (SNSPA) – Facultatea de Administratie Publica – Studii Academice Postuniversitare (2,5 ani) – 2006.
– Universitatea Nationala de Aparare Carol I – Colegiul National de Aparare, seria XV (2005-2006)
– Serviciul Roman de Informatii – Academia Nationala de Informatii – Colegiul Superior de Securitate Nationala, seria V,2006
Studii de Masterat
– Academia de Studii Economice Bucuresti- Masterat in Management Public,2005
Studii Universitare Doctorale
– Din octombrie 2006 scoala doctorala la Universitatea Nationala de Aparare „Carol 1” – Bucuresti – Stiinte Militare si Informatii
- Colegiul 11:
PNL
Bucuresti, 39 de ani
– 1998 – licenţiat în management financiar, contabil şi administrativ.
Activitate profesională:
– 1998 – 1999 director dezvoltare;
– 1999 – 2003 director.
Funcţii, activităţi într-un partid politic:
– 1990 – membru PNL;
– 2001 – preşedinte Filiala PNL.
Funcţii, activităţi într-o organizaţie din administraţia publică centrală sau locală:
– 1997 – 2000 consilier local, Consiliul local sector 6.
- Colegiul 12:
Candidatii la Camera Deputatilor.
- Colegiul 1:
Bucureştii Noi, Pajura, Domenii (1) (NV)
Olteanu Bogdan
PNL
Bucuresti, 37 de ani
Bogdan Olteanu s-a născut la data de 29 octombrie 1971 în oraşul Bucureşti.
După absolvirea unui liceu cu profil de matematică-fizică, Bogdan Olteanu a devenit student la Facultatea de Automatică din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, dar a renunţat la cursuri şi s-a înscris la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, pe care a absolvit-o în anul 1997. Ulterior, în anul 2001, a obţinut diploma de MBA după absolvirea cursurilor organizate de către Institutul Bancar Român & City University of Seatle. După absolvirea facultăţii, în anul 1997 a fost angajat pe postul de consilier al Ministrului de stat, Ministrul industriei şi comerţului. După ce a fost o scurtă perioadă şi consilier RATMIL în anul 1998, el a început să profeseze avocatura în cadrul Cabinetului de Avocatură Bogdan Olteanu.
Înscris ca membru în Partidul Naţional Liberal în anul 1991, el a activat în cadrul tineretului liberal, ocupând funcţiile de secretar general al Organizaţiei Studenţilor Liberali (1993-1996) şi apoi de vicepreşedinte (1996-1998) şi preşedinte (1998-2000) al Tineretului Naţional Liberal.
Între anii 2001 şi 2002 a fost membru supleant al Biroului Permanent Central al PNL. Începând cu anul 2002 ocupă funcţia de preşedinte al Curţii de Onoare şi Arbitraj a Partidului Naţional Liberal.
Ca urmare a alegerilor parlamentare din noiembrie 2004, Bogdan Olteanu a fost ales deputat de Bucureşti pe listele Alianţei Dreptate şi Adevăr. În calitate de deputat, el a fost membru în Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă (până în septembrie 2006), deţinând şi funcţia de preşedinte al acesteia până în februarie 2005, apoi membru în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii (septembrie 2006 – februarie 2007) şi în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (din februarie 2007).
- Colegiul 2:
Aviaţiei, Băneasa, Aviatorilor (1) (NE)
Budurescu Daniel Stamate
PNL
Bucuresti
- Colegiul 3:
Iancu de Hunedoara, Universitate, Titulescu, Gara de Nord (1) (SE)
Orban Ludovic
PNL
Bucuresti, 45 de ani
Educatie:
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative – studii postuniversitare la Facultatea de Stiinte Politice (1993)
Facultatea de Tehnologie a Constructiilor de Masini din cadrul Universitatii Brasov (1988)
Liceul “Andrei Saguna”, Brasov (1982)
Activitate profesionala:
viceprimar General al Municipiului Bucuresti (iulie 2004 – aprilie 2007)
consultant, S.C. ECOMASTER S.A. (1 august 2001 – 1 decembrie 2002)
director de program, Fundatia “Copiii Speranta Lumii”, din iunie 2001
presedintele Consiliului de Administratie al Centrului National de Specializare in Comunicare si Relatii Publice, infiintat prin H.G. 949/2000 din noiembrie 2000
secretar de Stat, Presedinte al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (martie 2000 – mai 2001)
secretar de Stat, sef al Departamentului Informatiilor Publice al Guvernului (1999 – 2000)secretar General la Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap (1998 – 1999)
director Relatii Publice in cadrul Agentiei de Politici Energetice din Romania (1997 – 1998)consilier PNL – AT (devenit ulterior PL ‘93) (1992 – 1997)
redactor la cotidianul “Viitorul Romanesc” (1991 – 1992)
inginer tehnolog la “Tractorul Brasov” ( 1990 – 1991)
inginer stagiar la “Izolatorul Targul Secuiesc” (1988 – 1990)
Activitate politica:
presedintele PNL Bucuresti din 15 noiembrie 2002
presedintele Comisiei de Administratie Publica a PNL din 15 noiembrie 2002
membru al Biroului Permanent Central al PNL (15 februarie 2001 – 25 august 2002)
membru in Consiliul National al PNL (aprilie 1998)
membru in Comitetul Director PL ‘93 (1993 – 1997)
ales consilier local Sector 1, Bucuresti (1996, demisionat)
consilier local sector 3 Bucuresti (1992 – 1996)
Experienta in administratie:
viceprimar General al Municipiului Bucuresti (iulie 2004 – aprilie 2007)
presedintele Comisiei de Administratie Publica a PNL din 15 octombrie 2002
presedintele Consiliului de Administratie al Centrului National de Specializare in Comunicare si Relatii Publice, infiintat prin H.G. 949/2000 din noiembrie 2000
secretar de Stat, Presedinte al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (martie 2000 – mai 2001)
secretar de Stat, sef al Departamentului Informatiilor Publice al Guvernului (1999 – 2000)
secretar General la Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap (1998 – 1999)director Relatii Publice in cadrul Agentiei de Politici Energetice din Romania (1997 – 1998)ales consilier local Sector 1, Bucuresti (demisionat) (1996)
consilier local sector 3 Bucuresti (1992 – 1996)
participant la 4 programe internationale:
martie 2002 -Germania (Gumersbach), program de training pentru lupta anticoruptie “Fighting against corruption”, organizat de Fundatia Partidului Liber Democrat german
ianuarie – februarie 2000- program de Specializare in Comunicare si Relatii Publice, realizat de Institutul Republican International din SUA
octombrie 1994, Marea Britanie- “Cunoasterea Institutiilor Politice ale Marii Britanii”
februarie – aprilie 1992, SUA- “Cunoasterea Sistemului politic si Electoral American”, program realizat de Agentia de Informatii a Statelor Unite (diploma Arkansas Traveler inmanata de catre Guvernatorul Statului Arkansas, domnul Bill Clinton)
Limbi straine:
engleza – fluent
franceza – fluent
germana – notiuni de baza
maghiara – notiuni de baza
Hobby :
bridge
sah
chitara
- Colegiul 4:
Chitila, Calea Griviţei (1) (SV)
Zaarour Ingrid
PNL
Bucuresti, 33 de ani
Pregatire profesionala:
(1) Institutului Diplomatic Roman (2007)
Absolvent al Cursului Postuniversitar de specializare in practica relatiilor internationale si studii euro-atlantice
(2) Colegiul National de Aparare (2006)
Absolvent al cursului postuniversitar de nivel inalt ‘’ SECURITATE SI BUNA GUVERNARE’
(3) Universitatea de Drept Bucuresti
Diploma Post-Universitara „Drept International” (2000)
Lucrare de absolvire – Drept International Public “efectele tratatelor fata de Statele Terte”.
(4) Universitatea “Titu Maiorescu”
Facultatea de Drept
Licentiata in stiinte juridice (1999)
(5) Liceul Francez “Anna de Noaille” – Bucuresti
Bacalaureat Francez A2 (1993)
Comisia de la Strasbourg-Franta
Diploma „Literatura & Limbi staine”
Experienta profesionala:
Decembrie 2005 – prezent – membru in Consiliul de supraveghere al Fondului Proprietatea.
Iunie 2007 – prezent – Secretar de Stat in cadrul Ministerului Economiei si Finantelor – Presedintele „Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor”
Mai 2005 – iunie 2007 – Secretar de Stat in cadrul Cancelariei Primului Ministru – Presedintele „Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor”
August 2005 – prezent – Presedintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor.
Martie 2005 – prezent – Presedintele Comisiei Speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase si comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania
Februarie 2005 – Mai 2005 – Secretar de Stat in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor– Presedintele „Autoritatii pentru urmarirea aplicarii unitare a Legii 10/2001”.
Ianuarie 2003 – 2005 Avocat definitiv Baroul Bucuresti
-Avocat Colaborator la SCPA „Stefanica, Dutu si Asociatii” din Ianuarie 2004 –februarie 2005;
-Avocat Colaborator la SCPA „Stefanica, Osmani si Asociatii” din Ianuarie 2003-decembrie 2004
Octombrie 2000 – Avocat stagiar Baroul Bucuresti
Limbi straine (scris, citit si vorbit):
Franceza : fluent
Araba : fluent
Spaniola: fluent
Engleza: fluent
- Colegiul 5:
Ştefan cel Mare, Floreasca, Tei (Barbu Văcărescu – Lacul Tei), Tei Colentina, Pipera (2)
Dinca Dragos
PNL
Bucuresti, 32 de ani
Experienta profesionala:
in prezen: Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative,
Facultatea de Administraţie Publică Lector universitar;
Titularul cursului “Managementul serviciilor publice” – Facultatea de Administraţie Publică, anul II
Titularul cursului “Planificare şi dezvoltare urbană”, Facultatea de Administraţie Publică, anul IV
in prezent: Institutul National de Administratie Director general – Secretar de Stat
Presedinte al Consiliului Stiintific;
2001-2003: Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
Facultatea de Administraţie Publică Asistent –Management public, Managementul serviciilor publice, Politici UE de management public
1999-2001: Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
Facultatea de Administraţie Publică Preparator–Management public, Managementul serviciilor publice, Politici UE de management public
5 ani Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
Facultatea de Administraţie Publică – Departamentul pentru Învăţământ la Distanţă
- Colegiul 6:
Colentina, Doamna Ghica, Andronache, Fundeni (2)
PNL
Bucuresti, 26 de ani
Director General Adjunct
15 Martie 2007 – 15 Iunie 2007: Ministerul Internelor si Reformei Administrative,
Consilier personal al ministrului
Octombrie 2006 – Martie 2007: Piata de Gros Bucuresti,
Director Administrativ
Mai 2005 – Septembrie 2006: Parlamentul European, Euroconsilier al Domnului Adrian Cioroianu
August 2004 – Mai 2005: Partidul National Liberal – Sediul Central, Consilier Relatii Externe
Educatia si formare:
2006 – Prezent: Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, Master „Studii Administrative Europene”
2005: Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Master „Integrare Europeana”
2002 – 2007: Universitatea din Craiova, Facultatea de Administratie Publica
Diploma obtinuta Licentiat in Administratie Publica
2001 – 2005: Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Facultatea de Stiinte Politice,
Licentiat in Stiinte Politice
1997 – 2001: Colegiul National „Traian” – Drobeta Turnu Severin
- Colegiul 7:
Iancului, Vatra Luminoasă, Delfinului, Bd. Basarabia, Socului, Arealul Pantelimon-Dobreşti-Fundeni, Vergului (2)
PNL
Bucuresti
Absolvent al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine al Universităţii Bucureşti, specializarea germană-românăCertificat de absolvire a bursei Parlamentare cu cel mai înalt calificativ al Humboldt University, Berlin, Germania
Activitate profesionala
1998-1999 – “Rromathan” Magazine for Rroma Studies – Editor executiv
2000 – Ministerul Tineretului şi Sportului – Director de dezvoltare – Centrul pentru Consiliere şi Informare a Tineretului
Functii si activitati
2006-prezent – Vicepreşedinte al Asociaţiei Culturale Accendo
- Colegiul 8:
Colentina, Gara Obor, Pantelimon, Bucur Obor, Iancului, Ferdinand, Vatra Luminoasă (2)
PNL
Bucuresti
- Colegiul 9:
Pache Protopopescu, Mihai Bravu, Calea Călăraşilor, Popa Nan, Bd.Carol I, Calea Moşilor, Maria Rosetti, Batiştei, Strada Polonă, Mihai Eminescu (2)
PNL
Bucuresti, 60 de ani
15.05.2007 – prezent
CASA NAŢIONALĂ DE PENSII ŞI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE (C.N.P.A.S.), Str. Latină nr.8, sector 2, Bucureşti
PREŞEDINTE
01.02.2001 -01.04.2007
CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII ILFOV
DIRECTOR EXECUTIV
01.02.1998 – 01.02.2001
DIRECŢIA DE MUNCĂ ŞI PROTECŢIE SOCIALĂ ILFOV
DIRECTOR GENERAL
01.06.1984 – 01.02.1998
COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU STATISTICĂ
ŞEF SERVICIU
10.05.1973 – 01.06.1984
DIRECŢIA CENTRALĂ DE STATISTICĂ BUCUREŞTI
ECONOMIST
09.08.1971 – 10.05.1973
DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ ILFOV
ECONOMIST STATISTICIAN
Educaţie şi Formare:
2004 – 2005: Institutul Naţional de Administraţie, Formare specializată în administraţia publică pentru funcţionarii publici de conducere, Certificat de absolvire seria A nr.020
15.08.2004 – 21.08.2004: Institutul Naţional de Administraţie, „Managementul instituţiilor de asigurări sociale”, Certificat de absolvire seria A nr.008938
03.082003 – 09.08.2003: Institutul Naţional de Administraţie, „Managementul protecţiei sociale”, Certificat de absolvire seria A nr.1072
17.03.2003 – 21.03.2003: Institutul Naţional de Administraţie, „Managementul resurselor umane în Administraţia Publică”, Certificat de absolvire seria A nr.486
- Colegiul 10:
Unirii, Coposu, Mărăşelti (3)
PNL
Bucuresti
Nă s c u t ă 4 Martie 1981, Piatra Neamţ
S t a r e c i v i l ă căsătorită, un copil
Studii 2007-2008 Institutul Diplomatic Român
Curs postuniversitar „Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană”
2000-2004 Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Ştiinţe Politice, secţia Engleză
Specializare în Relaţii internaţionale
1996–2000 Piatra Neamţ
Liceul Teoretic “Petru Rareş”, Piatra Neamţ, secţia limbi străine
E x p e r i e n ţ ă din 2007 Bucureşti
Consilier Comisia pentru administraţie publică, amenajarea
teritoriului şi echilibru ecologic, Camera Deputaţilor
2005-2007 Bucureşti
Consilier cabinet parlamentar
2002 –2005 Bucureşti
Cercetător la BBC România
Activitate politică:
începând din martie 2005
Membru al Partidului Naţional Liberal (PNL) Bucureşti, sector 3
Activitate civică:
începând din 2003 Bucureşti
Membru al Alianţei Civice
Membru în boardul Coaliţiei Române pentru un Parlament Curat, „Votează
cu ochii deschişi!” (2004)
L imb i s t r ă i n e Engleză (f.bine) şi Franceză (bine)
Educaţie/Activităţi:
2007 Predeal
Absolvit cursul ˝Implicarea publicului în procesul legislativ˝
Organizator: Centru de Resurse pentru Participare Publică
2007 Bucureşti
Absolvit cursul „Coordonarea naţională post-aderare a politicilor
Uniunii Europene”
Organizator: Institutul Naţional de Administraţie
2006 Helsinki, Finlanda
Participant la simularea ONU (FinMUN)
Organizator: Finnish Model United Nations Society
2006 Stuttgart, Germania
Participant la aniversarea Partidului European Liberal Democrat
(ELDR)
Organizator: European Liberal Democrats Party
Roxana Ioniță
2004 Dachau, Germania
Participant la programul despre istoria national – socialismului
german „International Jegendbegegnung Dachau”
Organizatori: Action Reconciliation Service for Peace, Memorialul Dachau
2004 Ulm, Germania
Participant la tabăra de vară „Oberer Kuhberg Ulm”
Organizatori: Action Reconciliation Service for Peace, Memorialul Oberer Kuhberg
2003 Aabenraa, Danemarca şi Poznan, Polonia
Participant la cursul „Dialog Est-Vest”
Organizator: Højskolen Østersøen
2003 Braşov
Participant la Şcoala de Vară „Tineretul din românia – pe drumul
spre Uniunea Europeană”
Organizatori: Fundaţia Konrad Adenauer şi Asociaţia Manfred Wörner
2003 Viena, Austria
Participant la Simularea Convenţei Europene, din cadrul proiectului
transnaţional „Viitorul Europei – opinia noastră contează”
Organizatori: Union of European Federalists, Info Point Europe Vienna, European
Comission
2002 Praga, Cehia
Participant cu bursă la forumul studenţesc de varã “International
Youth Leadership Conference”
Organizator: Civic Concepts International
2002 Bucureşti
Absolvit cursurile BBC
”BBC Editorial Policy” – instructaj de bază pentru clarificarea si deprinderea
standardelor şi valorilor globale ale BBC şi a genului caracteristic BBC
World Service de abordare a subiectelor jurnalistice
“Reporting the EU” – instituţiile şi funcţionarea Uniunii Europene
“Reporting about the Middle East“ – istoricul şi problematica conflictelor din
Orientul Mijlociu
2002 Bucureşti
Absolvit cursul: „Jurnalism politic”
Organizator: Centrul pentru Jurnalism Independent
Trainer: Claudiu Săftoiu
- Colegiul 11:
Vlaicu Vodă, Dudeşti, Baba Novac (3)
PNL
Bucuresti, 27 de ani
Studii:
2007-2008 Institutul Diplomatic Român
Curs postuniversitar „Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană”
2000-2004 Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Ştiinţe Politice, Secţia în limba engleză
Facultatea de Filosofie
1996–2000 Bucureşti
Liceul bilingv „George Coşbuc”
Experienţã:
din mai 2006 Bucureşti: Consilier cabinet parlamentar
din iulie 2007 Bucureşti: Membru în Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A.
Iunie 2002 – mai 2006 Bucureşti
Cercetător la BBC România
Principalele atribuţii:
identificarea surselor relevante de informaţie şi furnizarea de documentaţie completă pentru tratarea subiectelor interne şi externe
asigurarea consistenţei, verificarea conţinutului, relevanţei, calităţii şi a stilului materialelor difuzate în conformitate cu standardele şi valorile BBC
Activitate politică:
începând din martie 2005: Membru al Partidului Naţional Liberal (PNL) Bucureşti, sector 3
Activitate civică:
începând din 2003 Bucureşti
Membru al Alianţei Civice
Membru în boardul Coaliţiei Române pentru un Parlament Curat, „Votează cu ochii deschişi!” (2004)
Educaţie/ Activităţi:
2006 Helsinki, Finlanda
Participant la simularea ONU (FinMUN)
Organizator: Finnish Model United Nations Society
2006 Stuttgart, Germania
Participant la aniversarea Partidului European Liberal Democrat (ELDR)
Organizator: European Liberal Democrats Party
2005 Bucureşti
Absolvit trainingul „Introducere în piaţa de capital”
Organizator: Leaders Romania şi Transilvania Capital
2005 Bucureşti
Absolvit cursurile BBC
”BBC Editorial Policy” – instructaj de bază pentru clarificarea si deprinderea standardelor şi valorilor globale ale BBC şi a genului caracteristic BBC World Service de abordare a subiectelor jurnalistice
“Reporting the EU” – despre instituţiile şi funcţionarea Uniunii Europene
“Reporting about the Middle East” – despre istoricul şi problematica conflictelor din Orientul Mijlociu
2005 Oswiecim, Brzezinka, Cracovia şi Varşovia, Polonia
Program individual de studiu la Auschwitz, Cracovia şi Varşovia
2004 Dachau, Germania
Participant la programul despre istoria national –socialismului german „International Jegendbegegnung Dachau”
Organizatori: Action Reconciliation Service for Peace, Memorialul Dachau
2004 Ulm, Germania
Participant la tabăra de vară „Oberer Kuhberg Ulm”
Organizatori: Action Reconciliation Service for Peace, Memorialul Oberer Kuhberg
2003 Aabenraa, Danemarca şi Poznan, Polonia
Participant la cursul „Dialog Est-Vest”
Organizator: Højskolen Østersøen- Danemarca şi Consiliul Europei
2003 Viena, Austria
Participant la Simularea „Convenţei Europene” din cadrul proiectului transnaţional „Viitorul Europei – opinia noastră contează”
Organizatori: Union of European Federalists, Info Point Europe Vienna
2002 Braşov
Participant la forumul: „Implicarea tinerilor în politică” Organizatori: Fundaţia Friedrich Ebert
2002 Praga, Cehia
Participant la forumul „International Youth Leadership Conference”
Organizator: Civic Concepts International
2002 Bucureşti
Participant la seminarul „Puncte forte ale aderării României la UE” din cadrul sesiunii de workshop-uri „Europa prin Discuţii” Organizatori: AEGEE Bucureşti şi Societatea Română de Ştiinţe Politice
2000 Sighetu Marmaţei Participant la şcoala de varã din Sighetu Marmaţiei Organizatori: Fundaţia Academia Civică şi Memorialul Sighet
Locul I la concursul de eseuri „România în care aş vrea să trăiesc”, cu „Viitorul depinde de mine”, publicat în cartea „Exerciţii de speranţă”
2000-2002 Centrul pentru Jurnalism Independent, Bucureşti
Absolvit cursul „Jurnalism politic” (trainer: Claudiu Săftoiu)
Absolvit cursul „Tehnica interviului” (trainer: Eugen Istodor)
1999 Bucureşti
Dobândit diploma Microsoft Certified Professional (cunoştinţe excelente PC: aplicaţii office, grafică, administrare reţele, webdesign, depanare hardware şi software etc)
Limbi străine
Engleză (f. bine) şi Franceză (bine)
- Colegiul 12:
Calea Vitan Est, Camil Ressu, Liviu Rebreanu (3)
PNL
Bucuresti
- Colegiul 13:
PNL
Bucuresti
- Colegiul 14:
PNL
Bucuresti
- Colegiul 15:
PNL
Bucuresti
- Colegiul 16:
PNL
Bucuresti, 40 de ani
Studii şi specializări:
1987 – liceul de artă Cluj-Napoca;
1998 – Universitatea deschisă Codecs management competitiv managementul relaţiilor cu clienţii.
Activitate profesională:
1993 – 2000 Director general al S.C.Transilvania General Import -Export SRL Oradea sucursala Bucureşti;
1997 – 2000 – Preşedinte Consiliul Administraţie S.C. Laurul S.A.
Funcţii, activităţi într-un partid politic:
1999 – Membru al Partidului Naţional Liberal.
Funcţii, activităţi parlamentare anterioare:
2000 – 2004 – deputat
Activitate publicistică, ştiinţifică, în foruri academice:
articole de presă;
cursuri şi lucrări de specialitate.
- Colegiul 17:
Olteniţei Est (4)
PNL
Bucuresti
- Colegiul 18:
PNL
Bucuresti
- Colegiul 19:
PNL
Bucuresti
- Colegiul 20:
PNL
Bucuresti
- Colegiul 21:
PNL
Bucuresti
- Colegiul 22:
PNDC
Bucuresti
- Colegiul 23:
PNL
Bucuresti
- Colegiul 24:
PNL
Bucuresti
- Colegiul 25:
PNL
Bucuresti, 37 de ani
– Universitatea Politehnica Bucuresti , Inginerie Economica (1995)
– Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative- relatii internationale si integrare europeana
– Dreptul Afacerilor Internationale ASE
– Academia Europeana Institutul Gustav Stresseman din Germania
Activitate profesionala:
– secretar General al Agentiei Nationala pentru Dezvoltare Regionala (1998-2001)
Activitate politica:
– membru PNTCD din 1992
– vicepresedinte pentru coordonarea Departamentului de Relatii Externe
– se alatura Uniunii pentru Reconstructia Romaniei URR (2002), care a fuzionat cu PNTCD in anul 2005
– presedinte al Tineretului Universitar National Taranist (TUNTCD) (1995-1996)
- Colegiul 26:
A urmat cursurile Facultăţii de Medicină Generală din cadrul Institutului de Medicină şi Farmacie din Bucureşti (1978-1984), urmând apoi cursuri de specializare în cardiologie (1987-1988) şi homeopatie (1988-1989) organizate de Ministerul Sănătăţii, precum şi specializare în medicină generală la Institutul de Medicină şi Farmacie din Bucureşti (1991) şi studii postuniversitare în Managementul Serviciilor de Sănătate şi Sociale organizate de Institutul de Management al Serviciilor de Sănătate şi Sociale (1998).
De asemenea, a absolvit cursuri de formare, postuniversitare de scurtă şi lungă durată, astfel: Asigurarea sănătăţii în Germania, Cadrul legislativ, administraţie şi implementare – Bundestag, Comisia de Sănătate (1995), Program pentru vizitatori internaţionali (International Visitors) “Asigurarea serviciilor de sănătate şi de educaţie pentru copii şi tineri” – Guvernul SUA (1995), Program de formare cu privire la managementul serviciilor publice pentru copii – Universitatea Parckland, SUA (1997), Sesiune de formare cu privire la descentralizarea serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului, organizată de Consiliul General Seine-et-Marne, Franţa (1997), Sesiune de formare cu privire la procedurile PHARE, organizată de Delegaţia Comisiei Europene în România (1998), Formare cu privire la tehnici de management, organizată de Compania de formare şi audit BPP (1999), « Managementul schimbării şi leadership », pregatire organizată de Guvernul Marii Britanii şi Irlandei de Nord (2002), Managementul Afacerilor Publice Europene şi Guvernare modernă – INA (2004) şi un curs aprofundat în domeniul asistenţei sociale (2 ani) – organizat de Facultatea de Asistenţă Socială şi Sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti (2004).
După absolvirea facultăţii, a lucrat ca medic stagiar, apoi medic specialist de medicină generală la Policlinica nr. 2 şi Spitalul Municipal din Călăraşi (1984-1992).
Activitate politică
Intrată în politică în anul 1991 ca membră a PNL-AT (transformat apoi în PL’93), Theodora Bertzi a fost secretar executiv al aparatului central al PNL-AT, consilier cu probleme speciale şi membru în Consiliul Naţional al acestui partid. În anul 1992, a fost aleasă drept consilier local în Consiliul Local al Sectorului 3 Bucureşti, din partea PL ’93. A participat la o sesiune de formare a Partidului Liberal “Soluţii liberale pentru problemele României”, organizată de Universitatea de Vară din Aix-en-Provence, Franţa (1993).
În urma alegerilor parlamentare din septembrie 1992, Theodora Bertzi a fost aleasă ca deputat de Maramureş pentru legislatura 1992-1996. În această calitate, a fost secretar al Comisiei de Muncă şi Protecţie Socială din Camera Deputaţilor, membră a Comisiei parlamentare speciale pentru stabilirea orarului pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antenă şi membră a Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Ungară.
A candidat fără succes pentru Camera Deputaţilor în judeţul Braşov (în 1996, din partea PL’93, dar deşi a avut prima poziţie pe listă, partidul pe care-l reprezenta nu a trecut de baremul electoral) şi pentru Senat în judeţul Vrancea (în 2000, din partea PNL, a avut tot prima poziţie pe listă, dar nu a intrat în Parlament). În perioada 1997-2000 a fost membră în Consiliul Naţional PNL.
După ce nu a mai fost parlamentar, a lucrat ca expert guvernamental la Departamentul pentru Protecţia Copilului a Guvernului Romaniei (1997-2000), vicepreşedinte la Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (1999-2001), director al Direcţiei de Politici, Strategii, Implementare din cadrul Autoritaăţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie (ANPCA) (2001-2005) şi apoi ca secretar de stat la Oficiul Român pentru Adopţii (ORA) (2005-2007).
În mai 2007, Theodora Bertzi a fost numită în funcţia de secretar de stat, coordonator al Departamentului Afaceri Sociale şi Egalitate de Şanse din Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.
Theodora Bertzi vorbeşte bine limbile francează şi engleză.
- Colegiul 27:
Militari Est (6)
PNL
Bucuresti, 32 de ani
Imediat dupa absolvirea primei facultati si apoi in paralel cu studiile ulterioare m-am preocupat de cariera profesionala, fiind convins de faptul ca trebuie sa imi ajut familia si sa particip alaturi de ei la cheltuielile casei. In 2001 am ocupat primul meu loc de munca la SC Vis Construct SA in calitate de inginer de sistem. Experienta in domeniul privat a continuat succesiv pana in 2004, fiind inginer de comunicatii la SC Interactive SA (2002), sef sectia cazane- Cet Grozavesti (2003), sef control calitate- SC Termoserv SA (2004). „
- Colegiul 28:
CALENDARUL PENTRU ORGANIZAREA ŞI DEŞFĂŞURAREA ALEGERILOR PARLAMENTARE DIN 30 NOIEMBRIE 2008
20 SEPTEMBRIE – Selecţia candidaţilor – Desemnarea candidaţilor pe colegii şi înaintarea propunerilor spre aprobare Preşedintelui Partidului
21 SEPTEMBRIE – Desemnarea preşedintelui şi locţiitorului biroului electoral de circumscripţie Preşedintele tribunalului Tragere la sorţi
25 SEPTEMBRIE- Aprobarea candidaturilor de catre Preşedintele Partidului – Semnarea listelor de candidaţi
30 SEPTEMBRIE – Constituirea depozitelor pentru candidaţi pentru participarea la alegeri
30 SEPTEMBRIE – Comunicarea semnului electoral la B.E.C. de catre coordonatorul departmentului electoral
30 SEPTEMBRIE – Numerotarea secţiilor de votare şi aducerea la cunoştinţă publică de catre Prefecţii
01-21 octombrie DEPUNEREA CANDIDATURILOR
29 octombrie – Rămânerea definitivă a candidaturilor. Afişarea candidaturilor definitive
15 30 octombrie – Comunicarea numelui şi prenumelui reprezentantului în BEC şi BEJ de catre Coordonatorul departamentului electoral si de catre Preşedintele filialei de partid. Înscrierea acestuia la B.E.C şi B.E.J.
30 octombrie – Centralizarea numărului de candidaturi şi transmiterea la posturile de televiziune şi radio pentru acordarea timpilor de antenă
30 octombrie – Stabilirea locurilor speciale pentru afişaj electoral
30 octombrie – Solicitarea locurilor speciale de afişaj electoral de la Primar
31 octombrie – ÎNCEPEREA CAMPANIEI ELECTORALE
01 NOIEMBRIE – Completarea B.E.C. , Biroului electoral judeţean/ Bucureşti cu reprezentanţii partidelor neparlamentare. Pentru partidele neparlamentare completarea se face în funcţie de numărul candidaturilor şi în caz de egalitate prin tragere la sorţi
01 NOIEMBRIE – Tragerea la sorţi privind numărul de ordine pe buletinul de vot de catre Preşedintele Biroului electoral de circumscripţie judeţeană În prezenţa unui reprezentant al fiecărui partid; separat pentru parlamentare, neparlamentare; minorităţi
2 Noiembrie – Contestaţii privind completarea biroului electoral judeţean
10 NOIEMBRIE Desemnarea preşedinţilor oficiilor electorale – Tragere la sorţi
11 NOIEMBRIE Comunicarea reprezentanţilor în oficiile electorale,Preşedinţii de sectoare
13 NOIEMBRIE Completarea oficiilor electorale cu reprezentanţii partidelor neparlamentare de catre Preşedinţii Oficiilor electorale. Pentru partidele neparlamentare se face în funcţie de numărul candidaturilor şi in caz de egalitate prin tragere la sorţi
15 NOIEMBRIE – Contestaţii privind completarea oficiilor electorale
15 NOIEMBRIE – Desemnarea preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale ale secţiilor de votare
17 NOIEMBRIE – Comunicarea listei reprezentanţilor partidelor în birourile electorale al secţiilor de votare prin preşedinţii organizaţiilor locale;
20 NOIEMBRIE Completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare. Pentru partidele neparlamentare se face în funcţie de numărul candidaturilor şi în caz de egalitate prin tragere la sorţi
22 NOIEMBRIE – Contestaţii privind completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare
29 NOIEMBRIE 2008 ORA 7 ÎNCHEIEREA CAMPANIEI ELECTORALE
30 NOIEMBRIE ORELE 7-21 ZIUA VOTĂRII
30 NOIEMBRIE Monitorizarea desfăşurării alegerilor
30 noiembrie Numărarea voturilor. Depunerea de întâmpinări şi contestaţii dacă sunt constatate nereguli
09-07-2008
Locatie : Palatul Victoria
ora 17:00 Preşedintele Băsescu se întâlneşte cu magistraţii care au promovat concursul CSM
Preşedintele Băsescu se întâlneşte cu judecătorii şi procurorii care au fost numiţi în funcţii după promovarea concursului organizat de CSM.
Locatie : Palatul Cotroceni, Sala Unirii
08-07-2008
Întâlnire cu primarii de sectoare, primarul general al municipiului Bucureşti şi prefectul municipiului Bucureşti. Participă Ludovic Orban, ministrul Transporturilor, László Borbély, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei şi secretari de stat din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi din Ministerul Transporturilor. Oportunităţi imagini, comunicat de presă.
Locatie : Palatul Victoria
ora 12:00 PD-L-Conferinţă de presă
Democrat-liberalii Mircea Toader şi Elena Udrea vor susţine o conferinţă de presă pe teme de energie.
Locatie : Sediul PD-L, Aleea Modrogan, nr.1
ora 13:30 PC- Conferinţă de presă
Liderii PC susţin o conferinţă de presă.
Locatie : Sediul PC, str. Muzeul Zambaccian, nr 17
07-07-2008
Liberalii vor discuta despre calendarul selectării candidaţilor pentru alegerile parlamentare.
Locatie : Sediul central al PNL, Bulevardul Aviatorilor, nr.86
ora 10:00 PSD- Biroul Permanent Naţional
BPN va confirma conducerile interimare la organizaţiile care au fost sancţionate pentru rezultatele slabe în alegerile locale,după cum a anunţat Mircea Geoană. Comitetului Executiv al PSD a decis, în urmă cu două săptămâni, sancţionarea organizaţiilor care au obţinut sub 20% la alegerile locale. Astfel, conducerile filialelor Braşov, Cluj, Bihor au fost dizolvate, iar şefii altor cinci organizaţii: Mureş, Neamţ, Arad, Alba şi Giugiu au demisionat. Sancţiunile au fost contestate de liderul de la Cluj Vasile Dâncu şi de cel de la Braşov, Constantin Niţă, cei doi afirmând că nu vor accepta o conducere interimară până ce Consiliul Naţional din 11 iulie nu se va pronunţa asupra deciziei CEx, considerată a fi nestatutară. Tot luni social-democraţii ar urma să dezbată, în primă lectură, o iniţiativă de modificare a prevederilor privind finanţarea campaniei electorale.
Locatie : Sediul PSD, Şoseaua Kiseleff, nr. 10
ora 11:00 PD-L- Biroul Permanent
Liderii PD-L vor dezbate strategia partidului pentru pregătirea alegerilor parlamentare.
Locatie : Sediul PD-L, str. Walter Mărăcineanu
ora 13:30 Conferinţă de presă susţinută de Dan Voiculescu
Preşedintele fondator al PC Dan Voiculescu va susţine o conferinţă de presă pe teme de actualitate politică şi economică.
Locatie : Sediul central al PC, str. Muzeul Zambaccian, nr.17
ora 15:00 Şedinţa Comisiei pentru Codul Electoral
Membrii Comisiei pentru elaborarea Codului Electoral se întâlnesc, luni, în şedinţă, pentru a lucra la decuparea colegiilor uninominale, pe baza propunerilor venite din teritoriu. Până pe 19 iulie, Comisia trebuie să facă o primă delimitare a colegiilor, ce este apoi aprobată prin Hotărâre de Guvern. Dacă termenul este depăşit şi Parlamentul nu face delimitarea, Guvernul are libertate totală în desenarea colegiilor.
Locatie : Palatul Parlamentului, sala „Barbu Catargiu”, nivel P1
Organizator / Participanti : Comisia de Cod Electoral
06-07-2008
Preşedintele comisiei pentru industrii a Camerei Deputaţilor, deputatul PSD Iulian Iancu, şi preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară – Romalimenta, Sorin Minea, vor susţine o conferinţă de presă.
Locatie : Sediul PSD, Şoseaua Kiseleff, nr. 10
ora 14:00 Preşedintele PD-L Emil Boc susţine o conferinţă de presă
Preşedintele PD-L Emil Boc susţine o conferinţă de presă pe teme de actualitate politică.
Locatie : Sediul PD-L, Aleea Modrogan, nr.1
ora 19:00 Băsescu participă la manifestările organizate de CSM cu prilejul Zilei Justiţiei Băsescu participă la manifestările organizate de Consiliul Superior al Magistraturii cu prilejul Zilei Justiţiei.
Locatie : Grand Hotel Rex, Constanta
05-07-2008
Comitet Executiv al organizaţiei de femei a PSD.
Locatie : Sediul central al PSD
04-07-2008
Statele Unite marchează în fiecare an, la 4 iulie, Ziua Independenţei, sărbătoare naţională care celebrează Declaraţia de Independenţă din 4 iulie 1776, prin care americanii şi-au declarat independenţa faţă de Regatul Marii Britanii. Ziua Independenţei este sărbătorită de obicei prin parade, picnicuri, jocuri de baseball şi alte evenimente publice sau private prin care sunt evocate istoria şi tradiţiile, culminând cu focurile de artificii. 4 iulie va fi sărbătorit şi la Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, începând cu ora 18.00.
ora 09:30 Colegiul Director al PD-L
Democrat-liberalii urmează să discute la Colegiul Director despre rezultatele obţinute la alegerile locale, fără însă a se pune problema unor noi sancţiuni, în afara filialelor deja penalizate, dar şi despre desemnarea candidaţilor la alegerile pentru Parlamentul României din toamna acestui an. Cea mai mare parte dintre actualii parlamentari PD-L urmează să candideze în colegiile uninominale, însă printre aceştia au fost vehiculate şi numele unor persoane care nu au mai fost senatori sau deputaţi, precum Elena Udrea sau Eugen Bădălan. De asemenea, o parte dintre cei care au eşuat la locale, precum Vasile Blaga, Radu Berceanu şi Cezar Preda şi-au manifestat dorinţa să candideze pentru un mandat în Parlament. Colegiul Director se va desfăşura fără presă, urmând ca la 11.00 să înceapă Liga aleşilor locali, la care presa va avea acces.
Locatie : Palatul Parlamentului, Sala „Drepturile Omului”, nivel P. La ora 11:00 începe Liga Aleşilor Locali ai PD-L, la Sala „C. A. Rosetti”.
ora 12:00 Şedinţa ordinară a Consiliul local al sectorului 5, în care va fi ales noul viceprimar
Locatie : Primăria sectorului 5
ora 13:00 Conferinţă de presă Corina Creţu
Conferinţă de presă a europarlamentarului PSD Corina Creţu.
Locatie : Sediul PSD
ora 13:00 Conferinţă PRM
Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, susţine conferinţa de presă săptămânală.
Locatie : Sediul central al Partidului România Mare din str.Emile Zola nr.2, sector 1.
03-07-2008
Dezbaterea va fi moderată de Cristian Pîrvulescu, iar la eveniment vor participa Bogdan Olteanu – preşedintele Camerei Deputaţilor, Cristian Diaconescu – vicepreşedinte PSD, Mihai Voicu – ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul, Valentin Iliescu – deputat PD, Mirel Palada – director Compania de Cercetare Sociologică şi Branding, Gheorghe Teodorescu – preşedinte INSOMAR, Marian Muhuleţ – vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, Gheorghe Onogea – director Compartimentul de finanţare a partidelor politice din AEP.
Locatie : Uzinexport Business Center, Sala Jade, Blvd. Iancu de Hunedoara, nr. 8, sector 1, Bucuresti.
Organizator / Participanti : Asociaţia Pro Democraţia
02-07-2008
Conferinţa va avea ca temă măsurile ce vor fi luate de Consiliul Judeţean în urma suspendării liniilor preorăşenesti ale RATB în judeţul Ilfov, astfel încât cetăţenii judeţului să nu fie afectaţi.
Locatie : Sediul Consiliului Judeţean Ilfov din str. Gheorghe Manu, nr. 18, sector 1
ora 10:00 Şedinţă de Guvern
Locatie : Palatul Victoria
ora 13:00 Marko Bela – conferinţă de presă
Preşedintele UDMR, Marko Bela, susţine conferinţa de presă săptămânală în cadrul căreia este aşteptat să dea detalii despre o formulă de colaborare cu PCM la alegerile parlamentare.
Locatie : Sediul Uniunii din Bucureşti, str. Silvestru nr. 4
ora 13:00 Birourile Permanete ale celor două Camere decid dacă vor convoca sau nu sesiune parlamentară extraordinară
Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se reunesc pentru a decide dacă vor convoca sau nu o sesiune parlamentară extraordinară pentru a rezolva problema dosarelor celor patru foşti sau actuali miniştri care sunt şi parlamentari, dar şi pe cea a funcţionării Curţii de Conturi. Preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu anticipa că este posibilă o sesiune parlamentară extraordinară pentru perioada 8-11 iulie pentru ca aleşii să prelungească mandatul conducerii Curţii de Conturi. Cât despre dosarele deputaţilor Mitrea şi Năstase şi ale senatorilor Păcuraru şi Şereş, acestea pot fi discutate separat de fiecare cameră în parte. Preşedintele a cerut Parlamentului sesiune extraordinară cu scopul de a rezolva restanţele legate de dosarele meţionate, dar şi pentru ca deputaţii şi senatorii să reexamineze legea de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi. Întreruperea vacanţei parlamentare pentru o sesiune extraordinară poate fi cerută de şeful statului, Biroul Permanent sau cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor. Decizia revine însă preşedinţilor celor două Camere ale forului legislativ.
01-07-2008
Conferinţa de presă va fi susţinută de purtătorul de cuvânt Bogdan Ciucă şi de senatorul Marius Marinescu
Locatie : Sediul central din strada Muzeul Zambaccian, nr. 17
ora 12:00 Preşedintele Băsescu consultă liderii partidelor parlamentare pe tema creşterii preţurilor
Preşedintele Băsescu consultă liderii partidelor parlamentare pe tema creşterii preţurilor la alimente şi combustibili. Premierul Călin Popescu Tăriceanu şi liderul PSD Mircea Geoană au anunţat că nu vor participa la consultări, însă partidele lor vor fi reprezentate la nivel de vicepreşedinţi. Discuţiile coincid cu data de la care intră în vigoare noile tarife la energie electrică şi gaze. Liderii PD-L au precizat că mandatul cu care merg la Cotroceni vizează majorarea pensiilor şi a salariul minim pe economie.
Locatie : Palatul Cotroceni
Organizator / Participanti : Administraţia Prezidenţială
Partidele politice participante la alegeri.
Presedinte: Emil Constantinescu
ACTIUNEA POPULARA este un partid modern, reformator, dinamic si deschis tuturor celor care doresc o Romanie democratica, pluralista si prospera printr-o politica de centru-dreapta. RECONSTRUCTIA NATIONALA este principalul nostru scop. Nimic nu este posibil in afara acestei asumari constiente, a acestui angajament moral si politic responsabil, care trebuie sa duca la implicarea politica orientata de valori si scopuri care sa serveasca intereselor publice. Romania are nevoie de implicarea noastra in viata publica pentru a duce mai departe mostenirea atator generatii care au faurit aceasta tara.
Scopul principal al ACTIUNII POPULARE este reconstructia Romaniei ca stat modern si prosper, realizarea unei societari libere si solidare, in care fiecare cetatea sa traiasca demn si sa se bucure de liberul exercitiu al drepturilor sale, sa beneficieze de sanse de performanta si de dezvoltare armonioasa.
VALORILE ACTIUNII POPULARE
Valorile fundamentale pe care le promoveaza ACTIUNEA POPULARA sunt valorile democratiei, libertatii, respectului reciproc si solidaritatii, valorile crestine – valori universale, cu profunde radacini in traditia poporului roman, si pe care Revolutia din decembrie 1989 le-a consacrat ca aspiratii fundamentale ale cetatenilor Romaniei.
Aceste valori fondatoare impun garantarea drepturilor fundamentale ale fiecarui cetatean, incepand cu dreptul la proprietate, dreptul la exprimarea libera a optiunilor si opiniilor, dreptul la participare in luarea deciziilor de interes comun, dreptul la o viata demna, la siguranta vietii, integritatii si averii fiecaruia, dreptul de a-si dezvolta armonios personalitatea intr-o societate care recuza discriminarea si sustine aspiratiile fiecarui cetatean, indiferent de rasa, sex, religie, origine etnica sau sociala.
Statul de drept trebuie sa fie garantul libertatii si al demnitatii fiecaruia. Fiecare cetatean trebuie sa respecte si sa apere legea si statul de drept, care ii asigura liberul exercitiu al drepturilor sale.
Valorile esentiale ale crestin – democratiei europene, adaptate imperativelor actuale si de perspectiva ale societatii romanesti, – libertatea si responsabilitatea, dreptatea si solidaritatea, subsidiaritatea si descentralizarea, libera initiativa si spiritul concurential – constituie conditii ale iesirii Romaniei din tranzitie si ale inscrierii ei in civilizatia europeana a noului secol.
PRINCIPIILE ACTIUNII POPULARE
Libertatea este principiul fundamental care garanteaza ca nici o persoana (indiferent de clasa, sex, religie sau rasa) nu va fi silita sa se subordoneze altora. Fiecare om are dreptul de a fi liber de orice constrangere cu exceptia celei impuse de lege. ACTIUNEA POPULARA este expresia politica a vointei de libertate a poporului roman.
Dreptatea este principiul conform caruia nimeni nu este mai presus de leg si legea este egala pentru toti cetatenii. Dreptatea este principiul conform caruia munca, efortul si talentul fiecaruia sunt rasplatite, in vreme ce incalcarea dovedita a legii este sanctionata fara discriminare. ACTIUNEA POPULARA este expresia politica a exigentei de dreptate si de respect fata de lege a poporului roman.
Demnitatea fiecarei fiinte umane este inalienabila; omul este un subiect si nu un obiect al istorie.
Solidaritatea este principiul conform caruia suntem prezenti unii pentru ceilalti. Pentru noi este important sa nu lasam pe nimeni in parasire si sa luptam pentru dreptatea fiecarui om. Pacea sociala se fundamenteaza pe coeziunea sociala, coeziune care nu se poate obtine decat prin solidaritate. Noi ne pronuntam pentru o solidaritate sociala autentica, care sa nu spolieze pe cei productivi, ci sa distribuie, corect si transparent, resursele alocate cu acordul majoritatii pentru sustinerea celor in suferinta. Vrem ca banii stransi de stat de la cetateni pentru sanatate sa ajunga la spitale si la bolnavi, vrem ca toti aceia care au contribuit o viata intreaga la fondul de pensii sa fie rasplatiti pe masura. ACTIUNEA POPULARA este expresia politica a vointei poporului roman de a construi o societate a solidaritatii responsabile, ocrotindu-i pe cei vulnerabili din motive ce nu depind de ei.
Egalitate, nu egalizare. Dreptate inseamna un tratament egal pentru ceea ce este egal, si un tratament diferit pentru ceea ce este diferit. Sustinem egalitatea sanselor si dreptul fiecarui om de a-si pune in valoare darul primit de la Dumnezeu. Pentru noi egalitatea oamenilor este un dat in ceea ce ii priveste ca persoane libere si responsabile, egali in fata legii si egali ca sanse in competitia sociala. Oamenii nu sunt insa egali ca putere de a-si urmari si indeplini telurile, nu sunt egali in ceea ce priveste rezultatele lor. De aceea nu este de acceptat nici o politica de nivelare, de egalizare fortata, de uniformizare, de restrangere a libertatii fiecaruia de a-si afirma identitatea. ACTIUNEA POPULARA respinge orice forma de colectivism, de falsificare a ordinii firesti a societatii.
Promisiunea etern neimplinita a socialismului de realizare a egalitatii economice este samburele utopic si demagogic care permite specularea permanenta a invidiei si neputintei. Conditionarea libertatii de egalizarea fortata a tuturor la nivelul inferior, prin presiunea statului pus in slujba unei utopii trebuie permanent respinsa. Socialismul s-a dovedit incapabil sa creeze o solutie politica si economica pentru a realiza egalitate economica in societate, dovedind chiar ca aceasta egalitate este imposibila. ACTIUNEA POPULARA respinge orice solutie socialista sau colectivista pentru organizarea societatii. Statul nu poate deveni sau redeveni instrumentul pauperizarii perpetue a tuturor in numele ideii egalitatii perfecte. Stim cu totii ca aceasta inseamna condamnare la subdezvoltare, dictatura nulitatilor si distrugerea libertatii. ACTIUNEA POPULARA este expresia vointei politice a poporului roman de a construi o societate a sanselor egale si a meritului recompensat.
Economia de piata libera este singura optiune a progresului. ACTIUNEA POPULARA considera capitalismul ca fiind modul de organizare a economiei si societatii generator de ordine, democratie si libertate. Proprietatea privata, eficienta si rationalitatea muncii genereaza o ordine bazata pe libertate si responsabilitate. In Romania aceasta ordine a facut pasi timizi si ezitanti, exista o oarecare structura institutionala adecvata mecanismelor de piata, dar realitatea economiei romanesti ramane controlul, direct sau indirect, exercitat de stat si de factorul politic in economie. De aici decurg politicile ineficiente, reactionare, care incalca principiul competitiei libere si corecte – principalul motor al unei economii creatoare de valori. Toate acestea genereaza la randul lor o saracie endemica si probleme sociale lipsite de solutii.
Romania se confrunta acum cu saracia, care este boala oricarei societati subdezvoltate. Iar saracia produce instabilitate politica si sociala, cresterea audientei unor actori si forte politice antidemocratice. Saracia de astazi este rezultatul actiunii politice iresponsabile a partidelor pretins de stanga, care s-au limitat la un mimetism al institutiilor capitaliste fara a crea cadrele de existenta si actiune eficace a acestora in societate. Actiunea statului s-a limitat doar la a raspunde diverselor grupuri de presiune interesate in acapararea fostei proprietati de stat. Mentinerea statului ca prizonier al birocratiei fostului PCR a determinat ineficienta actinii sale si incapacitatea sa de deveni un adevarat agent al schimbarii si nu unul mimetic, fara nici o responsabilitate reala si pozitiva. Saracia in Romania este creata de stat, nu de economia de piata incipienta. Economia de stat este cea care produce saracie si inechitate sociala, iar agentii politici ai acestei ordini isi mentin puterea politica prin specularea acestei saracii, prin ascunderea abila a responsabilitatii lor, fara a plati pretul cuvenit actiunii lor reale. Campionii social-democratiei autohtone sunt tocmai capitalistii speculativi si ineficienti produsi de falsificarea regulilor economiei de piata in acesti zece ani. Solutia problemei saracirii populatiei Romaniei nu poate veni de la agentii pauperizarii acestei tari.
ACTIUNEA POPULARA afirma ca piata si concurenta sunt elemente centrale ale ordinii economice care permit afirmarea libertatii si identitatii umane, limitand totodata puterea statului. Democratiei ii corespunde piata ca forma de organizare a economiei. Concurenta stimuleaza initiativa si performanta, slujind binelui general al societatii. Piata si concurenta permit o satisfacere optima a nevoilor consumatorilor. O societate, cu o birocratie bugetivora exercitand un control administrativ asupra economiei, si cu prea putina piata, conduce la mai putina bunastare si la mai putina libertate pentru toti. Dreapta populara afirma, in consecinta: atata piata cit este posibil, atata stat cat este indispensabil pentru a garanta concurenta si ordinea pietei. ACTIUNEA POPULARA este expresia vointei politice a poporului roman de a dezvolta o societate a performantei si un stat performant.
ACTIUNEA POPULARA propune societatii romanesti proiectul capitalismului popular care sa conduca la constructia unei societati de cetateni proprietari, un capitalism democratic, guvernat de ordinea economica a proprietatii si a pietei, care sa includa participarea cetatenilor la viata economica si nu sa excluda participarea acestora, asa cum se intampla acum, cand se incearca pastrarea caracterului socialist al economiei si privilegiul unei oligarhii de profitori, care mentin largi paturi sociale prizoniere ale unei economii monopoliste, etatiste si clientelare. Capitalismul popular se bazeaza pe initiativa oamenilor, pe capacitatea lor de a gasi raspunsuri adecvate la provocarile economice ale unei societati bazate pe competitie si libertatea intreprinderii. Capitalismul popular implica solidaritatea nationala si exclude formarea de oligarhii care sa paraziteze statul si societatea, ducand la costuri economice si sociale exorbitante si transformand Romania intr-o tara a coruptiei institutionalizate si a unei false democratii. ACTIUNEA POPULARA este expresia politica a vointei poporului roman de a beneficia de sansa pe care i-o poate oferi un capitalism popular, liber si creativ.
Educatia reprezinta motorul esential in reconstructia armonioasa a societatii si in modernizarea tarii. Romania trebuie sa beneficieze de sansa de a construi o economie moderna bazata pe cunoastere. ACTIUNEA POPULARA considera invatamantul de toate gradele ca pe un domeniu esential al progresului. Una dintre cele mai importante cai prin care societatea ofera tuturor cetatenilor ei sansa egala a propriei performante este educatia de calitate deschisa tuturor celor interesati si posibilitatea oferita fiecaruia de a beneficia de o formare continua care sa-i asigure o cat mai deplina realizare ca fiinta umana si ca participant la viata activa a societatii. ACTIUNEA POPULARA acorda tuturor componentelor educatiei, de la familie si biserica, la scoli, universitati, institutii de cultura si de cercetare, un rol fundamental, atat in privinta modelarii constiintelor, cat si in directia transformarii educatiei intr-un motor al progresului economic si social. Vrem ca reforma scolii romanesti sa fie continuata, nu blocata; vrem ca, libere de orice ingerinta a politicului, toate institutiile care contribuie la promovarea invatamantului, a stiintei, a culturii, a moralitatii civice si crestine sa fie recunoscute ca elemente componente esentiale pentru progresul economic si social, sa fie sustinute activ de stat pentru a se dezvolta armonios. Vrem ca potentialul remarcabil de cercetare stiintifica autentica si de creativitate sa devina parte integranta a procesului de modernizare a Romaniei. Vrem ca toti aceia care si-au dedicat viata si opera acestei nobile meniri sa beneficieze de respectul si consideratia pe care o merita cu prisosinta din partea societatii. ACTIUNEA POPULARA este expresia politica a vointei poporului roman de a progresa prin cunoastere, si de a asigura propasirea creatiei si creatorilor datorita carora stiinta, invatamantul si cultura ne innobileaza existenta si contribuie direct la sporirea avutiei comune.
Politica pentru tineret – politica nationala. Energiile generatiei tinere sunt in prezent irosite. Lipsiti de perspectiva, lipsiti de incredere in capacitatea celor maturi de a le oferi conditiile propriei bunastari si performante, tinerii isi cauta azi tot mai mult realizarea individuala independent de binele comun. Romania trebuie construita de oameni care au responsabilitatea viitorului, si nu de oameni care sunt datori unui trecut pe care nu-l pot depasi. ACTIUNEA POPULARA incurajeaza tinerii sa se implice direct in deciziile care privesc viitorul lor si destinul Romaniei. ACTIUNEA POPULARA este expresia politica a vointei poporului roman de a-si asuma propriul viitor.
Renasterea satului romanesc: Modernizarea si progresul Romaniei nu se pot realiza decat in masura in care comunitatile din mediul rural sunt sustinute pentru a se integra civilizatiei moderne. Mentinerea decalajelor dramatice intre viata urbana si lumea rurala este un risc major pentru progresul tarii. Nu vrem ca satele sa semene cu mici orase mizere, vrem ca satele sa ofere celor care traiesc si muncesc acolo conditii civilizate de locuire si transport, scoli performante, accesul liber la informatie si perspectiva unei dezvoltari durabile. Mentinerea unei agriculturi de subzistenta perpetueaza saracia taranului roman. Noi promovam o politica de modernizare a satului romanesc, esentiala pentru progresul intregii tari. ACTIUNEA POPULARA exprima vointa poporului roman de modernizare a satelor pentru redobandirea demnitatii taranului roman.
Politica responsabila si responsabilitate politica. Romania a fost si a ramas o tara prost guvernata. Politica romaneasca se afla intr-o grava criza de credibilitate. Fiindca o mare parte a politicienilor nu i-au respectat pe cetateni, ci doar le-au solicitat votul, nici cetatenii nu-i mai respecta pe politicieni si nu le mai acorda increderea lor. ACTTIUNEA POPULARA propune cetatenilor Romaniei un alt fel de politica: o politica care respecta vointa si mandatul incredintat, o politica care construieste, o politica care exista doar in dialog cu societatea. ACTIUNEA POPULARA propune cetatenilor Romaniei un alt fel de politicieni: persoane care si-au dovedit competenta in cele mai variate domenii de activitate, care au o bogata experienta in dialogul cu cetatenii, si care sunt gata sa se puna in slujba acestora, nu sa aserveasca institutiile statului sau sa desconsidere vointa populara. Noi militam pentru o politica responsabila care sa vizeze atat interesul individual, cat si pe cel general. Politica intereselor oculte trebuie sa fie inlocuita de o politica a transparentei si a adevarului. De aceea, candidatii ACTIUNII POPULARE la toate functiile publice eligibile – de la candidatii pentru consiliile locale pana la candidatul pentru Presedintie – vor fi mai intai selectionati si votati de catre membrii ACTIUNII POPULARE in cadrul unor alegeri preliminare. ACTIUNEA POPULARA exprima vointa poporului roman de a da fiecarui cetatean certitudinea ca vointa, gandirea si votul lui conteaza.
Romania pentru Europa, Europa pentru Romania. Integrarea europeana este cel mai important cadru al procesului de modernizare a societatii romanesti. Fara integrare europeana, Romania nu va progresa. Romania va trebui sa joace un rol in implinirea schimbarilor radicale din Europa viitorului. ACTIUNEA POPULARA impartaseste valorile populare europene si este pregatita sa integreze Romania in Uniunea Europeana. ACTIUNEA POPULARA este expresia politica a vointei poporului roman de a progresa catre un viitor european pe masura trecutului sau.
ACTIUNEA POPULARA – MISCARE POLITICA
O CALE A SOLIDARITATII
ACTIUNEA POPULARA se naste ca o optiune politica necesara societatii romanesti, capabila sa aduca Romaniei solutia politica a procesului de reconstructie si modernizare a tarii, de renastere morala a societatii noastre, de revenire a societatii la albia fireasca a dezvoltarii democratice. ACTIUNEA POPULARA se adreseaza, ca miscare politica, tuturor grupurilor sociale si etnice, societatii romanesti in ansamblul ei. ACTIUNEA POPULARA nu este partidul unei singure paturi sociale, nu practica o politica exclusivista, nu este un partid regional sau confesional. Actiunea noastra politica are in vedere scopuri care privesc intreaga natiune si se desfasoara la scara intregii societati.
ACTIUNEA POPULARA, construita prin regruparea partidelor de centru dreapta extraparlamentare si atragerea de personalitati pana acum neangajate politic, este miscarea politica capabila sa duca la indeplinire misiunea de a reconstrui alternativa reala la puterea oligarhiilor pretinse de stanga, care tind sa monopolizeze puterea politica si de aceea reprezinta un pericol pentru democratia romaneasca.
Necesitatea aparitiei ACTIUNII POPULARE decurge din transformarile pe care societatea romaneasca le-a inregistrat in cei aproape 14 ani de la revolutie: chiar daca aceste transformari au fost multa vreme haotice, chiar daca cei patru ani de guvernare reformatoare 1996-2000 nu au reusit decat sa deschida o cale, nu sa o si parcurga, Romania de azi nu mai seamana cu Romania din 1990. Partidele existente nu au reusit sa gaseasca solutii adecvate pentru Romania de astazi si de maine, si-au dovedit incapacitatea de a conferi statului autoritate prin eficienta institutiilor create dupa 1989, au abandonat dialogul cu societatea si refuza sa promoveze o noua clasa politice credibila si responsabila, ceea ce impune cu necesitate un nou instrument politic si un alt fel de a face politica.
CINE SUNTEM
Noi suntem cei care am inteles si am apreciat pozitiv progresele, atat de greu obtinute, in anii Administratiei Constantinescu. Noi suntem cei care, stiind bine ce nu s-a putut realiza intre 1996 si 2000, ce dificultati si ce erori s-au facut, ce piedici ne-au fost ridicate in cale de adversari, si uneori chiar de aliati, refuzam sa ne dezicem de spiritul victoriei CDR din 1996 si a candidatului sau la functia de presedinte al Romaniei Emil Constantinescu. Afirmam ca aceasta victorie si guvernarea 1996-2000 au reprezentat o cotitura majora in viata politica a Romaniei, refuzam sa uitam progresele substantiale obtinute in acesti patru ani, in care democratia s-a consolidat, in care justitia a fost respectata si in care autonomia locala capatase substanta si mijloacele de a fi o realitate incontestabila. In cei patru ani de guvernare a coalitiei CDR-USD-UDMR, problema raporturilor cu minoritatea maghiara a fost rezolvata, respectul pentru libertatile cetatenesti s-a instaurat, reforma administratiei publice a fost legiferata, s-au facut progrese esentiale in reforma economica, in restituirea proprietatilor si in cresterea ponderii proprietatii private in toate domeniile. Guvernarea de coalitie a asigurat libertatea presei si libera exprimare a opiniilor, a promovat dialogul intens dintre institutiile statului si organizatiile societatii civile. Corolarul acestor eforturi a fost faptul ca Romania a obtinut pe plan international un statut si o recunoastere fara precedent, NATO si UE si-au deschis portile pentru tara noastra. Au fost patru ani de succese de cele mai multe ori scump platite si de crize dramatice de cele mai multe ori rezolvate cu bine, in care multi dintre noi am castigat experienta in administratie, in lupta politica, in relatiile internationale. Numerosii membri inscrisi acum in ACTIUNEA POPULARA care, fara vreo angajare anterioara in vreun partid politic, ni s-au alaturat sunt cei care, cu luciditate si spirit critic, au regretat neimplinirile acestor patru ani, dar le-au inteles si dificultatile si izbanzile, si de aceea se afla azi in ACTIUNEA POPULARA. Noi suntem cei care vrem sa ducem mai departe procesul de modernizare si de integrare europeana si euro – atlantica a Romaniei. Noi suntem cei care dorim un loc demn pentru tara noastra in lumea de azi si de maine.
MESAJUL NATIONAL, MESAJ AL DEMNITATII
ACTIUNEA POPULARA este un partid national. ACTIUNEA POPULARA duce mai departe traditia politicii nationale instaurata de creatorii statului roman modern si continuata de marii oameni de stat din perioada interbelica. Nu este vorba de o simpla continuitate formala, ci de asumarea deplina si constienta a unei traditii politice glorioase. Romania moderna a fost creatia unei generatii de politicieni care au inteles imperativele progresului istoric, au evaluat corect locul real si locul ideal al Romaniei in lume, si au provocat saltul in modernitate al societatii romanesti. Noi am analizat dinamica marilor procese ale progresului istoric in secolul XXI, am identificat domeniile deficitare si potentialul de viitor al Romaniei, si propunem un proiect politic coerent, imediat si de perspectiva, prin care societatea romaneasca sa se integreze durabil marilor fluxuri ale progresului contemporan.
ACTIUNEA POPULARA este nationala in sensul ca afirma identitatea nationala, traditia culturala a poporului roman si nu se fereste de a afirma natiunea ca subiect istoric esential. ACTIUNEA POPULARA este nationala pentru ca se adreseaza intregii natiuni, si nu numai unor clase sau categorii. ACTIUNEA POPULARA este nationala pentru ca vrea ca, asumand identitatea fundamentala care defineste natiunea romana, sa construiasca pe temeiul acestei identitati o natiune civica, bazata pe principiile de respect al diferentei, de dialog si de civism luminat.
ACTIUNEA POPULARA militeaza pentru restaurarea adevaratului sens al afirmarii nationale, eliberat de zgura national-comunismului care a transformat totul in demagogie. Orice forma de nationalism demagogic, gregar, revansard nu face decat sa adanceasca criza societatii romanesti si sa amane clarificarea caii de urmat. ACTIUNEA POPULARA este un partid al natiunii moderne, parte integranta a Europei viitorului. Constiinta nationala nu poate si nu trebuie sa fie o constiinta a impotrivirii la ceva, a excluderii si a vrajbei, ci o constiinta luminoasa a afirmarii de sine, a slujirii patriei, a solidaritatii nationale inclusiv, a actiunii concrete in numele natiunii civice si al unei Romanii moderne si europene. Dreptul la identitate, la diferenta, la exprimarea libera in dialogul dintre culturi si etnii este o bogatie a trecutului, dar si a viitorului Romaniei.
Biroul Executiv
Emil Constantinescu – Presedinte
Max Badin – vicepresedinte
Smaranda Enache – membru
Sorin Bottez – vicepresedinte
Constantin Grosu – vicepresedinte
Alexandru Ionescu – vicepresedinte
Carmen Martz – vicepresedinte
Vasile Mandroviceanu – membru
Constantin Müller – membru
Zoe Petre – vicepresedinte
George Calalb – vicepresedinte
Adrian Toader – vicepresedinte
Dumitru Marin – membru
Virgil Popescu – membru
Adrian Dumitrescu – membru
Craita Haritina – membru
Octavian Duliu – membru
Ion Gitlan – membru
Vlada Visatovici – membru
Petre Petrica – membru
Marius Vladu – Secretar General
Forta Democrata din Romania isi intemeiaza programul pe convingerea membrilor sai ca cel mai important mandat politic intr-o societate democratica este cel de cetatean. Credem ca cetateanul nu-si epuizeaza misiunea atunci cand este chemat, o data la cativa ani, sa-si aleaga reprezentantii locali si nationali. Credem ca cetatenii trebuie chemati sa participe in fiecare zi la un referendum civic in care sa supuna scrutinului public performantele si prestatia celor pe care i-au mandatat sa-i reprezinte. A fi cetatean este o alegere de fiecare zi. Credem ca acesta este intelesul radical si autentic al democratiei. Forta Democrata din Romania este un partid politic care se revendica de la Revolutia din Decembrie 1989, ale carei idei si idealuri au fost formulate si dezvoltate ulterior in cateva documente fundamentale precum Schita privind strategia infaptuirii economiei de piata in Romania din mai 1990, Motiunea Viitorul-Azi a Frontului Salvarii Nationale din martie 1992, Platforma Societatii Romane pentru Democratie si al sau Manifest pentru Drepturile Cetatenilor. Forta Democrata din Romania exista ca partid politic pentru ca membrii sai sa poata milita impreuna, sistematic si permanent, pentru o societate libera, dreapta si deschisa, in care valorile libertatii si autonomiei individuale, pe de o parte, si cele ale egalitatii in exercitarea drepturilor civile, sociale si politice, pe de alta parte, sa se afle intr-un echilibru care sa faca imposibile saracia, ignoranta si conformismul social. Militam pentru o societate in care libera circulatie a ideilor, persoanelor, bunurilor si serviciilor sa nu fie in nici un fel restransa. Forta Democrata din Romania isi propune sa promoveze libertatea, demnitatea si prosperitatea persoanelor, sa exprime diversitatea si sa incurajeze creativitatea cetatenilor Romaniei si sa respecte pe de-a-ntregul libertatea lor de constiinta, capacitatea lor de initiativa si dreptul lor de a-si dezvolta pe deplin talentul individual intr-un regim de domnie a legii, in care sansele sa fie egale pentru toti. Forta Democrata din Romania isi propune ca puterile publice sa functioneze in orizontul imediat al vietii cetatenilor si sa raspunda permanent in fata cetatenilor pentru actiunile lor. Sustinem ca, intr-o societate democratica, statul trebuie sa fie in acelasi timp intransigent in aplicarea legii, modest si eficient, ca el trebuie sa ofere cetatenilor mijloacele implinirii personale si sa-i ajute sa contribuie la viata comunitatilor din care fac parte. Forta Democrata din Romania crede ca cetatenii trebuie sa ia parte la guvernarea comunitatilor in care traiesc si este hotarata sa intareasca procesul democratic de descentralizare si sa asigure un sistem de guvernare cu adevarat reprezentativ si participativ, bazat pe institutii deliberative
eficiente, pe libertatea informatiilor, pe decizii luate la nivelul cel mai apropiat de cetatean si pe un sistem electoral just pentru toate tipurile de alegeri. Forta Democrata din Romania va apara pretutindeni si cu toate mijloacele dreptul de libera exprimare, de asociere, de initiativa economica, precum si dreptul la viata privata si la siguranta proprietatii si a caminului. Credem ca, intr-o democratie, orice autoritate publica isi trage legitimitatea din vointa cetatenilor si este raspunzatoare in fata acestora. Militam de aceea pentru eliminarea oricaror privilegii si imunitati, altele decat cele privind libera exprimare a convingerilor politice, legate de functia publica. Forta Democrata din Romania sustine o dezvoltare durabila si viguroasa a economiei, care sa incurajeze procesele de creare a avutiei si a locurilor de munca, care sa puna in valoare initiativa si calificarea profesionala a intreprinzatorilor si salariatilor, si care, in acelasi timp, sa distribuie succesul economic in beneficiul general al societatii. Credem ca statul are datoria sa sprijine cercetarea aplicata si inovatia tehnologica si sa asigure atat echitatea fiscala, cat si protectia cetatenilor in calitate de consumatori. Sustinem in schimb ca actiunea economica a statului trebuie sa se limiteze la reglementarea concurentei si la asigurarea egalitatii de conditii a intreprinzatorilor. Statul nu va interveni in rationalitatea spontana a pietei decat atunci cand si acolo unde se va dovedi strict necesar. Forta Democrata din Romania recunoaste in acelasi timp ca piata nu distribuie intotdeauna avutia si veniturile in modul cel mai just posibil. De aceea, respectand fara restrictii dreptul individual la proprietate si libertatea agentilor economici, vom promova dreptul tuturor cetatenilor de a beneficia, in plan social si cultural, de acumularea avutiei la nivel national. Forta Democrata din Romania crede ca serviciile publice sunt principala modalitate prin care statul slujeste interesul general. Nu impartasim convingerea ca, in domeniul serviciilor si utilitatilor, sectorul public este condamnat la ineficienta. Constatam, dimpotriva, ca trecerea acestora in domeniul privat este adesea facuta in dezavantajul consumatorilor. Vom urmari de aceea ca serviciile publice sa-i serveasca cu adevarat pe toti cetatenii, indiferent de venit, iar utilitatile publice sa fie in mod real utile comunitatilor si persoanelor. Serviciile publice de calitate reprezinta conditia fundamentala a unei cetatenii angajate. Forta Democrata din Romania considera inacceptabile risipirea avutiei nationale, fie ea din incompetenta sau din culpa, ca si saracirea bugetelor ca urmare a slabei capacitati de productie nationala rentabila. Nu vrem sa ne resemnam in fata haosului legislatiei si practicilor fiscale, cu atat mai mult cu cat povara fiscalitatii cade de cele mai multe ori pe umerii salariatilor si ai micilor intreprinzatori. Pretul intretinerii la bloc, cel al alimentelor de baza, ca si taxele si impozitele rostogolesc in continuare buldozerul saraciei peste familiile romanesti. Nu de explicatii si justificari este nevoie, ci de acte de guvernare curajoase si cinstite, care sa nimiceasca cu hotarare retelele de interese vinovate tesute cu banii si bunurile publice.
Forta Democrata din Romania crede cu tarie ca Romania are in continuare o nevoie vitala si urgenta de reforme profunde. Reformele realizate din 1990 incoace in planul institutiilor democratice si al economiei de piata s-au oprit adesea la poarta intreprinderilor si nu au angajat participarea cetatenilor. Or, cu cat politica intarzie sa rezolve problemele de fond, cu atat misiunea pe care o are devine mai grea. Forta Democrata din Romania vrea sa puna capat unei lungi traditii romanesti prin care guvernarea statului duce la intarirea partidelor si la imbogatirea vinovata a politicienilor. Singura directie legitima a unei politici cu adevarat democratice si eficiente este cetateanul.
Primul presedinte al FDGR a fost Paul Philippi. In prezent functia de presedinte al FDGR este indeplinita de Klaus Johannis, primarul municipiului Sibiu.
In urma alegerilor locale din 2004, FDGR detine majoritatea in Consiliul Local Sibiu (cu 16 din 23 de consilieri) si in Consiliul Judetean Sibiu (11 din 33 de consilieri), al carui presedinte este Martin Bottesch. Tot pe listele FDGR a fost ales primarul municipiului Medias, precum si primarul orasului Cisnadie.
Deputati FDGR
* Ingmar Brandsch, in legislatura 1990-1992;
* Eberhard-Wolfgang Wittstock, in legislatura 1992-1996;
* Werner Horst Brück, 1996-1997;
* Eberhard-Wolfgang Wittstock, 1997-2004;
* Ovidiu Gant, din 2004.
Localitati cu primari FDGR
* municipiul Sibiu
* municipiul Medias, judetul Sibiu
* orasul Cisnadie, judetul Sibiu
* comuna Ciumesti, judetul Satu Mare
* comuna Foieni, Satu Mare
* comuna Petresti, Satu Mare
* comuna Tiream, Satu Mare
Presedintele Klaus Werner Johannis (n. 13 iunie 1959, Sibiu) este un politician roman de nationalitate germana, primar al municipiului Sibiu din anul 2000 pana in prezent. A absolvit studiile de fizica la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj. Dupa terminarea facultatii a fost mai intai profesor de fizica la Liceul Samuel von Brukenthal din Sibiu. Dupa 1989 a devenit inspector scolar general adjunct iar apoi inspector scolar general al judetului Sibiu. In anul 2000 Forumul Democrat al Germanilor din Romania (FDGR) a decis sa participe cu un candidat propriu la alegerile de primar al municipiului Sibiu, si l-a desemnat in aceasta pozitie pe Klaus Johannis. In anul 2000 Klaus Johannis a fost ales primar in al doilea tur de scrutin. In timpul primului mandat a lucrat in consiliul municipal cu o majoritate constituita de Partidul Social Democrat. In anul 2004 a fost reales ca primar cu 88,7% din voturi. A initiat numeroase contacte cu investitori straini si cu oficiile Uniunii Europene. Sub angajamentul sau, Sibiul a fost numit Capitala Europeana a Culturii pentru anul 2007 (impreuna cu Luxemburg). Este presedintele Forumului Democrat al Germanilor din Romania (FDGR) si senator de onoare al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj. La data de 28 decembrie 2007 i-a fost conferit Ordinul National Steaua Romaniei in grad de Cavaler.
# PENTRU apararea integritatii si suveranitatii Statului National Roman;
# PENTRU instaurarea unui CLIMAT DE MORALITATE IN VIATA PUBLICĂ romaneasca, prin eradicarea politicianismului si coruptiei;
# PENTRU o politica de CRESTERE A NATALITĂTII;
# PENTRU apararea FAMILIEI CRESTINE contra agresiunilor care o ameninta;
# PENTRU o REFORMĂ MORALĂ in societatea romaneasca, printrun amplu proces de EDUCATIE. Un rol esential il vor avea: BISERICA, SCOALA si FAMILIA.
# PENTRU conservarea IDENTITĂTII NATIONALE si TRADITIILOR STRĂMOSESTI;
# PENTRU DREPTATE SOCIALĂ, bazata pe valoare etica, echitate umana si competenta profesionala.
# PENTRU readucerea, pe cale pasnica, in granitele Statului Roman a teritoriilor rupte samavolnic si intarirea relatiilor culturale cu romanii din afara granitelor;
# PENTRU modificarea legislatiei ce per-mite ca drepturile demnitarilor sa sfideze alegatorii de rand;
# PENTRU o POLITICĂ EXTERNĂ bazata pe DEMNITATE si primatul INTERESULUI NATIONAL.
Noi nu luptam pentru avantaje materiale ci pentru un ideal, pentru pamantul si traditiile noastre.De aceea ne numim: ” PENTRU PATRIE ! ”
PPP se revendica de la principiile doctrinei national-crestine, situindu-se la Dreapta esicherului politic romanesc.
Fondatorii sai au luptat in Rezistenta Nationala Anticomunista pentru Libertate, Credinta si Patrie. In lupta lor, ei s-au inspirat permanent din ideile si operele corifeilor elitei interbelice, decimata in inchisori sau risipita in Exil, intre care : Nae Ionescu, Mircea Eliade, Petre Tutea, Constantin Noica, Emil Cioran, Constantin Gane, Ernest Bernea, Mircea Vulcanescu, Traian Braileanu, Radu Gyr, Aron Cotrus si multi altii. Mandri de un asemenea trecut, stam cu privirile indreptate spre viitor. Vrem sa raspundem, prin prisma valorilor noastre, la problemele actuale ale societatii romanesti.
Presedinte-interimar: Virgil TOTOESCU (Suceava), invatator, participant la Rezistenta Nationala Anticomunista, fost detinut politic intre 1948 si 1964; responsabil regiunea Moldova.
Presedinte executiv: Catalin MAGHIAR (Galati), profesor drd., licentiat in Istorie.
Vicepresedinte (aria metropolitana Bucuresti): Corneliu SULIMAN (Bucuresti), participant la Rezistenta Nationala Anticomunista, fost detinut politic detinut politic, inginer constructor, intreprinzator
Vicepresedinte (zona Transilvania-Banat): Coriolan BACIU, jurist, economist, dr. in drept.
Vicepresedinte (zona Sud): Razvan APAHIDEAN (Bucuresti), inginer.
Secretar-general: Florin DOBRESCU (Bucuresti), profesor, licentiat in Geografie.
Consilieri:
Vasile ABULIGESII (Bacau), inginer agronom.
Ioana DOBRESCU (Bucuresti) muzeograf, licentiata in silvicultura si filologie, master in etnografie.
Sorin OLARIU (Sibiu), inginer. Radu POPESCU (Ploiesti), dr. in mtematici.
Ioan MAXIM (Cluj), participant la Rezistenta Nationala Anticomunista, fost detinut politic.
Faguta GROZĂVESCU (Craiova), intreprinzator particular, student la Drept.
Presedintele Senatului PPP: Nicolae MAZĂRE, fost detinut politic, continuu, intre 1941 si 1964, (23 ani).
• Partidul Alianta Socialista este deschis tuturor cetatenilor romani care isi asigura mijloacele de trai prin munca, performanta si creativitate – muncitori, tarani, intelectuali, intreprinzatori, functionari, studenti, elevi, liber profesionisti, pensionari etc., fara deosebire de sex, varsta, origine etnica, convingeri religioase sau conditie sociala.
• Partidul Alianta Socialista este adept al formei republicane de organizare a statului, al pluralismului politic si democratiei parlamentare, respectand Constitutia si legile tarii.
• Partidul Alianta Socialista este continuatorul traditiilor miscarii muncitoresti, democratice si socialiste din Romania si isi insuseste tot ce a fost pozitiv in experienta social-economica in politica nationala si universala. P.A.S. aseaza la loc central, in activitatea sa politica, omul cu viata sa individuala si sociala, libera dezvoltare a personalitatii umane, realizarea progresului social si national.
• Partidul Alianta Socialista respinge teoriile si practicile totalitare de orice fel, dogmatismul si exclusivismul ideologic, hipercentralismul economic, precum si repudierea globala a tot ceea ce a creat valoros si progresist poporul roman in deceniile postbelice.
• Partidul Alianta Socialista isi propune sa revitalizeze traditiile inaintate romanesti, sa contribuie la reconstructia si dezvoltarea miscarii socialiste din Romania. In acest scop, reconsiderand cu obiectivitate trecutul, alternativa socialista acorda pretuirea cuvenita tuturor acelor realizari si valori, care au propulsat patria noastra catre un stadiu modern de dezvoltare: cresterea economica prin dezvoltarea industriei si a agriculturii, folosirea mai rationala a resurselor umane si lichidarea somajului, eliminarea pe scara larga a saraciei, un sistem de securitate sociala decenta: locuinta decenta pentru fiecare familie, concedii in statiuni de odihna si de tratament, sanse egale in educatie si invatamant, servicii de asistenta medicala gratuite, culturalizare generala, drepturi egale pentru femei si tineri, afirmarea Romaniei pe plan international.
• Potrivit modelului socialist de dezvoltare, P.A.S. militeaza pentru infaptuirea unei economii mixte sociale de piata, care sa se bazeze pe existenta diverselor forme de proprietate, exercitarea rolului activ al statului in reglarea proceselor macroeconomice, in infatuirea unei politici sociale reale, dezvoltarea unei societati civile puternice si promovarea dreptatii sociale, componente care sa conduca la punerea in valoare a resurselor umane, materiale si naturale ale tarii, la asigurarea cresterii bunastarii generale,
• Partidul Alianta Socialista militeaza pentru o societate capabila sa realizeze o calitate superioara a vietii oamenilor, inlaturarea oricarei forme de discriminare si asuprire sociala si nationala, modelul socialist de dezvoltare vizand trecerea la o alta etapa de dezvoltare, marcata de revolutia stiintifica, tehnica si informatica.
• Partidul Alianta Socialista este un partid national, patriotic, ancorat in istoria si destinele poporului roman, care actioneaza cu toata consecventa in slujba intereselor fundamentale ale Romaniei, atat pe plan intern cat si pe plan extern, pentru strangerea legaturilor cu romanii din afara granitelor tarii, pentru respectarea drepturilor cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale, in conformitate cu Constitutia tarii si cu reglementarile internationale la care tara noastra este parte.
• Partidul Alianta Socialista se pronunta pentru o colaborare activa cu partidele si formatiunile politice de stanga, de centru-stanga, cu alte formatiuni progresiste si democratice care militeaza pentru consolidarea democratiei si a statului social de drept, pentru apararea si promovarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, pentru suveranitatea, independenta si integritatea teritoriala a Romaniei. De asemenea, conlucreaza cu organizatiile neguvernamentale, sindicale, profesionale, culturale, cu toate structurile societatii civile.
• Partidul Alianta Socialista militeaza pentru reconcilierea partidelor socialiste, social-democrate, muncitoresti, democratice si pentru realizarea unitatii miscarii de stanga din Romania.
• Partidul Alianta Socialista stabileste si dezvolta relatii de prietenie, de colaborare si intrajutorare cu partidele socialiste, cu partide social-democrate, comuniste, muncitoresti, democratice si cu alte forte progresiste din toate tarile lumii. Pentru partidul nostru consacrarea pacii in lume, statornicirea unor raporturi de buna intelegere intre toate statele pe principiile unanim recunoscute ale dreptului international constituie o indatorire de capetenie, o permanenta a programului nostru de munca si lupta.
• Partidul Alianta Socialista are la baza structuri organizatorice flexibile care asigura manifestarea initiativei, participarea activa a tuturor membrilor sai, a simpatizantiilor, ca si a celor mai diverse categorii de cetateni la infaptuirea obiectivelor sale. In interiorul sau se pot manifesta diferite curente de idei si opinii, exprimate insa in cadru organizat si in limitele principiilor programatice generale si statutare, asigurand convergenta actiunilor spre realizarea unitara a idealurilor si scopurilor sale strategice. In activitatea sa, P.A.S. urmareste numai obiective politice, aparand si promovand interesul national, pacea si cooperarea internationala.
• Partidul Alianta Socialista militeaza pentru o larga reconciliere nationala care sa duca la fructificarea plenara a tuturor energiilor creatoare ale tarii. {n acest scop se impune instituirea amnistiei politice generale.
Rotaru Constantin – Presedinte
Balaure Cornel Florin – Secretar General
Iacov Ion – Vicepresedinte cu probleme organizatorice
Cretu Constantin – Vicepresedinte cu relatii internationale
Badea Marin – Vicepresedinte cu probleme de imagine, comunicare si propaganda
Badea Dumitru – Vicepresedinte cu probleme de resurse umane si activitate electorala
Mocanu Stefan Aureliu – Vicepresedinte
Stanescu Ion – Membru
Dociu Aurel Flaviu – Vicepresedinte cu probleme de tineret
Tudor Gabriela -Vicepresedinte cu probleme ale AFS si Cancelaria P.A.S.
Principalul obiectiv al partidului este acela de a obtine autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc, o zona centrala a Romaniei, in care domina cetatenii maghiari.
La alegerile din 2004, majoritatea candidatilor Uniunii Civice Maghiare au fost trecuti ca independenti sau si-au regasit numele pe listele partidului Actiunea Populara.
Cele mai bune rezultate s-au obtinut in judetul Harghita, unde candidatii maghiari au fost alesi in consiliul judetean.
Jenõ Szász, presedintele Uniunii Civice Maghiare, a fost reales ca primar in Odorheiul Secuiesc, intrunind 56 % din voturi.
Scurta istorie a Partidului Conservator se impleteste cu istoria evolutiei ideilor fondatoare care conditioneaza si justifica intemeierea sa, ele insele strans interconditionate de evolutia societatii romanesti postdecembriste.
In 1992 lua nastere Partidul Umanist din Romania, precursorul actualului Partid Conservator. Vremurile erau de teribila confuzie politica, dar si doctrinara. Nemultumirea fata de trecut era omniprezenta, dar in esenta unii considerau ca trecutul a esuat din cauza ca ideologia sa de baza – comunismul – era structural gresita, in timp ce altii credeau ca structurile comuniste erau principial corecte, dar fusesera prost gestionate in ultima parte a perioadei ceausiste. Disputa ideologica era profund poluata de consideratii politice si chiar politicianiste, oamenii trecand cu usurinta de la un punct de vedere de principiu la celalalt in functie de perspectivele de succes politic ale formatiunilor care intrupau respectivele idei. Mai mult o faceau determinati de interesul de a evita ca propriul lor trecut sa le devina un handicap politic, sau de speranta ca a „prinde” un curent politic ascendent le va asigura o cariera profitabila.
Imaturitatea gandirii politico-doctrinare de la noi, precum si puternicul bruiaj introdus de aceste interese politicianiste, nu permiteau asadar, in primii ani de dupa revolutie, acestei gandiri sa depaseasca stadiul primar si primitiv al dihotomiei de mai sus intre cei etichetati drept „comunisti” si cei autoetichetati drept „anticomunisti”. Ma numaram pe atunci printre putinii care aveau o experienta directa si a economiei socialiste, si a celei capitaliste. Nu eram singurul roman care pornea in postrevolutie cu avantajul din start al experientei capitaliste. Spre deosebire de altii, insa eu mi-am pus intrebari asupra naturii profunde a celor doua sisteme – socialist si capitalist. Intr-o perioada in care interesul politic imediat iti cerea sa te afiliezi la unul sau celalalt dintre curente, iar „piata” ideilor nu-ti oferea decat doua alternative, am cautat o a treia.
Asa a luat nastere Partidul Umanist din Romania, partid creditat la inceput cu mici sanse de succes – si pe buna dreptate, intrucat nu avea afinitati doctrinare cu nici unul din polii puternici existenti. Ideea de baza a doctrinei umaniste era pe atunci ca nemultumirea fata de esecul comunismului, justificata, risca sa arunce societatea romaneasca in bratele unei solutii contrare, dar la fel de nedreapta si provocatoare de suferinta umana. Idee care, din perspectiva timpului, s-a confirmat pe deplin: stim acum ca punctul de vedere „anticomunist” a prevalat in Romania, ca in 15 ani de la revolutie capitalismul s-a instalat pe deplin, dar ca el nu s-a bazat de multe ori pe valoarea antreprenoriala a capitalistilor, ci pe capacitatea de preluare din bunul public.
Iata de ce doctrina umanista a pus de la inceput accentul pe valoarea umana, rejectand consideratiile politice si doctrinare de tipul „stanga-dreapta”. De fapt, chiar daca din ratiuni pragmatice Partidul Umanist si succesorul sau, Partidul Conservator, au trebuit sa-si defineasca o pozitie in esichierul politic – si aceasta a fost intotdeauna in jurul centrului politic, cu o preponderenta catre dreapta – in plan teoretic textele doctrinare au situat partidul „dincolo de stanga si dreapta”. Conceptia lor iese din liniaritatea unidimensionista impusa de bipolaritatea stanga-dreapta si defineste „planul valorii” – reprezentarea dimensionala bazata pe axa traditionala stanga-dreapta suplimentata cu axa axiologica sau axa valorii. Aceasta reprezentare bidimensionala permite vizualizarea clara a contradictiei de baza care a initiat doctrina umanista; stanga in sine, preponderenta colectivismului in sine, poate aduce raul, tot asa cum dreapta in sine, preponderenta individualismului in sine poate aduce raul. Solutiile sociale bune nu trebuie cautate la stanga sau la dreapta pe axa bipolaritatii, ci cat mai sus pe axa valorii.
O data cu infiintarea PUR. doctrina umanista capata dezvoltare si o vizbiliate sporita. Aceasta in conditiile in care evolutiile societatii romanesti confirma necesitatea celei de-a treia cai: intoarcerea la comunism. In mod evident, e si imposibila, si inoportuna, dar capitalismul in nastere aduce coruptie si jaf in proprietatea publica. Devine din ce in ce mai clar ca insusi mecanismul crearii capitalismului la noi nu este axiodependent, ci cleptodependent. Extrapoland teoriile clasice, am stabilit cei trei vectori ai dezvoltarii economice, implicit sociale – munca, initiativa si capitalul – si am definit cele trei categorii de capitalism:
– Capitalismul de crestere, in care initiativa individuala creatoare este predominanta fata de capital.
– Capitalismul de mentinere, in care capitalul e predominant fata de initiativa.
– Capitalismul de preluare, care vizeaza nu creatia, ci redistributia, si la care initiativa frauduloasa e predominanta si fata de capital, si fata de initiativa creatoare.
Evolutiile sociale confirma faptul ca la noi capitalismul in formare se manifesta cu preponderenta in forma sa de preluare, in raport cu forma sa de crestere. Partidul Umanist se identifica drept purtator de cuvant al clasei de mijloc si in special al componentei ei antreprenoriale – micul si mijlociul intreprinzator, motorul capitalismului de crestere – si pe aceasta baza electorala partidul inregistreaza primele sale succese.
Intrand in analiza mecanismelor definitorii ale determinismului social, doctrina umanista se apleaca cu atentie asupra esentei competitiei, in aceasta perioada, de altfel, au aparut primele prelegeri de Competitie si Competitivitate la ASE Bucuresti si s-au publicat trei volume pe aceasta tema. Apar in doctrina umanista notiuni noi precum autoconsumul competitiei, adica disparitia competitiei prin disparitia competitorilor in cazul unei competitii exacerbate si de lunga durata. Ori notiuni noi care depasesc cadrul strict economic intrand in cel socio-economic, precum competitia armonica, competitia disarmonica, competitia distorsionata, competitia iresponsabila. Concluzia: interesul uman per ansamblu, adica interesul individual armonizat cu cel colectiv, este cel mai bine servit in conditiile unui mediu concurential de concurenta loiala. Din pacate, capitalismul conduce logic catre hipercompetitie, adica forma exacerbata a competitiei care are ca efect autoconsumul competitiei, iar socialismul conduce catre infracompetitie, adica forma atenuata cu efect de disparitie a acesteia. De aceea, solutia nu este un compromis intre capitalism si socialism, ci un tip radical nou de societate, bazat pe identificarea si utilizarea cat mai larga – in mod ideal, integrata – a valorii umane. Un asemenea tip de societate va favoriza initiativa particulara mai mult chiar decat o face capitalismul si va asigura protectia categoriilor defavorizate mai mult chiar, si cu resurse mai mari, decat o face socialismul. Abordarea sistemica a teoriei sociale arata ca in conditiile balansului intre socialism si capitalism societatea se afla la limita de stabilitate, pe cand in conditiile aplicarii doctrinei noastre aceasta ar intregistra mici oscilatii in jurul unui punct optim de functionare.
Pornind de la consideratii precum aceea ca istoria speciei umane este determinata de lupta intre doua tendinte fundamentale, individualismul si colectivismul, ori ca la originea bunei gestiuni economice sta concurenta loiala si nu forma de propritate, Partidul Umanist isi subliniaza echidistanta fata de doctrinele consacrate adaugandu-si, in 2003, in titulatura atributul de social-Iiberal. In acelasi timp, in plan teoretic apar preocupari privind mecanismele de reprezentare politica, natura lor, esenta lor, perspectivele lor. Se arata de pilda ca mecanismele democratice actuale, desi cele mai bune existente la data zilei si singurele acceptabile in raport cu experienta de pana acum a omenirii, inca prezinta imperfectiuni, in principal acesta se refera la posibilitatea falsificarii, de catre reprezentantii democratic alesi, a mandatului primit si la erori in evaluarea vointei populare prin ignorarea intensitatii intentiilor de vot ale alegatorilor. Falsificarea mandatului popular poate surveni in mod subiectiv, prin reaua credinta a reprezentantilor poporului, sau poate surveni in mod obiectiv, prin evenimente survenite ulterior momentului electoral si a caror gestiune mandatul popular nu le acopera. Iar slaba intensitate a intentiilor de vot explica, pe de o parte, absenteismul masiv din democratiile contemporane, si pe de alta parte inapetenta populatiei de a sustine reformele propriilor alesi, mai ales cand aceste reforme sunt dureroase pe termen scurt. Formulele novatoare propuse de noi merg pana la cea revolutionara a revenirii de la democratia indirecta, prin reprezentanti, la cea directa, pe care tehnologia actuala ne-ar permite-o. Printre formele acestei democratii directe: votul electronic direct – adica participarea intregului corp electoral, prin IT, la deciziile curente dintre alegeri, cum ar ti motiunile de cenzura. Ori votul ponderat – adica prin divizarea optiunilor la dispozitia votantului intre mai multe variante de expresie politica posibile. Ori votul electronic continuu – adica posibilitatea exprimarii in orice moment a votului direct, prin IT, de catre orice alegator, si aparitia de efecte politice in momentul cand basculeaza majoritatea pentru o anumita optiune.
Desigur ca aceste formule vizeaza un viitor care nu e imediat si sunt dependente si de dezvoltarea din IT, mai ales sub raportul garantiei contra posibilitatilor de frauda. Totusi unele din ele au fost deja preluate, unele partide organizand consultari electorale interne prin vot electronic.
Consolidarea identitatii doctrinare a partidului, prin dezbateri interne, prin contributii la publicatia „Doctrine umaniste” si mai ales prin studiile noastre, este dublata si de consolidarea identitatii sale politice. Unii considera un mare succes intrarea Partidului Umanist in parlament in 2000 si participarea lui la guvernare in 2000-2002, in realitate, marele succes a fost atunci pastrarea identitatii partidului in acele conditii, in care presiunile vizand anexarea lui au fost enorme. Cu pierderi – e adevarat ca mai mult din randul oportunistilor din partid – si cu pretul iesirii de la guvernare, PUR-ul a reusit sa-si pastreze identitatea, prin atitudinea hotarata si clarvazatoare a conducerii sale.
Trebuie mentionat ca motivul iesirii de la guvernare a fost decizia partenerilor sai atunci, dominanti, de a desfiinta Ministerul IMM-urilor, a carui infiintare fusese conditia pentru intrare la guvernare a PUR. Pus in situatia de a nu-si mai putea respecta obligatiile fata de propriul electorat, partidul a ales calea onorabila a retragerii.
Un moment crucial in istoria ideilor partidului survine in iulie 2004, cand este publicata lucrarea „Societatea umanista”. Lucrarea sintetizeaza preocuparile de pana atunci pe linie doctrinara, dintre care am mentionat aici doar cateva. Ea contine o serie de capitole de substanta precum reinterpretare a piramidei nevoilor umane, sau piramidei Maslow, din perspectiva umanista, studii asupra mecanismelor convectiei sociale, asupra curbelor dependentei recompensa-merit in diferite societati, o larga extrapolare a conceptului economiei de scala in varii domenii sociale si comunicationale, o prefigurare sociala din perspectiva umanista s.a.m.d. Un capitol substantial din lucrare este dedicat unui program umanist de guvernare a Romaniei.
Anul electoral 2004 consacra definitiv Partidul Umanist pe scena politica romaneasca. Primind 6% din voturi la alegerile locale, PUR-uI demonstreaza ca este independent politic: de acum incolo, orice alianta se negociaza de la egal la egal de la partid parlamentar la partid parlamentar.
Asa se negociaza de pilda alianta electorala de la alegerile parlamentare din 2004. Conjunctura politica cunoscuta – rezultatul contradictoriu dintre alegerile parlamentare si cele prezidentiale, care amenintau cu o grava instabilitate politica – au determinat PUR-ul sa-si declare sprijinul parlamentar pentru un guvern de dreapta fara a avea pretentia sa faca parte din acesta: tara avea nevoie de un guvern. Totusi la insistentele presedintelui tarii, PUR-ul a acceptat, sa intre la guvernare.
Un moment important in dezvoltarea partidului este Congresul din mai 2005, la care s-a hotarat schimbarea numelui in Partidul Conservator, constatandu-se afinitati substantiale cu doctrina conservatoare, de lunga traditie la noi, mai ales din perspectiva raportarii la natiune, familie, pragmatism, valori si traditii, etc. Dar si afinitati cu conservatorismul european, despre care apreciem: „nu exista nici un punct din doctrina in care sa fim in contradictie, nici un principiu al nostru pe care sa trebuiasca a-l sacrifica pentru a ne alatura lor, deosebirile rezultand doar din unele accente puse diferit de ei fata de noi in anumite chestiuni aplicative, teoretice”. Schimbarea numelui Partidului Umanist in Partidul Conservator trebuie privita in contextul eforturilor de integrare europeana a Romaniei si pastreaza intact tot tezaurul de gandire doctrinara acumulat pana la acest eveniment.
Astazi Partidul Conservator are un vice-prim-ministru, un ministru care conduce un domeniu esential – Industria -, 6 secretari de stat, 9 conducatori de agentii guvernamentale, 12 senatori, 20 de deputati, 114 primari, 69 consilieri judeteni, 2324 consilieri locali si – poate lucrul cel mai important! – o imagine de responsabilitate, seriozitate si onorabilitate; mai devreme sau mai tarziu, toate calomniile impotriva sa s-au intors impotriva calomniatorilor. Partidul Conservator este membru al grupului ALDE din Parlamentul European.
BIROUL EXECUTIV CENTRAL
Popa Daniela Presedintele Partidului Conservator, Deputat
Seres Codrut Secretar General, Senator
Andon Sergiu Vicepresedinte, Deputat Dambovita
Ardelean Lia Vicepresedinte, Deputat Arad
Avram Constantin Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Bacau
Bodea Traian Vicepresedinte, Presedinte interimar Filiala Judeteana Bihor
Buduru Constantin Vicepresedinte, Presedinte interimar Filiala Judeteana Giurgiu
Buse Dumitru Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Valcea
Ciontu Corneliu Vicepresedinte, Deputat Bucuresti
Ciornei Silvia Vicepresedinte, Presedinte interimar Filiala Judeteana Prahova, Senator Neamt
Ciuca Bogdan Vicepresedinte, Lider Grup Camera Deputatilor, Deputat, Purtator de cuvant
Cotarcea Dragos Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Dolj
Cutas Sabin Lider Grup Senat, Senator Teleorman
Durbaca Eugen Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Galati
Grapini Maria Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Timis
Vlad Hogea Deputat Vaslui
Ulise Toader Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Alba
Ignatescu Camelia Maria Cezara Vicepresedinte, Presedinte interimar Filiala Judeteana Suceava
Lozneanu Marcela Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Botosani
Marinescu Marius Vicepresedinte, Senator Bucuresti
Minca (Ghervasuc) Liliana Vicepresedinte, Presedinte interimar Filiala Municipala Sector 3
Nicolaescu Marcel Vicepresedinte, Presedinte Filiala Municipala Sector 6
Nitulescu Teodor Vicepresedinte, Presedinte interimar Filiala Judeteana Teleorman
Obreja Gheorghi Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Braila
Pascu Bogdan Vicepresedinte, Deputat Ialomita
Popescu Cristian Victor Piedone Vicepresedinte, Presedinte interimar Filiala Municipiului Bucuresti, Presedinte interimar filiala sector 4
Popescu Irinel Vicepresedinte, Senator Dolj
Socotar Gheorghe Dinu Vicepresedinte, Prim-Vicepresedinte Filiala Judeteana Mures
Stefanescu Codrin Vicepresedinte
Teodorescu Catalin Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Arges
Terinte Radu Vicepresedinte, Senator, Presedinte Filiala Judeteana Iasi
Tuclea Valerian Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Buzau
Tundrea Ioan Vicepresedinte, Deputat, Presedinte Filiala Judeteana Caras Severin
Un nou partid pentru o noua Romanie Partidul Democrat Liberal s-a nascut din nevoia cetatenilor Romaniei de a se regasi, doctrinar si organizatoric, intr-o forta politica puternica de centru-dreapta. Partidul Democrat Liberal, ca partid popular, este o entitate politica deschisa tuturor cetatenilor romani care impartasesc valori si curente politice de sorginte democrata de centru, liberala si crestin-democrata.
Partidul Democrat Liberal se situeaza programatic in partea de centru-dreapta a spectrului politic. Obiectivul principal al Partidul Democrat Liberal este dezvoltarea prospera a societatii romanesti democratice prin promovarea valorilor si principiilor libertatii, responsabilitatii si solidaritatii. Partidul Democrat Liberal are ca scop asigurarea unui climat politic si social favorabil dezvoltarii personalitatii umane, a creativitatii si progresului, prin imbinarea valorilor morale ale binelui comun, ale justitiei, ale corectitudinii intre partenerii de dialog social, cu ideile liberalismului de dreapta, generatoare de bunastare. O bunastare bazata pe legea morala care asigura fiecarui om posibilitatea de a valorifica sansele de fericire personala si de participare la proiectele si beneficiile comune ale societatii, in deplina armonie cu ceilalti.
Scopul Partidul Democrat Liberal este si acela de a sprijini si a pregati cetatenii Romaniei pentru noile provocari ale perioadei post tranzitie. Partidul Democrat Liberal isi propune sa valorifice sansa integrarii tarii in structurile europene si euro-atlantice, ca o conditie a cresterii standardului de viata al cetatenilor si a intaririi statului de drept. Partidul Democrat Liberal sustine, atat in plan intern cat si international, acea forma de capitalism care isi dovedeste eficienta prin satisfacerea intereselor sociale ale cetatenilor romani. In acelasi timp Partidul Democrat Liberal sustine ca Romania, in calitate de membru al Uniunii Europene, trebuie sa devina un jucator important si demn in procesul constructiei europene. Partidul Democrat Liberal pune in centrul actiunii sale omul. Egalitatea de sanse, si nu nivelarea valorilor in scopul crearii de oligarhii, este scopul pe termen mediu si lung al partidului.
Partidul Democrat Liberal considera ca este nevoie de asumarea ferma a despartirii de trecutul comunist. PDL sprijina dezvoltarea legaturilor cu romanii de pretutindeni pentru pastrarea si afirmarea identitatii nationale, lingvistice si religioase, cu respectarea legislatiei statelor ai caror cetateni sunt. PDL sustine protejarea minoritatilor, indiferent de natura acestora si respectarea drepturilor individuale ale tuturor membrilor societatii, indiferent de optiunile sau originea lor sociala sau etnica.
BIROUL PERMANENT
Emil Boc Presedinte
Theodor Stolojan Prim-vicepresedinte
Adriean Videanu Prim-vicepresedinte
Vasile Blaga Secretar General
Gheorghe Flutur Vicepresedinte
Valeriu Stoica Vicepresedinte
Raluca Turcan Vicepresedinte
Liviu Negoita Vicepresedinte
Cristian Boureanu Vicepresedinte
Sorin Frunzaverde Vicepresedinte
Florin Popescu Vicepresedinte
Anca Daniela Boagiu Vicepresedinte
Gabriel Sandu Vicepresedinte
Mircea Hava Vicepresedinte
Marian Hoinaru Vicepresedinte
Petru Filip Vicepresedinte
Cornel Stirbet Vicepresedinte
Ioan Oltean Vicepresedinte
Romeo Raicu Vicepresedinte
Stefan Gheorghe Vicepresedinte
Cezar Preda Vicepresedinte
Gheorghe Barbu Vicepresedinte
George Scripcaru Vicepresedinte
Gheorghe Falca Secretar Executiv
Elena Udrea Secretar Executiv
Roberta Anastase Secretar Executiv
Mircea Toader Secretar Executiv
Dorin Florea Secretar Executiv
Costica Canacheu Secretar Executiv
Partidul Ecologist Roman a fost creat in ianuarie 1978, in perioada dictaturii comunisto-ceausiste, ca forma de lupta politica impotriva ignorarii complete a raspunderii politice, morale si materiale a guvernarilor comuniste, fata de distrugerile provocate vietilor oamenilor, solului, atmosferei, florei si faunei, de poluarea chimica, fizica, biologica, politica si morala a teritoriului Romaniei si a intregii societati romanesti in ansamblul ei, violarea continua a drepturilor omului de catre autoritatile statului roman.
In anii de ilegalitate 1978-1990, Partidul Ecologist Roman (PER) a fost singurul partid politic ce a fost infiintat si a activat pe teritoriul Romaniei dupa 1965, anul inceputului dictaturii comunisto-ceausiste in Romania. Chiar daca unii dintre activistii PER au fost cunoscuti si au intrat in atentia Securitatii pentru activitatile lor, activitatea Partidului Ecologist Roman a fost semitolerata de unii activisti PCR si Securitate, deoarece si ei, rudele si prietenii lor incepusera sa devina victime ale politicilor imorale duse de clica ceausista care acaparase toata puterea in Romania. In plus, unii membri ai PER erau deja victimizati de sistem. Oricum, Partidul Eclogist Roman nu era perceput ca o putere capabila sa detroneze ceausismul de la conducerea Romaniei.
Pe 21 Decembrie 1989 fondatorul PER a inceput initiativa de costituire legala a partidului, legalizat ca formatiune politica independenta pe 16 ianuarie 1990 la Tribunalul Municipiului Bucuresti.
In perioada decembrie 1989 – ianuarie 1990, PER a fost conceput ca o organizatie democratica ce a adaugat la programul initial pre-decembrist un scop politic major, acela de a cuceri puterea politica in Romania si de a reconstrui / conduce tara de pe o platforma politica ecologista dupa lozinca: „Un Om Curat Intr-o Romanie Curata”!.
In privinta obiectivelor politico-economice, PER isi propune sa militeze pentru separatia reala a puterilor in stat, dezvoltarea economiei de piata, promovarea competentei in toate sectoarele de activitate, reducerea decalajelor fata de statele UE, cresterea nivelului de trai al romanilor.
In Iunie 2007 Dl Lificiu a fost demis de la conducerea PER datorita incapacitatii sale de a organiza PER in vederea alegerilor europarlametare din 2007, in contradictie cu ce a promis si s-a angajat sa faca. Temporar pozitia este ocupata de Dl Danut Pop.[necesita citare]
In Octombrie 2007 a avut loc la sediul PER din Bucuresti o intilnire a leaderilor si activistilor PER la care a participat si fondatorul acestuia Petre Metanie. Au fost prezenti Domnii Dan Pop (presedinte), Vasile Grecu (presedinte executiv), Ioan Utiu (vicepresedinte), Octav Ciobota (presedinte al comitetului national)si alti invitati. Cu aceasta ocazie a fost re-iterata necesitatea accentului politic al cauzelor ecologiste si suportul catre toti membrii si simpatizantii Partidului Ecologist Roman, o diferentiere clara intre ecologisti si ecologi cu specificarea ca PER este patid politic ecologist si nu organizatie ecologica. Dl Metanie a insistat asupra intaririi democratiei in PER, unde fiecare membru are dreptul la o voce iar leaderii trebuie sa-si duca la indeplinire obligatiile care le cad in sarcina si pe care si le-au asumat cind si-au depus candidatura. S-a insistat asupra separarii obligatiilor conducatorilor PER. Cu acea ocazie domnului profesor Metanie i s-a recunoscut meritul de fondator al Partidului Ecologist Roman si acordata functia de leader (Dlui Metanie nu-i place cuvintul presedinte) onorific (functie ne-executiva) al PER.
Partidul nostru spijina persoanele serioase ,motivate ,cu stapanire de sine ,care au incredere in fortele proprii,care stiu ce vor ,care vor sa faca ceva pentru ei dar si ceva pentru cei din jurul lor si care s-au saturat de viata care o duc si vor sa faca ceva s-o schimbe
Partidul Forta Civica este un partid nou care doreste ca sa aibe in randurie ei oameni capabili dar si responsabili ,generosi ,onesti ,inimosi ca sa poata sa schimbe pe cei care ne conduc cu alti oameni dintre cei care veti trimite CV dumneavoastra la adresa de e-mail fortacivica01@yahoo.com
Partidul Initiativa Nationala este un partid politic din Romania, infiintat in anul 2005. Orientarea politica este pragmatica, realista. In prezent, presedintele partidului este Cozmin Gusa. Sediul central al partidului se afla in Bucuresti.
Partidul Initiativa Nationala s-a infiintat in primavara anului 2005, in jurul a trei personalitati care au parasit PD (considerand ca Alianta Dreptate si Adevar nu isi respecta promisiunile electorale): Cozmin Gusa, Lavinia Sandru si Aurelian Pavelescu.
Principalul mesaj al partidului se concentreaza in jurul reformarii clasei politice si a institutiilor statului, prin mobilizarea tinerilor si orientarea lor catre valorile autentice. In acest demers, PIN a pus accentul pe criticarea puterii politico-economice corupte, afirmand ca aceasta nu a fost capabila sa respecte promisiunile electorale si nu a urmarit sa ofere solutii reale pentru iesirea din criza in care se afla Romania.
PIN militeaza pentru reformarea din temelii a clasei politice, afirmand ca aceasta este dominata in acest moment de fosta nomenclatura comunisto-securista. PIN afirma ca aceasta nomenclatura a sprijinit formarea unei oligarhii economice care a distrus statul de drept si economia de piata.
In primul an de activitate, PIN a luat pozitii dure in problema dosarelor „revolutiei” din 1989, lupta anticoruptie, activitatea presedintelui Romaniei Traian Basescu, protejarea romanilor in zonele in care acestia sunt minoritari. PIN se considera o alternativa la partidele existente, indiferent daca acestea sunt la putere sau in opozitie. PIN se defineste ca un partid politic al tinerei generatii, care apara interesele si valorile nationale, atasat valorilor europene.
Publicul tinta al partidului: „tanara generatie, ce nu mai poate accepta conducerea politicienilor expirati; noua generatie a oamenilor de drept educati la scoala dreptului pozitiv si a economistilor care cunosc regulile valabile ale economiei de piata; noua generatie de administratori; noua generatie de manageri care s-a remarcat prin succese in competitia de pe piata libera. Un rol fundamental il vor avea intelectualii, lideri traditionali ai comunitatilor rurale si urbane, care au menirea sa se implice in reconstructia tarii”.
Continutul Programului pe care PIN il propune astazi se refera la valorile Romaniei in care traim si pe care clasa politica o ignora. E un proiect care are ca scop imbunatatirea vietii familiilor celor care muncesc si respecta regulile in aceasta tara, a celor care si-au facut datoria fata de un stat tot mai slab si mai incapabil.
Toate argumentele noastre se bazeaza pe ideea ca statul, ca principiu, are si el o datorie fata de cei care il sustin. Si ca, daca vrem sa construim impreuna o societate sanatoasa, deschisa, trebuie sa pornim cu rezolvarea rapida a marilor probleme ale prezentului.
Fiecare capitol al programului politic se refera la modul prin care putem ajuta oamenii sa nu se mai simta inselati, ignorati sau marginalizati de un stat nevolnic, de un sistem gresit si de o clasa politica oligarhica, precocupata doar de succesul propriu. Putem ajuta oamenii sa inlaturam toate acele bariere care stau in calea afirmarii lor, a talentului lor, putem sa oferim sanse egale de dezvoltare pentru toate regiunile acestei tari si pentru toate categoriile de varsta, putem construi impreuna comunitati puternice, sigure si sanatoase.
BIROUL EXECUTIV:
Presedinte Cozmin Horea Gusa
Vicepresedinte PIN – Lavinia Sandru
Secretar General – Valeriu Bordei
Oana Rotaru – Lider National, departamentul Social – Sanatate
Octavian Olteanu – Lider National – Agricultura
Lucian Milea – Lider National, departamentul Educatie & Cercetare
Andreea Garai – Lider National – Justitie
Dinu Iancu Salajanu – Lider National – Cultura
Andrei Duban – Lider National – Evenimente
Teodora Radulescu – Lider National – Studenti
„Pentru ca tara are nevoie de o schimbare radicala, de un Partid necompromis si care protejeaza cu prioritate interesele cetatenilor romani, independenta si suveranitatea Romaniei.
Pentru ca trebuie sa redam romanilor demnitatea si orgoliul de a declara fara rusine ca sunt romani.
Pentru ca societatea romaneasca s-a saturat de actuala clasa politica, in totalitate compromisa, corupta, mincinoasa si fara scrupule in a se imbogati peste noapte, sacrificand orice bun al poporului.
Pentru ca Romania are nevoie de romani adevarati nu numai cu numele dar si cu fapta. Oameni tineri care nu au mai facut politica sau oameni necompromisi si care s-au lepadat definitiv, prin fapte, de ideologia comunista, marxista de stanga sau centru stanga.
Pentru ca trebuie sa readucem in cugetul si in simtirea romanilor dragostea de tara.
Pentru ca vom da tinerei generatii dorinta de a-si construi un viitor si o familie in Romania si nu departe de parinti, copii si prieteni.
Pentru ca trebuie sa demonstram tuturor ca pregatirea scolara si cercetarea stiintifica sunt foarte bune in tara noastra.
Pentru a opri exportul de inteligenta.
Pentru ca vom face totul ca sa cream dorinta romanilor din diaspora de a se intoarce in tara. Le vom crea oportunitati si prioritati de investitii.
Pentru ca vom lupta cu toate fortele pentru a apara interesele romanilor din diaspora, pentru a nu se mai repeta tragedii ca aceea din Polonia.
Pentru a raspunde demnitate si curaj atunci cand se va intentiona badjocorirea natiunii romane si a cetatenilor ei.
Pentru a apara interesele natiunii romane la Bruxelles cand hotararile luate dauneaza poporului roman.
Pentru a reduce debitul inimaginabil creat de toate guvernele post decembriste care au dus tara de rapa.
Pentru ca suntem animati de dragoste fata de tara, de credinta in Dumnezeu si de dorinta de a reda tarii identitatea nationala.
Pentru a opri invazia necontrolata de produse transgenice si a proteja natura.
Pentru ca vom promova cu prioritate dezvoltarea industriei mici si mijlocii.
Pentru ca vom dezvolta agricoltura si vom facilita taranilor vanzarea produselor lor intr-un mod mult mai liber.
Pentru ca nu suntem adeptii globalizarii, sistem care a fost creat pentru a absorbi toata seva unui popor fara posibilitatea de a se apara.
Pentru a cunoaste adevarata istorie a Romaniei si pe eroii ei de drept.
Pentru ca vom actiona cu buna-credinta, iar faptele noastre ne vor fi viitoare marturii.
Pentru ca stim cum sa redresam starea dezastruasa in care a ajuns Romania datorita fostilor comunisti, care dupa 1989 au devenit multimilionari in EURO, profitand de increderea, bunatatea si de multe ori ignoranta oamenior de buna credinta.
Pentru ca vrem din tot sufletul sa ne facem datoria pentru tara.
Asa sa ne ajute Dumnezeu.”
Prim vice-presedinte,
Prof. Dr. Horia Nita
Presedinte: Calin Popescu Tariceanu
Partidul National Liberal este promotorul libertatii individuale, sociale, economice si politice, prin conceptie, prin actiune si prin traditie. Partidul National Liberal este continuatorul gandirii liberale din Romania.
In plan personal, Partidul National Liberal este preocupat in mod deosebit de primatul individului in fata societatii, de egalitatea in fata legilor, de garantarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, de toleranta in raport cu convingerile si optiunile celorlalti. Libertatea individuala este obiectivul major pe care il propunem tuturor persoanelor responsabile.
In plan social, Partidul National Liberal are ca obiectiv modernizarea accelerata a societatii, scoaterea institutiilor din autarhie, din conservatorism si imobilism. Partidul National Liberal opteaza pentru modernizarea prin stabilitate si pentru coeziune sociala, bazata pe reducerea surselor de tensiune, de conflict si de violenta. In principal, stabilitatea sociala se va obtine prin dezvoltarea clasei de mijloc constituita din inima vie a liberei initiative, din elitele tehnocratiei si profesiunilor liberale, din varfurile muncitoresti si mestesugaresti, din fermieri si tarani proprietari.
In plan economic, Partidul National Liberal este adeptul declarat al capitalismului, al pietei si al economiei de piata. Partidul National Liberal se pronunta ferm ca, intre vointa consumatorului, individual sau social, si posibilitatile producatorului sa existe doar piata si legile ei specifice de reglementare. In activitatea economica, Partidul National Liberal sustine, de principiu, controlul consumatorului asupra producatorului, ingradirea prin concurenta a monopolului si eliminarea ingerintelor administratiei si birocratiei in promovarea productiei. Partidul National Liberal se pronunta pentru libera circulatie a marfurilor, capitalului si fortei de munca, pentru limitarea autoritatilor de reglementare si pentru eliminarea birocratiei.
In activitatea economica statul trebuie sa aiba un rol neinsemnat, relativ subsidiar. Rolul statului ramane important doar in politica monetara, in alocarea resurselor bugetare pentru obiectivele de interes national si in definirea cadrului legislativ bazat pe garantarea dreptului de proprietate.
In plan politic, Partidul National Liberal este ferm atasat valorilor democratiei, pluralismului si statului de drept. Pentru promovarea noii clase politice si a partidelor cu responsabilitate politica, Partidul National Liberal promoveaza competitia deschisa in viata politica interna. Mijloacele prin care ne vom atinge obiectivele sunt fundamentarea pe analiza a punctelor de vedere, dezbaterea comunicarea si imaginea publica pentru castigarea unei cat mai largi audiente.
Partidul National Liberal este adversar de principiu al marilor proiecte abstracte, mesianice sau dogmatice. El se pronunta contra oricaror forme de extremism sau radicalism, constient de faptul ca nimeni nu dispune de retete salvatoare sau de „truse universale„.
Presedinte: Calin Popescu Tariceanu
Fost presedinte: Mircea Ionescu Quintus
Presedinte fondator 1990: Radu Anton Campeanu
Vicepresedinti cu atributii specifice (pe domenii): Crin Antonescu Teodor Atanasiu Adrian Mihai Cioroianu Victor Paul Dobre Teodor Melescanu Norica Nicolai Ludovic Orban
Vicepresedinti delegati pe regiuni de dezvoltare: Puiu Hasotti Adrian Miutescu Eugen-Gheorghe Nicolaescu Marian Petrache Cornel Popa Dan Radu Rusanu Mihai Voicu Varujan Vosganian
Membri cu atributii specifice (pe domenii): Cristian David Relu Fenechiu Adrian Iorgulescu Catalin Micula Vlad Octavian Moisescu Mircia Muntean George Scutaru
Membrii delegati pe regiuni de dezvoltare: Cristian Silviu Busoi Aristotel Cancescu Emilian Francu Marius Nicoara Cristina Ancuta Pocora Nini Sapunaru Adrian Emanuil Semcu Romeo Stavarache
Participa cu vot consultativ: Cristian Mihai Adomnitei Ionel Chirita Dan Stefan Motreanu Bogdan Olteanu Paul Pacuraru Ovidiu Ioan Silaghi Radu Surugiu Dinu Zamfirescu
Presedinte : Petre Milut
Partidul National Taranesc Crestin Democrat este expresia politica, organizata, a doua principii – forta ale traditiei istorice romanesti: ideea afirmarii independentei nationale si ideea realizarii dreptatii sociale.
In vremurile moderne, partidele care au cuprins in programele lor in proportii diferite, – in functie de conditiile istorice concrete -, cele doua principii amintite au fost Partidul National Roman din Transilvania si Partidul Taranesc din Vechiul Regat. Prin fuziunea lor in toamna anului 1926 a luat fiinta Partidul National Taranesc care, in scurt timp, a devenit cel mai puternic partid democrat din Romania.
PNTCD este un partid crestin democrat, care incearca sa isi refaca imaginea, credibilitatea si forta institutionala, dupa iesirea de la guvernare si din parlament din 2000. E un partid care preia traditia CDR si care e condus de Marian Petre Milut. E membru al PPE. Istoria acestui partid este extrem de interesanta, fiindca ea se suprapune, in mare parte, peste istoria evolutiei politice a dreptei romanesti dupa 1989, cel putin pana in 2000.
Doctrina PNTCD
Titulatura PNTCD sugera apartenenta la doua doctrine: taranism si crestin-democratie (in afara de acestea, exista chiar si latura nationala).
Taranismul. Nu vom intra in istoria curentelor de inspiratie agrariana, originare inca de la mijlocul secolului trecut (la noi, primul partid al taranilor a fost infiintat la 29 august 1882 de catre C. Dobrescu Arges). Primele principii ale taranismului s-au grupat in jurul reformei agrare. Din acest partid facea parte si Ion Mihalache, invatatorul din Topoloveni care urma sa ajunga liderul noului Partid National Taranesc, alaturi de Iuliu Maniu.
Partidul Taranesc era un partid de stanga. El a adus in dezbatere statul taranesc (in care prevalau ideea de corporatie, cu adeziune libera, ideea de planificare indicativa, in functie de nevoi, democratia rurala, crearea de industrii secundare, dupa modelul danez). Traditia partidului taranesc era legitimata de existenta problemei agrare si de clivajul urban-rural. Despre taranismul post-revolutionar al PNTCD se pot spune foarte putine lucruri. Daca in interbelic, PNT avea o intreaga constructie doctrinara, bazata pe taranism, dupa revolutie, identitatea PNTCD nu s-a regasit decat la nivelul principiului „restitutio in integrum”.
Crestin-democratia. Este greu ca, in cateva cuvinte, sa definim si sa incadram doctrina crestin-democrata. Unele definitii considera ca aceasta doctrina este „conservatoare”, in sensul ca apara valorile traditionale (in special Biserica si familia); dar si „progresista”, in sensul ca sprijina interventionismul economic si programele de asistenta sociala.
Crestin-democratiei ii este caracteristica stradania de a instaura reconcilierea dintre diversele clase sociale si cooperarea intre natiuni. Crestin democratia s-a consacrat in Europa, mai ales in contextul in care sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial a adus dupa sine tendinta de respingere a celorlalte curente politice. Corneliu Coposu afirma, intr-un document reluat de Revista Crestin-Democrata, ca inca de la 2 februarie 1987, PNT s-a afiliat in mare taina la Internationala Crestin Democrata (vazuta ca grupare a partidelor crestine care corespundea pe deplin traditiilor noastre, dar si conditiilor noi de dezvoltare pe care partidul nostru le preconiza pentru organizarea de maine a societatii romanesti). Valorile politice ale crestin democratiei se regasesc in programul politic al Uniunii Crestin Democrate (CDU) din Germania: libertate, solidaritate, dreptate
Lupta politica din Romania a facut ca PNTCD sa se identifice aproape pana la suprapunere cu Conventia Democrata. Acest lucru a facut ca valorile crestin-democratiei sa reiasa destul de putin din mesajul politic al PNTCD. Doctrina PNTCD nu a avut, in toti acesti ani, o coerenta interna, fiind mai degraba un compozit inspirat din mai multe surse. E greu de sustinut ca acest partid a avut o identitate doctrinara clara si indiscutabila. Singurul lucru clar care se poate spune despre acest partid este ca a fost varful de lance al luptei impotriva comunismului (si a neocomunistilor din FSN si apoi din PDSR) si ca a militat pentru „renasterea morala” a poporului roman.
In prezent, PNTCD incearca sa isi indrepte activitatea si discursul catre valorile europene ale curentului popular, in special pe filiera sa germana.
BIROUL EXECUTIV:
Marian Petre Milut, Gheorghe Ciuhandu, Ion Diaconescu, Serban Bubenek
Partidul Noua Generatie s-a afirmat pe scena politica dupa ce partidul a fost preluat de Gigi Becali si a fost transformat de acesta in instrument de promovare politica.
Vizibilitatea partidului a depins si depinde inca de activitatea liderului sau, Gigi Becali. In alegerile locale din 2004, partidul a obtinut cateva mandate; la alegerile generale, presedintele partidului s-a clasat pe locul 5, iar PNG a obtinut putin peste 2% din voturi.
Partidul s-a impus prin mesajul agresiv de dreapta al lui Gigi Becali, orientat pe teme crestine si de inspiratie legionara. Se doreste un partid crestin-democrat.
La finalul anului 2005, conform informatiilor de presa, partidul urma sa atraga in randurile sale doua personalitati relativ noi pe scena politica: Aurelian Pavelescu (de la PIN) si Marian Milut (de la PPCD). Marian Milut (care propusese o colaborare intre PNTCD si PNG, respinsa de Ciuhandu) a ramas insa in PNTCD.
Elemente de discurs
PNG a vrut sa introduca in politica romaneasca „Regula prioritatii de dreapta”. 14 ani in Romania s-a circulat pe scena politica pe stanga. De aici, o serie de accidente. Unele grave. Chiar mortale. Politicienii, indiferent de partidul din care faceau parte, nu au aplicat principiile democratiei liberale. Nu au aparat proprietatea privata, au incalcat fara rusine drepturile omului. Au batjocorit libertatea castigata cu sange in revolutia din decembrie 1989.
Desi suntem o tara eminamente crestina ateismul comunist nu ne-a parasit. Mariginalizarea spiritului crestin este cauza goliciunii morale, a dispretului fata de cel de langa tine. Un partid crestin democrat trebui sa faca politica in spiritul iubirii aproapelui.
PNG condamna social-liberalismul practicat in ultimii 14 ani. PNG considera ca social-democratia a deviat si spre dreapta, adoptand in politicile sale de guvernare o serie de masuri de dreapta. Desi liberalismul este o doctrina de dreapta, in Romania el a adoptat masuri populiste, de stanga in perioada in care s-a aflat la guvernare.
BIROUL PERMANENT
George Becali Presedinte
Pompiliu Manea Prim-Vicepresedinte
Alex Mihai StoenescuPrim-Vicepresedinte
Helmuth Duckadam Vicepresedinte
Virgil becali Vicepresedinte
Nicolae Trache Vicepresedinte
Catalina Dancu Vicepresedinte
Mariana Becheanu Vicepresedinte
Ioan Codorean Vicepresedinte
Anisoara Mircea Vicepresedinte
Daniel Fuciu Vicepresedinte
Robert Ionescu Vicepresedinte
Marian Oprea Vicepresedinte
Narcis Godeanu Vicepresedinte
Danut Chitu Vicepresedinte
Dorin Ciulina Vicepresedinte
Ion Cornel Lazar Vicepresedinte
Emil Ambrus Vicepresedinte
Aurel Marinescu Vicepresedinte
Alin Lupu Vicepresedinte
Gheorghe Alexa Vicepresedinte
„Vrem la putere, nu vom pierde timpul!”
Te-ai saturat de promisiunile desarte, de minciunile si de hotiile acelora care, o data la patru ani, te imbie sa-i votezi?
Radulescu Aurel este presedintele Partidului Popular din Romania (PPDR), a fost presedintele Partidului Renasterea Romaniei.
Ti s-a acrit sa vezi ecranul televizorului si paginile ziarelor umplute de indivizi lipsiti de scrupule, care-ti vand aceleasi gogosi expirate de 15 ani; de oameni care plang cu lacrimi de crocodil pe umarul saracilor, in timp ce-si umfla buzunarele prin furt; de sarlatani care ridica osanale muncii cinstite, dar prospera prin frauda?
Ai devenit, din aceasta cauza, un sceptic, un blazat?
Avem o veste buna pentru tine: Romania poate renaste!
Nu, nu este o alta aiureala politicianista, din lungul sir cu care ai fost bombardat vreme de un deceniu si jumatate. Este un adevar:
Romania poate renaste prin OFENSIVA BUNULUI SIMT! Prin ofensiva celor care muncesc onest, de dimineata pana seara, pentru un trai decent si pentru a netezi drumul copiilor lor; prin ofensiva celor care se simt mandri ca sunt romani, fara sa se bata cu pumnii-n piept pentru asta; prin ofensiva celor care se incapataneaza sa ramana cinstiti, a celor care nu-si pierd niciodata decenta, a celor ca tine.
A venit vremea ca Romania sa renasca, sa fie guvernata de bun simt.
Presedinte: Ilie Georgescu
Partidul Popular si al Protectiei Sociale (P.P.P.S.), fost Partidul Pensionarilor si al Protectiei Sociale, este un partid politic din Romania. Orientarea partidului este una de centru-dreapta, cu tendinte de stanga dar si de mijloc.
Din initiativa unui mare grup de pensionari ceferisti de la Depoul Central si Gara de Nord Bucuresti, la care grup s-au alaturat si multi alti pensionari din capitala, a luat fiinta Partidul Pensionarilor din Romania legalizat prin decizia nr. 21/12 decembrie 1994 de Tribunalul Bucuresti, care dispune inregistrarea in Registrul Partidelor Politice la grefierul acestui tribunal.
Initiativa infiintarii unui partid politic al pensionarilor din Romania a fost fortata si determinata de nivelul tot mai scazut de trai al pensionarilor, alocarea unor pensii cu mult sub meritul sau strictul necesar si al decentei. Expunerea pensionarilor la infometare si cersit, in imposibilitatea de a-si mentine si intretine familia, apartamentele, practic s-a creat un genocid asupra lor, ei fiind aruncati la lada de gunoi a istoriei. Un segment al populatiei care s-a jertfit si sacrificat pentru reconstruirea tarii dupa cel de-al doilea razboi mondial a fost badjocorit si dispretuit, uitat de catre guvernanti.
Conducerea de atunci a partidului, din anii 1994-95 si cei de dupa ei, a crezut ca pensionarii fiind o mare masa de oameni intelepti se vor uni intr-un partid puternic si se vor lupta pentru interesele si drepturile lor legitime. Ca reprezentantii lor vor fi prezenti si alesi in toate organismele de conducere ale tarii: in consilii locale si judetene, Parlamentul si Guvernul tarii, participand astfel la elaborarea unor legi drepte si corecte care sa le protejeze drepturile legitime pe care si le-au castigat prin munca lor.
Nu a fost sa fie asa, cu toata lupta conducerii partidului, deoarece pensionarii nu s-au unit sub umbrela lor, sigla partidului, care de fapt reprezinta protectia omului, deoarece au fost inselati in asteptarile lor de marile partide politice cu sau fara istorie. Acestea, temandu-se ca vor fi invinsi in alegeri de Partidul Pensionarilor si-au inceput lupta diversionista prin manipularea pensionarilor si divizarea lor in diferite federatii si organizatii de pensionari cum sunt:
* Federatia Nationala a Pensionarilor din Romania;
* Uniunea Generala a Pensionarilor;
* Confederatia Unirea a Pensionarilor;
* Alianta Pensionarilor;
* Asociatia Nationala a Asociatiilor Pensionarilor, cat si alte asociatii si federatii circa 13 la numar.
Conducerile acestor federatii si uniuni ale pensionarilor sunt sprijinite de catre guvernantii zilei, stimulati prin diferite mijloace, in special cu bani, iar sefii lor sunt retribuiti cu salarii echivalente cu cele ale unui secretar de stat.
La randul lor, conducerile acestor federatii si uniuni, manipuleaza conducerile filialelor judetene din tara si le stimuleaza cu bani, produse alimentare sau nealimentare (ulei, zahar, orez, pixuri, brichete etc.) pentru a le asculta sfaturile in privinta votului in pofida faptului ca ei se declara apolitici si nonguvernamentali. Fiind in aceasta situatie absolut toate cele 13 federatii si organizatii de pensionari, au tot interesul sa manipuleze marea masa de pensionari in interesul altor partide politice si in special a celor de la guvernare si sa nu voteze cu partidul care le-a purtat numele si le apara interesele deoarece, in cazul in care pensionarii, in marea lor masa, ar vota cu acesta respectivii si-ar pierde privilegiile si avantajele materiale de la guvern si alti sponsori interesati in promovarea intereselor meschine ale partidelor de la guvernare.
Partidul Pensionarilor fiind un partid sarac, nu si-a permis stimulari de nici un fel fata de nimeni si a ramas fara voturi din partea pensionarilor in anii: 1996, 2000, 2004 nereusind astfel din cei peste sase milioane de pensionari sa obtina nici macar 5% din voturile exprimate pentru a patrunde in Parlamentul Romaniei unde sa reprezinte interesele a aproximativ 40% din populatia cu drept de vot din Romania.
Astfel pensionarii nu sunt reprezentati in Parlamentul sau Guvernul Romaniei, nu au pe nimeni sa le apere drepturile, dar culmea, tot ei se plang si fac diferite demonstratii in tara: picheteaza prefecturile judetene si sediul guvernului de parca nu ei singuri ar fi vinovati pentru naivitatea cu care si-au dat votul altor partide si pe cale de consecinta pentru starea in care au ajuns.
Mai mult decat atat, s-a incercat dezbinarea partidului sau absorbirea acestuia de catre alte partide, prin fosti conducatori tradatori, impreuna cu persoane cu functii in conducere in partid, bineinteles contra unor avantaje substantiale intre anii 2000-2004.
Membrii de partid, ramasi fideli, au luptat din greu prin instante judecatoresti sa-si recastige insasi existenta partidului. Avand dreptatea de partea lor, instantele judecatoresti le-a dat castig de cauza, iar noua conducere, legal si statutar aleasa, a curatat partidul de dihorii tradatori, cu interese personale si i-au exclus din partid.
Dat fiind faptul ca Partidul Pensionarilor nu a fost sustinut in alegeri de marea masa a pensionarilor la nivel local sau parlamentar din anii 1996, 2000 si 2004 datorita motivelor aratate mai sus, Conferinta Nationala a Partidului din data de 14 mai 2005, analizand aceasta situatie a hotarat cu mare majoritate de voturi, schimbarea denumirii partidului in PARTIDUL POPULAR SI AL PROTECTIEI SOCIALE, iar sigla partidului ramanand aceeasi umbrela deschisa cu inscriptia P.P.P.S. pe calota acesteia.
Schimbarea denumirii partidului a fost aprobata de Tribunalul Bucuresti prin decizia nr. 51 din 26.10.2005 si a dispus totodata inregistrarea acestei modificari in Registrul Partidelor Politice aflat la Grefa Tribunalului Bucuresti.
Aceste modificari dau posibilitatea si altor categorii sociale defavorizate sa devina membrii ai Partidului Popular si al Protectiei Sociale si sa-l sustina in viitoarele alegeri prin votul lor si al altor persoane apropiate. Desigur s-a modificat si statutul partidului, dar mai ales programul politic care, prin prevederile sale, protejeaza nu numai pensionarii ci toata populatia defavorizata a tarii cum sunt: somerii, disponibilizatii, tinerii, studentii, invalizii si veteranii de razboi, copii parasiti si orfanii, handicapatii, nevazatorii cat si marea masa a muncitorilor din productie cu salariile in cuantum de minimum pe economie, cadre din sistemul sanitar si invatamant, agricultorii precum si altii care se simt nedreptatiti de sistemul economic social si politic.
Astfel partidul nu ramane izolat numai cu categoria pensionarilor deschizandu-si portile catre toate categoriile sociale din tara. De la schimbarea denumirii partidului mii de cetateni au solicitat inscrierea lor in acest partid P.P.P.S..
Semnul electoral al partidului este imaginea unei umbrele deschise avand inscrise pe calota literele P.P.P.S..
Partidul este organizat si functioneaza pe criteriile administrativ teritoriale ale Romaniei cuprinzand:
* Organizatii judetene si organizatia municipiului Bucuresti si respectiv de sector;
* Organizatii municipale, orasenesti si comunale;
* Organizatii locale de cartier si satesti.
Totalitatea organizatiilor de pe teritoriul unui judet formeaza o organizatie judeteana. Organizatia municipiului Bucuresti este asimilata cu o organizatie judeteana.
Partidul Popular si al Protectiei Sociale este un partid democrat de centru cu o accentuata componenta sociala, ocupandu-se cu precadere de rezolvarea prin mijloace politice a problemelor specifice de protectie sociala a celor defavorizati avand la baza, democratia, demnitatea nationala, dreptatea sociala cu o doctrina sociala.
Partidul Popular si al Protectiei Sociale se delimiteaza net de extremismul politic de orice fel fie de dreapta fie de stanga, respecta Constitutia si Legile Romaniei.
Partidul Popular si al Protectiei Sociale sustine democratia parlamentara, pluripartitismul, separarea puterilor in stat, sustine si apara statul unitar national si suveran, lupta pentru pastrarea independentei si integritatii teritoriale a tarii, militeaza pentru dezvoltarea relatiilor pasnice cu toate statele lumii pe baza principiilor si normelor dreptului international.
Partidul Popular si al Protectiei Sociale poate infiinta fundatii, cluburi, edituri, ziare si publicatii proprii in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Aurel Radulescu (nascut la 27 mai 1954 in Prundeni, Valcea) este un cleric roman care traieste in New York, SUA. Parinti: tata teologul Ioan a fost condamnat de Tribunal Militar Bucuresti pentru tentativa de rasturnare a oranduirii sociale, de subminare a puterii de stat, de daramare a regimului comunist, mama Eugenia cetatean american traieste la New York cu o pensie din partea statului american de 750$ desi nu a lucrat nicio zi in SUA pentru ca a plecat la 65 de ani.[necesita citare]
Sotia sa Daniela Maria, din Dej, licentiata in teologie, lucreaza ca manager la o corporatie din New York asociere in participatiune cu Biserica si absolventa cu licenta a unei scoli medicale pentru care lucreaza la un spital. Baietelul Daniel nascut in USA a invatat 8 ani la o scoala generala din Cluj.
Aurel Radulescu, dupa absolvirea Liceului de matematica-fizica Gheorghe Lazar din Bucuresti si a Seminarului Teologic 5 ani Craiova, a continuat studiile obtinand licenta in Teologie si licenta in Drept. Dupa ce a obtinut aprobare de a pleca la studii de doctorat in Grecia a cerut azil politic si a emigrat in Statele Unite. A terminat examenele de doctor in Drept International si de doctor in Teologie.
Activitate religioasa
Sfintia Sa a fost hirotonit de catre cancelarul Arhiepiscopiei Grecesti din New York sub jurisdictia Patriarhiei Ecumenice. Eminenta Sa Parintele Jurist Dr. Aurel Radulescu este liderul spiritual al Bisericii Ortodoxe Romane din America;
Activitate culturala, umanitara si politica
Aurel Radulescu, ca presedinte al International Romanian Youth (Organizatia Internationala a Tineretului Roman) si ca presedinte relatii publice si diplomatice al Captive Nations Committee (infiintata de Congresul American), producator la televiziunea americana WNYX New York, ca redactor sef la Romanians` Unity newspaper, a initiat, coordonat si sponsorizat majoritatea conferintelor de presa si demonstratii anticomuniste impotriva celor care dadeau ordine unor securisti care terorizau poporul de multe ori impotriva vointei lor si care aceiasi oameni, iar altii esalonul 2, de 16 ani conduc poporul roman spre saracie, foamete si dezastru.[necesita citare]
A ajutat mii de romani in SUA sa se integreze in societate reprezentandu-i juridic, a luptat pentru drepturile omului in Romania si pentru o viata mai buna pentru toti romanii.[necesita citare]
In Romania este presedinte al Aliantei Partidul Popular European(crestini democrati) si Democratii Europeni (PPE-DE) cu hotarare definitiva si irevocabila (registrul partidelor politice Tribunalul Bucuresti); La aceasta alianta politica au aderat mai multe formatiuni politice si de stanga si de dreapta, senatori, deputati, grupuri de persoane fizice si juridice; Presedinte al Partidului Popular din Romania (PPDR) fondat de premierul Romaniei d-l Radu Vasile. Presedinte al mai multor companii si corporatii printre care Wall Street Business Center, de asistenta juridica (cabinete de avocatura), asistenta social-religioasa si economico-financiara; Este presedintele Congresului Mondial al Romanilor de Pretutindeni. Singurul roman membru in Leadership 100 conducerea celor 100 de lideri din SUA;
A candidat la alegerile prezidentiale din 2004 din partea formatiunii politice Alianta Popular Crestin Democrata (APCD)(presedinte Aurel Radulescu), compusa din mai multe formatiuni politice si sociale printre care Partidul Renasterea Romaniei (presedinte Aurel Radulescu) si Partidul Pensionarilor si Protectiei Sociale (renumitul avocat Ion Ionescu, zis Puiu Ionescu, jucator la echipa de fotbal Rapid). Pentru Contact Aurel Radulescu e-mail avocat.aurel.radulescu@gmail.com
PRM se autoplaseaza pe esicherul politic ca o formatiune crestin-democrata. Cu toate acestea, mesajul excesiv justitiar („In 48 de ore voi starpi coruptia” – Corneliu Vadim Tudor – TVR1, Noaptea Presedintilor), atitudinea nationalista excesiva, populismul, precum si programul economic social-democrat contribuie la indepartarea efectiva fata de aceasta pozitie conservatoare.
In 2004, PRM a depus o cerere pentru a deveni membru al Partidului Popular European, care i-a fost insa refuzata. Membrii partidului se intituleaza „adevarata opozitie” considerandu-se intr-o „lupta continua cu mafia si cu coruptia”, termeni folositi intr-un sens foarte larg si vag. Partidul mai afirma si faptul ca, in plus, este singurul partid major care nu s-a aflat la guvernare deloc pana in 2004. Aceasta afirmatie nu este intru totul adevarata, intrucat partidul a avut atat secretari de stat cat si prefecti in guvernul Nicolae Vacaroiu in alianta guvernamentala care a fost numita Patrulaterul rosu. Partidul este acuzat de ceilalti membri ai scenei politice romanesti de lansari de zvonuri, acuzatii si calomnii nedovedite, fie prin intermediul liderului, fie prin intermediul organului sau de presa. Astfel, de-a lungul anilor, PRM este creditat cu acuze si afirmatii nefondate de genul: „Vom impusca pe hoti cu mitraliere pe stadioane”, „Bombonel (o porecla data politicianului Adrian Nastase) este homosexual”, „Guvernul Romaniei este comandat de jidanul-ungur George Soros din SUA” (sursa, Revista Romania Mare, diverse editii, 2003). De asemenea, PRM a negat existenta holocaustului in Romania pana la inceputul anului 2004 cand si-a schimbat brusc opinia. ONG-uri precum Pro Democratia au criticat atitudinea PRM in nenumarate randuri.
Presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, si senatorul (2000 – 2004) PRM Gheorghe Buzatu au fost distinsi in anul 2004, de catre fostul presedinte Ion Iliescu, cu ordinul Steaua Romaniei, pentru meritele culturale. Ca urmare, Elie Wiesel a returnat presedintelui Iliescu distinctia similara primita anterior, motivand ca nu poate face parte dintr-un grup in care se mai gaseste si Corneliu Vadim Tudor.
In perioada in care partidul avea titulatura PPRM, presedinte a fost Corneliu Ciontu.
Exista si o organizatie de tineret, Organizatia de tineret a Partidului Romania Mare (OTRM). Este singurul partid politic parlamentar cu organ de presa functional, Revista Romania Mare si ziarul Tricolorul. PRM a obtinut la alegerile generale din 2004 11.5% din totalul voturilor exprimate. Candidatul PRM s-a clasat al treilea, cu 10.5% din totalul voturilor.
Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, cei 5 euro-observatori ai PRM au devenit europarlamentari. Prin asocierea PRM cu o serie de partide extremiste sau radicale din Europa, s-a constituit grupul europarlamentar Identitate, Traditie, Suveranitate considerat de catre presa europeana si de catre analistii politici drept o grupare de extrema dreapta. Din acelasi grup parlamentar mai fac parte europarlamentarii Frontului National din Franta (partid de extrema dreapta cu o politica indreaptata impotriva imigrarilor), Alessandra Mussolini (politician fascist, nepoata a lui Benito Mussolini) si o serie de alte partide din Belgia si Bulgaria.
Popularii si socialistii europeni s-au pronuntat deja impotriva oricarei sustineri a noului grup.
PARTIDUL ROMANIA MARE este exponentul idealurilor nationale si al intereselor social-economice ale celor mai largi categorii de cetateni ai tarii si militeaza pentru renasterea Romaniei in toate domeniile, printr-o politica a prosperitatii, dreptatii si concordiei nationale.
PARTIDUL ROMANIA MARE este un partid de centru stinga, de orientare nationala, care isi propune reasezarea relatiilor din societatea romaneasca pe principiile statului de drept, democratiei constitutionale si justitiei sociale, care promoveaza valorile si interesele nationale si se pronunta pentru pluralism in viata politica romaneasca.
PARTIDUL ROMANIA MARE isi desfasoara activitatea in deplina concordanta cu Constitutia si legile tarii, in scopul indeplinirii obiectivelor din Programul sau, idealurilor de unitate nationala, integritate teritoriala, suveranitate si independenta.
Asa cum reiese si din titulatura sa, PARTIDUL ROMANIA MARE militeaza pentru infaptuirea pe cale pasnica a Romaniei Mari, in hotarele ei istorice.
In conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei si in concordanta cu principiile sale ideologice, PARTIDUL ROMANIA MARE se pronunta : pentru deplina exprimare a gindurilor, opiniilor si credintelor cetatenilor, impotriva defaimarii Tarii si a Natiunii, indemnului la razboi de agresiune, ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, impotriva incitarii la discriminare, separatism teritorial sau pe criterii etnice, impotriva violentei si manifestarilor obscene, contrare bunelor moravuri.
PARTIDUL ROMANIA MARE actioneaza pentru redresarea si dezvoltarea economiei nationale, ca o conditie stringent necesara pentru asigurarea unui trai demn si imbelsugat tuturor cetatenilor Tarii.
PARTIDUL ROMANIA MARE se pronunta pentru REPUBLICA, ca forma de guvernamint in Romania. PARTIDUL ROMANIA MARE militeaza pentru dezvoltarea relatiilor de prietenie cu toate tarile lumii, in special cu vecinii, relatii bazate pe principiile si normele dreptului international.
PARTIDUL ROMANIEI EUROPENE este un partid constituit pe baza liberei opinii a tuturor membrilor de cetatenie romana, fiind totodata un exponent al luptatorilor pentru renasterea Romaniei in sistemul de valori traditionale, nationale si europene.
PRE este un partid de centru, centru-dreapta ce reprezinta si apara interesele politice ale cetatenilor romani din tara, precum si din Uniunea Europeana si din lume.
Primul partid social-democrat aparut pe scena politica romaneasca dupa caderea regimului comunist a fost Partidului Social Democrat Roman (17 ianuarie 1990). PSDR s-a declarat continuator al social-democratiei romanesti interbelice. Beneficiind de legitimitate istorica, PSDR nu a reusit, insa, sa obtina si o legitimitate electorala apta de a-l face sa exercite o influenta semnificativa asupra actului de guvernare. Dupa o alianta temporara cu CDR, PSDR s-a aliat cu PD in vederea participarii la alegerile parlamentare din 1996. Noua alianta, Uniunea Social Democrata a participat la guvernare in cadrul coalitiei CDR-USD-UDMR, dar existenta sa a fost de scurta durata. Dupa esecul acestei guvernari, dezamagit de colaborarea cu PD si confruntat cu riscul de a nu mai intra in Parlament, PSDR a decis in 2001 fuziunea cu PDSR si formarea Partidului Social-Democrat (PSD).
La 6 februarie 1990 s-a inscris in registrul partidelor politice Frontul Salvarii Nationale, rezultat al transformarii FSN din organ provizoriu al puterii de stat in miscare populara. In aprilie 1990 a avut loc prima Conferinta Nationala a FSN, care l-a ales in functia de presedinte pe Ion Iliescu. Desi a castigat alegerile din 20 mai 1990, FSN era in pragul destramarii. Conventia Nationala a FSN din 16-17 martie 1991 a fost momentul primei incercari de asezare pe baze doctrinare a partidului. Potrivit motiunii „Un viitor pentru Romania”, FSN era definit ca un „partid de centru stanga care se inspira din valorile social-democratiei moderne europene”. Conventia FSN din 27-29 martie 1992 a fost momentul in care diferentele de viziune au determinat divizarea FSN. Sustinatorii motiunii „Viitorul – Azi” au castigat in urma votului iar Petre Roman a devenit presedintele FSN. Grupul celor care au pierdut alegerile in interiorul FSN s-a desprins si a format un nou partid, Frontul Democrat al Salvarii Nationale. La prima Conferinta Nationala a noului partid, care a avut loc in 27-28 iunie 1992, s-a hotarat sustinerea lui Ion Iliescu pentru alegerile prezidentiale. Sustinatorii motiunii „Viitorul- Azi”, desi au reusit sa se impuna in interiorul FSN, au pierdut alegerile parlamentare din 1992. Ulterior, FSN si-a schimbat denumirea in Partidul Democrat (PD).
La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992 FDSN, proaspat infiintat dupa sciziunea FSN, a obtinut primul loc, iar Ion Iliescu a devenit presedintele Romaniei cu 61,5% din voturi. La un an de la constituire, FDSN si-a reafirmat orientarea social-democrata, cu prilejul Conferintei Nationale din 9-10 iulie 1993, cand si-a schimbat denumirea in Partidul Democratiei Sociale din Romania. Totodata s-a realizat si fuziunea prin absorbtie cu Partidul Solidaritatii Sociale, Partidul Republican, Partidul Cooperatist si Partidul Socialist Democratic din Romania. Aflat la guvernare in legislatura 1992-1996, PDSR a suferit un proces accentuat de erodare si a pierdut alegerile din toamna anului 1996. Intre anii 1996-2000, PDSR s-a aflat in opozitie, perioada in care a acumulat o experienta extrem de importanta si si-a construit in mod realist si pragmatic strategia pentru a reveni la putere.
In anul 2000, PDSR impreuna cu PSDR si PUR, partid de orientare social-liberala, au constituit Polul Democratiei Sociale din Romania (7 septembrie 2000). Acest bloc electoral a castigat alegerile legislative din noiembrie 2000. Una dintre clauzele contractului politic dintre PDSR si PSDR a fost prevederea potrivit careia, dupa alegeri, se va realiza fuziunea dintre cele doua partide social democrate. Astfel, in iunie 2001 pe scena politica are loc o importanta clarificare a zonei de centru-stanga, prin constituirea Partidului Social Democrat, rezultat din unificarea celor doua partide. La Congresul de constituire a PSD, Adrian Nastase a afirmat vointa politica a noii formatiuni de a reprezenta social-democratia moderna, dinamica, racordata la problemele si prioritatile actualitatii. Preocuparea pentru conexarea doctrinara a PSD la noile realitati a determinat aparitia in 2002 a documentului „Spre normalitate – o viziune social-democrata moderna privind viitorul Romaniei”, material care propune principalele directii de actiune ale perioadei post- tranzitie. La reuniunea de la Snagov din februarie 2003, presedintele PSD, Adrian Nastase a afirmat ca se consacra astfel refacerea unitatii social-democrate pe baze ideologice clare si neconflictuale, precum si concilierea dintre traditia si modernitatea stangii democrate romanesti. Procesul de unificare si modernizare a stangii democrate romanesti a favorizat apropierea PSD de structurile social-democrate internationale – Internationala Socialista si Partidul Socialistilor Europeni. In iunie 2005 PSD a devenit membru cu drepturi depline in cadrul Partidului Socialistilor Europeni. PSD a dezvoltat relatii consistente de colaborare cu partidele social-democrate europene, semnificative in acest sens fiind reuniunile grupurilor parlamentare de lucru romano – germane (PSD-SPD). PSD a semnat acorduri de cooperare si parteneriat cu partide membre ale familiei social-democrate, avand o agenda consistenta de intalniri bilaterale cu conducerile principalelor formatiuni ale Internationalei Socialiste. Perioada 2000-2004 a fost extrem de importanta pentru afirmarea si consolidarea PSD ca unic reprezentant al social-democratiei in Romania. Pe de alta parte insa, supus unui inerent proces de erodare ca urmare a actului guvernarii, PSD a intrat in opozitie in urma alegerilor din noiembrie 2004.
La Congresul din aprilie 2005 a fost desemnata noua conducere a partidului, iar noul presedinte, Mircea Geoana a afirmat dorinta PSD de a-si consolida baza doctrinara si de a face o opozitie constructiva in perioada urmatoare. A urmat o perioada de repozitionari politice si structurale, orientate spre modernizare si o mai buna integrare in familia socialista europeana. O serie de lideri contestati, unii dintre ei anchetati de justitie, au parasit partidul sau au fost indepartati din functiile detinute. Congresul din 10 decembrie 2006 l-a reconfirmat in functia de presedinte al PSD pe Mircea Geoana, si a adus la conducerea partidului o echipa tanara si dinamica, marcand sfarsitul perioadei de ccriza a partidului. Programul prezentat de catre echipa presedintelui Mircea Geoana, „Romania Sociala”, incearca sa ofere o viziune noua, progresista si europeana, social-democratiei romane, si a alternativa guvernarea de dreapta.
PROGRAM POLITIC
PROGRAMUL POLITIC
Programul Partidului Social-Democrat concepe realist si pragmatic modernizarea si dezvoltarea Romaniei, in stransa legatura cu nevoile stringente ale societatii si cu dezideratul integrarii in marea familie a democratiilor europene dezvoltate.
De aceea, principiile actiunii noastre politice sunt circumscrise vointei de a actiona pentru: – Relansarea economiei, bazata pe o crestrere economica sustinuta, generatoare de prosperitate si de locuri de munca, singura in masura sa combata in mod real saracia si somajul; – Reformarea economiei, eliminarea dezechilibrelor cronice si a celorlalte elemente care ne-au apropiat, in ultimii ani, nu de standardele europene ci de conditiile specifice subdezvoltarii; – Impulsionarea procesului de privatizare si restructurare ca parte a construirii unui nou mecanism de dezvoltare economica si sociala si a unei economii de piata functionale; – O politica sociala moderna, flexibila si eficienta, care sa stimuleze interesul pentru munca si care sa ofere o protectie corecta categoriilor defavorizate; – Consolidarea statului de drept, perfectionarea sistemului institutional, combaterea coruptiei si a criminalitatii, diversificarea modalitatilor de participare a cetatenilor la viata publica; – Reformarea serviciului public (in principal prin descentralizarea acestora) astfel incat institutiile sa fie realmente in slujba cetateanului; – Sustinerea reformelor necesare integrarii Romaniei in structurile europene si euro-atlantice, in conformitate cu interesul nostru national; – Accederea in Internationala Socialista si in structurile acestui forum politic, fapt care va contribui la o mai buna receptare si la formarea unei imagini externe corecte in legatura cu programul partidului si cu strategia de guvernare pentru perioada 2001-2004; – Respingerea extremismului politic, etnic sau religios. Justitia sociala poate fi implinita doar intr-o societate deschisa si toleranta, in care libertatea de expresie a diferitelor culturi, credinte si orientari este respectata, in care prejudecatile si discriminarile sunt eliminate. Conceptul nostru de cetatenie este inclusiv, garantand reprezentarea corecta a intereselor tuturor categoriilor de cetateni care traiesc si muncesc in Romania. Ca partid aflat la guvernare, Partidul Social Democrat isi propune sa actioneze avand in vedere: o guvernare eficienta, integrarea europeana si euro-atlantica, coeziunea sociala si statul activ. Este sarcina social democratiei romanesti, reunita in PSD, sa puna bazele unei politici pentru dezvoltare, sa revitalizeze economia, sa incurajeze sectorul privat, intr-un cuvant, sa adopte acel complex de masuri care sa duca la prosperitate. Societatea romaneasca are nevoie de o guvernare al carui principal atribut sa fie responsabilitatea, o guvernare capabila de a repune in functiune autoritatea institutiilor, independenta de orice interese factionale si dependenta doar de asteptarile cetatenilor. Solutiile nu pot fi decat cele situate in sfera statului de drept si a regimului democratic: accelerarea reformelor sociale, politice si economice, restabilirea increderii cetatenilor in autoritatile institutionale, accelerarea privatizarii, reforjarea coeziunii sociale, masuri ferme pentru limitarea birocratiei si anomaliilor structurale care impiedica functionarea normala a organismului economic, masuri de combatere a saraciei.
BIROUL PERMANENT
MIRCEA GEOANÃ Presedinte
ION ILIESCU Presedinte de onoare, Lider Grup Senat
TITUS CORLÃTEAN Secretar General
MARIAN SARBU Vicepresedinte
CRISTIAN DIACONESCU Vicepresedinte
LIVIU DRAGNEA Vicepresedinte
VICTOR PONTA Vicepresedinte
ECATERINA ANDRONESCU Vicepresedinte
VASILE DANCU Vicepresedinte
GHEORGHE NECHITA Vicepresedinte
DAN NICA Vicepresedinte
ION STAN Vicepresedinte
ION TOMA Vicepresedinte
ILIE SARBU Vicepresedinte
IOAN RUS Vicepresedinte
CONSTANTIN NITA Vicepresedinte
RODICA NASSAR Vicepresedinte
La lucrarile BPN mai participa:
NICOLAE VACAROIU Presedinte Senat
ADRIAN NASTASE Presedinte Consiliul National PSD
VIOREL HREBENCIUC Lider grup C.Dep.
ROVANA PLUMB Presedinte OF
NICOLAE BÃNICIOIU Presedinte TSD
ARISTIDE ROIBU Trezorier
ADRIAN SEVERIN Director ISD
Presedinti de onoare: Marcian BLEAHU, Florin BEJAN
Premize
Este incontestabil ca traim in plina criza ecologica. In jurul nostru sunt vizibile cu ochiul liber efectele nocive ale efectului de sera ce induce incalzirea globala, ale inundatiilor si desertificarii, ale poluarii aerului avand drept consecinta ploile acide, mareele negre, molimele determinate de poluarea apei, intoxicarea solului cu chimicale, despaduririle, acumularea deseurilor, diminuarea resurselor solului si subsolului, saracirea biodiversitatii si marirea discrepantei dintre posibilitatile de trai pe un glob terestru de dimensiuni si posibilitati finite pentru o populatie in crestere exponentiala. Toate acestea duc la amenintarea grava a deteriorarii echilibrului dintre natura si om.
In momentul de fata exista partide ecologiste in majoritatea tarilor avansate din lume, unele cu succese notabile parlamentare si guvernamentale. Si in Romania incepand din 1990 au existat mai multe partide ecologiste avand parlamentari si ministri ai mediului, dar succesele intiale au fost intr-un continuu declin, in mod invers fata de cresterea necesitatii unei politici ecologiste eficiente.
Partidul Verde, numit astfel la unison cu partidele fratesti din alte tari (Die Grüunen in Germania, Les Verts in Franta sau The Greens in Marea Britanie) are ca scop redesteptarea interesului pentru problematica ecologista oferind un program ce are la baza principiile ecologiei politice, grefate pe cele ale unei democratii moderne care incumba construirea statului de drept, pluripartidismul, respectarea dreptului omului si a avutului sau, libertatea de gandire si exprimare, sustinerea competentei in toate sectoarele socio-economice, intronarea dreptatii si promovarea tuturor initiativelor si actiunilor ce pot duce la o crestere a buanastarii populatiei. Trebuie subliniat ca programul prevede normele de conduita pentru totalitatea sectoarelor vietii (justitie, sanatate, invatamant, aparare, cultura, religie, etc.), prezente in programele tuturor partidelor politice, dar subordonate constrangerii actiunilor umane de catre comandamentele impuse de mediu pentru a stabili un raport durabil de armonie dintre actiunile umane si mediul natural.
I. In domeniul mediului
1. Protectia aerului este in momentul de fata grija nr.1 a omenirii.
Deteriorarea aerului pe care il respiram va duce in mod inexorabil la schimbari climatice ireversibile, la secete, la desertificare, la schimbarea mediului de trai al populatiei globului. In Romania se simt deja multe dintre aceste efecte, iar seceta cu care a debutat anul 2007 este doar un palid inceput. Risam in curand sa ajungem sa abandonam culturile traditionale de cerealele (graul, porumbul etc.) si sa trecem la un regim alimentar de tip tropical. De aceea este nevoie urgenta de masuri de protectie:
Crearea unui sistem de monitorizare al tuturor utilajelor si instatiilor poluatoare.
Obligativitatea de a respecta standardele de emisie a dioxidului de carbon si a tuturor gazelor cu efect de sera conform normelor stabilite de conferintele internationale (Kyoto, Montreal, Paris).
Lichidarea pana in 2015 a tuturor surselor de poluare care nu s-au conformat standardelor stabilite pentru tara noastra.
Stabilirea normelor de emisie a gazelor de esapament si elminarea din traficul rutier pana in 2009 a vehiculelor care depasesc aceste norme.
Instituirea obligativitatii legale ca retehnologizarea si dezvoltarea transportului in comun sa se bazeze pe utilizarea de tehnologii nepoluante.
Stimularea (inclusiv fiscala) a implementarii de tehnologii prietenoase cu mediul.
2. Protectia si gospodarirea apei este o necesitate urgenta avand in vedere penuria tot mai accentuata ce se va instala odata cu incalzirea globala. Sunt de luat in considerare urmatoarele masuri :
Asigurarea pana in anul 2015 a tuturor comunelor cu alimentare centralizata de apa si canalizare.
Reducerea pierderilor in retelele urbane de alimentare cu apa, invechite si defecte pentru evitarea risipei accentuate existente astazi.
Crearea de instalatii de epurare a apei pana in 2009 la toate marile uzine poluatoare si pana in 2012 pentru toate orasele si localitatile cu peste 20.000 locuitori
Realizarea sistemelor separate de alimentare cu apa industriala si menajera in vederea conservarii celei din urma si reducerea preturilor rezultate din potabilizarea apei industriale.
Economisirea apei prin plati diferentiate, cu costuri tot mai mari pentru consumatorii economici ce depasesc normele prevazute in autorizatiile de impact.
Alocarea resurselor din bugetul statului sau al comunitatilor locale pentru realizarea pana in anul 2012 a sistemelor de protectie impotriva inundatiilor prin indiguiri pe marile cursuri de apa si corectarea torentilor.
3. Protectia si gospodarirea solului trebuie sa fie o prioritate pentru ca produsele agricole romanesti sa poata deveni competitive cu cele realizate in tarile UE. In acest scop sunt de luat in seama :
Stabilirea unor standarde privind utilizarea rationala a solului pentru a se evita deteriorarea lui prin supraexploatare, monoculturi, suprapasunare.
Stabilirea unor standarde de incarcare cu ingrasaminte, pesticide, fungicide etc.
Incurajarea prin credite avantajoase sau parghii fiscale a refacerii perdelelor forestiere pe terenurile agricole intinse in vederea combaterii eroziunii solului.
Refacerea urgenta a sistemelor de irigatii existente dar distruse si crearea altora noi.
Stabilirea pana in anul 2010 a unor program de imbunatatiri funciare prin utilizarea cu precadere a mainii de lucru disponibilizata din industrie si cu fonduri din programe internationale.
Dotarea pana in anul 2012 a tuturor oraselor tarii cu sisteme de colectare selectiva a deseurilor in vederea reciclarii lor si cu sisteme de depozitare in gropi ecologice sau incinerare in instalatii prevazute cu sisteme de protectie impotriva eliberarii de noxe.
4. Protectia naturii este considerata o prioritate pe plan mondial deoarece toate resursele alimentare sunt de origina organica, vegetala si animala, conservarea biodiversitatii fiind indispensabila supravietuirii tuturor formelor de viata. Totodata este necesara conservarea materiei inanimate, de la mineral la peisaje, pentru a documenta istoria Pamantului, pentru stabilirea prognozelor de accidente naturale si pentru a oferi oamenilor locuri de odihna, reflectie si instruire. In acest scop sunt preconizate urmatoarele actiuni:
Largirea retelei de arii protejate pentru a acoperi minimum 8% din suprafata tarii si alinierea astfel la procentul din tarile UE.
Realizarea retelelor Natura 2000 (Reteaua Ecologice Pan-Europene -PEEN), Emerald (Reteaua de arii de interes special de conservare pentru Europa -ASCI) si a Listelor rosii de specii periclitate, conform cerintelor UE.
Crearea unui organism specializat de sine statator pentru managementul ariilor protejate si a obiectivelor declarate monumnte ale naturii
In cadrul Programului Dunarea Verde realizarea unui proiect de reabilitare a luncii Dunarii (refacerea vechii structurii morfologice de lacuri, balti, grinduri etc.) in vedera refacerii fondului piscicol.
Protejarea spatiului verde intravilan, prin introducerea unui procent minim intravilan care sa aiba aceasta destinatie
5. In domeniul agriculturii sunt de luat masuri urgente pentru a readuce Romaniei apelativul de „granarul Europei”, pierdut din cauza politicii devas- tatoare a regimului comunist si a celei, nu mai putin nefaste a politicii post-revolutionare. Calitatile naturale (sol, clima) si vocatia taranului roman de bun agricultor trebuie puse in valoare prin urmatoarele masuri:
Stabilirea si readucerea pe fagasul legal al dreptului de proprietate asupra terenului si eliminarea tuturor litigiilor si abuzurilor efectuate de organele locale.
Agricultura romaneasca nu mai trebuie sa fie una preponderent de subzistenta, motiv pentru care propunem:
Incurajarea asocierii liber consimtite a producatorilor agricoli in unitati mai mari, cu delimitarea precisa a aportului fiecarui participant.
Incurajarea fermelor familiare prin acordarea de credite preferntiale.
Acordarea de credite avantajoase pentru pentru achizitionarea utilajelor si produselor necesare productiei agricole (seminte, imgrasaminte, pesticide), cu precadere asociatiilor familiare sau liber consimtite.
Desfiintarea monopolului de stat sau a unor agentii in ce priveste achizitionarea, stocarea si comercializarea (intern si export) si incurajarea concurentei.
Pentru incurajarea exportului se vor realiza produse ecologice cu eco-labele aprobate si verificate cu multa exigenta de catre factorii de control.
Reabilitarea si extinderea retelei de irigatii ce va fi data in supravegherea organelor judetene si locale ce vor raspunde penal pentru deteriorarea si nefunctionalitatea lor.
6. In domeniul silviculturii sunt necesare masuri urgente pentru a preintampina deteriorarea si scaderea fondului silvic cu repercursiuni grave in ce priveste schimbarea climei si declansarea accidentelor morfologice (alunecari de teren, prabusiri de stanci), crearea de viroage si torenti. Sunt de luat urmatoarele masuri :
Punerea in posesie pana in anul 2008 a tuturor vechilor proprietari conform legilor in vigoare dupa ce au fost semnat un contract cu autoritatea de stat privind respectarea normelor de exploatare in regim silvic, cu forte proprii sau cu autoritatea de stat a parcelelor dorite, fara ca aceasta sa afecteze integritatea durabila a padurii.
Proprietarii a peste 5.000 ha de padure sunt obligati sa-si faca propria retea de ocoluri silvice si a unui corp de paza si management, sau sa realizeze aceasta prin contract cu autoritatea de stat.
Intarirea organelor de paza (silvice si de ordine publica) echipate corespunzator pentru ca acestea sa poata preveni in mod eficient taierile ilegale.
Va fi permisa trecerea suprafetelor in proprietate publica de stat numai in cazuri exceptionale pentru interes public (sosele, cai ferate, interes de aparare, turistic in statiuni de interes national)
Interzicerea exportului de busteni si contingentarea cherestelei prin norme aprobate de guvern.
Acordarea de avantaje fiscale unitatilor care utilizeaza masa lemnoasa pentru valorificarea in produse superioare, cu valoarea adaugata cat mai mare.
Se vor acorda avantaje celor ce realizeaza lucrari de impadurire pentru a se ajunge la acoperirea de 35% din suprafata tarii, in conditiile in care la ora actuala mai putin de 27% din Romania este impadurita.
Se va incuraja valorificarea produselor secundare ale padurii la export, ele putand aduce importante beneficii valutare tarii.
7. In domeniul managementului de mediu este esential un program care sa concilieze interesele socio-economice ale populatiei cu cele de protectie a mediului, cu supravegherea si aplicarea stricta a normelor stabilite prin deciziile forurilor conducatoare. In acest sens se preconizeaza :
Internalizarea costurilor marginale sociale (respectiv de mediu), obligatie ce incumba calitatii de stat mebru al UE
Aplicarea stricta a celor doua principii economice:
Poluatorul plateste: suportarea cheltuielilor rezultate din poluari de catre responsabilul de poluare
Beneficiarul plateste: suportarea suprautilizarii unor resurse peste necesar si prevederile din proiectele tehnice aprobate.
In vederea asigurarii unei respectari depline a legilor si normelor de ocrotire a mediului va fi realizata privatizarea totala a agentilor de productie si servicii pana in anul 2010
Subventionarea in proportie de 30% a costurilor de realizare a proiectelor de constructii de locuinte care utilizeaza pentru incalzire mijloace tehnologice ce protejeaza mediul inconjurator.
Elaborarea pana in anul 2010 a unui sistem legislativ privind cointeresarea agentilor economici in productii si servicii prietenoase mediului prin stimulente fiscale si financiare:
introducerea de ecotaxe crescande proportional cu utilizarea factorilor de mediu, de utilizare a energiei neregenerabile sau a resurselor minerale neregenerabile si rare, stimularea, prin reduceri de taxe, impozite etc. pentru economiile realizate.
introducerea de redevente de utilizare (taxe pentru consum).
introducerea de taxe de consignatie pentru deseuri si eliminarea lor.
introducere permiselor negociabile pentru stabilizarea emisiilor poluante la cantitati fixe pentru unitati teritoriale stabilite.
avantaje de creditare de banci, cu garantia statului, pentru producatorii de aparatura si instalatii de protectia a mediului (aparatura de masurare, de stabilizare a poluarii si de depoluare) si pentru actiuni benefice mediului (reecologizare, impaduriri etc.)
introducerea redeventelor ecologice, cu reducerea fiscalitatii odata cu diminuarea poluarii de catre agentii producatori sub standarde.
8. Domeniul energiei este unul din cele mai sensibile deoarece energia sta la baza productiei industriale, a celei agricole, in buna masura a serviciilor si a bunastarii populatiei. Politica energetica trebuie sa tina seama de trei componente : asigurarea bazei materiale, poluarea determinata de producere, cea de utilizare a ei precum si a pretului ei. Sunt de luat in discutie metodele de producere. Combustibilii fosili (carbunii, petrolul, gazele naturale) sunt poluanti, iar rezervele (la nivel national si global) sunt limitate.
Producatori de energie prin ardere vor trebui limitati si cu vremea eliminati din cauza pericolului major pentru mediu si ca modalitate de a asigura independenta energetica a tarii
Hidrocentralele acopera astazi 30% din consumul intern, dar posibilitatile de a se construi noi lacuri de receptie sunt limitate. In schimb se va pune accentul pe microbaraje pe raurile mici ce vor contribui la alimentarea cu electricitate a localitatilor mici si de medie dimensiune.
Se pune mare speranta pe sursele alternative de energie. Pentru utilizarea lor in Romania sunt necesare studii detaliate, dar de pe acum se poate spune ca energia eoliana este o solutie doar in regiunile cu vanturi permanente (de exemplu Dobrogea de Nord)
Vor fi sprijinite in continuare cercetarile pentru determinarea surselor de energie geotermala, mai ales in vestul si sudul tarii si vor fi intensificate cercetarile pentru obtinerea de energie solara.
De asemenea se va demara un program de cercetare pentru bioenegie.
Concluzie: Cele trei mari probleme cu care se va infrunta populatia tarii in secolul XXI sunt: schimbarea climatica, penuria de apa si crestera nevoii de energie. Ele pot duce la catastrofe ecologice pentru preintampinarea carora sunt necesare interventii imediate si ferme.
II. Problemele economice
Probleme de natura economica afecteaza cel mai mult viata societatii, de la problematica de stat, la cea a cetateanului. Ele sunt tratate in toate programele politice doar prin prisma bilantului dintre venit si consum.
In programul unui partid ecologist acest bilant trebuie considerat si din perspectiva modului in care intreaga activitate se reflecta in raportul dintre societate si mediul ambiant, daca il mentine la parametrii actuali sau il deterioreaza. Din aceasta cauza se vor face referinte doar sumare la problemele binecunoscute ca de ex. intarirea economiei de piata, marirea salariilor si pensiilor, problemele de habitat etc.,punandu-se accentul pe cele care incumba implicatii privind raportul om-mediu.
Este necesara privatizarea tuturor unitatilor productive, de servicii, comerciale si financiare si excluderea statului din toate activitatile de acest fel deoarece numai in acest fel se poate dezvolta o adevarata economie de piata.
Se va privatiza intreaga industrie, chiar cea strategica, reminiscenta a secretomaniei comuniste, pe baza de licitatii deschise si se vor prevedea clauze stricte de respectare a normelor de protectie a mediului.
Se va finaliza restituirea terenurilor agricole si a padurilor, exploatarea lor de catre unitati de stat fiind anacronica, spoliatoare si puternic poluatoare. Numai o agricultura particulara, realizata in sisteme de ferme ecologice poate oferi produse ecologice de calitate. Aceasta poate fi sprijinita prin dezvoltarea de programe de informare si constientizare a consumatorilor cu privire la rolul benefic al consumului de alimente organice, cu implicarea patronatelor si a altor asociatii din domeniul agricol
Dezvoltarea turismului ecologic si a celui balneoclimateric, indelung neglijat.
Se vor acorda facilitati fiscale producatorilor de utilaje necesare activitatilor ecologice si a produselor prietenoase ecologic si pentru activitatile favorabile imbunatatirii calitatii mediului (de ex. impaduriri, lucrari de imbunatatiri funciare, actiuni in ariile rezervate).
Pentru stabilirea costului real al unui produs sau serviciu vor trebui incluse in pret si costurile pentru protectia mediului.
III. Problemele sociale
Problematica sociala este un element de baza al ecologiei politice. Aceasta militeaza pentru o dezvoltare acceptabila moral, compatibila cu echilibrul ecologic, adica dintre om, societate si mediu, pentru generatia actuala si cele viitoare, ceea ce se numeste dezvoltare durabila, doctrina nascuta in cadrul ecologismului, acceptata unanim dar imposibil de pus in practica fara cunoasterea pricipiilor ecologiei politice. Intre acestea sunt :
Schimbarea fundamentala a mentalitatilor, a sistemului de valori si regandirea civilizatiei actuale supra industrializate, ce duce la irosirea resurselor Terrei.
Este necesara promovarea unei noi constiinte civice care imbina respectul naturii cu necesitatile dezvoltarii societatii umane. Ea trebuie sa se bazeze pe convivialism, solidaritate umana si responsabilitate pentru a da posibilitate generatiilor viitoare de a-si asigura propriile nevoi.
Partidul Verde sustine primatul valorilor prin dezvoltarea personalitatii umane, militand pentru egalitatea tuturor membrilor societatii, fara diferenta de rasa, religie, limba, mentalitate, apartenenta politica si sex.
In ce priveste invatamantul se preconizeaza respectarea actualului sistem cu doisprezece clase:
se vor introduce incepand din clasa a 3-a lectii de ecologism, care sa se axeze pe dezvoltarea unui comportament civic in respect fata de mediu si semeni. Prin introducerea in invatamant a unei educatii ecologice marcata de etica, estetica, logica si drept, sa asigure – pentru tineret si pentru intreaga societate – cadrul de reasezare in cunostiinte a valorilor perene ale umanitatii.
15% din locuri ( stat si particular ) vor fi subventionate, nivelul burselor fiind egal cu cel al salariilor preparatorilor
Organizarea unei „olimpiade” de ecologie deschisa tuturor elevilor (clasele I- XII) cu participarea diverselor organizatii non-guvernamentale de profil
Sportul amator se va bucura de sprijinul tuturor institutiilor statului.
Protectia sociala este un punct important din program dar cu o urmarire riguroasa a beneficiarilor pentru a nu se face abuzuri. Sunt vizate persoanele in varsta fara venituri, persoanele handicapate sau in imposibilitate de munca.
Suntem pentru o reforma sociala care sa cuprinda un salariu minim garantat de 350 Euro/luna si o pensie minima de 200 Euro/luna; un nou sistem de asigurari;
IV.Pozitionarea politica
Pozitionarea Politica a Partidului Verde decurge din doctrina ecologista particularizata pentru Romania. Tinand seama de faptul ca suntem inca in tranzitie, cu o economie imperfect consolidata, cu reminiscente ale unei economii centralizate, trebuie adoptata o politica de eliminare a tuturor sechelelor derivate din dominanta statului in economie, viata sociala, cultura etc. Cunoscandu-se toate disfunctiile induse de regimul trecut, Partidul Verde preconizeaza urmatoarea conduita:
Proprietatea este sacra, iar privatizarea este indispensabila evolutiei societatii. Ea are si o puternica conotatie ecologica deoarece in ciuda legilor existente de aparare a factorilor de mediu, ele nu erau respectate deoarece incumbau cheltuieli neacceptate de regim. In domeniul agriculturii proprietatea colectiva sau de stat, prin lupta pentru productii mari a dus la vlaguirea solului prin supraexploatare, intoxicarea lui cu fertilizante si fungicide, la poluarea apelor freatice si la obtinerea de produse neviabile ecologic, in timp ce un proprietar personalizat are interesul maxim pentru protejarea avutului sau.
Una din aspiratiile principale ale ecologismului este respectarea libertatii, a demnitatii, a onoarei si a integritatii fiecarui cetatean, puterea de a garanta celorlalti dreptul de a avea pareri proprii.
Mediul nu este o materie negociabila, el trebuie aparat chiar cu sacrificarea intereselor indivizilor. Se pot naste astfel dispute care trebuie aplanate cu discernamant pe baza unei atente analize care sa nu impinga dincolo de necesitatile reale ale societatii (terorism ecologic) dar nici sa nu sacrifice mediul prin impunerea unor interese locale, private, egoiste.
Suntem pentru un stat de drept, in care separatia puterilor urmeaza sa fie strict respectata si unde armata si politia vor fi complet apolitice.
Partidul Verde militeaza pentru inlaturarea din viata publica, pentru o anumita perioada de timp, a oamenilor compromisi prin activitatea lor din timpurile regimurilor totalitare, in cadrul unei politici de adevarata reconciliere;
Dorim instaurarea unui climat propice dezbaterilor sincere, constructive, rationale pentru dezvoltarea democratiei si libertatii, pentru eliminarea din societate a minciunii, a cinismului, a imposturii si a demagogiei
In ce priveste formula de conducere a statului, Partidul Verde se declara pentru un Parlament ales cu vot uninominal, cu un prag de 3% pentru accederea in Parlament, cu un numar mai redus de parlamentari.
In concluzie : Partidul Verde se declara a fi de centru, un partid care promoveaza respectul strict al separatiei puterilor in stat, care este unic si indivizibil, cu limba unica de stat, cea romana. In ceea ce priveste justitia, politica financiara, sindicala, invatamantul, sanatatea, apararea si politica externa, Partidul Verde sustine principiile existente in Constitutie si militeaza pentru aplicarea imediata si in integralitatea lor.
STRUCTURA &Contact:
Radna, nr. 47,Bucuresti,Sector 6,Romania
Telefon fix: +40 31 4168460
Fax: +40 31 8166198
Presedinte: Gheorghe IONICESCU -gheorghe.ionicescu@verzii.ro
Presedinte Executiv – Daniel PAVEL -daniel.pavel@verzii.ro
Prim Vicepresedinte -Silviu POPA – silviu.popa@verzii.ro
Secretar General – Silviu DUMITRU – silviu.dumitru@verzii.ro
Presedinte Organizatie Bucuresti -Mihai CACIULA – mihai.caciula@verzii.ro
Presedinte: Marko Bela
In urma caderii dictaturii comuniste, la data de 25 decembrie 1989 s-a infiintat Uniunea Democrata Maghiara din Romania (U.D.M.R.) care s-a angajat in apararea si reprezentarea intereselor comunitatii maghiare din Romania. In prezent, conform principiului pluralismului intern, U.D.M.R. are in componenta organizatii teritoriale, platforme, respectiv membrii asociati. Membrii asociati sunt grupari sociale, stiintifice, culturale sau profesionale.
Uniunea functioneaza pe baza principiului autoadministrarii interne, separand forurile decizionale, executive si de control. Organul decizional suprem al Uniunii este Congresul. Intre doua congrese, organele de conducere ale Uniunii sunt, sedinta comuna al Consiliul Reprezentantilor si al Consiliul de Coordonare, respectiv Consiliul Operativ al Uniunii. Pe langa activitatea decizionala in probleme politice, Consiliul Reprezentantilor adopta decizii privind functionarea Uniunii. Consiliul de Coordonare este forul decizional care reprezinta interesele bisericilor istorice maghiare si organizatiilor societatii civile, infaptuind astfel pluralismul de valori si de interese al sferei civile maghiare din Romania.
Reprezentarea suprema si coordonarea politica a U.D.M.R. sunt asigurate de Presedintele Uniunii.
Prezidiul Executiv este organul executiv care duce la indeplinire deciziile Congresului si ale Consiliul Reprezentantilor, avand, totodata, competenta de a lua decizii in conformitate cu acestea. Liderul acestui organ este Presedintele executiv, care reprezinta Uniunea conform atributiilor prevazute in statut. Departamentele Prezidiului Executiv sunt conduse de vicepresedintii executivi, care raspund de diferite domenii de activitate cum ar fi organizatii teritoriale, administratia publica locala, educatie si tineret, cultura si culte, economie.
Consiliul National al Primarilor si Consilierilor U.D.M.R. este organul suprem reprezentativ, de coordonare si consultativ al primarilor, viceprimarilor si consilierilor locali, alesi pe listele Uniunii.
Ca urmare a rezultatelor obtinute la alegerile din 1990, 1992, 1996, respectiv 2000 U.D.M.R. a devenit un factor important al vietii politice din Romania. Prin prezenta in Parlamentul Romaniei (12 senatori, 27 deputati) U.D.M.R. si-a asumat un rol important in fortificarea sistemului institutional democratic al Romaniei si in realizarea reformelor generale in toate domeniile vietii politice, economice si sociale. Totodata, una dintre sarcinile majore este, in continuare, afirmarea respectului fata de drepturile si libertatile fundamentale ale comunitatii maghiare din Romania in cadrul ordinii constitutionale.
La alegerile din 2000, U.D.M.R. a obtinut locul al cincilea atat la alegerile prezidentiale (6,22%), cat si la cele parlamentare (6,9% in Senat, 6,8% in Camera Deputatilor). Aceste rezultate arata ca U.D.M.R. a ramas o organizatie legitima de aparare si reprezentare a intereselor comunitatii maghiare din Romania. Succesul U.D.M.R. a fost reflectat si de rezultatele alegerilor locale din 2000, cand, pe listele U.D.M.R. au fost alesi 148 primari, 135 consilieri judeteni si 2451 consilieri locali.
U.D.M.R. este membru al Uniunii Democrate Europene (EDU), al Uniunii Federale a Comunitatilor Etnice Europene (FUEV), al Organizatiei Natiunilor si Popoarelor Nereprezentate (UNPO) si membru asociat al Partidul Popular European (EPP).
PROGRAM
Apararea intereselor minoritatilor in Uniunea Europeana, autonomie in Transilvania!
Unitate in diversitate! Acest principiu al Uniunii Europene se bazeaza pe diversitatea lingvistica, culturala, si religioasa a statelor membre. Apararea acestora, in schimb, nu este nici pana in prezent reglementata de un cadru legislativ (la nivel) comunitar, care sa fie introdus la randul sau in sistemul juridic al statelor membre. UDMR incurajeaza ca drepturile minoritatilor sa reprezinte si la nivel european obiectul unor demersuri de fond pe termen lung. In stransa legatura cu toate aceastea, pe plan national, UDMR aspira pentru crearea cadrului legislativ al autonomiei culturale si teritoriale, respectiv infiintarea sistemului institutional necesar exercitarii dreptului la autodeterminare. Consideram oportuna elaborarea si prezentarea in fata Parlamentului Romaniei a unui proiect de lege, care sa asigure un statut special acelor unitati administrative – indeosebi Tinutului Secuiesc – unde comunitatile nationale maghiare se afla in majoritate. Sprijinim procesul de descentralizare, respectiv asocierea administratiilor publice locale, pentru a face fata mai bine provocarilor dezvoltarii europene. Consideram necesara crearea unor regiuni administrative functionale, ca fiind de o importanta-cheie in procesul de integrare al tarii.
Uniunea Populara Social Crestina a intrat, oficial, din 21 decembrie 2006 pe scena politica romaneasca, in urma procesului legal de inregistrare care a durat aproximativ doua luni de zile. In cadrul primei conferinte de presa, Ioan Talpes a aratat ca formatiunea pe care o conduce se va implica in dezbaterile politice privind viitorul Romaniei, va participa la alegerile pentru Parlamentul European si va sustine ideile promovate de membrii grupurilor crestin-democrate din organismele europene. De asemenea, incepand cu ianuarie 2007, UPSC a demarat procedurile legale pentru a adera la Partidul Popular European.
Este vorba despre o alianta politica intre partidul fostului premier, Forta Democrata, si asociatiile de pensionari.
„Baronul de Gorj” nu se preda: Tribunalul il lasa sa candideze!
Biroul Electoral Judetean (BEJ) Gorj a atacat cu recurs la Curtea de Apel Craiova decizia Tribunalului Gorj prin care s-a admis contestatia lui Nicolae Mischie (foto) cu privire la decizia BEJ prin care i se respingea candidatura pentru parlamentare, a anuntat, luni, vicepresedintele BEJ, Cristina Celea, informeaza Agerpres. Recursul trebuie sa se judece intr-un timp scurt avand in vedere ca miercuri este ultima zi in care se cer definitivate listele cu candidati pentru alegerile generale.Tribunalul Gorj a admis, luni, contestatia lui Nicolae Mischie, modificand decizia BEJ si dispunand inregistrarea candidaturii acestuia pentru alegerile parlamentare depusa pe listele Partidului Socialist Roman.Nicolae Mischie considera ca admiterea contestatiei sale „este inca o dovada ca in Gorj mai avem si magistrati destepti”, iar faptul ca cei de la BEJ nu s-au lasat mai prejos si au declarat recurs este calificat de el drept „un fapt rusinos”.
Bugetul pe 2009, in agenda de marti a Guvernului
Proiectul legii Bugetului de stat pe anul 2009 se afla pe agenda sedintei de Guvern de marti, anunta Executivul printr-un comunicat remis luni.De asemenea, Guvernul ar putea discuta un proiect de ordonanta de urgenta pentru modificarea Legii cetateniei romane nr. 21/1991, precum si un proiect de ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii. Totodata, pe agenda se mai afla proiectul de hotarare privind suplimentarea numarului de autorizatii de munca noi ce pot fi eliberate strainilor in anul 2008, proiectul de hotarare privind reglementarea furnizarii si transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din Romania, proiectul de hotarare pentru aprobarea activitatilor pentru care se acorda sprijin financiar producatorilor agricoli din sectorul vegetal, in anul 2008, a cuantumului sprijinului si a sumei alocate fiecarei activitati si pentru modificarea unui act normativ.
Sarbu si Campeanu, in turul al doilea al alegerilor pentru sefia Senatului
Un al doilea tur de scrutin va avea loc pentru alegerea presedintelui Senatului, dupa ce, in urma exprimarii optiunilor senatorilor, niciunul dintre candidati nu a intrunit sustinerea majoritatii membrilor Camerei superioare a Parlamentului.Astfel, vor concura pentru sefia Senatului, din nou, social-democratul Ilie Sarbu (care a intrunit 43 de optiuni) si liberalul Radu Campeanu (29).In urma primului tur de scrutin, senatorul UDMR Gyorgy Frunda a intrunit zece voturi.
INFIINTEAZA O SOCIETATE PRIN NOI; MODIFICA ACTELE SOCIETATII PRIN NOI
INFIINTEAZA O SOCIETATE PRIN NOI; MODIFICA ACTELE SOCIETATII PRIN NOI
De ce?
Garantam:
Costuri sunt mai mici decat daca faci singur demersurile
Economisesti timp
Cum?
Experienta in domeniu de peste 10 ani
Avantaje
Platesti in etape
Onorariul se achita la final
Infiintari societati:
- 1 asociat termen 12 zile – 490 ron termen 3-5 zile 690 ron
- 2 asociati termen 12 zile – 590 ron termen 3-5 zile 790 ron
- 3 asociat termen 12 zile – 690 ron termen 3-5 zile 890 ron
Acte aditionale
- Termen 5-7 zile puncte de lucru 390 ron
- Recodificare 450 ron
- Cesiune- excludere 500 ron
Normele juridice pentru alegerile locale din 2008
Candidaturile
Numărul consilierilor pentru consiliile locale şi pentru consiliile judeţene este cel stabilit prin ordin al prefectului, potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr.215/2001
Propunerile de candidaţi pentru consilierii locali, consilierii judeţeni şi pentru primari se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor
Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participa la alegeri, sub semnatura conducerii organizatiilor judetene ale acestora, iar în cazul candidatilor independenti, pe baza listei sustinatorilor.
In cazul alianţelor electorale dintre partide politice, listele cu propuneri de candidaţi trebuie semnate şi de conducerile judeţene ale fiecărui partid din alianţă. Dacă alianţele electorale se constituie la nivel comunal, orăşenesc, municipal sau de sector al municipiului Bucureşti, listele se semnează de conducerea alianţei şi se contrasemnează de conducerea fiecărei organizaţii locale din coaliţie.
Listele de candidaţi trebuie să cuprindă numele, prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul, conform actului de identitate, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, ocupaţia, profesiunea şi apartenenţa politică a candidaţilor, iar în cazul alianţelor, şi partidul care i-a propus.
Listele de candidaţi trebuie să fie însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, scrise, semnate şi datate de candidaţi.
Declaraţia de acceptare a candidaturii cuprinde numele, prenumele, domiciliul, partidul politic sau alianţa care 1-a propus, profesiunea, ocupaţia şi apartenenţa politică a candidatului, consimţământul expres al acestuia de a candida pentru funcţia respectivă, precum şi precizarea că întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida.
O persoană nu poate accepta candidatura decât pentru o singură circumscripţie electorală, cu excepţia cazului în care candidatura se depune atât pentru un consiliu local, cât şi pentru consiliul judeţean.
Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale pot propune câte o listă de candidaţi în fiecare circumscripţie electorală pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean şi câte un candidat pentru funcţia de primar.
Candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier trebuie să fie susţinuţi de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia respectivă, dar nu mai puţin de 50 în cazul comunelor, 100 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de l .000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I.
Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul oraşelor, 1.000 în cazul municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi 5.000 în cazul municipiului Bucureşti.
Nu se admit liste de candidaţi independenţi pentru funcţia de consilier.
Secţiile de votare
Secţiile de votare se organizează după cum urmează:
a. în localităţile urbane, câte o secţie de votare la 1.000 – 2.000 de locuitori;
b. în comune, câte o secţie de votare la 500-2.000 de locuitori, de regulă în fiecare sat; pot fi organizate secţii de votare şi în satele sau grupurile de sate cu populaţie de până la 500 de locuitori..
Militarii în termen votează numai la secţiile de votare din localitatea de domiciliu, în limitele prevederilor regulamentelor militare.
La aceeaşi secţie de votare, alegătorii votează pentru consiliul local, consiliul judeţean şi pentru primar.
In municipiul Bucureşti, la aceeaşi secţie de votare, alegătorii votează pentru consiliul local al sectorului, pentru primarul sectorului, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti.
Delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare se fac de către primari, prin dispoziţie, care se aduce la cunoştinţa alegătorilor în termen de cel mult 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor
Listele electorale
Listele electorale permanente se întocmesc şi se actualizează de primar împreună cu serviciile de evidenţă informatizată a persoanei din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Listele electorale permanente cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care au domiciliul în localitatea pentru care se întocmeşte lista.
în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, potrivit prevederilor art.9 alin.(l), primarul este obligat să pună la dispoziţia partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, la cererea şi pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente, precum şi de pe listele electorale suplimentare.
Cetăţenii au dreptul să verifice înscrierile făcute în listele electorale permanente, întâmpinările împotriva omisiunilor, înscrierilor greşite sau oricăror erori din liste, se fac în scris şi se depun la primar.
Primarul este obligat să se pronunţe, în scris, în cel mult 3 zile de la înregistrarea întâmpinării.
împotriva soluţiei date de primar se poate face contestaţie în termen de 24 de ore de la comunicare. Contestaţia se soluţionează în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea. Hotărârea judecătorească este definitivă şi irevocabilă şi se comunică persoanei interesate şi primarului în termen de 24 de ore de la pronunţare.
Primarii, împreună cu serviciile de evidenţă informatizată a persoanei, execută copii de pe listele electorale permanente, care cuprind alegătorii din fiecare secţie de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se înaintează de către primar, în două exemplare, birourilor electorale ale secţiilor de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziţie alegătorilor pentru consultare, iar celalalt este utilizat în ziua alegerilor. Un exemplar al copiei se păstrează de către primar.
Orice neconcordanţă între lista electorală permanentă şi copia întocmită potrivit alin. (6) se soluţionează de primar, de îndată, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanentă.
Orice modificare intervenită în lista electorală permanentă, după trimiterea copiilor la biroul electoral al secţiei de votare, se comunică acestuia de către primar, în termen de cel mult 24 de ore.
Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de către primar, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi şeful serviciului de evidenţă informatizată a persoanei.(9) Copiile de pe listele electorale permanente se semneaza de catre primar, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si seful serviciului de evidenta informatizata a persoanei.
Stabilirea rezultatelor votării
După încheierea votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare procedează la anularea buletinelor de vot neîntrebuinţate şi, după verificarea integrităţii sigiliilor, la deschiderea urnelor. Anularea buletinelor neîntrebuinţate se face prin înscrierea pe acestea a cuvântului „ANULAT” sau prin aplicarea unei ştampile conţinând acest cuvânt. Deschiderea urnelor se face numai în prezenţa membrilor biroului şi, după caz, a persoanelor care au dreptul să asiste la votare. La numărarea voturilor pot participa, ca delegaţi, reprezentanţii tuturor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care au participat la alegeri şi nu au reprezentanţi în biroul electoral al secţiei de votare şi sunt mandataţi de către conducătorii organizaţiilor judeţene ale acestora.
Preşedintele citeşte cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele candidatului independent ori numele şi prenumele candidatului pentru funcţia de primar care a fost votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi. Buletinele de vot deschise sunt aşezate pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi pe candidaţi independenţi şi sunt numărate şi legate separat.
Sunt nule buletinele care nu poartă ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele care nu au aplicată ştampila cu menţiunea „votat” sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora; aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate. Votul este valabil în cazul în care ştampila a depăşit limitele unui patrulater dacă opţiunea alegătorului este, totuşi, evidentă.
Contravenţii şi infracţiuni
Constituie contravenţii următoarele fapte:
a. înscrierea, cu bună ştiinţă, a unui alegător, în mai multe liste electorale; înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei susţinătorilor cu încălcarea prevederilor art.45;
b. încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea listelor de candidaţi şi a candidaturilor independente sau la folosirea semnelor electorale;
c. păstrarea registrelor cu listele electorale permanente în condiţii necorespunzătoare;
d. neefectuarea, la termen, a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente;
e. efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate;
f. necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente existente la primărie;
g. neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea, inclusiv de către candidaţi, de băuturi alcoolice în timpul adunărilor sau, în ziua votării, în perimetrul secţiilor de votare, delimitat potrivit art.76 alin.(1);
h. distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor – program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propagandă electorală;
i. afişarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decât cele permise potrivit prevederilor legale;
j. acceptarea de către o persoană a înscrierii sale în mai multe liste de candidaţi pentru aceeaşi autoritate publică;
k. neaducerea la cunoştinţa publică, de către membrii birourilor electorale de circumscripţie, a propunerilor de candidaturi;
l. refuzul de a permite accesul în localul de vot al persoanelor prevăzute la art.76 alin. (5);
m. refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi, potrivit dispoziţiilor art.76
n. refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot şi ştampila de votare alegătorului înscris în listă, care prezintă actul de identitate, precum şi înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate;
o. încălcarea de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare a prevederilor art.85 şi întocmirea proceselor-verbale cu încălcarea dispoziţiilor art.86;
p. părăsirea de către membrii biroului electoral a localului secţiei de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor şi de semnarea procesului-verbal;
q. continuarea propagandei electorale, după încheierea campaniei electorale potrivit dispoziţiilor art.57, precum şi sfatuirea, în ziua votării, a alegătorilor, la sediul secţiilor de votare sau în perimetrul prevăzut la art.76 alin.(1), să voteze sau să nu voteze anumite partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau candidaţi independenţi;
r. purtarea, pe durata votării, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală;
s. absenţa nejustificată a preşedintelui, a locţiitorului acestuia sau a membrilor birourilor electorale, stabiliţi potrivit prevederilor prezentei legi, de la activitatea acestora;
t. (ş) refuzul preşedintelui biroului electoral sau a locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi;
u. (t) nerespectarea de către primar a prevederilor art.16 alin. (2).
Contravenţiile prevăzute la art.99 lit h), i), 1) şi t) se sancţionează cu o amendă de la 3.000.000 la 5.000.000 lei, cele prevăzute la lit. c), d), e) şi f) cu amendă de la 5.000.000 la 7.000.000 lei, cele de la lit. j), k), o), p), q), r), s) şi ş) cu amendă de la 7.000.000 la 10.000.000 lei, iar cele prevăzute la lit. a), b), g), m) şi n) cu amendă de la 11.000.000 la 15.000.000 lei.
(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art.99, respectiv art.100, se fac de:
a. poliţişti pentru faptele prevăzute la lit. a), b), g), h), i), k), 1), m), n) şi q);
b. primari şi împuterniciţii acestora, pentru faptele prevăzute la lit. e) şi h);
c. preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru faptele prevăzute la lit. j), o), p) şi r);
d. preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către membrii biroului electoral, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la lit. s) şi ş);
e. împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente pentru faptele prevăzute la lit. a), b), c), d), e) şi f);
f. prefecţi şi subprefecţi, pentru faptele prevăzute la lit t).
av.COLTUC MARIUS VICENTIU
Scapati de amenzi rutiere, contraventionale,penale,ale Garzii financiare
Casa de avocatura Coltuc, principalul actor al atacarii amenzilor din Romania, vine cu o oferta exploziva pe perioada 06.06.08- 06.08.2008 si va propune pentru plangerile impotriva proceselor-verbale prin care s-au dat amenzi rutiere, contraventionale ,penale , ale Garzii Financiare si stabileste un onorariu fix de 500 lei pentru redactarea, asistarea sau reprezentarea dvs. in proces
Fara cheltuieli suplimentare.
Nu trebuie sa fiti prezent deloc la procese. Va reprezentam noi .
Casa de avocatura Coltuc are in portofoliu un numar de 1345000 de plangeri in toata tara.
Procentul de reusita este de 97,81 %
PROCEDURI DE ATACARE A CERERII DE CHEMARE IN JUDECATA PENTRU NEPLATA TAXEI TV\RADIO
Haideti sa vedem cum va puteti apara!
TEMEI LEGAL AL TAXEI
Conform legii nr. 41/1994 modificata prin OUG nr. 71/2003, aprobata prin Legea nr. 533/2003 si a art.5 alin.2 din HG nr. 977/2003 toate societatile comerciale au obligatia sa plateasca o taxa lunara pentru serviciul public de radiodifuziune. La fel ca la TVR, trebuie sa platesti ceva nesolicitat si pentrucare nu exista contract intre parti
Se plateste atat ca firma cat si ca persoana fizica
Casa de avocatura Coltuc va sfatuieste:
Sfatuiesc orice persoana sau companie din Romania care este data in judecata de SRTV si SRR sa ridice in procese, exceptia de neconstitutionalitate a celor doua taxe, invocand faptul ca serviciile prestate de cele doua institutii nu mai au de mult un caracter de utilitate publica astfel incat nu se mai justifica mentinerea lor.
Revenind la cei care sunt dati in judecata pentru taxa TV sau taxa Radio, in baza facturilor de energie electrica, va sfatuiesc sa cereti in cadrul procesului, instantei de judecata, sa constate LIPSA CALITATII PROCESUAL ACTIVE A SRR sau SRTV intrucat nu ei v-au emis facturile.
Daca firma de distributie a energiei electrice va da in judecata, din nou veti putea ridica aceeasi exceptie in proces si sa cereti respingerea actiunii, pentru ca Electrica contabilizeaza aceste sume, dar pentru a va putea da in judecata ar trebui sa fi fost inscris acest lucru in actele normative care reglementeaza taxa TV si taxa radio, ori o atare prevedere legala nu exista.
Din punct de vedere legal nu exista nici o sansa de a pierde aceste procese.
av.COLTUC MARIUS
0745150894
Haideti sa punem la zid pe dezvoltatorii imobiliari
Departamentul de marketing
Casa de avocatura Coltuc a luat pentru luna septembrie o decizie surprinzatoare si ferma in acelasi timp si anume: pentru litigiile sau neintelegerile cu dezvoltatorii imobiliari se percepe un onorariu fix de 700 de lei pentru orice dosar
In ultima vreme se observa o crestere alarmanta a incarcarii termenilor contractuali de catre dezvoltatorii imobiliari.
Numai in Bucuresti se estimeaza un numar de peste 12000 de dosare in urmatoarele 6 luni.
De ce?
Goana dupa profituri i-a determinat pe dezvoltatori si nu numai sa , sa nu respecte obligatiile contractuale.
Metodele de lucru sunt cele clasice pentru recuperarea unei creante comerciale.
In prima faza vom incerca recuperarea creantei pe cale amiabila. Metodele de lucru in cazul procedurii amiabile cuprind: investigatii ale solvabilitatii debitorului, bunurilor acestuia, investigatii privind identificarea asociatilor si administratorilor societatii, discutii telefonice, notificari, intalniri directe. In 90% din cazuri aceasta metoda si-a dovedit eficienta. In cazul in care, in urma acestor demersuri, debitorul nu reactioneaza pozitiv la solicitarile noastre, vom demara procedura litigioasa de recuperare a datoriei prin chemarea in judecata a datornicului, urmata de executarea silita a acestuia, de asemenea prin formularea de plangeri penale, cereri de declansare a procedurii falimentului, etc.
HAIDETI SA NE FACEM DREPTATE.NU ASTEPTATI CAND ESTE PREA TARZIU
Va asteptam pe siteul nostru pentru toate detaliile www.coltuc.ro
Orban: „Nu ne temem nici de motiune si nici de atacuri din partea PD-L”
Liberalul Ludovic Orban (foto) a declarat, luni, la finalul intalnirii conducerii cu presedintele partidului, premierul Calin Popescu Tariceanu, ca liberalii nu se tem de motiuni de cenzura, anuntate inaintea campaniei electorale. „Amenintari cu motiuni de cenzura si plangeri penale am tot suportat in acesti patru ani, chiar mai abitir in ultimii doi ani. Nu ne temem nici de motiune de cenzura, nici de atacuri din partea unor partide aflate in campanie, precum PD-L”, a precizat Orban. De altfel, intrebat daca varianta demisiei Guvernului este una valabila, el a respins o astfel de solutie. „Stiti foarte bine care este pozitia mea, pozitia premierului, de ce sa ne dam demisia, pentru ca noi suntem rationali, suntem cei care suntem practic singura ancora a bunului simt si a normalitatii? N-avem niciun motiv sa ne dam demisia. Sa-si dea demisia Basescu care in ultima vreme instiga toate categoriile de sindicate sa solicite majorari salariale care nu au fundamentare economica. Sa-si dea demisia parlamentarii PSD, dintre care multi sunt profesori universitari si si-au majorat cu mana pe sus niste salarii care si-asa erau niste salarii mari. Nu avem de ce sa ne dam demisia”, a incheiat Orban.
Conservatorii vor ca ministrii sa nu mai poata fi si parlamentari
Deputatul conservator Bogdan Ciuca (foto) a anuntat ca partidul sau intentioneaza sa promoveze, dupa alegeri, o propunere de modificare a Constitutiei care sa stabileasca un regim mai strict al incompatibilitatilor pentru Parlamentari. Ciuca a declarat, luni, ca partidul sau işi propune sa modifice Constitutia astfel incat un ministru sa nu mai poata fi concomitent şi parlamentar. „Noi nu credem in oamenii-orchestra: in cel care este un bun ministru, care este un bun membru intr-un Consiliu de Administratie şi un bun membru al unei comisii de privatizare. Timpul nu-i permite acest lucru”, a spus purtatorul de cuvant al PC. El a precizat ca un nou regim al incompatibilitatilor poate contribui la eliminarea unor situatii jenante, precum lipsa cvorumului datorata faptului ca o parte dintre Parlamentari se afla la Guvern. Ciuca a afirmat ca initiativa a fost provocata de situatia in care s-a aflat fostul ministru al Educatiei, Cristian Adomnitei care s-a opus creşterii salariilor profesorilor in calitate de ministru, dar a votat pentru majorare in calitate de parlamentar. „Acestea sunt nişte situatii ciudate, iar incompatibilitatea intre calitatea de ministru şi cea de parlamentar trebuie inscrisa in Constitutie. Ne intereseaza sa rezolvam problemele unui sistem gaunos”, a afirmat conservatorul.
Crin Antonescu si-a depus candidatura pentru Senat
Vicepresedintele PNL, Crin Antonescu (foto), si-a depus, miercuri, candidatura pentru functia de senator in Colegiul Uninominal nr. 2 din Bucuresti, sectorul 1.
La manifestare au fost prezenti si Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, Andrei Chiliman, primarul sectorului 1, si Ludovic Orban, ministrul Transporturilor (ultimii doi colegi de partid ai lui Antonescu).
„Candidez pornind de la cateva ganduri: cred ca, in ciuda tuturor rezervelor care s-au exprimat in legea electorala modificata, exista toate premisele pentru ca odata cu aceste alegeri parlamentare sa facem un pas important catre o clasa politica, o prezenta parlamentara si o institutie parlamentara de alta calitate, de o calitate mult mai buna. Votul uninominal, cu limitele lui, dar si cu faptul esential ca cetatenii vor alege persoane, este un prilej sa scapam si de cei corupti si de cei incompetenti si de intriganti, de expirati si de impostori. E un prilej sa dam de aceasta data o putere si un prestigiu suplimentar celor alesi si sper in reformarea clasei politice”, a declarat Crin Antonescu.
In opinia candidatului PNL nu se poate sa-ti servesti comunitatea, „de data aceasta foarte exact circumscrisa in raport cu alesul”, decat intr-o formula de colaborare fara fisura cu ceea ce inseamna administratie locala.
Chelbea, generalul fără trupe, a trecut în rezervă
Cum anticipam în minunata noastră rubricuţă, la PSD s-a lăsat cu victime după stabilirea candidaţilor la un fotoliu-pat în parlament. Generalul fără trupe Aurică Chelbea, scuzaţi expresia, a trecut în rezervă supărat că partidul l-a ignorat complet la împărţirea ciolanelor.
Omul, vedetă din top 300 (300 de euro am vrut să zicem) a fost pur şi simplu scos din cărţi de un oarecare Dan Mircea Popescu, cică fost ministru, paraşutat de Geoană direct în capul Ialomiţenilor din colegiul Căzăneşti. Iar nea Aurică, băiat cu o bună popularitate în rândul băştinaşilor, a fost pus pe lista de aşteptare a partidului. Cică i s-ar fi rezervat un loc în celula de conducere a judeţului în cazul în care băieţii lui Ilici vor obţine calificarea la guvernare.
Dar nenea Chelbea, băiat cu ambâţ, nu a fost mulţumit de ofertă. El a perceput şutul primit direct în turul pantalonilor drept o trădare a Profesorului, pe care l-a susţinut, ce-i drept contra cost, la alegerile interne din partid. Iar Profesorul, se spune, i-ar fi garantat accesul pe listă la parlamentare.
Multe Urări şi Iubire Eternă a primit şi nea Gică Savu, baronul scos la pensie de partid. Doar că în cazul său, golănia a fost previzibilă. La locale, când Savu ca şi candidat independent putea să-i rupă Profesorului ceva voturi astfel încât fotoliul de preşedinte CJI să fi luat calea dorsalului lui Cazacu, s-a negociat un târg. Nea Gică renunţa la candidatură iar PSD îi oferea un locşor de parlamentar. Nea Gică a pus botul şi, în ciuda avertismentelor GSE venite exact din această rubricuţă minunată, şi-a retras candidatura. Iar băieţii i-au tras-o la marele fix deşi,se spunea prin târg, că promisiunile de troc au fost garantate de Iliescu. Sau poate tocmai de aia.
Se aude că un anumit edil, bine cotat pe piaţa electorală, s-a îmbogăţit frumos de tot pe finalul ultimului mandat. Aşa se face că în noul mandat, omul a intrat spectaculos achiziţionându-şi o căsuţă pentru odraslă taman în SUA. Probabil că expert în piaţa de capital fiind, prietenul a speculat puţin piaţa imobiliară americană aflată în degringoladă şi a făcut o investiţie de portofoliu.
În realitate este vorba doar de valorificarea unei şpăgi consistente venite pe ţeava care va evacua dejecţiile. Care ţeavă a fost cumpărată la preţ de preţ de un intermediar dornic de profit şi cunoscător de tabla împărţirii. Şpaga provine de fapt de la constructor, care a înghiţit preţul pentru ţeavă cu 30% mai mare de la intermediar. Intermediarul a scos bănetul din firmă şi aşa a rezultat căsoiul State. Deocamdată doar zvonim.
Unchiul SAM şi bănuţul foarte public
Frumoasă lucrare se petrece în aceste zile în PNL, unde femeia fatală a liberalismului, Pocora Cristina visează cu ochii deschişi la un post de deputat de Feteşti. Atuul principal al femeii komisar era rectificarea bugetară, pe care a promis-o tuturor primarilor din colegiul lui Vasile Roaită( a se citi Catroinoiu, primarul feroviar).
Mulţi edili din mediul rural au pus botul la promisiuni, până când strâns cu patentul de PSD, premierul Pomaniceanu a plasat rectificările la consiliile judeţene. Adică a dat pâinea şi cuţitul în labele baronilor locali, ca să controleze şi PSD-ul situaţia. La Slobozia, împărţeala se va face între bandele pesediste şi liberale prin reprezentanţi. Defectul apare la liberali, unde chifteaua va fi împărţită de tandemul Martin-Petre.
Care tandem o iubeşte pe Pocora ca sarea-n ochi. Deci primarii din colegiul unde va candida femeia komisar vor primi la rectificare multe urări si iubire eternă. Şi o vor sprijini în consecinţă. Prin urmare, campania electorală declanşată cu nesimţire de Pocora va avea efect nul, deşi şi-a afişat moaca pe toate gardurile în cinstea votului uninominal.
PSD-ul şi-a găsit băiatul cu servietă numai bun de băgat la înaintare pentru mulgerea bugetului public. Este vorba despre un consilier judeţean specializat în omlete şi ciorbe, patron de firmă de construcţii. Băiatul se ocupa până nu de mult cu vânzarea de GPL, la o staţie unde umple şi butelii de aragaz ilegal. Mai nou bucătarul se ocupă de studii de fezabilitate şi construcţii.
Primarii PSD îl selectează în draci, campion fiind nea Gabi, edilul din Slobcity. Mălaiul curge frumos iar unchiul Sam pare că a învăţat bine tabla împărţirii. Cu rest, desigur. Deocamdată firmuliţa partidului pune celuloză pe ziduri şi montează în draci termopane. Constructorii consacraţi ai partidului, baronii cimentului şi mortarului, au început deja să mârâie la cadrele didactice din fruntea consorţiului politic PSD. Aşteptăm prima muşcătură.
Agentul 007,33
Construind pe banii tăi
Nu cunoasteti candidatii la alegerile din 2008? Casa de avocatura COLTUC va prezinta candidatii!
Tot ceea ce trebuie sa faceti dumneavoastra este sa va asezati comod in fata computerului si sa acordati 3 minute de navigare pe acest blog. In domeniul politic dumneavoastra veti gasi absolut toti candidatii la Senat si Camera Deputatilor. Va multumim pentru rabdare.
Colegiile electorale, afacerea politică a verii 2008
Ialomiţa se pregăteşte de zor pentru delimitarea colegiilor electorale. Având în vedere numărul de locuitori, partidele politic vor avea dreptul la 4 colegii electorale şi 6 parlamentari. Listele de propuneri, varianta modernă a cutiei Pandorei, au fost deschise săptămâna trecută. Primarii, cheia viitoarelor succese electorale.
Colegii pana la 13 iulie
În ciuda ameninţărilor de amânare a alegerilor din toamnă, partidele locale şi-au luat în serios sarcinile trasate de la centru şi şi-au împărţit tovărăşeşte judeţul. Deşi graniţele nu au fost delimitate oficial, cele 4 colegii electorale din Ialomiţa îşi vor avea epicentrele la Feteşti, Slobozia, Căzăneşti şi Urziceni. Cele 4 zone urmează a oferi Ialomiţei viitori 4 deputaţi de Ialomiţa şi cei doi senatori la care are dreptul. Fiecare partid are dreptul să propună un singur candidat pentru fiecare colegiu electoral. Candidaţii care câştigă 50% plus 1 din voturile valabil exprimate la nivelul colegiului in care candidează, primesc un mandat. Voturile tuturor candidaţilor unui partid sunt însumate si folosite in scopul determinării numărului de mandate la care are dreptul fiecare partid, după un algoritm proporţional identic cu cel folosit in prezent. Deşi nu a fost stabilit, termenul final pentru finalizarea propunerilor trebuie să preceadă 13 iulie, dată la care Guvernul va prezenta oficial colegiile uninominale din fiecare judeţ. Până în acest moment nici unui dintre şefii partidelor politice locale nu a definitivat lista celor 6 candidaţi pe care are dreptul sa îi propună.
Liste incomplete, lupte de culise
Deşi fiecare dintre partidele politice locale vehiculează nume, în fapt, fiecare dintre liderii politici locali caută cu disperare nume cu notorietate care să confirme sau să dinamizeze procentele obţinute la alegerile locale. Potrivit declaraţiilor oficiale, PSD are pe lista sa două nume certe. Pe Marian Neaşcu, fost director de campanie al lui Gabi Ionaşcu, şi pe Alecsandu Stiucă, deputat în funcţie. La PDL, lista cuprinde 4 nume, nici unl confirmat oficial, în lipsa unui şef care să-şi asume responsabilitatea unei declaraţii: Marian Hoinaru, Marius Hoinaru, Ion Mitrică şi Cazacu Marinică. La PNL, după cum deja s-a publicat în presa locală, preşedintele PNL Petre Gheorghe a reuşit să înlăture printr-o lovotură de palat pe Cristina Pocora de pe lista pentru colegiul Feteşti, adjudecându-şi acest fotoliu în lipsă, Iar restul candidaţilor vehiculaţi, mai puţin cel al primarului de Urziceni Consantin Sava sunt, deocamdată, no name-uri fără rezonanţă pe scena politică locală. Cât despre strategia de campanie, ea poate fi rezumată de declaraţia preşedintelui PSD Ialomiţa, Silvian Ciupercă, al cărui partid a obţinut cele mai bune rezultate la alegerile locale „Selecţia candidaţilor si procedura de lucru este in curs. Vorbim despre candidaţi care şi-au exprimat această intenţie. Urmează să urmărim foarte atent condiţiile de selecţie pentru candidaturi şi, bineînţeles, în funcţie de acele condiţii şi de criteriile pe care le-am stabilit, să vedem dacă vor candida sau nu.”
Primarii, noii Iuda ai alegerilor din toamnă
Într-o traducere exactă, declaraţia preşedintelui Ciupercă înseamnă că locurile pe listele de partid pentru deputaţi şi senatori urmează să fie obţinute în funcţie de capacitatea financiară a celor care se înscriu. Situaţia e valabilă indiferent de partid, iar discuţiile de moment se axează în jurul sumelor care urmează a fi investite pentru campanie.
Totuşi, acesta nu este singurul motiv pentru care listele continuă să rămână deschise. Pentru că dincolo de analizele privitoare la şanse pe care stafurile de campanie le fac privind cu coada ochiului la rezultatele alegerilor locale, acestea trebuie să aibă în vedere şi preţurile nominale ale primarilor. Potrivit unor surse mai bine informate decât noi, hitul acestei veri va fi: „Cât îmi dai să te fac deputat!?” Iar doritori sunt mulţi, pentru că în campaniile locale costurile au fost mari şi golurile se cer acoperite. Şi cum în politică nu există garanţii, situaţia se cere atent cântărită, iar doritorii trebuie să-şi cântărească îndelung buzunarele dacă vor să le ajungă până în toamnă.
Out-siderii, o ameninţare generală
Şi pentru ca tabloul să fie complet, pe lângă capcanele deja existente, trebuie avute în vedere două noi ameninţări. Prima o reprezintă ex-baronul Gheorghe Savu, cel care a reuşit performanţa de a aduna 5000 de semnături în mai puţin de o lună şi a declarat că are la degetul mic jumătate dintre primarii din judeţ, trecuţi, prezenţi şi viitori. Iar cea de-a doua, poate de mai mici dimensiuni, dar la fel de deranjantă o reprezintă actualul deputat Dan Grigore, transferat pentru a treia oară în 4 ani de la PD-L la PC şi care a declarat săptămâna trecută într-o conferinţă de presă că îşi doreşte să rămână deputat de Ialomiţa. Şi, deşi timpul e scurt, numărul intruşilor ar putea să crească pentru că legea face loc destul, daca balta are peşte de calitate. Ceea ce nu pare să fi luat nimeni în calcul e insă faptul că, potrivit rezultatelor de la alegerile locale, electoratul deja şi a exprimat preferinţele. Potrivit acestora, PSD are dreptul sa spere la doi deputaţi în colegiile electorale din Slobozia şi Căzăneşti, iar PD-L, la alţi doi pentru Feteşti şi Urziceni. La care se adaugă, evident, cate un senator pe post de bonus. Restul vor trebui să aştepte alegerile din 2012.
Casa de avocatura COLTUC va prezinta ceea ce trebuie sa stiti despre votul uninominal
Votul uninominal este un tip de scrutin menţionat în legislaţia sistemelor electorale, practicat în SUA şi Marea Britanie. Acest tip de scrutin reprezintă modul de alegere direct al unor candidaţi individuali, opus sistemului de alegere pe liste întocmite de către partidele din viaţa politică a unui stat. Votul uninominal este un sistem de vot majoritar, se bazează pe o procedură majoritară (votul pe liste fiind un sistem proporţional) şi este întâlnit şi sub formula „Câştigătorul ia totul”. Principalele caracteristici ale acestui tip de vot constituie faptul că permite apariţia unor guverne stabile ca urmare a majorităţi stabilite prin vot, dar şi faptul că are drept consecinţă nereprezentarea segmentului de electorat care a votat candidatul (sau lista) învins.
* Vot uninominal majoritar relativ – 1 tur de scrutin
* Vot uninominal majoritar absolut – 2 tururi de scrutin dacă în primul tur de scrutin nu sunt obţinute 51% din voturi de către un candidat
Scrutinul uninominal înseamnă că într-o circumscripţie electorală se alege un singur mandat, iar alegătorul poate acorda un singur vot. Acest mod de votare poate fi realizat într-un singur tur (denumirea ştiinţifică este: sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal într-un singur tur, situaţie în care candidatul care obţine cele mai multe voturi, indiferent de numărul acestora, este declarat câştigător) sau în două tururi (caz în care este necesară obţinerea majorităţii absolute a voturilor exprimate; dacă o asemenea majoritate nu este întrunită, se organizează un al doilea tur în care majoritatea simplă este suficientă). O alternativă a votului majoritar uninominal cu un tur este votul uninominal alternativ. În circumscripţii electorale cu numai un loc, votanţii trebuie să pună pe buletinul de vot toţi candidaţii în ordinea descrescătoare a preferinţei. Cel care întruneşte majoritatea absolută ca primă preferinţă este ales câştigător. Dacă niciunul nu obţine o astfel de majoritate, ultimul de pe listă este eliminat, iar voturile sale se împart celorlalţi candidaţi urmând preferinţa a doua. Procedura se repetă până când unul dintre candidaţi reuşeşte să obţină majoritatea absolută în calitate de primă preferinţă.
Pe scurt, este mecanism de votare directă a unor candidaţi individuali şi nu desemnarea în totalitate a unei liste fixe întocmită, pe baza unor criterii netransparente, de către un partid. Oferă o personalizare mai mare a votului, astfel încât alegătorii pot să opteze între candidaturi nominale şi nu între liste, la întocmirea cărora nu au avut niciun cuvânt de spus şi în care apar multe persoane necunoscute şi fără valoare, din punctul lor de vedere.
Dezavantaje
Sistemul de vot uninominal nu garantează că votul popular este bine reprezentat în rezultat. Un exemplu recent îl constituie alegerile generale din Anglia, unde Laburiştii au câştigat majoritatea în Parlament cu 35.3% din voturi.
Există însă şi exemple mai ciudate, cum este cazul alegerilor parlamentare din 1926 din Canada, în provincia Manitoba. Această provincie avea 17 parlamentari, iar rezultatul a fost după cum urmează: Partidul Conservator, cu 42,2% din voturi nu a avut niciun parlamentar ales; în schimb, Partidul Liberal-Progresist, cu 19,5% din voturi a avut 7 parlamentari, Partidul Liberal, cu 18,4% din voturi, 4 parlamentari; Partidul Progresist, cu 11,2% din voturi, 4 parlamentari, iar Partidul Muncitoresc, cu 8,7% din voturi a avut 2 parlamentari. Explicaţia acestui rezultat este că, cu 3 excepţii, Partidul Liberal-Progresist, Liberal, Progresist şi cel Muncitoresc au avut candidaţi unici.
În cazul României, există încă un pericol: s-ar putea ca politicieni compromişi, pentru care niciun partid nu şi-ar asuma răspunderea să ajungă parlamentari prin pomeni electorale. Un „precedent” îl constituie cazul lui Vanghelie, care a fost exclus din PSD pentru un dosar la PNA, dar a câştigat Primăria Sectorului 5 al Bucureştiului ca independent şi a fost reprimit în PSD.
Legile soferilor
Cunoasterea drepturilor si obligatiilor soferilor este foarte importanta pentru a putea sa ne comportam legal si pentru ca sa stim cand politia romana ne sanctioneaza in mod legal.
Aceasta sectiune contine Codul Rutier, adica OUG 195/2002 privind reglementarea circulatiei pe drumurile publice si Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, adoptat de HG 85/2003.
Legea care va ajuta sa anulati o amenda este OG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. OG 2/2001 cuprinde modificarile la zi aduse de Legea 180/2002.
Pentru a apela la cineva ca sa te ajute, trebuie sa-l cunosti. La fel si legea, trebuie sa o cunoastem ca sa ne poata fi de folos.
OG 2/2001 modificata si aprobata de catre Legea 180/2002 trebuie studiata in cazul in care doriti sa faceti plangeri impotriva procesului verbal cat mai eficiente.
Eu cred ca orice sofer ar trebui sa citeasca art. cu art. atat OUG 195/2002 cat si Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 care a fost adoptat prin HG 85/2003.
Glosar juridic
Pentru a intelege cat mai bine termenii OG 2/2001, Legea 180/2002, OUG 195/2002 si HG 85/2003 am facut si acest mic glosar.
OG 2/2001 – Ordonanta de Guvern nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
Legea 180/2002 – Legea 180/2002 care a adus multe modificari la Ordonanta de Guvern nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
OUG 195/2002 – Ordonanta de urgenta a guvernului 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
HG 85/2003 – Hotararea de guvern 85/2003 in cadrul careia a fost adoptat regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a guvernului 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice.
Desfasurarea procesului in fata instantei pentru amenda rutiera
Veti afla data, ora si locul unde se va judeca cauza printr-o citatie. Citatia o veti primi prin posta.
In sala de judecata publicul intra la ora 8.30.
Trebuie sa aveti o tinuta decenta, nu este cazul ca sa aratati judecatorului niste blugi murdari etc…
Inainte de a intra in sala de judecata veti citi la avizier numarul si pozitia la care se afla dosarul dumneavoastra.
Este de bun simt sa va inchideti mobilul inainte de a intra in sala de judecata
CEL MAI BINE ESTE SA FITI ASISTAT DE CASA DE AVOCATURA COLTUC
Ce se intampla cand va amendeaza un politist de la circulatie
Ati fost oprit de agentul de politie
Cand sunteti oprit pentru a primi o amenda de circulatie, domnul politist va completa de fata cu dumneavoatra un proces-verbal de contraventie.
Procesul-verbal de contraventie trebuie sa fie intocmit conform prevederilor legale si sa contina in mod obligatoriu anumite date.
Datele acestea sunt copiate din actele pe care trebuie sa le aveti la dumneavoastra.
Sunteti obligat sa prezentati actele pe care le aveti la dumneavoastra.
Lipsa actelor se pedepseste cu avertisment sau amenda.
Daca nu aveti actele la dumneavoastra politistul va stabili prin statie identitatea dumneavoastra.
Politistul este obligat sa va spuna numele si gradul precum si sa va prezinte legitimatia.
Este dreptul dumneavostra sa sunati la politie si sa cereti confirmarea.
Actele care trebuie prezentate la control politistului de la circulatie
Cu privire la dumneavoastra:
1. actul de identitate (BI sau CI)
2. permisul de conducere
3. atestatul profesional (daca e cazul)
Cu privire la masina:
1. talonul
3. asigurarea (RCA)
Trebuie ca toate aceste acte sa fie prezentate in original. Lipsa unui act sau prezentarea lui in fotocopie este contraventie si se sanctioneaza cu avertisment sau cu amenda de la 500.000 lei la 700.000 lei.
Daca nu aveti actele la dumneavoastra politistul poate sa va verifice folosind statia radio pe care o are in dotare. Verificarea nu dureaza mai mult de 5 minute.
In general politistul doreste doar sa va sperie daca afirma ca vrea sa va duca la sectie pentru verificarea identitatii dumneavoastra.
Ce trebuie sa contina procesul-verbal de contraventie
Procesul-verbal trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele:
– data si locul unde este incheiat;
– numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator;
– datele dumneavoastra personale din actul de identitate;
– codul numeric personal al dumneavoastra;
– ocupatia;
– locul de munca;
– descrierea faptei contraventionale:
1. indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita contraventia;
2. aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
– indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia;
– in caz de accident si numele societatii de asigurari;
– posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii;
– termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea impotriva procesului verbal;
– daca procesul verbal nu poarta semnatura dumneavoastra, politistul trebuie sa desemneze un martor care sa contrasemneze procesul verbal. Un politist nu poate sa fie trecut ca martor.
Ce trebuie sa contina exact un proces-verbal este trecut la art. 16 din OG 2/2001
Nu ati reusit sa-l induplecati pe politist sa arate ca are o parte umana, asadar incepe partea serioasa a procesului-verbal de contraventie.
Inainte sa semnati procesul-verbal de contraventie este bine sa stiti urmatoarele. Daca ati semnat si/sau primit procesul-verbal de contraventie, termenul de atacare in justitie curge din ziua imediat urmatoare.
Trebuie sa stiti ca politistii trimit procesele-verbale de constatare a contraventiilor prin posta. Daca nu semnati procesul-verbal de contraventie sau nu erati de fata cand s-a intocmit procesul-verbal de contraventie, se va considera ca ati luat cunostinta de procesul-verbal cand ati primit la posta scrisoarea cu amenda.
Plangerea impotriva procesului-verbal de contraventie suspenda executarea, cat timp se judeca nu exista nici un titlu care sa va oblige sa platiti amenda
Motive de anulare a procesului-verbal de contraventie
Motive de anulare a procesului-verbal de contraventie sunt selectate din hotarari judecatoresti care au anulat procese-verbale de constatare a contraventiei:
– neprezentarea probei radar in instanta;
– politistul nu mentioneaza distanta de indicatorul care interzice oprirea/stationarea si nu mentioneaza numarul casei in fata careia a fost oprita masina;
– politistul nu mentioneaza unde a stat autovehicolul, era sau nu pe partea carosabila, adica era sau nu sub incidenta indicatorului care interzice oprirea/stationarea;
– mentionarea mincinoasa a numarul casei si a distantei fata de indicatorul care interzice oprirea/stationarea;
– necorelarea intre distanta de la indicatorul care interzice oprirea/stationarea si numarul casei in fata careia era oprita masina;
– nementionarea motivelor care au dus la intocmirea unui proces verbal care nu contine datele cerute de lege;
– nu sunt mentionate obiectiunile contravenientului;
– lipsa semnaturii agentului constator;
– lipsa mentiunilor cu privire la numele si functia agentului constatator;
– nerespectarea formei cerute de lege a formularului pe care s-a facut PVB;
– stabilirea amenzii contraventionale in suma totala, fara sa indice sanctiunea aplicata pentru fiecare din contraventile stabilite;
– politistul nu este specializat si/sau nu are dispozitie din partea Inspectoratului General al Politiei Romane de a exercita controlul respectarii normelor de circulatie rutiera si de a aplica masurile legale in cazul in care exista incalcari ale normelor privind circulatia pe drumurile publice;
– contravenientul nu era de fata si nu putea sa faca obiectiuni;
Lista de mai sus prezinta doar o serie de motive de anulare a procesului verbal de contraventie.
Atacarea amenzilor rutiere
Contestarea unui proces verbal prin care s-au stabilit amenzi rutiere se face la instanta de judecata.
Pentru sesizarea instantei nu este nevoie de prezenta dumneavoastra, puteti sa trimiteti prin posta plangerea.
Contestarea unei amenzi, adica a unui proces verbal se face prin redactarea unui act de investire a instantei, numit plangere.
Plangerea se depune la sediul politiei in a carei raza teritoriala lucreaza politistul care va amendat.
Plangerea se adreseaza judecatoriei in a carei raza teritoriala a fost savarsita fapta (asa vine vorba, pentru ca dumneavoastra bineinteles ca n-ati savarsit nici o fapta rea, sau chiar daca ati savarsit, in mod categoric nu meritati sa vi se intocmeasca un proces verbal).
CASA DE AVOCATURA COLTUC E LIDER PE ACEST SEGMENT
ONORARIU 500 LEI
Cine si cum se supravegheaza bancile?
In SUA sarcina supravegherii revine unui numar de nu mai putin de 4 institutii: Office of the Comptroller of the Currency (OCC), Federal Reserves System (FRS), Federal Deposit Insurance Corporation (FDIC) si Office of Thrift Supervision (OTS). OCC supravegheaza bancile cu licenta la nivel national,FRS supravegheaza bancile cu licenta la nivel de stat si care sunt membre ale FRS, precum si holdingurile bancare; FDIC supravegheaza celelalte banci cu licenta la nivel de stat, precum si bancile de economii cu licenta la nivel de stat, iar OTS supravegheaza asociatiile de economii.
In Germania, in urma scaderii competitivitatii bancilor, a esuarii mai multor fuziuni bancare la varf si a cresterii ponderii intereselor incrucisate (principalele societati de asigurari sunt actionare la cele mai mari banci si reciproc), Parlamentul a decis in anul 2001 infiintarea unei autoritatide tip FSA, in profida opozitiei Bundesbank
In Austria, o decizie similara a fost luata in acelasi an, aparent mai mult ca efect al imitatiei fata de economia vecina mai mare, dar si pentru a rezolva problemele suprapunerilor care apareau ca rezultat al exercitarii supravegherii bancare de catre Banca Austriei si Ministerul Federal al Finantelor. Decizia a fost ulterior respinsa de Curtea Constitutionala si a trebuit sa fie modificata, ceea ce a facut ca Finanzmarktausfsicht, Autoritatea de Supraveghere a Pietei Finaniare, sa
devina operationala abia la 1 aprilie 2002;
Belgia a mers intr-o directie opusa, in sensul cresterii rolului bancii centrale in supravegherea bancara. In anul 2002, Comisia Bancara si Financiara (CBF) si Oficiul pentru Controlul Asigurarilor (OCA) au fost puse sub coordonarea guvernatorului Bancii Belgiei, care asigura conducerea unei unei nou- infiintate Autoritati pentru Serviciile Financiare, organism de cooperare intre cele doua autoritati de supraveghere;
In Portugalia a fost creat, in septembrie 2000, Consiliul National al Supraveghetorilor Financiari. Acesta nu unifica cele 3 entitati de supraveghere existente (pentru banci, asigurari si piete de capital) dar asigura cadrul institutional pentru schimbul de informatii si coordonarea activitatii acestora. De asemenea, CNSF propune proiectele de reglementari privind conglomeratele financiare, precum si proiecte de acorduri de cooperare cu autoritatile de supraveghere straine. Semnificativ este faptul ca presedintele CNSF este guvernatorul Bancii Portugaliei, ca o recunoastere a preponderentei rolului sectorului bancar in cadrul sistemului financiar portughez;
In Ungaria, motivul pentru infiintarea in aprilie 2000 a unei autoritati de tip FSA a parut a fi mai degraba unul de demonstratie. In cursa pentru aderarea la U.E., statul ungar dorea sa semnaleze alinierea la practicile cele mai avansate in domeniu, respectiv la experienta din Marea Britanie, piata financiara cea mai dezvoltata din Europa. Acest lucru s-a evidentiat si in acordarea pentru noua institutie de competente privind protectia consumatorului;
Estonia a infiintat in iulie 2001 o autoritate de supraveghere unificata mai degraba pentru a imita experienta tarilor nordice, care reprezintaprincipalii investitori nu numai in sistemul bancar estonian, dar si in intreaga economie si, in acelasi timp, principalii parteneri comerciali;
Olanda, tara caracterizata printr-o poportie foarte ridicata a conglomeratelor in activitatea financiara, solutia adoptata si dezvoltata in perioada 1999-2004 a condus la o structura hibrid care ar putea prefigura un model de succes in viitor. Astfel, supravegherea prudentiala, atat macroeconomica (sistemica) cat si microeconomica pentru toate institutiile financiare a fost integrata in cadrul Bancii Olandei (pana in 1999 supravegherea microeconomica se realiza de catre autoritati de supraveghere separate), iar Autoritatea Pietelor Financiare realizeaza supravegherea asa-numitului conduct of business – in fapt, protectia consumatorului.
Supravegherea bancara era exercitata de regula, pana la sfarsitul anilor ’90, de bancile centrale. Celelalte segmente ale pietei financiare – in principal piata de capital si piata asigurarilor – erau supravegheate de entitati separate. In cazul pietelor financiare foarte sofisticate, numarul acestor entitati putea fi foarte mare; astfel, in Marea Britanie functionau in 1996 nu mai putin de 9 autoritati de supraveghere ale pietei financiare.
Tot in Marea Britanie a aparut si vantul schimbarii. In 1996, Civil Service Committee, un comitet parlamentar, a elaborat un raport care, in urma prabusirii BCCI si bancii Barings, recomanda scoaterea supravegherii bancare de sub umbrela Bancii Angliei si transferarea ei unui organism separat. Dezbaterile au condus la infiintarea, in anul 1998, a Financial Stability Authority (FSA), un organism de supraveghere care din 2001 a integrat atributiile tuturor celorlalti supraveghetori din sectorul financiar. Totusi, Banca Angliei a ramas responsabila pentru asigurarea stabilitatii generale a sistemului financiar. Avand in vedere reputatia deosebita a Londrei ca cel mai dezvoltat centru financiar al Europei, unificarea supravegherii financiare a castigat rapid adepti. In urmatorii cativa ani, mai multe tari din Uniunea Europeana au adoptat modelul FSA – cazul Irlandei, al unora dintre tarile nordice, mai recent al Germaniei si Austriei. O abordare similara a dus la crearea unor institutii de tip FSA si in alte tari de cultura bancara anglo-saxona, precum Australia, sau in economii emergente, care se aflau in plina reforma a sistemului financiar si incercau sa arda etapele, adoptand de la inceput ceea ce percepeau a fi cele mai avansate practici – cazurile Estoniei sau Ungariei.
In favoarea modelului FSA au fost aduse mai multe argumente, cele mai importante fiind:
• structurile separate de supraveghere au fost create in anumite momente istorice
in care arhitectura sistemelor financiare era cu mult mai simpla si cu separatii
mult mai clare intre diferitele tipuri de institutii. In ultimii ani indeosebi, granitele
intre activitati s-au estompat din ce in ce mai mult. Au aparut activitati mixte, cum
sunt bancassurance sau alte forme de cross-selling. Globalizarea a condus la aparitia conglomeratelor financiare, care necesita supravegherea simultana din partea mai multor institutii de tip clasic;
• obiectivele supravegherii au devenit mai complexe. Realizarea lor prin
intermediul mai multor agentii creste costul supravegherii, cu impact asupra competitivitatii entitatilor supravegheate. Unificarea supravegherii ar genera economii de costuri, atat administrative prin eliminarea duplicarii serviciilor logistice, cat si sub aspectul sistemelor informatice pentru obtinerea raportarilor de la entitatile supravegheate;
• separarea supravegherii in cadrul unor agentii specializate impiedica sau cel
putin face mai dificila diseminarea invatamintelor rezultate in urma unor crize in
interiorul unui subsistem financiar, limitand astfel posibilitatile de reactie in viitor
ale celorlalti supraveghetori;
• gradul din ce in ce mai mare de interdependenta intre sectoare face ca
focalizarea ingusta pe un anumit sector sa fie uneori ineficienta in prevenirea
riscurilor sistemice. De exemplu, este posibil ca o cadere masiva a burselor sa
aiba un impact major nu numai asupra pietei de capital, ci si asupra bancilor sau
societatilor de asigurari – si ca atare o supraveghere consolidata poate aparea ca
necesara;
• in ceea ce priveste supravegherea bancara, exista perceptia unui conflict de
interese intre scopul fundamental al oricarei banci centrale – asigurarea stabilitatii
preturilor – si rolul de supraveghere acordat acesteia sub aspectul calitatii de
imprumutator de ultima instanta. Astfel, se crede ca in eventualitatea unei crize de
sistem, banca centrala, pentru a evita o pierdere de credibilitate, ar putea fi prea
generoasa in acordarea de sprijin financiar bancilor cu probleme, ceea ce ar putea
duce la cresterea inflatiei;
• evitarea „arbitrajului de supraveghere”, respectiv a riscului ca anumite
conglomerate financiare sa isi deplaseze unele produse financiare in zonele unde
percep ca supravegherea este mai laxa – in scopul comiterii unor fraude sau al
obtinerii unor avantaje competitive nejustificate;
• realizarea unei mai mari flexibilitati si acoperirea mai buna a „zonelor gri”.
Acest lucru este important mai ales in cazul aparitiei unor produse financiare noi
(fenomen din ce in ce mai frecvent in ultimii ani) pentru care legislatia este
insuficient de clara in ce priveste autoritatea de reglementare si supraveghere.
Existenta unei entitati unificate previne pasarea responsabilitatilor.
Argumentele in favoarea mentinerii supravegherii bancare in interiorul bancii centrale sunt si ele puternice:
• in cele mai multe tari dezvoltate, si cu deosebire in interiorul Uniunii Europene, banca centrala se bucura de un inalt grad de independenta. Acest lucru ii permite sa adopte deciziile dificile cerute de functiile de supraveghere bancara fara a fi supusa presiunilor de ordin politic, asa cum s-ar putea intampla in cazul unei alte institutii;
• credibilitatea bancii centrale, in general superioara celei ale altor institutii nationale, poate juca un rol decisiv in prevenirea sau dezamorsarea unor crize
bancare inca din faza incipienta. In multe cazuri, declaratii facute de oficiali ai
bancilor centrale sau anumite actiuni intreprinse de acestea au stopat accesele de
panica ale publicului;
• prin viziunea sa de ansamblu asupra economiei, banca centrala este institutia
care detine cele mai multe dintre informatiile necesare pentru identificarea din
timp a principalilor factori de risc privind sistemul bancar;
• in toate economiile dezvoltate, banca centrala exercita supravegherea asupra
sistemelor de plati de importanta sistemica – in unele cazuri, acestea sunt chiar
localizate institutional in interiorul bancii centrale. Separarea supravegherii
bancare de supravegherea sistemelor de plati este considerata de unii specialisti ca
fiind riscanta;
• separarea rolului de imprumutator de ultima instanta (detinut, in majoritatea
tarilor, de banca centrala) de rolul de supraveghetor bancar poate genera intarzieri
in rezolvarea in faza incipienta a unor crize si implicit poate contribui la
escaladarea acestora;
• in sfarsit, unii specialisti sustin ca nu exista nici o garantie ca problemele de
comunicare care eventual exista intre agentiile de supraveghere separate nu s-ar
putea manifesta si in interiorul unei agentii unificate.
Desi principala disputa pare a fi intre adeptii autoritatilor de supraveghere separate si cei ai agentiilor unificate de tip FSA, in practica situatiile sunt mult mai diversificate.
Astfel, in unele tari, chiar daca supravegherea bancara se exercita separat de
supravegherea celorlalte institutii financiare, aceasta nu se realizeaza in cadrul bancii centrale, ci al unei alte entitati. Alteori, exista chiar mai multe autoritati insarcinate cu realizarea supravegherii bancare. De exemplu,
Dezbaterea privind supravegherea unificata versus supravegherea specializata a fost inflamata incepand din aprilie 2002 de semnalele transmise de Banca Centrala
Europeana (BCE). Aceasta nu numai ca sustine mentinerea unui rol important al
bancilor centrale in realizarea supravegherii bancare, dar si-a manifestat si intentia de a-si asuma la randul sau anumite competente pe linia supravegherii.
sursa
Guvernul decide astazi cum va bloca majorarea salariilor profesorilor cu 50%
Guvernul urmeaza sa decida, marti, ce masura va adopta pentru a impiedica marirea cu 50 de procente a salariilor din invatamant, asa cum a votat in unanimitate Parlamentul, lege promulgata de presedintele Traian Basescu. Ministrul muncii, Mariana Campeanu, declarase ca pozitia dominanta in randul ministrilor, vizeaza emiterea unei ordonante de urgenta pentru inghetarea salariilor, majorarile pentru cadrele didactice nefiind cuprinse in proiectul de buget pe 2009.
Sunt posibile noi falimente bancare, daca nu se rezolva problema de lichiditate
Almunia, a atentionat, sambata, asupra pericolului izbucnirii unor noi probleme de „solvabilitate” a bancilor, daca nu va fi reglata rapid „problema de lichiditate” de pe piata interbancara. Actiunea concertata, de miercuri, a marilor banci centrale, de reducere a dobanzilor de politica monetara este „o scadere asteptata de piete, care va atenua tensiunile”, a estimat Almunia
2 milioane de firme sunt bombardate cu somatii de plata a taxei radio pe ultimii 3 ani
CASA DE AVOCATURA COLTUC VA AJUTA
Curtea de Apel Bucuresti judeca cererea PRM de anulare a alegerilor din 30 noiembrie
Curtea de Apel Bucuresti judeca, marti, cererea Partidului Romania Mare de anulare a Hotararii de Guvern care delimiteaza colegiile uninominale pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie. In plangerea adresata Curtii, PRM cere anularea HG 802 pentru delimitarea colegiilor uninominale, pe care o considera nelegala.
DACA APELATI LA NOI PANA PE DATA DE 30.10.2008 AVETI O REDUCERE DE 10%
Departamentul de marketing
CASA DE AVOCATURA COLTUC- LIDER IN RECUPERARI CREANTE
“Pentru noi succesul a devenit o obligatie”
DACA APELATI LA NOI PANA PE DATA DE 30.10.2008 AVETI O REDUCERE DE 10% DIN
ONORARII
Casa de avocatura Coltuc are urmatoarele onorarii:
:: pe segmentul recuperari creante avem Principiul :”Clientul nu plateste
nimic daca nu recuperam nimic”
Pentru sumele pana in 5000 lei avem un onorariu de 25 % din valoarea
creantei recuperate ; pentru sumele mai mari de 5000 lei pana la 99999 lei
un onorariu succes total de 15%,peste 100000 lei onorariul de 7% din suma
recuperate.
.:: pe departamentul consultanta Casa de avocatura are 2 tipuri de onorarii:
a) per ora . Ora este de 50-85 euro b) per prestatie avocatiala. Onorariul
este in cazul acesta de 200 euro.
Exista posibilitatea incheierii unui contract pe baza de abonament lunar ,
care va avea valoarea de minim 200 euro.
:: pe departamentul litigii exista un onorariu de minim 1000 lei pentru
dosar.
Pe departamentul registrul comertului onorariile sunt:
Infiintari de societati comerciale (SRL; SNC; SA; SCA; SCS) – onorariu 800
lei
Inregistrarea persoanelor fizice autorizate (PFA) – onorariu 400 lei
Prelungirea duratei de functionare a societatii – onorariu 300 lei
Schimbarea sediului social al societatii – onorariu 300 lei
Infiintarea / radierea de puncte de lucru – onorariu 350 lei
Infiintarea / Radierea de Sucursale / Filiale ale societatii – onorariu
300 lei
Autorizarea sediului social si a punctelor de lucru – onorariu 300 lei
Schimbarea activitatii principale a societatii – onorariu 200 lei
Completarea obiectului de activitate al societatii – onorariu 200 lei
Cesiuni de parti sociale / actiuni – onorariu 350 lei
Majorare / diminuare de capital social – onorariu 300 lei
Transformarea statutului juridic al unei societati – onorariu 200 lei
Divizari / Fuziuni de societati comerciale – onorariu 1500 lei
Mentiuni de prelungire de contracte de sediu social / puncte de lucru –
onorariu 150 lei
Mentiuni de schimbare date de identificare ale asociatilor / – onorariu
200 lei
administratorilor
In materie imobiliara:
• verificarea titlurilor de proprietate in materie imobiliara – 100 euro
• asistenta sau reprezentare in litigii imobiliare (revendicari,
exproprieri, evacuari, recuperare investitii imobiliare, granituiri,
desfiintare lucrari, partaj–iesire din indiviziune, succesiuni) – minim
1000 lei
• operatiuni de intabulare a drepturilor reale si alte operatiuni de
cadastru – 100 euro
• orice alte activitati de consultanta juridica in materie imobiliara –
100 lei per ora
• Obtinere cartea tehnica a constructiei- 100 euro
• Obtinere fisa de date sintetice- 100 euro
• Obtinerea certificatului de urbanism si a avizelor- 400 euro
• Documentatia necesara obtinerii autorizatiei de constructie- 800 euro
PENTRU CELELALTE ONORARII CONTACTATI AVOCATII CASEI DE AVOCATURA COLTUC
Date de contact: Adresa: Str. Aleea Arutela, nr.2, sector 6, Bucuresti
Tel/fax: 021/3302376
Mobil : 0745.150.894 E-mail:avocat@coltuc.ro
Pentru mai multe informatii accesati site-ul https://www.coltuc.ro.
HAIDETI SA NE REVOLTAM IMPOTRIVA BANCILOR
CASA DE AVOCATURA COLTUC anunta prin departamentul de litigii ca toate persoanele care au fost prejudiciate de cresterea unilaterala a dobanzilor la credite ne pot solicita sprijin.
Pentru aceste litigii exista lozinca”mai bine hranim un copil decat sa platim dobanzi ilegale”
PENTRU TOATE ACESTE PROBLEME onorariu este fix de 400 de lei,indiferent de complexitatea cazului.
Este o masura sociala fara precedent in Romania.
Ce demersuri facem?
1. PLANGERE ANPC
2. PLANGERE CONSILIUL CONCURENTEI
3. PLANGERE BNR
4. PLANGERE LA ASOCIATIA ROMANA A BANCILOR
5. CONCILIERE DIRECTA CU BANCA
6. DESCHIDERE PROCES IN JUSTITIE CU BANCA PENTRU ANULARE CLAUZE ABUZIVE
Casa de avocatura Coltuc are nevoie de urmatoarele acte:
– copie contract cu banca
– copia cartii lor de identitate
– copia platilor facute
– extras de cont
– dovada majorarii dobanzii
– raport de credit Biroul de Credit
VA ASTEPTAM CU DOSARELE SA LE REZOLVAM.
Date de contact
0745150894
Un băiat de 14 ani a furat peste 7.000 de lei dintr-o bancă din Deva
Un minor a furat 7.300 de lei dintr-o bancă din Deva. Nu a trebuit să plănuiască vreun jaf ca în filme, s-a dus la ghişeu, a băgat capul pe geam, a luat banii şi a plecat.
În birou nu se afla nimeni. Funcţionarii băncii au descoperit furtul după o oră. Hoţul a fost prins cu ajutorul imaginilor de pe camera de supraveghere, iar acum este într-un centru de primire minori.
Poliţiştii au recuperat de la băiat doar 600 de lei.
Câteva ONG-uri au organizat luni un marş al pietonilor ca să atragă atenţia autorităţilor
Într-un oraş plin de gropi, invadat de maşini, fără locuri de parcare sau cu străzi împânzite de lucrări cel mai rău o duc pietonii! Sătuli să fie trataţi în acest fel, ei au făcut luni un marş al pietonilor tocmai pentru a le dovedi autorităţilor cât de greu şi chiar periculos este să circuli pe picioare, prin Bucureşti.
Mai multe ONG-uri au depus, la Primăria Capitalei, o petiţie în care cer să fie respectate cel puţin 10 drepturi ale pietonilor. Primul de pe listă: dreptul la respect din partea autorităţilor şi a presei.
„Înseamnă să nu poţi să treci pe dreptul tău, pe verde fără să fi în permannenţă agresat, să fi ameninţat, să nu ai loc pe trotuar, spaţiile verzi ocupate, să nu ai spaţii pietonale libere de maşini”, a declarat un protestatar.
Ca şi cum şoferii care vânează şi ultimul petic de trotuar în căutarea unui loc de parcare n-ar fi deajuns, pietonii mai au de luptat şi cu gropile, şanţurile şi bordurile lipsă.
Marşul s-a încheiat în Cişmigiu, unde protestatarii au aprins lumănări în memoria victimelor accidentelor rutiere. Cei aproape 50 de participanţi vor să înfiinţeze o asociaţie care să apere drepturile pietonilor.
Lucrările la autostrada Bucureşti Braşov înaintează greu din cauza preţurilor umflate la terenuri
Lucrările la autostrada Bucureşti-Braşov, cel mai nou proiect al Ministerului Transporturilor, bat pasul pe loc. De această dată nu din cauza constructorilor, ci a birocraţiei, dar şi a celor care au umfat mult preţurile, cu speranţa că vor face o afacere profitabilă pe banii statului.
Printre cei care vor fi expropriaţi se află şi nume cu greutate: miliardarul Robert Negoiţă, afaceristul George Prelea sau primarul comunei Ştefăneşti, Anghel Rababoc. Deşi decizia de expropriere a fost emisă printr-o hotărâre de guvern încă din aprilie, oamenii n-au primit nici până încă vreo înştiinţare oficială de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri.
„Lucrurile se mişcă destul de prost, totuşi am înţeles că ar fi o decizie din luna aprilie, dar până acum mi se pare în neregulă că nimeni nu ne-a contractat”, a spus Robert Negoiţă.
Cât despre Primarul de Ştefăneşti, Anghel Rababoc, el nici măcar nu recunoaşte că are teren pe traseul viitoarei autostrăzi spre Braşov, deşi actele îl contrazic.
Oficialii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri recunosc că au o problemă cu exproprierile, mai ales pe primul tronson, între Bucureşti şi Moara Vlăsiei. De asemenea, prin vânzarile repetate, preţurile terenurilor au crescut mult, iar o cotaţie oficială nici nu există.
Oficialii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri spun că au pus deja la bătaie o parte din cele peste 110 de milioane de lei pentru exproprieri şi că pe tronsonul Moara Vlăsiei – Ploieşti aproape două treimi dintre proprietari au renunţat la terenuri. De altfel, 30 de kilometri de autostradă sunt deja la stadiul de fundaţie.
Până în momentul de faţă au fost achitate aproximativ 20 de milioane. Dacă lucrările merg conform planului, tronsonul de autostradă Bucureşti – Ploieşti ar trebui să fie gata în 2010.
Student la ASE, trimis in judecata pentru fraude pe Internet
Politistii de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Ploiesti au anihilat o retea infractionala care se ocupa cu fraude pe Internet, gruparea fiind condusa de un student al Academiei de Studii Economice din Bucuresti, sectia Cibernetica.
Politistii de la Crima Organizata, impreuna cu procurori din cadrul DIICOT, au investigat, timp de trei ani, intre 2004 si 2007, activitatea gruparii infractionale conduse de George Preda, student la ASE, specializarea Cibernetica.
Preda a pus la punct o retea infractionala care actiona in Bucuresti, Ploiesti si Campina si se ocupa cu fraude pe internet, prin sistemul licitatiilor online, gruparea prejudiciind cu 10.000 de euro mai multi cetateni straini din Statele Unite ale Americii, Olanda si Australia.
Conform surselor citate, Preda posta spre vanzare, pe site-ul www.amazon.com , specializat in vanzari online, iPod-uri pe care nu le detinea, cerand pentru acestea un pret mult mai mic decat pretul de piata al unor astfel de obiecte. Preda facea rost de conturi si parole ale utilizatorilor legali ai site-ului si posta anunturile de vanzare in numele acestora.
Victimele erau selectate de catre Preda din randul persoanelor care licitasera pentru astfel de bunuri si pierdusera respectivele licitatii, se arata in comunicatul BCCO Ploiesti. Pentru a nu trezi suspiciuni in randul cumparatorilor, Preda posta pe site numai usere care aveau un bun istoric, in sensul ca vanzatorii erau cunoscuti ca avand mai multe tranzactii incheiate prin intermediul site-ului, fara a exista plangeri la adresa lor.
Dupa ce lansa oferta, Preda incepea pe e-mail corespondenta cu cei interesati sa cumpere i-pod-urile, convingandu-i sa trimita o parte din valoarea bunului scos la vanzare pe numele altor trei persoane care faceau parte din gruparea infractionala. El explica pagubitilor ca se afla in Romania, la un prieten si ca este mai usor sa primeasca banii pe numele acestuia.
Banii erau trimisi prin Western Union pe numele unora dintre cele trei persoane racolate de doi membri ai gruparii, care primeau 10 la suta din suma. La randul lor, destinatarii primeau si ei alte zece procente din sumele trimise, restul revenind lui George Preda.
Prin acest sistem, Preda a inselat 37 de cetateni straini, valoarea totala a prejudiciului fiind de aproximativ 10.000 USD. George Preda, impreuna cu cei doi care-l ajutau sa racoleze persoanele pe numele carora erau trimise sumele de bani, au fost trimisi in judecata pentru inselaciune si pentru acces ilegal la un sistem informatic, si prejudicierea patrimoniala a unei persoane.
Operatiunea de ridicare/preluare a bunului proprietate a firmei de leasing
Plecand de la premisa clientului utilizator rau platnic, o firma de leasing este pusa in situatia in care pentru recuperarea prejudiciului nu are foarte multe variante.
Astfel, iata principalele cai de urmat:
– rezolvarea pe cale amiabila a iminentului litigiu – sens in care, ca regula, contractele de leasing prevad in mod obligatoriu clauza incercarii de rezolvare pe cale amiabila a diferendului. In acest sens si legiuitorul prin introducerea art. 720.1 in codul de procedura civila instituie o regula – regula concilierii prealabile a unui litigiu.
– rezolvarea pe calea justitiei – prin cerere de chemare in judecata pentru recuperarea bunului obiect al contractului de leasing, respectiv pentru recuperarea sumelor (ratelor de leasing) scadente si neachitate.
Cel mai des, oricare dintre aceste cai este sortita esecului, pentru cateva considerente de actualitate, si ne gandim aici la situatia in care debitorul se sustrage unei rezolvari pe cale amiabila a iminentului litigiu iar calea justitiei, de notorietate in ultimii ani, este anevoioasa prin prisma aparatului stufos si a legislatiei permisive in a putea ataca cu apel, recurs, contestatie la executare, etc. orice hotarare care in prima faza ar da dreptate reclamantului (societate de leasing).
Pentru rezolvarea cat mai repede a propriei situatii, firmele de leasing apeleaza la o clauza contractuala ce ii da dreptul ca prin mijloace proprii sa isi ridice bunurile proprietatea sa.
Din pacate unii actori ai pietei aprecieaza ca aceasta operatiune ar fi identica cu operatiunea de furt.
Este adevarat ca un proprietar neposesor poate comite infractiunea de furt de la un posesor neproprietar, dar oare posesia neproprietarului este oare o posesie de buna credinta?
De asemenea, atata vreme cat a intervenit rezilierea contractului de leasing, cu ce titlu mai detine utilizatorul bunul, proprietatea firmei de leasing?
Noi apreciem ca in masura in care a intervenit rezilierea contractului de leasing, situatie comunicata utilizatorului, firma de leasing prin recuperarea prin mijloace proprii a bunurilor proprietatea sa, nu realizeaza infractiunea de furt.
De altfel, o persoana juridica nu poate realiza infractiunea de furt.
Din pacate apelarea la aceste operatiuni, este cauzata de cele mai multe ori de neseriozitatea utilizatorilor, care „uita” sa isi achite ratele de leasing.
SMURD Hunedoara ameninta cu judecata o firma de leasing
Asociatia Salvital, care se ocupa de dotarea serviciului SMURD Hunedoara, este decisa sa dea in judecata firma de leasing prin care au fost achizitionate ambulantele folosite pentru interventiile medicale, apreciind ca societatea in cauza nu respecta clauzele din contract, transmite corespondentul ROMPRES.
Decizia intervine dupa ce o ambulanta a SMURD Hunedoara a fost grav avariata intr-un accident de circulatie produs in urma cu trei luni de zile in Deva, iar de atunci firma de leasing nu a asigurat reparatiile sau o alta masina in schimb, a declarat, miercuri, presedintele Asociatiei Salvital, Petru Marginean, care este si vicepresedinte al Consiliului Judetean Hunedoara.
„Noi suntem la zi cu plata ratelor de leasing, asigurari RCA si CASCO. Ceea ce se intampla este o bataie de joc. Ambulanta avariata nu a fost inca reparata si sta intr-un garaj din Cluj-Napoca”, a afirmat presedintele Asociatiei Salvital.
In opinia sa, firma de leasing ar fi trebuit sa ajunga la o intelegere cu societatea la care a fost asigurata ambulanta SMURD, iar masina sa fie reparata sau inlocuita cu alta noua.
Salvital Hunedoara a primit, miercuri, o adresa de la firma de leasing in care se propune ca ambulanta avariata sa fie trecuta in categoria daunelor totale, ceea ce ar permite achizitia unui nou vehicul de Asociatie, la o valoare de aproximativ 37.000 de euro, urmand ca echipamentele medicale si montajul acestora sa fie platite de societatea de asigurari.
Solutia nu este agreata de presedintele Asociatiei Salvital, care sustine ca in aceste conditii se pierd cele 11 rate de leasing platite pana acum, in valoare de 69.464 lei. In plus, sustine Marginean, echipamentele medicale, care valoreaza doua treimi din costul unei ambulante SMURD, sunt in stare buna si nu trebuie inlocuite.
Presedintele Asociatiei Salvital a adaugat ca mai acorda un termen de cateva zile societatii de leasing pentru rezolvarea problemei ambulantei avariate, in caz contrar urmand sa se adreseze instantei de judecata la inceputul saptamanii viitoare.
Asociatia Salvital a achizitionat, in urma cu aproape doi, cinci ambulante pentru Serviciul SMURD al judetului Hunedoara. Masinile au fost cumparate in baza unui contract de leasing pe o perioada de cinci ani, valoarea unei ambulante fiind de 409.447 lei, inclusiv echipamentele medicale.
Criza financiara. Pretul barilului de petrol a scazut la 63 de dolari
Preţul petrolului a scăzut la 63 de dolari pe baril pe fondul neîncrederii în soluţionarea crizei financiare manifestate de investitori. În prezent, barilul de petrol se tranzacţionează la un preţ mai mic decât jumătatea cotaţiei record de 147 dolari/baril, înregistrată în iulie.
Bursa japoneză a înregistrat luni o cădere record, atingând minimul ultimilor 26 de ani. De asemnea, cota ţiţeiului Brent de la Londra s-a redus la 61,35 dolari pe baril.
Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a decis vineri să reducă producţia de petrol cu 1,5 milioane de barili pe zi începând cu luna noiembrie. Majoritatea analiştilor consideră că măsura luată de OPEC nu va fi foarte eficace ţinând cont de gravitatea crizei financiare la nivel mondial care a redus posibilităţile de creştere economică şi, implicit, consumul de petrol.
Alice Draghici apara un coleg din CNI acuzat de fals si e suspectata de evaziune
Vizat intr-un dosar privind savârsirea unui fals intelectual, Tiberius Tanase, membru al Consiliului National de Integritate, este aparat de colega sa, Alice Draghici. In acelasi timp, Alice Draghici este faptuitor intr-un dosar cu lunga istorie prin parchete, dosar care a fost declinat dupa ce a fost tinut la sertarul Parchetului Judecatoriei sector 1 timp de un an si jumatate, desi acest parchet nu avea competenta sa efectueze acte procedurale intr-o cauza ce priveste un avocat. E vorba de o posibila evaziune fiscala pentru o suma nedeclarata in valoare de 3.000 de euro.
Dosarul care o priveste pe Alice Draghici are, cum aratam mai sus, o istorie a tergiversarilor foarte suspecta. Mai intâi, acest dosar a fost inregistrat in urma unui denunt, la Directia Nationala Anticoruptie, sub numarul 290/P/2002. In acest dosar despre a carui existenta nu s-a stiut pâna azi, asupra avocatului Alice Draghici a planat acuzatia de trafic de influenta, care ar fi fost savârsita in favoarea denuntatorului, in 1999. Interesant este ca aceste cercetari au durat foarte mult timp, si abia in 2007, dupa cinci ani, timp in care denuntatorul a si decedat. Interesant este si faptul ca perioada in care procurorii DNA, mai precis procurorul Stan, se chinuia sa uite sa dea vreun verdict, la DNA se desfasurau negocieri privind intrarea lui Genica Boerica sub protectia martorilor pentru denuntul dat impotriva lui Adrian Nastase, Ristea Priboi, Ion Melinescu etc. Avocatul lui Genica Boerica a fost Alice Draghici. Daca si cât de “prelungite” au fost tentaculele acestei negocieri cu DNA, nu se stie, dar este cert ca abia in februarie 2007, procurorii au avut revelatia unui N.U.P. bazat pe art.10 litera d si, astfel, avocatul Alice Draghici a scapat de acuzatia de trafic de influenta. Dosarul a fost disjuns si trimis la Parchetul Judecatoriei sector 1 pentru continuarea cercetarilor in cazul unei evaziuni fiscale pentru o suma de 3.000 euro nedeclarata de avocatul Alice Draghici.
Posibila evaziune fiscala pentru 3.000 de euro nedeclarati
Aici, alta poveste judiciara romantata. Nu se stie din ce cauza, lipsa de profesionalism sau intentie cu ochii la termenul de prescriptie, anchetatorii de la Parchetul Judecatoriei sector 1 n-au luat in considerare modificarea legii care dadea competenta privind cauzele cu avocati la Parchetele Curtilor de Apel si au tinut dosarul cu Alice Draghici timp de un an si jumatate. Abia in 17 octombrie 2008, a fost declinata competenta la Parchetul Curtii de Apel. Care l-a inregistrat sub numarul 1617/P/2008.
Colegul din CNI la nevoie… penala se cunoaste!
In acest timp, avocatul Alice Draghici, care a fost acuzata recent de presiuni asupra conducerii Agentiei Nationale de Integritate si a trecut senina prin armistitiul declarat pe cauza de catre senatorii Comisiei juridice, apara un coleg de la Consiliul National de Integritate. Un coleg care s-a abtinut, atunci când a fost pus in discutie cazul sau, sa voteze “pentru” sau “impotriva”. Este vorba de Tiberius Tanase, care e vizat intr-un dosar de fals intelectual, in legatura cu modificarea unor note de concurs de la Ministerul Muncii, alaturi de alti colegi. Dosarul se afla pe rolul Judecatoriei sector 1. Concursul a avut loc in 2003 si a vizat ocuparea postului de inspector general de stat adjunct. Unu dintre cei doi candidati ramasi in cursa, Danut Radu, a facut contestatie si a câstigat, in 2004, anularea acestui concurs. Radu a actionat si pe latura penala.
Salvati de «clopotelul» Parchetului Judecatoriei sector 1
Dupa doi ani, acelasi mirific Parchet al Judecatoriei sector 1 a dat solutie de neincepere a urmaririi penale fata de membrii comisiei de concurs. Radu a mers mai departe, facând plângere impotriva solutiei de N.U.P. Tribunalul Bucuresti i-a dat dreptate, apreciindu-se ca trei dintre membrii comisiei ar trebui anchetati pentru fals in inscrisuri si uz de fals. Procesul privindu-l pe membrul CNI Tiberius Tanase se afla pe rolul Judecatoriei sector 1, unde Alice Draghici va pleda pentru colegul sau. Amândoi sunt membri in comisia de concurs pentru ocuparea postului de vicepresedinte la ANI, care incepe in 30 octombrie 2008.
Caldura, scumpa sau deloc. Marile orase, amortite de frig din cauza santajului furnizorilor
În cartierele bucurestene Pantelimon, Balta Alba si Colentina, dar si pe Calea Mosilor si pe Stefan cel Mare, in zona Obor, oamenii fac frigul. Caldura a fost întrerupta sâmbata în 2.500 de blocuri, in timp ce altele nu au primit deloc. In tara situatia este la fel. Locuitorii din orasele mari ori n-au caldura, ori n-au cu ce s-o plateasca.
Totul se întâmpla din cauza lantului de datorii istorice. RADET, distribuitorul de energie termica, are restante uriase, de 746 de milioane de lei, catre Electrocentrale Bucuresti (ELCEN), furnizorul de energie. La rândul sau, ELCEN, din care face parte CET Sud, datoreaza multi bani furnizorilor de materie prima. ELCEN are datorii de milioane de dolari catre furnizorii de gaze si pacura. De altfel, acestia au anuntat ca vor reduce presiunea la gaz în cazul în care facturile nu vor fi platite. Reprezentantii ELCEN si RADET promit insa ca de astazi vor relua alimentarea cu energie termica. „Sunt ceva sanse de a amorti caloriferele astazi, dar asta nu garanteaza ca vom avea combustibil pentru aceasta iarna’’, a declarat, la Realitatea TV, Constantin Dobre, director la sucursala ELCEN Bucuresti. Seful RADET, Virgil Ramba, ne-a declarat, ieri, ca situatia este pe cale de rezolvare. „In aceasta seara (n.n.-ieri-seara) toate cele 2.500 de blocuri vor avea caldura. Datoria istorica a RADET-ului catre CET-uri ramane o problema. Ne-am inteles sa le dam 141 de milioane pe luna, pe toata perioada iernii, pentru combustibil”, sustinea Ramba. Viceprimarul Capitalei, Razvan Murgeanu, declara pentru „Gardianul”, sambata, ca nu este vorba de altceva decat de un santaj. „In fiecare an, in preajma iernii, se petrece acest santaj al furnizorilor”.
La Târgu Mures, cea mai scumpa gigacalorie din tara: 186 de lei
Daca multi bucuresteni sunt sinistrati la capitolul apa calda si caldura, in teritoriu, acolo unde caloriferele sunt calde, populatia e speriata de costuri. Gigacaloria s-a scumpit si facturile vor fi creste, asa ca oamenii opresc caldura si stau îmbracati mai gros în casa, ca sa faca economie. Sunt însa si multe orase în care oamenii sufera de frig din cauza datoriilor. La Vaslui, locatarii din cele 3.500 de apartamente racordate la sistemul centralizat de încalzire stau în frig. Probele pentru furnizarea caldurii vor începe abia pe 1 noiembrie. Pâna acum, activitatea Societatii Termica a fost blocata din cauza datoriilor de 1,8 milioane de lei catre funizorul de gaze. În schimb, la Cluj-Napoca, oamenii au caldura, dar sunt speriati de facturile care vor veni. Caldura va costa 164 de lei pentru o garsoniera si 270 de lei la un apartament cu doua camere. Locuitorii din Târgu Mures platesc cea mai scumpa gigacalorie din tara: 186 de lei. Brasovenii si iesenii platesc si ei peste 170 de lei, în timp ce la Constanta, gigacaloria costa 119 lei. La Focsani, oamenii nu mai tremura de frig în apartament o saptamâna, când societatea de termoficare ENET a început sa furnizeze agent termic. „Afara nu e foarte frig, dar în casa este rece, ceea ce creeaza un disconfort. Multi tineri, care au copii mici, s-au plâns ca este foarte frig în apartamente. Pentru moment vom furniza agent termic doar noaptea“, a spus edilul. Directorul ENET, Valter Popescu, a precizat ca focsanenii au datorii de 5,2 milioane de lei: „Nici acum nu stam bine cu încasarile. Populatia are o restanta de 5,2 milioane de lei“, zice directorul ENET. Aproximativ 200.000 de ieseni si peste 150 de institutii depind direct de caldura furnizata de CET Iasi. Criza care afecteaza sistemul centralizat de încalzire a determinat autoritatile sa constituie o celula de criza. Reprezentanti ai Primariei Iasi, dar si ai CET cauta solutii pentru ca iesenii, spitalele, scolile si gradinitele sa nu fie afectate de sosirea iernii. CET Iasi înregistreaza pierderi de 10 milioane de lei lunar.
Contestatia facuta de Mihai Chitac se va judeca pe 17 noiembrie la instanta suprema
Înalta Curte de Casatie si Justitie va lua în dezbatere, pe 17 noiembrie, cererea generalului în rezerva Mihai Chitac de anulare a condamnarii la 15 ani de închisoare în dosarul Revolutiei de la Timisoara, în aceeasi zi urmând sa fie judecata solicitarea similara facuta de Victor Stanculescu. Completul de 9 judecatori al instantei supreme va analiza, la termenul fixat peste aproape o luna, daca sunt motive întemeiate pentru a se putea judeca contestatia în anulare, aceasta fiind o cale extraordinara de atac a unei decizii definitive. Pe lânga contestatiile în anulare înregistrate pe rolul Înaltei Curti de Casatie si Justitie, fostii generali în rezerva au mai facut si cereri de întrerupere a executarii pedepsei, care se judeca la Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti. Magistratii militari au admis, în cazul amândurora, efectuarea unor expertize medico-legale din care sa reiasa daca fostii generali sufera de boli grave, care nu le permit executarea unui regim de detentie. Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti va relua judecata pe 4 noiembrie în cazul lui Victor Stanculescu si pe 19 noiembrie pentru Mihai Chitac.
Răzbunare mafiotă – casa unui poliţist din „Lotul permiselor” a fost incendiată
Ieri, persoane rămase, deocamdată, neidentificate, au incendiat apartamentul unui poliţist piteştean, aflat momentan în arest împreună cu ceilalţi membri ai grupului de la Serviciul de Permise de Conducere şi Înmatriculări din Piteşti. Agentul-şef Eduard Constantin Dumitrescu, fost până de curând şef al postului de Poliţie din comuna Bascov, locuieşte într-un apartament situat la etajul IV al blocului 38 din cartierul Craiovei, din zona de sud a Piteştiului.
Vecinii acestuia au simţit, ieri, un miros pătrunzător de fum pe scara blocului. Ghidaţi de simţurile olfactive, oamenii au realizat că fumul provine din interiorul apartamentului poliţistului. Alertaţi şi de faptul că mânerul uşii metalice a apartamentului era fierbinte, oamenii au alertat pompierii. Aceştia au intervenit foarte prompt, astfel că incendiul a fost stins, înainte ca focul să se extindă.
N-a fost nevoie de prea mult timp pentru ca pompierii piteşteni să poată stabili originea începutului de incendiu.
Concluziile au fost că focul a fost pus intenţionat, în mai multe puncte ale apartamentului, simultan. Incendiatorul (sau incendiatorii) a intrat în apartament folosind, probabil, un şperaclu, şi a folosit pentru incendiere patru bidoane de plastic, pline cu benzină. Soţia poliţistului, Lavinia Dumitrescu (foto), nu era în casă în momentul în care s-a acţionat. A sosit, însă, chiar în momentele în care pompierii piteşteni erau în plină intervenţie.
Femeia n-a dorit să discute cu jurnaliştii care apăruseră deja la faţa locului. Ulterior, Lavinia Dumitrescu a reclamat la Poliţie faptul că făptuitorii au sustras din apartament două televizoare scumpe, cu ecran plat (LCD), inclusiv suporturile aparatelor.
Lucru care indică faptul că incendiatorii au putut opera nestingheriţi, ştiind foarte bine că nu exista niciun pericol să fie deranjaţi. De precizat că apartamentul incendiat era pus sub sechestru asigurator de către anchetatori. Lavinia Dumitrescu n-a putut aprecia la ce sumă se ridică pagubele, însă acestea au, cu siguranţă, o valoare de ordinul zecilor de mii de lei. Poliţia argeşeană a declanşat o anchetă, menită să-l identifice pe incendiator/incendiatori.
Emil Constantinescu a umplut doua masini cu bagajele aduse de la Paris
Speriat, probabil, de perspectiva scumpirilor pe fondul crizei internationale, fostul presedinte al Romaniei, Emil Constantinescu, a tras o fuga pana la Paris, de unde a revenit cu bagaje cat sa umple ambele masini ale SPP care ii asigura transportul si escorta.
El a fost surprins de paparazzii Cancan, duminica, dupa pranz, revenind in tara din Franta cu o cursa de linie. Constantinescu a fost preluat de la Aeroportul Henri Coanda de SPP-istii aflati in serviciul sau, in calitate de fost sef de stat, si care au carat la valize in portbagajele Mercedesului si BMW-ului din dotare pana s-au spetit. Trebuie spus ca, in perioada in care a fost presedinte, Constantinescu nu s-a omorat cu shoppingul in timpul vizitelor externe pe care le efectua – destul de multe in raport cu actualul sef de stat – limitandu-se, in general, la simple suveniruri. In schimb, el a ramas celebru prin liota de rubedenii, prieteni si colegi pe care ii cara cu sine, de fiecare data, in avionul prezidential. La vremea respectiva se vehicula si o poveste nostima, data ca 100% reala, potrivit careia, la plecarea intr-o indelungata deplasare peste hotare, Emil si-a adus cu sine mai multi membri ai familiei, inclusiv soacra, aceasta din urma fiind, insa, o decizie de ultim moment. Pentru ca avionul era supraincarcat cu demnitari, afaceristi, jurnalisti etc., ca sa i se faca loc soacrei prezidentiale, un ofiter al SPP din escorta a fost lasat pe aeroport.
Curtea Constitutionala decide peste o saptamâna asupra candidaturii lui Dan Voiculescu si a procesului electoral
Curtea Constitutionala (CCR) va lua în discutie, pe 6 noiembrie, contestatia împotriva candidaturii lui Dan Voiculescu pentru Senat, potrivit biroului de presa al CCR, dupa ce Curtea de Apel Bucuresti a admis, duminica, o exceptie de neconstitutionalitate invocata de Asociatia Adevar si Dreptate.
Curtea de Apel Bucuresti a decis duminica, 26 octombrie, sa trimita la Curtea Constitutionala contestatia privind candidatura lui Dan Voiculescu pentru Senat, dupa ce judecatorii au admis o exceptie de neconstitutionalitate invocata de Asociatia Adevar si Dreptate privind un articol din ordonanta de modificare a legii pentru alegerile parlamentare. În cadrul sedintei de judecata de duminica, avocatul Asociatiei Adevar si Dreptate a ridicat exceptia de neconstitutionalitate cu privire la articolul din Ordonanta de Urgenta nr. 97/2008 referitor la termenul în care poate fi contestata o candidatura. Avocatul a aratat ca termenul pentru a contesta o decizie a Biroului Electoral Municipal era, initial, de 72 de ore, iar prin ordonanta contestata s-a redus la 48 de ore. El a mai spus ca aceasta ordonanta încalca articolul din legea fundamentala care prevede ca o ordonanta de urgenta nu poate afecta drepturile electorale. Avocatul lui Dan Voiculescu, Sergiu Andon, a declarat la iesirea din sala de judecata ca Dan Voiculescu îsi va continua campania electorala. „Voiculescu are o decizie a Biroului Electoral Municipal prin care i s-a acceptat candidatura si o hotarâre a tribunalului prin care s-a respins contestatia formulata de Asociatia Adevar si Dreptate. Curtea de Apel Bucuresti nu s-a pronuntat asupra contestatiei, deci nu exista impedimente ca viitorul senator sa-si continue campania“, a declarat Sergiu Andon, duminica, pentru NewsIn.
«Este in joc intreaga campanie electorala»
În opinia lui Andon, hotarârea de duminica a Curtii de Apel Bucuresti este una „aberanta, cu consecinte grave“, care ar putea perturba campania electorala. „Ridicarea exceptiei priveste nu numai candidatura lui Voiculescu, ci practic întreaga campanie electorala. Daca ordonanta de urgenta este gasita neconstitutionala, toate reglementarile se prabusesc“, a mai declarat avocatul Sergiu Andon, care a adaugat ca spera ca magistratii Curtii Constitutionale sa judece cu operativitate exceptia invocata.
Contestatie depusa tardiv
Vicepresedintele Asociatiei Adevar si Dreptate, Viorel Ene, a atacat cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti decizia de vineri, 24 octombrie, a Tribunalului Bucuresti, care i-a respins cererea de anulare a candidaturii lui Dan Voiculescu la Senat, considerând tardiva contestatia. „Tribunalul constata ca acceptarea de catre biroul electoral de circumscriptie a unei candidaturi se face în 24 de ore de la depunere prin decizie si poate fi contestata de catre cetatenii cu drept de vot, partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor apartinând minoritatilor nationale, în termen de cel mult 48 de ore de la afisarea deciziei de acceptare“, se arata în motivarea deciziei din 24 octombrie, prin care a fost respinsa contestatia Asociatiei Adevar si Dreptate. Potrivit magistratilor, decizia de acceptare a candidaturii lui Dan Voiculescu a fost afisata în data de 20 octombrie, la ora 21:30, iar contestatia Asociatiei Adevar si Dreptate a fost depusa în data de 23 octombrie, la ora 12:40, dupa ce expirase termenul de 48 de ore pentru depunerea contestatiilor. Tribunalul Bucuresti a admis, vineri, exceptia tardivitatii, invocata de avocatul lui Dan Voiculescu, Sergiu Andon, care a sustinut ca Asociatia Adevar si Dreptate a depus prea târziu cererea de anulare a candidaturii liderului PC. Drept urmare, instanta a respins cererea Asociatiei Adevar si Dreptate de anulare a candidaturii lui Dan Voiculescu la Senat, în Colegiul 8.
Acuzat de fals in acte publice
Asociatia Adevar si Dreptate, al carei vicepresedinte este Viorel Ene, a contestat la Tibunalul Bucuresti decizia Biroului Electoral Municipal de admitere a candidaturii lui Dan Voiculescu, propus pe listele de candidati la Senat ale Aliantei PSD+PC. Asociatia Adevar si Dreptate a depus la Tribunalul Bucuresti contestatia împotriva admiterii candidaturii lui Dan Voiculescu, dupa ce organizatia a sesizat procurorii cu privire la falsul în acte publice de care s-ar face vinovat presedintele fondator al Partidului Conservator, solicitând anchetarea acestuia. „Concret, Colegiul Consiliului National al Studierii Arhivelor Securitatii (CNSAS) a stabilit ca Voiculescu Dan a facut politie politica prin colaborarea sa cu Securitatea. Chiar daca acesta a contestat decizia CNSAS, în cursul audierilor din cadrul Colegiului CNSAS, a caror transcriere a fost depusa la Tribunalul Bucuresti, Voiculescu Dan a recunoscut singur ca a colaborat cu Securitatea: «Lucrând în comert exterior eram obligat sa-mi câstig si eu o pâine când ma întrebau de un cetatean strain ce e cu el sa spun ce stiu despre el»”, se arata într-un comunicat al asociatiei remis presei.
Vor sa-si spele rusinea in Justitie
Dupa scandalul amorsat ieri de Cancan, legat de o prima record oferita de patronii ziarului „Ring” pentru niste poze compromitatoare cu premierul Tariceanu, acestia reactioneaza, spunand ca jurnalistul care a orchestrat afacerea nu a avut acordul conducerii si va fi actionat in Justitie. Prezentam integral comunicatul patronatului „Ring”:
Referitor la articolul publicat in editia de astazi a cotidianului CANCAN, cu titlul „Vor poze compromitatoare cu Tariceanu”, conducerea ziarului „Ring” face urmatoarele precizari:
„Jurnalistul Emanuel Baran este angajat al societatii „RING MEDIA”, editorul tabloidului „Ring”, in functia de secretar de redactie si nu ca editor coordonator, asa cum s-a precizat in articolul mai sus mentionat. Prin urmare, atributiile sale de serviciu, conform fisei postului, se limiteaza strict in zona tehnica de realizare a ziarului si nu se intersecteaza in niciun fel cu politica noastra editoriala. In aceste conditii, declaratiile lui Emanuel Baran, asa cum au fost prezentate in inregistrarea realizata cu o camera ascunsa de sursele folosite de ziarul CANCAN, inregistrare realizata in afara orelor de program, nu reprezinta in niciun fel pozitia ziarului „Ring”. Precizam de asemenea ca Emanuel Baran nu a avut niciun mandat din partea conducerii ziarului pentru a purta aceasta discutie.
Mentionam ca declaratiile sale au fost facute in nume personal, iar discutia s-a purtat, potrivit lui Baran, intr-un cadru privat, cu trei fosti colegi de serviciu. Pozitiile oficiale ale ziarului „Ring” sunt cele exprimate de redactorul-sef sau de persoanele mandatate oficial de acesta. Prin urmare, desi conversatia purtata de Baran a fost una privata, iar acesta si-a asumat public afirmatiile facute, conducerea ziarului „Ring” considera ca jurnalistul a incalcat regulamentele interne si regulile deontologice de baza si se delimiteaza in mod clar de punctele de vedere exprimate de acesta. Ca o masura suplimentara prin care dorim delimitarea expresa fata de Emanuel Baran, conducerea anunta ca incepand cu data 27.10.2008 a incetat orice fel de relatie contractuala si de colaborare cu jurnalistul in cauza. Mai mult, ziarul „Ring” isi rezerva dreptul, avand in vedere posibilele prejudicii de imagine cauzate publicatiei, sa-l actioneze in instanta pe Emanuel Baran”.
Concluziile Raportului: Spitalele lui Nicolaescu – risipa curata. Salariile, la nivelul magistratilor. Sanctiuni pentru spaga medicilor si a farmacistilor
Dupa ce a promulgat legile de majorare a salariilor cadrelor didactice si de marire a pensiilor pentru grupele I si II, presedintele Traian Basescu mai agata o piatra de gåtul Cabinetului Tariceanu. Intr-o intålnire pe care a avut-o, ieri, cu membrii Comisiei prezidentiale pentru sanatate, seful statului s-a declarat pentru cresterea salariilor personalului medical. Actiunile lui Traian Basescu vin in contextul in care premierul Calin Popescu Tariceanu impreuna cu liberalii fac tot ce le sta in putinta sa se opuna majorarii cu 50 la suta a salariilor profesorilor, motivul invocat fiind acela ca aceasta crestere salariala nu este sustenabila economic.
Raportul “Un sistem sanitar centrat pe nevoie cetateanului” elaborat de o comisie prezidentiala si asumat de seful statului prevede 6% din PIB pentru sanatate, salarizarea medicilor dupa sistemul aplicat magistratilor, dar si sanctionarea celor care iau bani de la pacienti sau de la furnizorii de medicamente si servicii. Cresterea alocarilor bugetare se va realiza in urmatorii 4-7 ani, iar aceste fonduri, sustine presedintele Comisiei, profesorul Cristian Vladescu, trebuie privite ca o investitie. O stare de sanatate mai buna inseamna mai putine cheltuieli pentru terapie si asistenta sociala, dar si o productivitate crescuta a populatiei unei tari. “Rapoartele UE ne arata ca, datorita nefunctionarii performante a sistemului sanitar, anual, în România decedeaza populatia unui oras echivalent cu Giurgiu sau Slobozia, decese care ar fi putut fi evitate”, a declarat prof. Vladescu. Pornind de la aceste premise, Comisia prezidentiala a identificat sase arii asupra carora trebuie sa se intervina: finantarea sistemului, organizarea acestuia, politica medicamentului, asistenta primara, serviciile spitalicesti si resursele umane. Raportul recomanda descentralizarea deciziei si cresterea transparentei in sistem, pentru evitarea coruptiei care greveaza performantele acestuia, in ciuda cresterii permanente a resurselor alocate. Comisia recomanda folosirea eficienta a dotarilor deja existente, in locul risipirii banilor publici. Cele 8 spitale de urgenta propuse de actuala conducere a Ministerului Sanatatii, de pilda, nu sunt necesare, iar aceasta risipa va greva bugetul pe 20 de ani, se arata in raport. Practica obtinerii unor comisioane si conflictul de interese in care se afla medicii, sponsorizati de firmele farmaceutice in timp ce impart beneficii publice va trebui descurajata, releva raportul. De asemenea, se va schimba modul in care sunt platiti farmacistii. In prezent, acestia sunt motivati sa recomande cel mai scump medicament, asa ca se propune plata lor cu o suma fixa, in functie de numarul unitatilor vandute. Noua organizare va urmari cresterea sigurantei si calitatii serviciilor oferite, echitate in tratamentul pacientilor, dar si plata medicilor in functie de performanta muncii lor. Cat priveste criza de personal, comisia recomanda motivarea corespunzatoare a medicilor, mentinerea in activitate a medicilor pensionari, dar si cresterea imigratiei, acceptand ca medici din tari mai sarace sa lucreze in Romania. Comisia prevede si ca serviciile spitalicesti sa fie restructurate si reorganizate în patru categorii mari: îngrijiri pentru cazuri acute, îngrijiri pentru cazuri cronice, îngrijire pentru vârstnci si cazuri sociale, punându-se accent, din punctul de vedere al alocarii resurselor, pe primele doua.
Basescu arunca o noua provocare bugetara in lupta cu Tariceanu
Presedintele Traian Basescu a venit, ieri, cu o noua provocare bugetara la adresa Cabinetului Tariceanu. Seful statului vrea ca si salariile cadrelor medicale sa se majoreze. “De acord cu cresteri de salarii, inclusiv în sanatate. Insa nimeni nu mai poate sa ceara salarii fara sa faca nimic în modernizarea sistemelor”, a spus Basescu, dupa o intalnire pe care a avut-o cu membrii Comisiei prezidentiale pentru sanatate. Seful statului a insistat pe faptul ca este nevoie de mai multe resurse pentru sanatate si ca “distrugerea economiei nationale” despre care facea vorbire primul-ministru in contextul majorarii salariilor din invatamant este “o minciuna propagandistica”. Fara sa nominalizeze explicit, Traian Basescu sugereaza ca “se încearca crearea unui complex al profesorilor, ca datorita lor se va distruge economia nationala”. In context, seful statului a dat asigurari ca “putem privi cu foarte mare seriozitate la nevoia de resurse suplimentare pentru sanatate”. El a sustinut ca România nu se afla, din punctul de vedere al economiei, în situatia Ungariei, stat care nu ar avea probleme din cauza majorarilor salariale, ci pentru ca mare parte din banii de la buget sunt folositi pentru rambursarea creditelor comericale. “Noi nu avem nevoie de o sustinere fundamentala din buget a dezvoltarii infrastructurii, avem banii gratuiti de la UE. Am vrut sa va dau sentimentul ca ceea ce ati scris acolo este realizabil cu doua conditii: salariatii din sistem sa fie de acord cu acest lucru, pe de o parte, si doi – clasa politica sa faca legile care sa acopere ceea ce dumneavoastra ati constatat ca trebuie modernizat în sanatate”, a spus Basescu, neomitand sa aminteasca de faptul ca ar trebui alocati “mai putini bani la clientela si mai multi la prioritatile reale”. Presedintele nu s-a oprit aici si a prezentat o viziune pe termen lung legata de sanatate si educatie. El a spus ca sanatatea si educatia, domenii în care exista doua strategii asumate de Presedintie, vor fi pe masa discutiilor, la formarea noului Guvern, ca si conditii esentiale.
Tariceanu ramåne ferm pe pozitie
Premierul Calin Popescu Tariceanu ramane neclintit in ideea sa de a nu mari salariile cadrelor didactice. El s-a intalnit, ieri, cu conducerea PNL pentru a gasi o solutie, variantele vehiculate fiind fie adoptarea unei ordonante de urgenta care sa proroge termenul de intrarea în vigoare a masurii, fie asumarea raspunderii în Parlament pe proiecte care sa esaloneze maririle si sa le separe pe categorii de bugetari. O decizie finala va fi luata in sedinta de guvern de azi. Pe de alta parte, reprezentantii Guvernului au avut, tot ieri, o intalnire cu cei ai partidelor parlamentare si cu sindicalistii în cadrul primei discutii pe tema elaborarii unei legi a salarizarii bugetarilor.
Motiune si plångere penala impotriva premierului
Democrat-liberalii vor depune motiune de cenzura impotriva Guvernului, daca acesta va interveni printr-o ordonanta de urgenta pentru blocarea aplicarii legii referitoare la majorarile salariale acordate profesorilor. Pe langa motiunea de cenzura, PD-L se gandeste sa depuna si o plangere penala impotriva premierului Tariceanu, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice. PD-L ii reproseaza premierului ca nu respecta Constitutia si nu aplica legile promulgate de presedinte, asa ca-i pregateste o plangere penala, chiar daca procedura este greoaie si nu mai e timp pentru derularea acesteia pana la alegeri.
Prorogarea aplicarii Legii salarizarii sau asumarea raspunderii pe o noua lege
Prorogarea aplicarii Legii salarizarii profesorilor pentru câteva luni, prin OUG, dar si asumarea raspunderii în Parlament pe o noua lege privind cresterile salariale pentru bugetari au fost luate în calcul, ieri, la Guvern, de liderii PNL, ca raspuns la promulgarea legii salariilor din educatie au declarat surse liberale.
Legea salarizarii bugetarilor va ajunge în Parlament peste sase luni
Sindicatele si patronatele vor trimite sugestii de reformulare a doua principii ale Legii salarizarii bugetarilor pâna la începutul saptamânii viitoare, urmând ca forma finala a actului normativ sa fie trimisa Parlamentului abia la jumatatea anului 2009. Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat, ieri, la finalul consultarilor cu sindicatele, patronatele si partidele parlamentare, ca unul dintre principiile care urmeaza sa fie reformulate se refera la corelarea cresterii salariilor cu performanta economica, iar al doilea – la termenul de realizare a proiectului. „În rest, principiile au fost agreate si dezvoltate pe parcursul discutiilor. Am convenit ca, pâna luni, sa primim din partea tuturor sugestii de modificare a celor doua principii si, în termende doua zile, sa elaboram proiectul final, care va fi transmis pentru semnat în circuit”, a declarat Câmpeanu. La începutul rundei de negocieri, ministrul a invocat principiile unui studiu al Bancii Mondiale, care ar trebui sa se regaseasca în noua lege: suprematia legii, echitate si coerenta, motivarea activitatii, recunoasterea performantelor individuale si diminuarea raportului dintre salariul de baza minim si salariul de baza maxim. Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a precizat ca atât partidele politice, cât si sindicatele si patronatele vor desemna câte un specialist, care sa lucreze la proiectul de lege. „Legea este foarte complexa si este nevoie de sase luni pentru finalizare. De aceea trebuie sa ne apucam imediat de lucru ca sa putem pune la mijlocul anului viitor pe masa Parlamentului o lege agreata de toti factorii de pe piata”, a spus Câmpeanu. Sarcina grupului de lucru este ca, pâna la alegeri, sa elaboreze un set minimal de principii care sa stea la baza Legii salarizarii bugetarilor, printre care va figura corelarea cresterii salariilor cu performanta economica, a anuntat Tariceanu în urma cu doua saptamâni. Premierul a precizat ca legea trebuie sa stabileasca un „mecanism economic” prin care urmeaza sa fie facute majorarile salariale si, pe lânga stabilirea unei scale de salarizare, sa elimine dezechilibrele care au aparut de-a lungul anilor între veniturile bugetarilor prin acordarea de sporuri, prime sau bonusuri. Actul normativ privind salarizarea bugetarilor trebuia finalizat, potrivit angajamentelor initiale ale Executivului, în luna iunie a anului 2006. Realizarea unei legi unitare a salarizarii este dificila si pentru ca exista peste 200 de acte normative care reglementeaza salarizarea diferitelor categorii de bugetari, rezultate din solutionarea revendicarilor diverselor miscari sindicale de-a lungul anilor. Tariceanu a afirmat, la începutul lunii octombrie, ca proiectul Legii salarizarii nu a fost pus în practica deoarece bugetarii nu au reusit sa ajunga la un acord în privinta scalei de salarizare.
Fără vize în SUA, „în câteva luni“
Secretarul american pentru securitate internă, Michael Chertoff, a precizat ieri că se aşteaptă ca România să fie admisă „în următoarele câteva luni“ în programul Visa Waiver, care elimină necesitatea vizelor pentru accesul pe teritoriul SUA, scrie „Financial Times“.
Ministerul de Externe român (MAE) a salutat „disponibilitatea politică“ a SUA, amintind însă că ţara noastră mai are de îndeplinit o serie de criterii tehnice.
Declaraţia privind acceptarea României în Visa Waiver a fost făcută de Chertoff înaintea unui turneu prin Cehia, Lituania, Estonia, Letonia, Ungaria şi Slovacia, ţările UE acceptate recent în program. Potrivit oficialului american, alături de România, ar mai beneficia de ridicarea vizelor şi Grecia, Bulgaria, Polonia, Malta şi Cipru – ultimele state membre UE rămase pe dinafară.
Intervenţia vine cu doar două luni înainte ca mandatul actualei administraţii americane să ia sfârşit. Administraţia Bush a sprijinit extinderea Visa Waiver către ţările aliate ale SUA în războiul împotriva terorismului, în ciuda opoziţiei Congresului dominat de democraţi.
Probleme tehnice
În vreme ce a apreciat „declaraţia salutară“ a oficialului american, purtătorul de cuvânt al MAE, Cosmin Boiangiu, a subliniat pentru EVZ că România nu îndeplineşte încă toate criteriile cerute de Visa Waiver. Printre acestea se află implementarea paşaportului electronic, schimbul de informaţii cu privire la persoanele suspecte de activităţi teroriste, raportarea paşapoartelor furate sau pierdute şi, important pentru România, rata de respingere a vizelor.
România a avut o rată de refuz a vizelor SUA de 25% în anul fiscal 2008, în scădere cu 12,7% faţă de 2007, dar încă prea mare pentru pragul minim de 10%. Oficialul MAE a precizat că nu poate estima când va reuşi România să se încadreze în această limită, în condiţiile în care „rata de refuz este stabilită şi determinată de autorităţ ile SUA“.
Boiangiu a precizat că un pas important către accesul în Visa Waiver va fi făcut „în curând“, odată cu semnarea unei declaraţii România-SUA, care confirmă angajamentul politic al ţării noastre privind îndeplinirea criteriilor solicitate.
PRINŞI CU GIROFARUL: 17 vinovaţi în scandalul „Loganul de 70.000 €“
Raportul Corpului de Control al Internelor: 16 ofiţeri, în frunte cu fostul şef al poliţiei, au încălcat legea pentru a-i umple buzunarele lui Bogdan Savin.
Atribuirea contractelor s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice şi în folosul exclusiv al SC Ager Leasing IFN SA.“ Aceasta este una dintre concluziile raportului Corpului de Control al Ministerului Internelor, care stă la baza anchetei începute de Direcţia Naţională Anticorupţie în afacerea „Loganuri pentru poliţie“.
Cercetările în acest caz vizează nu mai puţin de 16 ofiţeri: ordonatorul de credite, fostul şef al poliţiei, chestorul Gheorghe Popa, şi cei 15 membri ai comisiei de evaluare, care au avizat atribuirea contractelor de achiziţie a celor peste 1.836 de autospeciale, în mare parte Dacia Logan, al căror preţ depăşeşte 78.000 de euro bucata.
Raportul Corpului de Control se întinde pe şapte pagini, în care sunt explicate, în detaliu, ilegalităţile pe care ofiţerii le-ar fi comis pentru a favoriza firma condusă de afaceristul Bogdan Savin şi, implicit, pe partenerii acesteia.
Comisia aprobă contractul fără preţurile echipamentelor
Astfel, potrivit documentelor aflate pe masa procurorilor, comisia de evaluare a Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) a aprobat atribuirea contractelor de achiziţie firmei Ager Leasing fără să cunoască preţurile unitare ale echipamentelor ce urmau să fie instalate pe maşini. „Practic, membrii comisiei de evaluare – conduse de comisarul-şef Jean Ceauşu, adjunctul Direcţiei Logistică a IGPR – au permis Ager Leasing să încalce chiar şi obligaţiile stabilite prin fişa de date a achiziţiei, care au stat la baza câştigării licitaţiei de către această societate. Mai mult, când într-un final firma patronată de Bogdan Savin s-a îndurat să le pună la dispoziţie liste cu preţuri orientative şi au văzut că acestea sunt mai mari decât cele propuse iniţial, membrii comisiei nu s-au obosit să ceară explicaţii, înainte de a-i atribui contractele“, au explicat surse judiciare.
„Fără a ţine seama de prevederile din fişa de date a achiziţiei, comisia de evaluare a acceptat propunerile financiare astfel: preţ autovehicul, preţ global pe pachet de echipamente şi dotări suplimentare, fără detalierea acestora. (…) Menţionăm că membrii comisiei de evaluare nu au solicitat clarificări în legătură cu preţul echipamentelor, înainte de întocmirea raportului de atribuire, fapt ce a condus la adjudecarea unor echipamente la preţuri excesiv de ridicate“, arată Corpul de Control.
Spre exemplu, etilotestul Drager 7410 Plus RS, care a fost scos din fabricaţie începând cu acest an, a fost achiziţionat de poliţie la un preţ cu 4.500 de lei mai mare decât cel al pieţei (mai exact 13.604 lei, faţă de 9.100 de lei).
„Prezentarea ofertei financiare fără o detaliere pe componente impunea membrilor comisiei obligaţia declarării ofertei Ager Leasing ca neconformă – potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice – ceea ce ar fi condus la anularea procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie. În aceste condiţii, ordonatorul de credit, inspectorul general al Poliţiei Române, chestorul Gheorghe Popa, a aprobat, totuşi, raportul prin care comisia de evaluare a desemnat câştigătoare oferta Ager Leasing“, au conchis membrii Corpului de Control.
VINOVAT
David a ţinut ilegalităţile sub preş
Deşi a ştiut încă din vara acestui an despre preţurile „ilegal de mari“ cu care poliţia hotărâse, prin contractul încheiat cu Ager Leasing, să cumpere maşini şi echipamente, ministrul internelor, Cristian David, a preferat să păstreze tăcerea, sperând că va putea ţine scandalul ferit de ochii contribuabililor, care plătesc oricum din buzunarele proprii ilegalităţile comise de subordonaţii săi. Mai mult, ministrul a trimis documentele legate de achiziţii şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), actualizându-le apoi 23 septembrie, la o zi după ce a dispus un amplu control la poliţie pe tema achiziţiilor. El nu i-a avertizat însă pe membrii CSAT despre problemele legate de afacerea „Loganuri pentru poliţie“. Faptul că ministrul ştia despre „bubele“ achiziţiilor cu câteva luni înaintea şedinţei CSAT de pe 14 octombrie este confirmat acum chiar de propriul Corp de Control. „Trebuie precizat că semnarea contractelor de achiziţie publică s-a făcut contrar solicitării conducerii ministerului, care l-a atenţionat constant pe ordonatorul de credite cu privire la analizarea riguroasă a ofertelor, pe fondul existenţei unei discrepanţ e vădite între preţul autovehiculelor şi valoarea echipamentelor“, se arată în raportul ajuns pe masa DNA.
RCSRDS, 1,2 mil. clienti de telefonie mobila
RCS&RDS, unul dintre cei mai mari operatori telecom de pe piata locala, a inregistrat pe serviciul de telefonie mobila Digi.Mobil peste 1,2 milioane de abonati, la un an de la lansarea acestuia, potrivit reprezentantilor companiei. „Serviciul Digi.Mobil este disponibil, in prezent, in peste 400 de localitati, dintre care 185 din mediul urban, asigurand astfel o acoperire de peste 50% din populatia Romaniei si acoperind, totodata, aproape 2.800 km de drumuri nationale”, spune Alexandru Oprea, presedintele companiei. (G.P.)
Criza va aduce falimente si cerere scazuta de specialisti IT in 2009
„Criza de pe piata financiara se va resimti extrem de violent, pentru ca cererea de IT va scadea semnificativ. Probabil ca vom vedea primele falimente in industrie si, incepand cu anul viitor, cererea de forta de munca se va reduce foarte mult, pentru ca marea majoritate a jucatorilor globali vor investi din ce in ce mai putin in cercetare-dezvoltare”, a declarat Gabriel Marin. In conditiile in care marile companii de IT, prezente si pe piata romaneasca, si-au redus prognozele de crestere pe 2009, acest fapt se va reflecta si pe piata autohtona. „A fost o perioada buna a businessului, cand ne-am bucurat de investitiile din IT, insa acum va urma o perioada mai putin buna”, spune Marin. Potrivit acestuia, primele falimente ar putea fi inregistrate in randul firmelor mici, fara un business sanatos, precum si in randul celor care lucreaza foarte mult cu credite. „Nu putem vorbi despre achizitii in aceasta perioada, pe de o parte pentru ca acestea sunt de obicei finantate prin credit, iar pe de alta parte pentru ca, daca o companie are probleme, decat sa o cumperi, mai bine o lasi sa moara si atunci ii poti lua oamenii si clientii”, a precizat Marin.
Florin Talpes, presedintele producatorului de solutii de securitate BitDefender, spune ca accesul tot mai dificil la resurse de finantare va duce la o reducere a cresterilor inregistrate in ultimii ani in IT. „Industria IT si cea de software, in special, sunt cunoscute ca avand ritmuri de crestere mari. In general, ritmurile mari de crestere merg mana in mana cu nevoile de finantare. Or, astazi, finantarea a devenit scumpa, iar piata este foarte prudenta. Asadar, e posibil ca, pe ansamblu, industria de IT si cea de software, desi se vor mentine in topul cresterilor fata de alte sectoare, isi vor reduce ritmul pana cand piata va deveni mai favorabila finantarii cresterilor mari”, a declarat Florin Talpes. Totusi, companiile luate ca entitati individuale pot avea trasee foarte diferite fata de curentul general.
Efecte Falimente Cerere scazuta de specialisti IT Ritm de crestere redus al pietei.
Profesoara japoneza arestata pentru omorul sotului sau virtual.
O femeie de nationalitate japoneza a fost arestata dupa ce si-a omorat cu buna stiinta sotul virtual din jocul online Maplestory.Femeia, profesoara de pian in varsta de 43 de ani, se afla acum in inchisoare, pentru a afla daca va fi acuzata de accesarea ilegala a unui calculator si manipulare de date.A fost arestata miercuri si transportata la Sapporo, localitatea unde locuieste sotul sau virtual.Femeia a declarat: M-am trezit divortata, fara nici un avertisment. M-a enervat la culme!Comform agentiei de stiri Associated Press, femeia a folosit ID-ul si parola barbatului pentru a intra in joc in luna Mai, anul acesa, pentru a-si duce la bun sfarsit planul.Daca se doveste a fi vinovata, va fi acuzata si condamnata la maxim 5 ani de inchisoare si va avea de platit o amenda de maxim 5.000 de dolari.
Creditele in lei, mai scumpe pentru companii
Asta in conditiile in care, la nivelul lunii august, nivelul maxim al ROBOR a fost de 14,01% pe an. Criza internationala si majorarea dobanzii de politica monetara cu 3,25 puncte procentuale, incepand cu octombrie 2007, la 10,25%, au determinat bancile sa majoreze costurile creditelor, in conditiile in care multi jucatori bancari atrag economii la un nivel al dobanzii care depaseste dobanda de politica monetara. Companiile plateau, in august anul acesta, o dobanda de 14,64% la imprumuturile in lei deja contractate, spre deosebire de luna august din 2007, cand dobanda era de 11,52%. La creditele noi in lei, companiile se puteau imprumuta la un cost al dobanzii de 15,20%, fata de 10,55%, cu un an in urma. Creditele in euro nu s-au scumpit intr-un ritm atat de accelerat.
Dobanda la creditele in euro existente in sold ale companiilor a urcat cu 0,51 puncte procentuale, iar la imprumuturile noi, avansul a fost de 0,45 puncte procentuale, la 7,83%, la nivelul lunii august. Soldul imprumuturilor companiilor si populatiei se cifra, la finele lunii septembrie, la 52 mld. euro. Evolutia din septembrie a generat o usoara modificare a raportului dintre leu si alte monede in cadrul creditului neguvernamental, imprumuturile in valuta marindu-si ponderea la 56,06% din total, fata de 54,53% in august. Creditele contractate de companii in lei se cifrau, in septembrie, la 11,8 mld. euro, in timp ce imprumuturile in valuta totalizau 14,4 mld. euro. Creditele in euro ocupau, la nivelul lunii august, cea mai mare pondere in totalul imprumuturilor accesate de companii, fiind urmate de creditele in moneda nationala. Cea mai mica pondere este ocupata de creditele in alte valute. Restantele companiilor si ale populatiei au depasit, in august, ponderea de 1% din totalul creditelor, fiind cifrate la 545 milioane de euro.
Avans
Companiile plateau, in august anul acesta, o dobanda de 14,64% la imprumuturile in lei deja contractate, spre deosebire de luna august din 2007, cand dobanda era de 11,52%.
Creditele de la Cetelem, usor sub tinta
Criza internationala de lichiditati, majorarea dobanzii de politica monetara cu 3,25 puncte procentuale, la 10,25%, si introducerea regulilor mai restrictive de creditare a populatiei au determinat jucatorii financiari sa-si redimensioneze planurile de crestere. Daniel Boaje, actualul director executiv al liderului pietei creditelor de consum din Romania, cu o cota de piata de aproximativ 20%, estimase la inceputul anului ca soldul
imprumuturilor acordate de companie va ajunge in 2008 la 1,3 mld. lei (355 mil. euro). „Anul 2008 a debutat cu doua premise nefavorabile: pe de o parte, cresterea ratei dobanzii de politica monetara cu mai mult de 2%, iar pe de alta parte, am asistat la o abordare mai atenta a politicii de acordare a creditelor, respectiv la modificarea reglementarilor in vigoare. In aceste conditii, vom avea o potentiala modificare sensibila a acestei tinte, fara a reduce dramatic ritmul de crestere sustinut, de aproximativ 48% fata de anul anterior”, a declarat pentru Business Standard Daniel Boaje. Soldul creditelor acordate de Cetelem s-a cifrat la 948 mil. lei (259 mil. euro), la finele lunii iunie. Seful filialei din Romania a Cetelem confirma tintele de majoare a cifrei de afaceri pe termen mediu si lung, chiar daca in aceasta perioada asistam la o temperare a ritmului de crestere. Conducerea companiei din Romania estimase ca Cetelem ar putea raporta, pentru acest an, o cifra de afaceri de aproximativ 23,5 mil. euro.
„Factorul de stabilitate conferit de grupul BNP ne determina sa confirmam tintele pe termen mediu si lung. Apartenenta la grupul BNP Paribas ne ofera o pozitie privilegiata, avand in vedere situarea BNP in topul primelor trei banci la nivel mondial si pe primul loc in Europa ca banca de depozite. In cazul Cetelem Romania, nu se poate vorbi deci de criza. Oferim in continuare credite in lei, cu rate si dobanda fixe pe toata durata creditului”, explica Daniel Boaje. In contextul in care majoritatea bancilor au saltat dobanda la credite, filiala din Romania a Cetelem a procedat la majorarea, in medie cu 1,4%, a dobanzilor, insa doar la creditele noi, nu si la cele existente in sold. In partea a doua a anului, compania a sesizat o imbunatatire a calitatii portofoliului de credite, imprumuturile restante ajungand acum la un procentaj de aprox. 4%. Reprezentantii companiei estimeaza ca vor acorda credite ipotecare, cel mai devreme la sfarsitul acestui an.
Cetelem este o companie financiară specializată în oferirea de credite de consum și servicii de finanțare pentru persoane fizice. Acesta este doar un exemplu și nu dispun de informații specifice despre clauzele abuzive sau practicile specifice Cetelem. Totuși, voi discuta în general despre clauzele abuzive în contractele de credit.
Clauzele abuzive sunt prevederi contractuale care dezavantajează în mod semnificativ consumatorii și care nu sunt echitabile. Acestea pot apărea în contractele de credit și pot afecta în mod negativ drepturile și interesele consumatorilor. De obicei, clauzele abuzive sunt greu de înțeles sau ascunse în contractele standardizate, fără posibilitatea de negociere.
Iată câteva exemple de clauze abuzive care pot apărea în contractele de credit:
- Dobânzi sau comisioane nejustificate: Unele clauze pot stabili dobânzi sau comisioane excesive sau nejustificate, care încalcă drepturile consumatorilor și pot duce la o povară financiară semnificativă.
- Modificarea unilaterală a contractului: Unele clauze pot permite creditorului să modifice unilateral termenii contractului, fără acordul sau notificarea prealabilă a consumatorului. Acest lucru poate afecta în mod semnificativ drepturile și obligațiile părților implicate.
- Clauze de renunțare la drepturi: Anumite clauze pot încerca să limiteze sau să elimine drepturile consumatorilor, cum ar fi dreptul la acțiuni legale sau dreptul la apărare în instanță. Aceste clauze sunt considerate abuzive și sunt de obicei nule din punct de vedere legal.
- Informații neclare sau incomplete: Clauzele care furnizează informații neclare sau incomplete consumatorilor pot fi considerate abuzive. Consumatorii au dreptul să primească toate informațiile relevante și să înțeleagă pe deplin termenii și condițiile contractului.
În majoritatea jurisdicțiilor, clauzele abuzive sunt interzise sau limitate prin legi și reglementări specifice. Autoritățile de reglementare și instanțele de judecată pot interveni pentru a proteja consumatorii și pentru a anula sau a modifica clauzele abuzive.
Dacă te confrunți cu clauze abuzive într-un contract de credit, este recomandat să consulți un avocat specializat în dreptul consumatorului sau un consultant juridic pentru a primi asistență și sfaturi specifice în legătură cu situația ta. Aceștia pot evalua contractul și pot oferi îndrumări cu privire la pașii pe care îi poți urma pentru a contesta sau a negocia clauzele abuzive.
CE propune majorarea plafonului minim de garantare al depozitelor bancare la 100.000 euro
Propunerea vine in contextul in care, saptamana trecuta, ministrii europeni ai finantelor au incheiat un acord privind majorarea plafonului de garantare a depozitelor bancare la cel putin 50.000 de euro in caz de faliment al bancii.
De asemenea, Comisia a stabilit ca, in decursul acestei perioade, plafonul de garantare sa fie majorat gradual, stabilind ca suma intermediara cea de 50.000 euro.
In plus, propunerea Comisiei prevede si faptul ca perioada de despagubire a clientilor, in caz de faliment al bancilor , sa fie redusa de la 3 luni la 3 zile .
”Majorand plafonul minim de garantare vom intari increderea europenilor in siguranta depozitelor lor. Noile reguli se adapteaza perfect angajamentelor facute de minstrii de finante saptamana trecuta si vin pe fondul crizei financiare existente.” a declarat comisarul Charlie McCreevy .
Propunerea Comisiei va fi inaintata Parlamentului European si Consiliului UE, pentru aprobare.
In cadrul sedintei de Guvern de marti, Executivul a decis majorarea prin, Ordonanta de urgenta nr. 129/2008, a plafonului minim de garantare al depozitelor bancare ale persoanelor fizice la 50.000 euro.
Abonatii pot sa schimbe operatorul si sa pastreze numarul de telefon mobil
Azi va intra in vigoare decizia Autoritatii Nationale pentru Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiei ( ANRCTI ) nr. 3444/2007 privind adoptarea Conditiilor tehnice si comerciale de implementare a portabilitatii numerelor.
Portabilitatea numerelor este un serviciu destinat utilizatorilor de telefonie care permite acestora sa isi pastreze acelasi numar de telefon atunci cand devin abonati ai altor furnizori.
In momentul in care un utilizator va renunta la serviciile de telefonie oferite de un furnizor (furnizor donor) in favoarea altui furnizor (furnizor acceptor), utilizatorul nu va fi facturat de catre furnizorul donor pentru portarea numarului, furnizorul acceptor suportand costurile determinate de portarea numarului
Furnizorul acceptor va fi cel care decide daca va transfera utilizatorului o parte din aceste costuri. Conditia impusa de ANRCTI este ca in situatia in care furnizorul acceptor decide sa perceapa utilizatorului anumite tarife, aceste tarife sa fie accesibile.
De asemenea, avand in vedere ca numerele nu vor mai putea fi asociate unei anumite retele, companiile de telefonie vor avea obligatia de a asigura informarea utilizatorilor cu privire la reteaua in care se afla un anumit numar si la tarifele percepute pentru apelurile catre numarul respectiv.
In plus, ANRCTI a impus furnizorilor care practica tarife diferite in functie de reteaua de destinatie a apelului obligatia de a transmite, cel putin in cazul numerelor portate, in mod gratuit, un ton distinctiv, prin care utilizatorii sa fie avertizati ca apelul respectiv este terminat in alta retea decat cea in care este originat apelul.
Alternativ, furnizorii care origineaza apeluri pot transmite, gratuit, un mesaj vocal, prin care utilizatorii finali sa fie avertizati ca numarul apelat a fost portat.
Amenzi intre 2000 si 4000 lei, pentru comerciantii care nu acorda restul in bani
Propunerea legislativa adoptata de Camera deputatilor, in calitate de for decizional, si trimisa la promulgare la sfarsitul saptamanii trecute, prevede interzicerea platii restului de catre comerciant consumatorului sub orice alta forma decat acordarea acesteia in numerar.
Legea vine in contextul in care, in ultima vreme, sunt tot mai frecvente cazurile in care acordarea de catre comerciant a restului cuvenit in cadrul operatiunilor de vanzare-cumparare catre consumator se face intr-i varietate de produse, obligand consumatorul sa le primeasca in schimbul valorii acestuia, valoare ce nu poate fi exprimata decat in bani.
De asemenea, legea prevede sanctionarea comerciantilor cu sume cuprinse intre 2000 si 4000 lei in cazul nerespectarii acestei interdictii, in vederea descurajarii unor astfel de practici.
In cazul in care presedintele Basescu va promulga legea, aceasta va intra in vigoare dupa publicarea in Monitorul Oficial.
Legea privind modificarea OUG nr. 99/2000, in forma adoptata de Camera Deputatilor, poate fi vizualizata aici.
Lista completa a legilor promulgate joi, 23 octombrie 2008, poate fi vizualizata aici.
Hotararea CEDO in Cauza Sfrijan impotriva Romaniei
HOTARAREA
din 22 noiembrie 2007
in Cauza Sfrijan impotriva Romaniei
(Cererea nr. 20.366/04)
In Cauza Sfrijan impotriva Romaniei,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuand in cadrul unei camere formate din: domnii B.M. Zupancic, presedinte, C. Birsan, doamnele E. Fura-Sandstrom, A. Gyulumyan, domnii E. Myjer, David Thor Bjorgvinsson, doamna I. BerroLefevre, judecatori, si domnul S. Quesada, grefier de sectie,
dupa ce a deliberat in camera de consiliu la data de 23 octombrie 2007, pronunta urmatoarea hotarare, adoptata la aceasta data:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se afla o cerere (nr. 20.366/04) indreptata impotriva Romaniei, prin care un cetatean al acestui stat, doamna Doina Sfrijan (reclamanta), a sesizat Curtea la data de 20 aprilie 2004, in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).
2. Guvernul roman (Guvernul) este reprezentat de agentul sau, domnul R.H. Radu.
3. La data de 9 mai 2006, Curtea a decis sa comunice Guvernului cererea intemeiata pe art. 6 din Conventie. Invocand prevederile art. 29 paragraful 3 din Conventie, ea a decis sa se analizeze in acelasi timp admisibilitatea si temeinicia cauzei.
In fapt
I. Circumstantele cauzei
4. Reclamanta s-a nascut in anul 1951 si locuieste in Bucuresti.
A. Actiunea de divort si de partaj al bunurilor
5. Prin Contractul din data de 25 iunie 1993, reclamanta si sotul sau, M.G., au cumparat apartamentul nr. 17, situat in Bucuresti, Aleea Ciceu nr. 3, bl. D 11, cu plata pretului in rate. In urma despartirii in fapt a sotilor, M.G. a ramas in posesia apartamentului respectiv. La data de 1 noiembrie 1993, reclamanta i-a achitat vanzatorului intregul pret al apartamentului.
6. La data de 29 iulie 1993, M.G. a sesizat Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti cu o cerere de divort si partaj al bunurilor comune.
7. La data de 9 august 1993, reclamanta a introdus o cerere reconventionala, avand de asemenea ca obiect desfacerea prin divort a casatoriei si incetarea comunitatii de bunuri dobandite in timpul casatoriei.
8. Prin Sentinta din data de 20 septembrie 1994, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti a admis in parte atat actiunea lui M.G., cat si cererea reconventionala a reclamantei si a pronuntat divortul. Dand curs cererii comune a partilor, instanta a pronuntat si disjungerea cauzei in ceea ce priveste cererile de partaj al bunurilor comune.
9. Printr-un contract de vanzare-cumparare autentic din data de 11 februarie 1997, M.G. le-a vandut apartamentul mentionat mai sus sotilor C., fara sa fi obtinut in acest sens acordul reclamantei. La data de 27 februarie 1997, aceasta a introdus o actiune in anularea contractului de vanzare-cumparare mentionat mai sus.
10. Prin Sentinta din data de 3 noiembrie 1998, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti a admis in parte actiunea de partaj a lui M.G. si cererea reconventionala a reclamantei si a pronuntat partajul bunurilor comune. Instanta a apreciat contributiile respective ale sotilor la comunitatea matrimoniala de bunuri ca fiind egale si a statuat ca, tinand cont de faptul ca M.G. isi insusise pretul apartamentului, acesta ii datora o sulta reclamantei, majorata cu o suma reprezentand partea din pretul apartamentului achitata integral de aceasta.
11. Prin Decizia din data de 7 septembrie 2000, statuand in ultima instanta, Curtea de Apel Bucuresti a admis actiunea avand ca obiect anularea Contractului de vanzare-cumparare incheiat la data de 11 februarie 1997, introdusa de reclamanta impotriva lui M.G. si impotriva sotilor C.
12. La o data neprecizata, reclamanta a formulat apel impotriva Sentintei din 3 noiembrie 1998. Aratand ca, in urma anularii Contractului de vanzare-cumparare din 11 februarie 1997, apartamentul in cauza s-a intors in masa comuna ce trebuia partajata si ca, in ceea ce priveste contributia sa la cumpararea apartamentului si, implicit, la comunitatea matrimoniala de bunuri, aceasta era mai mare decat cea a lui M.G., reclamanta a solicitat atribuirea apartamentului in favoarea sa.
13. Prin Decizia din data de 23 aprilie 2001, Tribunalul Bucuresti a admis in parte apelul reclamantei. El a statuat ca faptul ca a avut o contributie mai mare la cumpararea unuia dintre bunurile comune nu era suficient pentru a rasturna prezumtia de egalitate a contributiilor sotilor la comunitatea matrimoniala de bunuri. Prin urmare, instanta a hotarat sa ii atribuie apartamentul lui M.G si a stabilit ca acesta ii datora o sulta reclamantei, reprezentand jumatatea valorii masei comune. Bazandu-se pe o expertiza, Tribunalul Bucuresti a stabilit valoarea sultei ce trebuia platita reclamantei la suma de 139.515.000 lei romanesti (ROL), respectiv 5.360 euro (EUR).
14. In ceea ce priveste partea din pretul apartamentului platita exclusiv de reclamanta, instanta a statuat ca reclamanta putea sa solicite restituirea acelei parti din pret prin intermediul unei actiuni intemeiate pe imbogatirea fara justa cauza a lui M.G.
15. In urma recursului reclamantei, prin Decizia din data de 28 noiembrie 2001, Curtea de Apel Bucuresti a casat in parte decizia pronuntata in apel. Aceasta a statuat ca, datorita contributiei sale la cumpararea apartamentului, care se ridica la 82% din valoarea sa, reclamanta putea pretinde o cota-parte mai mare din masa comuna. Tinand cont de acest considerent, Curtea de Apel Bucuresti a decis atribuirea apartamentului in favoarea reclamantei si a stabilit ca aceasta ii datoreaza lui M.G., cu titlu de sulta, suma de 49.513.000 ROL, adica 1.902 EUR.
16. Prin Sentinta din data de 31 mai 2002, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti a admis cererea reclamantei si a dispus evacuarea sotilor C. din apartamentul in litigiu. Astfel, reclamanta a dobandit posesia asupra lui.
B. Recursul in anulare formulat de procurorul general
17. La o data neprecizata, procurorul general al Romaniei, sesizat cu o cerere depusa de M.G., a formulat in fata Curtii Supreme de Justitie un recurs in anulare impotriva Deciziei din data de 28 noiembrie 2001 a Curtii de Apel Bucuresti. El a aratat ca, statuand ca contributia reclamantei la comunitatea matrimoniala de bunuri a fost mai mare decat cea a lui M.G., Curtea de Apel Bucuresti a incalcat art. 30 paragraful 1 din Codul familiei.
18. Prin Decizia din data de 21 octombrie 2003, redactata la data de 26 noiembrie 2003, Curtea Suprema de Justitie a admis recursul in anulare. Aceasta a retinut ca, in temeiul art. 30 alin. 1 din Codul familiei, bunurile dobandite de soti sau de unul dintre soti in timpul casatoriei sunt, incepand cu momentul dobandirii lor, bunuri comune si ca in momentul partajului bunurilor respective in urma desfacerii casatoriei contributia personala a fiecaruia dintre soti trebuia stabilita in raport cu comunitatea matrimoniala de bunuri si nu in raport cu fiecare bun sau categorie de bunuri. Ea a statuat ca, intrucat reclamanta nu a dovedit ca, in ceea ce priveste contributia sa la comunitatea matrimoniala de bunuri, aceasta a fost mai mare decat cea a lui M.G., contributiile lor la aceasta trebuiau prezumate egale.
19. Prin urmare, Curtea Suprema de Justitie a constatat ca decizia Curtii de Apel Bucuresti fusese pronuntata in urma unei incalcari esentiale a legii, ceea ce a dus la o apreciere gresita pe fondul cauzei, a casat-o si, pe fond, a respins recursul formulat de reclamanta impotriva Deciziei din data de 23 aprilie 2001 a Tribunalului Bucuresti.
C. Evolutii ulterioare recursului in anulare
20. La datele de 11 noiembrie 2003 si 7 iunie 2005, la cererea reclamantei facute prin intermediul unui executor judecatoresc, M.G. i-a platit o parte din suma datorata cu titlu de sulta in temeiul Deciziei din data de 23 aprilie 2001 a Tribunalului Bucuresti. Restul a facut obiectul unei compensari cu o creanta pe care M.G. o avea impotriva reclamantei, reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta a apartamentului intre data Deciziei din 21 octombrie 2003 a Curtii Supreme de Justitie si data la care M.G. a recastigat posesia asupra bunului.
21. La data de 6 aprilie 2004, reclamanta a sesizat Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti cu o actiune introdusa impotriva lui M.G., avand ca obiect restituirea unei sume care sa reflecte contributia exclusiva a reclamantei la cumpararea apartamentului in litigiu, calculata in functie de valoarea de piata a apartamentului.
22. Prin Sentinta din data de 15 decembrie 2004, judecatoria a admis in parte cererea reclamantei. Statuand ca reclamanta nu era indreptatita sa pretinda ca suma in discutie sa fie calculata in functie de valoarea de piata a apartamentului, ea a dispus ca M.G. sa ii plateasca partii interesate suma pe care aceasta o platise la data de 1 noiembrie 1993, actualizata cu rata inflatiei.
23. Prin Decizia din data de 10 octombrie 2005, Tribunalul Bucuresti a respins recursul reclamantei impotriva sentintei mentionate mai sus, a carei punere in executare nu a fost ceruta de reclamanta.
Probleme comerciale onestene
Desi a luat o amploare deosebita in anii de dupa Revolutia din 1989, in Onesti comertul se confrunta cu câteva probleme, care nemultumesc multi locuitori ai municipiului. Astfel, in apropierea Pietei agroalimentare a Onestiului se afla o sumedenie de spatii comerciale care formeaza bazarul. Aici, peste 60 de vânzatori din Republica Moldova desfac un bogat sortiment de marfuri, de la materiale pentru instalatiile sanitare, tricotaje si aparatura radio – tv pâna la motofierastraie, biciclete, motoare si altele. Spatiul unde vând aceste produse comerciantii de peste Prut este unul particularizat intr-un mod inedit, toate tarabele aflându – se in interiorul unui teren circular imprejmuit, folosit ca pista pentru modelism, in ultimii ani ai dictaturii comuniste. Locul de unde altadata se putea urmari aceste intreceri de modelism, desi a fost amenajate ca o adevarata tribuna sportiva, astazi este “napadit” de buruieni si chiar mici arbusti. Nemultumirea onestenilor nu se leaga de aspectul neplacut privirii, cu vegetatia ce se dezvolta in voie ori de tarabele comerciantilor de dincolo de Prut, ce sunt acoperite cu cartoane , bucati de tabla si de placaj ci de faptul ca marfurile vândute de moldoveni nu sunt insotite de certificate de garantie. Desi in urma cu mai mult timp mai multi cumparatori au cerut lamuriri de la vânzatorii din Republica Moldova asupra garantiei marfurilor cumparate de aici si in zilele trecute alti onesteni au adus in discutie aceeasi problema. Cumparând un aparat de radio, Niculina C. a constatat ca acesta a functionat doar câteva zile. Ea s-a adresat vânzatorilor de unde a achizitionat aparatul de radio, raspunsul acestora fiind ca ” la pretul foarte mic cu care a fost vândut acest aparat, nu se asigura garantie”. La interventia mai multor cumparatori aflati in bazarul onestean, in cele din urma aparatul de radio a fost schimbat de catre cei care l-au vândut iar cumparatorii au cerut din nou comerciantilor din Republica Moldova, sa respecte legile ce mentioneaza ca orice marfa se poate vinde insotita de certificatul de garantie. O alta problema comerciala pe care onestenii si cei aflati in tranzit o resimt din plin se inregistreaza in zona de jos a municipiului. Pâna la sfârsitul lunii iunie, in spatiul comercial al unui intreprinzator onestean a functionat o piata agroalimentara. Profitând de oferta unei firme ce doreste sa deschida un supermarket “Billa”, acesta a vândut cladirea ce adapostea piata agroalimentara, somându – i pe cei care isi desfasurau activitatea aici (peste 20 de societati comerciale si peste 150 de producatori agricoli ce isi desfaceau aici produsele agricole), sa elibereze spatiile. Acestia s-au conformat somatiei iar onestenii din zona si navetistii din localitatile apropiate Onestiului nu mai au de unde cumpara nici un produs agricol. Desi au trecut aproape trei luni de la inchiderea “Pietei Bucur”, Primaria Onesti nu a facut nimic pentru amenajarea unui spatiu comercial in zona pentru aprovizionarea locuitorilor municipiului si a navetistilor. Neculai Oprinoiu ne-a declarat: “Este foarte greu ca sa aducem de la piata agroalimentara a municipiului, aflata la aproape 2 kilometri, tot ceea ce ne trebuie pentru camara iernii. In zona mai vin câtiva producatori agricoli cu diverse produse si le pun pe marginea strazii, in conditii neadecvate pentru comercializare. Speram sa se gaseasca o rezolvare si acestei probleme”. Ion Moraru
CSM a avizat proiectul de modificare a Codului penal
In sedinta din 23 octombrie 2008, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat proiectul Ordonantei de Urgenta a Guvernului privind modificarea si completarea Codului Penal.
Proiectul propune reglementarea unor noi cazuri speciale de pedepsire a infractiunii de ultraj, in functie de calitatea subiectului pasiv (judecator, procuror, organ de cercetare penala, expert, executor judecatoresc, politist, jandarm), fapte savarsite in scop de intimidare sau de razbunare in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu.
Proiectul vizeaza introducerea a doua noi infractiuni, cu denumirea marginala ,,presiuni asupra justitiei”, respectiv ,,sfidarea organelor judiciare”, ca infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei.
Reglementarile propuse incrimineaza declaratiile publice defaimatoare la adresa judecatorului, procurorului si a organelor de cercetare penala in scop de intimidare sau influentare a acestora in timpul unei proceduri judiciare, respectiv intrebuintarea de cuvinte ori gesturi jignitoare, obscene sau amenintatoare in timpul unei proceduri judiciare sau impotriva unui magistrat, pentru fapte indeplinite in exercitiul functiei.
Ministerul Justitiei a argumentat propunerea legislativa prin aceea ca, in ultima perioada, au devenit tot mai numeroase faptele prin care se aduce atingere autoritatii si infaptuirii justitiei, dar si imaginii publice a organelor judiciare si increderii cetatenilor in actul de justitie.
Urgenta reglementarii este determinata de necesitatea asigurarii mijloacelor adecvate pentru protejarea impartialitatii si independentei judecatorilor si procurorilor si pentru asigurarea solemnitatii sedintelor de judecata si protejarii in general a activitatii desfasurate de organele judiciare.
Judecator Cecilia Morariu,
Purtator de cuvant al Consiliului Superior al Magistraturii
Clauza abuziva in contractul de credit: actualizarea dobanzii. UPDATE. Textul integral
Valeriu Nicolae, profesor de istorie, a actionat in judecata Banca Romaneasca la care avea un credit pe motiv dobanda a fost marita discretinar, invocandu-se conditiile pietei.
Judecatoria Buzau a dat castig de cauza justitiabilului, hotararea ramanand irevocabila prin respingerea recursului de catre Tribunalul Buzau.
Valeriu Nicolae: „Clauza abuziva prevedea posibilitatea cresterii dobanzii, unilateral, de catre banca, in functie de fluctuatia pietei financiare. Nu stabilea, insa, un indice concret, precum indicele de inflatie sau dobanda de referinta BNR.”
UPDATE 27 octombrie 2008. Suntem in masura sa va prezentam textul integral al sentintei Judecatoriei Buzau. Sentinta este foarte bine motivata si excelent redactata. Ea a ramas irevocabila prin respingerea recursului de catre Tribunalul Buzau.
* * * * *
„DOSAR NR. 5812/200/2007
ROMANIA
Pe rol fiind solutionarea actiunii civile avand ca obiect plangere contraventionala formulata de agent constatator OFICIUL JUDETEAN PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR, cu sediul in municipiul Buzau, cartier Bazar, bloc 4C, parter, judetul Buzau, in contradictoriu cu contravenienta BANCA [anonimizat] – SUCURSALA BUZAU, cu sediul in municipiul Buzau, strada Unirii, bloc 13 A-B, judetul Buzau si persoana vatamata NVT, cu domiciliul in municipiul Buzau, judetul Buzau.
Prezenta si dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 12.10.2007 si au fost consemnate in incheierea de sedinta din acea data, cand instanta avand nevoie de timp pentru a delibera a amanat pronuntarea pentru astazi 19.10.2007 si in urma deliberarii a pronuntat urmatoarea hotarare.
JUDECATA
Deliberand asupra prezentei cauze, instanta constata:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Buzau sub nr. 5812/200 din data de 18.07.2007, Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Buzau a inantat spre competenta solutionare procesul- verbal de constatare nr.195/284 din 12.07.2007, incheiat de inspector [anonimizat], prin care se constata ca art. 7 alin. 2 din contractul de credit bancar nr.*/01.06.2005 incheiat intre Banca [anonimizat] Sucursala Buzau, in calitate de imprumutator si NVT, in calitate de imprumutat, incalca prevederile art. 4 alin. 2 din Legea nr. 193/2000, fiind o clauza abuziva.
In aceste conditii, in baza art. 12 din actul normativ anterior mentionat, organul constatator a inaintat procesul-verbal instantei spre solutionare.
Prin sesizarea adresata OJPC Buzau, partea vatamata a relatat conditiile in care a incheiat contractul si modul in care a luat la cunostina de majorarea dobanzii.
Acesta a sustinut ca prevederea contractuala din art. 7.2 constituie o clauza abuziva, astfel cum este aceasta definita de Legea nr. 193/2000, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, art. 4, conform caruia: „O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor. O clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitate consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv. Faptul ca anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociata direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, in cazul in care o evaluare globala a contractului evidentiaza ca acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Daca un comerciant pretinde ca o clauza standard preformulata a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui sa prezinte probe in acest sens”.
A aratat ca sunt intrunite conditiile legale ca aceasta clauza sa fie declarata abuziva, intrucat dumnealui are calitatea de consumator, in sensul definit de lege, iar banca de comerciant, contractul incheiat fiind unul standard. In Anexa la lege sunt enumerate acele prevederi contractuale care sunt considerate clauze abuzive, la litera a), fiind stipulate acele dispozitii contractuale care dau dreptul comerciantului de a modifica, in mod unilateral, clauzele contractuale, fara a avea un motiv specificat in contract si acceptat de consumator prin semnarea acestuia, situatie incidenta in cazul de fata.
A subliniat ca in momentul in care a incheiat acest contract, a actionat de pe o pozitie inegala, in raport cu banca. Nu a avut posibilitatea sa negocieze nicio clauza din contract, intregul act juridic fiindu-i impus, in forma respectiva, de catre banca. De asemenea, nu i-au fost explicate clauzele contractuale. Prin necircumstantierea in nici un mod a elementelor care-i permit bancii modificarea unilaterala a dobanzii curente contractuale, prin neindicarea niciunui criteriu care sa-i dea bancii acest drept, lasand la libera sa apreciere majorarea dobanzii, aceasta clauza incalca prevederile legale incidente in materie, fiind de natura sa il prejudicieze.
Caracterul flagrant abuziv al acestei clauze, precum si aplicarea, cu rea-credinta a acesteia, sunt ilustrate, in acest caz particular, de modalitatea in care s-a derulat acest contract. Pana la data de 17.04.2007, platise, peste obligatiile de plata ce-i reveneau, suma cumulata de 13,04 Euro; cu toate acestea, la aceeasi data figura, in evidentele bancii, cu o restanta de 0,38 Euro. Fata de starea de fapt expusa anterior, inseamna ca imediat dupa ce i-a majorat dobanda la 10%, aceasta i-a fost, inca o data, majorata la 11,50%, ceea ce a facut sa creasca valoarea obligatiei lunare de plata.
Oricum, in punerea in aplicare a clauzei abuzive care permitea majorarea dobanzii, Banca a incalcat in mod manifest prevederile contractuale. Daca la prima majorare, a fost notificat, nu a fost insa chemat sa semneze un nou grafic de rambursare, astfel cum dispune art. 3.3 din contract. De asemenea, din interpretarea textului contractual anterior invocat, reiese ca acest contract se poate considera modificat (in sensul ca imprumutatului ii revine o alta obligatie de plata decat cea initial tabilita) doar in momentul in care ambele parti contractante au convenit asupra unui nou grafic de rambursare, semnandu-l. Prin urmare, aceasta modificare a dobanzii nu-i este opozabila, insa a fost nevoit sa o achite datorita reglementarilor interne ale bancii, in aceasta maniera evitand aplicarea unor sanctiuni cu repercusiuni grave asupra sa: penalitati, introducerea in Banca de Credit si imposibilitatea contractarii altui credit, rezilierea acestui contract cu obligarea la rambursarea anticipata imediata a soldului, etc.
Ulterior, Banca a modificat din nou dobanda, majorand-o de la 10% la 11,50% , fara sa-l notifice in acest sens si fara a semna un nou grafic de rambursare.
Atitudinea Bancii manifestata prin inserarea acestei clauze abuzive coroborata cu modalitatea de punere in aplicare a acestei prevederi contractuale (fara a respecta macar clauzele stipulate de aceasta in contract, majorarea intr-un timp foarte scurt a dobanzii cu 1,75 procente, in conditiile in care in prezent acorda credite in Euro pentru nevoi personale cu o dobanda de 8,5%) atrage raspunderea contraventionala a acesteia.
In raport de prevederile art. 8 din Legea nr. 193/2000 („Controlul respectarii dispozitiilor prezentei legi se face de reprezentantii imputerniciti ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor…”), a sesizat Oficiul pentru Protectia Consumatorilor Buzau.
In urma verificarilor efectuate, in aplicarea art. 11 din actul normativ anterior mentionat, s-a incheiat un proces-verbal de constatare nr. 195/284 / 12.07.2007 prin care s-a constatat faptul ca in contractul incheiat de partea vatamata cu banca este inserata clauza de la art. 7.2 care contravine prevederilor art.4 alin.1 din Legea nr. 193/2000. Acest proces-verbal este semnat de catre reprezentantul legal al bancii, care a declarat ca nu are obiectiuni de formulat.
Art. 15 alin. 1 statueaza ca incalcarea interdictiei stipulate la art. 1 alin. 3 (Se interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii.) consituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 200 lei la 1000 lei. Prin derogare de la dispozitiile de drept comun in materie contraventionala, nu organul constatator este in drept sa aplice sanctiunea, ci, potrivit art. 13 alin.1 din lege, instanta de judecata, este aceea care aplica sanctiunea, dispunand totodata, sub sanctiunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale, in masura in care contractul ramane in fiinta, sau desfiintarea acelui contract cu daune interese, dupa caz.
Agentul constatator arata ca, sunt intrunite elementele constitutive ale contraventiei reglementate in art. 15 alin. 1 din lege, in sensul ca, astfel cum a dezvoltat anterior, in contract a fost stipulata o clauza abuziva, incalcandu-se in acest mod prevederile imperative ale legii. Avand in vedere caracterul continuu al acestei contraventii, clauza abuziva producandu-si efectele si in prezent, in ceea ce priveste sanctiunea ce urmeaza a fi aplicata, fata de limitele de sanctiune extrem de mici, sunt de parere ca se impune aplicarea unei amenzi contraventionale orientate spre maximul special prevazut de lege.
A solicitat, de asemenea, sa se inlaturate clauza abuziva inserata in art. 7 alin. 2 din contract, in conditiile art. 6-7 din Legea nr. 193/2000, urmand ca acest contract sa se deruleze in continuare, insa cu dobanda initiala de 9,75% pe an si sa se dispuna obligarea SC Banca [anonimizat] la modificarea dobanzii (ex tunc, de la data de 27.06.2006 si ex nunc, pana la incetarea raporturilor contractuale), potrivit graficului initial de rambursare – iar sumele platite in plus ca urmare a modificarii abuzive a dobanzii ( 35,08 Euro conform graficului alaturat, la care se adauga 2 Euro, platiti ca urmare a notificarii) trebuind sa fie imputate asupra debitelor urmatoare, sub sanctiunea unei amenzi civile de 50 lei pe zi de intarziere.
Banca [anonimizat], in temeiul art. 115-118 Cod procedura civila a formulat intampinare prin care a solicitat anularea ca neintemeiat a procesului verbal de constatare nr.195/284 din 12.07.2007, incheiat de [anonimizat], inspector, prin care s-a constatat ca una din clauzele contractului de credit, si anume cea prevazuta de art.7 pct.2, incalca art.4 pct.1 din Legea nr.193/2000.
A aratat ca, potrivit art. 78 din Legea nr. 296/2004, o clauza contractuala va fi considerata abuziva, daca sunt indeplinite cumulative, urmatoarele conditii:
1. clauza nu a fost negociata cu clientul/consummator, adica aceasta a fost stabilita fara a da posibilitatea consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard, preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv;
2. incalca exigentele bunei-credinte;
3. clauza nenegociata, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza in detrimentul consumatorului un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor datorita efectului pe care il imprima contractului respectiva clauza.
Clauza prevazuta la art. 7 pct. 2 din contractul de credit are urmatorul continut: „In cazul in care evolutia pietei monetar financiare justifica o astfel de masura, Banca va putea modifica unilateral procentul de dobanda curenta contractuala”.
Mai arata banca faptul ca toate institutiile financiar bancare tin cont si sunt influentate in stabilirea dobanzii de politica Bancii Nationale a Romaniei, care stabileste rata dobanzii de referinta si ratele medii ale dobanzii pe piata interbancara conform circularei emise de aceasta nr. 3/01.02.2002, si de asemenea au relevanta in stabilirea dobanzii privind cursurile plietei valutare.
De asemenea, imprumutantul (consumatorul) a fost informat, in mod complet, corect si precis, asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor oferite de banca, astfel incat sa aiba posibilitatea de a face o alegere rationala intre produsele si serviciile oferite, in conformitate cu interesele lui economice. Mentioneaza ca nu sunt intrunite conditiile pentru ca o clauza sa fie catalogata drept abuziva deoarece clauza citata nu incalca exigentele bunei credinte, intrucat dobanda fiind fluctuanta, aceasta putea sa aiba si un curs descendent, nu doar ascendent.
In consecinta, nu se poate sustine reaua-credinta a bancii prin inserarea respectivei clauze, aceasta fiind o practica generalizata la nivelul institutiilor finaciar bancare, mai ales ca Banca [anonimizat] nu detine nicio pozitie de monopol pe aceasta piata.
In dovedirea intampinarii a depuse in copie xerox contractul de credit bancar nr. */01.06.2005.
OFICIUL JUDETEAN pentru PROTECTIA CONSUMATORILOR BUZAU a formulat note de raspuns fata de intampinarea depusa de petenta, si a aratat ca in contractul de credit este inserata o clauza abuziva, motivat de faptul ca in art. 7 pct. 2 se prevede ca imprumutatorului are dreptul de a modifica unilateral dobanda. In atare situatie, modificarea dobanzii nu este raportata la un indicator precis, individualizat, aceasta fiind precizata generic si anume „evolutia pietei monetar financiare”, ori se stie fara tagada ca piata financiara evolueaza diferit in functie de indicele la care te raportezi.
Sunt situatii in care te raportezi la dobanda de referinta a Bancii Centrale Europene si aceasta este in scadere, cu toate ca in acelasi timp dobanda de referinta a Bancii SUA este in crestere. Aceasta clauza fara, indicator precis stabilit, da posibilitatea bancii de a modifica dobanda numai asa cum doreste acesta.
Mai mult tot in cuprinsul contractului de creditare la art. 3 alin. 3 se specifica „in cazul modificarii duratei creditului si/sau a obligatiilor de plata lunare in sensul diminuarii/majorarii acestora ca urmare a unor plati anticipate din credit/modificari ale nivelului dobanzii, graficul de rambursare modificat si agreat de ambele parti are efect automat modificarea corespunzatoare a contractului”.
Aceasta clauza contravine flagrant cele prevazute de art.7 pct. 2, in sensul ca modificarea va putea opera doar atunci cand este agreata de ambele parti.
Avand in vedere prevederile Legii nr. 193/2000 incidenta in cauza consideram ca in contractul de credit exista clauze abuzive conform prevederilor acestui act normativ si in consecinta solicita aplicarea prevederilor art.13 alin.1 si art.15 alin.1 din actul normativ mai sus amintit.
La dosar au fost depuse de catre partea vatamata NVT, in copie xerox, urmatoarele inscrisuri: procesul verbal de constatare nr. 195/284 din data de 12-07-2007 incheiat de OJPC Buzau (filele 4-6), contractul de credit nr. */01.06.2002 (filele 7-10), graficul de rambursare (fila 21), tabel privind situatia platilor efectuate (filele 22-23), adresa emisa de Banca [anonimizat] Buzau catre NVT (fila 24), notificarea nr. 1/10.05.2007 emisa de EOS KSI Romania SRL (fila 25), un set de foi de varsamant si buletine se schimb valutar (filele 26-48).
In raport de intampinarea formulata de Banca [anonimizat] Sucursala Buzau, partea vatamata NVT a formulat precizari, invederand urmatoarele:
1. clauza nu a fost negociata direct cu consumatorul, intrucat contractul incheiat este unul de adeziune, in care clauzele sunt dinainte stabilite de catre imprumutator, singurele elemente de diferentiere intre acestea fiind suma imprumutata si data scadenta;
2. reaua-credinta a bancii rezida in enuntarea intentionat lacunara a conditiilor in care dobanda poate fi modificata unilateral, fara a circumstantia in niciun mod aceste conditii, decizia acesteia fiind discretionara si imposibil de controlat de catre consumator;
3. reaua-credinta a bancii s-a manifestat si prin maniera de punere in aplicare a acestei clauze, prin incalcarea a altor clauze incluse chiar de catre aceasta in contract, precum si prin faptul ca dobanda a crescut semnificativ intr-un interval scurt de timp (existand in continuare pericolul de crestere), atingand un nivel foarte ridicat in raport de cel practicat la aceeasi data de respectiva banca;
4. s-a creat un dezechilibru semnificativ in ceea ce ilpriveste, intrucat dobanda a crescut cu 1,75 procente fara ca acesta sa aiba posibilitatea sa verifice baza reala a acestei cresteri, existand pericolul ca aceasta sa creasca in aceeasi maniera fara ca dumnealui sa poata verifica, precum si faptul ca a fost expus riscului de a fi introdus in Biroul de Credit si Centrala Riscurilor Bancare, fara sa aiba nicio vina in derularea raporturilor contractuale, fapt de natura sa il afecteze economic si moral;
5. nu se pune problema daca banca ocupa sau nu o pozitie dominanta pe piata, intrucat in acest cadru procesual este supus analizei raportul comerciant-consumator, sub aspectul respectarii drepturilor consumatorului, iar nu raportul dintre Banca Romaneasca SA si alti comerciati, sub aspectul respectarii normelor care disciplineaza dreptul concurential.
De asemeanea, a invederat ca fata de atitudinea adoptata de comerciant, raporturile contractuale nu se mai pot derula in limite normale, motiv pentru care, in temeiul art. 7 din Legea nr. 193/2000 a solicitat rezilierea contractului de credit bancar nr. */01.06.2005, ceea ce presupune incetarea efectelor acestuia pentru viitor. In aceste conditii, considera ca, la data judecatii ar trebui sa returneze suma de 1466,60 EURO (obtinuta astfel: din soldul de 1509,79 EURO existent la data de 22.10.2007 – luand in calcul ca a achitat si debitul scadent pe aceasta data – a scazut suma platita in plus, peste ratele stabilite conform graficului initial, singur care ii este opozabil, in valoare de 43,19 Euro; fiind vorba de o reziliere, iar nu de o rambursare anticipata, nu se aplica, in acest caz, comision).
Nu a solicitat daune, ci doar cheltuieli de judecata.
Analizand actele dosarului, instanta retine urmatoarele:
In fapt, pe data de 01.06.2005, intre partea vatamata NVT, in calitate de imprumutat, si BANCA [anonimizat] – Sucursala Buzau, in calitate de imprumutator, s-a incheiat contractul de credit bancar nr. */01.06.2005, pentru suma de 2550 Euro, nevoi personale, urmand a fi rambursat in 60 luni (art. 1-3 din contract).
Ca urmare a contractului, s-a fixat o obligatie lunara de plata in cuantum de 53,89 euro (rata + dobanda). Potrivit art. 7.1 din contract, dobanda curenta contractuala la creditul acordat este de 9,75% pe an. Art. 7.2 stipuleaza ca „in cazul in care evolutia pietei monetar financiare justifica o astfel de masura, Banca va putea modifica unilateral procentul de dobanda curenta contractuala”, iar in virtutea art.7.3, „modificarea nivelului dobanzii curente se comunica imprumutatorului prin notificare scrisa cu confirmare de primire”.
In contractul incheiat este inserata si clauza (art. 3.3), conform careia „in cazul modificarii duratei creditului si/sau a obligatilor de plata lunare in sensul diminuarii/majorarii acestora ca urmare a unor plati anticipate din credit/modificari ale nivelului dobanzii, graficul de rambursare modificat si agreat de ambele parti are ca efect modificarea corespunzatoare a contractului”.
Imprumutatorul a modificat succesiv dobanda de la 9,75% la 10% si apoi, in scurt timp, de la 10% la 11,50%, prima data notificandu-l pe imprumutat, iar ulterior fara a-l notifica, in ambele cazuri insa fara a incheia un nou grafic de rambursare.
Imprumutatul a aflat de a doua majorare a dobanzii prin notificarea nr. 1/10.05.2007 emisa de EOS KSI Romania SRL, prin care era anuntat ca la data de 10.05.2007 inregistreaza catre Banca [anonimizat] o restanta de 0,38 rata credit si 1 Euro comision, sume pe care, daca nu le achita in termen de maxim 5 zile calendaristice de la data primirii, se vor lua fata de dansul masurile prevazute in contract si va fi raportat la Biroul de Credit si Centrala Riscurilor Bancare.
Acest contract de credit bancar intra sub incidenta Legii nr. 193/2000, intrucat imprumutatul are calitatea de consumator, iar banca de comerciant. Aceste prevederi legale sunt conforme cu Directiva 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materie de credit destinat consumului, art. 1 pct. 2 lit.a si b.
Instanta constata ca, fara putinta de tagada, clauza inserata la articolul 7 pct. 2 din contract constituie o clauza abuziva in sensul legii, aceasta incalcand prevederile art. 4 din Legea nr. 193/2000.
In momentul in care a fost incheiat acest contract, consumatorul a actionat de pe o pozitie inegala, in raport cu banca. Contractul incheiat este unul de adeziune, clauzele cuprinse fiind prestabilite de catre imprumutator, fara a da posibilitatea cocontractantului de a modifica sau inlatura vreuna din aceste clauze. Consumatorul nu a avut posibilitatea sa negocieze nicio clauza din contract, intregul act juridic fiindu-i impus, in forma respectiva, de catre banca. Conform art. 4 alin.ultim din Legea nr. 193/2000, bancii ii revenea obligatia de a dovedi ca a negociat in mod direct aceasta clauza cu imprumutatul, ceea ce nu s-a intamplat in cauza.
Prin necircumstantierea in nici un mod a elementelor care-i permit bancii modificarea unilaterala a dobanzii curente contractuale, prin neindicarea niciunui criteriu care sa-i dea bancii acest drept, lasand la libera sa apreciere majorarea dobanzii, aceasta clauza incalca prevederile legale incidente in materie, fiind de natura sa il prejudicieze pe consumator. Aceasta clauza care da dreptul imprumutatorului de a modifica unilateral dobanda nu este raportata la un indicator precis, individualizat, acest factor fiind mentionat generic drept „evolutia pietei monetar financiare”, fiind de netagaduit ca piata financiara evolueaza diferit in functie de indicele la care te raportezi. Aceasta modalitate de exprimare face ca respectiva clauza sa fie interpretata doar in favoarea imprumutatorului, servind doar intereselor acestuia, fara a da posibilitatea consumatorului de a verifica daca majorarea este judicios dispusa si daca era necesara si proportionala scopului urmarit.
Aceasta clauza contravine si legislatiei comunitare, incalcand prevederile art. 3 si 4 din Directiva 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materie de credit destinat consumului.
Art. 15 alin. 1 statueaza ca incalcarea interdictiei stipulate la art. 1 alin. 3 (Se interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii.) consituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 200 lei la 1000 lei. Prin derogare de la dispozitiile de drept comun in materie contraventionala, nu organul constatator este in drept sa aplice sanctiunea, ci, potrivit art. 13 alin.1 din lege, instanta de judecata, este aceea care aplica sanctiunea, dispunand totodata, sub sanctiunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale, in masura in care contractul ramane in fiinta, sau desfiintarea acelui contract cu daune interese, dupa caz. Contraventia are caracter continuu, astfel cum se arata in art. 13 din OG nr. 2/2001.
In cauza sunt intrunite elementele constitutive ale contraventiei reglementate in art. 15 alin.1 din lege, in sensul ca, astfel cum am dezvoltat anterior, in contract a fost stipulata o clauza abuziva, incalcandu-se in acest mod prevederile imperative ale legii. Avand in vedere caracterul continuu al acestei contraventii, clauza abuziva producandu-si efectele si in prezent, in ceea ce priveste sanctiunea ce urmeaza a fi aplicata, fata de limitele fixate de legiuitor, instanta urmeaza sa aplice o sanctiune cu amenda contraventionala in cuantum de 600 lei.
Fata de solicitarea persoanei vatamate de a se dispune rezilierea contractului de credit bancar, in acord cu prevederile art. 7 din Legea nr. 193/2000 si dezideratele fixate prin Directiva 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materie de credit destinat consumului, Directiva 90/88/CEE a Consiliului din 22 februarie 1990 de modificare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materie de credit destinat consumului, respectiv Directiva 98/7/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 februarie 1998 de modificare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materie de credit destinat consumului, in sensul prevalentei drepturilor si interesului consumatorului in raport cu cele ale imprumutatorul, instanta va admite aceasta cerere si va dispune rezilierea contractului.
Instanta are, de asemenea, in vedere si faptul ca dobanda este un element esential intr-un contract de credit bancar, orice clauza nelegala cu incidenta asupra dobanzii, afectand insasi normala derulare a raporturilor contractuale. In raport de prevederile contractuale, instanta retine ca, in ipoteza in care acest contract s-ar derula in continuare, se mentine pericolul lezarii drepturilor si intereselor consumatorului prin majorarea indirecta a dobanzii anuale efective, potrivit art. 7 pct.5 din contract.
Instanta va dispune repunerea partilor in situatia anterioara. Fiind in prezenta unui contract cu executare succesiva, rezilierea isi produce efecte numai pentru viitor, aceasta reziliere se traduce prin obligarea consumatorului sa returneze catre imprumutator suma de 1466,60 EURO calculata la data pronuntarii. Aceasta suma a fost obtinuta astfel: din soldul de 1509,79 EURO existent la data de 22.10.2007, stabilit conform graficului initial semnat si agreat de ambele parti contractante se scade suma platita in plus, peste ratele stabilite conform graficului initial, singurul opozabil acestuia, in valoare de 43,19 Euro, inclusiv suma de 1,38 Euro achitata potrivit notificarii, suma nedatorata intrucat imprumutatul nu era in culpa; fiind vorba de o reziliere, iar nu de o rambursare anticipata, nu se aplica, in acest caz, comision. Sumele platite sunt dovedite cu foile de varsamant depuse la dosarul cauzei. Daca pana la rezilierea efectiva, consumatorul isi va achita ratele in continuare, aceste debite se vor scadea din suma anterior calculata.
In ceea ce priveste cererea accesorie formulata de partea vatamata de a obliga contravenienta la cheltuieli de judecata, discutata in conditii de contradictorialitate si oralitate, instanta o va admite si va dispune obligarea contravenientei la 1500 lei catre NVT.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite sesizarea.
Mentine procesul-verbal de constatare nr. 195/284 din data de 12.07.2007 incheiat de inspector [anonimizat] din cadrul Oficiului Judetean pentru Protectia Consumatorului Buzau.
Constata ca art. 7 alin. 2 din contractul de credit bancar nr. */01.06.2005 constituie o clauza abuziva in sensul art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000.
Constata ca fapta SC BANCA [anonimizat] – Sucursala Buzau de a insera in cadrul contractului de credit bancar nr. */01.06.2005 clauza de la art. 7 pct. 2 constituie contraventia prevazuta de art. 15 alin. 1 raportat la art. 1 alin. 3 din Legea nr. 193/2000.
Aplica o amenda contraventionala in cuantum de 600 lei contravenientei SC BANCA [anonimizat] – Sucursala Buzau, cu sediul in str. Unirii, bl. 13 A-B, parter, inmatriculata in Registrul Comertului sub nr. [anonimizat], CUI [anonimizat], reprezentant legal [anonimizat], CNP [anonimizat].
Dispune rezilierea contractului de credit bancar nr. */01.06.2005 incheiat intre SC BANCA [anonimizat], in calitate de creditor, si NVT, cu domiciliul in Buzau, jud. Buzau, [anonimizat] in calitate de imprumutat.
Dispune repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractului si obliga imprumutatul sa restituie catre banca suma de 1466,60 Euro.
Obliga contravenienta SC BANCA [anonimizat] – Sucursala Buzau la cheltuieli de judecata in cuantum de 1500 lei catre partea vatamata NVT.
Definitiva.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 17.10.2007.
Turişti români abandonaţi lângă Paris
Aproximativ 170 de români au fost abandonaţi în apropriere de Paris de o agenţie de turism din Târgu Mureş , informează Realitatea TV.
Turiştii romani, care se întorceau de la un pelerinaj religios la biserica greco-catolică din oraşul Lourdes, nu au putut fi cazaţi într-un camping de lângă Paris, deoarece agenţia nu a plătit cazarea.
Turiştii au încercat să îl contacteze pe patronul agenţiei, însă acesta nu a putut fi contactat. Un oficial al Ambasadei Române din Paris a declarat, pentru Realitatea TV, că 110 persoane au fost cazate în camping, după intervenţia instituţiei române. Ceilalţi peste 50 de români au fost cazaţi într-un hotel din zonă, toate cheltuielile fiind suportate de turişti. Acelaşi oficial a spus că situaţia nu este singulară, fără a mai oferi însă alte detalii.
Agentiile de turism ameninta ca retrag ofertele pentru România
Pachetele turistice pentru petrecerea vacantei in tara ar putea sa dispara din oferta agentiilor de turism, din cauza serviciilor slabe oferite turistilor si a unei promovari ineficiente a acestui sector. Potrivit reprezentantilor patronatelor din domeniu, in ultimul timp romanii au ingrosat cererea pentru destinatiile externe, agentiile inregistrand vanzari de numai 20% la intern.
In plus, strainii sunt nemultumiti de drumurile proaste din Romania si de gunoaiele din jurul hotelurilor. Problemele din turism ar putea fi rezolvate daca ar exista o strategie clara si un brand de tara, asa cum are orice stat cu potential turistic, spun tour-operatorii. Autoritatea Nationala pentru Turism promite ca in decembrie Romania va avea o strategie nationala in domeniu, care va fi evaluata de trei specialisti independenti.
Calitatea slaba a serviciilor turistice din Romania, slaba promovare a destinatiilor din tara, precum si imaginea negativa pe care o are turismul romanesc in prezent ar putea determina agentiile de turism sa renunte la ofertele interne, intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat. In plus, tara noastra nu are o strategie clara care sa defineasca foarte bine de ce turistul ar trebui sa aleaga Romania. Spre deosebire de noi, strainii au un brand de tara, o promovare eficienta si preturi pe masura serviciilor. Asa reiese din declaratiile facute de reprezentantii din domeniu, in cadrul «Forumului de bune practici in turism», desfasurat, ieri, la Romexpo.
In ultima perioada, turismul romanesc a primit tot mai multe reprosuri, din diverse parti, tocmai pentru ca nu se ridica la standarde europene, iar tarifele practicate nu justifica raportul calitate-pret. Dragos Anastasiu, reprezentant al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT) Incoming Romania, a declarat ieri ca, „din pacate, exista varianta sa dispara destinatiile interne din oferta agentiilor de turism, pentru ca trebuie sa traiasca si ele, mai ales ca cele mai multe vanzari sunt, in prezent, pentru extern“. El a subliniat ca „dupa 40-50 de ani de «inchisoare», romanii vor sa plece, nu mai vor sa vada muntele romanesc, marea si Delta, chiar daca sunt atat de frumoase“.
In ceea ce priveste volumul de vanzari la intern, oficialul ANAT a explicat ca „maximum 20% din ceea ce se vinde reprezinta destinatiile din tara, restul fiind destinatii externe“.
Din nou, ne lipseste strategia
„Problemele din turism ar putea fi rezolvate daca ar exista o strategie coerenta, care sa nu se mai schimbe in functie de culoarea politica, pentru ca turismul nu are o «astfel» de culoare“, a mai spus Dragos Anastasiu.
Intrebat de ce Bulgaria este cu mult inaintea noastra la acest capitol, oficialul ANAT Incoming Romania a raspuns ca „la noi au fost foarte multe probleme cu privatizarile, care s-au facut mult mai tarziu in comparatie cu vecinii nostri de la sud de Dunare“.
El a mai spus ca principalele probleme din turism sunt lipsa de comunicare intre unitatile administrative si pregatirea profesionala, care lasa de dorit.
Pe de alta parte, Octavian Arsene, director la Directia Strategie din cadrul Autoritatii Nationale pentru Turism (ANT), a anuntat ca „in decembrie vom avea o strategie clara, care ne va arata cum sa ne miscam la nivel national, strategie evaluata de trei specialisti independenti ANT“.
Problemele din turism, vazute cu ochii strainilor
Infrastructura proasta, teancurile de gunoaie, serviciile slabe, plajele urate si lipsa hotelurilor de 3 si 4 stele in zonele rurale sunt doar cateva din nemultumirile tour-operatorilor germani, care au raspuns unui chestionar cu 28 de intrebari despre Romania, a declarat ieri Winfried Hildebrandt, reprezentant GTZ. Printre cei chestionati s-a aflat si cunoscutul tour-operator TUI, care s-a retras anul trecut de pe piata romaneasca. Potrivit studiului, sejururile in tara noastra sunt considerate monotone, din cauza ca lipsesc programele de divertisment.
Winfried Hildebrandt a precizat ca „germanii au cerut mai multa curatenie, dar si un raport corect calitate-pret“.
Totodata, tour-operatorii germani vor mai multe zboruri catre Germania, mai ales ca, in prezent, nu exista nici un zbor catre Berlin si Dusseldorf.
Hildebrandt a mai spus ca „tour-operatorii germani cred despre TAROM ca are probleme cu serviciile oferite grupurilor“.
World Travel Guide: România este cel mai ieftin loc unde se poate schia
Un studiu realizat de World Travel Guide, arată că România este ţara unde se poate schia cel mai ieftin, staţiunea Poiana Braşov fiind locul perfect pentru cei care doresc să nu-şi facă cu schiurile o gaură prea mare în buget, transmite Agerpres.
Potrivit cunoscutului ghid turistic britanic, o săptămână de schi la Poiana Braşov costă doar aproximativ 200,14 lire sterline, mâncarea şi băutura fiind incluse în acest preţ, pe când, la polul opus, staţiunea americană Vail din Colorado, este cea mai scumpă, cu 514,86 lire sterline cheltuite pentru o săptămână de schi.
Staţiunile High Tatras din Slovacia şi respectiv Boroveţ, din Bulgaria, s-au plasat pe locul doi şi respectiv trei după Poiana Braşov, cu costuri de 236,28 lire sterline şi respectiv 241,10 lire sterline pentru o săptămână de schi „all inclusive”.
Mircea Geoană nu exclude convocarea de urgenţă a Parlamentului
În cazul în care Guvernul va aplica efectiv decizia de blocare a majorării cu 50% a salariilor profesorilor, Partidul Social Democrat va acţiona pentru convocarea de urgenţă a Parlamentului în vederea blocării ordonanţei de urgenţă, a declarat ieri, preşedintele social-democrat, Mircea Geoană.
„Pentru PSD, singurul obiectiv este aplicarea urgentă a legii privind majorarea salariilor profesorilor şi singurul gest cu finalitate politică este convocarea de urgenţă a Parlamentului şi asigurarea în regim de urgenţă a unui vot împotriva Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului, care se preconizează a fi adoptată marţi. Astfel, aplicarea legii devine imediată, iar demersul PD-L referitor la moţiunea de cenzură este pur electoral, care nu serveşte scopului majorării salariilor, ci mai mult complicării jocului politic“, a precizat preşedintele PSD. Potrivit acestuia, soluţia cea mai potrivită pentru rezolvarea problemei privind majorarea salariilor profesorilor este convocarea Parlamentului, nu moţiunea de cenzură. „Ceea ce noi vom face, va fi convocarea imediată a Parlamentului, şi un vot urgent care va rezolva toată problema, aşa cum s-a procedat şi cu legea pensiilor şi a salariilor profesorilor“. În ceea ce priveşte afirmaţia liderului PD-L, Emil Boc, conform căreia parlamentarii care nu vor semna moţiunea de cenzură se vor opune majorării salariilor profesorilor, preşedintele PSD a arătat că parlamentarii s-au pronunţat deja atunci când au votat pentru această lege. În opinia sa, „PD-L este interesat de un nou motiv de scandal pe scena politică, disperat fiind că pierde alegerile“. „Mai avem cinci săptămâni până la alegeri şi atunci poporul se va pronunţa“, a conchis Mircea Geoană.
Secretarul general al PSD, Titus Corlăţean, a declarat că social-democraţii rămân consecvenţi poziţiei şi legii pe care au promovat-o şi care a fost aprobată în unanimitate în Parlament pentru creşterea salariilor profesorilor. Potrivit acestuia, ameninţarea cu plângerea penală a PD-L împotriva premierului, precum şi demersul moţiunii de cenzură „sunt ridicole“ atât timp cât guvernarea Alianţei Dreptate şi Adevăr, din care a făcut parte şi PD în 2005, a suspendat aplicarea legilor PSD din 2004 referitoare la compensarea biletelor de tren rămase nefolosite de pensionari şi la acordarea pensiei suplimentare de 25 % pentru soţul supravieţuitor. „Impostura politică a PD-L nu are măsură, atât timp cât au făcut exact acelaşi lucru pe care azi îl condamnă astăzi cu mânie proletară“, a adăugat Titus Corlăţean.
Politică. Startul şpăgii electorale, furat cu alimente expirate
GALAŢI. Doi social-democraţi gălăţeni, deputatul dr.Aurel Nechita şi profesorul universitar Viorel Mânzu, rectorul universităţii Dunărea de Jos, sunt acuzaţi de liberali că ar fi împărţit deja câteva mii de sacoşe cu pomeni electorale. Pe lângă caracterul ilegal al acţiunii, cei care formulează acuzele susţin că o bună parte a alimentelor era deja alterată, fapt ce ar fi pus în pericol sănătatea destinatarilor. Liberalii susţin că au fost deja împărţite 5000 de sacoşe conţinând câte un kilogram de făină, zahăr, orez, ulei, două pateuri şi două conserve de peşte, plus o cutie de brânză topită. Măcar dacă erau bune de mâncat. Ultimul caz de mită electorală a fost înregistrat la Galaţi înaintea alegerilor locale din vara acestui an. Atunci, conservatorii nu ştiau cum să trimită mai repede sacoşele pe adresa electoratului.
Fostul antrenor al gimnastei candidează pentru parlament -Nadia Comăneci a ajuns agent electoral?
Fostul antrenor al echipei naţionale de gimnastică feminină, Karoly Bela, candidează din partea UDMR pentru un fotoliu de deputat. Ieri, antrenorul a fost înscris, oficial, în cadrul festiv al lansării candidaţilor Uniunii, în lupta pentru colegiul Statele Unite şi America de Nord şi de Sud.
UDMR are pretenţii electorale serioase pentru oricare colegiu electoral, motiv pentru care, după calcule minuţioase şi-a desemnat şi candidaţii. Chiar dacă din interiorul ţării colegiul Statele Unite şi America de Nord şi de Sud pare mai mult o destinaţie exotică decât o miză electorală, partidele se bat pe voturile românilor de pe respectivele continente. Karoly Bela a fost desemnat de UDMR candidat pentru zona respectivă dintr-un simplu raţionament, cel al relaţiilor şi a influenţei pe care le are fosta sa elevă, Nadia Comăneci în SUA şi împrejurimi. Karoly Bela a fost cel care a instruit-o pe cea mai celebră româncă să ia prima notă de zece din istoria gimnasticii. Cei doi foşti sportivi au rămas buni prieteni peste ani, lucru deloc de neglijat pentru o campanie electorală. Nadia Comăneci este simbolul românilor de peste ocean, iar influenţa ei asupra acestora nu o poate contesta nimeni.
Gimnasta a fost curtată şi de PSD
Celebra gimnastă, Nadia Comăneci, a fost curtată pentru a candida la Camera Deputaţilor de toate partidele. Chiar dacă la uşa sa au făcut coadă formaţiunile politice româneşti, Nadia a preferat să le refuze politicos. Singurul partid care s-a încăpăţânat să o anunţe drept candidată a fost PSD. Doar după ce a primit un răspuns destul de nervos de la fosta gimnastă, care se afla la Olimpiada de la Beijing, PSD s-a pus pe căutat alt candidat. Nadia nu are preocupări politice, dar este recunoscută pentru faptul că ar face aproape orice pentru prietenii săi, mai ales pentru cei care au ajutat-o în carieră.
Lenovo vrea să asambleze computere în România
PLANURI. Producătorul de computere personale Lenovo, lider pe piaţa chineză, intenţionează să deschidă o fabrică de asamblare a PC-urilor în Ardeal, potrivit Dianei Munteanu, channel manager în cadrul reprezentanţei locale a companiei.
„Am purtat, anii trecuţi, discuţii despre deschiderea unei fabrici în Europa Centrală şi de Est. România era pe lista scurtă, însă a fost selectat alt loc. Pe viitor, sunt şanse să se deschidă o fabrică în România, în zona Ardealului“, a declarat Munteanu, citată de Mediafax. În umă cu trei ani, Lenovo a achiziţionat divizia de computere personale a IBM, pentru 1,25 miliarde de dolari. Compania are în prezent 12 fabrici în mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est, printre care Polonia şi Cehia.
Transavia înghite Cerealcom
MUTAREA ZILEI.
Producătorul de carne de pasăre Transavia va fuziona prin absorbţie cu firma Cerealcom Alba-Iulia, ambele controlate de omul de afaceri Ioan Popa. Operaţiunea a fost aprobată de acţionarii celor două firme la începutul lunii. Transavia estimează pentru anul acesta o cifră de afaceri de 100 de milioane de euro.
Bancpost pierde lupta cu clienţii
Românii înşelaţi de bănci cu noi comisioane şi dobânzi umflate în ultimele săptămâni au repurtat prima victorie.
Bancpost a anunţat că va renunţa la comisionul de 0,59% din sold introdus de curând, după ce a fost amendată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) cu suma de 60.000 de lei (peste 16.000 de euro), ne-a declarat Dan Vlaicu, şeful ANPC.
„Săptămâna trecută au fost depuse peste 100 de sesizări din partea consumatorilor care vizau acest comision al Bancpost. Banca a fost sancţionată din cauza practicilor comerciale incorecte, după ce a introdus un comision care nu era specificat în contractul încheiat cu clienţii“, a explicat Dan Vlaicu.
Bancpost a introdus recent comisionul şi şi-a anunţat clienţii că vor trebui să îl suporte prin intermediul unor scrisori. O parte dintre acestea au ajuns dovezi pe biroul inspectorilor ANPC.
Comisionul urma să se aplice tuturor creditelor încheiate de bancă, iar clienţii nu au ajuns încă să îl plătească, deoarece s-au grăbit să depună sesizări, potrivit inspectorului ANPC, Laura Hora.
Ordonanţă pentru comunicarea cu banca
Relaţia dintre bănci şi clienţii lor va fi reglementată printr-o ordonanţă de urgenţă, aflată în stadiul de proiect iniţiat de ANPC la jumătatea acestei luni. Potrivit proiectului de act normativ, băncile nu vor putea introduce sau majora comisioanele pe durata derulării unui contract, iar dobânda va fi calculată în mod transparent.
De asemenea, banca va trebui să le ofere clienţilor toate informaţiile corecte încă dinainte să semneze contractele. Astfel, la solicitarea unei persoane, instituţia de creditare va fi obligată să prezinte contractul-tip pentru acel credit şi o simulare de costuri, pentru ca fiecare client să le poată analiza.
Proiectul prevede ca banca să informeze clienţii cu 30 de zile înainte despre intenţia de modificare a clauzelor contractului. Iar clientul va avea dreptul să refuze modificările, caz în care va putea restitui creditul fără plata comisionului de rambursare.
Băncile care nu vor respecta aceste prevederi ar putea plăti amenzi cuprinse între 5.000 şi 50.000 de lei.
Conform preşedintelui ANPC, proiectul de ordonanţă de urgenţă va începe să se aplice cel mai probabil începând cu 1 ianuarie 2009, la 60 de zile după publicarea în Monitorul Oficial.
Laura Hora, inspector ANPC: ” În ultimele săptămâni, colegii mei primesc reclamaţii după reclamaţii la adresa băncilor. Nu mai au timp să le înregistreze că vin altele şi altele. ”
CONTROALE
Nouă bănci în vizor
În afară de Bancpost, Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor a pus sub lupă actele altor nouă bănci. Clienţii acestora au depus împotriva lor circa 200 de plângeri numai în ultima săptămână, iar numărul persoanelor care îşi exprimă nemulţumirea este în creştere, potrivit reprezentanţilor instituţiei. „Inspectorii ANPC au demarat controalele din momentul primirii sesizărilor. În total, de la începutul anului, împotriva practicilor băncilor au fost depuse circa 1.500 de reclamaţii“, ne spune inspectorul ANPC, Laura Hora.
Dealerii de maşini noi vor să importe şi second-hand
STRATEGIE. Importatorii de automobile noi iau în calcul şi aducerea pe piaţa din România a maşinilor second-hand, dacă se va menţine tendinţa clienţilor de a cumpăra vehicule rulate, a declarat Brent Valmar, vicepreşedintele Asociaţiei Producă torilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), citat de Mediafax.
” Dacă tendinţa (de creştere a vânzărilor de automobile rulate – n.r.) va continua, o s-o facem şi pe asta“, a declarat Valmar. Numărul înmatriculărilor de autoturisme secondhand s-a dubde import lat după primele nouă luni faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 168.339 de unităţi.
Codul de bune practici, la uşa parlamentului
CONCLUZIE. Conflictul dintre retaileri şi producă- tori va fi rezolvat de parlament, în următoarele două-trei săptămâni.
Proiectul va stabili costul de achiziţie, termenii de plată, precum şi penalităţile, de care vor trebui să ţină cont toţi jucătorii din piaţă. „Noi am propus în cadrul discuţiilor ca produsele proaspete să fie achitate în 20 de zile, iar celelalte în 45 de zile“, a afirmat Valentin Blănaru, de la Asociaţia din Industria Laptelui. Discuţiile s-au concentrat şi asupra taxelor de magazin, de care s-au tot plâns producătorii. „Acestea sunt contravaloarea unor servicii de marketing. Am stabilit ca nimeni să nu impună unui furnizor prestarea unui serviciu pe care nu şi-l doreşte“, a spus Adrian Manolache, secretar general în cadrul Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale.
Petrom reduce preţul la benzină
CARBURANŢI. Petrom a redus ieri preţul benzinei cu zece bani şi cu circa şapte bani la motorină.
Astfel, benzina Premium fără plumb costă 3,43 lei, iar un litru de motorină Top Euro Diesel 4 costă 3,76 lei. Preţul petrolului a scăzut ieri sub 62 de dolari pe baril, la minimul ultimelor 17 luni, pe fondul neîncrederii manifestate de investitori cu privire la capacitatea guvernelor din întreaga lume de a găsi soluţii la o criză care poate conduce la o recesiune globală severă.
Bătălie strânsă pentru scaunul lui Văcăroiu
Senatorii se reunesc azi pentru a decide numele celui de-al doilea om în stat.
Pentru şefia Senatului, rămasă vacantă după demisia lui Nicolae Văcăroiu, s-au anunţat trei candidaţi: Ilie Sârbu (PSD), Radu Câmpeanu (PNL) şi Gyorgy Frunda (UDMR). PDL a anunţat că nu va sprijini nici un candidat şi nu va participa la vot. Conform regulamentului Senatului, este declarat câştigător candidatul care obţine jumătate plus unu din numărul total al senatorilor, adică 67 de voturi. Dacă nici din primul tur, nici din al doilea, nici un candidat nu obţine 67 de voturi, se organizează un al treilea tur. Aici, câştigător este declarat candidatul care obţine majoritatea opţiunilor senatorilor prezenţi. Condiţia este ca în sală să fie prezenţi cel puţin 67, adică cvorumul necesar şedinţei.
Sârbu, favoritul calculelor pe hârtie
Ilie Sârbu are teoretic toate şansele să fie ales preşedinte al Senatului. Dacă toţi senatorii PSD şi aliaţii lor de la PC s-ar prezenta la şedinţă şi l-ar sprijini, Sârbu ar obţine 54 de voturi. În practică, lucrurile sunt mai complicate. În grupul senatorial al PSD există divergenţe, şi nu toţi sunt dispuşi să-l sprijine pe Sârbu. Candidatura acestuia i-a deranjat pe senatorii mai vechi din gruparea Iliescu, care l-ar fi dorit preşedinte pe Doru Ioan Tărăcilă. Conducerea PSD a optat pentru Sârbu. Disputa a fost tranşată strâns în grupul parlamentar al PSD. Sârbu a obţinut 22 de voturi, iar Tărăcilă doar 17. Nemulţumirile au persistat, şi unii senatori PSD au dat de înţeles că Sârbu nu va ieşi preşedinte. Aşa a apărut candidatul PNL Radu Câmpeanu. Chiar dacă pe hârtie candidatul PNL strânge doar 24 de voturi, cu sprijinul grupării Tărăcilă, şi în turul 2 cu sprijinul senatorilor UDMR, ar putea câştiga în faţa lui Sârbu.
Tărăcilă, şeful senatorilor absenţi
Pentru PSD ar fi însă un semnal prost să piardă şefia Senatului din cauza dezbinării interne. Printre senatori circula ipoteza că azi nu se va reuşi alegerea unui nou preşedinte. Din cauza absenţelor nu se va întruni cvorumul necesar şedinţei, şi astfel procedura de alegere a preşedintelui va eşua. În această situaţie, conducerea Senatului rămâne la interimarul Tărăcilă. Pe această strategie merg adversarii lui Sârbu, adică gruparea Tărăcilă-Iliescu.
Compania energetică poate scumpi curentul
Preşedintele Institutului pentru Resurse Energetice consideră că preţul electricităţii va creşte din cauza creării unui monopol.
Concentrarea într-o singură companie a unor producători care generează peste jumătate din electricitatea din România va duce la creşterea preţului final al energiei, consideră preşedintele Institutului pentru Studiul Amenajării Resurselor de Energie (IRE), Jean Constantinescu. Acesta a exemplificat prin situaţia de pe alte pieţe europene, dominate de companii-monopol, cum ar fi Franţa, Germania sau Grecia, unde preţul energiei este dublu faţă de cel din România. „În prezent, preţul electricităţii în România pe piaţa spot este de 35-50 euro pe MWh, la fel ca în Polonia, unde activează 26 de producători“, a spus Constantinescu. Mai mult, ponderea producătorilor grupaţi în companie creşte la 80% când consumul este ridicat, iar Hidroelectrica asigură 90% din serviciile de sistem, a punctat Constantinescu, prezent la o dezbatere pe tema înfiinţării companiei integrate.
Electrica refuză să dea răspunsuri
Deşi la discuţii au fost prezenţi doi manageri ai Electrica, respectiv directorul de afaceri corporatiste, Cătălin Stancu, şi cel de dezvoltare, Bogdan Badea, aceştia au refuzat să combată în faţa presei argumentele preşedintelui IRE. „Compania energetică este soluţia optimă pentru preţurile de pe piaţă. Situaţia din România nu poate fi comparată cu cea din alte ţări“, a spus Stancu, fără alte explicaţii. În nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă privind crearea societăţii integrate se arată că „preţurile energiei electrice furnizate consumatorilor casnici se aşteaptă să devină stabile şi relativ mai mici pe termen lung, prin creşterea productivităţii şi prin mixul de producţie bine echilibrat“.
LA RAPORT
Investiţiile în complexuri, posibil ajutor de stat
Comisia Europeană ar putea declanşa o investigaţie privind un posibil ajutor de stat, dacă fondurile obţinute de Electrica din privatizarea filialelor vor merge spre modernizarea complexurilor, a spus Valeriu Binig, reprezentant al firmei de consultanţă Deloitte România şi fost manager de proiect pentru privatizarea complexului Turceni. Cei doi oficiali ai Electrica nu au dat un răspuns privind această posibilitate.
Scad chiriile la apartamente
În octombrie se înregistrează preţuri cu până la 10% mai mici. Oferta de locuinţe este generoasă, astfel că proprietarii sunt deschişi negocierilor.
Preţul chiriilor a început şi el să o ia la vale luna aceasta în Capitală, urmând trendul celor de vânzare. Numărul clienţilor a scăzut remarcabil faţă de septembrie, când cererea era susţinută de venirea studenţilor, în timp ce oferta generoasă s-a menţinut constantă.
Mai multe locuinţe decât clienţi
După ce valul de cereri cauzat de venirea studenţilor s-a mai estompat, şi piaţa chiriilor intră în letargie. Specialiştii spun că principalii clienţi sunt acum firmele. „Acestea nu caută garsoniere sau apartamente de două camere, vedetele lunii trecute, ci locuinţe cu trei-patru camere. Oferta a rămas însă la fel de mare, astfel că preţurile sunt negociabile“, explică Lucian Răcaru, directorul Centrului Imobiliar Român.
Pentru că apartamentele vechi s-au ieftinit cu până la 20% în ultimele şase luni, proprietarii au ales să-şi ofere locuinţele spre închiriere. Astfel, clienţii au avut de ales. Potrivit unui studiu al anunţuriparticulari.ro, în decursul unui an, numărul ofertelor a crescut cu 52% pentru apartamentele cu 2 camere şi cu 28% pentru garsoniere.
„Creşteri de peste 66% au înregistrat ofertele pentru apartamentele cu trei camere, în timp ce procentul-record, de 73%, a fost deţinut de unităţile locative cu 4 camere“, se arată în raport. Viitorii chiriaşi au profitat din plin de această situaţie.
„Dacă în anii trecuţi, la începutul lui septembrie, închirierea se făcea pe principiul primul sosit, primul servit, de data aceasta s-au făcut mai multe vizionări. Clienţii au fost foarte nehotărâţi şi chiar s-au tocmit cu proprietarii“, spune Răcaru. El menţionează că şi deţinătorii imobilelor au fost dispuşi la compromisuri. Ei nu doar că au lăsat la preţ, ci şi la pretenţii – au acceptat să primească banii doar pe două luni, nu pe trei, cu o lună garanţie.
Majorări mai mici ca de obicei în septembrie
În aceste condiţii, preţurile s-au menţinut la un nivel apropiat de 2007. „De data aceasta preţurile nu au mai explodat, aşa cum se întâmpla în anii trecuţi, cu circa 25%. Creşterile au fost, în medie, de 10%“, susţine Radu Zilişteanu, purtător de cuvânt la Asociaţia Română a Agenţiilor Imobiliare.
În cazul garsonierelor, majorarea a fost de 2,25%, conform cifrelor publicate de anunţuriparticulari.ro. Chiria la apartamentele cu trei camere a crescut cu 13%, iar la patru camere – cu 7%. Valoarea chiriilor depinde de dotări şi îmbunătăţiri, dar mai ales de cartier. Cele mai mici preţuri sunt pentru locuinţele situate în zonele sărace în infrastructură
Veniturile GTS Telecom au urcat cu 17% in primele noua luni, la 13,8 milioane euro
GTS Telecom, filiala din Romania a operatorului alternativ de telecomunicatii GTS Central Europe, a raportat in primele noua luni ale acestui an venituri totale de 13,8 milioane de euro, in crestere cu 17,1% fata de perioada similara a anului trecut, se arata intr-un comunicat al companiei. Profitul inainte de plata impozitelor, dobanzilor, taxelor, deprecierii si amortizarii (EBITDA) a urcat cu 27%, la 3,6 milioane de euro.
Dan Mihaescu, country manager GTS Telecom, este de parere ca actualele conditii macro-economice nu sunt dintre cele mai predictibile si mai favorabile.
GTS Telecom este parte a grupului GTS Central Europe, ce ofera servicii de comunicatii de date, voce si hosting pentru piata business, cu operatiuni in Cehia, Polonia, Romania, Slovacia si Ungaria. Filiala din Romania a GTS si-a inceput activitatea in anul 1993.
Green IT & C – preocupare pentru un mediu nepoluat
Agora Media şi Green Report organizează miercuri, 29 octombrie 2008 conferinţa „Green IT&C” pentru a aduce în centrul atenţiei necesitatea promovării şi utilizării produselor şi soluţiilor verzi din industria IT&C în contextul luptei impotriva încălzirii globale. Evenimentul se va desfăşura la Hotel Crowne Plaza, sala Crowne Ballroom, începând cu ora 08:30.
„Green IT&C” se adresează persoanelor de decizie şi directorilor IT din marile companii din România, companii cu o cifră de afaceri de peste cinci milioane de euro şi directorilor de IT din Administraţia Publică Centrală. Participanţii la eveniment vor avea ocazia să discute despre reducerea consumurilor echipamentelor, reciclarea şi reutilizarea acestora, utilizarea raţională a consumabilelor, precum şi impactul pe care îl pot crea câmpurile electromagnetice.
Companiile producătoare de echipamente şi servicii IT încearcă din răsputeri să reducă impactul pe care îl au aceste echipamente asupra utilizatorilor direcţi de tehnologie, vieţii oamenilor şi întregului sistem ecologic. Mai mult ca niciodată, acest an a reprezentat un adevărat start în lupta împotriva poluării şi îmbunătăţirii amprentei verzi lăsate de tehnologiile actuale, IT-ul fiind unul dintre sectoarele cele mai implicate în acest lung proces.
Grija pentru mediu forţează în mod direct dezvoltarea de tehnologii noi, verzi, care pe lângă aportul adus mediului, vin şi cu performanţe mult îmbunătăţite, companiile reuşind în acest fel să economisească, dar şi să câştige financiar în acelaşi timp, printr-o putere mai mare de procesare şi un timp de răspuns diminuat semnificativ.
Reprezentanţi ai asociaţiilor EcoTic, Environ şi Greenpeace, precum şi ai companiilor D-Link, RedHat, Dell, Producton, Orange, Xerox România şi Republica Moldova, Fujitsu Siemens Computers, IBM, Dynasoft Lighting vor prezenta soluţii şi servicii destinate diminuării poluării provocate de tehnologie pentru sistemele informatice din instituţiile şi companiile româneşti. Prezentările, demonstraţiile şi dezbaterile din cadrul conferinţei se vor axa pe conceptele şi soluţiile IT&C de ultimă oră legate de nevoile acestor companii de a obţine rapid răspunsuri pentru a putea lua decizii. Conferinţa se va bucura de prezenţa şi cuvântul de deschidere din partea autorităţilor în domeniu: Attila Korodi, Ministrul Mediului şi al Dezvoltării Durabile şi Borbely Karoly, Ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.
„S-a vorbit şi se vorbeşte foarte mult despre poluare, încălzirea globală şi despre nevoia de a proteja mediul înconjurător. Este la modă să fii verde. A sosit timpul să trecem de la vorbe la fapte, de la a filozofa pe teme de mediu, la acţiuni concrete, începând din propria ogradă. A sosit timpul să reciclăm vechiturile, iar atunci când facem noi achiziţii, unul dintre cele mai importante criterii de alegere a unei tehnologii sau a unui produs să fie ca acestea să fie ecologice”, spune Romulus Maier, Director General Agora Media S.A.
„Poate că prea puţini oameni ştiu că industria IT&C produce 2% din emisiile globale de dioxid de carbon, adică la fel ca şi industria aviatică. Este foarte mult, deşi electronicele mai eficiente energetic sunt deja pe piaţă. Vrem ca marile companii şi oamenii simpli să afle despre aceste echipamente mai verzi şi să se bucure de avantajele acestora, adică facturi mai mici la energie şi un mediu mai curat”, este de părere Gabriel Păun, director evenimente şi comunicare, Green Report.
Evenimentul este promovat cu ajutorul partenerilor media PRWave şi PRWave Directory, portalul acasa.ro, Clubafaceri.ro, Portalelectric.ro, Comunicatedepresa.ro, Medialook.ro, eWeek România, Agora News, PC Magazine şi Channel Partner România.
Despre Green Report
„Green Report” este lider al pieţei informaţiilor de mediu, acoperind toate canalele de comunicare media. Revista, portalul de ştiri şi emisiunea TV poziţionează iniţiativa „Green Report” în centrul afacerilor de mediu, al investiţiilor în dezvoltarea durabilă şi în protecţia mediului. Evenimentele „Green (R)evolution” au ca punct de referinţă oportunităţile de investiţii şi de profit din domeniul protecţiei mediului.
Pentru mai multe informaţii vizitaţi www.green-report.ro.
Despre Agora Media
Agora Media S.A. este un trust de presă specializat pe tehnologia informaţiei, comunicaţii şi afaceri, având în portofoliu atât revistele tipărite (PC Magazine Romania, eWeek România, Channel Partner România) cât şi în format electronic CD, DVD şi on-line. Un alt domeniu în plină dezvoltare îl reprezintă conferinţele: conferinţele business-to-business din ţară “SolePAD”, conferinţele business-to-business din Bucureşti “ATC” şi conferinţa internaţionala Open Source/Free Software “eLiberatica”.
Pentru mai multe informaţii vizitaţi www.agora.ro .
Democrat-liberalii ameninta, din nou, Guvernul cu „sperietoarea” motiunii de cenzura
Liderii PD-l/”>PD-L au anuntat, de asemenea, ca vor depune, in plus, o plângere penala impotriva premierului Calin Popescu-Tariceanu daca acesta va bloca prin ordonanta de urgenta aplicarea legii privind majorarea salariilor profesorilor.
Boc a declarat ca, in cazul in care premierul va emite o OUG pe tema salarizarii profesorilor, democrat-liberalii vor depune o plângere penala privind savârsirea infractiunii de abuz in serviciu si vor cere ridicarea imunitatii parlamentare in vederea anchetarii acestuia.
Conform liderului democrat-liberal, printr-o decizie de blocare a aplicarii legii, Tariceanu „ar compromite institutiile fundamentale ale statului – Parlamentul, Curtea Constitutionala si Presedintele – care s-au pronuntat potrivit atributiilor constitutionale pe care le au”.
Theodor Stolojan isi aniverseaza ziua la lansarea candidaturii lui Gabriel Răsvan Toader
Astazi, la ora 18, in localitatea giurgiuveana, Bolintin Vale, isi lanseaza candidatura Gabriel Răsvan Toader, secretar executiv al PD-L Giurgiu, pentru pozitia de Senator la Colegiul II Giurgiu.
“PDL doreşte să scoată Giurgiu din izolarea la care l-a condamnat tandemul PSD-PNL. Sărăcia, lipsa infrastructurii şi calitatea slabă a educaţiei sunt marile probleme ale populaţiei din judeţul Giurgiu, pe care PDL le va ataca, după câştigarea alegerilor locale. Nivelul de trai e foarte scăzut, nu avem drumuri, apă curentă sau gaze. Nu avem canalizare, gropi ecologice sau şcoli la standarde europene. Toate acestea sunt priorităţile PDL pentru următorii patru ani”, explica Gabriel Rasvan Toader.
In cadrul evenimentului isi aniverseaza ziua de nastere prim-vicepreşedintele PD-L, Theodor Stolojan. Urarile de bine vor fi transmise de artisti autohtoni Andra, Haiducii si Ro- mania.