Numere provizorii

Documente necesare:

  • Cerere de solicitare a autorizarii provizorii a circulatiei, conform anexei
  • Copia dovezii de efectuare a asigurarii obligatorii
  • Taxa de autorizare provizorie (C.E.C. sau trezorerie)
  • Chitanta de plata a contravalorii autorizatiei de circulatie provizorie
  • Copii ale actelor de provenienta si proprietate
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Autorizatie de circulatie eliberata de administratorul drumului public pentru vehiculele care sunt agabaritice sau depasesc masele maxime stabilite pentru drumurile din Romania
  • Contravaloarea placilor cu numere provizorii
  • Copia declaratiei vamale de tranzit sau declaratiei vamale pentru calatori pentru vehiculele de provenienta straina uzate care se afla inainte de prima inmatriculare in Romania. In lipsa acestora se solicita o copie a pasaportului persoanei care a introdus vehiculul in Romania in care este mentionat vehiculul respectiv. Daca nu se pot prezenta nici unul dintre aceste documente este necesara o declaratie notariala cu privire la imprejurarile in care acel vehicul a intrat in Romania, cu specificarea punctului vamal si a persoanei care l-a introdus.
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.
    • pentru entitati ca societati civile, profesionale de avocati, birouri de notari publici, precum si alte asemenea entitati, trebuie sa se prezinte pe laga documentele de inmatriculare si certificatul de cod fiscal.

INMATRICULARI AUTO

INMATRICULARE PERMANENTA VEHICUL NOU – INDIGEN

Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului avand aplicata folia de secretizare (original si copie);
  • Cerere tip;
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare. Fisa de inmatriculare trebuie semnata de proprietar (si stampilata in cazul pers. juridice);
  • Copia tichetului de asigurare;
  • Copia actului de proprietate asupra vehiculului;
  • Dovada de plata a taxei de inmatriculare (C.E.C., trezorerie) – chitanta sau ordin de plata;
  • Chitanta de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare;
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie);
  • Contravaloarea placilor cu numere de inmatriculare;
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie
    • copia actului de identitate al delegatului
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului
    • pentru entitati ca societati civile, profesionale de avocati, birouri de notari publici, precum si alte asemenea entitati, trebuie sa se prezinte pe laga documentele de inmatriculare si certificatul de cod fiscal

INMATRICULARE PERMANENTA VEHICUL NOU – IMPORTAT

Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului avand aplicata folia de secretizare (original si copie);
  • Cerere tip;
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare. Fisa de inmatriculare trebuie semnata de proprietar (si stampilata in cazul pers. juridice);
  • Copia tichetului de asigurare;
  • Copia documentului de proprietate (factura, contract de vanzare � cumparare, etc), certificatul si placile cu numere de inmatriculare eliberate de autoritatile straine, daca vehiculul a intrat pe roti in tara.
  • Dovada de plata a taxei de inmatriculare (C.E.C., trezorerie) – chitanta sau ordin de plata;
  • Chitanta de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare;
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie);
  • Contravaloarea placilor cu numere de inmatriculare;
  • Chitanta sau declaratia vamala de import definitiv (copie legalizata avand aplicat timbrul sec al notarului);
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului;
    • pentru entitati ca societati civile, profesionale de avocati, birouri de notari publici, precum si alte asemenea entitati, trebuie sa se prezinte pe laga documentele de inmatriculare si certificatul de cod fiscal.

INMATRICULARE PERMANENTA VEHICUL UZAT – IMPORTAT

Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului avand aplicata folia de secretizare (original si copie);
  • Cerere tip;
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare. Fisa de inmatriculare trebuie semnata de proprietar (si stampilata in cazul pers. juridice).
  • Copia tichetului de asigurare.
  • Certificatul de autenticitate sau, dupa caz, nota de identificare;
  • Copia documentului de proprietate (factura, contract de vanzare � cumparare, etc), certificatul si placile cu numere de inmatriculare eliberate de autoritatile straine, daca vehiculul a intrat pe roti in tara.
  • Chitanta sau declaratia vamala de import definitiv (copie legalizata avand aplicat timbrul sec al notarului);
  • Dovada de plata a taxei de inmatriculare (C.E.C., trezorerie) – chitanta sau ordin de plata
  • Chitanta de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Contravaloarea placilor cu numere de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.
    • pentru entitati ca societati civile, profesionale de avocati, birouri de notari publici, precum si alte asemenea entitati, trebuie sa se prezinte pe laga documentele de inmatriculare si certificatul de cod fiscal.

INMATRICULARE PERMANENTA VEHICUL UZAT (indigen/indigenizat)

Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului avand aplicata folia de secretizare (original si copie), pe care este inscrisa radierea din circulatie;
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare. Fisa de inmatriculare trebuie semnata de proprietar (si stampilata in cazul pers. juridice)
  • Copia tichetului de asigurare
  • Certificatul de autenticitate sau, dupa caz, nota de identificare;
  • Copia documentului de proprietate (factura, contract de vanzare � cumparare, etc)
  • Dovada de plata a taxei de inmatriculare (C.E.C., trezorerie) – chitanta sau ordin de plata
  • Chitanta de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie);
  • Contravaloarea placilor cu numere de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.
    • pentru entitati ca societati civile, profesionale de avocati, birouri de notari publici, precum si alte asemenea entitati, trebuie sa se prezinte pe laga documentele de inmatriculare si certificatul de cod fiscal.

INMATRICULARE PERMANENTA VEHICUL INSTRAINAT PRIN HOTARARE JUDECATOREASCA

Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului avand aplicata folia de secretizare (original si copie), pe care este inscrisa radierea din circulatie
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare. Fisa de inmatriculare trebuie semnata de proprietar (si stampilata in cazul pers. juridice). In lipsa semnaturii fostului proprietar se accepta documentele de instrainare (copii xerox) privind executarea silita prin executori judecatoresti
  • Copia tichetului de asigurare
  • Certificatul de autenticitate sau, dupa caz, nota de identificare;
  • Document de proprietate, respectiv hotararea judecatoreasca, procesul verbal de sechestrare si cel de vanzare prin licitatie publica
  • Dovada de plata a taxei de inmatriculare (C.E.C., trezorerie) – chitanta sau ordin de plata
  • Chitanta de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie);
  • Contravaloarea placilor cu numere de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.
    • pentru entitati ca societati civile, profesionale de avocati, birouri de notari publici, precum si alte asemenea entitati, trebuie sa se prezinte pe laga documentele de inmatriculare si certificatul de cod fiscal.

INMATRICULARE TEMPORARA (vehicul destinat exportului)

Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului avand aplicata folia de secretizare (original si copie) si radierea din circulatie, daca vehiculul a mai fost inmatriculat in Romania
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare. Fisa de inmatriculare trebuie semnata de proprietar (si stampilata in cazul pers. juridice)
  • Copia tichetului de asigurare
  • Copia documentului de proprietate (factura, contract de vanzare � cumparare, etc)
  • Copia asigurarii internationala tip carte verde
  • Certificatul si placile cu numere de inmatriculare straina, daca vehiculul provine din strainatate si nu a mai fost inmatriculat in Romania.
  • Dovada de plata a taxei de inmatriculare (C.E.C., trezorerie) – chitanta sau ordin de plata
  • Chitanta de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie);
  • Contravaloarea placilor cu numere de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.
    • pentru entitati ca societati civile, profesionale de avocati, birouri de notari publici, precum si alte asemenea entitati, trebuie sa se prezinte pe laga documentele de inmatriculare si certificatul de cod fiscal.

INMATRICULARE TEMPORARA (vehicul deja inmatriculat temporar, acelasi detinator)

Documente necesare:

  • Cerere de inmatriculare (model tipizat);
  • Actul de identitate al solicitantului (original si copie);
  • Cartea de identitate a vehiculului (original si copie);
  • Fisa de inmatriculare vizata la „Directia de Impozite si Taxe Locale” de sector (fisa trebuie semnata de solicitant/stampilata in cazul pers. juridice la rubrica „OBSERVATII”);
  • Document care atesta dobandirea proprietatii asupra vehiculului (factura, contract de vanzare-cumparare, etc.) � original si copie;
  • Asigurare obligatorie de raspundere civila auto (original si copie);
  • Dovada de plata a contravalorii taxei de inmatriculare auto;
  • Dovada de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare (talon auto);
  • Tichet care atesta efectuarea verificarii tehnice a vehiculului (ITP), in termen de valabilitate;
  • Dovada de efectuare a formalitatilor vamale de import temporar, fara a avea termenul limita expirat (original). In cazul persoanelor juridice este necesara si o copie legalizata la notar public a declaratiei vamale de import temporar;
  • Vechiul certificat de inmatriculare si placile cu numar de inmatriculare aferente;
  • Delegatie in cazul pers. juridice + copie B.I. delegat;
  • Alte acte necesare pentu clarificarea unor situatii particulare;
  • pentru entitati ca societati civile, profesionale de avocati, birouri de notari publici, precum si alte asemenea entitati, trebuie sa se prezinte pe laga documentele de inmatriculare si certificatul de cod fiscal.

INMATRICULARE TEMPORARA (vehicul nou/uzat importat temporar)

IMPORTANT!

Acest tip de inmatriculare se efectueaza doar pentru persoanele fizice care au domiciliul in strainatate si resedinta in Romania sau pentru persoanele juridice care importa temporar astfel de vehicule.Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului avand aplicata folia de secretizare (original si copie)
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare. Fisa de inmatriculare trebuie semnata de proprietar (si stampilata in cazul pers. juridice)
  • Copia tichetului de asigurare
  • Copia documentului de proprietate (factura, contract de vanzare � cumparare, etc), certificatul si placile cu numere de inmatriculare eliberate de autoritatile straine, daca vehiculul a intrat pe roti in tara.
  • Dovada de plata a taxei de inmatriculare (C.E.C., trezorerie) – chitanta sau ordin de plata
  • Chitanta de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie);
  • Certificatul de autenticitate sau, dupa caz, nota de identificare;
  • Chitanta sau declaratia vamala de import temporar (copie legalizata avand aplicat timbrul sec al notarului). In locul acestui document, pentru un singur vehicul cu masa totala maxima mai mica de 3.500 kg, se poate depune un certificat de inmatriculare permanenta sau temporara strain, al carui titular este persoana care solicita inmatricularea in Romania. Pentru strainii studenti in Romania certificatul de inmatriculare trebuie sa fie emis in tara in care isi au domiciliul.
  • Contravaloarea placilor cu numere de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.
    • pentru entitati ca societati civile, profesionale de avocati, birouri de notari publici, precum si alte asemenea entitati, trebuie sa se prezinte pe laga documentele de inmatriculare si certificatul de cod fiscal.

Atributii ale unor ministere si ale altor autoritati ale administratiei publice

Art. 122.
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului are urmatoarele atributii:
a) ia masuri pentru mentinerea permanenta In stare tehnica buna a drumurilor pe care le administreaza;
b ) ia masuri pentru instalarea, aplicarea si Intretinerea mijloacelor de semnalizare rutiera, precum si a echipamentelor destinate sigurantei circulatiei pe drumurile din administrarea sa, cu respectarea standardelor In vigoare;
c) autorizeaza efectuarea lucrarilor In zonele de siguranta si protectie a drumurilor din administrarea sa, verifica modul de executare si respectarea termenelor stabilite;
d) stabileste conditiile tehnice si metodologia de omologare si certificare a echipamentelor, pieselor de schimb si materialelor de exploatare pentru vehicule;

e) autorizeaza Infiintarea si functionarea statiilor de inspectie tehnica periodica, supravegheaza si controleaza activitatea acestora si atesta personalul care efectueaza inspectia tehnica periodica;
f) stabileste norme metodologice si organizeaza pregatirea, examinarea si atestarea profesionala a instructorilor si profesorilor de legislatie In domeniul pregatirii candidatilor pentru obtinerea permisului de conducere, In conditiile legii;
g) stabileste conditiile tehnice si metodologice de omologare pentru circulatia pe drumurile publice a vehiculelor, de inspectie tehnica periodica, de certificare a autenticitatii, de identificare, precum si de verificare tehnica In trafic a vehiculelor;
h) autorizeaza Infiintarea si functionarea scolilor pentru pregatirea conducatorilor de autovehicule si tramvaie;
i) stabileste norme obligatorii privind organizarea si desfasurarea transporturilor rutiere si controleaza respectarea acestora;
j) elaboreaza reglementari specifice In domeniul transporturilor rutiere;
k) omologheaza vehicule pentru circulatie;
l) certifica si/sau omologheaza echipamentele, piesele de schimb si materialele de exploatare pentru vehiculele fabricate In tara sau importate;
m) autorizeaza agentii economici care desfasoara activitati de reparatii, de reglari, de modificari constructive, de reconstructie a vehiculelor, precum si de dezmembrare a acestora;
n) asigura efectuarea certificarii autenticitatii sau a identificarii vehiculelor rutiere, In vederea Inmatricularii acestora;
o) asigura eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere;
p) stabileste normele metodologice si organizeaza pregatirea si examinarea conducatorilor auto, In vederea obtinerii certificatelor de atestare profesionala.

Art. 123.
Ministerul Apararii are urmatoarele atributii:
a) Indruma, supravegheaza si controleaza circulatia pe drumurile publice a vehiculelor apartinand acestui minister si controleaza respectarea de catre conducatorii de vehicule din subordine a regulilor de circulatie;
b ) coopereaza cu politia rutiera pentru realizarea actiunilor de Insotire a coloanelor oficiale militare, precum si a vehiculelor din parcul propriu;
c) Inregistreaza vehiculele din parcul propriu si tine evidenta acestora;
d) pregateste personalul din subordine pentru conducerea vehiculelor ministerului si autorizeaza personalul didactic din scolile de pregatire a conducatorilor auto din sistemul propriu, In vederea obtinerii permisului de conducere;
e) organizeaza si executa inspectia tehnica periodica a vehiculelor din unitatile aflate In subordinea sa;
f) elaboreaza, Impreuna cu Ministerul Administratiei si Internelor, norme privind conditiile In care pot circula pe drumul public vehiculele speciale de lupta din parcul propriu;
g) elaboreaza, Impreuna cu Ministerul Administratiei si Internelor, norme privind controlul circulatiei autovehiculelor apartinand Ministerului Apararii si Insotirea coloanelor militare.

Art. 124.
Ministerul Educatiei si Cercetarii are urmatoarele atributii:
a) asigura, prin programa scolara, educatia rutiera a prescolarilor si elevilor din Invatamantul preuniversitar;
b ) asigura, In unitatile de Invatamant specializate, pregatirea cursantilor In vederea obtinerii permisului de conducere;
c) Indruma, coordoneaza si controleaza, prin inspectoratele scolare, activitatea de educatie rutiera In unitatile de Invatamant, inclusiv de pregatire si de perfectionare a cadrelor didactice desemnate sa execute astfel de activitati;
d) asigura materialul didactic pentru laboratoarele de educatie rutiera si parcurile-scoala proprii de circulatie.

Art. 125.
Ministerul Sanatatii Publice are urmatoarele atributii:
a) elaboreaza norme referitoare la examinarea medicala a candidatilor la examenul pentru obtinerea permisului de conducere si a conducatorilor de vehicule;
b ) stabileste masurile ce trebuie luate de unitatile sanitare, In scopul prevenirii accidentelor de circulatie generate de cauze medicale;
c) elaboreaza norme privind examinarea medicala si psihologica, recoltarea si analiza probelor biologice In vederea stabilirii alcoolemiei, consumului de produse sau substante stupefiante ori de medicamente cu efecte similare de natura sa influenteze comportamentul conducatorilor de vehicule;
d) stabileste semnul distinctiv ce se aplica pe ambalajul medicamentelor contraindicate conducerii vehiculelor;
e) stabileste si certifica continutul truselor medicale de prim ajutor.

Art. 126.
Comisia pentru Supraveghere a Asigurarilor Impreuna cu politia rutiera Intocmesc programe de preventie rutiera si Indruma, coordoneaza si controleaza modul de aplicare a acestora. Fondurile necesare desfasurarii acestor programe se asigura de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor Impreuna cu societatile de asigurare autorizate.

Art. 127.
(1) In scopul coordonarii unei strategii unitare, multidisciplinare In domeniul sigurantei circulatiei rutiere, In subordinea Guvernului functioneaza Consiliul Interministerial pentru Siguranta Rutiera*).
(2) Atributiile Consiliului Interministerial pentru Siguranta Rutiera se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

___________ *) In prezent, potrivit art. 1 din Hotararea Guvernului nr. 437/1995 privind Infiintarea Consiliului Interministerial pentru Siguranta Rutiera, acesta este organ consultativ al Guvernului, care asigura conceptia de ansamblu si coordonarea pe plan national a activitatilor privind Imbunatatirea fluentei circulatiei si sigurantei rutiere.

Art. 128.
(1) Autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele atributii:
a) iau masuri pentru mentinerea permanenta In stare tehnica buna a drumurilor pe care le administreaza, precum si pentru iluminarea corespunzatoare a acestora, conform legii;
b ) iau masuri pentru instalarea, aplicarea si Intretinerea mijloacelor de semnalizare rutiera si a echipamentelor destinate sigurantei circulatiei, conform standardelor In vigoare, tinand evidenta acestora;
c) Intocmesc si actualizeaza planurile de organizare a circulatiei pentru localitatile urbane si iau masuri pentru realizarea lucrarilor ce se impun In vederea asigurarii fluentei si sigurantei traficului, precum si a reducerii nivelurilor de emisii poluante, cu avizul politiei rutiere;
d) stabilesc reglementari referitoare la regimul de acces si circulatie, stationare si parcare pentru diferite categorii de vehicule, cu avizul politiei rutiere;
e) iau masuri pentru amenajarea de trotuare si drumuri laterale pentru circulatia pietonilor, vehiculelor cu tractiune animala, a tractoarelor, de piste pentru biciclete, precum si de benzi destinate exclusiv transportului public de persoane pe drumurile pe care le administreaza, cu avizul politiei rutiere;
f) Inregistreaza si tin evidenta vehiculelor nesupuse Inmatricularii;
g) iau masuri pentru ridicarea si depozitarea, In spatii special amenajate, a autovehiculelor, remorcilor, caroseriilor sau subansamblurilor acestora, devenite improprii din punct de vedere tehnic pentru a circula pe drumurile publice, abandonate sau parasite pe domeniul public;
h) iau masuri pentru asigurarea spatiului si depozitarii vehiculelor cu tractiune animala, depistate circuland pe drumurile publice pe care le este interzis accesul;
i) sprijina activitatile organizate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si de Ministerul Administratiei si Internelor pentru educatia rutiera a elevilor.
(2) Proiectele de sistematizare a localitatilor, de reglementare a circulatiei, precum si a drumurilor publice din interiorul si din afara acestora, elaborate de autoritatile publice locale, vor fi avizate de seful politiei rutiere a judetului, municipiului Bucuresti sau, dupa caz, al politiei rutiere din Inspectoratul General al Politiei Romane.

Art. 129.
(1) Ministerul Administratiei si Internelor si autoritatile administratiei publice locale iau masuri pentru popularizarea regulilor de circulatie In randul tuturor persoanelor care folosesc drumurile publice si In acest scop vor prevedea In planurile anuale fondurile necesare.
(2) In unitatile de Invatamant prescolar, primar si gimnazial obligatoriu se desfasoara cel putin o ora de educatie rutiera pe saptamana, pe parcursul anului scolar.
(3) Mass-media poate sprijini actiunile Ministerului Administratiei si Internelor si ale autoritatilor administratiei publice locale In legatura cu popularizarea regulilor de circulatie pe drumurile publice.
(4) Politia rutiera din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane se va implica In realizarea programelor de siguranta rutiera, stabilite de Comisia Economica pentru Europa a Organizatiei Natiunilor Unite.

Art. 130.
Orele de educatie rutiera din institutiile de Invatamant prescolar, primar si gimnazial se desfasoara potrivit programei aprobate prin ordin comun al ministrului educatiei si cercetarii si al ministrului administratiei si internelor, care se publica In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Circulatia autovehiculelor in traficul international

Art. 82.
(1) Autovehiculele si remorcile Inmatriculate In Romania pot trece frontiera de stat pe drumurile publice, daca Indeplinesc conditiile cerute pentru a fi admise In circulatia internationala, iar conducatorii lor poseda permis de conducere valabil, conform prevederilor Conventiei asupra circulatiei rutiere, Incheiata la Viena la 8 noiembrie 1968 si ratificata de Romania prin Decretul nr. 318/1980.

(2) Autovehiculele si remorcile Inmatriculate In alte state pot trece frontiera de stat si pot circula pe drumurile publice din Romania, daca Indeplinesc conditiile tehnice prevazute In conventia mentionata la alin. (1), dar numai In perioada cat sunt asigurate pentru cazurile de raspundere civila ca urmare a pagubelor produse prin accidente de circulatie.

(3) Pentru a conduce un autovehicul pe teritoriul Romaniei, persoanele care sunt titulare ale unui permis de conducere eliberat Intr-un stat care nu este membru al Conventiei asupra circulatiei rutiere, prevazute la alin. (1), trebuie sa posede si permis de conducere international.
(4) Autovehiculele si remorcile Inmatriculate In alte state, detinute de persoane care au sediul sau domiciliul In Romania, pot fi conduse pe drumurile publice pe o perioada de maximum 90 de zile de la introducerea acestora In tara, daca sunt asigurate pentru cazurile de raspundere civila ca urmare a pagubelor produse prin accidente de circulatie.
(5) Persoanele care si-au stabilit resedinta In Romania pot sa Isi Inmatriculeze autovehiculele sau remorcile la autoritatea competenta din zona de resedinta.
(6) Autovehiculele Inmatriculate In statele care nu sunt semnatare ale Conventiei asupra circulatiei rutiere prevazute la alin. (1) sunt obligate sa poarte In partea din spate semnul distinctiv al statului care a efectuat Inmatricularea.

Art. 83.
(1) Persoanele care domiciliaza In alte state, aflate temporar In Romania, pot conduce autovehicule pe drumurile publice daca poseda permis de conducere valabil, conform modelelor stabilite In Conventia asupra circulatiei rutiere, prevazuta la art. 82 alin. (1), sau a carui valabilitate este recunoscuta pe baza de reciprocitate.
(2) Persoanele cu domiciliul In Romania care poseda permise de conducere nationale eliberate de autoritatile statelor membre ale Conventiei asupra circulatiei rutiere au dreptul sa conduca autovehicule pe drumurile publice cel mult 90 de zile de la intrarea lor In tara.
(3) Persoanele care si-au stabilit resedinta In Romania pot sa Isi preschimbe permisul de conducere obtinut In alt stat semnatar al Conventiei asupra circulatiei rutiere Intr-unul romanesc, la autoritatea competenta din zona de resedinta.
(4) Preschimbarea permiselor de conducere nationale emise de autoritatile straine cu documente similare romanesti se efectueaza In conditiile stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor, care se publica In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Scandal intre actionarii de la SC Lotus SA

Mai mulţi acţionari ai SC Lotus SA care deţin trei complexuri comerciale în municipiul Târgu Jiu, Parâng, Romarta şi Păltiniş, s-au certat „la cuţite” şi s-au ameninţat reciproc,  în urma schimbării directorului societăţii.

Poliţişti şi agenţi de la o firmă de pază au încercat să calmeze spiritele încinse. Încă de azidimineaţă, de la ora 6, Florin Mircescu, acţionar la SC Lotus şi o parte dintre acţionari s-au certat pe scaunul de director, deţinut, până ieri, de Ovidiu Caragea. Om de afaceri, Florin Mircescu s-a judecat ani buni cu şeful societăţii Litua, şi în cele din urmă, instanţa i-a dat câştig de cauză lui Mircescu. Chiar şi cu actele doveditoare în mână, Florin Mircescu a fost acuzat de Caragea şi alţi acţionari că ar fi falsificat actele şi că ar fi dat judecătorilor şpagă.

Mai mult, doi jurnalişti, unul de la postul nostru de radio şi altul de la cotidianul local „Impact în Gorj” au fost agresaţi verbal şi fiizic de către bodyguard-ul  lui Caragea, pus de fiica acestuia, Dana Caragea.
Deşi susţine că deţine acţiuni la SC Lotus SA, magazinul de pantofi al omului de afaceri Florin Mircescu a fost scos din Complexul Comercial Parâng, deşi acesta plătea o chirie de dublă faţă de alţi chiriaşi. Câteva luni mai târziu, maşina şi curtea locuinţei directorului Ovidiu Caragea au fost incediate, poliţiştii neaflând, încă, făpturitorul. În data de 7august s-a întrunit Adunarea Generală a Acţionarilor care a hotărât revocarea membrilor Consiliului de Administraţie şi alegerea unui nou Consiliu de Administraţie. Acest document a ajuns la Camera de Comerţ care a admis hotărârea luată şi a emis un certificat de înregistrare după ce judecătorul delegat a constat că sunt îndeplinite cerinţele legale.

Potrivit legii, în termen de 15 zile de la hotărârea luată, fostul director al SC Lotus SA Targu Jiu, Ovidiu Caragea, poate să facă recurs. Fostul director al SC Lotus, Ovidiu Caragea, susţine că Florin Mircescu nu are niciun drept la SC Lotus, deoarece doar nevasta acestuia este acţionar al firmei.

Ovidiu Caragea şi Zoia Tănase, un alt acţionar, au făcut o afacere de aproape 12 miliarde de lei vechi. În urmă cu câţiva ani, Ovidiu Caragea a fost cercetat, de procurori pentru inchirierea ilegala a Complexului Paltinis, unei societati comerciale ce apartinea chiar vicepreşedintelui Consiliul de Administratie, Zoia Tănase. Astfel,  Zoia Tănase a aprobat, alaturi de  şeful său Caragea, fară a-i informa pe ceilalti cinci membri ai Consiliului, din aceea perioada, că firma ei închiriază SC Lotus SA spatiul cunoscut ca en-gross-ul Paltiniş. În urma acestei tranzacţii,  Lotus a pierdut aproximativ 12 miliarde de lei vechi.

La rândul lor, soţii Tănase au subînchiriat complexul comercial Paltiniş altei firme din Târgu-Jiu.

Complex comercial gigant nascut in plin scandal de coruptie

Lucrarile la complexul comercial gigant Era, care va fi amenajat intre SC Antibiotice SA si Metro, incep in plin scandal de coruptie izbucnit in Franta ● Acuzatiile de trafic de influenta aduse lui Nicolae Vacaroiu si presedintelui senatului francez, Christian Poncelet par sa se invarta in jurul proiectului gigant Era ● Pe o suprafata de 37 de hectare vor fi construite 7 supermarketuri – Carrefour, Carrefour Gallery, Praktiker, Media Galaxy, Flanco, Era Mall, Furniture Shop, 2.600 locuri de parcare si 170 de magazine mai mici ● Numai ca, pentru terenul din zona in care se construieste au fost eliberate titluri de proprietate si de Primaria Miroslava, dar si de Primaria municipiului Iasi, ajungandu-se intr-o situatie litigioasa ● In acest complex vor lucra circa 2.500 de persoane


Un complex comercial gigant se naste in plin scandal de coruptie in care este implicat si brand-ul Carrefour. Muncitorii toarna fundatia celui mai mare complex comercial construit vreodata in Moldova, in timp ce la Paris si Bucuresti se discuta despre un scandal de coruptie in care este implicat presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu si presedintele senatului francez, Christian Poncelet. Vacaroiu este acuzat ca ar fi intervenit la rugamintea lui Poncelet, pentru a se construi la Iasi un supermarket Carrefour. Presa a precizat ca ar fi vorba de supermarketul care se construieste in cartierul Metalurgie, dar se pare nu a fost exclusa nici varianta ca s-ar intervenit pentru hipermarketul din proiectul Era. Asta, deoarece pentru terenul aflat pe sesul Bahluiului unde se ridica complexul Era se lupta in instantele de judecata zeci de persoane. Mai exact in jurul anului 2000, Agentia Domeniilor Statului a predat Primariei Miroslava cateva sute de hectare de teren, intre SC Antibiotice SA si Metro in vederea retrocedarii. Se pare ca o parte din suprafata predata se afla insa si pe teritoriul municipiului Iasi. De aceea s-a ajuns in situatia in care au fost eliberate titluri de proprietate atat de Primaria Miroslava cat si de Primaria Iasi. O importanta suprafata de teren a fost retrocedata Episcopiei Romano Catolice, care s-a judecat ulterior cu zeci de persoane pentru a pastra proprietatea asupra terenului. Se pare ca litigiile pentru suprafetele respective nu s-au finalizat, dar lucrarile de constructii in zona continua. „Noi, investitorii, am cumparat ceva mai mult teren, dar suprafata centrului comercial nu include nici o parcela aflata in litigiu. Suprafata cu pricina este aflata in dreapta drumului de acces spre complex”, a declarat Nicolae Danciu, director al firmei Ermes Holding, firma care investeste in proiectul Era.

Proiect de 100 milioane Euro

Avand in vederea dimensiunea scandalului, deoarece sunt implicati presedintii camerelor superioare ale parlamentului din Franta si Romania nu trebuie sa fie neglijata si dimensiunea afacerii pentru care ar fi trebuit sa se intervina. Carrefour va construi un supermarket in Complexul Era intre SC Antibiotice SA si Metro. Valoarea totala a investitiei va fi de 100 milioane Euro. Pe o suprafata de 37 de hectare vor fi construite 7 supermarketuri, Carrefour, Carrefour Gallery, Praktiker, Media Galaxy, Flanco, Era Mall, Furniture shop, 2.600 locuri de parcare si 170 de magazine mai mici. In acest complex vor lucra circa 2.500 de persoane. „In urma cu un an si jumatate cand au venit la Iasi, am anuntat presa. Este un teren privat, pot face ce doresc. Vor face o pasarela care va intra in patrimoniul primariei”, a declarat primarul Gheorghe Nichita.
Managerul proiectului recunoaste ca primaria s-a comportat ireprosabil, firma obtinand toate autorizatiile intr-un timp foarte scurt, tinand cont ca de obicei activitatea primariei este caracterizata de birocratie. „Autoritatile locale au fost sensibile la o astfel de investitie si au aprobat autorizatiile in termenele legale. Am inceput demersurile din mai anul trecut, iar pana in decembrie le-am avut pe toate. Am avut nevoie de circa zece avize de la Caile Ferate Romane (CFR). Avizele de mediu le-am obtinut direct de la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau”, a declarat Radu Gadea, managerul de proiect al ESP.

Ce inseamna Era Shopping Park?

Era Shopping Park (ESP) este un proiect al Ermes Holding SRL, fiica mai marelui Omilos Group. Terenul din zona Pacurari a fost cumparat de catre Ermes Holding SRL prin SC Eurisko Real Estate Consulting Bucuresti, agentul exclusiv ESP. La randul sau, Eurisko a cumparat terenul de la SC Terra Real Estate Development SRL Iasi, al carei patron este Eusebiu Siminiceanu. Acesta a cumparat terenul de la Episcopia Catolica si de la cativa mici proprietari privati. „Singura firma care are teren in proprietate este Carrefour, restul avand teren inchiriat. Acesta a fost cumparat de la Episcopia Romano-Catolica si de la alti cativa mici proprietari privati”, a spus Eusebiu Siminiceanu, patronul SC Terra Real Estate Development SRL Iasi, firma care a vandut terenul catre SC Eurisko Real Estate Consulting Bucuresti.
Desi in ultimii ani la Iasi au aparut mai multe hypermarketuri, reprezentantii investitorii sustin ca vor avea succes. „Iasul este o piata noua unde pot fi atrasi investitori care vor profita de faptul ca nu exista o mare competitie in domeniu. Chiar daca acest oras nu este la acelasi nivel de dezvoltare ca Bucurestiul, credem ca ESP va avea succes. Aici nu vor veni numai oameni din Iasi, ci din intreaga regiune”, a declarat Andreas Chimarrides, reprezentant Omilos Group Romania. Complexul va avea o suprafata totala de 367.119 metri patrati, din care suprafata construita insumeaza 77 de mii de metri patrati, diferenta constand in parcari si alte amenajari exterioare. „Este cel mai mare complex comercial din oras si va fi terminat in maxim 36 de luni. Au obtinut PUZ, precum si o autorizatie din partea celor de la Apele Romane si a CFR, pentru construirea unei pasarele aeriene”, a declarat Daniel Todirica, seful Biroului de Control Urbanism din cadrul Primariei municipiului Iasi.
Primaria a eliberat autorizatia de constructie in luna decembrie a anului trecut. Sefii Ermes Holding declara ca fondurile necesare pentru acest proiect o reprezinta sursele proprii, dar si imprumuturi din banci. „Omilos Group este «mama» Ermes Holding Bucuresti. Reprezentanta din capitala pune in practica proiectele Omilos pentru tara noastra. Investitia totala se ridica la circa o suta de milioane Euro. Banii provin din surse proprii plus imprumuturi din banca”, a declarat Nicolaie Danciu, directorul pentru Romania al SC Ermes Holding SRL. Acesta crede ca proiectul se va finaliza in primavara anului urmator. Proiectul are mai multe faze de constructie. Primele magazine care se vor deschide sunt Carrefour si Praktiker. „Proiectul are trei faze. Prima data se vor deschide Carrefour si Praktiker. In etapa a doua va urma deschiderea Era Mall si a 170 de magazine de marime medie. A treia faza se va adresa copiilor. Planurile inca nu sunt finalizate, deci mai pot aparea modificari”, a adaugat Nicolaie Danciu.

Cai de atac impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei

Art. 118

(1) Impotriva procesului -verbal de constatare a contraventiilor se poate depune plangere, in termen de 15 zile de la comunicare, la judecatoria in a carei raza de competenta a fost constatata fapta.

(2) Plangerea suspenda executarea amenzilor si a sanctiunilor contraventionale complementare de la data inregistrarii acesteia pana la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti.

(3) Dovada inregistrarii plangerii depuse la judecatorie in termenul prevazut la alin. (1) se prezinta de contravenient la unitatea de politie din care face parte agentul constatator, care va efectua mentiunile in evidente si ii va restitui permisul de conducere.

(4) in termen de 15 zile de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti prin care instanta a respins plangerea impotriva procesului -verbal de constatare a contraventiei, contravenientul este obligat sa se prezinte la serviciul politiei rutiere careil are in evidenta pentru a preda permisul de conducere.

(5) Neprezentarea contravenientului in termenul prevazut la alin. (4), in mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitarii dreptului de a conduce.

Art. 119

In cazul in care fapta unui conducator de autovehicul sau tramvai a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie, instanta de judecata investita cu solutionarea cauzei va cita unitatea de politie din care face parte agentul constatator, partile implicate in eveniment si societatea de asigurare.

Art. 120

(1) Procesul-verbal neatacat in termen de 15 zile de la data comunicarii acestuia ori, dupa caz, a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti prin care s-a respins plangerea constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate.

(2) Procesele-verbale ale cetatenilor straini sau ale cetatenilor romani cu domiciliul sau, dupa caz, rezidenta normala in strainatate, devenite titlu executoriu, se comunica de catre politia rutiera pe raza careia s-a produs fapta, Inspectoratului General al Politiei Romane.

(3) Politia rutiera din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane comunica in scris Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, in cel mult 6 luni de la primirea titlului executoriu, numele si prenumele contravenientului, numarul pasaportului si al procesului- verbal de constatare a contraventiei, precum si suma datorata, pentru a fi luate in evidenta si a fi conditionata intrarea pe teritoriul Romaniei a contravenientului.

Art. 121

(1) – abrogat

(2) Executarea sanctiunii contraventionale complementare se prescrie in acela si termen in care se prescrie sanctiunea contraventionala principala.

Infractiuni si pedepse prevazute in noul cod rutier

Art. 84
Nerespectarea dispozitiilor privind circulatia pe drumurile publice, care intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni, atrage raspunderea penala si se sanctioneaza potrivit prezentei ordonante de urgenta.

Art. 85

(1) Punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai, neinmatriculat sau neinregistrat, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani.

(2) Punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai cu numar fals de inmatriculare sau de inregistrare se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

(3) Tractarea unei remorci neinmatriculate sau neinregistrate ori cu numar fals de inmatriculare sau de inregistrare se pedepseste cuinchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

(4) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea unei remorci ale carei placute cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare au fost retrase sau a unui vehicul inmatriculat in alt stat, care nu are drept de circulatie in Romania, se pedepseste cuinchisoare de la 6 luni la 2 ani.

Art. 86

(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de catre o persoana care nu poseda permis de conducere se pedepseste cuinchisoare de la unu la 5 ani.

(2) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana al carei permis de conducere este necorespunzator categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv sau al carei permis i-a fost retras sau anulat ori careia exercitarea dreptului de a conduce i -a fost suspendata sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule in Romania se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

(3) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (2) se sanctioneaza si persoana care incredinteaza cu stiinta un autovehicul sau tramvai, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane care se afla in una dintre situatiile prevazute la alin. (1) sau (2) sau unei persoane care sufera de o boala psihica ori se afla sub influenta alcoolului sau a unor produse ori substante stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora.

Art. 87

(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange se pedepseste cu
inchisoare de la unu la 5 ani.

(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si persoana care conduce un autovehicul sau un tramvai si care se afla sub influenta unor substante ori produse
stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.

(3) Substantele sau produsele stupefiante, precum si medicamentele cu efecte similare acestora se stabilesc de catre Ministerul Sanatatii Publice, iar lista acestora se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(4) Daca persoana aflata in una dintre situatiile prevazute la alin. (1) sau (2) efectueaza transport public de persoane, transport de substante sau produse periculoase ori se afla in procesul de instruire practica a unei persoane pentru obtinerea permisului de conducere sau in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, pedeapsa esteinchisoare de la 2 la 7 ani.

(5) Refuzul, impotrivirea ori sustragerea conducatorului unui autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto, aflat in procesul de instruire, sau a examinatorului autoritatii competente, aflat in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, de a se supune recoltarii probelor biologice sau testarii aerului expirat, in vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezentei de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, se pedepseste cuinchisoare
de la 2 la 7 ani.

Art. 88

(1) Recoltarea probelor biologice se face in unitatile de asistenta medicala autorizate sau in institutii medico-legale si se efectueaza numai in prezenta unui reprezentant al politiei rutiere.

(2) Stabilirea concentratiei de alcool sau a prezentei in organism de substante ori produse stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora se face in institutiile medico- legale autorizate, in conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Sanatatii
Publice.

(3) Stabilirea prezentei alcoolului in aerul expirat sau testarea preliminara a prezentei in organism a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora se face de catre politia rutiera, cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate.

(4) Stabilirea concentratiei de alcool in aerul expirat se face de catre politia rutiera, cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat si verificat metrologic.

(5) Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testata de politistul rutier cu un mijloc tehnic certificat si depistata ca avand o concentratie de pana la 0,40 mg/l alcool pur in aerul expirat, poate solicita acestuia sa i se recolteze probe biologice de catre unitatile sau institutiile medicale prevazute la alin. (1), in vederea stabilirii imbibatiei de alcool in sange.

(6) Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testata cu un mijloc tehnic certificat ca avand o concentratie de peste 0,40 mg/l alcool pur in aerul expirat, este obligata sa se supuna recoltarii probelor biologice sau testarii cu un mijloc tehnic omologat si verificat
metrologic.

(7) Conducatorilor de autovehicule sau tramvaie, testati in trafic cu un mijloc tehnic certificat, care indica prezenta, in produsele biologice, a unor substante sau produse stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, li se recolteaza obligatoriu
probe biologice.

Art. 89

(1) Parasirea locului accidentului de catre conducatorul vehiculului sau de catre instructorul auto, aflat in procesul de instruire, sau de examinatorul autoritatii competente, aflat in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, implicat intr-un accident de circulatie in urma caruia a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane ori daca accidentul s-a produs ca urmare a unei infractiuni, faraincuviintarea politiei care efectueaza cercetarea locului faptei, se pedepseste cuinchisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si fapta oricarei persoane de a modifica starea locului sau de asterge urmele accidentului de circulatie din care a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, fara acordul echipei de cercetare la fata locului.

(3) Nu constituie infractiune fapta conducatorului de vehicul care, in lipsa altor mijloace de transport, elinsu si transporta persoanele ranite la cea mai apropiata unitate sanitara in masura sa acorde asistenta medicala necesara si la care a declarat datele personale de identitate si numarul deinmatriculare sau inregistrare a vehiculului condus, consemnate intr-un registru special, daca seinapoiaza imediat la locul accidentului.

(4) Nu constituie infractiunea de parasire a locului accidentului fapta conducatorului autovehiculului cu regim de circulatie prioritara, daca acesta anunta deindata politia si dupa terminarea misiunii se prezinta la sediul unitatii de politie pe a carei raza de competenta s-a produs accidentul, in vedereaintocmirii documentelor de constatare.

(5) Nu constituie infractiune parasirea locului accidentului, daca victima paraseste locul faptei, iar conducatorul de vehicul anunta imediat evenimentul la cea mai apropiata unitate de politie.

Art. 90

(1) Fapta conducatorului de vehicul sau a instructorului auto, aflat in procesul de instruire, ori a examinatorului autoritatii competente, aflat in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, de a consuma alcool, produse ori substante stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, dupa producerea unui accident de circulatie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, pana la recoltarea probelor biologice ori pana la testarea cu un mijloc tehnic omologat si verificat metrologic sau pana la stabilirea cu un mijloc tehnic certificat a prezentei acestora in aerul expirat, se pedepseste cuinchisoare de la unu la 5 ani.

(2) Nu constituie infractiune consumul de medicamente cu efecte similare produselor sau substantelor stupefiante, dupa producerea accidentului de circulatie si pana la sosirea politiei la fata locului, daca acestea sunt administrate de personal medical autorizat, in cazul in care acestea sunt impuse de starea de sanatate sau de vatamarea corporala a conducatorului auto.

Art. 91

Neindeplinirea de catre unitatea de asistenta medicala autorizata care a efectuat examenul de specialitate a obligatiei de a comunica politiei rutiere faptul ca o persoana a fost declarata inapta pentru a conduce un autovehicul sau tramvai, daca s-a produs un accident de circulatie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, ca urmare a afectiunilor medicale ale conducatorului de vehicul, se pedepseste cu amenda.

Art. 92

(1) Fapta savarsita cu intentie de a sustrage, distruge, degrada ori de a aduce in stare de neintrebuintare indicatoarele, semafoarele, amenajarile rutiere sau crearea de obstacole pe partea carosabila se pedepseste cuinchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.

(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza instalarea de mijloace de semnalizare rutiera sau modificarea pozitiilor acestora, fara autorizatie eliberata de
autoritatile competente, de natura sa induca in eroare participantii la trafic.

(3) Organizarea sau participarea, in calitate de conducator de vehicul sau de animale, laintreceri neautorizate pe drumurile publice se pedepseste cuinchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

(4) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (3) se sanctioneaza blocarea cu intentie a drumului public, daca se pune in pericol siguranta circulatiei ori se aduce atingere dreptului la libera circulatie a celorlalti participanti la trafic.

(5) Lasarea fara supraveghere pe partea carosabila a drumurilor publice a unui vehicul care transporta produse sau substante periculoase se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani.

Art. 93

(1) indeplinirea defectuoasa sau neindeplinirea atributiilor de verificare tehnica ori inspectie tehnica periodica a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor ori a celor referitoare la efectuarea unor reparatii sau interventii tehnice de catre persoanele care au asemenea atributii, daca din cauza starii tehnice a vehiculului s -a produs un accident de circulatie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii unei persoane, se pedepseste conform legii penale.

(2) Repararea autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor sau mopedelor avand urme de avarii, fara documentele de constatare eliberate de politia rutiera sau, dupa caz, de societatile din domeniul asigurarilor, se pedepseste cuinchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

(3) Nu constituie infractiunea prevazuta la alin. (2) repararea autovehiculelor avand urme de accident, in baza atestarii validitatii constatarii amiabile de accident.

Art. 94

(1) Efectuarea unor lucrari de construire, modificare, modernizare sau reabilitare a drumului public si amplasarea unor constructii, panouri sau reclame publicitare in zona drumului, fara autorizatie de constructie eliberata in conditiile legii, se pedepsesc cuinchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si persoana care nu respecta conditiile stabilite  in autorizatia de constructie, eliberata in conditiile legii, pentru amenajarea accesului rutier la drumul public, in cazul constructiilor amplasate in zona
acestuia.

(3) Persoana autorizata de administratorul caii ferate care nu ia masurile corespunzatoare pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferata se pedepseste cuinchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

(4) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (3) se sanctioneaza si persoana autorizata de catre administratorul unui drum public sau de catre executantul unei lucrari pe partea carosabila, care nu ia masurile corespunzatoare pentru semnalizarea obstacolelor sau a lucrarilor pe drumurile publice, daca prin aceasta s -a produs un accident de circulatie din care au rezultat victime omenesti sau pagube materiale.

Dispozitii generale privind conducatorii auto

Art. 20

(1) Pentru a conduce un autovehicul pe drumurile publice, conducatorul acestuia trebuie
sa posede permis de conducere corespunzator si sa aiba varsta minima de 18 ani impliniti, cu exceptia celor care conduc autovehiculele din subcategoriile A1 si B1, care
trebuie sa aiba varsta minima de 16 ani impliniti.

(2) Pentru a conduce pe drumurile publice tractoare, masini si utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrari, conducatorii acestora trebuie sa posede permis de conducere valabil pentru categoriile sau subcategoriile prevazute in regulament.

(3) Conducatorii de tramvaie sau vehicule care efectueaza transport public de persoane, precum si cei care conduc autovehicule cu masa maxima autorizata mai mare de 7,5 tone sau cu gabarite depasite ori care transporta produse sau substante periculoase trebuie sa aiba varsta minima de 21 de aniimpliniti.

(4) Conditiile de obtinere a permisului de conducere se stabilesc prin regulament.

Art. 21

(1) Conducatorii de autovehicule sau de tramvaie trebuie sa aiba cunostintele si indemanarea necesare conducerii si sa fie apti din punct de vedere medical si psihologic.

(2) Conducatorii de autovehicule sau de tramvaie vor fi verificati periodic din punct de vedere medical si al capacitatilor psihologice, in conditiile stabilite de reglementarile in vigoare.

Art. 22

(1) Examinarea medicala se realizeaza in scopul certificarii starii de sanatate si a calitatilor fizice necesare unui conducator de autovehicul sau tramvai.

(2) Afectiunile medicale incompatibile cu calitatea de conducator de autovehicule sau tramvaie se stabilesc de catre Ministerul Sanatatii Publice si se aproba prin ordin al ministrului, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(3) Examinarea medicala se realizeaza in vederea:
a) aprobarii prezentarii la examen pentru obtinerea permisului de conducere;
b) obtinerii certificatului de atestare profesionala pentru conducatorii de autovehicule si de tramvaie stabiliti prin prezenta ordonanta de urgenta;
c) verificarii periodice, conform reglementarilor in vigoare.

(4) Examinarea medicala se realizeaza in unitati de asistenta medicala autorizate, existente la nivelul fiecarui judet, care au obligatia luarii in evidenta a solicitantului sau a conducatorului de autovehicul ori de tramvai de catre medicul de familie.

(5) Lista unitatilor de asistenta medicala autorizate se stabileste si se actualizeaza prin ordin al ministrului sanatatii publice, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(6) Medicul de familie, atunci cand constata ca o persoana din evidenta sa, care poseda permis de conducere, prezinta afectiuni medicale prevazute in ordinul ministrului sanatatii publice emis conform alin. (2), va solicita unitatii de asistenta, medicala autorizate examenul de specialitate necesar.  in cazul in care unitatea de asistenta medicala autorizata a stabilit ca persoana este inapta medical pentru a conduce un autovehicul sau tramvai, va comunica aceasta imediat politiei rutiere pe a carei raza teritorialai si desfasoara activitatea.

(7) Verificarea medicala se efectueaza in conditiile stabilite prin ordin al ministrului sanatatii publice, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(8) Permisul de conducere al persoanei care este declarata inapta medical sau psihologic pentru a conduce autovehicule ori tramvaie se retrage de catre politia rutiera si poate fi redobandit numai dupa incetarea motivului pentru care s -a luat aceasta masura.

(9) Avizul de apt sau inapt medical poate fi contestat doar pe baza unei expertize efectuate de institutiile medico-legale, la solicitarea si pe cheltuiala partilor interesate.


Sectiunea 2: Permisul de conducere

Art. 23

(1) Dreptul de a conduce un autovehicul sau tramvai pe drumurile publice il are numai persoana care poseda permis de conducere valabil, corespunzator categoriei ori subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, sau dovada inlocuitoare a acestuia cu drept de circulatie.

(2) Au dreptul de a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile publice, in conditiile stabilite prin regulament, si persoanele care urmeaza un curs de pregatire practica, in vederea obtinerii permisului de conducere, numai in prezenta si sub supravegherea directa a unui instructor auto atestat in acest sens, precum si a examinatorului din cadrul autoritatii competente in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile prevazute de lege.

(3) Pe parcursul activitatii de pregatire practica sau de examinare in vederea obtinerii permisului de conducere, instructorul auto atestat ori, dupa caz, examinatorul impreuna cu persoana pe care o supravegheaza sau o examineaza raspund pentru incalcarea de catre aceasta a regulilor de circulatie sau, dupa caz, pentru pagubele produse tertilor ca urmare a producerii unui accident de circulatie.

(31) Pregatirea teoretica si practica a persoanelor in vederea obtinerii permisului de conducere este precedata de o evaluare obligatorie a capacitatilor psihologice solicitate in activitatea de conducere a autovehiculelor sau tramvaielor. Evaluarea psihologica este obligatorie in vederea obtinerii certificatului de atestare profesionala pentru conducatorii de autovehicule si de tramvaie stabiliti prin prezenta ordonanta de urgenta.

(32) Conducatorii de autovehicule sau de tramvaie, detinatori ai certificatului de atestare profesionala, vor fi evaluati periodic din punct de vedere al capacitatilor psihologice solicitate in activitatea de conducere a autovehiculelor sau tramvaielor,  in conditiile stabilite de reglementarile in vigoare.

(33) Evaluarea psihologica se efectueaza in conditiile stabilite prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, in conditiile legii, care se publica in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I.

(34) Evaluarea psihologica se realizeaza in laboratoare de specialitate autorizate din cadrul institutiilor abilitate.

(35) Lista laboratoarelor de specialitate autorizate se stabileste si se actualizeaza prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(4) Persoanele care solicita prezentarea la examen pentru obtinerea permisului de conducere sau a unor noi categorii ori subcategorii ale acestuia trebuie sa indeplineasca, potrivit legii, conditiile de varsta, sa fie apte din punct de vedere medical si sa faca dovada pregatirii teoretice si practice prin cursuri organizate de unitati autorizate, potrivit legii.

(5) Pregatirea teoretica si practica a persoanelor in vederea obtinerii permisului de conducere se efectueaza de catre profesori de legislatie rutiera si instructori auto atestati de autoritatea competenta, conform normelor metodologice aprobate prin ordin comun al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, al ministrului educatiei si cercetarii si al ministrului administratiei si internelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(6) Pot fi atestati ca profesori de legislatie sau instructori auto pentru pregatirea practica, farascolarizare si sustinerea examenului de atestare, politistii rutieri cu grad de ofiter carora le-au incetat raporturile de serviciu si care si-au desfasurat activitatea neintrerupt in ultimii 10 ani in structurile politiei rutiere.

(7) Politistii rutieri care nu au grad de ofiter pot fi atestati ca instructori auto pentru pregatirea practica, daca indeplinesc conditiile prevazute la alin. (6).

(8) Programa de invatamant pe baza careia se organizeaza cursuri de pregatire, precum si metodologia de organizare si desfasurare a cursurilor in vederea obtinerii permisului de conducere se stabilesc prin ordin comun al ministrului educatiei si cercetarii, al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului administratiei si internelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(9) Categoriile sau subcategoriile de vehicule pentru care este necesara obtinerea permisului de conducere, precum si conditiile concrete de obtinere a acestuia se stabilesc prin regulament.

(10) Procedura de examinare pentru obtinerea permisului de conducere se stabileste prin ordin al ministrului administratiei si internelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 231

(1) Persoanele cu domiciliul sau resedinta in Romania, precum si cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene care se afla la studii in Romania pentru o perioada de cel putin 6 luni sau care au rezidenta normala in Romania pot solicita obtinerea permisului de conducere la autoritatile competente sa le examineze.

(2) Pentru scopurile prezentei ordonante de urgenta, prin rezidenta normala seintelege locul unde o persoana locuieste in mod obisnuit, adica cel putin 185 de zile intr-un an calendaristic, datorita unor legaturi personale si profesionale sau, in cazul persoanelor fara legaturi profesionale, datorita unor legaturi stranse intre acestea si locul in care locuiesc.

Art. 24

(1) Examinarea pentru obtinerea permisului de conducere  si eliberarea acestuia se realizeaza de catre autoritatea competenta pe raza careia solicitantiii si au domiciliul, resedinta ori rezidenta normala sau, in cazul celor aflati la studii in Romania potrivit art.
231 alin. (1), de catre autoritatea competenta pe raza careia se afla institutia deinvatamant.

(2) Forma si continutul permisului de conducere se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(3) in localitatile in care autoritatea competenta autorizeaza desfasurarea cursurilor de pregatire si sustinerea examenului pentru obtinerea permisului de conducere, acestea se pot organiza, la cerere, si in limba minoritatii nationale respective.

(4) in cazul cetatenilor straini carei si stabilesc domiciliul sau resedinta in Romania, precum si al cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene care au rezidenta normala sau care se afla la studii in Romania, examinarea la proba teoretica pentru obtinerea permisului de conducere se poate efectua, la cerere, intr-o limba de circulatie internationala.

(5) Permisul de conducere este valabil 10 ani de la data eliberarii. La schimbarea de catre titular a numelui, in cazul pierderii, furtului ori al deteriorarii, precum si la expirarea perioadei de valabilitate, permisul de conducere se preschimba fara sustinerea unui nou examen, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(6) Nu are dreptul sa se prezinte la examen pentru obtinerea permisului de conducere persoana care a fost condamnata, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, pentru o infractiune la regimul circulatiei pe drumurile publice sau pentru o infractiune de omor, lovire sau vatamare cauzatoare de moarte, vatamare corporala grava, produsa ca urmare
aincalcarii unei reguli de circulatie, cu exceptia cazurilor cand a intervenit una dintre situatiile prevazute la art. 116 alin. (1).

Art. 25

(1) Pentru conducatorii de autovehicule sau tramvaie care au o vechime mai mica de un
an de la obtinerea permisului de conducere se stabilesc prin regulament reguli suplimentare de circulatie.

(2) Autovehiculele conduse de persoanele prevazute la alin. (1) vor purta un semn distinctiv, in conditiile stabilite prin regulament.

Art. 26

Proprietarii sau detinatorii mandatati de autovehicule care efectueaza transport public de persoane sau de marfuri periculoase sunt obligati sa asigure testarea anuala a conducatorilor de autovehicule atestati profesional, in scopul insusirii corecte si al respectarii de catre acestia a dispozitiilor legale care reglementeaza circulatia pe drumurile publice.

Art. 27 Abrogat

Art. 28

Evidenta permiselor de conducere retinute si a sanctiunilor aplicate conducatorilor de autovehicule sau tramvaie setine de catre politia rutiera, in conditii stabilite prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative.

Dispozitiile finale ale codului rutier

Art. 131

In desfasurarea activitatilor de prevenire a accidentelor rutiere, politia rutiera poate solicita sprijinul unor asociatii profesionale si al unor conducatori de autovehicule, care consimt sa participe voluntar la acestea, conform legii.

Art. 132

Anual se stabilesc fonduri din bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, destinate campaniilor si activitatilor de educatie rutiera.

Art. 133

(1) Modelele indicatoarelor, marcajelor  si semnalelor luminoase, precum si semnalele politistilor rutieri sunt prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta.

(2) Anexa prevazuta la alin. (1) poate fi modificata si completata prin hotarare a Guvernului, pe baza modificarilor  si completarilor aduse conventiilor si acordurilor internationale in domeniu, la care Romania este parte.

Art. 134

(1) Prezenta ordonanta de urgenta se aplica incepand cu data de 1 februarie 2003. Pe aceea si data se abroga Decretul nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile publice, cu modificarile ulterioare, republicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 49 din 28 iunie 1984, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei ordonante de urgenta.

(2) in termen de 30 de zile de la data publicarii Ministerul Administratiei si Internelor va elabora regulamentul de aplicare a prezentei ordonante de urgenta, care se aproba prin hotarare a Guvernului.

Art. 135

In termen de 90 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta), la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor, Guvernul va emite hotararea de modificare si completare a Hotararii Guvernului nr. 85/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, denumit regulament in cuprinsul prezentei ordonante de urgenta, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 136

In termen de 90 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta, ministerele cu atributii in domeniul circulatiei pe drumurile publice vor elabora, vor aproba si vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, normele de aplicare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta, dupa cum urmeaza:
a) Ministerul Administratiei si Internelor, pentru prevederile art. 15 alin. (4), art. 23 alin.
(10), art. 24 alin. (2) si ale art. 83 alin. (4);
b) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, pentru prevederile art. 23 alin. (33) si (35) si ale art. 66 alin. (3);
c) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si Ministerul Administratiei si
Internelor, pentru prevederile art. 9 alin. (2) si ale art. 14 alin. (2);
d) Ministerul Sanatatii Publice, pentru prevederile art. 22 alin. (2), (5) si (7), art. 87 alin. (3), art. 88 alin. (2) si ale art. 125 lit. a);
f) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Administratiei si Internelor, pentru prevederile art. 23 alin. (5) si (8);
g) Ministerul Apararii si Ministerul Administratiei si Internelor, pentru prevederile art. 123 lit. f) si g);
h) Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Administratiei si Internelor, pentru prevederile art. 130.

Conditiile privind circulatia vehiculelor si controlul acestora

Sectiunea 1: Conditiile  privind  circulatia  vehiculelor si  controlul acestora

Art. 7

Orice vehicul care circula pe drumurile publice trebuie sa corespunda normelor tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, protectia mediului si utilizarea conform destinatiei.

Art. 8

Pentru a fi conduse pe drumurile publice, fiecare autovehicul si tramvai trebuie sa fie dotat cu trusa medicala de prim ajutor, doua triunghiuri reflectorizante si un stingator de incendiu, omologate.

Art. 9

(1) Pentru a fi inmatriculate, inregistrate sau admise in circulatie, autovehiculele, mopedele, remorcile si tramvaiele trebuie sa fie omologate in conditiile legii.

2) Categoriile de vehicule care pot fi admise in circulatie fara a fi omologate se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor – Inspectoratul General al Politiei Romane, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(3) Documentul care atesta omologarea este cartea de identitate a vehiculului, eliberata in conditiile legii.

(4) Pentru a fi mentinute in circulatie, vehiculele inmatriculate se supun inspectiei tehnice periodice.

(5) Inspectia tehnica periodica se efectueaza in statii autorizate, conform legislatiei in vigoare.

(6) Pentru autovehiculele apartinand institutiilor din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, inspectia tehnica periodica se poate efectua si in statii proprii,
autorizate potrivit legii.

Art. 10

(1) Este interzisa circulatia pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor al caror termen de valabilitate a inspectiei tehnice periodice a expirat, precum si a celor neasigurate pentru raspundere civila pentru caz de pagube produse tertilor prin accidente de circulatie.

(2) Constatarea defectiunilor tehnice ale vehiculelor se face de catre politia rutiera, iar verificarea starii tehnice a vehiculelor aflate in trafic pe drumurile publice se face de catre
politia rutiera, impreuna cu institutiile abilitate de lege.


Sectiunea 2: inmatricularea, inregistrarea si radierea vehiculelor

Art. 11

(1) Proprietarii de vehicule sau detinatorii mandatati ai acestora sunt obligati sa le inmatriculeze sau sa le inregistreze, dupa caz, inainte de a le pune in circulatie, conform prevederilor legale.

(2) inmatricularea vehiculelor este continua, de la admiterea in circulatie pana la scoaterea definitiva din circulatie a unui vehicul din categoria celor supuse acestei conditii, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta, si presupune urmatoarele operatiuni:
a) inscrierea in evidentele autoritatilor competente, potrivit legii, a dobandirii dreptului de proprietate asupra unui vehicul de catre primul proprietar;
b) transcrierea in evidentele autoritatilor competente, potrivit legii, a tuturor transmiterilor ulterioare ale dreptului de proprietate asupra unui vehicul.

(3) Operatiunile prevazute la alin. (2) se realizeaza pe baza datelor de identificare ale vehiculului si ale proprietarului si conditioneaza eliberarea de catre autoritatile competente, potrivit legii, a unui certificat de inmatriculare, precum si a placutelor cu numarul de inmatriculare atribuit si transcrierile necesare in certificatul de inmatriculare si in cartea de identitate a vehiculului.

(4) in cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se inscriu in evidentele autoritatilor competente simultan cu mentionarea incetarii calitatii de titular al inmatricularii a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operatiuni si emiterea unui nou certificat de inmatriculare, noul proprietar este obligat sa solicite autoritatii competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, in termen
de 30 de zile de la data dobandirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.

(5) Solicitantii unei operatiuni de inmatriculare a unui vehicul in evidentele autoritatilor competente, potrivit legii, trebuie sa faca dovada certificarii autenticitatii vehiculului de catre Registrul Auto Roman, in conditiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului administratiei si internelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Certificarea autenticitatii vehiculului contine si atestarea faptului ca acesta nu figureaza in baza de date ca fiind furat.

(6) Dovada certificarii vehiculului nu se impune in cazul vehiculelor noi pentru solicitantii operatiilor deinmatriculare.

(7) Cu ocazia realizarii oricarei operatiuni privind inmatricularea unui vehicul, verificarea efectuarii inspectiei tehnice periodice si a asigurarii obligatorii de raspundere civila, respectiv a valabilitatii acestora, se poate face si pe cale informatica, in conditiile stabilite prin protocol incheiat intre autoritatea competenta din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor cu atributii de organizare si coordonare a activitatii de evidenta si eliberare a certificatelor de inmatriculare si a placutelor cu numere de inmatriculare si Registrul Auto Roman, respectiv Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.

(8) Autoritatile competente sa realizeze operatiunile de inmatriculare a vehiculelor pot incasa de la solicitanti toate taxele si tarifele stabilite potrivit legii, aferente acestor
operatiuni.

(9) Societatile abilitate sa comercializeze vehicule noi si societatile de leasing din Romania pot solicita, pe cale informatica, inmatricularea sau autorizarea provizorie pentru circulatie a vehiculelor, prin intermediul unei aplicatii informatice puse la dispozitie, in conditiile stabilite prin protocol, de catre autoritatea competenta din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor cu atributii de organizare si coordonare a activitatii de evidenta si eliberare a certificatelor de inmatriculare si a placutelor cu numere de inmatriculare.

(10) Proprietarul sau detinatorul mandatat al unui vehicul este obligat sa solicite autoritatii competente inscrierea in certificatul de inmatriculare sau de inregistrare a oricarei modificari a datelor de identificare a vehiculului respectiv sau, dupa caz, ale proprietarului, in termen de 30 de zile de la data la care a intervenit modificarea.

Art. 12

(1) Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculele, cu exceptia celor trase sau impinse cu mana si a bicicletelor, trebuie sa fie inmatriculate ori inregistrate, dupa caz, si sa poarte placute cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare, cu forme, dimensiuni si continut prevazute de standardele in vigoare.

(2) Vehiculele care nu sunt supuse inmatricularii sau inregistrarii pot circula pe drumurile publice numai in conditiile prevazute prin regulament.

Art. 13

(1) Autovehiculele si remorcile se inmatriculeaza permanent sau temporar la autoritatea competenta in a carei raza teritoriala proprietariii si au domiciliul, resedinta ori sediul, in
conditiile stabilite prin reglementarile in vigoare.

(2) Autovehiculele si remorcile din dotarea Ministerului Apararii, a Ministerului Internelor si Reformei Administrative, precum si cele ale Serviciului Roman de Informatii se inregistreaza la aceste institutii si pot, dupa caz, sa fie inmatriculate in conditiile prevazute la alin. (1).

(3) Pana la inmatriculare, vehiculele prevazute la alin. (1) pot circula cu numere provizorii, pe baza unei autorizatii speciale eliberate de autoritatea competenta.

(4) La cerere, persoanelor juridice care fabrica, asambleaza, caroseaza ori testeaza autovehicule sau remorci li se poate elibera pentru acestea autorizatii si numere pentru proba.

(5) Evidenta vehiculelor inmatriculate setine la autoritatea competenta pe raza careia proprietaruli si are domiciliul, resedinta sau sediul.

Art. 14

(1) Tramvaiele, troleibuzele, mopedele, masinile si utilajele autopropulsate utilizate in lucrari de constructii, agricole, forestiere, tractoarele care nu se supun inmatricularii, precum si vehiculele cu tractiune animala se inregistreaza de catre consiliile locale, care tin si evidenta acestora.

(2) Categoriile de vehicule care nu sunt supuse inmatricularii sau inregistrarii, precum si cele care nu se supun inspectiei tehnice periodice se stabilesc prin ordin comun al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului administratieisi
internelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 15

(1) Odata cu realizarea operatiunilor de inmatriculare a vehiculului, autoritatea competenta elibereaza  proprietarului sau detinatorului mandatat un certificat de inmatriculare, conform categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, precum si placute cu numarul deinmatriculare.

(11) La cererea scrisa a proprietarului unui vehicul, in certificatul de inmatriculare sau de inregistrare se poate inscrie si o alta persoana decat proprietarul, specificandu-se calitatea in care aceasta poate utiliza vehiculul, in virtutea unui drept legal. in cazul in care proprietarul vehiculului este o societate de leasing, este obligatorie mentionarea in certificatul de inmatriculare sau de inregistrare si a datelor de identificare ale detinatorului
mandatat.

(2) Autovehiculele se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii: A, B, BE, C, CE, D, DE, Tr sau Tb ori in una dintre subcategoriile: A1, B1, C1, C1E, D1 sau D1E, iar tramvaiele, in categoria Tv, in conditiile stabilite in regulament.

(3) Pentru vehiculele prevazute la art. 13 alin. (2) si art. 14 alin. (1), autoritatea care le inregistreaza elibereaza proprietarilor acestora certificate si placute cu numere de
inregistrare, conform categoriei sau subcategoriei din care fac parte vehiculele respective.

(4) Forma, dimensiunile si continutul certificatului de inmatriculare si ale certificatului de inregistrare se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(5) Este interzisa punerea in circulatie a unui vehicul,inmatriculat sau inregistrat, care nu are montate placute cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare atribuite de autoritatea competenta ori daca acestea nu sunt conforme cu standardele in vigoare, precum si in cazul in care certificatul de inmatriculare sau de inregistrare este retinut, iar dovada inlocuitoare a acestuia este eliberata fara drept de circulatie sau termenul de
valabilitate a expirat.

Art. 16

Inmatricularea, inregistrarea sau atribuirea numarului provizoriu ori pentru probe a unui vehicul se anuleaza de catre autoritatea care a efectuat -o, daca se constata ca au fost
incalcate normele legale referitoare la aceste operatiuni.

Art. 17

(1) Radierea din evidenta a vehiculelor se face de catre autoritatea care a efectua tinmatricularea sau inregistrarea doar in cazul scoaterii definitive din circulatie a acestora, la cererea proprietarului, in urmatoarele cazuri:
a) proprietarul doreste retragerea definitiva din circulatie a vehiculului si face dovada depozitarii acestuiaintr-un spatiu adecvat, detinut in conditiile legii;
b) proprietarul face dovada dezmembrarii, casarii sau predarii vehiculului la unitati specializate in vederea dezmembrarii;
c) la scoaterea definitiva din Romania a vehiculului respectiv;
d) in cazul furtului vehiculului.

(2) Radierea din evidenta a vehiculelor inregistrate, la trecerea acestora in proprietatea altei persoane, se face de catre autoritatea care a efectuat inregistrarea, la cererea
proprietarului, in conditiile legii.

(3) Este interzisa circulatia pe drumurile publice a vehiculelor radiate din evidenta.

(4) Vehiculele declarate, potrivit legii, prin dispozitie a autoritatii administratiei publice locale, fara stapan sau abandonate se radiaza din oficiu in termen de 30 de zile de la primirea dispozitiei respective.

Art. 18

in cazul pierderii, furtului, schimbarii numelui ori deteriorarii certificatului de inmatriculare sau de inregistrare, proprietarul vehiculului respectiv este obligat sa solicite autoritatii competente eliberarea unui nou certificat de inmatriculare sau de inregistrare, in conditiile stabilite de autoritatea competenta, in termen de 30 de zile de la data declararii pierderii sau furtului, de la data schimbarii numelui ori de la data constatarii deteriorarii, dupa caz.

Art. 19

Procedura inmatricularii, inregistrarii, radierii si eliberarea autorizatiei de circulatie provizorie sau pentru probe a vehiculelor se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Dispozitii generale ale noului cod rutier

Art. 1
(1) Circulatia  pe  drumurile  publice  a  vehiculelor,  pietonilor   si  a  celorlalte  categorii  de participanti la trafic, drepturile,  obligatiile  si raspunderile  care  revin persoanelor  fizice  si juridice,   precum si  atributiile   unor  autoritati  ale   administratiei   publice,   institutii   si organizatii sunt supuse dispozitiilor prevazute in prezenta ordonanta de urgenta.

(2) Dispozitiile  prevazute  in  prezenta  ordonanta  de  urgenta  au  ca  scop  asigurarea desfasurarii fluente  si in siguranta  a circulatiei pe drumurile publice, precum  si ocrotirea vietii, integritatii corporale si a sanatatii persoanelor participante la trafic sau aflate  in zona drumului public, protectia drepturilor  si intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietatii publice si private, cat si a mediului.

(3) Autoritatea competent a in domeniul circulatiei pe drumurile publice privind initierea si avizarea   unor   reglementari,   precum si   aplicarea si   exercitarea   controlului   privind respectarea normelor  din acest domeniu este Ministerul Administratiei  si Internelor, prin Inspectoratul General al Politiei Romane.

(4) Reglementarile  privind  circulatia  pe  drumurile  publice  se  emit,  dup a  caz,  de  catre autoritatile  publice  centrale  sau  locale  cu  atributii  in  acest  domeniu,  numai  cu  avizul Inspectoratului  General  al  Politiei  Romane  si  cu  respectarea  acordurilor  si  conventiilor internationale la care Romania este parte.

(5) Prevederile  prezentei  ordonante  de  urgenta  se  aplica  tuturor  participantilor  la  trafic, precum  si autoritatilor  care au atributii  in domeniul circulatiei  si sigurantei pe  drumurile publice si in domeniul protectiei mediului.

Art. 2

Indrumarea,  supravegherea  si  controlul  respectarii  normelor  de  circulatie  pe  drumurile publice se fac de catre politia rutiera din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, care are obligatia sa ia masurile legale in cazul in care constata incalcari ale acestora.

Art. 3

Circulatia pe drumurile publice din zona de frontiera si din alte zone pentru care, potrivit legii,  s-au  stabilit  restrictii  se  face  cu  respectarea  reglementarilor  instituite  pentru  acele zone.

Art. 4

Controlul  circulatiei  vehiculelor  apartinand  institutiilor  din  sistemul  de  aparare,  ordine publica si siguranta nationala se efectueaza de catre politia rutiera, precum si de personalul desemnat de catre aceste institutii.

Art. 5

(1) Administratorul  drumului  public,  antreprenorul  sau  executantul  lucrarilor,  conform competentelor ce ii revin, cu avizul politiei rutiere, este obligat sa instaleze indicatoare ori alte dispozitive speciale, sa aplice marcaje pe drumurile publice, conform standardelor  in vigoare, si sa le mentina in stare corespunzatoare.

(2) Administratorul drumului public sau, dup a caz, antreprenorul ori executantul lucrarilor este obligat sa semnalizeze corespunzator, cat mai repede posibil, orice obstacol aflat pe partea carosabila, care stanjeneste sau pune  in pericol siguranta circulatiei, si sa ia toate masurile de inlaturare a acestuia.

(3) Autoritatile publice locale sunt obligate sa amenajeze statiile mijloacelor de transport public de persoane, prevazute cu alveole sau refugii, cu avizul politiei rutiere.

(4) Se  interzic  amplasarea  constructiilor  de  orice  fel  si  practicarea  actelor  de  comert  pe trotuar sau pe acostament,  in parcarile amenajate sau pe partea carosabila, in conditiile in care acestea ar afecta siguranta circulatiei pietonilor si vehiculelor.

(5) In perimetrul sta tiilor mijloacelor de transport public de persoane pot fi amenajate doar spatii:
a) de asteptare pentru calatori;
b) pentru comercializarea legitima tiilor de calatorie.

(6) In cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a starii tehnice necorespunzatoare a  drumului  public,  a  nesemnalizarii  sau  a  semnalizarii  necorespunzatoare  a  acestuia, precum si a obstacolelor ori lucrarilor care se executa pe acesta, administratorul drumului public,   antreprenorul   sau   executantul   lucrarilor   raspunde,   dup a caz,   administrativ, contraventional, civil sau penal, in conditiile legii.

(7) Orice  masura  de  restrictie  a  circulatiei  pe  drumurile  publice  se  dispune  de  catre administratorul drumului numai cu avizul politiei rutiere.

(8) Prin exceptie de la alin. (7),  in cazuri temeinic justificate, politia rutiera poate dispune, fara acordul administratorului drumului public, masuri temporare de restrictie a circulatiei pe drumurile publice.

(9) In  scopul  asigurarii  desfasurarii  in  conditii  de  siguranta  a  circulatiei  pe  drumurile publice, politia rutiera poate solicita administratorului drumului public executarea sau, dup a caz, desfiintarea de amenajari rutiere.

Art. 6

In sensul prezentei ordonante de urgenta, expresiile  si termenii de mai jos au urmatorul inteles:

1. acordare  a  prioritatii
–  obligatia  oricarui  participant  la  trafic  de  a  nu   isi  continua deplasarea sau de a nu efectua orice alta manevra, daca prin acestea  ii obliga pe ceilalti participanti la trafic care au prioritate de trecere sa isi modifice brusc directia sau viteza de deplasare ori sa opreasca;

2. acostament
– fasia laterala cuprinsa intre limita partii carosabile  si marginea platformei drumului;

3. amenajari  rutiere
–  totalitatea  constructiilor,  dispozitivelor  si  oricaror  mijloace  tehnice, altele  decat  cele  destinate  semnalizarii,  amplasate  pe  drumul  public  in  scopul  asigurarii securitatii rutiere;

4. ansamblu de vehicule
– vehiculul cu motor cuplat cu unul sau dou a vehicule, care circula pe drum ca o unitate;

5. autostrada
– drumul national de mare capacitate  si viteza, semnalizat special, rezervat exclusiv  circulatiei  autovehiculelor,  cu  sau  fara  remorci,  care  nu  serveste  proprietatii riverane, prevazut cu doua cai unidirectionale, separate printr-o zona mediana sau, in mod exceptional, prin alte modalitati, cu exceptia unor locuri speciale sau cu caracter temporar, avand cel putin doua benzi de circulatie pe sens si banda de urgenta, intersectii denivelate si accese limitate, intrarea si iesirea fiind permise numai prin locuri special amenajate;

6. autovehicul
–  vehiculul  echipat  cu  motor  in  scopul  deplasarii  pe  drum.  Troleibuzele  si tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule. Mopedele, vehiculele care se deplaseaza pe sine, denumite tramvaie, tractoarele folosite  in exploatarile agricole si forestiere, precum si vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrari, care se deplaseaza numai ocazional pe drumul public, nu sunt considerate autovehicule;

7. banda  de  circulatie
–  subdiviziunea  longitudinala  a  partii  carosabile,  materializata  prin marcaje rutiere sau alte mijloace, daca are o latime corespunzatoare pentru circulatia intr-un sens a unui sir de vehicule, altele decat vehiculele care se deplaseaza pe doua roti;

8. banda de urgenta
– subdiviziunea longitudinal a suplimentara, situata la extremitatea din partea   dreapta   a   autostrazii,   in   sensul   de   circulatie,   destinata   exclusiv   stationarii autovehiculelor  in cazuri justificate, precum  si circulatiei autovehiculelor cu regim prioritar care se deplaseaza la interventii sau in misiuni cu caracter de urgenta;

9. banda  reversibila
–  banda  de  circulatie,  marcata  si  semnalizata,  situata  langa  axa drumului,  destinat a  circulatiei  autovehiculelor  intr-un  sens  sau  in  altul,  in  functie  de intensitatea traficului;

10. bicicleta
– vehiculul prevazut cu doua roti, propulsat exclusiv prin forta musculara, cu ajutorul pedalelor sau manivelelor;

11. coloana  oficiala
–  unul  sau  mai  multe  vehicule  care  circula  pe  drumul  public  si  sunt insotite de unul sau mai multe autovehicule ale politiei rutiere, care au in functiune semnale speciale de avertizare sonore  si luminoase de culoare rosie;

12. conducator
–  persoana  care  conduce  pe  drum  un  grup  de  persoane,  un  vehicul  sau animale de tractiune, animale izolate sau in turma, de povara ori de calarie;

13.
– abrogat

14. drum  public
–  orice  cale  de  comunicatie  terestra,  cu  exceptia  cailor  ferate,  special amenajata  pentru  traficul  pietonal  sau  rutier,  deschisa  circulatiei  publice;  drumurile  care sunt inchise circulatiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscriptii vizibile;

15. unitati de  asistenta  medicala  autorizate
–  unitatile  sanitare  cu personal  calificat  si cu dotare corespunzatoare pentru examinarea medicala ambulatorie a candidatilor la obtinerea permisului de conducere  si a conducatorilor de autovehicule sau de tramvai, autorizate de autoritatea de sanatate publica judeteana sau de cea a municipiului Bucuresti, dupa caz;

16. intersectie
–  orice  incrucisare,  jonctiune  sau  bifurcare  de  drumuri  la  nivel,  inclusiv spatiile formate de acestea;

161. inmatriculare/inregistrare
–  operatiunea  administrativa  prin  care  se  atesta  ca  un vehicul poate circula pe drumurile publice. Dovada atestarii inmatricularii/inregistrarii este certificatul de inmatriculare/inregistrare si numarul de inmatriculare/inregistrare atribuit;

162. inmatriculare/inregistrare permanenta
– operatiunea de inmatriculare/inregistrare prin care   se   atribuie   certificat   de inmatriculare/inregistrare si   numar   de inmatriculare/ inregistrare pentru o perioada nedeterminata;

163. inmatriculare temporara
– operatiunea de  inmatriculare prin care se acorda certificat de inmatriculare si numar de inmatriculare pentru o perioad a determinata;

17. localitate
–  catunul,  satul,  comuna,  orasul  si  municipiul  ale  caror  intrari  si  iesiri  sunt semnalizate in conformitate cu prevederile legale;

18. masa  totala  maxima  autorizata
–  masa  maxima  a  unui  vehicul  incarcat,  declarata admisibila in urma omologarii de catre autoritatea competenta;

19. mijloc tehnic certificat
– dispozitivul care dovedeste consumul de produse ori substante stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare acestora ori prezenta in aerul expirat a alcoolului sau prin care se probeaza incalcari ale unor reguli de circula tie;

20. mijloc tehnic omologat  si verificat metrologic
– dispozitivul care stabileste concentratia de alcool in aerul expirat ori destinat masurarii vitezei;

21. moped
– vehiculul cu doua, trei sau patru roti, a carui viteza maxima prin constructie nu depaseste 45 km/h  si care este echipat cu un motor cu ardere interna, cu aprindere prin scanteie, cu o capacitate cilindrica ce nu depaseste 50 cm3  sau cu un alt motor cu ardere interna ori, dupa caz, electric, a carui putere nominala este de cel mult 4 kW;

22. motocicleta
– autovehiculul cu doua roti, cu sau fara atas, echipat cu un motor care are o capacitate cilindric a mai mare de 50 cm 3  si/sau a carui viteza maxima, prin constructie, depaseste 45 km/h;

23. parte carosabila
– portiunea din platforma drumului destinat a circulatiei vehiculelor; un drum poate cuprinde mai multe parti carosabile complet separate una de cealalta printr-o zona despartitoare sau prin diferenta de nivel;

24. participant la trafic
– persoana fizic a ce utilizeaza, la un moment dat, drumul public;

25. pista pentru biciclete
– subdiviziunea partii carosabile, a trotuarului ori a acostamentului sau  pista  separata  de  drum,  special  amenajata,  semnalizata  si  marcata  corespunzator, destinata numai circulatiei bicicletelor si mopedelor;

26. prioritate  de  trecere
–  dreptul  unui  participant  la  trafic  de  a  trece  inaintea  celorlalti participanti la trafic cu care se intersecteaza, in conformitate cu prevederile legale privind
circulatia pe drumurile publice;

27. remorca
– vehiculul fara motor destinat a fi tractat de un autovehicul sau de un tractor;

28. remorca usoara
– remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg;

29. semiremorca
– remorca a carei masa totala maxima autorizata este preluata in parte de catre un autovehicul sau de catre un tractor;

30. tractor
– vehiculul cu motor, pe roti sau pe senile, conceput special pentru a trage sau a impinge anumite utilaje sau remorci folosite  in exploatarile agricole ori forestiere sau pentru alte lucrari, care se deplaseaz a numai ocazional pe drumul public;

31. tractor  rutier
–  tractorul  pe  roti,  cu  cel putin  doua  axe, utilizat pentru  executarea de lucrari, precum si pentru tractarea unor remorci folosite pentru transportul de persoane sau bunuri si care se deplaseaza, de regula, pe drumul public;

32. trecere la nivel
– incrucisarea la nivel dintre un drum public  si o cale ferata sau linie de tramvai, care dispune de o platform a independenta;

33. trotuar –
spatiul longitudinal situat  in partea lateral a a drumului, separat  in mod vizibil de partea carosabil a prin diferenta sau fara diferenta de nivel, destinat circula tiei pietonilor;

34. detinator mandatat
– persoana fizica sau juridica care foloseste un vehicul in baza unui contract de leasing sau contract de  inchiriere;

35. vehicul
–  sistemul  mecanic  care  se  deplaseaza  pe  drum,  cu  sau  fara  mijloace  de autopropulsare,  utilizat  in  mod  curent  pentru  transportul  de  persoane   si/sau  bunuri  ori pentru efectuarea de servicii sau lucrari;

351. vehicul nou
– vehicul care nu a mai fost niciodata inmatriculat;

36. vehicul   cu   mase   sau   dimensiuni   de   gabarit   depasite
–   vehiculul   care,   datorita dimensiunilor sale ori marfurilor transportate, depaseste masele totale maxime admise sau dimensiunile de gabarit admise, prevazute in reglementarile legale;

37. vehicul  in  circulatie  internationala  sau  in  trafic  international
–  vehiculul  care,  prin deplasarea sa, depaseste cel putin o frontiera de stat;

38. zona drumului public
cuprinde suprafa ta de teren ocupata  de  elementele constructive ale drumului, zona de protectie si zona de siguranta. Limitele zonelor drumurilor se stabilesc in conformitate cu prevederile legale;

39. zona pietonala
– perimetrul care cuprinde una sau mai multe strazi rezervate circulatiei pietonilor,  unde  accesul  vehiculelor  este  supus  unor  reguli  speciale  de  circulatie,  avand intrarile si iesirile semnalizate in conformitate cu prevederile legale;

40. zona  rezidentiala
–  perimetrul  dintr -o  localitate  unde  se  aplica  reguli  speciale  de circulatie, avand intrarile si iesirile semnalizate in conformitate cu prevederile legale.

Amenzile pentru încălcarea Codului Rutier au crescut de la 1 octombrie

Valoarea punctului de amendă cu care pot fi sancţionaţi conducătorii auto care încalcă regulile de circulaţie a crecut, începând de la 1 octombrie, până la 54 de lei, informează Brigada de Poliţie Rutieră.

Valoarea punctului de amendă a fost majorată, până la 54 de lei, ca urmare a unei hotărâri a Guvernului, prin care s-a stabilit că salariul minim brut pe ţară este de 540 lei, începând cu data de 1 octombrie.

Valoarea punctului de amendă a fost stabilită la 10% din salariul minim brut pe ţară. Astfel, începând de la 1 octombrie, punctul amendă este de 54 lei.

O nouă creştere a salariului minim brut pe ţară va fi făcută la 1 ianuarie 2009, când venitul minim garantat va ajunge la 600 lei lunar. Astfel, valoarea amenzii va creşte din nou.

Pentru nepurtarea centurii de siguranţă, valoarea amenzii va creşte de la 150 de lei, la 162 de lei.

Problemele de pe drumurile publice ar putea fi rezolvate prin educaţie şi disciplină rutieră

Este adevarat ca are si politia partea ei de vina prin lipsa de reactie, lipsa de personal si lipsa de eficienta legendara dar in realitate, cele mai mari probleme sunt lipsa de educatie, civilizatie si bun simt ale conducatorilor auto! foarte multe dintre problemele de pe drumurile publice (iar aici nu ma refer doar la bucuresti) ar putea fi rezolvate prin educatie si disciplina rutiera! in romania se obtin prea usor permisele si oricine are acces din start la masini puternice! realitatea este ca nimeni dupa ce termina scoala de soferi nu stie sa conduca cu adevarat! este nevoie de experienta si multi km parcursi ca sa poti afirma ca sti sa conduci cat de cat bine!! in momentul in care te chinui sa parchezi o masina, sau nu est in stare sa schimbi o banda in mijlocul traficului, nu ai ce sa cauti la volan!!!

Pot afirma fara retinere ca 30-40% dintre soferii de pe drumurile publice din romania sunt pericole ambulante si nu ar avea ce sa caute la volan!! si binenteles respectul si bunul simt care lipsesc cu desavarsire pe drumurile publice de la noi! pustanii teribilisti cu carnete proaspat luate si cu dacia lu taticu subtil tunata cu un spoiler decupat la joagar si impopotonata cu blinguri autohtone, mandrii posesori de loganuri astmatice dar cu pretentii de mari vitezisti, arogantii propritari de gipuri, taximetristii nesimtiti (nu toti dar multi dintre ei), tot felul de dubiosi conducand masini utilitare, celebrii conducatori de basculante rataciti prin mijlocul oraselor, potentatii zilei cu aerul lor de superioritate fac din circulatia pe drumurile publice din romania un sport extrem ….si ca sa incheii …. cel mai clar exemplu este acidentul de ieri (undeva in vestul tarii) in care un pustan de 20 de ani, avand carnet de 2 saptamani gonea nebuneste prin mijlocul unei localitati (peste 140km/h) la volanul unui microbuz de doi bani si care inevitabil a pierdut controlul masinii, a intrat pe contrasens, a iesit de pe carosabil si a omorat doi oameni care statea linistit in fata unei porti!!! …. concluziile va apartin !!!

Va asteptam cu parerea dumneavoastra.

Accident rutier provocat de Poliţie

Doi poliţişti au fost internaţi la Spitalul de Urgenţe Sfântul Ioan, după ce au fost implicaţi într-un grav accident rutier. Sâmbătă, la ora 18.45, Emilian Acatrinei, de 25 ani, din Iaşi, poliţist la Secţia II Poliţie, a fost implicat într-un accident rutier, în urma căruia a rezultat rănirea a trei persoane. „

Problema este că şi cauciucurile maşinii erau foarte uzate, motiv pentru care aderenţa cu partea carosabilă nu mai este aceeaşi ca atunci când cauciucurile maşinii ar fi mai puţin folosite”, a declarat Emilian Acatrinei, poliţist la Secţia II Poliţie. „În continuare, poliţiştii de la Serviciul Poliţiei Rutiere vor face cercetări pentru a stabili cu exactitate împrejurările care au dus la producerea acestui eveniment rutier”, a declarat comisar şef Liviu Zanfirescu, şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Iaşi

Doi poliţişti au fost internaţi la Spitalul de Urgenţe Sfântul Ioan, după ce au fost implicaţi într-un grav accident rutier. Sâmbătă, la ora 18.45, Emilian Acatrinei, de 25 ani, din Iaşi, poliţist la Secţia II Poliţie, a fost implicat într-un accident rutier, în urma căruia a rezultat rănirea a trei persoane. Poliţistul se afla în timpul serviciului şi conducea o maşină a poliţiei marca Dacia Logan. În maşină mai erau doi poliţişti, Vasile Ciobanu, de 27 ani, din Iaşi, poliţist comunitar în cadrul Serviciului Public Comunitar, şi Ana-Maria Curcudel, de 24 ani, din Iaşi, poliţist la Secţia II Poliţie. La un moment dat, pe strada Petru Movilă, dinspre strada Gării către strada Sfântul Andrei, la intersecţie cu strada Gândul, într-o curbă la dreapta, poliţistul care conducea a pierdut controlul volanului. Acest lucru s-a întâmplat din cauza faptului că nu a adaptat viteza la condiţiile de drum, având în vedere că ploua torenţial. Pe fondul carosabilului umed a pierdut controlul autoturismului şi a pătruns pe contrasens, intrând în coliziune frontală cu un autoturism marca Dacia Super Nova, condus de un tânăr de 23 ani, din judeţul Vaslui.

Cauciucuri foarte uzate
„Din cauza condiţiilor meteorologice, afară ploua, am derapat, am pătruns pe contrasens şi am intrat în coliziune cu un autoturism marca Dacia Super Nova. Problema este că şi cauciucurile maşinii erau foarte uzate, motiv pentru care aderenţa cu partea carosabilă nu mai este aceeaşi ca atunci când cauciucurile maşinii ar fi mai puţin folosite”, a declarat Emilian Acatrinei. În urma coliziunii, a rezultat vătămarea corporală uşoară a poliţistului comunitar şi a şoferului autoturismului marca Dacia Super Nova. Ana-Maria Curcudel a fost transportată de urgenţă la Spitalul Sf. Ioan, fiind diagnosticată cu fractură umăr drept, fisură nazală. „Pacienta traumatizată cranio-facial este stabilă din punct de vedere vital, iar fractura a fost imobilizată de ortopezii de la Spitalul de Urgenţe. Prognosticul vital şi funcţional este favorabil”, a declarat dr. Tudor Ciuhodaru, şeful Unităţii Primire Urgenţe de la Spitalul de Urgenţe Sfântul Ioan. De asemenea, trebuie menţionat că nici unul dintre cei doi şoferi nu se aflau sub influenţa băuturilor alcoolice. „Neadaptarea vitezei la condiţiile de drum şi lipsa de anticipare a conducătorului autoturismului marca Dacia Logan au determinat producerea accidentului. În continuare, poliţiştii de la Serviciul Poliţiei Rutiere vor face cercetări pentru a stabili cu exactitate împrejurările care au dus la producerea acestui eveniment rutier”, a declarat comisar şef Liviu Zanfirescu, şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Iaşi.

Codul Rutier, ediţie revizuită şi necitită

Ordonanţa de Urgenţă privind circulaţia pe drumurile publice, intrată în vigoare pe 1 decembrie 2006, a inclus mai multe modificări menite să îmbunătăţească siguranţa şi fluenţa traficului auto. Un sondaj efectuat relevă însă că 83,3% dintre şoferii chestionaţi nu au citit Codul Rutier.

Studiul dat publicităţii luna trecută de Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii a fost efectuat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, format din 1.207 şoferi cu vârste de până la 70 de ani care au condus zilnic în ultimele şase luni, şi a determinat că toţi cei chestionaţ i sunt dispuşi să depăşească frecvent limitele maxime de viteză cu până la 20 de kilometri/ oră. Mai mult, respondenţ ii sunt convinşi că se încadrează în limitele legale dacă au băut „puţin“ alcool – o sticlă cu bere sau un pahar cu vin.

O problemă de mentalitate

Sondajul relevă că 40% dintre tinerii sub 25 de ani consideră că trebuie să recurgă la manevre riscante atunci când traficul este aglomerat, iar mai mult de un sfert dintre ei cred că pot încălca unele reguli de circulaţie atunci când se grăbesc. „S-a constatat că românul este capabil să se adapteze oricărei situaţii. S-a învăţat să încalce şi acest Cod Rutier, fiindcă, la noi, problema este una de mentalitate. Românul este obişnuit să sară peste legi. Dacă partea de impunere nu este mai dură, nu se poate face nimic pentru respectarea legii“, este de părere Ion Mihail, directorul executiv al Asociaţiei Victimelor Accidentelor de Circulaţie (AVAC).

Totodată, 44,5% dintre şoferii care au fost implicaţi în accidente rutiere admit că au condus băuţi, 50,2% consideră că este mai important să se circule fluent decât să se respecte regulile, iar 60% cred că depăşirea cu 10-20 de kilometri pe oră a vitezei legale este acceptabilă.

Comisarul-şef Viorel Reco- şeanu, directorul Poliţiei Rutiere, consideră că la baza acestui rezultat stau mai multe cauze: „În primul rând, din 2000 încoace au fost multe modificări ale legislaţiei rutiere. Cei care au apucat să-şi ia permis de conducere n-au citit legea de la A la Z, aşa cum trebuie. În al doilea rând, cred că permisul de conducere se obţine mai uşor decât ar trebui, ţinând cont de numă rul accidentelor auto produse în România în ultimii trei ani“.

Lipsă crasă de educaţie

Marian Nedelescu, preşedintele Asociaţiei Victimelor Accidentelor de Circulaţie, nu este surprins de rezultatele sondajului. El pune necunoaşterea Codului Rutier pe seama lipsei de educaţie rutieră în sistemul de învăţământ. „Asociaţia noastră a considerat că şi-a atins obiectivul pe 1 decembrie 2006, atunci când a intrat în vigoare noua lege a circulaţiei, pentru că aceasta prevede obligativitatea desfăşurării orelor de educaţie rutieră în şcoli. Dar, în loc să se aplice prevederile legii, acestea au devenit facultative“, spune Marian Nedelescu.

Potrivit articolului 124 din Legea circulaţiei, Ministerul Educaţiei şi Cercetării asigură, prin programa şcolară, educaţia rutieră a preşcolarilor şi a elevilor din învăţământul preuniversitar. Totodată, ministerul îndrumă, coordonează şi controlează prin inspectoratele şcolare activitatea de educaţie rutieră în unităţile de învăţământ şi asigură materialul didactic pentru laboratoarele de educaţie rutieră şi parcurile-şcoală proprii de circulaţie.

Articolul 129 prevede că în unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial se desfăşoară obligatoriu cel puţin o oră de educaţie rutieră pe săptămână, pe parcursul anului şcolar.

„Dacă orele de educaţie rutieră s-ar fi făcut aşa cum trebuie la şcoală, copilul i-ar fi spus părintelui că trebuie să-şi pună centura sau că nu are voie să bea înainte de a urca la volan. Legea ar fi fost mai cunoscută. Trebuie să se plece de la educaţia din şcoli. Nu întâmplător, cele mai mari probleme, nu doar la noi, ci şi pe plan mondial, se înregistrează în categoria şoferilor tineri. Pe plan mondial, la vârsta 16-24 de ani accidentele de circulaţie reprezintă principala cauză de deces, înaintea SIDA sau a cancerului“, afirmă preşedintele AVAC.

Comisarul-şef Viorel Recoşeanu ne-a declarat că agenţii de circulaţie participă la ore de educaţie rutieră în şcoli, în limita solicitărilor primite şi a efectivelor disponibile. Însă necunoaşterea legislaţiei, subliniază şeful Poliţiei Rutiere, este doar unul dintre factorii care contribuie la numărul mare de accidente auto.

Cine răspunde?

„Principalii vinovaţi pentru ce se întâmplă suntem noi, societatea civilă, pentru că nu le cerem socoteală miniştrilor care fac parte din Consiliul Interministerial pentru Siguranţa Rutieră“, afirmă Marian Nedelescu.

Consiliul Interministerial pentru Siguranţa Rutieră (CISR) are, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 437/1995, atribuţii în modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere, îndeosebi a marcajelor şi semnalizării rutiere, îmbunătăţirea fluenţei şi siguranţei circulaţiei pe drumurile publice din ţară, inclusiv pentru municipiul Bucureşti, creşterea gradului de siguranţă activă şi pasivă a vehiculelor rutiere, educarea şi instruirea participanţilor la traficul rutier şi informarea publicului, precum şi în armonizarea legislaţiei din domeniu cu reglementările UE.

Din consiliul prezidat de premier fac parte miniştrii transporturilor, internelor şi reformei administrative, justiţiei, sănătăţii, economiei şi finanţelor, apărării, dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor, comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor, mediului, educa- ţiei, cercetării, precum şi primarul general al Capitalei. Pe 23 aprilie 2007, Consiliul a adoptat o hotărâre prin care siguranţa rutieră va fi prioritate naţională. Patru zile mai târziu, au fost lansate două programe în cadrul Strategiei Naţionale: „Stop accidentelor! Viaţa are prioritate!“, derulat de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, şi „Drumuri sigure construim pentru viaţă“, susţinut de Ministerul Transporturilor.

Ce nu ştiu mulţi şoferi

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la 28 decembrie 2002 şi a intrat în vigoare pe 1 martie 2003. Legislaţ ia rutieră a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 69 din 28 iunie 2007, adoptată de Plenul Senatului. Actualmente, ordonanţa se află în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Conform Serviciului Informare şi Relaţii Publice al IGP, armonizarea legislaţiei rutiere cu cea comunitară a avut loc în contextul condiţiilor impuse pentru aderarea la UE, dar şi ca urmare a modificărilor aduse mai multor reglementări europene la care România este parte.

Actualul Cod Rutier conţine mai multe modificări. Printre altele, s-au introdus un sistem de sancţionare a şoferilor cu puncte de penalizare şi puncte-amendă, înmatricularea continuă a autovehiculelor şi obligativitatea folosirii farurilor pe drumurile publice. Folosirea detectoarelor de radar este permisă, iar neîncheierea asigurării de răspundere civilă (RCA) se pedepseş te prin reţinerea talonului şi a plăcuţelor de înmatriculare.

De asemenea, pietonii care traversează strada prin locuri nepermise sau pe culoarea roşie a semaforului poartă întreaga răspundere în cazul producerii unui accident, iar organizarea şi participarea la curse ilegale de maşini se pedepseşte penal. Se interzice şoferilor folosirea telefonului mobil la volan, iar sancţiunea acordată unui cetă- ţean străin pe şoselele din ţara noastră poate fi aplicată şi în ţara de origine a acestuia.

Lege şi fărădelege

Deşi reglementează mai strict multe aspecte ale circulaţiei auto, reprezentanţii AVAC consideră că legislaţia încă este destul de permisivă. „Până acum câţiva ani şi noi dădeam vina pe Poliţie pentru multe lucruri. Să nu uităm că parlamentarii au propus creşterea limitei maxime de viteză în localităţi la 60 de km/oră, deşi studiile internaţ ionale atestă că reducerea vitezei maxime cu doar 1 km/oră ar micşora cu 4-5% numărul accidentelor“, admite Nedelescu. Acesta spune că, pe alocuri, legea e neputincioasă. De exemplu, spune el, mulţi şoferi aduc în instanţă doi martori mincinoşi şi scapă de amenzi.

„Noi am vrea ca acest Cod Rutier să fie mai restrictiv. În Belgia, dacă circuli pe trecerea pe care se află un pieton, fără să-l loveşti, amenda este de 6.000 de euro. La noi amenzile sunt foarte mici comparativ cu cele din străinătate, deşi noi avem cel mai mare numă r de accidente şi de morţi“, spune liderul AVAC. „Vrem să se publice şi modul în care sunt cheltuite fondurile. Fiecare primar a primit bani din amenzi şi trebuie să dea socoteală despre modul în care au fost cheltuiţi banii, mai ales acum, că e campanie electorală. „Dacă s-ar respecta legea, aşa cum e ea, numărul accidentelor ar fi mult mai mic. Este, în primul rând, vina participanţilor la trafic pentru că nu cunosc legea“, adaugă el.

ATENŢIE, ŞOFERI!

Se pregătesc noi modificări

> Poliţia Rutieră a înaintat celor două Camere ale parlamentului mai multe propuneri de îmbună tăţire a legislaţiei. Astfel, se urmăreşte ca în intersecţiile unde lumina roşie a semaforului este în funcţiune ori indicatoarele obligă la acordarea priorităţii de trecere, conducătorii autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară să aibă obligaţia de a circula cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h în localitate, respectiv 50 km/h în afara localităţii.

De asemenea, se doreşte ca Poliţia Rutieră să dispună ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă, în urma constatării faptei cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, iar operaţiunea de ridicare, transportul şi depozitarea vehiculelor în locuri special amenajate să fie realizată de administraţiile publice locale sau de administratorul drumului public, după caz, pe baza dispoziţiei de ridicare emise de poliţistul rutier. Procesul-verbal de constatare a contravenţiei se încheie în lipsa contravenientului după stabilirea identităţii conducătorului de vehicul. Datele de identificare a contravenientului care se consemnează în procesul-verbal de constatare a contravenţiei sunt cele comunicate în scris, sub semnătura proprietarului sau deţinătorului legal al vehiculului.

> Se doreşte, totodată, abrogarea articolului care incrimina penal unitatea medicală ce a efectuat examenul de specialitate pentru necomunicarea către poliţia rutieră a faptului că o persoană a fost declarată inaptă pentru a conduce un autovehicul sau un tramvai, dacă s-a produs un accident de circulaţie care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, ca urmare a afecţiunilor medicale ale şoferului, întrucât o persoană juridică nu poate fi sancţionată penal.

O altă propunere prevede ca până la finalizarea procesului penal, în cazul accidentelor de circulaţie din care au rezultat victime omeneşti, iar dovada înlocuitoare este fără drept de circulaţie, permisul de conducere reţinut să se restituie titularului numai pe baza dispoziţiei emise de procurorul care efectuează urmărirea penală sau care exercită supravegherea cercetării penale ori a ordonanţei instanţei de judecată care soluţionează cauza penală. > Poliţia Rutieră cere şi abrogarea măsurii de confiscare a vehiculelor cu tracţiune animală.

Dan Bălan, probleme cu poliţia rutieră

După ce a reuşit să cucerească publicul cu alte două melodii de succes, fostul component al trupei O-zone, Dan Bălan nu îşi mai încape în piele de fericire. Aflat pe litoral, weekend-ul trecut, artistul cunoscut sub titulatura de Crazy Loop, datorită hitului cu acelaşi nume, artistul de peste Prut a fost la un pas de a încălca regulile de circulaţie, chiar sub ochii poliţistului. Pentru a ajunge chiar în spatele sălii unde urma să susţină un concert, Bălan trebuia să intre pe interzis. Agentul de circulaţie i-a atras atenţia şi l-a avertizat că nu îl interesează cine este şi că îl va amenda dacă va intra pe interzis.

Scandalul permiselor se mută la Serviciul Poliţiei Rutiere din Vâlcea

Secretara Serviciului Poliţiei Rutiere din Vâlcea a primit mandat de arestare pentru 29 de zile sub acuzația de trafic de influență și luare de mită.

Femeia lua bani de la diferite persoane și le promitea că le obține permisul de conducere.

Secretara Serviciului Poliţiei Rutiere din Vâlcea a primit mandat de arestare pentru 29 de zile sub acuzația de trafic de influență și luare de mită. Femeia lua bani de la diferite persoane și le promitea că le obține permisul de conducere.

Magistrații Curții de Apel Pitești au decis ca Aurelia Lăcraru, secretara Serviciului de Poliţie Rutieră din Vâlcea, împreună cu complicea sa, Mariana Gogoașă, rămân în arestul IPJ pentru 29 de zile .Cele două sunt acuzate de trafic de influenţă și luare de mită. Procurorii anticorupţie susţin că femeile ar fi strâns câteva zeci de mii de euro de la persoane care doreau să obțină ușor permisul de conducere .

Există indicii că femeile au cerut bani şi pentru rezolvarea unor dosare economice. Sursele citate au mai precizat că există mai multe probe, atât video, cât şi materiale care le incriminează pe cele două şi demonstrează intervenţia secretarei pe lângă colegii săi.

În urma unei percheziții Ofițerii Direcției Generale Anticorupție au ridicat pentru cercetări mai multe documente și înscrisuri de la sediul Serviciul de Poliției Rutiere din Râmnicu Vâlcea. Aurelia Lăcraru lucrează de peste 15 ani în poliție ca personal civil și nu a avut abateri disciplinare.

Scandal la Poliţia Rutieră Constanţa

O secretară a restituit un permis de conducere suspendat, fără a avea acest drept

Potrivit chestorului Vasile Bârgoz, în urmă cu aproximativ patru zile, o secretară din cadrul Serviciului Poliţiei Rutiere Constanţa a restituit un permis de conducere, deşi acest lucru nu intra în atribuţiile sale. H.I. a înapoiat un permis care fusese ridicat în urmă cu aproape trei săptămâni pentru depăşirea vitezei legale şi care se găsea la registratura poliţiei rutiere.

Conform declaraţiilor chestorului Vasile Bârgoz, în prezent se efectuează o anchetă internă în acest caz pentru a se stabili dacă este vorba despre abuz în serviciu, având în vedere faptul că în fişa postului respectivei angajate nu este prevăzut ca sarcină de serviciu restituirea permiselor. Verificările sunt efectuate de către Serviciul de Cercetări Penale din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Constanţa.
De asemenea, ca urmare a acestui incident, se au în vedere şi alte cercetări cu privire la circuitul documentelor şi orga-nizarea internă a Serviciului Poliţei Rutiere Constanţa.

Cum comentati?

Sursa

REVOLTA PREMIERULUI: Trei ani am înghiţit multe. Răbdarea mea are o limită

Într-un interviu acordat pentru „Evenimentul zilei“, premierul Tăriceanu explică de ce s-a săturat să accepte ca Băsescu să „toarne lături în capul“ celor de la PNL. El îl acuză pe şeful statului de faptul că nu-şi ţine cuvântul şi arată că o împăcare cu PDL se poate produce doar dacă acest partid iese de sub „pulpana stăpânului“. În ceea ce priveşte majorările de salarii, şeful guvernului susţine că nu are de ce să-i fie ruşine de ceea ce a făcut până acum.

Potrivit premierului, cei care l-au criticat pentru majorarea pensiilor, dar susţin creşterea cu 50% a salariilor profesorilor, se fac vinovaţi de „populism deşănţat“.

„PNL va continua să susţină creşterea salariilor“

Tăriceanu crede că nu are de ce să-i fie ruşine de ceea ce a făcut până acum. El declară că măsurile luate de guvernul PNL sunt sustenabile, în timp ce adversarii săi sunt populişti.

Ioana Lupea: De ce aţi preferat varianta amânării legii privind salarizarea profesorilor şi nu pe cea a abrogării? Dumneavoastră aţi spus că nu doriţi să puneţi în pericol viitorul economiei, ori în aceste condiţii, chiar prin amânare, există acest pericol.
Călin Popescu-Tăriceanu:
Există acest pericol în orice variantă. Să nu vă imaginaţi că o ordonanţă de anulare a Legii măririi salariilor profesorilor nu ar fi putut să fie, la rândul ei, anulată. Eu cred că este absolut firesc ca această problemă de politică salarială să fie de resortul viitoarei majorităţi parlamentare şi, prin urmare, a viitorului guvern. În acelaşi timp, va trece un răgaz de timp suficient astfel încât să se măsoare efectele crizei economice, care începe să se simtă şi în România şi care ar fi trebuit să-i ducă pe foarte mulţi la concluzia că o astfel de măsură populară – cu anumite semne de întrebare – este, din punct de vedere economic, o măsură extrem de dăunătoare.

Mircea Marian: De ce mergeţi pe ordonanţă şi nu pe asumarea răspunderii? De ce nu v-aţi dus să vă bateţi cu parlamentul, care este până la urmă cel responsabil?
În această privinţă, nu este responsabil parlamentul. În orice ţară, politicile economice, inclusiv cele salariale, sunt de resortul executivului. Nu sunt de resortul parlamentului şi nici al preşedintelui. Punctul meu de vedere şi al membrilor cabinetului a fost că aceasta este soluţia cea mai potrivită. Şi cea mai eficientă.

M.M.: Cine e mai vinovat? Preşedintele sau parlamentul, pentru situaţia asta?
Am impresia că şi preşedintele, şi parlamentul au o percepţie cel puţin eronată. Cred că nu sesizează situaţia în care se găseşte România, nu numai în plan intern, dar şi în acest mediu care ne înconjoară. Situaţia este dramatică la nivel modial, monedele se prăbuşesc, băncile centrale şi guvernele trebuie să intervină pentru susţinerea sistemului financiar. În Ucraina, economia s-a prăbuşit. În Ungaria la fel. Şi la noi? Ce se întâmplă? La noi parcă lucrurile astea nu ar exista. Noi vrem să majorăm, în acest moment extrem de critic, salarii. Deci toate semnele încep să se arate. Nu stau să mă mai gândesc cine are mai multă vinovăţie. Fiecare trebuie să-şi asume partea lui.

I.L.: Totuşi, după ce măreşti salariile unei categorii profesionale, de ce devine inevitabil să măreşti toate celelalte salarii?
E o chestiune de interes colectiv, de solidaritate, de dorinţă de nediscriminare. Toate aceste lucruri cumulate îi fac, pe bună dreptate, într-un mod natural să ceară o majorare salarială. Nu le poţi explica, nu le poţi spune: „Nu, numai profesorii au dreptul!“.

I.L.: Vasile Blaga a spus că, atunci când PDL a plecat din guvern, legea de salarizare a funcţionarului public şi legea de salarizare a bugetarilor a fost lăsată acolo.
Aceste proiecte trebuie negociate cu cine? Cu sindicatele şi cu patronatele şi structura în care se negociază aceste proiecte, domnul Blaga nu a auzit de ea. Ea se numeşte CES, Consiliul Economic şi Social, şi trebuie să te duci după ce ai discutat cu sindicatele şi cu patronatele să îi pui împreună pe toţi, triunghiul guvern – patronate – sindicate. Nu s-a făcut niciun pas, nu s-a discutat nici cu sindicatele, nici măcar cu patronatele. Aceste proiecte sunt nişte topuri de hârtie foarte frumoase.

I.L.: Credeţi că efortul bugetar de 0,74% este fatal pentru economia românească?
Nu este de 0,74%. Este de 4% din PIB, pentru că vorbim numai de majorarea salariilor din educaţie. Vreau să fiu foarte clar. Cine îşi imaginează că această măsură va fi cantonată exclusiv la domeniul educaţiei se înşală. Uitaţi-vă ce se întâmplă cu federaţia sindicatelor funcţionarilor publici, cu SANITAS-ul şi cu ceilalţi.

M.M.: Nu vi se pare că scenariul acesta cu salariile profesorilor şi cel cu majorarea pensiilor este cumva în oglindă? Atunci, Traian Băsescu juca rolul preşedintelui responsabil, iar dumneavoastră spuneaţi că se poate. Acum este pe dos.
Problema dintre noi este că ei fac politică în funcţie de scadenţele electorale. Asta e diferenţa.

I.L.: La fel spun şi ei despre dumneavoastră.
Îmi pare foarte rău. Majorarea pensiilor era să nu o fac pentru că vin alegerile? Ei nu pot spune la fel, pentru că mesajul lor este de un populism deşănţat. Dovada este că, în preajma celor mai importante alegeri, nu ţin cont de scadenţa electorală şi nu iau decizia în funcţie de voturile potenţiale pe care mi le poate aduce o astfel de măsură.

M.M.: În 26 septembrie, cu patru zile înainte de votul din parlament, „Evenimentul zilei“ a publicat o reclamă a PNL în care se spune că partidul va continua politica de creştere a salariilor. Ce s-a schimbat în patru zile?
Nu s-a schimbat nimic. PNL va continua să susţină creşterea salariilor. Dar v-am spus, în mod responsabil. Am curajul să vă spun că aşa vom proceda în continuare, strict în măsura în care e perfect sustenabilă. Aici trebuie să facem o distincţie între măsurile populiste, nesustenabile, şi ceea ce am făcut. Nu îmi e ruşine.

INDEMNIZAŢII PENTRU MAME

Nu sunt pentru alocaţii egalitariste

I.L.: Într-una din scrisorile pe care le-aţi trimis preşedintelui s-a aflat şi nota de fundamentare de la Mariana Câmpeanu. În nota, printre măsurile care afectează economia era şi majorarea indemnizaţiilor pentru mame. A fost o greşeală?
Sunt adeptul alocaţiei pentru mame, cu 85% din ultimul salariu. Nu sunt pentru sistemul egalitarist. Nu putem suporta toate aceste măsuri: salarii, pensii, indemnizaţii. Eu când fac o analiză nu pot să spun că unele contribuie negativ, iar altele pozitiv. Nu pot să spun că ea nu are influenţă asupra bugetului. Şi salariile sunt măsuri foarte bune. Problema este dacă sunt suportabile sau nu. Nu sunt suportabile toate odată!

Grăsunelul se ţine de carte

Gabriel, micuţul supraponderal care a impresionat o ţară întreagă cu trista sa poveste de viaţă, este, în sfârşit, fericit! La şcoala, din Botoşani, a găsit colegi simpatici, prieteni şi oameni buni care l-au învăţat să râdă şi să iubească. Deşi întâmpină dificultăţi pentru că nu poate distinge culorile şi îi e greu să ţină pasul cu ai săi colegi de clasă, Gabriel (7 ani) se simte acum în al nouălea cer. Şi asta datorită dascălilor, care îi acordă o atenţie specială, de care nu a avut parte până acum.

Viaţa lui Gabriel s-a schimbat complet de când este elev. Cântă, se joacă, zâmbeşte, se bucură de fiecare clipă pe care o petrece alături de colegii şi dascălii săi din Botoşani. “Eu îl sprijin în limita posibilităţilor. Am în clasă 23 de copii care trebuie ajutaţi, dar îmi rezerv timp şi pentru el. Gabriel s-a integrat în colectiv, e acceptat de colegii de clasă şi de şcoală, încearcă să facă faţă programei şcolare în limitele lui, deoarece, într-adevăr, el are nişte probleme”, spune Elena Vieru, învăţătoarea băiatului.

A vrut să dea o spargere, la 12 ani

Un băiat de numai 12 ani a pus pe jar autorităţile din Constanţa. Puştiul a fost prins în flagrant, în noaptea de marţi spre miercuri, de agenţii unei firme de pază, în timp ce încerca să fure bani dintr-o casă de amanet.

Hoţul are doar 12 ani şi este din m­u­ni­cipiul Cons­tanţa. El a fost văzut, după ce pă­­trunsese în casa de a­ma­­net, chiar de ca­sie­ră. Spe­riată, fe­me­ia a apă­sat butonul de pa­­­nică şi câţiva a­genţi de pază au venit de ur­gen­ţă la faţa lo­cului. Se pare că puş­tiul s-a strecurat prin­tre gratiile unui geam şi a in­trat în incinta uni­tăţii. Copilul a măr­turisit că spera să găsească bani, exact aşa cum se întâm­pla­se într-un film pe care îl văzuse de cu­rând. Băiatul nu va răs­­pun­de în faţa legii, iar singura mă­su­ră a fost luată îm­potriva pă­rin­ţilor, ca­re au fost a­men­daţi pen­tru ne­su­pra­ve­gherea mi­cu­lui in­frac­tor.

În acelaşi timp, oamenii le­gii mai caută şi alţi com­plici. Ei cred că mi­­no­rul a fost ajutat de cineva să intre în casa de amanet.

Comisia Europeana nu se opune participarii Romaniei la South Stream, dar sprijina Nabucco

Gazoductul rus South Stream „nu este o prioritate” pentru UE şi nu va afecta construirea conductei europene Nabucco, statele membre fiind libere să se asocieze ambelor proiecte, a declarat azi Ferran Tarradellas, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru energie Andris Piebalgs, citat de NewsIn.

”Comisia Europeană nu consideră South Stream o prioritate, dar nici nu se opune acestui proiect. Dacă o ţară doreşte să participe la construirea acestei conducte, este liberă să o facă, dar CE nu oferă în acest moment nici un sprijin financiar sau de altă natură pentru acest proiect”, a spus Tarradellas referitor la vizita delegaţiei Gazprom la Bucureşti, care ar putea oferi României să participe la proiectul South Stream.

Purtătorul de cuvânt al CE a respins ideea că gazoductul rus s-ar afla în concurenţă cu proiectul european Nabucco, menit să ofere o alternativă la reţeaua de distribuţie Gazprom.

„Prioritatea noastră este Nabucco. Elementul cheie este ca ţările caspice să furnizeze gaz pentru această conductă, iar pentru a ne arăta interesul, comisarul Piebalgs va face o vizită săptămâna viitoare în toate ţările furnizoare şi de tranzit – Azerbaijan, Turkmenistan, Georgia şi Turcia”, a spus Tarradellas, precizând că întâlnirile vor avea loc la nivel de şefi de stat.

Nabucco ar urma să aducă gaz în Europa din Azerbaijan şi eventual Turkmenistan via Georgia şi Turcia prin Bulgaria, România, Ungaria şi Austria.

Azerbaijanul, ţară bogată în hidrocarburi, poate deja exporta gaze naturale către Europa prin conducta Baku-Tbilisi-Erzurum, cu o capacitate de 8,8 miliarde de metri cubi pe an, ce tranzitează Georgia şi ajunge în Turcia. Reţeaua de distribuţie turcă este conectată la Grecia, însă capacitatea de export a Azerbaijanului ar fi mult mai mare prin construirea conductei Nabucco, care ar începe la Erzurum, unde se termină în prezent conducta BTE.

Construcţia conductei Nabucco va începe în 2010 şi ar urma să livreze gaz din 2013 în timp ce darea în funcţiune a conductei South Stream, potrivit Vedemosti, ar fi amânată cu 2 ani, pentru 2015.

O delegaţie a Gazprom condusă de Vlada Rusakova urma să discute miercuri la Bucureşti cu reprezentanţi ai Transgaz şi Romgaz despre importul direct de gaze al României, dar şi despre alte proiecte care vizează tranzitul de gaze din Rusia către Europa.

Rusakova se află într-un turneu prin ţări europene, zilele trecute ea aflându-se în Slovenia şi Grecia, pentru negocieri privind studiile de fezabilitate la proiectul South Stream.

Gazoductul care ar urma să lege Rusia de Germania şi care ar urma să traverseze mai multe ţări ale Uniunii Europene ar putea fi şi pe agenda discuţiilor Gazprom cu reprezentanţii celor două companii, la Bucureşti.

Săptămâna trecută, Gazprom a răspuns la solicitarea Agenţiei NewsIn de a explica dacă România ar urma să fie invitată de partea rusă la proiectul South Stream, iar gigantul rus a Gazprom a menţionat că orice ţară care are disponibilitatea de a se implica în acest proiect este binevenită, în măsura în care manifestă disponibilitate şi cu condiţia ca negocierile să se desfăşoare rapid.

Chestiunea disponibilităţii României de a participa în acest proiect, care este perceput ca o contrapondere la gazoductul proiectat de SUA şi UE, Nabucco, este motiv de dispută la nivelul declaraţiilor liderilor politici de la Bucureşti. Astfel, preşedintele Băsescu este cunoscut ca fiind promotor asiduu al proiectului Nabucco, în vreme ce săptămâna trecută ministrul Finanţelor şi al Economiei, Varujan Vosganian, afima că România sprijină South Stream şi dacă va fi invitată să facă parte din proiect va accepta.

Directorii generali ai companiilor Romgaz şi Transgaz, Francisc Toth şi Ioan Rusu, declarau, pentru NewsIn, săptămâna trecută, că discuţiile recente de la Moscova pe care le-au avut cu preşedintele Gazprom, Alexei Miller, nu s-au referit la participarea României la proiectul South Stream.

„În acest moment, Gazprom studiază diferite trasee terestre ale South Stream pentru partea care va traversa state membre ale Uniunii Europene, şi refuză să excludă orice opţiune posibilă”, se arată în răspunsul pentru NewsIn al companiei. În continuare, Gazprom a menţionat că includerea unor noi participanţi în proiectul South Stream depinde „nu doar de poziţionarea geografică a acestora, dar deopotrivă şi de măsura interesului unei astfel de ţări în cooperarea cu Gazprom în acest proiect”. Grupul mai arată că alt criteriu important care va determina participarea unor state noi în proiectul South Stream este cererea de pe piaţa internă de noi cantităţi de gaze naturale care ar putea fi furnizate prin noul traseu.

Parerea dumneavoastra care ar fi? Ce proiect credeti ca ar trebui ca Romania sa accepte?

Profesorii intră luni în grevă generală, după ce Guvernul a amânat majorarea salariilor

Sindicatele de învăţământ se pregătesc de grevă generală. Deşi profesorii fac presiuni ca greva să fie declanşată de mâine, cel mai probabil, protestele vor începe de luni. Sindicaliştii FSLI, Alma Mater şi Federaţia „Spiru Haret” se vor întâlni mâine, la ora 10 cu ministrul Educaţiei, Anton Anton pentru a discuta pe tema majorării salariilor.

Mii de profesori din toată ţara au semnat deja petru declanşarea grevei generale şi vor ca protestele să înceapă de luni. În ciuda situaţiei încordate, ministrul Educaţiei pare destul de relaxat.

Federaţia Spiru Haret a iniţiat deja procedurile de declanşare a grevei generale, în numele celor 70.000 de cadre didactice pe care le reprezintă la nivel naţional. Tot Federaţia Spiru Haret a trimis o scrisoare deschisă Parlamentului. În document se cere adoptarea în regim de urgenţă a unei legi de respingere a ordonanţei de ieri a Guvernului, prin care majorarea salariilor a fost amânată pentru 1 aprilie.

”Cel mai probabil greva generală va începe luni, însă avem mari presiuni din teritoriu ca greva să înceapă chiar de mâine”, a declarat peşedintele Federaţiei Spiru Haret, Marius Nistor.

Liderul FSLI a anunţat şi el că în această săptămână se va întâlni cu reprezentanţi ai profesorilor din toată ţara şi, în funcţie şi de reacţiile celorlalte partide politice, PD-L şi PSD vor trece la proteste. „Programul acestora nu a fost stabilit, dar cel mai probabil săptămâna viitoare vom organiza pichete şi grevă de avertisment, iar dacă nu se iau măsuri vom trece la greva generală”, a preconizat Cornea.

Invitaţia la negocieri, făcută sindicatelor de ministrul Educaţiei Anton Anton a stârnit şi primele tensiuni.  Preşedintele Federaţiei Educaţiei Naţionale, Cătălin Croitoru, este supărat pe Guvern pentru că nu a fost invitat şi el la discuţii.

Croitoru susţine că reprezentanţii Executivului se tem de sindicaliştii FEN, deoarece aceştia nu sunt dispuşi la compromisuri în dezavantajul cadrelor didactice şi nu ar accepta niciodată să negocieze legile votate de Parlament.

De cealalată parte, reprezentanţii guvernului susţin că nu au invitat decât trei din cele patru federaţii sindicale din învăţământ pentru că preşedintele FEN, Cătălin Croitoru, este membru PD-L şi va intra în campanie electorală pentru un mandat de parlamentar. Cu circa 45.000 de membri, Federaţia Educaţiei Naţionale este cea mai mică organizaţie sindicală din educaţie, în timp ce FSLI este cea mai importantă, cu aproape 191.000 de membri.

Tăriceanu: Grevele nu sunt o soluţie

Premierul Călin Popescu Tăriceanu crede că grevele nu sunt o soluţie în acest moment. „Am discutat cu ministrul Educaţiei şi i-am cerut să facă o discuţie cu sindicatele din Educaţie, un dialog care mi se pare util în această perioadă. Nu cred că grevele sunt cele care pot să rezolve aceste probleme. Invit pe toţi la dialog, la responsabilitate”, spune Tăriceanu.

Primul-ministru susţine că „pe măsură ce dezvoltarea economică va continua, aspiraţiile şi dorinţele cetăţenilor către o viaţă mai bună vor putea fi fără îndoială îndeplinite”.

Actualul Guvern a procedat corect in privinta majorarii salariale a profesorilor?

CEDO laudă România

PREMIERĂ. Doi judecători de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), aflaţi în vizită în România, au apreciat progresele făcute de autorităţi în implementarea hotărârilor Curţii, arătând că noile reforme legislative în domeniul justiţiei vor duce la scăderea numărului de condamnări.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, judecătorul României la CEDO, Corneliu Bîrsan, şi preşedintele Secţiei a III-a a CEDO, Josep Casadevall, s-au întâlnit, pe parcursul vizitei, cu ministrul justiţiei, cu procurorul general, cu preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi cu magistraţi ce conduc Curtea Supremă şi instanţele de apel din ţară.

CEDO ne lauda tara in domeniul justitiei, tu crezi ca s-a schimbat ceva?

Suntem campioni europeni la consumat resursele planetei

Consumul resurselor naturale din întreaga lume depăşeşte cu aproape o treime capacitatea de susţinere a Pământului, se arată în raportul „Planeta Vie“, realizat de World Wide Fund for Nature (WWF).

Potrivit aceluiaşi document, care prezintă situaţia biodiversităţii la nivel mondial, România se află pe primul loc în topul ţărilor europene mari consumatoare de energie. „Cei mai mulţi dintre noi ne menţinem stilul de viaţă şi bunăstarea materială făcând apel, uneori în exces, la capitalul ecologic al altor regiuni de pe planetă. Dacă cererile noastre continuă în acelaşi ritm, până în 2030 vom avea nevoie de echivalentul a două planete pentru a ne păstra stilul de viaţă“, este de părere James Leape, directorul WWF International.

Raportul confirmă şi dispariţia biodiversităţii, astfel că, din 1970 până în 2005, numărul speciilor de vertebrate s-a redus cu peste 30%. Totodată, ritmul alarmant de degradare a planetei poate duce la „o stagnare, combinată cu inflaţie, odată cu scăderea valorii investiţiilor, iar preţul alimentelor şi al energiei ar exploda pur şi simplu“, mai arată cercetarea WWF.

Vestea bună e că situaţia actuală se poate remedia. Dar numai dacă locuitorii planetei îşi schimbă stilul de viaţă.

Spuneti-va parerea despre acest lucru si veniti cu sugestii pentru a diminua acest lucru.

Silviu Prigoană: În România cetăţenii sunt furaţi la raft ca la uşa cortului.

Atenţie la cumpărături! Un avertisment serios pentru clienţii supermarketurilor. De multe ori, promoţiile din marile lanţuri de magazine sunt doar apă de ploaie şi sunt făcute doar ca să atragă cumpărătorul. Odată ajuns la raft, acesta constată că preţul produsului nu este cel afişat cu litere de-o şchioapă la intrarea în magazin sau în pliantele de prezentare.

Într-unul dintre supermarketurile bucureştene este prezentată o mare ofertă la şosete: patru perechi, 7,5 lei. La casă însă, preţurile se schimbă instantaneu.

”Staţi să vă spun cum a intrat: 7 lei 50 una, a doua iar cu 7, 5 lei, una dintre ele 4 lei 50”, explică casiera. Preţul final de ”ofertă” depăşeşte astfel 20 de lei.

”Nu că e o problemă….nu intră la promoţie, sunt produse care se amestecă…nu ştiu cum se amestecă”, explică casiera, diferenţa de preţ dintre raft şi casa de marcat.

Dumneavoastra ati fost vreodata furat/a pe fata?

Asteptam comentariile dumneavoastra.

Noua recursuri in interesul legii admise

In sedinta din 22 septembrie 2008, Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, a solutionat un numar de 9 dosare penale in care au fost declarate recursuri in interesul legii de catre Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pronuntandu-se urmatoarele solutii:

1. Prin decizia nr. 34, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit ca: In interpretarea dispozitiilor art. 132 din Codul penal, in cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata si asistenta juridica este obligatorie, potrivit art. 171 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, instanta dispune incetarea procesului penal ca urmare a impacarii partilor numai in prezenta aparatorului ales sau a aparatorului din oficiu.

2. Prin decizia nr. 35, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit ca: In ipoteza in care obiectul material al infractiunii de profanare de morminte prevazuta de art. 319 din Codul penal este un cadavru, iar inculpatul, prin dezmembrarea ori incendierea cadavrului urmareste ascunderea faptei de omor comisa anterior, se vor retine in concurs real infractiunea de omor si infractiunea de profanare de morminte.

3. Prin decizia nr. 36, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit ca: Dispozitiile Legii nr. 543/2002, privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni, nu sunt aplicabile pedepselor stabilite pentru infractiunile privind regimul vamal prevazute de art. 72 si art. 73 din Legea nr. 30/1978, cu aplicarea art. 13 din Codul penal.

4. Prin decizia nr. 37, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit ca: In interpretarea dispozitiilor art. 306 din Codul penal, infractiunile de lovire sau alte violente prevazute de art. 180 din Codul penal, vatamare corporala prevazuta de art. 181 din Codul penal si lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta de art. 189 din Codul penal, dupa caz se vor retine in concurs ideal cu infractiunea de rele tratamente aplicate minorului, in cazul faptei parintelui sau persoanei careia minorul i-a fost incredintat spre crestere si educare, care abuzeaza de autoritatea sa si contrar intereselor minorului, exercita acte de violenta sau lipsire de libertate impotriva acestuia, cu intentia de a-i produce suferinte, vatamari fizice sau morale si care au pus in primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala a minorului.

5. Prin decizia nr. 38, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit: Dispozitiile art. 10 din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri se interpreteaza in sensul ca: fapta de organizare, conducere sau finantare a actiunilor prevazute de art. 2 – 9 din Legea nr. 143/2000 constituie o infractiune distincta si nu o forma agravata a infractiunilor prevazute de art. 2 – 9 din aceeasi lege.

6. Prin decizia nr. 39, admitandu-se recursul in interesul legii s-a stabilit: Dispozitiile art. 81 alin. 1 din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 224/2006 se interpreteaza in sensul ca: emiterea mandatului european de arestare nu presupune intocmirea unei incheieri, nefiind o procedura jurisdictionala.

7. Prin decizia nr. 42, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit ca: In cazul in care instanta este investita prin acelasi act de sesizare cu judecarea a doua infractiuni intentionate, savarsite de acelasi inculpat, din care, una anterior si cealalta ulterior ramanerii definitive a hotararii de condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, sunt aplicabile exclusiv dispozitiile art. 85 din Codul penal.

Pedeapsa ce va fi executata urmeaza a fi determinata astfel:
– se vor aplica pedepse pentru fiecare din cele doua infractiuni deduse judecatii;
– se va dispune anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei pronuntate anterior;
– se va contopi, potrivit regulilor de la concursul de infractiuni, pedeapsa a carei executare a fost initial suspendata conditionat cu pedeapsa care a atras anularea acesteia, putandu-se adauga un spor de pedeapsa;
– pedeapsa rezultanta, astfel determinata, se va contopi, dupa caz, conform regulilor prevazute la recidiva postcondamnatorie sau pluralitatea intermediara, cu cea stabilita pentru fapta savarsita in termenul de incercare, putandu-se adauga un spor de pedeapsa.

8. Prin decizia nr. 43, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit ca: Instanta penala investita cu judecarea infractiunilor prevazute de art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificarile ulterioare, nu va solutiona actiunea civila alaturata actiunii penale, urmand a pronunta respingerea ca inadmisibila a actiunii civile.

9. Prin decizia nr. 44, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit ca: In cazul plangerii formulata, in baza art. 278 indice 1 din Codul de procedura penala, de persoana fata de care s-a dispus netrimiterea in judecata si care solicita schimbarea temeiului de drept al solutiei dispuse prin rezolutie sau ordonanta ori dispozitia cuprinsa in rechizitoriu, in ipoteza unei instrumentari complete, instanta poate dispune schimbarea acestuia, in conditiile art. 278 indice 1 alin. 8 lit. b din Codul de procedura penala.

Dupa redactarea considerentelor si semnarea deciziilor, acestea se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Purtator de cuvant al Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Judecator Cristina Madalina Buta

Dupa imobiliare si auto, alte sectoare importante cad prada crizei economice

Industria usoara risca sa fie grav afectata de reducerea consumului, pe fondul crizei financiare. Mare parte din firmele romanesti lucreaza pentru export, iar occidentalii au limitat drastic cererea. Conform reprezentantilor din sector, vanzarile pe anul acesta au scazut cu un sfert fata de anul trecut, iar greul va veni abia in 2009, cand ritmul redus de productie risca sa determine disponibilizari masive.

Reprezentantii Federatiei Patronale a Industriei Usoare (FEPAIUS) atrag atentia ca dintre cei 335.000 de angajati din sector, cel putin un sfert risca sa-si piarda posturile din cauza scaderii productiei textile si, totodata, pentru ca reprezentantii intreprinderilor mici si mijlocii nu sunt sustinuti de catre autoritati.

“Vanzarile au scazut, iar contractele pe anul viitor, care sunt de obicei incheiate pana in trimestrul al IV-lea, n-au fost inca semnate. Atat productia, cat si exporturile sunt in scadere. Ne asteptam ca vanzarile la export sa fie cu 20-25% mai mici decat in 2007. Odata cu scaderea productiei, si numarul de oameni se va reduce”, ne-a declarat Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare (FEPAIUS). Anul trecut, industria textila a inregistrat 5,3 miliarde de euro din export, in conditiile in care 75% din productia textila autohtona este vanduta peste hotare. “Ramura noastra este cea mai vulnerabila, pentru ca suntem majoritatea IMM-uri si avem capitaluri mici. Multi au fost prinsi cu credite luate, iar acum ratele la imprumuturi au fost marite peste noapte si sunt nevoiti sa lucreze in pierdere sau sa renunte la afacere”, a mai precizat Grapini. “Criza este cauzata de supraproductie. Pietele sunt suprasaturate, iar cererea s-a diminuat”, ne-a declarat directorul executiv al Organizatiei Patronale Tricontex, Dumitru Turcu. Totodata acesta a atras atentia ca, din lipsa de creditare, multi producatori risca sa-si inchida portile. “Este posibil ca unele societati sa-si vanda activele catre dezvoltatori imobiliari. Nu sunt lichiditati, nu mai obtinem credite”, sustine reprezentantul Tricontex. Potrivit acestuia, mai afectate de criza sunt in prezent firmele din industria primara, producatorii de bumbac, tesaturi si matasuri, dar nici cele de confectii nu vor avea o viata usoara. Deja, la Cluj, au fost anuntate probleme. SC Com Fashion SRL a anuntat la sfarsitul acestei luni disponibilizare a 66 de angajati, iar SC Toscano SRL, producator de încaltaminte din Turda, a trimis in somaj 105 salariati, potrivit Mediafax.

Guvernul nu a anuntat nici un plan anticriza

Oamenii de afaceri au propus autoritatilor adoptarea unui plan de siguranta pentru reducerea impactului crizei financiare asupra tarii noastre, dar pana acum nu s-a anuntat nicio masura in acest sens. “Este nevoie de credite pentru productie, altfel economia se va duce la fund”, ne-a declarat Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). In viziunea AOAR, planul de urgenta ar trebui sa includa crearea unui fond de urgenta la Ministerul pentru IMM, de minim 100 milioane de euro, pentru proiectele producatorilor. De asemenea, mediul de afaceri sustine ca sunt necesare stimularea lucrarilor in infrastructura si in constructii, impozitarea forfetara a IMM-urilor, cu impozit zero pentru afaceri de pâna la 200.000 de euro pe an si adoptarea unor masuri de stimulare a fortei de munca. Desi autoritatile n-au adoptat un plan de sustinere a micilor intreprinzatori, presedintele Traian Basescu a indemnat recent oamenii de afaceri sa se apuce de productie. “Pe profilul anilor urmatori, când se prefigureaza elemente de criza economica, societatile care au cele mai mari sanse de a trece peste momentele dificile sunt IMM-urile. Au flexibilitate, capacitate de adaptare si, mai ales, un management extrem de apropiat de realitatea de zi cu zi”, a spus seful statului.

Multe companii din România au blocat angajarile

Companiile din România au devenit mult mai prudente si stricte în ceea ce priveste costurile cu forta de munca, iar multe dintre acestea au blocat angajarile, cu toate ca în momentul actual efectele crizei globale sustin specialistii in resurse umane. “România este o tara emergenta, astfel ca vom fi mai putin afectati. Înca nu se resimt efectele crizei, dar companiile au devenit deja mult mai prudente si au control mult mai strict al costurilor pentru forta de munca“, a declarat Csaba Gergely, presedintele Asociatiei Specialistilor în Resurse Umane HR Club, citat de Mediafax. Potrivit acestuia, toate industriile vor fi afectate, primele fiind cea a productiei de bunuri cu valoare ridicata, institutiile financiare si constructiile. Gergely a precizat ca în acest moment multe dintre companii nu se mai extind si nu mai fac angajari, lucru care se va reflecta si in domeniul resurselor umane prin scaderea volumului de recrutari.

Furnizorii de piese auto vor sa opreasca temporar productia

Problemele producatorilor de masini lovesc si in afacerile furnizorilor de piese auto. Conducerea societatii UAMT Oradea, specializata în productia de piese, subansansamble si accesorii auto, ia în considerare o posibila încetare temporara a activitatii, ca urmare a opririi activitatii uzinelor Dacia.
Managerul UAMT, Ioan Stanciu, a declarat ca, desi nu se gandeste la reduceri de personal, este posibila oprirea productiei „pe o anumita perioada de timp“. Totodata, in functie de evlutia pietei, este posibil ca peste 10% din salariati sa fie trimisi acasa pe o perioada mai mare de timp, informeaza Mediafax. Si principalul dealer al Dacia din judetul Bihor, societatea Auto Bara & Co, a anuntat masuri de austeritate pentru ca, în ultimele doua luni, vânzarea de autoturisme a scazut cu 50% fata de lunile anterioare. Dacia a redus nivelul productiei planificat pentru acest an cu 50.000 de unitati, de la tinta initiala de la 310-320.000 de masini la 260-270.000 unitati, ca urmare a scaderii cererii de masini.

CE lucreaza la un nou plan de sustinere a membrilor afectati de criza financiara

Comisia Europeana (CE) lucreaza in prezent la majorarea facilitatii pentru finantari de urgenta, în valoare de 12 miliarde de euro, întrucât valoarea actuala ar putea fi insuficienta pe fondul crizei financiare globale. “Suntem cu totii constienti ca plafonul actual de 12 miliarde de euro, fixat de reglementari, ar putea sa nu fie suficient în contextul circumstantelor actuale exceptionale, si nu doar am indicat acest lucru, ci si lucram la reviziuirea legislatiei“, a declarat purtatorul de cuvânt al CE, Amelia Torres. Creditele acordate de UE pe termen mediu sunt disponibile pentru toate statele care „se confrunta sau sunt amenintate în mod serios de dificultati ale balantei de plati sau miscarilor de capital“, conform reglementarilor UE. Reglementarile arata ca un credit este platit în rate, daca statul îndeplineste conditiile asupra carora s-a cazut de acord în mod comun pentru restabilirea stabilitatii financiare, informeaza Mediafax. Presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, a afirmat ca a propus extinderea finantarii UE, disponibila pentru toate statele membre, la minim 20 miliarde de euro.
Ungaria va primi 6,5 miliarde de euro din acest fond, întrucât economia locala a fost afectata grav de criza financiara internationala, în contextul în care sistemul bancar ungar are un grad ridicat de expunere la finantarea externa într-un moment în care investitorii se retrag din economiile în curs de dezvoltare din întreaga lume. În total, Fondul Monetar International, UE si Banca Mondiala vor acorda Ungariei credite de 25,1 miliarde euro. De asemenea, Banca Mondiala a îndemnat Bulgaria sa pregateasca un plan de urgenta pentru cazul în care economia va fi grav afectata de criza.
Totodata, reprezentantii Frantei si Marii Britanii au sustinut ca este nevoie de acordarea unui ajutor suplimentar pentru statele din est-europene. Liderii statelor din întreaga lume se vor întâlni pe 15 noiembrie în SUA, pentru a ajunge la un acord pentru reformarea sistemului financiar global în urma crizei mondiale.Liderii UE se vor întâlni la 7 noiembrie, pentru a se pregati de summitul mondial.

Credeti ca in viitor vor scadea preturile la apartamente si autoturismele autohtone?

Sursa principala

Dosarul de inselaciune al patronului Asesoft a disparut de la instanta

Cel de-al 33-lea termen de judecata al dosarului in care procurorii DIICOT il acuza pe cel mai tânar miliardar român, Sebastian Ghita (foto), de inselaciune va avea loc mâine la Tribunalul Bucuresti. Paradoxal, cauza se va judeca fara ca la dosar sa fie atasat rechizitoriul procurorilor, ca act de sesizare a instantei, si nici dosarul de urmarire penala, ca proba. Reporterii „Gardianul” au intrat in posesia unui document ce atesta faptul ca judecatorii nu considera respectivele documente ca fiindu-le „necesare”.

Posesor al unei averi care l-a plasat în topul primilor 300 de bogati ai tarii, junele afacerist ploiestean Sebastian Ghita, patron al grupului de firme Asesoft si sponsor principal al multiplei campioane nationale la baschet CSU Asesoft Ploiesti, va comparea, mâine 31 octombrie, în calitate de inculpat în dosarul penal nr. 4.758/3/2006, în fata judecatorilor din cadrul Completului special al Tribunalului Municipiului Bucuresti. Cunoscut si sub numele de dosarul „Tracia-Asesoft”, dosarul nr. 4.758/3/2006, ce va face, mâine, obiectul activitatii judecatorilor bucuresteni si în care este implicat si controversatul om de afaceri ploiestean Sebastian Ghita, are o poveste mai lunga si o lista de personaje, toate având calitatea de inculpati, pe masura, speta acestuia fiind, potrivit încadrarii facute de procurorii anchetatori, infractiunea de înselaciune, conform art. 215, alin. 1, 2, 5 Cod Penal. La dosar insa nu se mai afla nici rechizitoriul, nici dosarul de urmarire penala. Disparitia acestora este justificata de o adresa a presedintelui completului de judecata, trimisa catre DIICOT: „Va restituim alaturat dosarul de urmarire penala nr. 222/D/P/2006, continand patru volume, acesta nemaifiindu-ne necesar”. Contactati de reporterii „Gardianul”, doi judecatori si doi avocati (care nu au dorit sa isi decline identitatea, date fiind numele „grele” implicate in dosar”) au declarat ca mentionata adresa a instantei este o bizarerie procedurala pe care nu au mai intalnit-o pana acum, mai ales in conditiile in care este vorba de judecata pe fond.

Prejudiciu de peste 650.000 de euro

În acest sens, în urma cercetarilor efectuate de procurorii din cadrul DIICOT Bucuresti, acestia au ajuns la concluzia ca, în urma unor afaceri si tranzactii comerciale în care marfa de baza a fost constituita din produse petroliere, grupul inculpatilor format din Dan Constantin Grigoriu, Dan Florin Berendel, Gheorghe  Romulus, Lalu Ioan Gheorghe, Alexandru Lenghel, Dan Mircea Nicorici, Stela Stefan, Iriza Stefan si Sebastian Ghita ar fi prejudiciat statul român, în urma neachitarii taxelor prevazute de lege, cu suma de 20 miliarde de lei, la valoarea anului 2002. „Nu am facut altceva decât sa le vând celorlalti implicati doar niste calculatoare”, încerca sa se disculpe Sebastian Ghita în urma cu ceva timp, când dosarul în cauza se afla tot la TMB, pe rolul Sectia a 3-a penale si, potrivit opiniei sale, procurorul Ilie Piciorus, cel care instrumentase  cazul, ar fi avut un „cui” împotriva tânarului om de afaceri care începuse sa aspire, prin firma sa, Asesoft, si „derivatele”, în special în judetul Prahova, la cam toate contractele IT finantate din bani publici, fie ca era vorba despre informatizarea serviciilor din cadrul Primariei Ploiesti, a celor de la nivelul administratiei locale a judetului Prahova sau ale Casei judetene de asigurari de sanatate. De altfel, prin diverse „metode specifice”, în perioada de glorie a domniei pesediste si a Cabinetului Nastase, copilul de suflet al fostului si actualului presedinte al Consiliului Judetean Prahova, pesedistul Mircea Cosma, a reusit sa stopeze si sa scoata de pe rolul TMB dosarul „Tracia-Asesoft”. Oricum, drept multumire pentru „sprijinul acordat”, crezându-se „mai curat si mai uscat”, Ghita l-a rasplatit pe binefacatorul sau, Cosma, pe care l-a cooptat, ca asociat, într-un dintre firmele sale ce are ca obiect de activitate energia neconventionala. Însa, revenind la dosarul în cauza, trebuie mentionat faptul ca, în pofida demersurilor facute de Ghita si amicii sai politici de îngropare a sa în uitare, în anul 2006, Ministerul Finantelor Publice, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala-ANAF, s-a constituit parte civila, asa încât dosarul 4.758/3/2006 a fost repus pe rolul Tribunalului Municipiului Bucuresti. Astfel, în afara grupului celor 9 inculpati, ca parti civilmente responsabile în dosarul cu pricina sunt incluse firmele SC Zato România (fosta SC Asesoft Com SRL), SC Contest Group SRL, SC Israrom Oil Trading SRL, SC Master Mind Consulting SRL, SC Tracia International SA, prin lichidator judiciar SC AMD Group Expert SRL, SC Auto Cross SRL, SC Bussines SRL si SC Closani Impex SRL, prin lichidator judiciar Marian Dumitrescu.

Nasul lui Seres numara voturile

Daca tot a ratat, prin firma sa, Asesoft, „marea lovitura”, estimata la peste 300 milioane de euro, ce ar fi însemnat înzestrarea scolilor patriei cu laboratoare informatice formate din câte 25 de calculatoare si un server, afaceristul-inculpat Sebastian Ghita a pus mâna pe o alta „comoara”, care, desi are o valoare mai mica, numai de 5.822.080 de lei, ceea ce ar echivala cu 2 milioane de euro, are un potential cu mult mai pretios. Mai precis, dupa ce, în data de 1 octombrie, Autoritatea Electorala Permanenta a anulat, din lipsa de participanti, licitatia organizata în vederea implementarii Sistemului informatic de centralizare a datelor pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie, la urmatoarea „strigare” au raspuns prezent trei concurenti: SC Siveco, SC Intrarom si SC Team Net International SA. Spre „marea surpriza”, cele doua firme mult mai potente, Siveco si Intrarom, nu au reusit sa se apropie de un punctaj apropiat plafonului maxim de 100 de puncte, învingatoare fiind declarata „necunoscuta” SC TeamNet International SA. Numai ca la o privire mai atenta se poate observa ca firma cu pricina nu este chiar asa de necunoscuta, aceasta fiind una dintre firmele componente ale grupului Asesoft patronat de omniprezentul  si omnipotentul afacerist ploiestean Sebastian Ghita, Asesoft având un pachet de 69,5% din  SC Team Net.

Sursa principala

FMI-ul voteaza cu liberalii, iar pe Stolojan il paste somajul

Romania are in prezent un acord cu FMI, o institutie deseori criticata de guvernantii de la Bucuresti. In luna mai 2008, premierul Tariceanu afirma ca “FMI a facut constant greseli de apreciere a evolutiei economice romanesti, iar ingrijorarile institutiei au fost clar infirmate de evolutia economica ulterioara a Romaniei”. Nu putem decat sa ne inchipuim uimirea de ieri a premierului, cand FMI a dat publicitatii un raport care parea intocmit de ministrul finantelor, Varujan Vosganian, in persoana. Conform raportului, semnat de reprezentantul FMI pentru România si Bulgaria, Juan Fernandez-Ansola, “decizia de a creste salariile din invatamânt cu 50% trebuie reconsiderata, pentru ca majorarea va avea un impact asupra bugetului de 0,75% din PIB in 2009, iar daca majorarea de 50% va fi extinsa la toti bugetarii, impactul va fi de 4%, un semnal negativ pentru pietele financiare. In plus, salariul mediu public este deja mai mare decât cel privat, iar aceasta crestere va atrage cereri similare in sectorul privat, ceea ce va aduce inflatia la niveluri pe care România nu le-a mai inregistrat”.

Se vede si din avion ca datele din raportul FMI se suprapun pana la identificare cu cifrele liberalilor. Ce va face Tariceanu acum? Va prezenta acest raport ca pe o dovada in plus ca are dreptate? Cum va face asta fara sa-i fie imputate criticile severe pe care le-a formulat la adresa FMI? Sau il va contesta, ca sa fie consecvent cu propriile declaratii, riscand astfel sa-si dea cu stangu-n dreptu’ chiar in prag de alegeri? Grea dilema, dar nu mai grea ca a democrat-liberalilor. Eu, in locul lui Emil Boc, presedintele PD-L, as sari ca ars la o asa demonstratie a Washingtonului ca liberalii sunt doriti in continuare la guvernare. Trebuie sa recunoasteti ca FMI nu prea si-a mai dat cu parerea despre Romania in ultima vreme, iar raportul de ieri, picat din senin chiar in preajma alegerilor, este de natura sa ridice suspiciuni de natura politica. Dar cel mai suparat dintre toti ar putea fi prim-vicepresedintele PD-L, Theodor Stolojan. Acesta, din 1999 incoace, traieste politic doar din gloria de a fi lucrat la Banca Mondiala, institutie care nu i-a mai solicitat serviciile. Daca dupa alegerile din noiembrie nu se capatuieste ca premier, il paste somajul cronic. Nici nu poate fi vorba sa trimita vreun CV la FMI, pentru ca l-a facut mincinos pe Tariceanu cand acesta a declarat ca nu sunt bani pentru majorarea salariilor si ca va fi inflatie, chestie care, cu siguranta, l-a cam vexat pe Juan Fernandez-Ansola…

Sursa principala

Luminita Anghel si-a facut blog de politician

Cantareata  Luminita Anghel, candidatul PSD in colegiul 25 din Bucuresti pentru Camera Deputatilor, si-a facut blog. Pe un fundal rosu aprins, cantareata isi prezinta opiniile despre politica si explica de ce a ales sa se implice. “Am intrat in politica pentru ca m-am saturat sa stau pe margine si sa ii las pe altii sa aleaga in locul meu”, scrie pe blogul sau  Luminita Anghel.

Sursa principala

Octavian Bot (PD-L): Daca pierd alegerile, ma impusc!

Candidatul PD-L Bihor la Camera Deputatilor în colegiul 9 Oradea, Octavian Bot, a declarat, ieri, ca, daca va strânge un numar mai mic de voturi decât contracandidatii sai, se va împusca în direct, într-o emisiune televizata. Bot a facut aceasta declaratie la conferinta de presa a partidului, în cadrul careia a facut mai multe comentarii cu privire la campania electorala si la dorinta unor candidati de a se sustrage dezbaterilor. Desi a apreciat initiativa plantarii de pomi, democrat-liberalul a criticat, de exemplu, iesirea contracandidatilor sai din colegiul 9 la o actiune de plantare la care el nu a fost invitat, considerând-o “usor teatrala”.

Sursa principala

Felix Tataru a inceput sa factureze electoral afacerea «Logan»

Felix Tataru, omul de casa al PD-L si, implicit, al presedintelui Basescu, a furat startul campaniei electorale. Firma sa, GMP Advertising, a scos pe piata niste fluturasi, realizati din hartie velina impecabila, in care guvernul Tariceanu este luat peste picior. Mesajul este: “Schimb urgent Logan CPT (car police tuning), pret achizitie 70.000 de euro, cele mai tari dotari, pe garsoniera Sala Palatului sau pe Audi Q 7 plus diferenta.” Deloc intamplator, initialele premierului Calin Popescu Tariceanu sunt alaturate marcii de masina, desi explicatia oamenilor lui Tataru este cu totul alta. Tot pe fluturasi apare un numar de telefon, 07LOGANCPT (0756.426.278), la care raspunde un robot. El ne indruma sa apasam pe una dintre cele noua taste, fiecare oferind o optiune de a te razbuna pe cei care au vrut sa dea 70.000 de euro pe un Logan. “Daca vrei sa fie aruncati in Dambovita, apasa tasta 1; daca vrei sa faci pipi pe covorul lor de la intrare, apasa tasta 2; (…) daca vrei sa le scriem numerele de telefon cu markerul prin toalete, apasa tasta x; daca vrei sa le infundam teava de esapament cu o banana, apasa taxa x”. Raspunsul final dovedeste faptul ca initiativa lui Tataru & co. este un mesaj electoral: “Daca vrei sa scapi definitiv de ei, du-te la vot pe 30 noiembrie”. “Este doar o invitatie la vot, deloc politica”, s-a aparat, reprezentanta GMP Advertising. Intrebata de initialele asezate imediat dupa marca masinii, angajata s-a cam balbait. “O luati cum vreti”, s-a fastacit consultantul PR. In legatura cu alegerea acestei campanii, oficialul a spus ca “era un subiect de pe agenda publica”, desi, credem noi, erau destule alte subiecte pe agenda respectiva.

Oficialii Dacia:  «Nu putem opri campaniile denigratoare»

Vicepresedintele Dacia, Constantin Stroe, ne-a declarat ca nu se poate opri aceasta avalansa de informatii care pot sa stirbeasca imaginea Loganului si implicit a companiei pe care o conduce. Acesta ne-a spus ca masinile Logan de 70.000 euro au fost echipate in conditii scandaloase. “Consecintele negative ale acestei campanii se adauga la efectele crizei financiare care incepe sa se resimta sau la criza creditelor pentru automobile”. Constantin Stroe ne-a mai declarat ca nu va da alte replici despre aceasta campanie, insa un consiliu de administratie se va alcatui pentru a discuta si despre aceasta problema. “O campanie de denigrare de mai mari propotii s-a desfasurat in Germania acum doi ani, insa acum, aceasta tara este numarul doi intre tarile care au avut cele mai mari vanzari”, a incheiat Stroe.

Sursa principala

A jefuit o tiganca si a fost rupt în bataie de rudele acesteia

Un individ din localitatea nemteana Pângarati a ajuns la spital mai mult mort decât viu, dupa ce a avut proasta inspiratie de a jefui o tiganca si a fost, mai apoi, rupt în bataie de rudele acesteia. Valentin Paduraru traia din mici furtisaguri comise prin zona de domiciliu si s-a gândit sa mai schimbe peisajul, ducându-se sa actioneze în municipiul Bacau. Acolo, el a pus ochii pe Irina Stanescu, o tânara tiganca în vârsta de 17 ani, care purta la gât o salba cu noua bani mari, din aur. Fara sa se gândeasca la necazurile care l-ar fi putut astepta furând taman de la cei din etnia rroma, barbatul i-a altoit fetei un pumn în plina figura, i-a smuls salba de la gât si a dat bir cu fugitii. Tânara jefuita si-a alertat imediat rudele si peste 30 de tigani furiosi au pornit în urmarirea tâlharului. Ei l-au prins pe acesta pe când încerca sa se întoarca acasa facând autostopul, l-au batut mar, au recuperat salba si abia dupa aceea au anuntat politia. Hotul nemtean a ajuns la spital în stare de inconstienta, cu grave leziuni si traumatisme, iar de acolo va fi trimis dupa gratii pentru lovire si tâlharie.

Sursa principala

Radu Mazare, trimis in judecata pentru un prejudiciu de 114 milioane de euro in imobiliare

Radu Mazare (foto) a fost trimis în judecata de DNA, impreuna cu alte 36 de persoane, intre care fosti si actuali functionari din Primaria Constanta si Oficiul de Cadastru, mandatari si notari publici, in dosarul privind atribuirea ilegala de terenuri, prejudiciul estimat fiind de peste 100 milioane de euro. In acelasi dosar au mai fost trimisi in judecata presedintele Consiliului Judetean, Nicusor Constantinescu, unul dintre principalii investitori ai clubului Dinamo, omul de afaceri Cristian Borcea, si proprietarul Aqualand, Basarab Popa.

„Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au dispus trimiterea în judecata a 37 de inculpati în legatura cu restituirea si atribuirea nelegala a unor întinse suprafete de teren intravilan din municipiul Constanta, Mamaia, plaja si faleza, fapte prin care a fost cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane euro (dintre care 77,77 milioane euro reprezinta prejudiciu în dauna statului si 36,16 milioane euro prejudiciu în dauna municipiului Constanta)“, precizeaza comunicatul DNA.
În acest dosar au fost trimisi in judecata membri ai comisiei de aplicare a Legii 10/2001 din cadrul Primariei Constanta: Radu Mazare – primarul municipiului Constanta, Nicusor Constantinescu – fost consilier municipal, Constantin Racu – fost director al Directiei Administratie Publica, Daniela Ramona Dospinescu – directorul Directiei Patrimoniu, Ion Marica – directorul Directiei Tehnic Investitii, Dan Miron – fost consilier municipal, Cristian Talpau si Nora Alina Chirca – consilieri juridici, dar si Bogdan Ghitulescu – fost consilier juridic. Atat actualii, cat si fostii membri ai institutiilor administrative constantene sunt acuzati de abuz în serviciu contra intereselor publice cu obtinerea de avantaje patrimoniale cu consecinte deosebit de grave, fals intelectual si asociere pentru savârsirea de infractiuni. De asemenea, DNA a trimis in acelasi dosar in judecata pe Andrei Sozanski, Gratiela Rusu, Gabriela Radu, Claudia Cealera, functionari din Primaria Constanta, precum si pe Luminita Calatoru si Silvia Stanciu, functionare în cadrul Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara pentru infractiuni de coruptie. Potrivit comunicatului oficial al DNA, au mai fost trimisi în judecata mandatarii Georgica Gurgiucanu, Emil Dragos Savulescu, Rasvan Mircea Tudorache si Nicula Nejloveanu pentru complicitate sau instigare la infractiuni, precum si notarii publici Aurel-Jean Andrei,Cristina Budei si Ruxandra-Luminita Darie pentru infractiuni de coruptie.

«Securistii din DNA!»

Primul dintre cei acuzati de DNA care a reactionat este Nicusor Constantinescu, care sustine ca acest dosar este unul politic. “Este politia politica a lui Traian Basescu. De patru ani se lucreaza la dosar, de ce a durat atâta? Doar la alegerile locale se dau astfel de documente, iar acum urmeaza cele parlamentare. În procesul respectiv nu exista pagubasi sau parte reclamanta. Conform Legii 215, proprietarul pe domeniul public si privat este Consiliul Local. Daca Consiliul Local considera ca exista elemente de prejudiciu ar fi existat o motivatie. Este mana securistilor de la DNA”, a declarat ieri presedintele Consiliului Judetean Constanta. In schimb, primarul Constantei, Radu Mazare, nu a putut fi contactat pana la inchiderea editiei.

Cristian Borcea, acuzat

In dosar sunt implicati si mostenitori ai persoanelor îndreptatite sa primeasca terenurile, Elena Stefanescu si Laura Mariana Lese, precum si cesionarii cumparatori de drepturi succesorale, Viorel Pana, Valentin Gheorghe Ionescu, prin firma sa Habitat si Ambient SA, Cristian Borcea si Mihai Camboianu, Bogdan Gabriel Sandu, prin societatea Holland Development Group SA, si Daniel Ene, Marius Puscasi, Carmen Puscasi si Mihai Sergiu Ceacareanu, ca persoana fizica si prin firma sa New Home Construct SA. De asemenea, intre cele 36 de persoane trimise în judecata se regasesc si interpusii cumparatori de terenuri Paraschiva Barbu, Alexandru Octavian Serban si Basarab Popa, prin firmele sale Pomacost SA si Aqualand SA, la care era actionar si evaluatorul agreat de Primaria Constanta, Alin Horatiu Dima, pentru complicitate la infractiuni asimilate si în legatura directa cu infractiuni de coruptie. „În perioada noiembrie 2002 – iulie 2005, membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001, în exercitiul atributiilor de serviciu, cu stiinta, au solutionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, în scopul obtinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobândirea de catre ei sau de catre persoane din anturajul lor a proprietatii asupra unor mari suprafete de teren la care nu aveau dreptul“, specifica procurorii DNA. Procurorii sustin ca, în mod legal, a fost revendicat un teren de 309.549 metri patrati, cei îndreptatiti beneficiind de restituiri cu putin mai mari decat jumatate din cea revendicata, în vreme ce atribuirile ilegale au afectat terenuri cu o întindere de trei ori mai mare decât cea revendicata – aproape un milion de metri patrati.

Subevaluari pentru varul primarului

„Au fost restituite portiuni de plaja si faleza care, potrivit Constitutiei si legilor în vigoare, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice, adica nu pot ajunge sub nici o forma în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice“, arata comunicatul DNA. Persoanele îndreptatite la restituire au fost determinate, dupa doi pâna la trei ani, sa îsi vânda drepturile succesorale ori sa vânda terenurile în cauza pentru sume de bani ce reprezinta mai putin de unu la suta din valoarea terenurilor la care au fost obligate sa renunte. În final, aceste terenuri au ajuns în proprietatea persoanelor carora le-au fost predestinate, cu mult înainte de solutionarea cererilor de restituire. Pentru atingerea scopului urmarit, majoritatea terenurilor atribuite pe alte amplasamente, în echivalent valoric, au fost subevaluate, unele la preturi de 10 ori mai mici decât preturile reale. DNA spune ca între aceste terenuri figureaza  si lotul în suprafata de 27.000 de metri patrati pe care s-a construit parcul de distractii acvatice Aqua Magic de catre firma Aqualand, la care unul dintre actionarii principali este Basarab Popa, varul primarului Radu Mazare.  Un alt teren de 8.307,78 de metri patrati situat în zona Capitaniei Vila Marina, pe malul lacului Siutghiol, a ajuns în proprietatea familiei Mazare. Un alt caz este cel al unui teren de 52.471 de metri patrati, situat în Parcul Tabacariei, care nu a fost restituit în natura celor îndreptatiti, ci firmei cesionare Holland Development Group SA, care a platit pentru drepturile succesorale un pret de 100 de ori mai mic decât cel real. Drept urmare, procurorii au pus sechestru pe toate terenurile mentionate, care au fost identificate în proprietatea unora dintre cei cercetati si a firmelor controlate de acestia, dosarul fiind înaintat Curtii de Apel Bucuresti. Institutia a fixat pentru 25 noiembrie primul termen de judecata.

Sursa principala

«Avocatul copilului» in dezbatere la Bucuresti

Peste 60 de reprezentanti ai ONG-urilor, din 23 de tari europene,  se intâlnesc la Bucuresti, intre 28 si 30 octombrie, pentru a identifica si solutiona problemele cu care copiii se confrunta la ora actuala. Vor fi dezbatute mai multe teme, printre care si implementarea in sistemul românesc a avocatului copilului. „Este important ca aceasta autoritate sa se infiinteze si in România. In Europa exista deja doua tipuri de avocat al copilului. Ca institutie de sine statatoare sau ca departament in cadrul altei institutii. Depinde de noi sa alegem cea mai buna solutie pentru România”, a precizat Thomas Hammarberg, comisar al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului. Avocatul copilului are rolul de a mentine o strânsa colaborare cu celelalte autoritati in domeniul protectiei copilului, fiind totodata purtatorul de cuvânt al celor mici.

Sursa principala

Bursa revine pe plus dupa 9 zile de scaderi masive

Bursa bucuresteana a incheiat sedinta de tranzactionare de ieri pe un ton de apreciere de 5%, dupa noua zile consecutive de deprecieri majore, în care a coborât cu 32,67%. Cel mai mult au recuperat la acest capitol actiunile din domeniul energetic, care au crescut cu 8,64%, pe o piata foarte volatila. Ultimele tranzactii cu cele mai lichide zece titluri au fost efectuate la cotatii cu 5,28% mai mari fata de cele din debutul saptamanii. Preturile unitatilor  celor cinci societati de investitii financiare (SIF) au crescut cu 7,42%, ridicând cu 5,48% si indicele extins al Bursei. Investitorii au tranzactionat titluri de 22,3 milioane de lei (6  milioane de euro), astfel ca lichiditatea pietei a fost cu putin mai mare fata de sedinta precedenta.

Sursa principala

Taxa auto afecteaza industria auto din Romania mai mult decat criza financiara

Reducerea cererii de autoturisme, din cauza crizei financiare mondiale, nu este principala problema pe care o au de rezolvat producatorii si importatorii de masini din Romania. Reprezentantii industriei auto, reuniti la un seminar organizat de Mediafax, au lasat sa se inteleaga ca afacerile le-au fost puternic afectate de taxa de poluare intrata in vigoare la 1 iulie 2008.

Producatorii si importatorii au combatut in cadrul conferintei „Mediafax talks about Auto Industry“ noua taxa auto, care permite accesul mult mai usor in tara al masinilor de ocazie. Tonul a fost dat de premierul Calin Popescu Tariceanu, prezent la eveniment, asadar, de chiar initiatorul acestui bir contestat. “Favorizam bisnitarii de masini. Importul de masini rulate nu aduce bani la buget, nu creeaza locuri de munca, in schimb umple soselele Romaniei cu zeci de mii de rable, care in cativa ani vor ajunge la casat”, a declarat seful Guvernului. Evolutia pietei auto pe primele noua luni, prezentata de Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA), arata ca doar 223.000 de masini noi au fost vandute in Romania, in scadere cu 2,6% fata de acelasi interval din 2007. In acelasi timp, numarul masinilor rulate aduse din import s-a dublat fata de 2007, depasind 168.000 de unitati. Aportul autoturismelor “de ocazie” a condus la invechirea parcului auto national. “Comparativ cu primele 6 luni ale anului, in perioada iulie-septembrie 2008, ani au intrat in Romania de 7 ori mai multe autoturisme mai vechi de 10 ani. Iar ponderea automobilelor mai putin poluante a scazut la jumatate”, a declarat Brent Valmar, vicepresedintele APIA. “In 2007, varsta medie a parcului auto din Romania era de 15,5 ani”, a subliniat si Vladimir Vosicky, director de dezvoltare la Ford Europe.

Dacia si-a redus cu 15% tinta de vânzari pe 2008

Reprezentantii industriei auto recunosc ca se lovesc nu doar de concurenta masinilor rulate din import, ci si de accesul redus al populatiei la credite.  Ca urmare a scaderii cererii de autoturisme, Dacia a redus nivelul productiei planificat pentru acest an cu 50.000 de unitati. De la tinta initiala de la 310-320.000 de masini, “Dacia va avea o productie planificata de 260-270.000 unitati în 2008“, a declarat ieri vicepresedintele Dacia, Constantin Stroe. “Daca pietele vor scadea în continuare, vom reduce din nou productia”, a completat si directorul companiei, Francois Fourmont. Direct afectati vor fi furnizorii de componente auto, deoarece acestia au un calendar de productie adaptat la cerintele fabricantilor. Cu toate acestea, reprezentanti industriei au sustinut ca societatile din piata auto româneasca nu intentioneaza sa concedieze angajati, dar sunt mai prudente în ceea ce priveste noile investitii si cheltuielile. “Nu luam în calcul înghetarea angajarilor si vom recruta în continuare oamenii de care avem nevoie, însa cu o viteza mai mica decât pâna acum”, a declarat vicepresedintele APIA.
Reprezentantii constructorului Ford au declarat pe de alta parte ca mizeaza pe posibilitatile de crestere ale pietei auto in Romania si-si vor continua planurile de investitii astfel incat primul automobil produs la Craiova sa fie gata la jumatatea anului viitor.

Doar 464 rable, inlocuite in octombriefecte crizei financiare

s-au simtit si asupra programului de reinnoire a parcului auto. Potrivit datelor furnizate de Administratia Fondului de Mediul, din cele aproape 12.500 de masini noi ramase nevandute in cadrul programului Rabla, doar 464 au fost achizitionate de romani luna aceasta. Programul care vizeaza inlocuirea masinilor mai vechi de 12 ani continua pana in decembrie.

Sursa principala

Turnătorul lui Mălăele nu neagă colaborarea cu Securitatea

Directorul Direcţiei pentru Cultură Vrancea, Paraschiv Usturoiu, a făcut, ieri, scandal la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), nemulţumit de dezvălurile publicate de EVZ.

Concret, Usturoiu nu a negat colaborarea cu Securitatea sau faptul că a semnat notele informative, acuzând în schimb CNSAS că, în acţiunea făcută în instanţă, a divulgat numele complet al actorului Horaţiu Mălăele, una dintre „victimele“ sale.

În ediţia de ieri, EVZ arăta că magistraţii Tribunalului Bucureşti vor lua în discuţie, pe 18 noiembrie, verdictul de colaborator al Securităţii, dat de CNSAS în cazul actualului şef al Direcţiei de Cultură Vrancea, Paraschiv Usturoiu. Potrivit documentelor CNSAS, Usturoiu l-ar fi dat pe mâna securiştilor pe Horaţiu Mălăele, pe 18 aprilie 1988, după ce acesta din urmă a susţinut un recital la Focşani.

„Oare când vom deschide cartea adevărurilor?“

Materialul publicat de EVZ a stârnit reacţii dure şi din partea cititorilor, care s-au revoltat pe forum faţă de faptul că astfel de „turnători“ deţin şi acum, la aproape 19 ani de la Revoluţie, funcţii importante în instituţiile statului. „Oare când vom deschide cartea adevărurilor? Toţi foştii preşedinţi de Comitete de Cultură – tovarăşii cu hainele lor din piele de vacă, grosolane şi scorţoase – au fost şi cu siguranţă mai sunt fie colaboratori ai Securităţii, fie securişti“, spune „Ieşean“. „Era clar de mult că România este condusă de exponenţii fostei Securităţi (…) Toţi aceştia sunt cei care nu doresc să schimbe sistemul corupt, fiindcă oamenii corupţi sunt şantajabili şi, deci, pot fi dominaţi şi manevraţi cu uşurinţă“, este de părere şi Luana Perci.

„Un studiu asupra celor care populează instituţia Securităţii ar scoate la iveală caracterele celor care sub numele de Securitatea României au devenit răul cel mai mare pentru poporul român“, completează şi Rodica Alexa.

SENTINŢĂ

Episcopul Casian câştigă procesul

Episcopul Dunării de Jos, Casian Crăciun, nu a colaborat cu Securitatea. Aşa au decis, ieri, magistraţii Tribunalului Bucureşti, care au respins, ca inadmisibilă, acţiunea formulată de CNSAS. Pe de altă parte, magistraţii au admis, tot ieri, o excepţie formulată de avocatul episcopului, Nasty Vlădoiu, prin care se arată că acesta din urmă a primit deja, în 2007, un verdict de necolaborare.

Sursa principala

Membru CNI cercetat pentru fals intelectual

PROCES. Tiberius Tănase, membru în Consiliul Naţional de Integritate (CNI), este cercetat pentru fals intelectual, fiind apărat de avocata Alice Drăghici, şi ea membră a consiliului.

Tănase este anchetat pentru că, în calitate de membru al comisiei de examinare, ar fi modificat notele obţinute la un concurs pentru ocuparea postului de inspector general adjunct la Inspecţia Muncii. Pe acest loc „s-au bătut“ Valentina Conţescu şi Dănuţ Radu, prima fiind declarată admisă. Imediat după ce au primit rezultatele, Dănuţ Radu a contestat nota pe care a primit-o şi a făcut plângeri penale împotriva membrilor comisiei de examinare, pe care i-a acuzat de fals. Dosarul se află pe rolul Judecătoriei Sectorului 1.

Sursa principala

Funcţionari din Primăria Capitalei, reţinuţi pentru escrocherie

Opt persoane, între care interlopul Gheorghe Constantinescu, zis Gigi Beoru, şi patru funcţionari din Primăria Capitalei, au fost reţinute marţi, după-amiază, fiind acuzate de escrocherii imobiliare în Bucureşti, potrivit unor surse judiciare.

Sursele citate au declarat, marţi seară, că anchetatorii au făcut percheziţii acasă şi la locurile de muncă a 14 persoane. Potrivit primelor informaţii despre caz, opt dintre cei cercetaţi ar putea fi acuzaţi de escrocherii imobiliare, urmând să fie prezentaţi instanţei Tribunalului Bucureşti, miercuri dimineaţă, pentru a li se emite mandate de arestare preventivă.

Între persoanele cercetate se numără şi un director de la Direcţia de cadastru din Primăria Capitalei.

În urma percheziţiilor au fost descoperite, printre altele, şi documente de proprietate false.

Din vară, Gigi Boeru este cercetat în libertate dar cu interdicţia de a părăsi ţara într-un dosar judecat de Curtea de Apel Bucureşti, el fiind acuzat că a obţinut, prin înşelăciune şi şantaj, de la o societate, un teren de 3,6 hectare pe insula Lacului Fundeni.

Procurorii au cerut arestarea preventivă a lui Gigi Boeru şi a lui Ion Baboi, un alt membru al grupării, însă instanţa a decis ca cei doi să fie judecaţi în libertate, cu interdicţia de a părăsi ţara.

Potrivit anchetatorilor, în acest dosar Gigi Boeru este acuzat că, împreună cu alte cinci persoane, ar fi obţinut, prin înşelăciune, fals şi ameninţări, un teren de 3,6 hectare aflat pe insula Lacului Fundeni, în valoare de 800.000 de euro, care se afla în proprietatea legală a unei societăţi comerciale.

Poliţiea Capitalei informa la aceea dată că membrii grupului infracţional, printre care se află şi fostul proprietar al terenului respectiv, sunt acuzaţi că au falsificat mai multe documente pe care le-au folosit apoi pentru a intra în proprietatea terenului de pe insula Lacului Fundeni.

Cei şase au fost depistaţi în urma unei acţiuni organizate de poliţiştii bucureşteni, împreună cu Procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti şi cu sprijinul DGIPI şi SPIR. Astfel, anchetatorii au făcut patru percheziţii la domiciliile membrilor grupării, în urma cărora au găsit documente pe care cei şase le foloseau.

Gigi Boeru, zis Gheorghe Constantinescu, în vârstă de 57 de ani, a fost cercetat şi judecat în mai multe rânduri, în unele cazuri alături de alte persoane cunoscute în mediile infracţionale, precum Fane Spoitoru sau fraţii Florin şi Sotirachi Gostin.

Tot în această vară, în vizorul anchetatorilor s-a mai aflat o grupare de escroci imobiliari care acţionau în Sectorul 5 al Capitalei, printre cele aproximativ 15 persoane cercetate în acest caz numărându-se şi doi funcţionari şi doi agenţi imobiliari. Cei verificaţi în acest dosar au fost trimişi în judecată în două loturi.

Avocatul lui Mailat: „Dacă a ucis-o, înseamnă că n-a atins-o“

Apărătorul celui care a declanşat furia italienilor la adresa imigranţilor români invocă contradicţii juridice majore, cu doar o zi înaintea verdictului final. Italienii şi românii se pregătesc astăzi să-şi condamne în mare grabă frica. Nicolae Romulus Mailat se va afla în faţa sentinţei judecătorilor italieni, în cazul uciderii Giovannei Reggiani. La un an fără o zi de la începutul unui caz în care există destule mistere, Procuratura italiană a cerut închisoare pe viaţă pentru Mailat.

Punctul de sprijin: declaraţia Emiliei Neamţu, martorul-cheie care n-a fost chemat la proces şi cu posibile probleme psihice la activ.

Omor deosebit de grav, tâlhărie şi agresiune sexuală. Acestea sunt acuzaţiile pentru Mailat. În faţa lor, inculpatul a spus ieri că se simte „un ţap ispăşitor“ pentru toate delictele comise de români în Italia. „Nu am cuvinte, mă încredinţez dreptăţii divine. Nu am vrut să spun nimic în timpul procesului pentru că am înţeles că ar fi inutil. Vor cu orice preţ un vinovat pentru o infracţiune atât de gravă şi cred că eu am avut ghinionul să fiu ales ţap ispăşitor“, a spus Mailat.

Încă de la început, fotografia lui Mailat cel nebărbierit şi ciufulit, cu geaca desfăcută, a devenit simbolul urii. Într-o schemă primitivă, antagonică, de o parte s-ar afla italienii sătui de „cotropitorii“ români. De cealaltă – românii de bine care nu vor să „fiarbă“ în aceeaşi oală cu infractorii şi vor să-şi vadă de noua lor viaţă, în Peninsulă. O poveste veche cu mai multe adevăruri. Iar dincolo de aceste adevăruri sunt politicienii, cei care au speculat cum au putut mai bine momentul. Dreapta italiană a mirosit potenţialul electoral în prag de alegeri, propunând o serie de legi dure, iar câţiva politicieni de la noi s-au transformat în apărători supremi ai românilor aflaţi în afara graniţelor.

La un an distanţă de la şocul româno-italian denumit „Cazul Mailat“, Evenimentul zilei începe un serial despre împrejurările şi faptele ce au transformat o crimă în problemă naţională.

INTERVIU

„Avem un martor protejat, iar poliţia nu ştie unde este“

Există un om care crede că niciun fir de păr, nicio picătură de sânge nu-l incriminează pe Romulus Mailat. Din cabinetul său luxos, de pe scaunul cu spătar frumos lucrat, avocatul acestuia, Piero Piccinini – cumnatul unei românce -, vorbeşte relaxat despre un caz care ţine, de un an, în priză televiziunile şi ziarele din Italia şi România. Aproape nicăieri, în afara acestui cabinet, nu există dubii serioase în legătură cu numele autorului crimei din Tor di Quinto. O întrebare pare să-l macine însă pe Piccinini: ce se va întâmpla dacă „o justiţie solidă“ va ignora certitudinile presei şi îl va considera pe Mailat nevinovat? Nu prea pare a dori să ştie răspunsul, oricât ar vrea să câştige cazul.

„Am apărat 200-300 de români“

EVZ: Apăraţi un om condamnat deja de opinia publică…
Piero Piccinini:
Este foarte greu. Dar eu cred că o justiţie solidă este în stare să ignore ceea ce massmedia a spus. O justiţie slabă nu.

Aţi mai avut vreun caz atât de dificil?
Da. Nu atât de importante pentru media, dar am avut destule cazuri de omor.

Este prima dată când apăraţi un român?
(Zâmbeşte) Am apărat până acum 200-300 de români. Alţii au fost ruşi, ucraineni, albanezi. Şi italieni, desigur.

Să vorbim puţin despre „Cazul Mailat“. Sunt câteva probleme la care presa s-a referit. (râde) De ce nu vorbeşte nimeni în acest caz? Martorul acuzării, Emilia Neamţu, se află în România şi susţine că nimeni nu i-a spus de proces. Nici cei din tabără n-au fost interogaţi decât la început.
Asta e problema centrală. Emilia Neamţu este un martor foarte, foarte dificil. Eu cred că, dacă ar fi fost din nou audiată, în tribunal, era posibil să iasă la iveală multe contradicţ ii. Cred că înţelegeţi bine că, din acest motiv, procurorul n-a fă- cut toate eforturile pentru a o aduce pe Emilia Neamţu în Italia. Consider că e cu atât mai straniu cu cât Emilia Neamţu e un martor protejat de poliţie, iar poliţia nu ştie unde este.

„Nu există proba de sânge incriminatoare“

Presa din România a găsit-o foarte simplu. Se află în Avrig…
Pe Strada Unirii. Ştiu (râde). Procurorul îşi face treaba. Hotă- rârea îi aparţine. E adevărat ce spuneţi: n-a fost audiat nimeni din tabără. Numai Lingurar Tiberian a fost interogat. Cred că aici problema principală e următoarea: în prima zi a fost găsit Mailat şi totul părea clar. Şi n-au fost făcute destule cercetări în ceea ce priveşte cazul ăsta. Când şi-au dat seama că lucrurile nu sunt atât de simple pe cât păreau la început, era deja prea târziu. Tot ce are acum Procuratura este Mailat. Şi astăzi trebuie să facă procesul cu el. Dar problema rămâne, contradicţiile rămân, sunt multe întrebări care n-au răspuns.

Care sunt aceste contradicţii?
Cea mai importantă: nu există nicio probă care să demonstreze că Mailat a fost în contact cu doamna Reggiani. Nu există sânge, nu există urme de piele, de păr, lichide biologice, absolut nimic. Dacă a ucis-o Mailat, ceea ce eu nu cred, înseamnă că n-a atins-o, probabil. Iar lucrul acesta este imposibil.

Cât rău şi cât bine v-a făcut acest caz? Mă refer la posibile ameninţări, pe de o parte, şi la beneficii de imagine, pe de alta.
N-am fost ameninţat. Au fost unele articole pe internet în care am fost criticat că apăr un român. Mi s-a spus că sunt nebun, mi s-a spus să-mi fie ruşine că-l apăr pe Mailat. Probabil este vorba de persoane care nu-şi dau seama care este rolul avocatului. Ameninţă ri însă nu, şi nici n-am fost influenţat de nimeni.

Au fost voci care au spus că sunteţi italian şi că, prin urmare, nu puteţi fi corect într-un asemenea caz.
Fratele meu este căsătorit cu o româncă şi trăieşte în România. Puteţi judeca singuri dacă sunt sau nu corect.

„Fără condamnare, problema românilor se va agrava“

Cum se simte Mailat acum?
Mailat este foarte aşezat, la locul lui. Este incredibil. Este mai mult decât calm, este un om aşezat, acesta e cuvântul. Te uiţi la el şi nu poţi să înţelegi. În experienţ a mea n-am întâlnit o persoană acuzată de omor aşa de calmă ca Mailat. E amabil cu avocatul său, cu traducătoarea, cu toate persoanele din preajmă. Şi mulţumeşte mereu că e apărat. Iar asta e foarte ciudat, pentru că persoanele aflate într-o asemenea situaţie ajung la punctul în care strigă: „Faceţi ceva să ies de aici!“.

S-au liniştit lucrurile în Italia de când nu se mai scrie atât despre Mailat?
Da. Problema există, dar e puţin mai linişte. Opinia publică aşteaptă să fie condamnat. Ce se întâmplă însă dacă nu va fi condamnat? Asta-i dificultatea apărării. Dacă nu va fi condamnat, problema românilor se va agrava.

„Mailat face parte dintr-o generaţie de criminali, care vine din România, a trăit în regimul ceauşist şi s-a trezit în lumea liberă. A intrat în Europa cu fărădelegile cu care era obişnuit şi cu propriile reguli.”, forumist al publicaţiei, italiene „La Repubblica“

REPORTAJ

Un an mai târziu: călătorie cu români spre gara din Tor di Quinto

Să coborâm, dracului, odată! În această secundă a după- amiezii de sâmbătă, toată lumea adunată în vagonul jegos cu drum spre Viterbo, undeva la nord de Roma, pare să aibă acest gând pios. O să ieşim din tubul mirositor, la soare, după aceea o să vină o staţie şi apoi alta, până coborâm. E plin de români.

Undeva în mijloc se desfă- şoară o scenă frumoasă, pe care orice om de bine trebuie s-o ţină minte: o italiancă elegantă lasă loc unei ţigănci cu un plod în braţe, ce urlă de mama focului. De vreo cinci minute, de când s-a ridicat, italianca ascultă înjurăturile duioase ale ţigăncii către copil cu un fel de adoraţie. Să coborâm, dracului, odată! A trecut abia o staţie.

Românii se văd, ca întotdeauna. Sunt în grupuleţe, cu tricouri şi flanele fistichii. Pe care scrie mare numele vreunei echipe de baseball sau al unei universităţi.

Căutând ceva ce nu se arată încă

Unul dintre ei se aşază alături, îşi scarpină degetele de parcă ar zgâria carton. Îi face semn din cap unuia dintre însoţitorii săi, rămas lângă uşă, că mai e un loc liber alături. Însoţitorii râd de el, nu se ştie de ce. Până la urmă încă un român se hotărăşte să se aşeze. Acum sunt doi români care stau faţă în faţă, fără să zică ceva. Studiază, fiecare în parte, o domnişoară cu balerini strălucitori ce ascultă pierdută manele, cu telefonul la obraz. Lângă ei, o italiancă, femeie în vârstă, se uită pe toate geamurile, căutând ceva ce nu se arată încă.

Românii ar fi trebuit să ajungă la 4 şi 15 minute la un grătar, deja sunt în întârziere. Jack s-a dus să ia carne şi e îndemnat prin telefon: „Hai, măi, berbecule, mişcă-te odată!“. Se iau în râs unii pe alţii cu măsură. E fericirea lor şi nu poate veni nimeni până în Italia, să urce în trenul ăsta şi să le-o ia.

Gara închisă şi câmpurile goale

Între timp, frica bătrânei italience s-a transformat în groază: nu ştie dacă staţia ei n-a trecut deja. Nu mai poate şi-l întreabă pe unul dintre români, care-i spune că mai e până la Saxa Rubria, şi femeia se linişteşte brusc. Îl întreabă pe „salvatorul“ ei dacă e din Roma. „Nu, din periferie“. Rămân să vorbească despre trenurile din Roma, care circulă rar de tot. Probleme de organizare.

Staţia Tor di Quinto, unde în urmă cu un an se înghesuiau camere de luat vederi, poliţişti, ziarişti şi localnici, toţi oripilaţi de un eveniment ce până atunci păruse, poate, de neimaginat, nu mai există momentan. A intrat în lucrări de modernizare. Cel mai bine e să cobori la Due Ponti şi de acolo să o iei pe jos, pe Via di Tor di Quinto.

Acum un an, la ora asta, câmpul care se arată undeva în stânga ar fi răsunat de fiare vechi şi mămăliga ar fi fiert în ceaune, lângă barăcile ţiganilor. Un eveniment urât îi ţine acum pe ţigani departe de câmp, de gară şi de fierul vechi. Pe unii şi de Italia. La două zile după nebunia cu Mailat, care locuia aici, italienii au demolat mai întâi barăcile, apoi au arat locul. Iar Tor di Quinto s-a reîntors pe harta Italiei.

Procurorii cer închisoare pe viaţă pentru Mailat

Români, audiaţi prin videoconferinţă în cazul Mailat

Cititi si „Infractori romani arestati in Italia”

„Romani pedepsiti pentru crima”

„Retele de infractori romani, anihilate in Italia”

„Tabara de Rromi din Italia, incendiata”

„Rromi, ucisi la Milano”

„Tiganii romani, somati de extremisti”

„Romanca arestata in Sicilia pentru trafic de carne vie”

„Roman acuzat de uciderea a doi batrani italieni”

„Doina Matei, romanca arestata la Roma: „Am vrut sa ma apar”

„Surprize in cazul „Umbrela ucigasa”

FILMUL EVENIMENTELOR

La un an de la comiterea crimei din Tor di Quinto, EVZ reconstituie şirul faptelor ce au bulversat relaţiile româno-italiene

> 30 octombrie 2007, ora 20.30. Trenul care circulă spre nordul Romei opreşte în Gara Tor di Quinto. Giovanna Reggiani, o italiancă în vârstă de 47 de ani, so- ţie de amiral, coboară fără să-şi dea seama că este urmărită de un bărbat care era lângă ea, pe scaun. Pe drumul care iese din gară, în apropierea unei tabere de romi, bărbatul o acostează, o duce într-o baracă improvizată, îi ia geanta, o loveşte puternic, în mod repetat, cu o bâtă. Apoi o cară la câteva zeci de metri distanţă şi o abandonează într-un şanţ.

Incidentul este observat de românca Emilia Neamţu, care îl alertează pe şoferul autobuzului 32, ce trece prin zonă. Acesta anunţă la rândul său poliţia şi ambulanţa. Suspectul indicat de Emilia Neamţu, Nicolae Romulus Mailat, în vârstă de 24 de ani, este arestat la câteva ore după aceea. Asupra lui s-ar fi găsit geanta şi câteva haine ale victimei. Totodată, Mailat ar fi fost murdar de sânge şi ar fi avut zgârieturi pe mâini.

„Acţiuni coordonate şi imediate“

> 31 octombrie 2007. Consiliul de miniştri din Italia se reuneşte în regim de urgenţă pentru a discuta despre situaţia creată după comiterea crimei. Miniştrii italieni decid în unanimitate să transforme în decret proiectul de Legi ale Siguranţei, aprobat cu o zi înainte de guvern. Una dintre prevederi este aceea că prefecţii pot decide expulzarea străinilor consideraţi periculoşi, măsură aflată până atunci doar în puterea ministrului de interne. Ulterior, premierul italian de la acea vreme, Romano Prodi, îi cere telefonic omologului său român „acţiuni coordonate şi imediate“ în cadrul colaborării împotriva criminalităţii.

Prezent la o emisiune de pe postul B1, preşedintele Băsescu îşi exprimă speranţa ca măsurile să nu fie îndreptate împotriva românilor, ci împotriva celor care săvârşesc infracţiuni.

> 1 noiembrie 2007, ora 19.34. Giovanna Reggiani moare în urma unui stop cardiac, imediat după ce medicii de la Spitalul Sant’Andrea din Roma constataseră că nu mai avea activitate cerebrală. Examinarea medico-legală preliminară arată că femeia a suferit o traumă craniofacială care a provocat o hemoragie craniană ce a dus la comă. În schimb, medicii constată că nu există nicio urmă externă de viol, cum se crezuse până la acel moment. Legiştii aşteaptă însă rezultatele analizelor de laborator.

> 2 noiembrie 2007. Tabăra de romi din Tor di Quinto este demolată de autorităţile italiene, la doar două zile după crimă.

> 3 noiembrie 2007, ora 11.00. Încep funeraliile italiencei, la Basilica Cristo Re din Roma. Participă câteva mii de persoane, printre care şi oficiali italieni.

> 4 noiembrie 2007. Gheorghe Neamţu, fiul principalei martore, este identificat de poliţiştii de frontieră în timp ce se întorcea în ţară, prin Vama Borş. El fusese dat în urmărire generală pentru furt calificat, urmând a ispăşi trei ani de închisoare.

Martor al acuzării cu „tulburări de personalitate“

> 5 noiembrie 2007. Familia lui Mailat şi câţiva apropiaţi ai acestuia se întorc în România, de teamă că ar putea fi victime ale agresiunilor din partea extremiş tilor italieni. În această vreme, la Penitenciarul Regina Coeli, din Roma, Mailat îi spune avocatului Piero Piccinini, numit din oficiu, că nu a făcut decât să-i smulgă geanta femeii. Suspectul este ţinut la izolare, din cauza ameninţărilor cu moartea primite de la alţi deţinuţi. În aceeaşi zi, guvernul român se întâlneşte într-o şedinţă de urgenţă, pentru a stabili măsuri care să-i protejeze pe cetăţenii români aflaţi la muncă în Italia, pe fondul tensiunilor tot mai mari.

> 8 noiembrie 2007. Apărarea lui Mailat constată că martora acuză rii, Emilia Neamţu, a fost internată în urmă cu doi ani la Spitalul de Psihiatrie „Gheorghe Preda“, din Sibiu, fiind tratată pentru „sindrom disociativ cu tulburări de personalitate“.

Măsuri împotriva imigranţilor ilegali

> 12 noiembrie 2007. Emilia Neamţu confirmă, în faţa judecă torului Claudio Mattioli, mărturia care-l incriminează pe Romulus Mailat.

> 4 decembrie 2007. Deşi în primă fază declară că n-a fost cu Mailat pe peronul gării din Tor di Quinto, Gheorghe Neamţu recunoaş te, după ce i se spune că a fost surprins de camerele de supraveghere din gară. Este sigur, în schimb, că nu Mailat este autorul crimei.

> 18 ianuarie 2008. Magistraţii italieni îl cercetează în acest caz pe Gheorghe Neamţu, în urma informaţ iilor furnizate de Mailat. Potrivit acestuia din urmă, Neamţu ar fi fost autorul crimei.

> 22 ianuarie 2008. Parchetul Tribunalului Bucureşti anunţă că au descoperit la o persoană din judeţ ul Sibiu telefonul mobil furat de la Giovanna Reggiani în timpul agresiunii din Tor di Quinto.

> 21 mai 2008. Noul guvern italian, condus de Silvio Berlusconi, adoptă în prima şedinţă pachetul de măsuri de siguranţă referitor la imigranţii ilegali. Potrivit documentului, cetăţenii din Uniunea Europeană care nu au un venit minim legal şi o locuinţă decentă urmează a fi expulzaţi, iar folosirea copiilor pentru cerşetorie este considerată infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de până la trei ani.

> 27 iunie 2008. Are loc premiera operetei „Miracolo a Milano“, compusă de Giorgio Batistelli şi inspirată din valul de panică instalat în Italia după crima din Tor di Quinto. Anterior, autorul spusese despre piesa sa că este „o parabolă despre oamenii izolaţi, fie că este vorba despre cei care trăiesc pe lângă linii de tren sau sub poduri, în Italia, fie despre italieni în ansamblu“.

EFECTE COLATERALE

Nomazii, amprentaţi

Una dintre cele mai controversate măsuri privind imigraţia – campania de amprentare a nomazilor declanşată de cabinetul Silvio Berlusconi – a fost declanşată în iulie. Până pe 15 octombrie, au fost culese informaţii despre aproximativ 10.000 de romi. După declan- şarea acţiunii, autorităţile italiene au venit cu un anunţ care să le pună la adăpost de acuzaţ iile de discriminare: toţi cetăţ enii italieni vor fi amprentaţ i, de asemenea, în următorii doi ani, iar amprentele vor fi tipărite pe cărţile de identitate. Guvernul italian n-a fost însă ferit de replicile dure ale opiniei publice din România. Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a transmis la jumătatea lunii iulie, prin intermediul Ambasadei României la Roma, îngrijorarea cu privire la conţinutul deciziilor guvernului italian privind siguranţa publică.

PROCESUL

„Ne-am dat seama că nu va supravieţui“

> 25 septembrie 2008.
Are loc prima înfăţişare în faţa celei de-a treia Curţi cu juri. Nicolae Romulus Mailat este judecat pentru omucidere, jaf şi viol. Înfăţişarea acuzatului este total schimbată faţă de cea din noaptea arestării. Îi sunt prezentate acuzaţiile, după care sunt citaţi şoferul de pe autobuzul 32 şi infirmierii de pe ambulanţa care a venit la locul faptei.

> 1 octombrie 2008. Emilia Neamţu, martora aflată teoretic sub protecţia autorităţilor italiene, este descoperită de ziariştii români în Avrig. Locuieşte la câteva sute de metri de familia lui Mailat.

> 8 octombrie 2008. Sunt audiaţi membrii echipajului ambulanţ ei care i-au acordat primulajutor Giovannei Reggiani. Aceştia declară că, în momentul în care au ajuns la intervenţie, victima nu purta lenjerie intimă, avea un sân descoperit, pantalonii erau desfă- cuţi, lipsea un pantof, iar nasturii cămăşii erau rupţi. „Era în comă şi pe faţă se vedeau urmele multor lovituri. Am luat-o imediat, dar ne-am dat seama că nu va supravieţui“, au declarat angajaţii serviciului de ambulanţă.

> 22 octombrie 2008, ora 11.00. Doi martori, soţ şi soţie, audiaţi prin videoconferinţă la Alba-Iulia, susţin că nu cred că Mailat ar fi autorul crimei. Cei doi sunt din Avrig şi erau vecini cu Mailat atât în localitatea din care acesta provine, cât şi în tabăra de barăci din Roma.

> 28 octombrie 2008, ora 13.00. Procurorul italian Maria Bice Barborin cere condamnarea la închisoare pe viaţă a lui Romulus Mailat, pentru infracţiunea de omor de gradul I. Anchetatorul pune accent, în susţinerea cererii, pe declaraţia Emiliei Neamţu, cea care afirmă că l-a văzut pe Mailat în timp ce căra în spate trupul Giovannei Reggiani. Instanţa anunţă că decizia finală va fi luată în cursul zilei următoare.

Sursa principala

Licitaţiile pentru buletinele de vot, încheiate în 36 de judeţe

Depunerea candidaturilor pentru alegerile generale din 30 noiembrie s-a încheiat, ieri, listele urmând să fie definitivate în această seară.

Aşa a anunţat Comisia Tehnică Electorală, reunită, aseară, la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA). Membrii Comisiei au precizat că afişarea candidaturilor va fi făcută „la loc vizibil“, la sediile birourilor electorale de circumscripţie.

Pe de altă parte, secretarul de stat Victor Paul Dobre a precizat că licitaţiile pentru tipărirea buletinelor de vot au fost încheiate în 36 de judeţe şi în Capitală. De asemenea, „au fost stabilite“ ştampilele de control ale secţiilor de votare şi au fost asigurate locurile speciale, destinate afişelor electorale.

„Comisiile teritoriale care se ocupă cu administrarea bazelor de date privind evidenţa persoanelor au transmis deja primăriilor listele electorale permanente“, a conchis Dobre.

Sursa principala

Băsescu îşi face loc la TVR prin CNA

Disputa dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu-Tăriceanu, adusă în etapa cine apare mai mult la televizor, a ajuns ieri la Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA).

În mod excepţional faţă de practica anterioară, CNA s-a autosesizat în legătură cu modul cum au fost mediatizate la televiziunea publică poziţia preşedintelui şi a premierului în scandalul majorării salariilor cadrelor didactice. Discuţia a fost deschisă de Gelu Trandafir, nominalizat în CNA de preşedinţie.

Dispută pe interviu

Nemulţumirea lui Trandafir a pornit de la faptul că TVR a transmis în direct doar discursul de vineri al lui Tăriceanu, de la ora 20.00, nu şi pe cel al lui Băsescu, de la ora 13.00.

Revolta sa a venit la o zi după ce preşedintelui îi fusese refuzată apariţia într-un interviu la TVR 1, pe motiv că emisiunea i-ar fi fost rezervată premierului.

„Postul public a transmis în direct doar reacţia premierului, nu şi declaraţia preşedintelui. (…) Nu poţi să dai în direct reacţia şi să nu dai anunţul, aşa mi se pare, mie, jurnalistic“, a spus, potrivit Mediafax, Gelu Trandafir.

În consecinţă, preşedintele CNA, Răsvan Popescu, a cerut „să se verifice“, în monitorizările din 24 octombrie, cum s-au difuzat la TVR informaţiile despre promulgarea legii, la ce ore şi ce personalităţ i politice au vorbit despre acest subiect. Cu mai puţin de două săptămâni după ce acelaşi Consiliu a decis să amendeze Antena 3, la sesizarea lui Băsescu, pentru „limbajul injurios“ folosit de Valentin Stan în emisiunea „Sinteza Zilei“.

Gelu Trandafir, membru CNA: „Nu poţi să dai în direct reacţia lui Tăriceanu şi să nu dai anunţul lui Băsescu, aşa mi se pare, mie, jurnalistic.”

APARIŢII DE PRECAMPANIE

Preşedintele, surclasat de premier pe ecrane

Monitorizările făcute publice de CNA săptămâna trecută arată că Tăriceanu l-a surclasat pe Băsescu la toate posturile cu acoperire naţională. În perioada 9-21 octombrie, premierul a ţinut capul de afiş în mai toate jurnalele din prime-time, ca şi în emisiunile de dezbatere difuzate de Antena 1, Antena 3, Pro TV, Realitatea TV şi TVR 1. Tăriceanu, ca premier şi lider al PNL, a avut 91 de apariţii (27 la Antena 3, 24 la Realitatea TV, 15 la Antena 1, 14 la Pro TV şi 11 la Jurnalul TVR), în timp ce Băsescu s-a aflat pe locul al doilea, cu 54 de apariţii (15 la Antena 3, 13 la Realitatea TV, 11 la Antena 1, 9 la Pro TV şi 6 la TVR 1).

Sursa principala

Tăriceanu taie 40% din bugetul ICR

SCANDAL. În urma scandalului „Poneiul roz“, prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu a decis să reducă bugetul Institutului Cultural Român (ICR) pe anul 2009 cu 40%, deşi Ministerul Economiei şi Finanţelor îl aprobase în varianta iniţială.

„Prin decizia dv. de a ne reduce bugetul cu 40%, împingeţi institutul, din subfinanţare, în desfiinţare“, se arată într-o scrisoare deschisă adresată şefului guvernului, semnată de preşedintele ICR, Horia-Roman Patapievici. Reducerea bugetului afectează grav activitatea celor 17 institute româneşti din străinătate şi compromite programele culturale şi parteneriatele încheiate deja.

Sursa principala

Delegaţia Gazprom vine astăzi la Bucureşti

O delegaţie a companiei ruse Gazprom discută, astăzi, la Bucureşti, cu reprezentanţii Ministerului Economiei, Romgaz şi Transgaz despre dezvoltarea activităţii de tranzit a gazelor pe teritoriul României, importul direct de gaze din Rusia şi despre posibilitatea înfiinţării unei companii mixte între Gazprom şi Romgaz pentru realizarea depozitului de la Mărgineni, au declarat, pentru EVZ, surse din domeniu.

Delegaţia Gazprom este condusă de directorul de dezvoltare al companiei, Vlada Rusakova. Întâlnirea de la Bucureşti a fost stabilită în urmă cu două săptămâni, când oficialii Romgaz şi Transgaz au discutat aceste subiecte cu conducerea Gazprom, la Moscova. Ulterior, presa rusă a scris că aceste discuţii au avut loc cu scopul de a invita România în proiectul South Stream, în locul Bulgariei. Ministrul economiei, Varujan Vosganian a punctat că România va accepta o eventuală invitaţie în acest sens. Un oficial Gazprom precizat, însă, în urmă cu două zile, că discuţiile cu partea română nu vor modifica traseul gazoductului.

Sursa principala

Industria de apărare a fost lovită de disponibilizări

Uzina Mecanică Plopeni, care producea până acum câteva luni muniţie pentru industria de apă- rare, este unul dintre agenţii economici care a grăbit procedurile de disponibilizare.

Odată cu pierderea contractelor, liderul sindicatului Siteco, Mircea Voinea, susţine că fabricii i se va pune lacă tul pe 4 noiembrie.

„Pe 8 octombrie, la 776 de angajaţi din cei 806 cât mai are uzina li s-a dat un preaviz. Practic, vor mai rămâne 130 de angajaţi la pază şi la inventarierea bunurilor fabricii. Sindicatul Siteco intenţionează să acţioneze în instanţă administraţ ia UM Plopeni pentru că aceasta nu a respectat hotărârea consiliului de administraţie de a disponibiliza doar 350 de salariaţi, cum este prins în programul de restructurare a uzinei“, a declarat sindicalistul Mircea Voinea. Potrivit acestuia, majoritatea celor vizaţi sunt persoane cu vârste de peste 45 de ani, care au slabe şanse să se reangajeze. Voinea nu exclude posibilitatea organizării unor proteste, aşa cum s-a întâmplat de câteva ori în ultimii cinci ani.

„Ne bazăm pe un nucleu dur al colectivului“

Directorul general al societăţii, Valerian Pârvu, susţine că disponibiliză rile nu vor afecta atât de mulţi angajaţi. „Consiliul de Administraţie se întruneşte pe 30 octombrie şi atunci se va stabili exact câţi angajaţi pleacă. Vă spun însă că nu se închide nicio fabrică, mai ales că s-au făcut investiţii în utilaje. Va exista un plan de reorganizare şi ne bazăm pe un aşa-numit nucleu dur al colectivului, care va rămâne pe statele de plată ale uzinei“, a declarat directorul Pârvu.

Ministrul apărării naţionale, Teodor Meleşcanu, a declarat recent că nu poate stopa declinul UM Plopeni. „Societatea este în portofoliul AVAS. Ministerul Apărării doar a putut să ofere industriei de apărare contracte pentru gestionarea muniţiei şi întreţinerea maşinilor de luptă“, a spus Meleşcanu.

Sursa principala

Concediu de odihnă obligatoriu

Producătorii şi furnizorii pentru industria auto au început deja să ia măsuri drastice, după restrângerile de la Dacia Renault şi Ford.

„Am decis ca peste 200 dintre cei 1.600 de angajaţi să îşi consume concediile de odihnă în această perioadă, iar în luna decembrie vom înceta producţia“, a declarat Dacian Negrea, managerul Eybl Automotive Deta. Unitatea produce tapiţerii pentru Renault Megane Coupé Cabriolet, Renault Scenic şi Grand Scenic, Peugeot şi îmbracă în piele volane pentru Mercedes, VW, Toyota, BMW, Rover, Suzuki şi Honda.

Criza financiară pune în pericol şi slujbele a peste 6.000 de hunedoreni angajaţi ai unităţilor din industria de componente auto: Key Safety Systems, fabrica de cablaje auto, Lisa Draxlmaier şi producătorul de cablaje auto SEWS. Unitatea de la Brad a Key Safety Systems, cu peste 1.100 de angajaţi, a suferit reduceri ale comenzilor, respectiv volane şi centuri de siguranţă pentru Fiat, Volkswagen – Audi, Jaguar şi Opel, iar în serii mai mici pentru PSA Peugeot-Citroën, Bentley şi Masseratti. „Abia peste o săptămână vom avea rezultatele unei analize referitoare la toţi factorii care ne pot influenţa negativ“, spune Răzvan Leca, manager de resurse umane al unităţii.

Sursa principala

Pierderi de 2,8 trilioane de dolari

AMPLOARE. Pierderile acumulate de sistemul financiar mondial în urma crizei creditelor s-ar putea ridica la 2.800 miliarde dolari (2,8 trilioane dolari), potrivit estimărilor Băncii Angliei, scrie Reuters.

Suma reprezintă circa un sfert din PIB-ul SUA din 2007, de aproximativ 13 trilioane de dolari. Guvernele din întreaga lume au alocat, până în prezent, fonduri de circa patru trilioane dolari pentru salvarea băncilor, revigorarea pieţelor financiare şi ameliorarea efectelor crizei creditelor asupra economiei reale. Cea mai gravă urmare a acestei crize ar putea fi o recesiune severă şi prelungită a economiei globale, estimează Reuters. Cea mai severă criză financiară din ultimii 80 de ani a provocat, la nivel mondial, prăbuşirea Burselor de valori, falimentele mai multor bănci şi măsuri extreme, de neimaginat, adoptate de mai multe state pentru stabilizarea propriilor economii.

Sursa principala

IMM-urile, în impas financiar

Firmele mici şi mijlocii se vor confrunta cu mari dificultăţi la anul, din cauza accesului greoi la finanţare.

Efectele instabilităţii financiare mondiale vor fi resimţite de România şi în 2009, deşi deocamdată economia locală pare a fi mai la adăpost decât altele din zonă, se arată într-o analiză a revistei „Capital“. Pe termen scurt, criza a îngreunat accesul la împrumuturile bancare şi a scumpit creditele.

Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) vor resimţi efectele crizei puternic în 2009, deoarece accesul la finanţare va fi tot mai dificil. De altfel, peste 80% din IMM-uri consideră că instabilitatea financiară îşi va face simţite efectele abia la anul. Cele mai vulnerabile sunt companiile de-abia înfiinţate (start-upuri), care au un rulaj foarte mic şi nu deţin resursele necesare pentru a trece printr-o perioadă de recesiune.

În acelaşi timp, dificultăţile de finanţare afectează şi marile proiecte de investiţii. Un exemplu grăitor este amânarea luării unei decizii de către grupul austriac Voestalpine privind deschiderea unui combinat siderurgic, ce avea printre locurile posibile şi ţara noastră. Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, spune că, „în momentul de faţă, mai importante decât banii, care vor intra sau nu în ţară, sunt performanţele de care vor fi capabili investitorii deja prezenţi“. El aminteşte că producătorul de oţel ArcelorMittal a redus afacerile în ţara noastră, dar în schimb Renault are un produs foarte bine adaptat la această perioadă de criză – brandul Dacia. Mai multe informaţii despre efectele crizei puteţi afla din revista „Capital“.

Sursa principala

Un milion de şomeri în 2009

Falimente în masă, întoarcerea stranierilor, restrângerea creditării şi a consumului.

După o lungă perioadă în care angajatorii români se plângeau de lipsa angajaţilor calificaţi, dar şi a muncitorilor necalificaţi, tentaculele crizei financiare mondiale au început deja să schimbe acest tablou.

Potrivit estimărilor EVZ, bazate pe informaţiile provenite din diferite sectoare economice, şomajul va atinge cote alarmante anul viitor, ajungând la un nivel dublu faţă de anul acesta, adică de circa 10%, depăşind, în total, un milion de persoane. Potrivit Institutului de Statistică (INS), în al doilea trimestru din acest an, rata şomajului a fost de 5,6%.

În prezent, un şomer primeşte o indemnizaţie de cel puţin 405 lei, suma crescând în funcţie de perioada cât a contribuit la fondul de şomaj.

Stoparea creditării şi scăderea nivelului de trai îi vor face pe români să cheltuiască din ce în ce mai puţin. Reducerea bugetului alocat cumpărăturilor înseamnă că firmele vor trebui să producă mai puţin, vor înceta să se mai extindă şi vor fi nevoite să dea oameni afară ca să minimizeze costurile. Mai mult, o parte din companii riscă să intre în faliment din cauza scumpirii creditelor şi a scăderii sau chiar anulării comenzilor.

Frământări în companii

„Nu există sector care să fie ferit de efectele crizei financiare“, ne-a spus Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Domeniile în care turbulenţele financiare au început deja să facă ravagii sunt intermedierile financiare, imobiliarele, construcţiile şi industria auto.

O parte dintre societăţile care oferă servicii financiare au început deja să-şi închidă filialele locale, după dezastrul suferit de Bursă, iar agenţiile imobiliare îşi restrâng activitatea din cauza absenţei tranzacţiilor. Scumpirea creditării îi va face pe brokerii de credite şi pe o parte din angajaţii băncilor să-şi caute alte joburi. Producţia de textile va scădea cu circa 17% anul acesta faţă de anul trecut, şi „sigur se va ajunge la disponibilizări“, spune Maria Grapini, şefa patronatului FEPAIUS. Serviciile vor suferi mai târziu decât celelalte domenii. Din cauza scăderii consumului, magazinele şi supermarketurile vor vinde mai puţin şi nu se vor mai extinde.

Stranierii vin acasă

Estimările premierului Tăriceanu indică un plus de 300.000 de şomeri anul viitor proveniţi numai de la companii. La aceştia se vor adăuga însă şi o parte din românii care lucrează în străinătate. Angajaţii rămaşi fără un loc de muncă în urma încetinirii ritmului de construcţie vor încerca să se reprofileze, iar cei care nu vor reuşi să se descurce vor fi nevoiţi să se întoarcă în ţară.

Specialiştii estimează că, în prima fază, vor veni acasă în jur de 10% dintre stranieri. Substanţial vor scădea însă sumele pe care aceştia le trimiteau în ţară. „Nu avem statistici clare, dar ne putem orienta după ce s-a întâmplat cu mexicanii care lucrau în Statele Unite. Cifrele arată că suma pe care aceştia au livrat-o familiilor din Mexic a scăzut cu 80% în perioada crizei.

Putem estima astfel că, în cazul românilor, remitenţele se vor reduce cu până la 50%“, e de părere Dragoş Cabat, preşedintele Chartered Financial Analyst (CFA) România. Potrivit acestuia, primele semne vor fi vizibile încă de lunile viitoare.

Criza anunţă nori negri şi pe piaţa de recrutare. Mai puţini angajaţi noi şi salarii mai mici – firmele de profil au deja cu 15% mai puţine oferte de muncă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi este abia începutul.

Reprezentanţii acestora estimează că din ce în ce mai multe companii vor reduce numărul personalului permanent şi vor opta mai mult pentru recrutările cu caracter temporar sau pe proiect. Nu vor mai fi creşteri salariale atât de mari şi se va pune mai mult accent pe calitatea angajaţilor.

Posturi retrase şi candidaţi reticenţi

Sunt companii care au decis chiar să retragă solicitările de angajări pe care le adresaseră iniţial. „Este vorba despre firmele de consultanţă care aveau nevoie de oameni pe anumite proiecte. În condiţiile în care partenerii lor au decis să amâne realizarea acestor proiecte, locurile de muncă au fost anulate“, explică Vivien Untaru, general manager al Von Consulting. Reprezentanţii companiilor de recrutare sunt de pă- rere că acesta este doar începutul. „Cred că va exista în continuare o scădere a solicitărilor pe partea de recrutare“, e de părere Cristina Săvuică, managing partner Lugera.

În perioada următoare, angajatorii vor încerca să economisească banii alocaţi în fondul pentru salarii. „Accentul va cădea tot mai mult pe partea variabilă a pachetului salarial, calculată în funcţie de performanţa individuală, reducându- se ponderea salariului fix. Mai exact, vor câştiga mai mult acei angajaţi care vor fi mai eficienţi şi mai productivi“, e de părere Elizei Nechifor, coordinator marketing şi comunicare la Manpower.

Ultimele evoluţii ale pieţei internaţionale i-au pus în gardă şi pe viitorii angajaţi. Aceştia sunt din ce în ce mai precauţi în a decide să-şi schimbe jobul, spre a pleca la o alta companie, mai ales dacă aceasta are sediul central în Statele Unite.

Reprezentanţii firmelor de recrutare spun că noii candidaţi sunt mai interesaţi de amănunte precum cifra de afaceri sau portofoliul de clienţi, întrebări mai puţin uzuale cu câteva luni în urmă.

Sursa principala

Calculează-ţi bugetul on-line!

Românii sunt învăţaţi să reclame servicii, dar nu şi să se informeze înainte de a semna un contract.

La Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor se primesc anual în jur de 1.500 de reclamaţii privind sistemul bancar, dar, din acestea, jumătate sunt nefondate.

Explicaţia e oferită de Dragoş Marinescu, directorul unei companii de credite de consum: „90% dintre consumatori se angajează în credite fără să cunoască noţiunile financiare de bază“.

În ajutorul românilor interesaţi de credite, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor (APC) a lansat site-ul www.bugetulfamiliei.ro, iniţiind astfel o campanie de educare financiară a celor care vor să aibă un control mai strict asupra propriilor finanţe. „Românul nu e obişnuit să-şi gestioneze finanţele, nu îşi calculează bugetul, pentru că spune că şi aşa nu-i ajung banii. Dacă ar face acest lucru, ar vedea că se pot face economii şi investiţii“, a precizat Răzvan Resmeriţă, preşedintele organizaţiei non-guvernamentale.

Pe site-ul lansat ieri, doritorii îşi calculează cheltuielile lunare, află ce economii pot face şi mai ales în cât timp pot face achiziţia dorită.

Consumatorul român, pasiv

În cadrul campaniei, inspectori OPC din toată ţara le vor oferi consultanţă financiară celor interesaţi. În plus, iniţiatorii acţiunii vor să introducă în şcoli cursuri prin care elevii să fie instruiţi cu privire la noţiunile financiare de bază. „În Vest există astfel de cursuri, iar adolescentul major ştie exact cum să facă un credit“, a spus Resmeriţă.

Sursa principala

Candidatii la Senat.

  • Colegiul 1:

Bucureştii Noi, Pajura, Domenii, Chitila, Calea Griviţei (1)

Avramescu Arin – Alexandru
PNL
Bucuresti

– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu este candidat al Partidului Naţional Liberal pentru Senatul României.
– Din luna septembrie a anului 2007, Cabinetul de Avocatură Arin Alexandru Avramescu a devenit unic reprezentant pentru România al Network of Leading Law Firms, cea mai extinsa reţea de avocaţi la nivel mondial.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu este membru al Consiliului de Mediere din România înfiinţat în baza Legii 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. A fost ales şi în funcţia de membru al Comisiei Permanente.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu este Membru al Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi Preşedinte al Asociaţiei Tinerilor Avocaţi din Baroul Bucureşti.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu este Preşedinte al Comitetului de Organizare a Congresului Uniunii Internaţionale a Avocaţilor (UIA) care va avea loc la Bucureşti în luna octombrie a anului 2008. Acest eveniment va reuni aproximativ 1700 de avocaţi din toata lumea. Asociaţia Tinerilor Avocaţi din Baroul Bucureşti este implicată în organizarea şi coordonarea Congresului.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu a participat în calitate de referent la Seminarul organizat la Bucureşti, în perioada 28-29 septembrie 2007, de Asociaţia Internaţională a Tinerilor Avocaţi (AIJA) în cooperare cu Uniunea Internaţională a Avocaţilor (UIA) şi cu sprijinul Baroului Bucureşti. Asociaţia Tinerilor Avocaţi din Baroul Bucureşti a oferit participanţilor, aproximativ 70 de avocaţi străini la care s-au adăugat tineri avocaţi din ţară, un cocktail de primire în data de 27 septembrie 2007.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu a participat în calitate de Preşedinte al Asociaţiei Tinerilor Avocaţi din Baroul Bucureşti la festivităţile legate de aniversarea zilei Baroului Bucureşti, în data de 29 septembrie 2007.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu a participat în calitate de Preşedinte al Asociaţiei Tinerilor Avocaţi din Baroul Bucureşti la Conferinţa internaţională cu tema „Procurorii, democraţia şi statul de drept – Reflecţii asupra revizuirii statutului procurorului în România”. Conferinţa a avut loc la Bucureşti în perioada 28-29 septembrie 2007 şi a fost organizată de Transparency International Romania în parteneriat cu Asociaţia Magistraţilor Europeni pentru Democraţie şi Libertate (MEDEL), Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Fundaţia Friedrich Ebert România şi Fundaţia Konrad Adenauer.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu a facut parte din delegaţia Baroului Bucureşti care s-a deplasat în Bulgaria, în perioada 9-12 octombrie 2007, la festivităţile organizate cu ocazia împlinirii a 110 ani de la înfiinţarea Consiliului Baroului Sofia şi 129 de ani de la fondarea Baroului Sofia. Cu aceasta ocazie a participat si la cea de-a 12-a Adunare Generala a Asociatiei Barourilor Marii Negre (BCBA – Black Sea Countries Bars Association).
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu a participat în calitate de membru UIA, la al 51-lea Congres al Uniunii Internaţionale a Avocaţilor care a avut loc la Paris, în perioada 31 octombrie – 4 noiembrie 2007. A susţinut în calitate de referent un discurs pe tema „Jurnalismul în România”, în cadrul Comisiei stiintifice „Dreptul presei şi media”.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu este absolvent al cursului de mediere organizat de Centrul de Mediere şi Arbitraj Bucureşti în conformitate cu Regulamentul Forumului Mondial al Centrelor de Mediere din cadrul Uniunii Internaţionale a Avocaţilor, cu sprijinul Black Sea Countries Bar Association. Cursul a fost susţinut de avocatul Thierry Garby, preşedinte al Forumului Mondial al Centrelor de Mediere.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu a participat la Conferinţa anuală a Forumului Mondial al Centrelor de Mediere care a avut loc la New York, în perioada 6 – 7 iulie 2007. Conferinţa a fost organizată cu sprijinul Asociaţiei Americane pentru Arbitraj – Institutul Internaţional pentru Prevenirea şi Soluţionarea Conflictelor şi al Baroului American.
– Domnul avocat Arin Alexandru Avramescu a participat în calitate de delegat al Baroului Bucureşti la Congresul Uniunii Naţionale a Barourilor din România care a avut loc în Eforie Nord în perioada 26 iunie – 1 iulie 2007. A fost ales în funcţia de membru al Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu a participat în calitate de mediator al Centrului de Mediere şi Arbitraj Bucureşti la seminarul de mediere şi arbitraj organizat de Uniunea Internaţională a Avocaţilor (UIA) la Istanbul, în perioada 18-19 mai 2007.

  • Colegiul2:

Iancu de Hunedoara, Universitate, Titulescu, Gara de Nord, Aviaţiei, Băneasa, Aviatorilor (1)

Antonescu George – Crin – Laurenţiu
PNL
Bucuresti, 49 de ani

Studii şi specializări:
– 1985 – Universitatea Bucureşti – Facultatea Istorie-Filozofie.

Activitate profesională:
– 1985 – 1989 – profesor;
– 1989 – 1992 – muzeograf;
– 1992 – 2004 – deputat.
Funcţii, activităţi într-un partid politic:
– 1992 – 1996 – deputat (CDR);
– 1996 – 2000 – deputat (CDR-PNL);
– 2000 – 2004 – deputat (PNL);
– 1995 – 2002 – vicepreşedinte PNL.

Funcţii, activităţi într-o organizaţie din administraţia publică centrală sau locală:
– 1997 – 2000 – Ministrul Tineretului şi Sportului.
Funcţii, activităţi parlamentare anterioare:
– 1996 – 1997 şi 2002 – 2004 – liderul grupului parlamentar PNL din Camera Deputaţilor.

  • Colegiul 3:

Ştefan cel Mare, Floreasca, Tei, Pipera, Colentina, Doamna Ghica, Andronache, Fundeni (2)

Dragan Didina
PNL
Bucuresti, 61 de ani
Dida Drăgan este o solistă vocală şi autoare de versuri din România. Este absolventă a Şcolii Populare de Artă, clasa Florica Orăscu.Îşi face debutul la Concursul de interpretare Bucureşti 71 obţinând premiul I.
Apariţii muzicale:
În anul 1972, obţine locul I la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, la secţiunea Interpretare.
În 1972 participă la Concursul Internaţional „Cupa Europei” de la Knokke, Belgia şi obţine premiu special.
În anul 1974, la Dresda obţine premiul pentru cel mai bun solist al festivalului şi premiul al III-lea pentru interpretarea piesei „Ca-n poveste” de Petre Magdin.
Câştiga 15 ediţii ale emisiunii „Schlager Studio” din Germania, editează discuri la Amiga Records şi este solicitată să cânte în Berlinul de Vest.
Face turnee în Cehoslovacia, Polonia, Bulgaria, URSS, Belgia, Danemarca,  Japonia. La Tokio este finalistă la Festivalul Internaţional al Cântecului de la Tokio cu piesa „Sămânţa nemuririi” de Radu Şerban.
Este supranumită „Vocea de flacără a rock-ului românesc”
Are colaborări cu formaţiile Mondial, Romanticii, Roata, Sfinx, Monolit, şi Roşu şi Negru
Colaborează cu compozitori ca Liviu Tudan, Petre Magdin, Anton Şuteu;
Dida Drăgan se afirmă chiar şi în politică;
În 2003 primeşte în cadrul Festivalului Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, Diploma de Excelenţă pentru întreaga activitate din partea Consiliului Judeţean Constanţa.
  • Colegiul 4:

Iancului, Vatra Luminoasă, Delfinului, Bd. Basarabia, Socului, Arealul Pantelimon-Dobreşti-Fundeni, Vergului, Colentina, Gara Obor, Pantelimon, Bucur Obor, Iancului, Ferdinand, Vatra Luminoasă, Pache Protopopescu, Mihai Bravu, Calea Călăraşilor, Popa Nan, Bd.Carol I, Calea Moşilor, Maria Rosetti, Batiştei, Strada Polonă, Mihai Eminescu (2)

Naicu Vlad Ion
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 5:

Unirii, Coposu, Mărăşeşti, Calea Vitan Est, Camil Ressu, Liviu Rebreanu, Vlaicu Vodă, Dudeşti, Baba Novac (3)

Fleaca Danut Ioan
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 6:

Calea Vitan Est, Camil Ressu, Liviu Rebreanu, 1 Decembrie Sud, Codrii Neamtului, Căţelu, Pallady, Energeticienilor (3)

Iliescu Irinel – Caius
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 7:

Dimitrie Cantemir, Şerban Vodă, Mitropolie, Olteniţei Est (4)

Topescu Cristian George
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 8:

Niţu Vasile, Alexandru Obregia, Olteniţei Centru, Berceni (4)

Mircescu Paul Daniel
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 9:

Viilor, Progresului, Ferentari (5)

Radocea Horia Valerian
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 10:

13 Septembrie, Sebastian, Drumul Sării, Rahova, Antiaeriană (5)

Banu Cristian Sorin
PNL
Bucuresti, 40 de ani
EXPERİENŢĂ  PROFESİONALĂ
Perioada (de la  –  până la)
August 2006 – prezent
Numele şi adresa angajatorului
Functia: Director general

Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş”
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Medicina tropicala – cercetare medicala aplicata, didactica, stiintifica si de asistenta medicala
Funcţia sau postul ocupat
Martie 2005 – Octombrie 2005
Functia: Director executiv
Directia Regionala Vamala Bucuresti

Aprilie 2002 – Martie 2005
Functia: expert vamal
Serviciului tehnici şi proceduri vamale

Octombrie 2001 – Aprilie 2002
Functia: expert vamal
Serviciului Inspecţie şi Control pentru Activitatea Vamală,

Noiembrie 1998 – Martie 2001
Functia: expert vamal – sef serviciu
Serviciul taxe şi Reglementări pentru călători-Direcţia Proceduri şi Regimuri Vamale

Octombrie 1993 – Noiembrie1998
Functia: referent de specialitate
Serviciu Taxe şi Reglementări pentru Călători-Direcţia Reglementări şi Proceduri Vamale

Iunie 1993 – Octombrie 1993
Functia: inspector
Serviciul inspecţie vamală

EDUCAŢIE ŞI FORMARE
– Liceul de matematică fizică  „Gheorghe Şincai”, Bucureşti, 1986

Studii universitare
– Facultatea de Drept – Anul IV, Universitatea Ecologica din Bucuresti
– Facultatea Tehnologia Construcţiilor de Maşini, Anul absolvirii: 1992 – inginer, Institutul Politehnic Bucureşti,

Studii postuniversitare
– Ministerul Administratiei si Internelor, Institutul National de Administratie – Cursul postuniversitar de Inalti Functionari Publici, 2007
–  Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar , octombrie 2006
– Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (SNSPA) – Facultatea de Administratie Publica – Studii Academice Postuniversitare (2,5 ani) – 2006.
– Universitatea Nationala de Aparare Carol I – Colegiul National de Aparare, seria XV (2005-2006)
– Serviciul Roman de Informatii – Academia Nationala de Informatii – Colegiul Superior de Securitate Nationala, seria V,2006

Studii de Masterat
– Academia de Studii Economice Bucuresti- Masterat in Management Public,2005

Studii Universitare Doctorale
– Din octombrie 2006 scoala doctorala la Universitatea Nationala de Aparare „Carol 1” – Bucuresti – Stiinte Militare si Informatii

  • Colegiul 11:

Drumul Taberei (6)

Manescu Rares Serban
PNL
Bucuresti, 39 de ani
Studii şi specializări:
– 1998 – licenţiat în management financiar, contabil şi administrativ.

Activitate profesională:
– 1998 – 1999 director dezvoltare;
– 1999 – 2003 director.

Funcţii, activităţi într-un partid politic:
– 1990 – membru PNL;
– 2001 – preşedinte Filiala PNL.

Funcţii, activităţi într-o organizaţie din administraţia publică centrală sau locală:
– 1997 – 2000 consilier local, Consiliul local sector 6.

  • Colegiul 12:

Militari, Giuleşti (6)

Toti Mihai
PNL
Bucuresti

Candidatii la Camera Deputatilor.

  • Colegiul 1:

Bucureştii Noi, Pajura, Domenii (1) (NV)

Olteanu Bogdan
PNL
Bucuresti, 37 de ani

Bogdan Olteanu s-a născut la data de 29 octombrie 1971 în oraşul Bucureşti.
După absolvirea unui liceu cu profil de matematică-fizică, Bogdan Olteanu a devenit student la Facultatea de Automatică din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, dar a renunţat la cursuri şi s-a înscris la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, pe care a absolvit-o în anul 1997. Ulterior, în anul 2001, a obţinut diploma de MBA după absolvirea cursurilor organizate de către Institutul Bancar Român & City University of Seatle.  După absolvirea facultăţii, în anul 1997 a fost angajat pe postul de consilier al Ministrului de stat, Ministrul industriei şi comerţului. După ce a fost o scurtă perioadă şi consilier RATMIL în anul 1998, el a început să profeseze avocatura în cadrul Cabinetului de Avocatură Bogdan Olteanu.
Înscris ca membru în Partidul Naţional Liberal în anul 1991, el a activat în cadrul tineretului liberal, ocupând funcţiile de secretar general al Organizaţiei Studenţilor Liberali (1993-1996) şi apoi de vicepreşedinte (1996-1998) şi preşedinte (1998-2000) al Tineretului Naţional Liberal.
Între anii 2001 şi 2002 a fost membru supleant al Biroului Permanent Central al PNL. Începând cu anul 2002 ocupă funcţia de preşedinte al Curţii de Onoare şi Arbitraj a Partidului Naţional Liberal.
Ca urmare a alegerilor parlamentare din noiembrie 2004, Bogdan Olteanu a fost ales deputat de Bucureşti pe listele Alianţei Dreptate şi Adevăr. În calitate de deputat, el a fost membru în Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă (până în septembrie 2006), deţinând şi funcţia de preşedinte al acesteia până în februarie 2005, apoi membru în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii (septembrie 2006 – februarie 2007) şi în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (din februarie 2007).

  • Colegiul 2:

Aviaţiei, Băneasa, Aviatorilor (1) (NE)

Budurescu Daniel Stamate
PNL
Bucuresti

  • Colegiul 3:

Iancu de Hunedoara, Universitate, Titulescu, Gara de Nord (1) (SE)

Orban Ludovic
PNL
Bucuresti, 45 de ani

Educatie:
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative – studii postuniversitare la Facultatea de Stiinte Politice (1993)
Facultatea de Tehnologie a Constructiilor de Masini din cadrul Universitatii Brasov (1988)
Liceul “Andrei Saguna”, Brasov (1982)

Activitate profesionala:
viceprimar General al Municipiului Bucuresti (iulie 2004 – aprilie 2007)
consultant, S.C. ECOMASTER S.A. (1 august 2001 – 1 decembrie 2002)
director de program, Fundatia “Copiii Speranta Lumii”, din iunie 2001
presedintele Consiliului de Administratie al Centrului National de Specializare in Comunicare si Relatii Publice, infiintat prin H.G. 949/2000 din noiembrie 2000
secretar de Stat, Presedinte al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (martie 2000 – mai 2001)
secretar de Stat, sef al Departamentului Informatiilor Publice al Guvernului (1999 – 2000)secretar General la Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap (1998 – 1999)
director Relatii Publice in cadrul Agentiei de Politici Energetice din Romania (1997 – 1998)consilier PNL – AT (devenit ulterior PL ‘93) (1992 – 1997)
redactor la cotidianul “Viitorul Romanesc” (1991 – 1992)
inginer tehnolog la “Tractorul Brasov” ( 1990 – 1991)
inginer stagiar la “Izolatorul Targul Secuiesc” (1988 – 1990)

Activitate politica:
presedintele PNL Bucuresti din 15 noiembrie 2002
presedintele Comisiei de Administratie Publica a PNL din 15 noiembrie 2002
membru al Biroului Permanent Central al PNL (15 februarie 2001 – 25 august 2002)
membru in Consiliul National al PNL (aprilie 1998)
membru in Comitetul Director PL ‘93 (1993 – 1997)
ales consilier local Sector 1, Bucuresti (1996, demisionat)
consilier local sector 3 Bucuresti (1992 – 1996)

Experienta in administratie:
viceprimar General al Municipiului Bucuresti (iulie 2004 – aprilie 2007)
presedintele Comisiei de Administratie Publica a PNL din 15 octombrie 2002
presedintele Consiliului de Administratie al Centrului National de Specializare in Comunicare si Relatii Publice, infiintat prin H.G. 949/2000 din noiembrie 2000
secretar de Stat, Presedinte al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (martie 2000 – mai 2001)
secretar de Stat, sef al Departamentului Informatiilor Publice al Guvernului (1999 – 2000)
secretar General la Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap (1998 – 1999)director Relatii Publice in cadrul Agentiei de Politici Energetice din Romania (1997 – 1998)ales consilier local Sector 1, Bucuresti (demisionat) (1996)
consilier local sector 3 Bucuresti (1992 – 1996)
participant la 4 programe internationale:
martie 2002 -Germania (Gumersbach), program de training pentru lupta anticoruptie “Fighting against corruption”, organizat de Fundatia Partidului Liber Democrat german
ianuarie – februarie 2000- program de Specializare in Comunicare si Relatii Publice, realizat de Institutul Republican International din SUA
octombrie 1994, Marea Britanie- “Cunoasterea Institutiilor Politice ale Marii Britanii”
februarie – aprilie 1992, SUA- “Cunoasterea Sistemului politic si Electoral American”, program realizat de Agentia de Informatii a Statelor Unite (diploma Arkansas Traveler inmanata de catre Guvernatorul Statului Arkansas, domnul Bill Clinton)

Limbi straine:
engleza – fluent
franceza – fluent
germana – notiuni de baza
maghiara – notiuni de baza

Hobby :
bridge
sah
chitara

  • Colegiul 4:

Chitila, Calea Griviţei (1) (SV)

Zaarour Ingrid
PNL
Bucuresti, 33 de ani

Pregatire profesionala:
(1)  Institutului Diplomatic Roman (2007)
Absolvent al Cursului Postuniversitar de specializare in practica relatiilor    internationale si studii euro-atlantice
(2)  Colegiul National de Aparare (2006)
Absolvent al cursului postuniversitar de nivel inalt ‘’ SECURITATE SI BUNA GUVERNARE’
(3)  Universitatea de Drept Bucuresti
Diploma Post-Universitara „Drept International” (2000)
Lucrare de absolvire – Drept International Public “efectele tratatelor fata de Statele Terte”.
(4)  Universitatea “Titu Maiorescu”
Facultatea de Drept
Licentiata in stiinte juridice (1999)
(5)  Liceul Francez “Anna de Noaille” – Bucuresti
Bacalaureat Francez A2 (1993)
Comisia de la Strasbourg-Franta
Diploma „Literatura & Limbi staine”

Experienta profesionala:
Decembrie 2005 – prezent – membru in Consiliul de supraveghere al Fondului Proprietatea.
Iunie 2007 – prezent – Secretar de Stat in cadrul Ministerului Economiei si Finantelor – Presedintele „Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor”
Mai 2005 – iunie 2007 – Secretar de Stat in cadrul Cancelariei Primului Ministru – Presedintele „Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor”
August 2005 – prezent – Presedintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor.
Martie 2005 – prezent – Presedintele Comisiei Speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase si comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania
Februarie 2005 – Mai 2005 – Secretar de Stat in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor– Presedintele „Autoritatii pentru urmarirea aplicarii unitare a Legii 10/2001”.
Ianuarie 2003 – 2005  Avocat definitiv Baroul Bucuresti
-Avocat Colaborator la SCPA  „Stefanica, Dutu si Asociatii” din Ianuarie 2004 –februarie 2005;
-Avocat Colaborator la SCPA „Stefanica, Osmani si Asociatii” din Ianuarie 2003-decembrie 2004
Octombrie 2000 – Avocat stagiar  Baroul Bucuresti

Limbi straine (scris, citit si vorbit):
Franceza : fluent
Araba : fluent
Spaniola: fluent
Engleza: fluent

  • Colegiul 5:

Ştefan cel Mare, Floreasca, Tei (Barbu Văcărescu – Lacul Tei), Tei Colentina, Pipera (2)

Dinca Dragos
PNL
Bucuresti, 32 de ani

Experienta profesionala:

in prezen: Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative,
Facultatea de Administraţie Publică Lector universitar;
Titularul cursului “Managementul serviciilor publice” – Facultatea de Administraţie Publică, anul II
Titularul cursului “Planificare şi dezvoltare urbană”, Facultatea de Administraţie Publică, anul IV

in prezent: Institutul National de Administratie Director general – Secretar de Stat
Presedinte al Consiliului Stiintific;

2001-2003: Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
Facultatea de Administraţie Publică Asistent –Management public, Managementul serviciilor publice, Politici UE de management public

1999-2001: Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
Facultatea de Administraţie Publică Preparator–Management public, Managementul serviciilor publice, Politici UE de management public

5 ani Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
Facultatea de Administraţie Publică – Departamentul pentru Învăţământ la Distanţă

  • Colegiul 6:

Colentina, Doamna Ghica, Andronache, Fundeni (2)

Melciu Florin
PNL
Bucuresti, 26 de ani
03 Martie 2007 – prezent:Institutul National de Administratie,
Director General Adjunct

15 Martie 2007 – 15 Iunie 2007: Ministerul Internelor si Reformei Administrative,
Consilier personal al ministrului

Octombrie 2006 – Martie 2007: Piata de Gros Bucuresti,
Director Administrativ

Mai 2005 – Septembrie 2006: Parlamentul European, Euroconsilier al Domnului Adrian Cioroianu

August 2004 – Mai 2005: Partidul National Liberal – Sediul Central, Consilier Relatii Externe

Educatia si formare:

2006 – Prezent: Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, Master „Studii Administrative Europene”

2005: Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Master „Integrare Europeana”

2002 – 2007: Universitatea din Craiova, Facultatea de Administratie Publica

Diploma obtinuta Licentiat in Administratie Publica

2001 – 2005: Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Facultatea de Stiinte Politice,
Licentiat in Stiinte Politice

1997 – 2001: Colegiul National „Traian” – Drobeta Turnu Severin

  • Colegiul 7:

Iancului, Vatra Luminoasă, Delfinului, Bd. Basarabia, Socului, Arealul Pantelimon-Dobreşti-Fundeni, Vergului (2)

Szobotka Stefan-Sebastian
PNL
Bucuresti
Educatie
Absolvent al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine al Universităţii Bucureşti, specializarea germană-românăCertificat de absolvire a bursei Parlamentare cu cel mai înalt calificativ al Humboldt University, Berlin, Germania

Activitate profesionala
1998-1999 – “Rromathan” Magazine for Rroma Studies – Editor executiv

2000 – Ministerul Tineretului şi Sportului – Director de dezvoltare – Centrul pentru Consiliere şi Informare a Tineretului

Functii si activitati
2006-prezent – Vicepreşedinte al Asociaţiei Culturale Accendo

  • Colegiul 8:

Colentina, Gara Obor, Pantelimon, Bucur Obor, Iancului, Ferdinand, Vatra Luminoasă (2)

Neacsu Adrian
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 9:

Pache Protopopescu, Mihai Bravu, Calea Călăraşilor, Popa Nan, Bd.Carol I, Calea Moşilor, Maria Rosetti, Batiştei, Strada Polonă, Mihai Eminescu (2)

Campeanu Mariana
PNL
Bucuresti, 60 de ani
EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂEXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ

15.05.2007 – prezent
CASA NAŢIONALĂ DE PENSII ŞI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE (C.N.P.A.S.), Str. Latină nr.8, sector 2, Bucureşti
PREŞEDINTE

01.02.2001 -01.04.2007
CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII ILFOV
DIRECTOR EXECUTIV


01.02.1998 – 01.02.2001
DIRECŢIA DE MUNCĂ ŞI PROTECŢIE SOCIALĂ ILFOV
DIRECTOR GENERAL

01.06.1984 – 01.02.1998
COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU STATISTICĂ
ŞEF SERVICIU

10.05.1973 – 01.06.1984
DIRECŢIA CENTRALĂ DE STATISTICĂ BUCUREŞTI
ECONOMIST

09.08.1971 – 10.05.1973
DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ ILFOV
ECONOMIST STATISTICIAN

Educaţie şi Formare:

2004 – 2005: Institutul Naţional de Administraţie, Formare specializată în administraţia publică pentru funcţionarii publici de conducere, Certificat de absolvire seria A nr.020

15.08.2004 – 21.08.2004: Institutul Naţional de Administraţie, „Managementul instituţiilor de asigurări sociale”, Certificat de absolvire seria A nr.008938

03.082003 – 09.08.2003: Institutul Naţional de Administraţie, „Managementul protecţiei sociale”, Certificat de absolvire seria A nr.1072

17.03.2003 – 21.03.2003: Institutul Naţional de Administraţie, „Managementul resurselor umane în Administraţia Publică”, Certificat de absolvire seria A nr.486

  • Colegiul 10:

Unirii, Coposu, Mărăşelti (3)

Ionita Elena-Roxana
PNL
Bucuresti

Nă s c u t ă 4 Martie 1981, Piatra Neamţ
S t a r e c i v i l ă căsătorită, un copil

Studii 2007-2008 Institutul Diplomatic Român
Curs postuniversitar „Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană”
2000-2004 Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Ştiinţe Politice, secţia Engleză
Specializare în Relaţii internaţionale
1996–2000 Piatra Neamţ
Liceul Teoretic “Petru Rareş”, Piatra Neamţ, secţia limbi străine
E x p e r i e n ţ ă din 2007 Bucureşti
Consilier Comisia pentru administraţie publică, amenajarea
teritoriului şi echilibru ecologic, Camera Deputaţilor
2005-2007 Bucureşti
Consilier cabinet parlamentar
2002 –2005 Bucureşti
Cercetător la BBC România

Activitate politică:

începând din martie 2005
Membru al Partidului Naţional Liberal (PNL) Bucureşti, sector 3

Activitate civică:

începând din 2003 Bucureşti
 Membru al Alianţei Civice
 Membru în boardul Coaliţiei Române pentru un Parlament Curat, „Votează
cu ochii deschişi!” (2004)
L imb i s t r ă i n e Engleză (f.bine) şi Franceză (bine)

Educaţie/Activităţi:

2007 Predeal
Absolvit cursul ˝Implicarea publicului în procesul legislativ˝
Organizator: Centru de Resurse pentru Participare Publică
2007 Bucureşti
Absolvit cursul „Coordonarea naţională post-aderare a politicilor
Uniunii Europene”
Organizator: Institutul Naţional de Administraţie
2006 Helsinki, Finlanda
Participant la simularea ONU (FinMUN)
Organizator: Finnish Model United Nations Society
2006 Stuttgart, Germania
Participant la aniversarea Partidului European Liberal Democrat
(ELDR)
Organizator: European Liberal Democrats Party
Roxana Ioniță
2004 Dachau, Germania
Participant la programul despre istoria national – socialismului
german „International Jegendbegegnung Dachau”
Organizatori: Action Reconciliation Service for Peace, Memorialul Dachau
2004 Ulm, Germania
Participant la tabăra de vară „Oberer Kuhberg Ulm”
Organizatori: Action Reconciliation Service for Peace, Memorialul Oberer Kuhberg
2003 Aabenraa, Danemarca şi Poznan, Polonia
Participant la cursul „Dialog Est-Vest”
Organizator: Højskolen Østersøen
2003 Braşov
Participant la Şcoala de Vară „Tineretul din românia – pe drumul
spre Uniunea Europeană”
Organizatori: Fundaţia Konrad Adenauer şi Asociaţia Manfred Wörner
2003 Viena, Austria
Participant la Simularea Convenţei Europene, din cadrul proiectului
transnaţional „Viitorul Europei – opinia noastră contează”
Organizatori: Union of European Federalists, Info Point Europe Vienna, European
Comission
2002 Praga, Cehia
Participant cu bursă la forumul studenţesc de varã “International
Youth Leadership Conference”
Organizator: Civic Concepts International
2002 Bucureşti
Absolvit cursurile BBC
 ”BBC Editorial Policy” – instructaj de bază pentru clarificarea si deprinderea
standardelor şi valorilor globale ale BBC şi a genului caracteristic BBC
World Service de abordare a subiectelor jurnalistice
 “Reporting the EU” – instituţiile şi funcţionarea Uniunii Europene
 “Reporting about the Middle East“ – istoricul şi problematica conflictelor din
Orientul Mijlociu
2002 Bucureşti
Absolvit cursul: „Jurnalism politic”
Organizator: Centrul pentru Jurnalism Independent
Trainer: Claudiu Săftoiu

  • Colegiul 11:

Vlaicu Vodă, Dudeşti, Baba Novac (3)

Petre Bogdan
PNL
Bucuresti, 27 de ani

Studii:
2007-2008 Institutul Diplomatic Român
Curs postuniversitar „Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană”
2000-2004 Universitatea din Bucureşti
 Facultatea de Ştiinţe Politice, Secţia în limba engleză
 Facultatea de Filosofie
1996–2000 Bucureşti
Liceul bilingv „George Coşbuc”
Experienţã:
din mai 2006 Bucureşti: Consilier cabinet parlamentar
din iulie 2007 Bucureşti: Membru în Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A.
Iunie 2002 – mai 2006 Bucureşti
Cercetător la BBC România
Principalele atribuţii:
 identificarea surselor relevante de informaţie şi furnizarea de documentaţie completă pentru tratarea subiectelor interne şi externe
 asigurarea consistenţei, verificarea conţinutului, relevanţei, calităţii şi a stilului materialelor difuzate în conformitate cu standardele şi valorile BBC

Activitate politică:
începând din martie 2005: Membru al Partidului Naţional Liberal (PNL) Bucureşti, sector 3

Activitate civică:
începând din 2003 Bucureşti
 Membru al Alianţei Civice
 Membru în boardul Coaliţiei Române pentru un Parlament Curat, „Votează cu ochii deschişi!” (2004)

Educaţie/ Activităţi:

2006 Helsinki, Finlanda
Participant la simularea ONU (FinMUN)
Organizator: Finnish Model United Nations Society
2006 Stuttgart, Germania
Participant la aniversarea Partidului European Liberal Democrat (ELDR)
Organizator: European Liberal Democrats Party
2005 Bucureşti
Absolvit trainingul „Introducere în piaţa de capital”
Organizator: Leaders Romania şi Transilvania Capital
2005 Bucureşti
Absolvit cursurile BBC
 ”BBC Editorial Policy” – instructaj de bază pentru clarificarea si deprinderea standardelor şi valorilor globale ale BBC şi a genului caracteristic BBC World Service de abordare a subiectelor jurnalistice
 “Reporting the EU” – despre instituţiile şi funcţionarea Uniunii Europene
 “Reporting about the Middle East” – despre istoricul şi problematica conflictelor din Orientul Mijlociu
2005 Oswiecim, Brzezinka, Cracovia şi Varşovia, Polonia
Program individual de studiu la Auschwitz, Cracovia şi Varşovia
2004 Dachau, Germania
Participant la programul despre istoria national –socialismului german „International Jegendbegegnung Dachau”
Organizatori: Action Reconciliation Service for Peace, Memorialul Dachau
2004 Ulm, Germania
Participant la tabăra de vară „Oberer Kuhberg Ulm”
Organizatori: Action Reconciliation Service for Peace, Memorialul Oberer Kuhberg
2003 Aabenraa, Danemarca şi Poznan, Polonia
Participant la cursul „Dialog Est-Vest”
Organizator: Højskolen Østersøen- Danemarca şi Consiliul Europei
2003 Viena, Austria
Participant la Simularea „Convenţei Europene” din cadrul proiectului transnaţional „Viitorul Europei – opinia noastră contează”
Organizatori: Union of European Federalists, Info Point Europe Vienna
2002 Braşov
Participant la forumul: „Implicarea tinerilor în politică” Organizatori: Fundaţia Friedrich Ebert
2002 Praga, Cehia
Participant la forumul „International Youth Leadership Conference”
Organizator: Civic Concepts International
2002 Bucureşti
Participant la seminarul „Puncte forte ale aderării României la UE” din cadrul sesiunii de workshop-uri „Europa prin Discuţii” Organizatori: AEGEE Bucureşti şi Societatea Română de Ştiinţe Politice
2000 Sighetu Marmaţei Participant la şcoala de varã din Sighetu Marmaţiei Organizatori: Fundaţia Academia Civică şi Memorialul Sighet
 Locul I la concursul de eseuri „România în care aş vrea să trăiesc”, cu „Viitorul depinde de mine”, publicat în cartea „Exerciţii de speranţă”
2000-2002 Centrul pentru Jurnalism Independent, Bucureşti
 Absolvit cursul „Jurnalism politic” (trainer: Claudiu Săftoiu)
 Absolvit cursul „Tehnica interviului” (trainer: Eugen Istodor)
1999 Bucureşti
Dobândit diploma Microsoft Certified Professional (cunoştinţe excelente PC: aplicaţii office, grafică, administrare reţele, webdesign, depanare hardware şi software etc)

Limbi străine
Engleză (f. bine) şi Franceză (bine)

  • Colegiul 12:

Calea Vitan Est, Camil Ressu, Liviu Rebreanu (3)

Pana Gigi
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 13:

Pallady, Energeticienilor (3)

Paliga Viorel-Sorin
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 14:

Liviu Rebreanu Est, 1 Decembrie, Grigorescu (3)

Bratianu Bogdan-Valentin
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 15:

1 Decembrie Sud, Codrii Neamţului, Căţelu (3)

Ionescu Gabriel-Pierino
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 16:

Dimitrie Cantemir, Şerban Vodă, Mitropolie (4)

Micula Catalin
PNL
Bucuresti, 40 de ani

Studii şi specializări:
1987 – liceul de artă Cluj-Napoca;
1998 – Universitatea deschisă Codecs management competitiv managementul relaţiilor cu clienţii.

Activitate profesională:
1993 – 2000 Director general al S.C.Transilvania General Import -Export SRL Oradea sucursala Bucureşti;
1997 – 2000 – Preşedinte Consiliul Administraţie S.C. Laurul S.A.

Funcţii, activităţi într-un partid politic:
1999 – Membru al Partidului Naţional Liberal.

Funcţii, activităţi parlamentare anterioare:
2000 – 2004 – deputat

Activitate publicistică, ştiinţifică, în foruri academice:
articole de presă;
cursuri şi lucrări de specialitate.

  • Colegiul 17:

Olteniţei Est (4)

Fedorca Stelian-Victor
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 18:

Niţu Vasile, Alexandru Obregia, Olteniţei Centru (4)

Dinu Marian-Giani
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 19:

Berceni (4)

Petrescu Andrei
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 20:

Ferentari (5)

Bumbu Ioan-Gruia
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 21:

Viilor, Progresului (5)

Olteanu Cristian-Marian
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 22:

13 Septembrie, Progresului, Sebastian, Drumul Sării (5)

Gorghiu Alina- Stefania
PNDC
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 23:

Rahova, Prelungirea Ghencea (5)

Cristea Adrian – Horia – Ionel
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 24:

Drumul Taberei Est (6)

Tănase Antonel
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 25:

Dumul Taberei Vest (6)

Munteanu Radu Horatiu
PNL
Bucuresti, 37 de ani
Studii, titluri stiintifice:

– Universitatea Politehnica Bucuresti , Inginerie Economica (1995)
– Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative- relatii internationale si integrare europeana
– Dreptul Afacerilor Internationale ASE
– Academia Europeana Institutul Gustav Stresseman din Germania

Activitate profesionala:

– secretar General al Agentiei Nationala pentru Dezvoltare Regionala (1998-2001)

Activitate politica:

– membru PNTCD din 1992
– vicepresedinte pentru coordonarea Departamentului de Relatii Externe
– se alatura Uniunii pentru Reconstructia Romaniei URR (2002), care a fuzionat cu PNTCD in anul 2005
– presedinte al Tineretului Universitar National Taranist (TUNTCD) (1995-1996)

  • Colegiul 26:

Militari Vest (6)

Bertzi Theodora
PNL
Bucuresti, 49 de ani

A urmat cursurile Facultăţii de Medicină Generală din cadrul Institutului de Medicină şi Farmacie din Bucureşti (1978-1984), urmând apoi cursuri de specializare în cardiologie (1987-1988) şi homeopatie (1988-1989) organizate de Ministerul Sănătăţii, precum şi specializare în medicină generală la Institutul de Medicină şi Farmacie din Bucureşti (1991) şi studii postuniversitare în Managementul Serviciilor de Sănătate şi Sociale organizate de Institutul de Management al Serviciilor de Sănătate şi Sociale (1998).

De asemenea, a absolvit cursuri de formare, postuniversitare de scurtă şi lungă durată, astfel: Asigurarea sănătăţii în Germania, Cadrul legislativ, administraţie şi implementare – Bundestag, Comisia de Sănătate (1995), Program pentru vizitatori internaţionali (International Visitors) “Asigurarea serviciilor de sănătate şi de educaţie pentru copii şi tineri” – Guvernul SUA (1995), Program de formare cu privire la managementul serviciilor publice pentru copii – Universitatea Parckland, SUA (1997), Sesiune de formare cu privire la descentralizarea serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului, organizată de Consiliul General Seine-et-Marne, Franţa (1997), Sesiune de formare cu privire la procedurile PHARE, organizată de Delegaţia Comisiei Europene în România (1998), Formare cu privire la tehnici de management, organizată de Compania de formare şi audit BPP (1999), « Managementul schimbării şi leadership », pregatire organizată de Guvernul Marii Britanii şi Irlandei de Nord (2002), Managementul Afacerilor Publice Europene şi Guvernare modernă – INA (2004) şi un curs aprofundat în domeniul asistenţei sociale (2 ani) – organizat de Facultatea de Asistenţă Socială şi Sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti (2004).

După absolvirea facultăţii, a lucrat ca medic stagiar, apoi medic specialist de medicină generală la Policlinica nr. 2 şi Spitalul Municipal din Călăraşi (1984-1992).

Activitate politică

Intrată în politică în anul 1991 ca membră a PNL-AT (transformat apoi în PL’93), Theodora Bertzi a fost secretar executiv al aparatului central al PNL-AT, consilier cu probleme speciale şi membru în Consiliul Naţional al acestui partid. În anul 1992, a fost aleasă drept consilier local în Consiliul Local al Sectorului 3 Bucureşti, din partea PL ’93. A participat la o sesiune de formare a Partidului Liberal “Soluţii liberale pentru problemele României”, organizată de Universitatea de Vară din Aix-en-Provence, Franţa (1993).

În urma alegerilor parlamentare din septembrie 1992, Theodora Bertzi a fost aleasă ca deputat de Maramureş pentru legislatura 1992-1996. În această calitate, a fost secretar al Comisiei de Muncă şi Protecţie Socială din Camera Deputaţilor, membră a Comisiei parlamentare speciale pentru stabilirea orarului pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antenă şi membră a Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Ungară.

A candidat fără succes pentru Camera Deputaţilor în judeţul Braşov (în 1996, din partea PL’93, dar deşi a avut prima poziţie pe listă, partidul pe care-l reprezenta nu a trecut de baremul electoral) şi pentru Senat în judeţul Vrancea (în 2000, din partea PNL, a avut tot prima poziţie pe listă, dar nu a intrat în Parlament). În perioada 1997-2000 a fost membră în Consiliul Naţional PNL.

După ce nu a mai fost parlamentar, a lucrat ca expert guvernamental la Departamentul pentru Protecţia Copilului a Guvernului Romaniei (1997-2000), vicepreşedinte la Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (1999-2001), director al Direcţiei de Politici, Strategii, Implementare din cadrul Autoritaăţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie (ANPCA) (2001-2005) şi apoi ca secretar de stat la Oficiul Român pentru Adopţii (ORA) (2005-2007).

În mai 2007, Theodora Bertzi a fost numită în funcţia de secretar de stat, coordonator al Departamentului Afaceri Sociale şi Egalitate de Şanse din Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.

Theodora Bertzi vorbeşte bine limbile francează şi engleză.

  • Colegiul 27:

Militari Est (6)

Pieptea Cornel
PNL
Bucuresti, 32 de ani
„Sunt Cornel Pieptea. Am 32 de ani. Sunt o fire pragmatica, riguroasa si aplecata catre stiintele exacte, am urmat cursurile Facultatii de Electronica si Telecomunicatii din cadrul Universitatii Politehnice Bucuresti pe care am absolvit-o in anul 1999. Nevoia de a dobandi cunostinte si expertiza pe mai multe domenii m-a determinat sa imi largesc aria studiilor. Astfel, am absolvit in 2007 Facultatea de Management Financiar Contabil din cadrul Universitatii Spiru Haret- sectiunea Contabilitate si Informatica de Gestiune. De curand am obtinut masteratul in Managementul Administratiei Publice din cadrul Institutului National de Administratie.
Imediat dupa absolvirea primei facultati si apoi in paralel cu studiile ulterioare m-am preocupat de cariera profesionala, fiind convins de faptul ca trebuie sa imi ajut familia si sa particip alaturi de ei la cheltuielile casei. In 2001 am ocupat primul meu loc de munca la SC Vis Construct SA in calitate de inginer de sistem. Experienta in domeniul privat a continuat succesiv pana in 2004, fiind inginer de comunicatii la SC Interactive SA (2002), sef sectia cazane- Cet Grozavesti (2003), sef control calitate- SC Termoserv SA (2004). „
  • Colegiul 28:

Giuleşti (6)

Jicman Liviu-Sebastian
PNL
Bucuresti

CALENDARUL PENTRU ORGANIZAREA ŞI DEŞFĂŞURAREA ALEGERILOR PARLAMENTARE DIN 30 NOIEMBRIE 2008

20 SEPTEMBRIE – Selecţia candidaţilor    –    Desemnarea candidaţilor pe colegii şi înaintarea propunerilor spre aprobare  Preşedintelui Partidului

21 SEPTEMBRIE –    Desemnarea preşedintelui şi locţiitorului biroului electoral de circumscripţie     Preşedintele tribunalului    Tragere la sorţi

25 SEPTEMBRIE- Aprobarea candidaturilor    de catre Preşedintele Partidului – Semnarea listelor de candidaţi

30 SEPTEMBRIE – Constituirea  depozitelor pentru candidaţi pentru participarea la alegeri

30 SEPTEMBRIE –    Comunicarea semnului electoral la B.E.C. de catre coordonatorul departmentului electoral

30 SEPTEMBRIE –    Numerotarea secţiilor de votare şi aducerea la cunoştinţă publică de catre    Prefecţii

01-21 octombrie     DEPUNEREA CANDIDATURILOR

29 octombrie – Rămânerea definitivă a candidaturilor. Afişarea candidaturilor definitive

15    30 octombrie –    Comunicarea numelui şi prenumelui reprezentantului în BEC şi BEJ de catre      Coordonatorul departamentului electoral si de catre Preşedintele filialei de partid.    Înscrierea acestuia la B.E.C şi B.E.J.

30 octombrie – Centralizarea numărului de candidaturi şi transmiterea la posturile de televiziune şi radio pentru acordarea timpilor de antenă

30 octombrie  –     Stabilirea locurilor speciale pentru afişaj electoral

30 octombrie – Solicitarea locurilor speciale de afişaj electoral de la Primar

31 octombrie  –     ÎNCEPEREA CAMPANIEI ELECTORALE

01 NOIEMBRIE  – Completarea  B.E.C. , Biroului electoral judeţean/ Bucureşti  cu reprezentanţii partidelor neparlamentare. Pentru partidele neparlamentare completarea se face în funcţie de numărul candidaturilor şi în caz de egalitate prin tragere la sorţi

01 NOIEMBRIE –     Tragerea la sorţi privind numărul de ordine pe buletinul de vot de catre    Preşedintele Biroului electoral de circumscripţie judeţeană     În prezenţa unui reprezentant al fiecărui partid; separat pentru parlamentare, neparlamentare; minorităţi

2 Noiembrie – Contestaţii privind completarea biroului electoral judeţean

10 NOIEMBRIE Desemnarea preşedinţilor oficiilor electorale –    Tragere la sorţi

11 NOIEMBRIE Comunicarea reprezentanţilor în oficiile electorale,Preşedinţii de sectoare

13 NOIEMBRIE  Completarea  oficiilor electorale cu reprezentanţii partidelor neparlamentare de catre    Preşedinţii Oficiilor electorale. Pentru partidele neparlamentare se face în funcţie de numărul candidaturilor şi in caz de egalitate prin tragere la sorţi

15 NOIEMBRIE – Contestaţii privind completarea oficiilor electorale

15  NOIEMBRIE –    Desemnarea preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale ale secţiilor de votare

17 NOIEMBRIE –    Comunicarea listei reprezentanţilor partidelor în birourile electorale al secţiilor  de votare prin preşedinţii organizaţiilor locale;

20 NOIEMBRIE Completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare. Pentru partidele neparlamentare se face în funcţie de numărul candidaturilor şi în caz de egalitate prin tragere la sorţi

22 NOIEMBRIE – Contestaţii privind completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare

29 NOIEMBRIE 2008 ORA 7    ÎNCHEIEREA CAMPANIEI ELECTORALE

30 NOIEMBRIE ORELE  7-21     ZIUA VOTĂRII

30 NOIEMBRIE     Monitorizarea desfăşurării alegerilor

30 noiembrie Numărarea voturilor. Depunerea de întâmpinări şi contestaţii dacă sunt constatate nereguli

09-07-2008

Miercuri, 9 Iulie 2008
ora 10:00      Şedinţă de Guvern
Locatie : Palatul Victoria

ora 17:00     Preşedintele Băsescu se întâlneşte cu magistraţii care au promovat concursul CSM

Preşedintele Băsescu se întâlneşte cu judecătorii şi procurorii care au fost numiţi în funcţii după promovarea concursului organizat de CSM.
Locatie : Palatul Cotroceni, Sala Unirii

08-07-2008

Marti, 8 Iulie 2008
ora 11:00      Premierul Tăriceanu se întâlneşte cu primarii de sector, primarul general şi prefectul Capitalei
Întâlnire cu primarii de sectoare, primarul general al municipiului Bucureşti şi prefectul municipiului Bucureşti. Participă Ludovic Orban, ministrul Transporturilor, László Borbély, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei şi secretari de stat din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi din Ministerul Transporturilor. Oportunităţi imagini, comunicat de presă.
Locatie : Palatul Victoria

ora 12:00     PD-L-Conferinţă de presă
Democrat-liberalii Mircea Toader şi Elena Udrea vor susţine o conferinţă de presă pe teme de energie.
Locatie : Sediul PD-L, Aleea Modrogan, nr.1

ora 13:30     PC- Conferinţă de presă
Liderii PC susţin o conferinţă de presă.
Locatie : Sediul PC, str. Muzeul Zambaccian, nr 17

07-07-2008

Luni, 7 Iulie 2008
10:00  PNL- Biroul Politic Central
Liberalii vor discuta despre calendarul selectării candidaţilor pentru alegerile parlamentare.
Locatie : Sediul central al PNL, Bulevardul Aviatorilor, nr.86

ora 10:00     PSD- Biroul Permanent Naţional
BPN va confirma conducerile interimare la organizaţiile care au fost sancţionate pentru rezultatele slabe în alegerile locale,după cum a anunţat Mircea Geoană. Comitetului Executiv al PSD a decis, în urmă cu două săptămâni, sancţionarea organizaţiilor care au obţinut sub 20% la alegerile locale. Astfel, conducerile filialelor Braşov, Cluj, Bihor au fost dizolvate, iar şefii altor cinci organizaţii: Mureş, Neamţ, Arad, Alba şi Giugiu au demisionat. Sancţiunile au fost contestate de liderul de la Cluj Vasile Dâncu şi de cel de la Braşov, Constantin Niţă, cei doi afirmând că nu vor accepta o conducere interimară până ce Consiliul Naţional din 11 iulie nu se va pronunţa asupra deciziei CEx, considerată a fi nestatutară. Tot luni social-democraţii ar urma să dezbată, în primă lectură, o iniţiativă de modificare a prevederilor privind finanţarea campaniei electorale.
Locatie : Sediul PSD, Şoseaua Kiseleff, nr. 10

ora 11:00     PD-L- Biroul Permanent
Liderii PD-L vor dezbate strategia partidului pentru pregătirea alegerilor parlamentare.
Locatie : Sediul PD-L, str. Walter Mărăcineanu

ora 13:30     Conferinţă de presă susţinută de Dan Voiculescu
Preşedintele fondator al PC Dan Voiculescu va susţine o conferinţă de presă pe teme de actualitate politică şi economică.
Locatie : Sediul central al PC, str. Muzeul Zambaccian, nr.17

ora 15:00     Şedinţa Comisiei pentru Codul Electoral
Membrii Comisiei pentru elaborarea Codului Electoral se întâlnesc, luni, în şedinţă, pentru a lucra la decuparea colegiilor uninominale, pe baza propunerilor venite din teritoriu. Până pe 19 iulie, Comisia trebuie să facă o primă delimitare a colegiilor, ce este apoi aprobată prin Hotărâre de Guvern. Dacă termenul este depăşit şi Parlamentul nu face delimitarea, Guvernul are libertate totală în desenarea colegiilor.
Locatie : Palatul Parlamentului, sala „Barbu Catargiu”, nivel P1
Organizator / Participanti : Comisia de Cod Electoral

06-07-2008

Duminica, 6 Iulie 2008
ora 13:00      PSD- Conferinţă de presă
Preşedintele comisiei pentru industrii a Camerei Deputaţilor, deputatul PSD Iulian Iancu, şi preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară – Romalimenta, Sorin Minea, vor susţine o conferinţă de presă.
Locatie : Sediul PSD, Şoseaua Kiseleff, nr. 10

ora 14:00     Preşedintele PD-L Emil Boc susţine o conferinţă de presă
Preşedintele PD-L Emil Boc susţine o conferinţă de presă pe teme de actualitate politică.
Locatie : Sediul PD-L, Aleea Modrogan, nr.1

ora 19:00     Băsescu participă la manifestările organizate de CSM cu prilejul Zilei Justiţiei
Băsescu participă la manifestările organizate de Consiliul Superior al Magistraturii cu prilejul Zilei Justiţiei.
Locatie : Grand Hotel Rex, Constanta

05-07-2008

Sambata, 5 Iulie 2008
10:30      Comitet Executiv al organizaţiei de femei a PSD
Comitet Executiv al organizaţiei de femei a PSD.
Locatie : Sediul central al PSD

04-07-2008

Vineri, 4 Iulie 2008
ora 00:00     4 iulie – Ziua Independenţei Statelor Unite
Statele Unite marchează în fiecare an, la 4 iulie, Ziua Independenţei, sărbătoare naţională care celebrează Declaraţia de Independenţă din 4 iulie 1776, prin care americanii şi-au declarat independenţa faţă de Regatul Marii Britanii. Ziua Independenţei este sărbătorită de obicei prin parade, picnicuri, jocuri de baseball şi alte evenimente publice sau private prin care sunt evocate istoria şi tradiţiile, culminând cu focurile de artificii. 4 iulie va fi sărbătorit şi la Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, începând cu ora 18.00.

ora 09:30     Colegiul Director al PD-L
Democrat-liberalii urmează să discute la Colegiul Director despre rezultatele obţinute la alegerile locale, fără însă a se pune problema unor noi sancţiuni, în afara filialelor deja penalizate, dar şi despre desemnarea candidaţilor la alegerile pentru Parlamentul României din toamna acestui an. Cea mai mare parte dintre actualii parlamentari PD-L urmează să candideze în colegiile uninominale, însă printre aceştia au fost vehiculate şi numele unor persoane care nu au mai fost senatori sau deputaţi, precum Elena Udrea sau Eugen Bădălan. De asemenea, o parte dintre cei care au eşuat la locale, precum Vasile Blaga, Radu Berceanu şi Cezar Preda şi-au manifestat dorinţa să candideze pentru un mandat în Parlament. Colegiul Director se va desfăşura fără presă, urmând ca la 11.00 să înceapă Liga aleşilor locali, la care presa va avea acces.
Locatie : Palatul Parlamentului, Sala „Drepturile Omului”, nivel P. La ora 11:00 începe Liga Aleşilor Locali ai PD-L, la Sala „C. A. Rosetti”.

ora 12:00     Şedinţa ordinară a Consiliul local al sectorului 5, în care va fi ales noul viceprimar

Locatie : Primăria sectorului 5

ora 13:00     Conferinţă de presă Corina Creţu
Conferinţă de presă a europarlamentarului PSD Corina Creţu.
Locatie : Sediul PSD

ora 13:00     Conferinţă PRM
Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, susţine conferinţa de presă săptămânală.
Locatie : Sediul central al Partidului România Mare din str.Emile Zola nr.2, sector 1.

03-07-2008

Joi, 3 Iulie 2008
ora 10:00      Pro Democraţia organizează dezbaterea „Punct şi de la capăt. De la locale spre campania şi alegerile parlamentare”
Dezbaterea va fi moderată de Cristian Pîrvulescu, iar la eveniment vor participa Bogdan Olteanu – preşedintele Camerei Deputaţilor, Cristian Diaconescu – vicepreşedinte PSD, Mihai Voicu – ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul, Valentin Iliescu – deputat PD, Mirel Palada – director Compania de Cercetare Sociologică şi Branding, Gheorghe Teodorescu – preşedinte INSOMAR, Marian Muhuleţ – vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, Gheorghe Onogea – director Compartimentul de finanţare a partidelor politice din AEP.
Locatie : Uzinexport Business Center, Sala Jade, Blvd. Iancu de Hunedoara, nr. 8, sector 1, Bucuresti.
Organizator / Participanti : Asociaţia Pro Democraţia

02-07-2008

Miercuri, 2 Iulie 2008
ora 10:00      Preşedintele CJ Ilfov, Cristache Rădulescu, susţine o conferinţă de presă
Conferinţa va avea ca temă măsurile ce vor fi luate de Consiliul Judeţean în urma suspendării liniilor preorăşenesti ale RATB în judeţul Ilfov, astfel încât cetăţenii judeţului să nu fie afectaţi.
Locatie : Sediul Consiliului Judeţean Ilfov din str. Gheorghe Manu, nr. 18, sector 1

ora 10:00     Şedinţă de Guvern
Locatie : Palatul Victoria

ora 13:00     Marko Bela – conferinţă de presă
Preşedintele UDMR, Marko Bela, susţine conferinţa de presă săptămânală în cadrul căreia este aşteptat să dea detalii despre o formulă de colaborare cu PCM la alegerile parlamentare.
Locatie : Sediul Uniunii din Bucureşti, str. Silvestru nr. 4

ora 13:00     Birourile Permanete ale celor două Camere decid dacă vor convoca sau nu sesiune parlamentară extraordinară

Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se reunesc pentru a decide dacă vor convoca sau nu o sesiune parlamentară extraordinară pentru a rezolva problema dosarelor celor patru foşti sau actuali miniştri care sunt şi parlamentari, dar şi pe cea a funcţionării Curţii de Conturi. Preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu anticipa că este posibilă o sesiune parlamentară extraordinară pentru perioada 8-11 iulie pentru ca aleşii să prelungească mandatul conducerii Curţii de Conturi. Cât despre dosarele deputaţilor Mitrea şi Năstase şi ale senatorilor Păcuraru şi Şereş, acestea pot fi discutate separat de fiecare cameră în parte. Preşedintele a cerut Parlamentului sesiune extraordinară cu scopul de a rezolva restanţele legate de dosarele meţionate, dar şi pentru ca deputaţii şi senatorii să reexamineze legea de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi. Întreruperea vacanţei parlamentare pentru o sesiune extraordinară poate fi cerută de şeful statului, Biroul Permanent sau cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor. Decizia revine însă preşedinţilor celor două Camere ale forului legislativ.

01-07-2008

Marti, 1 Iulie 2008
ora 00:30     PC – Conferinţă de presă
Conferinţa de presă va fi susţinută de purtătorul de cuvânt Bogdan Ciucă şi de senatorul Marius Marinescu
Locatie : Sediul central din strada Muzeul Zambaccian, nr. 17

ora 12:00     Preşedintele Băsescu consultă liderii partidelor parlamentare pe tema creşterii preţurilor

Preşedintele Băsescu consultă liderii partidelor parlamentare pe tema creşterii preţurilor la alimente şi combustibili. Premierul Călin Popescu Tăriceanu şi liderul PSD Mircea Geoană au anunţat că nu vor participa la consultări, însă partidele lor vor fi reprezentate la nivel de vicepreşedinţi. Discuţiile coincid cu data de la care intră în vigoare noile tarife la energie electrică şi gaze. Liderii PD-L au precizat că mandatul cu care merg la Cotroceni vizează majorarea pensiilor şi a salariul minim pe economie.
Locatie : Palatul Cotroceni
Organizator / Participanti : Administraţia Prezidenţială

Partidele politice participante la alegeri.

Presedinte: Emil Constantinescu
ACTIUNEA POPULARA este un partid modern, reformator, dinamic si deschis tuturor celor care doresc o Romanie democratica, pluralista si prospera printr-o politica de centru-dreapta. RECONSTRUCTIA NATIONALA este principalul nostru scop. Nimic nu este posibil in afara acestei asumari constiente, a acestui angajament moral si politic responsabil, care trebuie sa duca la implicarea politica orientata de valori si scopuri care sa serveasca intereselor publice. Romania are nevoie de implicarea noastra in viata publica pentru a duce mai departe mostenirea atator generatii care au faurit aceasta tara.
Scopul principal al ACTIUNII POPULARE este reconstructia Romaniei ca stat modern si prosper, realizarea unei societari libere si solidare, in care fiecare cetatea sa traiasca demn si sa se bucure de liberul exercitiu al drepturilor sale, sa beneficieze de sanse de performanta si de dezvoltare armonioasa.

VALORILE ACTIUNII POPULARE

Valorile fundamentale pe care le promoveaza ACTIUNEA POPULARA sunt valorile democratiei, libertatii, respectului reciproc si solidaritatii, valorile crestine – valori universale, cu profunde radacini in traditia poporului roman, si pe care Revolutia din decembrie 1989 le-a consacrat ca aspiratii fundamentale ale cetatenilor Romaniei.
Aceste valori fondatoare impun garantarea drepturilor fundamentale ale fiecarui cetatean, incepand cu dreptul la proprietate, dreptul la exprimarea libera a optiunilor si opiniilor, dreptul la participare in luarea deciziilor de interes comun, dreptul la o viata demna, la siguranta vietii, integritatii si averii fiecaruia, dreptul de a-si dezvolta armonios personalitatea intr-o societate care recuza discriminarea si sustine aspiratiile fiecarui cetatean, indiferent de rasa, sex, religie, origine etnica sau sociala.
Statul de drept trebuie sa fie garantul libertatii si al demnitatii fiecaruia. Fiecare cetatean trebuie sa respecte si sa apere legea si statul de drept, care ii asigura liberul exercitiu al drepturilor sale.
Valorile esentiale ale crestin – democratiei europene, adaptate imperativelor actuale si de perspectiva ale societatii romanesti, – libertatea si responsabilitatea, dreptatea si solidaritatea, subsidiaritatea si descentralizarea, libera initiativa si spiritul concurential – constituie conditii ale iesirii Romaniei din tranzitie si ale inscrierii ei in civilizatia europeana a noului secol.

PRINCIPIILE ACTIUNII POPULARE

Libertatea este principiul fundamental care garanteaza ca nici o persoana (indiferent de clasa, sex, religie sau rasa) nu va fi silita sa se subordoneze altora. Fiecare om are dreptul de a fi liber de orice constrangere cu exceptia celei impuse de lege. ACTIUNEA POPULARA este expresia politica a vointei de libertate a poporului roman.

Dreptatea este principiul conform caruia nimeni nu este mai presus de leg si legea este egala pentru toti cetatenii. Dreptatea este principiul conform caruia munca, efortul si talentul fiecaruia sunt rasplatite, in vreme ce incalcarea dovedita a legii este sanctionata fara discriminare. ACTIUNEA POPULARA este expresia politica a exigentei de dreptate si de respect fata de lege a poporului roman.

Demnitatea fiecarei fiinte umane este inalienabila; omul este un subiect si nu un obiect al istorie.

Solidaritatea este principiul conform caruia suntem prezenti unii pentru ceilalti. Pentru noi este important sa nu lasam pe nimeni in parasire si sa luptam pentru dreptatea fiecarui om. Pacea sociala se fundamenteaza pe coeziunea sociala, coeziune care nu se poate obtine decat prin solidaritate. Noi ne pronuntam pentru o solidaritate sociala autentica, care sa nu spolieze pe cei productivi, ci sa distribuie, corect si transparent, resursele alocate cu acordul majoritatii pentru sustinerea celor in suferinta. Vrem ca banii stransi de stat de la cetateni pentru sanatate sa ajunga la spitale si la bolnavi, vrem ca toti aceia care au contribuit o viata intreaga la fondul de pensii sa fie rasplatiti pe masura. ACTIUNEA POPULARA este expresia politica a vointei poporului roman de a construi o societate a solidaritatii responsabile, ocrotindu-i pe cei vulnerabili din motive ce nu depind de ei.

Egalitate, nu egalizare. Dreptate inseamna un tratament egal pentru ceea ce este egal, si un tratament diferit pentru ceea ce este diferit. Sustinem egalitatea sanselor si dreptul fiecarui om de a-si pune in valoare darul primit de la Dumnezeu. Pentru noi egalitatea oamenilor este un dat in ceea ce ii priveste ca persoane libere si responsabile, egali in fata legii si egali ca sanse in competitia sociala. Oamenii nu sunt insa egali ca putere de a-si urmari si indeplini telurile, nu sunt egali in ceea ce priveste rezultatele lor. De aceea nu este de acceptat nici o politica de nivelare, de egalizare fortata, de uniformizare, de restrangere a libertatii fiecaruia de a-si afirma identitatea. ACTIUNEA POPULARA respinge orice forma de colectivism, de falsificare a ordinii firesti a societatii.
Promisiunea etern neimplinita a socialismului de realizare a egalitatii economice este samburele utopic si demagogic care permite specularea permanenta a invidiei si neputintei. Conditionarea libertatii de egalizarea fortata a tuturor la nivelul inferior, prin presiunea statului pus in slujba unei utopii trebuie permanent respinsa. Socialismul s-a dovedit incapabil sa creeze o solutie politica si economica pentru a realiza egalitate economica in societate, dovedind chiar ca aceasta egalitate este imposibila. ACTIUNEA POPULARA respinge orice solutie socialista sau colectivista pentru organizarea societatii. Statul nu poate deveni sau redeveni instrumentul pauperizarii perpetue a tuturor in numele ideii egalitatii perfecte. Stim cu totii ca aceasta inseamna condamnare la subdezvoltare, dictatura nulitatilor si distrugerea libertatii. ACTIUNEA POPULARA este expresia vointei politice a poporului roman de a construi o societate a sanselor egale si a meritului recompensat.

Economia de piata libera este singura optiune a progresului. ACTIUNEA POPULARA considera capitalismul ca fiind modul de organizare a economiei si societatii generator de ordine, democratie si libertate. Proprietatea privata, eficienta si rationalitatea muncii genereaza o ordine bazata pe libertate si responsabilitate. In Romania aceasta ordine a facut pasi timizi si ezitanti, exista o oarecare structura institutionala adecvata mecanismelor de piata, dar realitatea economiei romanesti ramane controlul, direct sau indirect, exercitat de stat si de factorul politic in economie. De aici decurg politicile ineficiente, reactionare, care incalca principiul competitiei libere si corecte – principalul motor al unei economii creatoare de valori. Toate acestea genereaza la randul lor o saracie endemica si probleme sociale lipsite de solutii.
Romania se confrunta acum cu saracia, care este boala oricarei societati subdezvoltate. Iar saracia produce instabilitate politica si sociala, cresterea audientei unor actori si forte politice antidemocratice. Saracia de astazi este rezultatul actiunii politice iresponsabile a partidelor pretins de stanga, care s-au limitat la un mimetism al institutiilor capitaliste fara a crea cadrele de existenta si actiune eficace a acestora in societate. Actiunea statului s-a limitat doar la a raspunde diverselor grupuri de presiune interesate in acapararea fostei proprietati de stat. Mentinerea statului ca prizonier al birocratiei fostului PCR a determinat ineficienta actinii sale si incapacitatea sa de deveni un adevarat agent al schimbarii si nu unul mimetic, fara nici o responsabilitate reala si pozitiva. Saracia in Romania este creata de stat, nu de economia de piata incipienta. Economia de stat este cea care produce saracie si inechitate sociala, iar agentii politici ai acestei ordini isi mentin puterea politica prin specularea acestei saracii, prin ascunderea abila a responsabilitatii lor, fara a plati pretul cuvenit actiunii lor reale. Campionii social-democratiei autohtone sunt tocmai capitalistii speculativi si ineficienti produsi de falsificarea regulilor economiei de piata in acesti zece ani. Solutia problemei saracirii populatiei Romaniei nu poate veni de la agentii pauperizarii acestei tari.
ACTIUNEA POPULARA afirma ca piata si concurenta sunt elemente centrale ale ordinii economice care permit afirmarea libertatii si identitatii umane, limitand totodata puterea statului. Democratiei ii corespunde piata ca forma de organizare a economiei. Concurenta stimuleaza initiativa si performanta, slujind binelui general al societatii. Piata si concurenta permit o satisfacere optima a nevoilor consumatorilor. O societate, cu o birocratie bugetivora exercitand un control administrativ asupra economiei, si cu prea putina piata, conduce la mai putina bunastare si la mai putina libertate pentru toti. Dreapta populara afirma, in consecinta: atata piata cit este posibil, atata stat cat este indispensabil pentru a garanta concurenta si ordinea pietei. ACTIUNEA POPULARA este expresia vointei politice a poporului roman de a dezvolta o societate a performantei si un stat performant.
ACTIUNEA POPULARA propune societatii romanesti proiectul capitalismului popular care sa conduca la constructia unei societati de cetateni proprietari, un capitalism democratic, guvernat de ordinea economica a proprietatii si a pietei, care sa includa participarea cetatenilor la viata economica si nu sa excluda participarea acestora, asa cum se intampla acum, cand se incearca pastrarea caracterului socialist al economiei si privilegiul unei oligarhii de profitori, care mentin largi paturi sociale prizoniere ale unei economii monopoliste, etatiste si clientelare. Capitalismul popular se bazeaza pe initiativa oamenilor, pe capacitatea lor de a gasi raspunsuri adecvate la provocarile economice ale unei societati bazate pe competitie si libertatea intreprinderii. Capitalismul popular implica solidaritatea nationala si exclude formarea de oligarhii care sa paraziteze statul si societatea, ducand la costuri economice si sociale exorbitante si transformand Romania intr-o tara a coruptiei institutionalizate si a unei false democratii. ACTIUNEA POPULARA este expresia politica a vointei poporului roman de a beneficia de sansa pe care i-o poate oferi un capitalism popular, liber si creativ.

Educatia reprezinta motorul esential in reconstructia armonioasa a societatii si in modernizarea tarii. Romania trebuie sa beneficieze de sansa de a construi o economie moderna bazata pe cunoastere. ACTIUNEA POPULARA considera invatamantul de toate gradele ca pe un domeniu esential al progresului. Una dintre cele mai importante cai prin care societatea ofera tuturor cetatenilor ei sansa egala a propriei performante este educatia de calitate deschisa tuturor celor interesati si posibilitatea oferita fiecaruia de a beneficia de o formare continua care sa-i asigure o cat mai deplina realizare ca fiinta umana si ca participant la viata activa a societatii. ACTIUNEA POPULARA acorda tuturor componentelor educatiei, de la familie si biserica, la scoli, universitati, institutii de cultura si de cercetare, un rol fundamental, atat in privinta modelarii constiintelor, cat si in directia transformarii educatiei intr-un motor al progresului economic si social. Vrem ca reforma scolii romanesti sa fie continuata, nu blocata; vrem ca, libere de orice ingerinta a politicului, toate institutiile care contribuie la promovarea invatamantului, a stiintei, a culturii, a moralitatii civice si crestine sa fie recunoscute ca elemente componente esentiale pentru progresul economic si social, sa fie sustinute activ de stat pentru a se dezvolta armonios. Vrem ca potentialul remarcabil de cercetare stiintifica autentica si de creativitate sa devina parte integranta a procesului de modernizare a Romaniei. Vrem ca toti aceia care si-au dedicat viata si opera acestei nobile meniri sa beneficieze de respectul si consideratia pe care o merita cu prisosinta din partea societatii. ACTIUNEA POPULARA este expresia politica a vointei poporului roman de a progresa prin cunoastere, si de a asigura propasirea creatiei si creatorilor datorita carora stiinta, invatamantul si cultura ne innobileaza existenta si contribuie direct la sporirea avutiei comune.

Politica pentru tineret – politica nationala. Energiile generatiei tinere sunt in prezent irosite. Lipsiti de perspectiva, lipsiti de incredere in capacitatea celor maturi de a le oferi conditiile propriei bunastari si performante, tinerii isi cauta azi tot mai mult realizarea individuala independent de binele comun. Romania trebuie construita de oameni care au responsabilitatea viitorului, si nu de oameni care sunt datori unui trecut pe care nu-l pot depasi. ACTIUNEA POPULARA incurajeaza tinerii sa se implice direct in deciziile care privesc viitorul lor si destinul Romaniei. ACTIUNEA POPULARA este expresia politica a vointei poporului roman de a-si asuma propriul viitor.

Renasterea satului romanesc: Modernizarea si progresul Romaniei nu se pot realiza decat in masura in care comunitatile din mediul rural sunt sustinute pentru a se integra civilizatiei moderne. Mentinerea decalajelor dramatice intre viata urbana si lumea rurala este un risc major pentru progresul tarii. Nu vrem ca satele sa semene cu mici orase mizere, vrem ca satele sa ofere celor care traiesc si muncesc acolo conditii civilizate de locuire si transport, scoli performante, accesul liber la informatie si perspectiva unei dezvoltari durabile. Mentinerea unei agriculturi de subzistenta perpetueaza saracia taranului roman. Noi promovam o politica de modernizare a satului romanesc, esentiala pentru progresul intregii tari. ACTIUNEA POPULARA exprima vointa poporului roman de modernizare a satelor pentru redobandirea demnitatii taranului roman.
Politica responsabila si responsabilitate politica. Romania a fost si a ramas o tara prost guvernata. Politica romaneasca se afla intr-o grava criza de credibilitate. Fiindca o mare parte a politicienilor nu i-au respectat pe cetateni, ci doar le-au solicitat votul, nici cetatenii nu-i mai respecta pe politicieni si nu le mai acorda increderea lor. ACTTIUNEA POPULARA propune cetatenilor Romaniei un alt fel de politica: o politica care respecta vointa si mandatul incredintat, o politica care construieste, o politica care exista doar in dialog cu societatea. ACTIUNEA POPULARA propune cetatenilor Romaniei un alt fel de politicieni: persoane care si-au dovedit competenta in cele mai variate domenii de activitate, care au o bogata experienta in dialogul cu cetatenii, si care sunt gata sa se puna in slujba acestora, nu sa aserveasca institutiile statului sau sa desconsidere vointa populara. Noi militam pentru o politica responsabila care sa vizeze atat interesul individual, cat si pe cel general. Politica intereselor oculte trebuie sa fie inlocuita de o politica a transparentei si a adevarului. De aceea, candidatii ACTIUNII POPULARE la toate functiile publice eligibile – de la candidatii pentru consiliile locale pana la candidatul pentru Presedintie – vor fi mai intai selectionati si votati de catre membrii ACTIUNII POPULARE in cadrul unor alegeri preliminare. ACTIUNEA POPULARA exprima vointa poporului roman de a da fiecarui cetatean certitudinea ca vointa, gandirea si votul lui conteaza.

Romania pentru Europa, Europa pentru Romania. Integrarea europeana este cel mai important cadru al procesului de modernizare a societatii romanesti. Fara integrare europeana, Romania nu va progresa. Romania va trebui sa joace un rol in implinirea schimbarilor radicale din Europa viitorului. ACTIUNEA POPULARA impartaseste valorile populare europene si este pregatita sa integreze Romania in Uniunea Europeana. ACTIUNEA POPULARA este expresia politica a vointei poporului roman de a progresa catre un viitor european pe masura trecutului sau.

ACTIUNEA POPULARA – MISCARE POLITICA
O CALE A SOLIDARITATII

ACTIUNEA POPULARA se naste ca o optiune politica necesara societatii romanesti, capabila sa aduca Romaniei solutia politica a procesului de reconstructie si modernizare a tarii, de renastere morala a societatii noastre, de revenire a societatii la albia fireasca a dezvoltarii democratice. ACTIUNEA POPULARA se adreseaza, ca miscare politica, tuturor grupurilor sociale si etnice, societatii romanesti in ansamblul ei. ACTIUNEA POPULARA nu este partidul unei singure paturi sociale, nu practica o politica exclusivista, nu este un partid regional sau confesional. Actiunea noastra politica are in vedere scopuri care privesc intreaga natiune si se desfasoara la scara intregii societati.
ACTIUNEA POPULARA, construita prin regruparea partidelor de centru dreapta extraparlamentare si atragerea de personalitati pana acum neangajate politic, este miscarea politica capabila sa duca la indeplinire misiunea de a reconstrui alternativa reala la puterea oligarhiilor pretinse de stanga, care tind sa monopolizeze puterea politica si de aceea reprezinta un pericol pentru democratia romaneasca.
Necesitatea aparitiei ACTIUNII POPULARE decurge din transformarile pe care societatea romaneasca le-a inregistrat in cei aproape 14 ani de la revolutie: chiar daca aceste transformari au fost multa vreme haotice, chiar daca cei patru ani de guvernare reformatoare 1996-2000 nu au reusit decat sa deschida o cale, nu sa o si parcurga, Romania de azi nu mai seamana cu Romania din 1990. Partidele existente nu au reusit sa gaseasca solutii adecvate pentru Romania de astazi si de maine, si-au dovedit incapacitatea de a conferi statului autoritate prin eficienta institutiilor create dupa 1989, au abandonat dialogul cu societatea si refuza sa promoveze o noua clasa politice credibila si responsabila, ceea ce impune cu necesitate un nou instrument politic si un alt fel de a face politica.

CINE SUNTEM

Noi suntem cei care am inteles si am apreciat pozitiv progresele, atat de greu obtinute, in anii Administratiei Constantinescu. Noi suntem cei care, stiind bine ce nu s-a putut realiza intre 1996 si 2000, ce dificultati si ce erori s-au facut, ce piedici ne-au fost ridicate in cale de adversari, si uneori chiar de aliati, refuzam sa ne dezicem de spiritul victoriei CDR din 1996 si a candidatului sau la functia de presedinte al Romaniei Emil Constantinescu. Afirmam ca aceasta victorie si guvernarea 1996-2000 au reprezentat o cotitura majora in viata politica a Romaniei, refuzam sa uitam progresele substantiale obtinute in acesti patru ani, in care democratia s-a consolidat, in care justitia a fost respectata si in care autonomia locala capatase substanta si mijloacele de a fi o realitate incontestabila. In cei patru ani de guvernare a coalitiei CDR-USD-UDMR, problema raporturilor cu minoritatea maghiara a fost rezolvata, respectul pentru libertatile cetatenesti s-a instaurat, reforma administratiei publice a fost legiferata, s-au facut progrese esentiale in reforma economica, in restituirea proprietatilor si in cresterea ponderii proprietatii private in toate domeniile. Guvernarea de coalitie a asigurat libertatea presei si libera exprimare a opiniilor, a promovat dialogul intens dintre institutiile statului si organizatiile societatii civile. Corolarul acestor eforturi a fost faptul ca Romania a obtinut pe plan international un statut si o recunoastere fara precedent, NATO si UE si-au deschis portile pentru tara noastra. Au fost patru ani de succese de cele mai multe ori scump platite si de crize dramatice de cele mai multe ori rezolvate cu bine, in care multi dintre noi am castigat experienta in administratie, in lupta politica, in relatiile internationale. Numerosii membri inscrisi acum in ACTIUNEA POPULARA care, fara vreo angajare anterioara in vreun partid politic, ni s-au alaturat sunt cei care, cu luciditate si spirit critic, au regretat neimplinirile acestor patru ani, dar le-au inteles si dificultatile si izbanzile, si de aceea se afla azi in ACTIUNEA POPULARA. Noi suntem cei care vrem sa ducem mai departe procesul de modernizare si de integrare europeana si euro – atlantica a Romaniei. Noi suntem cei care dorim un loc demn pentru tara noastra in lumea de azi si de maine.
MESAJUL NATIONAL, MESAJ AL DEMNITATII
ACTIUNEA POPULARA este un partid national. ACTIUNEA POPULARA duce mai departe traditia politicii nationale instaurata de creatorii statului roman modern si continuata de marii oameni de stat din perioada interbelica. Nu este vorba de o simpla continuitate formala, ci de asumarea deplina si constienta a unei traditii politice glorioase. Romania moderna a fost creatia unei generatii de politicieni care au inteles imperativele progresului istoric, au evaluat corect locul real si locul ideal al Romaniei in lume, si au provocat saltul in modernitate al societatii romanesti. Noi am analizat dinamica marilor procese ale progresului istoric in secolul XXI, am identificat domeniile deficitare si potentialul de viitor al Romaniei, si propunem un proiect politic coerent, imediat si de perspectiva, prin care societatea romaneasca sa se integreze durabil marilor fluxuri ale progresului contemporan.
ACTIUNEA POPULARA este nationala in sensul ca afirma identitatea nationala, traditia culturala a poporului roman si nu se fereste de a afirma natiunea ca subiect istoric esential. ACTIUNEA POPULARA este nationala pentru ca se adreseaza intregii natiuni, si nu numai unor clase sau categorii. ACTIUNEA POPULARA este nationala pentru ca vrea ca, asumand identitatea fundamentala care defineste natiunea romana, sa construiasca pe temeiul acestei identitati o natiune civica, bazata pe principiile de respect al diferentei, de dialog si de civism luminat.
ACTIUNEA POPULARA militeaza pentru restaurarea adevaratului sens al afirmarii nationale, eliberat de zgura national-comunismului care a transformat totul in demagogie. Orice forma de nationalism demagogic, gregar, revansard nu face decat sa adanceasca criza societatii romanesti si sa amane clarificarea caii de urmat. ACTIUNEA POPULARA este un partid al natiunii moderne, parte integranta a Europei viitorului. Constiinta nationala nu poate si nu trebuie sa fie o constiinta a impotrivirii la ceva, a excluderii si a vrajbei, ci o constiinta luminoasa a afirmarii de sine, a slujirii patriei, a solidaritatii nationale inclusiv, a actiunii concrete in numele natiunii civice si al unei Romanii moderne si europene. Dreptul la identitate, la diferenta, la exprimarea libera in dialogul dintre culturi si etnii este o bogatie a trecutului, dar si a viitorului Romaniei.

Biroul Executiv

Emil Constantinescu – Presedinte
Max Badin – vicepresedinte
Smaranda Enache – membru
Sorin Bottez – vicepresedinte
Constantin Grosu – vicepresedinte
Alexandru Ionescu – vicepresedinte
Carmen Martz – vicepresedinte
Vasile Mandroviceanu – membru
Constantin Müller – membru
Zoe Petre – vicepresedinte
George Calalb – vicepresedinte
Adrian Toader – vicepresedinte
Dumitru Marin – membru
Virgil Popescu – membru
Adrian Dumitrescu – membru
Craita Haritina – membru
Octavian Duliu – membru
Ion Gitlan – membru
Vlada Visatovici – membru
Petre Petrica – membru
Marius Vladu – Secretar General

Forta Democrata din Romania isi intemeiaza programul pe convingerea membrilor sai ca cel mai important mandat politic intr-o societate democratica este cel de cetatean. Credem ca cetateanul nu-si epuizeaza misiunea atunci cand este chemat, o data la cativa ani, sa-si aleaga reprezentantii locali si nationali. Credem ca cetatenii trebuie chemati sa participe in fiecare zi la un referendum civic in care sa supuna scrutinului public performantele si prestatia celor pe care i-au mandatat sa-i reprezinte. A fi cetatean este o alegere de fiecare zi. Credem ca acesta este intelesul radical si autentic al democratiei. Forta Democrata din Romania este un partid politic care se revendica de la Revolutia din Decembrie 1989, ale carei idei si idealuri au fost formulate si dezvoltate ulterior in cateva documente fundamentale precum Schita privind strategia infaptuirii economiei de piata in Romania din mai 1990, Motiunea Viitorul-Azi a Frontului Salvarii Nationale din martie 1992, Platforma Societatii Romane pentru Democratie si al sau Manifest pentru Drepturile Cetatenilor. Forta Democrata din Romania exista ca partid politic pentru ca membrii sai sa poata milita impreuna, sistematic si permanent, pentru o societate libera, dreapta si deschisa, in care valorile libertatii si autonomiei individuale, pe de o parte, si cele ale egalitatii in exercitarea drepturilor civile, sociale si politice, pe de alta parte, sa se afle intr-un echilibru care sa faca imposibile saracia, ignoranta si conformismul social. Militam pentru o societate in care libera circulatie a ideilor, persoanelor, bunurilor si serviciilor sa nu fie in nici un fel restransa. Forta Democrata din Romania isi propune sa promoveze libertatea, demnitatea si prosperitatea persoanelor, sa exprime diversitatea si sa incurajeze creativitatea cetatenilor Romaniei si sa respecte pe de-a-ntregul libertatea lor de constiinta, capacitatea lor de initiativa si dreptul lor de a-si dezvolta pe deplin talentul individual intr-un regim de domnie a legii, in care sansele sa fie egale pentru toti. Forta Democrata din Romania isi propune ca puterile publice sa functioneze in orizontul imediat al vietii cetatenilor si sa raspunda permanent in fata cetatenilor pentru actiunile lor. Sustinem ca, intr-o societate democratica, statul trebuie sa fie in acelasi timp intransigent in aplicarea legii, modest si eficient, ca el trebuie sa ofere cetatenilor mijloacele implinirii personale si sa-i ajute sa contribuie la viata comunitatilor din care fac parte. Forta Democrata din Romania crede ca cetatenii trebuie sa ia parte la guvernarea comunitatilor in care traiesc si este hotarata sa intareasca procesul democratic de descentralizare si sa asigure un sistem de guvernare cu adevarat reprezentativ si participativ, bazat pe institutii deliberative
eficiente, pe libertatea informatiilor, pe decizii luate la nivelul cel mai apropiat de cetatean si pe un sistem electoral just pentru toate tipurile de alegeri. Forta Democrata din Romania va apara pretutindeni si cu toate mijloacele dreptul de libera exprimare, de asociere, de initiativa economica, precum si dreptul la viata privata si la siguranta proprietatii si a caminului. Credem ca, intr-o democratie, orice autoritate publica isi trage legitimitatea din vointa cetatenilor si este raspunzatoare in fata acestora. Militam de aceea pentru eliminarea oricaror privilegii si imunitati, altele decat cele privind libera exprimare a convingerilor politice, legate de functia publica. Forta Democrata din Romania sustine o dezvoltare durabila si viguroasa a economiei, care sa incurajeze procesele de creare a avutiei si a locurilor de munca, care sa puna in valoare initiativa si calificarea profesionala a intreprinzatorilor si salariatilor, si care, in acelasi timp, sa distribuie succesul economic in beneficiul general al societatii. Credem ca statul are datoria sa sprijine cercetarea aplicata si inovatia tehnologica si sa asigure atat echitatea fiscala, cat si protectia cetatenilor in calitate de consumatori. Sustinem in schimb ca actiunea economica a statului trebuie sa se limiteze la reglementarea concurentei si la asigurarea egalitatii de conditii a intreprinzatorilor. Statul nu va interveni in rationalitatea spontana a pietei decat atunci cand si acolo unde se va dovedi strict necesar. Forta Democrata din Romania recunoaste in acelasi timp ca piata nu distribuie intotdeauna avutia si veniturile in modul cel mai just posibil. De aceea, respectand fara restrictii dreptul individual la proprietate si libertatea agentilor economici, vom promova dreptul tuturor cetatenilor de a beneficia, in plan social si cultural, de acumularea avutiei la nivel national. Forta Democrata din Romania crede ca serviciile publice sunt principala modalitate prin care statul slujeste interesul general. Nu impartasim convingerea ca, in domeniul serviciilor si utilitatilor, sectorul public este condamnat la ineficienta. Constatam, dimpotriva, ca trecerea acestora in domeniul privat este adesea facuta in dezavantajul consumatorilor. Vom urmari de aceea ca serviciile publice sa-i serveasca cu adevarat pe toti cetatenii, indiferent de venit, iar utilitatile publice sa fie in mod real utile comunitatilor si persoanelor. Serviciile publice de calitate reprezinta conditia fundamentala a unei cetatenii angajate. Forta Democrata din Romania considera inacceptabile risipirea avutiei nationale, fie ea din incompetenta sau din culpa, ca si saracirea bugetelor ca urmare a slabei capacitati de productie nationala rentabila. Nu vrem sa ne resemnam in fata haosului legislatiei si practicilor fiscale, cu atat mai mult cu cat povara fiscalitatii cade de cele mai multe ori pe umerii salariatilor si ai micilor intreprinzatori. Pretul intretinerii la bloc, cel al alimentelor de baza, ca si taxele si impozitele rostogolesc in continuare buldozerul saraciei peste familiile romanesti. Nu de explicatii si justificari este nevoie, ci de acte de guvernare curajoase si cinstite, care sa nimiceasca cu hotarare retelele de interese vinovate tesute cu banii si bunurile publice.
Forta Democrata din Romania crede cu tarie ca Romania are in continuare o nevoie vitala si urgenta de reforme profunde. Reformele realizate din 1990 incoace in planul institutiilor democratice si al economiei de piata s-au oprit adesea la poarta intreprinderilor si nu au angajat participarea cetatenilor. Or, cu cat politica intarzie sa rezolve problemele de fond, cu atat misiunea pe care o are devine mai grea. Forta Democrata din Romania vrea sa puna capat unei lungi traditii romanesti prin care guvernarea statului duce la intarirea partidelor si la imbogatirea vinovata a politicienilor. Singura directie legitima a unei politici cu adevarat democratice si eficiente este cetateanul.

Forumul Democrat al Germanilor din Romania, (FDGR, germana Demokratisches Forum der Deutschen in Rumänien, DFDR) este un partid politic al minoritatii germanilor din Romania. Formatiunea politica a fost infiintata in timpul Revolutiei din decembrie 1989. FDGR este continuatorul Partidului German din Romania, formatiune politica din perioada interbelica.

Primul presedinte al FDGR a fost Paul Philippi. In prezent functia de presedinte al FDGR este indeplinita de Klaus Johannis, primarul municipiului Sibiu.

In urma alegerilor locale din 2004, FDGR detine majoritatea in Consiliul Local Sibiu (cu 16 din 23 de consilieri) si in Consiliul Judetean Sibiu (11 din 33 de consilieri), al carui presedinte este Martin Bottesch. Tot pe listele FDGR a fost ales primarul municipiului Medias, precum si primarul orasului Cisnadie.

Deputati FDGR
* Ingmar Brandsch, in legislatura 1990-1992;
* Eberhard-Wolfgang Wittstock, in legislatura 1992-1996;
* Werner Horst Brück, 1996-1997;
* Eberhard-Wolfgang Wittstock, 1997-2004;
* Ovidiu Gant, din 2004.

Localitati cu primari FDGR
* municipiul Sibiu
* municipiul Medias, judetul Sibiu
* orasul Cisnadie, judetul Sibiu
* comuna Ciumesti, judetul Satu Mare
* comuna Foieni, Satu Mare
* comuna Petresti, Satu Mare
* comuna Tiream, Satu Mare

Presedintele Klaus Werner Johannis
(n. 13 iunie 1959, Sibiu) este un politician roman de nationalitate germana, primar al municipiului Sibiu din anul 2000 pana in prezent. A absolvit studiile de fizica la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj. Dupa terminarea facultatii a fost mai intai profesor de fizica la Liceul Samuel von Brukenthal din Sibiu. Dupa 1989 a devenit inspector scolar general adjunct iar apoi inspector scolar general al judetului Sibiu. In anul 2000 Forumul Democrat al Germanilor din Romania (FDGR) a decis sa participe cu un candidat propriu la alegerile de primar al municipiului Sibiu, si l-a desemnat in aceasta pozitie pe Klaus Johannis. In anul 2000 Klaus Johannis a fost ales primar in al doilea tur de scrutin. In timpul primului mandat a lucrat in consiliul municipal cu o majoritate constituita de Partidul Social Democrat. In anul 2004 a fost reales ca primar cu 88,7% din voturi. A initiat numeroase contacte cu investitori straini si cu oficiile Uniunii Europene. Sub angajamentul sau, Sibiul a fost numit Capitala Europeana a Culturii pentru anul 2007 (impreuna cu Luxemburg). Este presedintele Forumului Democrat al Germanilor din Romania (FDGR) si senator de onoare al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj. La data de 28 decembrie 2007 i-a fost conferit Ordinul National Steaua Romaniei in grad de Cavaler.

In virtutea traditiei de lupta si jertfa a intemeietorilor sai, a principiilor cuprinse in Program, PPP a militat si militeaza:

# PENTRU apararea integritatii si suveranitatii Statului National Roman;
# PENTRU instaurarea unui CLIMAT DE MORALITATE IN VIATA PUBLICĂ romaneasca, prin eradicarea politicianismului si coruptiei;
# PENTRU o politica de CRESTERE  A NATALITĂTII;
# PENTRU apararea FAMILIEI CRESTINE contra agresiunilor care o ameninta;
# PENTRU o REFORMĂ MORALĂ in societatea romaneasca, printrun amplu proces de EDUCATIE. Un rol esential il vor avea: BISERICA, SCOALA si FAMILIA.
# PENTRU conservarea IDENTITĂTII NATIONALE si TRADITIILOR STRĂMOSESTI;
# PENTRU DREPTATE SOCIALĂ, bazata pe valoare etica, echitate umana si competenta profesionala.
# PENTRU readucerea, pe cale pasnica, in granitele Statului Roman a teritoriilor rupte samavolnic si intarirea relatiilor culturale cu romanii din afara granitelor;
# PENTRU modificarea legislatiei ce per-mite ca drepturile demnitarilor sa sfideze alegatorii de rand;
# PENTRU o POLITICĂ EXTERNĂ bazata pe DEMNITATE si primatul INTERESULUI NATIONAL.
Noi nu luptam pentru avantaje materiale ci pentru un ideal, pentru pamantul si traditiile noastre.De aceea ne numim: ” PENTRU PATRIE ! ”
PPP se revendica de la principiile doctrinei national-crestine, situindu-se la Dreapta esicherului politic romanesc.
Fondatorii sai  au luptat in Rezistenta Nationala Anticomunista pentru Libertate, Credinta si Patrie. In lupta lor, ei s-au inspirat permanent din ideile si operele corifeilor elitei interbelice, decimata in inchisori sau risipita in Exil, intre care : Nae Ionescu, Mircea Eliade, Petre Tutea, Constantin Noica, Emil Cioran, Constantin Gane, Ernest Bernea, Mircea Vulcanescu, Traian Braileanu, Radu Gyr, Aron Cotrus si multi altii. Mandri de un asemenea trecut, stam cu privirile indreptate spre viitor. Vrem sa raspundem, prin prisma valorilor noastre, la problemele actuale ale societatii romanesti.

Presedinte-interimar: Virgil TOTOESCU (Suceava), invatator, participant la Rezistenta Nationala Anticomunista, fost detinut politic intre 1948 si 1964; responsabil regiunea Moldova.
Presedinte executiv: Catalin MAGHIAR (Galati), profesor drd., licentiat in Istorie.
Vicepresedinte (aria metropolitana Bucuresti): Corneliu SULIMAN (Bucuresti), participant la Rezistenta Nationala Anticomunista, fost detinut politic detinut politic, inginer constructor, intreprinzator
Vicepresedinte (zona Transilvania-Banat): Coriolan BACIU, jurist, economist, dr. in drept.
Vicepresedinte (zona Sud): Razvan APAHIDEAN (Bucuresti), inginer.
Secretar-general: Florin DOBRESCU (Bucuresti), profesor, licentiat in Geografie.
Consilieri:
Vasile ABULIGESII (Bacau), inginer agronom.
Ioana DOBRESCU (Bucuresti) muzeograf, licentiata in silvicultura si filologie, master in etnografie.
Sorin OLARIU (Sibiu), inginer. Radu POPESCU (Ploiesti), dr. in mtematici.
Ioan MAXIM (Cluj), participant la Rezistenta Nationala Anticomunista, fost detinut politic.
Faguta GROZĂVESCU (Craiova), intreprinzator particular, student la Drept.
Presedintele Senatului PPP: Nicolae MAZĂRE,  fost detinut politic, continuu, intre 1941 si 1964, (23 ani).

Partidul Alianta Socialista este un partid de stanga, cu un program inspirat din principiiile socialismului democratic, care militeaza pentru infaptuirea in Romania a unui model socialist de dezvoltare durabila, in conditiile statului social de drept si a economiei mixte sociale de piata. Modelul socialist de dezvoltare presupune un sistem de valori in care interesul national, libertatea, egalitatea si solidaritatea, emanciparea umana, justitia sociala, conservarea naturii si pacea sunt inseparabile intr-o societate in care poporul isi conduce treburile democratic si echitabil.
• Partidul Alianta Socialista este deschis tuturor cetatenilor romani care isi asigura mijloacele de trai prin munca, performanta si creativitate – muncitori, tarani, intelectuali, intreprinzatori, functionari, studenti, elevi, liber profesionisti, pensionari etc., fara deosebire de sex, varsta, origine etnica, convingeri religioase sau conditie sociala.
• Partidul Alianta Socialista este adept al formei republicane de organizare a statului, al pluralismului politic si democratiei parlamentare, respectand Constitutia si legile tarii.
• Partidul Alianta Socialista este continuatorul traditiilor miscarii muncitoresti, democratice si socialiste din Romania si isi insuseste tot ce a fost pozitiv in experienta social-economica in politica nationala si universala. P.A.S. aseaza la loc central, in activitatea sa politica, omul cu viata sa individuala si sociala, libera dezvoltare a personalitatii umane, realizarea progresului social si national.
• Partidul Alianta Socialista respinge teoriile si practicile totalitare de orice fel, dogmatismul si exclusivismul ideologic, hipercentralismul economic, precum si repudierea globala a tot ceea ce a creat valoros si progresist poporul roman in deceniile postbelice.
• Partidul Alianta Socialista isi propune sa revitalizeze traditiile inaintate romanesti, sa contribuie la reconstructia si dezvoltarea miscarii socialiste din Romania. In acest scop, reconsiderand cu obiectivitate trecutul, alternativa socialista acorda pretuirea cuvenita tuturor acelor realizari si valori, care au propulsat patria noastra catre un stadiu modern de dezvoltare: cresterea economica prin dezvoltarea industriei si a agriculturii, folosirea mai rationala a resurselor umane si lichidarea somajului, eliminarea pe scara larga a saraciei, un sistem de securitate sociala decenta: locuinta decenta pentru fiecare familie, concedii in statiuni de odihna si de tratament, sanse egale in educatie si invatamant, servicii de asistenta medicala gratuite, culturalizare generala, drepturi egale pentru femei si tineri, afirmarea Romaniei pe plan international.
• Potrivit modelului socialist de dezvoltare, P.A.S. militeaza pentru infaptuirea unei economii mixte sociale de piata, care sa se bazeze pe existenta diverselor forme de proprietate, exercitarea rolului activ al statului in reglarea proceselor macroeconomice, in infatuirea unei politici sociale reale, dezvoltarea unei societati civile puternice si promovarea dreptatii sociale, componente care sa conduca la punerea in valoare a resurselor umane, materiale si naturale ale tarii, la asigurarea cresterii bunastarii generale,
• Partidul Alianta Socialista militeaza pentru o societate capabila sa realizeze o calitate superioara a vietii oamenilor, inlaturarea oricarei forme de discriminare si asuprire sociala si nationala, modelul socialist de dezvoltare vizand trecerea la o alta etapa de dezvoltare, marcata de revolutia stiintifica, tehnica si informatica.
• Partidul Alianta Socialista este un partid national, patriotic, ancorat in istoria si destinele poporului roman, care actioneaza cu toata consecventa in slujba intereselor fundamentale ale Romaniei, atat pe plan intern cat si pe plan extern, pentru strangerea legaturilor cu romanii din afara granitelor tarii, pentru respectarea drepturilor cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale, in conformitate cu Constitutia tarii si cu reglementarile internationale la care tara noastra este parte.
• Partidul Alianta Socialista se pronunta pentru o colaborare activa cu partidele si formatiunile politice de stanga, de centru-stanga, cu alte formatiuni progresiste si democratice care militeaza pentru consolidarea democratiei si a statului social de drept, pentru apararea si promovarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, pentru suveranitatea, independenta si integritatea teritoriala a Romaniei. De asemenea, conlucreaza cu organizatiile neguvernamentale, sindicale, profesionale, culturale, cu toate structurile societatii civile.
• Partidul Alianta Socialista militeaza pentru reconcilierea partidelor socialiste, social-democrate, muncitoresti, democratice si pentru realizarea unitatii miscarii de stanga din Romania.
• Partidul Alianta Socialista stabileste si dezvolta relatii de prietenie, de colaborare si intrajutorare cu partidele socialiste, cu partide social-democrate, comuniste, muncitoresti, democratice si cu alte forte progresiste din toate tarile lumii. Pentru partidul nostru consacrarea pacii in lume, statornicirea unor raporturi de buna intelegere intre toate statele pe principiile unanim recunoscute ale dreptului international constituie o indatorire de capetenie, o permanenta a programului nostru de munca si lupta.
• Partidul Alianta Socialista are la baza structuri organizatorice flexibile care asigura manifestarea initiativei, participarea activa a tuturor membrilor sai, a simpatizantiilor, ca si a celor mai diverse categorii de cetateni la infaptuirea obiectivelor sale. In interiorul sau se pot manifesta diferite curente de idei si opinii, exprimate insa in cadru organizat si in limitele principiilor programatice generale si statutare, asigurand convergenta actiunilor spre realizarea unitara a idealurilor si scopurilor sale strategice. In activitatea sa, P.A.S. urmareste numai obiective politice, aparand si promovand interesul national, pacea si cooperarea internationala.
• Partidul Alianta Socialista militeaza pentru o larga reconciliere nationala care sa duca la fructificarea plenara a tuturor energiilor creatoare ale tarii. {n acest scop se impune instituirea amnistiei politice generale.

Rotaru Constantin –  Presedinte
Balaure Cornel Florin – Secretar General
Iacov Ion – Vicepresedinte cu probleme organizatorice
Cretu Constantin – Vicepresedinte cu relatii internationale
Badea Marin – Vicepresedinte cu probleme de imagine, comunicare si propaganda
Badea Dumitru – Vicepresedinte cu probleme de resurse umane si activitate electorala
Mocanu Stefan Aureliu – Vicepresedinte
Stanescu Ion – Membru
Dociu Aurel Flaviu –  Vicepresedinte cu probleme de tineret
Tudor Gabriela  -Vicepresedinte cu probleme ale AFS si Cancelaria P.A.S.

Partidul Civic Maghiar este partidul politic al minoritatilor maghiare din Romania. A fost fondat in 2001 ca Uniunea Civica Maghiara, fiind transformat si inregistrat oficial ca partid politic in luna martie a anului 2008. Membrii partidului il pozitioneaza ca alternativa a Ununii Democratice a Maghiarilor din Romania, cel mai mare partid care reprezinta minoritatea maghiara in Romania.

Principalul obiectiv al partidului este acela de a obtine autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc, o zona centrala a Romaniei,  in care domina cetatenii maghiari.

La alegerile din 2004, majoritatea candidatilor Uniunii Civice Maghiare au fost trecuti ca independenti sau si-au regasit numele pe listele partidului Actiunea Populara.
Cele mai bune rezultate s-au obtinut in judetul Harghita, unde candidatii maghiari au fost alesi in consiliul judetean.
Jenõ Szász, presedintele Uniunii Civice Maghiare, a fost reales ca primar in Odorheiul Secuiesc, intrunind 56 % din voturi.

Presedinte: Daniela Popa

Scurta istorie a Partidului Conservator se impleteste cu istoria evolutiei ideilor fondatoare care conditioneaza si justifica intemeierea sa, ele insele strans interconditionate de evolutia societatii romanesti postdecembriste.
In 1992 lua nastere Partidul Umanist din Romania, precursorul actualului Partid Conservator. Vremurile erau de teribila confuzie politica, dar si doctrinara. Nemultumirea fata de trecut era omniprezenta, dar in esenta unii considerau ca trecutul a esuat din cauza ca ideologia sa de baza – comunismul – era structural gresita, in timp ce altii credeau ca structurile comuniste erau principial corecte, dar fusesera prost gestionate in ultima parte a perioadei ceausiste. Disputa ideologica era profund poluata de consideratii politice si chiar politicianiste, oamenii trecand cu usurinta de la un punct de vedere de principiu la celalalt in functie de perspectivele de succes politic ale formatiunilor care intrupau respectivele idei. Mai mult o faceau determinati de interesul de a evita ca propriul lor trecut sa le devina un handicap politic, sau de speranta ca a „prinde” un curent politic ascendent le va asigura o cariera profitabila.

Imaturitatea gandirii politico-doctrinare de la noi, precum si puternicul bruiaj introdus de aceste interese politicianiste, nu permiteau asadar, in primii ani de dupa revolutie, acestei gandiri sa depaseasca stadiul primar si primitiv al dihotomiei de mai sus intre cei etichetati drept „comunisti” si cei autoetichetati drept „anticomunisti”. Ma numaram pe atunci printre putinii care aveau o experienta directa si a economiei socialiste, si a celei capitaliste. Nu eram singurul roman care pornea in postrevolutie cu avantajul din start al experientei capitaliste. Spre deosebire de altii, insa eu mi-am pus intrebari asupra naturii profunde a celor doua sisteme – socialist si capitalist. Intr-o perioada in care interesul politic imediat iti cerea sa te afiliezi la unul sau celalalt dintre curente, iar „piata” ideilor nu-ti oferea decat doua alternative, am cautat o a treia.
Asa a luat nastere Partidul Umanist din Romania, partid creditat la inceput cu mici sanse de succes – si pe buna dreptate, intrucat nu avea afinitati doctrinare cu nici unul din polii puternici existenti. Ideea de baza a doctrinei umaniste era pe atunci ca nemultumirea fata de esecul comunismului, justificata, risca sa arunce societatea romaneasca in bratele unei solutii contrare, dar la fel de nedreapta si provocatoare de suferinta umana. Idee care, din perspectiva timpului, s-a confirmat pe deplin: stim acum ca punctul de vedere „anticomunist” a prevalat in Romania, ca in 15 ani de la revolutie capitalismul s-a instalat pe deplin, dar ca el nu s-a bazat de multe ori pe valoarea antreprenoriala a capitalistilor, ci pe capacitatea de preluare din bunul public.

Iata de ce doctrina umanista a pus de la inceput accentul pe valoarea umana, rejectand consideratiile politice si doctrinare de tipul „stanga-dreapta”. De fapt, chiar daca din ratiuni pragmatice Partidul Umanist si succesorul sau, Partidul Conservator, au trebuit sa-si defineasca o pozitie in esichierul politic – si aceasta a fost intotdeauna in jurul centrului politic, cu o preponderenta catre dreapta – in plan teoretic textele doctrinare au situat partidul „dincolo de stanga si dreapta”. Conceptia lor iese din liniaritatea unidimensionista impusa de bipolaritatea stanga-dreapta si defineste „planul valorii” – reprezentarea dimensionala bazata pe axa traditionala stanga-dreapta suplimentata cu axa axiologica sau axa valorii. Aceasta reprezentare bidimensionala permite vizualizarea clara a contradictiei de baza care a initiat doctrina umanista; stanga in sine, preponderenta colectivismului in sine, poate aduce raul, tot asa cum dreapta in sine, preponderenta individualismului in sine poate aduce raul. Solutiile sociale bune nu trebuie cautate la stanga sau la dreapta pe axa bipolaritatii, ci cat mai sus pe axa valorii.

O data cu infiintarea PUR. doctrina umanista capata dezvoltare si o vizbiliate sporita. Aceasta in conditiile in care evolutiile societatii romanesti confirma necesitatea celei de-a treia cai: intoarcerea la comunism. In mod evident, e si imposibila, si inoportuna, dar capitalismul in nastere aduce coruptie si jaf in proprietatea publica. Devine din ce in ce mai clar ca insusi mecanismul crearii capitalismului la noi nu este axiodependent, ci cleptodependent. Extrapoland teoriile clasice, am stabilit cei trei vectori ai dezvoltarii economice, implicit sociale – munca, initiativa si capitalul – si am definit cele trei categorii de capitalism:

– Capitalismul de crestere, in care initiativa individuala creatoare este predominanta fata de capital.
– Capitalismul de mentinere, in care capitalul e predominant fata de initiativa.
– Capitalismul de preluare, care vizeaza nu creatia, ci redistributia, si la care initiativa frauduloasa e predominanta si fata de capital, si fata de initiativa creatoare.

Evolutiile sociale confirma faptul ca la noi capitalismul in formare se manifesta cu preponderenta in forma sa de preluare, in raport cu forma sa de crestere. Partidul Umanist se identifica drept purtator de cuvant al clasei de mijloc si in special al componentei ei antreprenoriale – micul si mijlociul intreprinzator, motorul capitalismului de crestere – si pe aceasta baza electorala partidul inregistreaza primele sale succese.
Intrand in analiza mecanismelor definitorii ale determinismului social, doctrina umanista se apleaca cu atentie asupra esentei competitiei, in aceasta perioada, de altfel, au aparut primele prelegeri de Competitie si Competitivitate la ASE Bucuresti si s-au publicat trei volume pe aceasta tema. Apar in doctrina umanista notiuni noi precum autoconsumul competitiei, adica disparitia competitiei prin disparitia competitorilor in cazul unei competitii exacerbate si de lunga durata. Ori notiuni noi care depasesc cadrul strict economic intrand in cel socio-economic, precum competitia armonica, competitia disarmonica, competitia distorsionata, competitia iresponsabila. Concluzia: interesul uman per ansamblu, adica interesul individual armonizat cu cel colectiv, este cel mai bine servit in conditiile unui mediu concurential de concurenta loiala. Din pacate, capitalismul conduce logic catre hipercompetitie, adica forma exacerbata a competitiei care are ca efect autoconsumul competitiei, iar socialismul conduce catre infracompetitie, adica forma atenuata cu efect de disparitie a acesteia. De aceea, solutia nu este un compromis intre capitalism si socialism, ci un tip radical nou de societate, bazat pe identificarea si utilizarea cat mai larga – in mod ideal, integrata – a valorii umane. Un asemenea tip de societate va favoriza initiativa particulara mai mult chiar decat o face capitalismul si va asigura protectia categoriilor defavorizate mai mult chiar, si cu resurse mai mari, decat o face socialismul. Abordarea sistemica a teoriei sociale arata ca in conditiile balansului intre socialism si capitalism societatea se afla la limita de stabilitate, pe cand in conditiile aplicarii doctrinei noastre aceasta ar intregistra mici oscilatii in jurul unui punct optim de functionare.

Pornind de la consideratii precum aceea ca istoria speciei umane este determinata de lupta intre doua tendinte fundamentale, individualismul si colectivismul, ori ca la originea bunei gestiuni economice sta concurenta loiala si nu forma de propritate, Partidul Umanist isi subliniaza echidistanta fata de doctrinele consacrate adaugandu-si, in 2003, in titulatura atributul de social-Iiberal. In acelasi timp, in plan teoretic apar preocupari privind mecanismele de reprezentare politica, natura lor, esenta lor, perspectivele lor. Se arata de pilda ca mecanismele democratice actuale, desi cele mai bune existente la data zilei si singurele acceptabile in raport cu experienta de pana acum a omenirii, inca prezinta imperfectiuni, in principal acesta se refera la posibilitatea falsificarii, de catre reprezentantii democratic alesi, a mandatului primit si la erori in evaluarea vointei populare prin ignorarea intensitatii intentiilor de vot ale alegatorilor. Falsificarea mandatului popular poate surveni in mod subiectiv, prin reaua credinta a reprezentantilor poporului, sau poate surveni in mod obiectiv, prin evenimente survenite ulterior momentului electoral si a caror gestiune mandatul popular nu le acopera. Iar slaba intensitate a intentiilor de vot explica, pe de o parte, absenteismul masiv din democratiile contemporane, si pe de alta parte inapetenta populatiei de a sustine reformele propriilor alesi, mai ales cand aceste reforme sunt dureroase pe termen scurt. Formulele novatoare propuse de noi merg pana la cea revolutionara a revenirii de la democratia indirecta, prin reprezentanti, la cea directa, pe care tehnologia actuala ne-ar permite-o. Printre formele acestei democratii directe: votul electronic direct – adica participarea intregului corp electoral, prin IT, la deciziile curente dintre alegeri, cum ar ti motiunile de cenzura. Ori votul ponderat – adica prin divizarea optiunilor la dispozitia votantului intre mai multe variante de expresie politica posibile. Ori votul electronic continuu – adica posibilitatea exprimarii in orice moment a votului direct, prin IT, de catre orice alegator, si aparitia de efecte politice in momentul cand basculeaza majoritatea pentru o anumita optiune.

Desigur ca aceste formule vizeaza un viitor care nu e imediat si sunt dependente si de dezvoltarea din IT, mai ales sub raportul garantiei contra posibilitatilor de frauda. Totusi unele din ele au fost deja preluate, unele partide organizand consultari electorale interne prin vot electronic.
Consolidarea identitatii doctrinare a partidului, prin dezbateri interne, prin contributii la publicatia „Doctrine umaniste” si mai ales prin studiile noastre, este dublata si de consolidarea identitatii sale politice. Unii considera un mare succes intrarea Partidului Umanist in parlament in 2000 si participarea lui la guvernare in 2000-2002, in realitate, marele succes a fost atunci pastrarea identitatii partidului in acele conditii, in care presiunile vizand anexarea lui au fost enorme. Cu pierderi – e adevarat ca mai mult din randul oportunistilor din partid – si cu pretul iesirii de la guvernare, PUR-ul a reusit sa-si pastreze identitatea, prin atitudinea hotarata si clarvazatoare a conducerii sale.

Trebuie mentionat ca motivul iesirii de la guvernare a fost decizia partenerilor sai atunci, dominanti, de a desfiinta Ministerul IMM-urilor, a carui infiintare fusese conditia pentru intrare la guvernare a PUR. Pus in situatia de a nu-si mai putea respecta obligatiile fata de propriul electorat, partidul a ales calea onorabila a retragerii.
Un moment crucial in istoria ideilor partidului survine in iulie 2004, cand este publicata lucrarea „Societatea umanista”. Lucrarea sintetizeaza preocuparile de pana atunci pe linie doctrinara, dintre care am mentionat aici doar cateva. Ea contine o serie de capitole de substanta precum reinterpretare a piramidei nevoilor umane, sau piramidei Maslow, din perspectiva umanista, studii asupra mecanismelor convectiei sociale, asupra curbelor dependentei recompensa-merit in diferite societati, o larga extrapolare a conceptului economiei de scala in varii domenii sociale si comunicationale, o prefigurare sociala din perspectiva umanista s.a.m.d. Un capitol substantial din lucrare este dedicat unui program umanist de guvernare a Romaniei.
Anul electoral 2004 consacra definitiv Partidul Umanist pe scena politica romaneasca. Primind 6% din voturi la alegerile locale, PUR-uI demonstreaza ca este independent politic: de acum incolo, orice alianta se negociaza de la egal la egal de la partid parlamentar la partid parlamentar.

Asa se negociaza de pilda alianta electorala de la alegerile parlamentare din 2004. Conjunctura politica cunoscuta – rezultatul contradictoriu dintre alegerile parlamentare si cele prezidentiale, care amenintau cu o grava instabilitate politica – au determinat PUR-ul sa-si declare sprijinul parlamentar pentru un guvern de dreapta fara a avea pretentia sa faca parte din acesta: tara avea nevoie de un guvern. Totusi la insistentele presedintelui tarii, PUR-ul a acceptat, sa intre la guvernare.
Un moment important in dezvoltarea partidului este Congresul din mai 2005, la care s-a hotarat schimbarea numelui in Partidul Conservator, constatandu-se afinitati substantiale cu doctrina conservatoare, de lunga traditie la noi, mai ales din perspectiva raportarii la natiune, familie, pragmatism, valori si traditii, etc. Dar si afinitati cu conservatorismul european, despre care apreciem: „nu exista nici un punct din doctrina in care sa fim in contradictie, nici un principiu al nostru pe care sa trebuiasca a-l sacrifica pentru a ne alatura lor, deosebirile rezultand doar din unele accente puse diferit de ei fata de noi in anumite chestiuni aplicative, teoretice”. Schimbarea numelui Partidului Umanist in Partidul Conservator trebuie privita in contextul eforturilor de integrare europeana a Romaniei si pastreaza intact tot tezaurul de gandire doctrinara acumulat pana la acest eveniment.

Astazi Partidul Conservator are un vice-prim-ministru, un ministru care conduce un domeniu esential – Industria -, 6 secretari de stat, 9 conducatori de agentii guvernamentale, 12 senatori, 20 de deputati, 114 primari, 69 consilieri judeteni, 2324 consilieri locali si – poate lucrul cel mai important! – o imagine de responsabilitate, seriozitate si onorabilitate; mai devreme sau mai tarziu, toate calomniile impotriva sa s-au intors impotriva calomniatorilor. Partidul Conservator este membru al grupului ALDE din Parlamentul European.

BIROUL EXECUTIV CENTRAL
Popa Daniela Presedintele Partidului Conservator, Deputat

Seres Codrut Secretar General, Senator

Andon Sergiu Vicepresedinte, Deputat Dambovita

Ardelean Lia Vicepresedinte, Deputat Arad

Avram Constantin Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Bacau

Bodea Traian Vicepresedinte, Presedinte interimar Filiala Judeteana Bihor

Buduru Constantin Vicepresedinte, Presedinte interimar Filiala Judeteana Giurgiu

Buse Dumitru Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Valcea

Ciontu Corneliu Vicepresedinte, Deputat Bucuresti

Ciornei Silvia Vicepresedinte, Presedinte interimar Filiala Judeteana Prahova, Senator Neamt

Ciuca Bogdan Vicepresedinte, Lider Grup Camera Deputatilor, Deputat, Purtator de cuvant

Cotarcea Dragos Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Dolj

Cutas Sabin Lider Grup Senat, Senator Teleorman

Durbaca Eugen Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Galati

Grapini Maria Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Timis

Vlad Hogea Deputat Vaslui

Ulise Toader Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Alba

Ignatescu Camelia Maria Cezara Vicepresedinte, Presedinte interimar Filiala Judeteana Suceava

Lozneanu Marcela Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Botosani

Marinescu Marius Vicepresedinte, Senator Bucuresti

Minca (Ghervasuc) Liliana  Vicepresedinte, Presedinte interimar Filiala Municipala Sector 3

Nicolaescu Marcel Vicepresedinte, Presedinte Filiala Municipala Sector 6

Nitulescu Teodor Vicepresedinte, Presedinte interimar Filiala Judeteana Teleorman

Obreja Gheorghi Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Braila

Pascu Bogdan Vicepresedinte, Deputat Ialomita

Popescu Cristian Victor Piedone Vicepresedinte, Presedinte interimar Filiala Municipiului Bucuresti, Presedinte interimar filiala sector 4

Popescu Irinel Vicepresedinte, Senator Dolj

Socotar Gheorghe Dinu Vicepresedinte, Prim-Vicepresedinte Filiala Judeteana Mures

Stefanescu Codrin Vicepresedinte

Teodorescu Catalin Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Arges

Terinte Radu Vicepresedinte, Senator, Presedinte Filiala Judeteana Iasi

Tuclea Valerian Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Buzau

Tundrea Ioan Vicepresedinte, Deputat, Presedinte Filiala Judeteana Caras Severin

Presedinte: Emil Boc

Un nou partid pentru o noua Romanie Partidul Democrat Liberal s-a nascut din nevoia cetatenilor Romaniei de a se regasi, doctrinar si organizatoric, intr-o forta politica puternica de centru-dreapta. Partidul Democrat Liberal, ca partid popular, este o entitate politica deschisa tuturor cetatenilor romani care impartasesc valori si curente politice de sorginte democrata de centru, liberala si crestin-democrata.

Partidul Democrat Liberal se situeaza programatic in partea de centru-dreapta a spectrului politic. Obiectivul principal al Partidul Democrat Liberal este dezvoltarea prospera a societatii romanesti democratice prin promovarea valorilor si principiilor libertatii, responsabilitatii si solidaritatii. Partidul Democrat Liberal are ca scop asigurarea unui climat politic si social favorabil dezvoltarii personalitatii umane, a creativitatii si progresului, prin imbinarea valorilor morale ale binelui comun, ale justitiei, ale corectitudinii intre partenerii de dialog social, cu ideile liberalismului de dreapta, generatoare de bunastare. O bunastare bazata pe legea morala care asigura fiecarui om posibilitatea de a valorifica sansele de fericire personala si de participare la proiectele si beneficiile comune ale societatii, in deplina armonie cu ceilalti.
Scopul Partidul Democrat Liberal este si acela de a sprijini si a pregati cetatenii Romaniei pentru noile provocari ale perioadei post tranzitie. Partidul Democrat Liberal isi propune sa valorifice sansa integrarii tarii in structurile europene si euro-atlantice, ca o conditie a cresterii standardului de viata al cetatenilor si a intaririi statului de drept. Partidul Democrat Liberal sustine, atat in plan intern cat si international, acea forma de capitalism care isi dovedeste eficienta prin satisfacerea intereselor sociale ale cetatenilor romani. In acelasi timp Partidul Democrat Liberal sustine ca Romania, in calitate de membru al Uniunii Europene, trebuie sa devina un jucator important si demn in procesul constructiei europene. Partidul Democrat Liberal pune in centrul actiunii sale omul. Egalitatea de sanse, si nu nivelarea valorilor in scopul crearii de oligarhii, este scopul pe termen mediu si lung al partidului.
Partidul Democrat Liberal considera ca este nevoie de asumarea ferma a despartirii de trecutul comunist. PDL sprijina dezvoltarea legaturilor cu romanii de pretutindeni pentru pastrarea si afirmarea identitatii nationale, lingvistice si religioase, cu respectarea legislatiei statelor ai caror cetateni sunt. PDL sustine protejarea minoritatilor, indiferent de natura acestora si respectarea drepturilor individuale ale tuturor membrilor societatii, indiferent de optiunile sau originea lor sociala sau etnica.

BIROUL PERMANENT

Emil Boc Presedinte
Theodor Stolojan Prim-vicepresedinte
Adriean Videanu Prim-vicepresedinte
Vasile Blaga Secretar General
Gheorghe Flutur Vicepresedinte
Valeriu Stoica Vicepresedinte
Raluca Turcan Vicepresedinte
Liviu Negoita Vicepresedinte
Cristian Boureanu Vicepresedinte
Sorin Frunzaverde Vicepresedinte
Florin Popescu Vicepresedinte
Anca Daniela Boagiu Vicepresedinte
Gabriel Sandu Vicepresedinte
Mircea Hava Vicepresedinte
Marian Hoinaru Vicepresedinte
Petru Filip Vicepresedinte
Cornel Stirbet Vicepresedinte
Ioan Oltean Vicepresedinte
Romeo Raicu Vicepresedinte
Stefan Gheorghe Vicepresedinte
Cezar Preda Vicepresedinte
Gheorghe Barbu Vicepresedinte
George Scripcaru Vicepresedinte
Gheorghe Falca Secretar Executiv
Elena Udrea Secretar Executiv
Roberta Anastase Secretar Executiv
Mircea Toader Secretar Executiv
Dorin Florea Secretar Executiv
Costica Canacheu Secretar Executiv

Presedinte: Danut Pop

Partidul Ecologist Roman a fost creat in ianuarie 1978, in perioada dictaturii comunisto-ceausiste, ca forma de lupta politica impotriva ignorarii complete a raspunderii politice, morale si materiale a guvernarilor comuniste, fata de distrugerile provocate vietilor oamenilor, solului, atmosferei, florei si faunei, de poluarea chimica, fizica, biologica, politica si morala a teritoriului Romaniei si a intregii societati romanesti in ansamblul ei, violarea continua a drepturilor omului de catre autoritatile statului roman.

In anii de ilegalitate 1978-1990, Partidul Ecologist Roman (PER) a fost singurul partid politic ce a fost infiintat si a activat pe teritoriul Romaniei dupa 1965, anul inceputului dictaturii comunisto-ceausiste in Romania. Chiar daca unii dintre activistii PER au fost cunoscuti si au intrat in atentia Securitatii pentru activitatile lor, activitatea Partidului Ecologist Roman a fost semitolerata de unii activisti PCR si Securitate, deoarece si ei, rudele si prietenii lor incepusera sa devina victime ale politicilor imorale duse de clica ceausista care acaparase toata puterea in Romania. In plus, unii membri ai PER erau deja victimizati de sistem. Oricum, Partidul Eclogist Roman nu era perceput ca o putere capabila sa detroneze ceausismul de la conducerea Romaniei.

Pe 21 Decembrie 1989 fondatorul PER a inceput initiativa de costituire legala a partidului, legalizat ca formatiune politica independenta pe 16 ianuarie 1990 la Tribunalul Municipiului Bucuresti.

In perioada decembrie 1989 – ianuarie 1990, PER a fost conceput ca o organizatie democratica ce a adaugat la programul initial pre-decembrist un scop politic major, acela de a cuceri puterea politica in Romania si de a reconstrui / conduce tara de pe o platforma politica ecologista dupa lozinca: „Un Om Curat Intr-o Romanie Curata”!.

In privinta obiectivelor politico-economice, PER isi propune sa militeze pentru separatia reala a puterilor in stat, dezvoltarea economiei de piata, promovarea competentei in toate sectoarele de activitate, reducerea decalajelor fata de statele UE, cresterea nivelului de trai al romanilor.

In Iunie 2007 Dl Lificiu a fost demis de la conducerea PER datorita incapacitatii sale de a organiza PER in vederea alegerilor europarlametare din 2007, in contradictie cu ce a promis si s-a angajat sa faca. Temporar pozitia este ocupata de Dl Danut Pop.[necesita citare]

In Octombrie 2007 a avut loc la sediul PER din Bucuresti o intilnire a leaderilor si activistilor PER la care a participat si fondatorul acestuia Petre Metanie. Au fost prezenti Domnii Dan Pop (presedinte), Vasile Grecu (presedinte executiv), Ioan Utiu (vicepresedinte), Octav Ciobota (presedinte al comitetului national)si alti invitati. Cu aceasta ocazie a fost re-iterata necesitatea accentului politic al cauzelor ecologiste si suportul catre toti membrii si simpatizantii Partidului Ecologist Roman, o diferentiere clara intre ecologisti si ecologi cu specificarea ca PER este patid politic ecologist si nu organizatie ecologica. Dl Metanie a insistat asupra intaririi democratiei in PER, unde fiecare membru are dreptul la o voce iar leaderii trebuie sa-si duca la indeplinire obligatiile care le cad in sarcina si pe care si le-au asumat cind si-au depus candidatura. S-a insistat asupra separarii obligatiilor conducatorilor PER. Cu acea ocazie domnului profesor Metanie i s-a recunoscut meritul de fondator al Partidului Ecologist Roman si acordata functia de leader (Dlui Metanie nu-i place cuvintul presedinte) onorific (functie ne-executiva) al PER.

Presedinte: Adrian-Stefan Iurascu
Partidul nostru spijina persoanele serioase ,motivate ,cu stapanire de sine ,care au incredere in fortele proprii,care stiu ce vor ,care vor sa faca ceva pentru ei dar si ceva pentru cei din jurul lor si care s-au saturat de viata care o duc si vor sa faca ceva s-o schimbe
Partidul Forta Civica este un partid nou care doreste ca sa aibe in randurie ei oameni capabili dar si responsabili ,generosi ,onesti ,inimosi ca sa poata sa schimbe pe cei care ne conduc cu alti oameni dintre cei care veti trimite CV dumneavoastra la adresa de e-mail fortacivica01@yahoo.com
Presedinte: Cosmin Gusa

Partidul Initiativa Nationala este un partid politic din Romania, infiintat in anul 2005. Orientarea politica este pragmatica, realista. In prezent, presedintele partidului este Cozmin Gusa. Sediul central al partidului se afla in Bucuresti.

Partidul Initiativa Nationala s-a infiintat in primavara anului 2005, in jurul a trei personalitati care au parasit PD (considerand ca Alianta Dreptate si Adevar nu isi respecta promisiunile electorale): Cozmin Gusa, Lavinia Sandru si Aurelian Pavelescu.

Principalul mesaj al partidului se concentreaza in jurul reformarii clasei politice si a institutiilor statului, prin mobilizarea tinerilor si orientarea lor catre valorile autentice. In acest demers, PIN a pus accentul pe criticarea puterii politico-economice corupte, afirmand ca aceasta nu a fost capabila sa respecte promisiunile electorale si nu a urmarit sa ofere solutii reale pentru iesirea din criza in care se afla Romania.

PIN militeaza pentru reformarea din temelii a clasei politice, afirmand ca aceasta este dominata in acest moment de fosta nomenclatura comunisto-securista. PIN afirma ca aceasta nomenclatura a sprijinit formarea unei oligarhii economice care a distrus statul de drept si economia de piata.

In primul an de activitate, PIN a luat pozitii dure in problema dosarelor „revolutiei” din 1989, lupta anticoruptie, activitatea presedintelui Romaniei Traian Basescu, protejarea romanilor in zonele in care acestia sunt minoritari. PIN se considera o alternativa la partidele existente, indiferent daca acestea sunt la putere sau in opozitie. PIN se defineste ca un partid politic al tinerei generatii, care apara interesele si valorile nationale, atasat valorilor europene.

Publicul tinta al partidului: „tanara generatie, ce nu mai poate accepta conducerea politicienilor expirati; noua generatie a oamenilor de drept educati la scoala dreptului pozitiv si a economistilor care cunosc regulile valabile ale economiei de piata; noua generatie de administratori; noua generatie de manageri care s-a remarcat prin succese in competitia de pe piata libera. Un rol fundamental il vor avea intelectualii, lideri traditionali ai comunitatilor rurale si urbane, care au menirea sa se implice in reconstructia tarii”.

Continutul Programului pe care PIN il propune astazi se refera la valorile Romaniei in care traim si pe care clasa politica o ignora. E un proiect care are ca scop imbunatatirea vietii familiilor celor care muncesc si respecta regulile in aceasta tara, a celor care si-au facut datoria fata de un stat tot mai slab si mai incapabil.

Toate argumentele noastre se bazeaza pe ideea ca statul, ca principiu, are si el o datorie fata de cei care il sustin. Si ca, daca vrem sa construim impreuna o societate sanatoasa, deschisa, trebuie sa pornim cu rezolvarea rapida a marilor probleme ale prezentului.

Fiecare capitol al programului politic se refera la modul prin care putem ajuta oamenii sa nu se mai simta inselati, ignorati sau marginalizati de un stat nevolnic, de un sistem gresit si de o clasa politica oligarhica, precocupata doar de succesul propriu. Putem ajuta oamenii sa inlaturam toate acele bariere care stau in calea afirmarii lor, a talentului lor, putem sa oferim sanse egale de dezvoltare pentru toate regiunile acestei tari si pentru toate categoriile de varsta, putem construi impreuna comunitati puternice, sigure si sanatoase.

BIROUL EXECUTIV:
Presedinte Cozmin Horea Gusa
Vicepresedinte PIN – Lavinia Sandru
Secretar General – Valeriu Bordei
Oana Rotaru – Lider National, departamentul Social – Sanatate
Octavian Olteanu – Lider National – Agricultura
Lucian Milea – Lider National, departamentul Educatie & Cercetare
Andreea Garai – Lider National – Justitie
Dinu Iancu Salajanu – Lider National – Cultura
Andrei Duban – Lider National – Evenimente
Teodora Radulescu – Lider National – Studenti

Partidul National Democrat Crestin este un partid politic in Romania. S-a infiintat in 1990 si s-a reinregistrat de fiecare data conform noii variante a legii electorale. Este cel mai activ dintre formatiunile national-crestine. Se remarca printr-o viziune radicala asupra actualului sistem politico-parlamentar romanesc si prin euroscepticism.

„Pentru ca tara are nevoie de o schimbare radicala, de un Partid necompromis si care protejeaza cu prioritate interesele cetatenilor romani, independenta si suveranitatea Romaniei.
Pentru ca trebuie sa redam romanilor demnitatea si orgoliul de a declara fara rusine ca sunt romani.
Pentru ca societatea romaneasca s-a saturat de actuala clasa politica, in totalitate compromisa, corupta, mincinoasa si fara scrupule in a se imbogati peste noapte, sacrificand orice bun al poporului.
Pentru ca Romania are nevoie de romani adevarati nu numai cu numele dar si cu fapta. Oameni tineri care nu au mai facut politica sau oameni necompromisi si care s-au lepadat definitiv, prin fapte, de ideologia comunista, marxista de stanga sau centru stanga.
Pentru ca trebuie sa readucem in cugetul si in simtirea romanilor dragostea de tara.
Pentru ca vom da tinerei generatii dorinta de a-si construi un viitor si o familie in Romania si nu departe de parinti, copii si prieteni.
Pentru ca trebuie sa demonstram tuturor ca pregatirea scolara si cercetarea stiintifica sunt foarte bune in tara noastra.
Pentru a opri exportul de inteligenta.
Pentru ca vom face totul ca sa cream dorinta romanilor din diaspora de a se intoarce in tara. Le vom crea oportunitati si prioritati de investitii.
Pentru ca vom lupta cu toate fortele pentru a apara interesele romanilor din diaspora, pentru a nu se mai repeta tragedii ca aceea din Polonia.
Pentru a raspunde demnitate si curaj atunci cand se va intentiona badjocorirea natiunii romane si a cetatenilor ei.
Pentru a apara interesele natiunii romane la Bruxelles cand hotararile luate dauneaza poporului roman.
Pentru a reduce debitul inimaginabil creat de toate guvernele post decembriste care au dus tara de rapa.
Pentru ca suntem animati de dragoste fata de tara, de credinta in Dumnezeu si de dorinta de a reda tarii identitatea nationala.
Pentru a opri invazia necontrolata de produse transgenice si a proteja natura.
Pentru ca vom promova cu prioritate dezvoltarea industriei mici si mijlocii.
Pentru ca vom dezvolta agricoltura si vom facilita taranilor vanzarea produselor lor intr-un mod mult mai liber.
Pentru ca nu suntem adeptii globalizarii, sistem care a fost creat pentru a absorbi toata seva unui popor fara posibilitatea de a se apara.
Pentru a cunoaste adevarata istorie a Romaniei si pe eroii ei de drept.
Pentru ca vom actiona cu buna-credinta, iar faptele noastre ne vor fi viitoare marturii.
Pentru ca stim cum sa redresam starea dezastruasa in care a ajuns Romania datorita fostilor comunisti, care dupa 1989 au devenit multimilionari in EURO, profitand de increderea, bunatatea si de multe ori ignoranta oamenior de buna credinta.
Pentru ca vrem din tot sufletul sa ne facem datoria pentru tara.
Asa sa ne ajute Dumnezeu.”
Prim vice-presedinte,
Prof. Dr. Horia Nita

Presedinte: Calin Popescu Tariceanu
Partidul National Liberal este promotorul libertatii individuale, sociale, economice si politice, prin conceptie, prin actiune si prin traditie. Partidul National Liberal este continuatorul gandirii liberale din Romania.

In plan personal, Partidul National Liberal este preocupat in mod deosebit de primatul individului in fata societatii, de egalitatea in fata legilor, de garantarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, de toleranta in raport cu convingerile si optiunile celorlalti. Libertatea individuala este obiectivul major pe care il propunem tuturor persoanelor responsabile.

In plan social, Partidul National Liberal are ca obiectiv modernizarea accelerata a societatii, scoaterea institutiilor din autarhie, din conservatorism si imobilism. Partidul National Liberal opteaza pentru modernizarea prin stabilitate si pentru coeziune sociala, bazata pe reducerea surselor de tensiune, de conflict si de violenta. In principal, stabilitatea sociala se va obtine prin dezvoltarea clasei de mijloc constituita din inima vie a liberei initiative, din elitele tehnocratiei si profesiunilor liberale, din varfurile muncitoresti si mestesugaresti, din fermieri si tarani proprietari.

In plan economic, Partidul National Liberal este adeptul declarat al capitalismului, al pietei si al economiei de piata. Partidul National Liberal se pronunta ferm ca, intre vointa consumatorului, individual sau social, si posibilitatile producatorului sa existe doar piata si legile ei specifice de reglementare. In activitatea economica, Partidul National Liberal sustine, de principiu, controlul consumatorului asupra producatorului, ingradirea prin concurenta a monopolului si eliminarea ingerintelor administratiei si birocratiei in promovarea productiei. Partidul National Liberal se pronunta pentru libera  circulatie a marfurilor, capitalului si fortei de munca, pentru limitarea autoritatilor de reglementare si pentru eliminarea birocratiei.

In activitatea economica statul trebuie sa aiba un rol neinsemnat, relativ subsidiar. Rolul statului ramane important doar in politica monetara, in alocarea resurselor bugetare pentru obiectivele de interes national si in definirea cadrului legislativ bazat pe garantarea dreptului de proprietate.

In plan politic, Partidul National Liberal este ferm atasat valorilor democratiei, pluralismului si statului de drept. Pentru promovarea noii clase politice si a partidelor cu responsabilitate politica, Partidul National Liberal promoveaza competitia deschisa in viata politica interna. Mijloacele prin care ne vom atinge obiectivele sunt fundamentarea pe analiza a punctelor de vedere, dezbaterea comunicarea si imaginea publica pentru castigarea unei cat mai largi audiente.

Partidul National Liberal este adversar de principiu al marilor proiecte abstracte, mesianice sau dogmatice. El se pronunta contra oricaror forme de extremism sau radicalism, constient de faptul ca nimeni nu dispune de retete salvatoare sau de „truse universale„.

Menirea participarii Partidului National Liberal la viata politica este promovarea conceptiei, principiilor si ideilor liberale, afirmarea noii clase politice liberale si asumarea responsabilitatii infaptuirii institutiilor statului de drept.

Presedinte: Calin Popescu Tariceanu
Fost presedinte:   Mircea Ionescu Quintus

Presedinte fondator 1990:   Radu Anton Campeanu

Vicepresedinti cu atributii specifice (pe domenii):   Crin Antonescu   Teodor Atanasiu   Adrian Mihai Cioroianu   Victor Paul Dobre   Teodor Melescanu   Norica Nicolai   Ludovic Orban

Vicepresedinti delegati pe regiuni de dezvoltare:   Puiu Hasotti   Adrian Miutescu   Eugen-Gheorghe Nicolaescu   Marian Petrache   Cornel Popa   Dan Radu Rusanu   Mihai Voicu   Varujan Vosganian

Membri cu atributii specifice (pe domenii):   Cristian David   Relu Fenechiu   Adrian Iorgulescu   Catalin Micula   Vlad Octavian Moisescu   Mircia Muntean   George Scutaru

Membrii delegati pe regiuni de dezvoltare:   Cristian Silviu Busoi   Aristotel Cancescu   Emilian Francu   Marius Nicoara   Cristina Ancuta Pocora   Nini Sapunaru   Adrian Emanuil Semcu   Romeo Stavarache

Participa cu vot consultativ:   Cristian Mihai Adomnitei   Ionel Chirita   Dan Stefan Motreanu   Bogdan Olteanu   Paul Pacuraru   Ovidiu Ioan Silaghi   Radu Surugiu   Dinu Zamfirescu

Presedinte : Petre Milut

Partidul National Taranesc Crestin Democrat este expresia politica, organizata, a doua principii – forta ale traditiei istorice romanesti: ideea afirmarii independentei nationale si ideea realizarii dreptatii sociale.

In vremurile moderne, partidele care au cuprins in programele lor in proportii diferite, – in functie de conditiile istorice concrete -, cele doua principii amintite au fost Partidul National Roman din Transilvania si Partidul Taranesc din Vechiul Regat. Prin fuziunea lor in toamna anului 1926 a luat fiinta Partidul National Taranesc care, in scurt timp, a devenit cel mai puternic partid democrat din Romania.

Ceea ce trebuie subliniat cand vorbim despre continuitatea de la Partidul National Taranesc la Partidul National Taranesc Crestin Democrat este realitatea ei, in pofida vicisitudinilor impuse de opozitia statornica fata de patru dictaturi, dintre care cea comunista, de peste patru decenii, s-a manifestat cu o duritate fara precedent in trecutul poporului roman.

PNTCD este un partid crestin democrat, care incearca sa isi refaca imaginea, credibilitatea si forta institutionala, dupa iesirea de la guvernare si din parlament din 2000. E un partid care preia traditia CDR si care e condus de Marian Petre Milut. E membru al PPE. Istoria acestui partid este extrem de interesanta, fiindca ea se suprapune, in mare parte, peste istoria evolutiei politice a dreptei romanesti dupa 1989, cel putin pana in 2000.

Doctrina PNTCD
Titulatura PNTCD sugera apartenenta la doua doctrine: taranism si crestin-democratie (in afara de acestea, exista chiar si latura nationala).
Taranismul. Nu vom intra in istoria curentelor de inspiratie agrariana, originare inca de la mijlocul secolului trecut (la noi, primul partid al taranilor a fost infiintat la 29 august 1882 de catre C. Dobrescu Arges). Primele principii ale taranismului s-au grupat in jurul reformei agrare. Din acest partid facea parte si Ion Mihalache, invatatorul din Topoloveni care urma sa ajunga liderul noului Partid National Taranesc, alaturi de Iuliu Maniu.

Partidul Taranesc era un partid de stanga. El a adus in dezbatere statul taranesc (in care prevalau ideea de corporatie, cu adeziune libera, ideea de planificare indicativa, in functie de nevoi, democratia rurala, crearea de industrii secundare, dupa modelul danez). Traditia partidului taranesc era legitimata de existenta problemei agrare si de clivajul urban-rural. Despre taranismul post-revolutionar al PNTCD se pot spune foarte putine lucruri. Daca in interbelic, PNT avea o intreaga constructie doctrinara, bazata pe taranism, dupa revolutie, identitatea PNTCD nu s-a regasit decat la nivelul principiului „restitutio in integrum”.

Crestin-democratia. Este greu ca, in cateva cuvinte, sa definim si sa incadram doctrina crestin-democrata. Unele definitii considera ca aceasta doctrina este „conservatoare”, in sensul ca apara valorile traditionale (in special Biserica si familia); dar si „progresista”, in sensul ca sprijina interventionismul economic si programele de asistenta sociala.

Crestin-democratiei ii este caracteristica stradania de a instaura reconcilierea dintre diversele clase sociale si cooperarea intre natiuni. Crestin democratia s-a consacrat in Europa, mai ales in contextul in care sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial a adus dupa sine tendinta de respingere a celorlalte curente politice. Corneliu Coposu afirma, intr-un document reluat de Revista Crestin-Democrata, ca inca de la 2 februarie 1987, PNT s-a afiliat in mare taina la Internationala Crestin Democrata (vazuta ca grupare a partidelor crestine care corespundea pe deplin traditiilor noastre, dar si conditiilor noi de dezvoltare pe care partidul nostru le preconiza pentru organizarea de maine a societatii romanesti). Valorile politice ale crestin democratiei se regasesc in programul politic al Uniunii Crestin Democrate (CDU) din Germania: libertate, solidaritate, dreptate
Lupta politica din Romania a facut ca PNTCD sa se identifice aproape pana la suprapunere cu Conventia Democrata. Acest lucru a facut ca valorile crestin-democratiei sa reiasa destul de putin din mesajul politic al PNTCD. Doctrina PNTCD nu a avut, in toti acesti ani, o coerenta interna, fiind mai degraba un compozit inspirat din mai multe surse. E greu de sustinut ca acest partid a avut o identitate doctrinara clara si indiscutabila. Singurul lucru clar care se poate spune despre acest partid este ca a fost varful de lance al luptei impotriva comunismului (si a neocomunistilor din FSN si apoi din PDSR) si ca a militat pentru „renasterea morala” a poporului roman.

In prezent, PNTCD incearca sa isi indrepte activitatea si discursul catre valorile europene ale curentului popular, in special pe filiera sa germana.

BIROUL EXECUTIV:
Marian Petre Milut, Gheorghe Ciuhandu, Ion Diaconescu, Serban Bubenek

Presedinte George Becali

Partidul Noua Generatie s-a afirmat pe scena politica dupa ce partidul a fost preluat de Gigi Becali si a fost transformat de acesta in instrument de promovare politica.

Vizibilitatea partidului a depins si depinde inca de activitatea liderului sau, Gigi Becali. In alegerile locale din 2004, partidul a obtinut cateva mandate; la alegerile generale, presedintele partidului s-a clasat pe locul 5, iar PNG a obtinut putin peste 2% din voturi.

Partidul s-a impus prin mesajul agresiv de dreapta al lui Gigi Becali, orientat pe teme crestine si de inspiratie legionara. Se doreste un partid crestin-democrat.

La finalul anului 2005, conform informatiilor de presa, partidul urma sa atraga in randurile sale doua personalitati relativ noi pe scena politica: Aurelian Pavelescu (de la PIN) si Marian Milut (de la PPCD). Marian Milut (care propusese o colaborare intre PNTCD si PNG, respinsa de Ciuhandu) a ramas insa in PNTCD.

Elemente de discurs
PNG a vrut sa introduca in politica romaneasca „Regula prioritatii de dreapta”. 14 ani in Romania s-a circulat pe scena politica pe stanga. De aici, o serie de accidente. Unele grave. Chiar mortale. Politicienii, indiferent de partidul din care faceau parte, nu au aplicat principiile democratiei liberale. Nu au aparat proprietatea privata, au incalcat fara rusine drepturile omului. Au batjocorit libertatea castigata cu sange in revolutia din decembrie 1989.

Desi suntem o tara eminamente crestina ateismul comunist nu ne-a parasit. Mariginalizarea spiritului crestin este cauza goliciunii morale, a dispretului fata de cel de langa tine. Un partid crestin democrat trebui sa faca politica in spiritul iubirii aproapelui.

PNG condamna social-liberalismul practicat in ultimii 14 ani. PNG considera ca social-democratia a deviat si spre dreapta, adoptand in politicile sale de guvernare o serie de masuri de dreapta. Desi liberalismul este o doctrina de dreapta, in Romania el a adoptat masuri populiste, de stanga in perioada in care s-a aflat la guvernare.

BIROUL PERMANENT

George Becali Presedinte
Pompiliu Manea Prim-Vicepresedinte
Alex Mihai StoenescuPrim-Vicepresedinte
Helmuth Duckadam Vicepresedinte
Virgil becali Vicepresedinte
Nicolae Trache Vicepresedinte
Catalina Dancu Vicepresedinte
Mariana Becheanu Vicepresedinte
Ioan Codorean Vicepresedinte
Anisoara Mircea Vicepresedinte
Daniel Fuciu Vicepresedinte
Robert Ionescu Vicepresedinte
Marian Oprea Vicepresedinte
Narcis Godeanu Vicepresedinte
Danut Chitu Vicepresedinte
Dorin Ciulina Vicepresedinte
Ion Cornel Lazar Vicepresedinte
Emil Ambrus Vicepresedinte
Aurel Marinescu Vicepresedinte
Alin Lupu Vicepresedinte
Gheorghe Alexa Vicepresedinte

Corneliu Ciontu, parintele PP:
„Vrem la putere, nu vom pierde timpul!”
Te-ai saturat de promisiunile desarte, de minciunile si de hotiile acelora care, o data la patru ani, te imbie sa-i votezi?
Radulescu Aurel este presedintele Partidului Popular din Romania (PPDR), a fost presedintele Partidului Renasterea Romaniei.

Ti s-a acrit sa vezi ecranul televizorului si paginile ziarelor umplute de indivizi lipsiti de scrupule, care-ti vand aceleasi gogosi expirate de 15 ani; de oameni care plang cu lacrimi de crocodil pe umarul saracilor, in timp ce-si umfla buzunarele prin furt; de sarlatani care ridica osanale muncii cinstite, dar prospera prin frauda?

Ai devenit, din aceasta cauza, un sceptic, un blazat?

Avem o veste buna pentru tine: Romania poate renaste!

Nu, nu este o alta aiureala politicianista, din lungul sir cu care ai fost bombardat vreme de un deceniu si jumatate. Este un adevar:

Romania poate renaste prin OFENSIVA BUNULUI SIMT! Prin ofensiva celor care muncesc onest, de dimineata pana seara, pentru un trai decent si pentru a netezi drumul copiilor lor; prin ofensiva celor care se simt mandri ca sunt romani, fara sa se bata cu pumnii-n piept pentru asta; prin ofensiva celor care se incapataneaza sa ramana cinstiti, a celor care nu-si pierd niciodata decenta, a celor ca tine.

A venit vremea ca Romania sa renasca, sa fie guvernata de bun simt.

Presedinte: Ilie Georgescu
Partidul Popular si al Protectiei Sociale (P.P.P.S.), fost Partidul Pensionarilor si al Protectiei Sociale, este un partid politic din Romania. Orientarea partidului este una de centru-dreapta, cu tendinte de stanga dar si de mijloc.

Din initiativa unui mare grup de pensionari ceferisti de la Depoul Central si Gara de Nord Bucuresti, la care grup s-au alaturat si multi alti pensionari din capitala, a luat fiinta Partidul Pensionarilor din Romania legalizat prin decizia nr. 21/12 decembrie 1994 de Tribunalul Bucuresti, care dispune inregistrarea in Registrul Partidelor Politice la grefierul acestui tribunal.

Initiativa infiintarii unui partid politic al pensionarilor din Romania a fost fortata si determinata de nivelul tot mai scazut de trai al pensionarilor, alocarea unor pensii cu mult sub meritul sau strictul necesar si al decentei. Expunerea pensionarilor la infometare si cersit, in imposibilitatea de a-si mentine si intretine familia, apartamentele, practic s-a creat un genocid asupra lor, ei fiind aruncati la lada de gunoi a istoriei. Un segment al populatiei care s-a jertfit si sacrificat pentru reconstruirea tarii dupa cel de-al doilea razboi mondial a fost badjocorit si dispretuit, uitat de catre guvernanti.

Conducerea de atunci a partidului, din anii 1994-95 si cei de dupa ei, a crezut ca pensionarii fiind o mare masa de oameni intelepti se vor uni intr-un partid puternic si se vor lupta pentru interesele si drepturile lor legitime. Ca reprezentantii lor vor fi prezenti si alesi in toate organismele de conducere ale tarii: in consilii locale si judetene, Parlamentul si Guvernul tarii, participand astfel la elaborarea unor legi drepte si corecte care sa le protejeze drepturile legitime pe care si le-au castigat prin munca lor.

Nu a fost sa fie asa, cu toata lupta conducerii partidului, deoarece pensionarii nu s-au unit sub umbrela lor, sigla partidului, care de fapt reprezinta protectia omului, deoarece au fost inselati in asteptarile lor de marile partide politice cu sau fara istorie. Acestea, temandu-se ca vor fi invinsi in alegeri de Partidul Pensionarilor si-au inceput lupta diversionista prin manipularea pensionarilor si divizarea lor in diferite federatii si organizatii de pensionari cum sunt:

*  Federatia Nationala a Pensionarilor din Romania;
* Uniunea Generala a Pensionarilor;
* Confederatia Unirea a Pensionarilor;
*  Alianta Pensionarilor;
*  Asociatia Nationala a Asociatiilor Pensionarilor, cat si alte  asociatii si federatii circa 13 la numar.

Conducerile acestor federatii si uniuni ale pensionarilor sunt sprijinite de catre guvernantii zilei, stimulati prin diferite mijloace, in special cu bani, iar sefii lor sunt retribuiti cu salarii echivalente cu cele ale unui secretar de stat.

La randul lor, conducerile acestor federatii si uniuni, manipuleaza conducerile filialelor judetene din tara si le stimuleaza cu bani, produse alimentare sau nealimentare (ulei, zahar, orez, pixuri, brichete etc.) pentru a le asculta sfaturile in privinta votului in pofida faptului ca ei se declara apolitici si nonguvernamentali. Fiind in aceasta situatie absolut toate cele 13 federatii si organizatii de pensionari, au tot interesul sa manipuleze marea masa de pensionari in interesul altor partide politice si in special a celor de la guvernare si sa nu voteze cu partidul care le-a purtat numele si le apara interesele deoarece, in cazul in care pensionarii, in marea lor masa, ar vota cu acesta respectivii si-ar pierde privilegiile si avantajele materiale de la guvern si alti sponsori interesati in promovarea intereselor meschine ale partidelor de la guvernare.

Partidul Pensionarilor fiind un partid sarac, nu si-a permis stimulari de nici un fel fata de nimeni si a ramas fara voturi din partea pensionarilor in anii: 1996, 2000, 2004 nereusind astfel din cei peste sase milioane de pensionari sa obtina nici macar 5% din voturile exprimate pentru a patrunde in Parlamentul Romaniei unde sa reprezinte interesele a aproximativ 40% din populatia cu drept de vot din Romania.

Astfel pensionarii nu sunt reprezentati in Parlamentul sau Guvernul Romaniei, nu au pe nimeni sa le apere drepturile, dar culmea, tot ei se plang si fac diferite demonstratii in tara: picheteaza prefecturile judetene si sediul guvernului de parca nu ei singuri ar fi vinovati pentru naivitatea cu care si-au dat votul altor partide si pe cale de consecinta pentru starea in care au ajuns.

Mai mult decat atat, s-a incercat dezbinarea partidului sau absorbirea acestuia de catre alte partide, prin fosti conducatori tradatori, impreuna cu persoane cu functii in conducere in partid, bineinteles contra unor avantaje substantiale intre anii 2000-2004.

Membrii de partid, ramasi fideli, au luptat din greu prin instante judecatoresti sa-si recastige insasi existenta partidului. Avand dreptatea de partea lor, instantele judecatoresti le-a dat castig de cauza, iar noua conducere, legal si statutar aleasa, a curatat partidul de dihorii tradatori, cu interese personale si i-au exclus din partid.

Dat fiind faptul ca Partidul Pensionarilor nu a fost sustinut in alegeri de marea masa a pensionarilor la nivel local sau parlamentar din anii 1996, 2000 si 2004 datorita motivelor aratate mai sus, Conferinta Nationala a Partidului din data de 14 mai 2005, analizand aceasta situatie a hotarat cu mare majoritate de voturi, schimbarea denumirii partidului in PARTIDUL POPULAR SI AL PROTECTIEI SOCIALE, iar sigla partidului ramanand aceeasi umbrela deschisa cu inscriptia P.P.P.S. pe calota acesteia.

Schimbarea denumirii partidului a fost aprobata de Tribunalul Bucuresti prin decizia nr. 51 din 26.10.2005 si a dispus totodata inregistrarea acestei modificari in Registrul Partidelor Politice aflat la Grefa Tribunalului Bucuresti.

Aceste modificari dau posibilitatea si altor categorii sociale defavorizate sa devina membrii ai Partidului Popular si al Protectiei Sociale si sa-l sustina in viitoarele alegeri prin votul lor si al altor persoane apropiate. Desigur s-a modificat si statutul partidului, dar mai ales programul politic care, prin prevederile sale, protejeaza nu numai pensionarii ci toata populatia defavorizata a tarii cum sunt: somerii, disponibilizatii, tinerii, studentii, invalizii si veteranii de razboi, copii parasiti si orfanii, handicapatii, nevazatorii cat si marea masa a muncitorilor din productie cu salariile in cuantum de minimum pe economie, cadre din sistemul sanitar si invatamant, agricultorii precum si altii care se simt nedreptatiti de sistemul economic social si politic.

Astfel partidul nu ramane izolat numai cu categoria pensionarilor deschizandu-si portile catre toate categoriile sociale din tara. De la schimbarea denumirii partidului mii de cetateni au solicitat inscrierea lor in acest partid P.P.P.S..

Semnul electoral al partidului este imaginea unei umbrele deschise avand inscrise pe calota literele P.P.P.S..

Partidul este organizat si functioneaza pe criteriile administrativ teritoriale ale Romaniei cuprinzand:

* Organizatii judetene si organizatia municipiului Bucuresti si respectiv de sector;
*  Organizatii municipale, orasenesti si comunale;
* Organizatii locale de cartier si satesti.

Totalitatea organizatiilor de pe teritoriul unui judet formeaza o organizatie judeteana. Organizatia municipiului Bucuresti este asimilata cu o organizatie judeteana.

Partidul Popular si al Protectiei Sociale este un partid democrat de centru cu o accentuata componenta sociala, ocupandu-se cu precadere de rezolvarea prin mijloace politice a problemelor specifice de protectie sociala a celor defavorizati avand la baza, democratia, demnitatea nationala, dreptatea sociala cu o doctrina sociala.

Partidul Popular si al Protectiei Sociale se delimiteaza net de extremismul politic de orice fel fie de dreapta fie de stanga, respecta Constitutia si Legile Romaniei.

Partidul Popular si al Protectiei Sociale sustine democratia parlamentara, pluripartitismul, separarea puterilor in stat, sustine si apara statul unitar national si suveran, lupta pentru pastrarea independentei si integritatii teritoriale a tarii, militeaza pentru dezvoltarea relatiilor pasnice cu toate statele lumii pe baza principiilor si normelor dreptului international.

Partidul Popular si al Protectiei Sociale poate infiinta fundatii, cluburi, edituri, ziare si publicatii proprii in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Presedinte Aurel Radulescu
Aurel Radulescu (nascut la 27 mai 1954 in Prundeni, Valcea) este un cleric roman care traieste in New York, SUA. Parinti: tata teologul Ioan a fost condamnat de Tribunal Militar Bucuresti pentru tentativa de rasturnare a oranduirii sociale, de subminare a puterii de stat, de daramare a regimului comunist, mama Eugenia cetatean american traieste la New York cu o pensie din partea statului american de 750$ desi nu a lucrat nicio zi in SUA pentru ca a plecat la 65 de ani.[necesita citare]

Sotia sa Daniela Maria, din Dej, licentiata in teologie, lucreaza ca manager la o corporatie din New York asociere in participatiune cu Biserica si absolventa cu licenta a unei scoli medicale pentru care lucreaza la un spital. Baietelul Daniel nascut in USA a invatat 8 ani la o scoala generala din Cluj.

Aurel Radulescu, dupa absolvirea Liceului de matematica-fizica Gheorghe Lazar din Bucuresti si a Seminarului Teologic 5 ani Craiova, a continuat studiile obtinand licenta in Teologie si licenta in Drept. Dupa ce a obtinut aprobare de a pleca la studii de doctorat in Grecia a cerut azil politic si a emigrat in Statele Unite. A terminat examenele de doctor in Drept International si de doctor in Teologie.

Activitate religioasa

Sfintia Sa a fost hirotonit de catre cancelarul Arhiepiscopiei Grecesti din New York sub jurisdictia Patriarhiei Ecumenice. Eminenta Sa Parintele Jurist Dr. Aurel Radulescu este liderul spiritual al Bisericii Ortodoxe Romane din America;

Activitate culturala, umanitara si politica

Aurel Radulescu, ca presedinte al International Romanian Youth (Organizatia Internationala a Tineretului Roman) si ca presedinte relatii publice si diplomatice al Captive Nations Committee (infiintata de Congresul American), producator la televiziunea americana WNYX New York, ca redactor sef la Romanians` Unity newspaper, a initiat, coordonat si sponsorizat majoritatea conferintelor de presa si demonstratii anticomuniste impotriva celor care dadeau ordine unor securisti care terorizau poporul de multe ori impotriva vointei lor si care aceiasi oameni, iar altii esalonul 2, de 16 ani conduc poporul roman spre saracie, foamete si dezastru.[necesita citare]

A ajutat mii de romani in SUA sa se integreze in societate reprezentandu-i juridic, a luptat pentru drepturile omului in Romania si pentru o viata mai buna pentru toti romanii.[necesita citare]

In Romania este presedinte al Aliantei Partidul Popular European(crestini democrati) si Democratii Europeni (PPE-DE) cu hotarare definitiva si irevocabila (registrul partidelor politice Tribunalul Bucuresti); La aceasta alianta politica au aderat mai multe formatiuni politice si de stanga si de dreapta, senatori, deputati, grupuri de persoane fizice si juridice; Presedinte al Partidului Popular din Romania (PPDR) fondat de premierul Romaniei d-l Radu Vasile. Presedinte al mai multor companii si corporatii printre care Wall Street Business Center, de asistenta juridica (cabinete de avocatura), asistenta social-religioasa si economico-financiara; Este presedintele Congresului Mondial al Romanilor de Pretutindeni. Singurul roman membru in Leadership 100 conducerea celor 100 de lideri din SUA;

A candidat la alegerile prezidentiale din 2004 din partea formatiunii politice Alianta Popular Crestin Democrata (APCD)(presedinte Aurel Radulescu), compusa din mai multe formatiuni politice si sociale printre care Partidul Renasterea Romaniei (presedinte Aurel Radulescu) si Partidul Pensionarilor si Protectiei Sociale (renumitul avocat Ion Ionescu, zis Puiu Ionescu, jucator la echipa de fotbal Rapid). Pentru Contact Aurel Radulescu e-mail avocat.aurel.radulescu@gmail.com

Presedinte: Corneliu Vadim Tudor

PRM se autoplaseaza pe esicherul politic ca o formatiune crestin-democrata. Cu toate acestea, mesajul excesiv justitiar („In 48 de ore voi starpi coruptia” – Corneliu Vadim Tudor – TVR1, Noaptea Presedintilor), atitudinea nationalista excesiva, populismul, precum si programul economic social-democrat contribuie la indepartarea efectiva fata de aceasta pozitie conservatoare.

In 2004, PRM a depus o cerere pentru a deveni membru al Partidului Popular European, care i-a fost insa refuzata. Membrii partidului se intituleaza „adevarata opozitie” considerandu-se intr-o „lupta continua cu mafia si cu coruptia”, termeni folositi intr-un sens foarte larg si vag. Partidul mai afirma si faptul ca, in plus, este singurul partid major care nu s-a aflat la guvernare deloc pana in 2004. Aceasta afirmatie nu este intru totul adevarata, intrucat partidul a avut atat secretari de stat cat si prefecti in guvernul Nicolae Vacaroiu in alianta guvernamentala care a fost numita Patrulaterul rosu. Partidul este acuzat de ceilalti membri ai scenei politice romanesti de lansari de zvonuri, acuzatii si calomnii nedovedite, fie prin intermediul liderului, fie prin intermediul organului sau de presa. Astfel, de-a lungul anilor, PRM este creditat cu acuze si afirmatii nefondate de genul: „Vom impusca pe hoti cu mitraliere pe stadioane”, „Bombonel (o porecla data politicianului Adrian Nastase) este homosexual”, „Guvernul Romaniei este comandat de jidanul-ungur George Soros din SUA” (sursa, Revista Romania Mare, diverse editii, 2003). De asemenea, PRM a negat existenta holocaustului in Romania pana la inceputul anului 2004 cand si-a schimbat brusc opinia. ONG-uri precum Pro Democratia au criticat atitudinea PRM in nenumarate randuri.

Presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, si senatorul (2000 – 2004) PRM Gheorghe Buzatu au fost distinsi in anul 2004, de catre fostul presedinte Ion Iliescu, cu ordinul Steaua Romaniei, pentru meritele culturale. Ca urmare, Elie Wiesel a returnat presedintelui Iliescu distinctia similara primita anterior, motivand ca nu poate face parte dintr-un grup in care se mai gaseste si Corneliu Vadim Tudor.

In perioada in care partidul avea titulatura PPRM, presedinte a fost Corneliu Ciontu.

Exista si o organizatie de tineret, Organizatia de tineret a Partidului Romania Mare (OTRM). Este singurul partid politic parlamentar cu organ de presa functional, Revista Romania Mare si ziarul Tricolorul. PRM a obtinut la alegerile generale din 2004 11.5% din totalul voturilor exprimate. Candidatul PRM s-a clasat al treilea, cu 10.5% din totalul voturilor.

Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, cei 5 euro-observatori ai PRM au devenit europarlamentari. Prin asocierea PRM cu o serie de partide extremiste sau radicale din Europa, s-a constituit grupul europarlamentar Identitate, Traditie, Suveranitate considerat de catre presa europeana si de catre analistii politici drept o grupare de extrema dreapta. Din acelasi grup parlamentar mai fac parte europarlamentarii Frontului National din Franta (partid de extrema dreapta cu o politica indreaptata impotriva imigrarilor), Alessandra Mussolini (politician fascist, nepoata a lui Benito Mussolini) si o serie de alte partide din Belgia si Bulgaria.

Popularii si socialistii europeni s-au pronuntat deja impotriva oricarei sustineri a noului grup.

PARTIDUL ROMANIA MARE este exponentul idealurilor nationale si al intereselor social-economice ale celor mai largi categorii de cetateni ai tarii si militeaza pentru renasterea Romaniei in toate domeniile, printr-o politica a prosperitatii, dreptatii si concordiei nationale.
PARTIDUL ROMANIA MARE este un partid de centru stinga, de orientare nationala, care isi propune reasezarea relatiilor din societatea romaneasca pe principiile statului de drept, democratiei constitutionale si justitiei sociale, care promoveaza valorile si interesele nationale si se pronunta pentru pluralism in viata politica romaneasca.
PARTIDUL ROMANIA MARE isi desfasoara activitatea in deplina concordanta cu Constitutia si legile tarii, in scopul indeplinirii obiectivelor din Programul sau, idealurilor de unitate nationala, integritate teritoriala, suveranitate si independenta.
Asa cum reiese si din titulatura sa, PARTIDUL ROMANIA MARE militeaza pentru infaptuirea pe cale pasnica a Romaniei Mari, in hotarele ei istorice.
In conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei si in concordanta cu principiile sale ideologice, PARTIDUL ROMANIA MARE se pronunta : pentru deplina exprimare a gindurilor, opiniilor si credintelor cetatenilor, impotriva defaimarii Tarii si a Natiunii, indemnului la razboi de agresiune, ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, impotriva incitarii la discriminare, separatism teritorial sau pe criterii etnice, impotriva violentei si manifestarilor obscene, contrare bunelor moravuri.
PARTIDUL ROMANIA MARE actioneaza pentru redresarea si dezvoltarea economiei nationale, ca o conditie stringent necesara pentru asigurarea unui trai demn si imbelsugat tuturor cetatenilor Tarii.
PARTIDUL ROMANIA MARE se pronunta pentru REPUBLICA, ca forma de guvernamint in Romania. PARTIDUL ROMANIA MARE militeaza pentru dezvoltarea relatiilor de prietenie cu toate tarile lumii, in special cu vecinii, relatii bazate pe principiile si normele dreptului international.

PARTIDUL ROMANIEI EUROPENE este un partid constituit pe baza liberei opinii a tuturor membrilor de cetatenie romana, fiind totodata un exponent al luptatorilor pentru renasterea Romaniei in sistemul de valori traditionale, nationale si europene.

PRE este un partid de centru, centru-dreapta ce reprezinta si apara interesele politice ale cetatenilor romani din tara, precum  si din Uniunea Europeana si din lume.

Deviza partidului este: Romania va renaste in Uniunea Europeana prin adevar, dreptate, munca si credinta!
Presedinte: Mircea Geoana

Primul partid social-democrat aparut pe scena politica romaneasca dupa caderea regimului comunist a fost Partidului Social Democrat Roman (17 ianuarie 1990). PSDR s-a declarat continuator al social-democratiei romanesti interbelice. Beneficiind de legitimitate istorica, PSDR nu a reusit, insa, sa obtina si o legitimitate electorala apta de a-l face sa exercite o influenta semnificativa asupra actului de guvernare. Dupa o alianta temporara cu CDR, PSDR s-a aliat cu PD in vederea participarii la alegerile parlamentare din 1996. Noua alianta, Uniunea Social Democrata a participat la guvernare in cadrul coalitiei CDR-USD-UDMR, dar existenta sa a fost de scurta durata. Dupa esecul acestei guvernari, dezamagit de colaborarea cu PD si confruntat cu riscul de a nu mai intra in Parlament, PSDR a decis in 2001 fuziunea cu PDSR si formarea Partidului Social-Democrat (PSD).

La 6 februarie 1990 s-a inscris in registrul partidelor politice Frontul Salvarii Nationale, rezultat al transformarii FSN din organ provizoriu al puterii de stat in miscare populara. In aprilie 1990 a avut loc prima Conferinta Nationala a FSN, care l-a ales in functia de presedinte pe Ion Iliescu. Desi a castigat alegerile din 20 mai 1990, FSN era in pragul destramarii. Conventia Nationala a FSN din 16-17 martie 1991 a fost momentul primei incercari de asezare pe baze doctrinare a partidului. Potrivit motiunii „Un viitor pentru Romania”, FSN era definit ca un „partid de centru stanga care se inspira din valorile social-democratiei moderne europene”. Conventia FSN din 27-29 martie 1992 a fost momentul in care diferentele de viziune au determinat divizarea FSN. Sustinatorii motiunii „Viitorul – Azi” au castigat in urma votului iar Petre Roman a devenit presedintele FSN. Grupul celor care au pierdut alegerile in interiorul FSN s-a desprins si a format un nou partid, Frontul Democrat al Salvarii Nationale. La prima Conferinta Nationala a noului partid, care a avut loc in 27-28 iunie 1992, s-a hotarat sustinerea lui Ion Iliescu pentru alegerile prezidentiale. Sustinatorii motiunii „Viitorul- Azi”, desi au reusit sa se impuna in interiorul FSN, au pierdut alegerile parlamentare din 1992. Ulterior, FSN si-a schimbat denumirea in Partidul Democrat (PD).

La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992 FDSN, proaspat infiintat dupa sciziunea FSN, a obtinut primul loc, iar Ion Iliescu a devenit presedintele Romaniei cu 61,5% din voturi. La un an de la constituire, FDSN si-a reafirmat orientarea social-democrata, cu prilejul Conferintei Nationale din 9-10 iulie 1993, cand si-a schimbat denumirea in Partidul Democratiei Sociale din Romania. Totodata s-a realizat si fuziunea prin absorbtie cu Partidul Solidaritatii Sociale, Partidul Republican, Partidul Cooperatist si Partidul Socialist Democratic din Romania. Aflat la guvernare in legislatura 1992-1996, PDSR a suferit un proces accentuat de erodare si a pierdut alegerile din toamna anului 1996. Intre anii 1996-2000, PDSR s-a aflat in opozitie, perioada in care a acumulat o experienta extrem de importanta si si-a construit in mod realist si pragmatic strategia pentru a reveni la putere.

In anul 2000, PDSR impreuna cu PSDR si PUR, partid de orientare social-liberala, au constituit Polul Democratiei Sociale din Romania (7 septembrie 2000). Acest bloc electoral a castigat alegerile legislative din noiembrie 2000. Una dintre clauzele contractului politic dintre PDSR si PSDR a fost prevederea potrivit careia, dupa alegeri, se va realiza fuziunea dintre cele doua partide social democrate. Astfel, in iunie 2001 pe scena politica are loc o importanta clarificare a zonei de centru-stanga, prin constituirea Partidului Social Democrat, rezultat din unificarea celor doua partide. La Congresul de constituire a PSD, Adrian Nastase a afirmat vointa politica a noii formatiuni de a reprezenta social-democratia moderna, dinamica, racordata la problemele si prioritatile actualitatii. Preocuparea pentru conexarea doctrinara a PSD la noile realitati a determinat aparitia in 2002 a documentului „Spre normalitate – o viziune social-democrata moderna privind viitorul Romaniei”, material care propune principalele directii de actiune ale perioadei post- tranzitie. La reuniunea de la Snagov din februarie 2003, presedintele PSD, Adrian Nastase a afirmat ca se consacra astfel refacerea unitatii social-democrate pe baze ideologice clare si neconflictuale, precum si concilierea dintre traditia si modernitatea stangii democrate romanesti. Procesul de unificare si modernizare a stangii democrate romanesti a favorizat apropierea PSD de structurile social-democrate internationale – Internationala Socialista si Partidul Socialistilor Europeni. In iunie 2005 PSD a devenit membru cu drepturi depline in cadrul Partidului Socialistilor Europeni. PSD a dezvoltat relatii consistente de colaborare cu partidele social-democrate europene, semnificative in acest sens fiind reuniunile grupurilor parlamentare de lucru romano – germane (PSD-SPD). PSD a semnat acorduri de cooperare si parteneriat cu partide membre ale familiei social-democrate, avand o agenda consistenta de intalniri bilaterale cu conducerile principalelor formatiuni ale Internationalei Socialiste. Perioada 2000-2004 a fost extrem de importanta pentru afirmarea si consolidarea PSD ca unic reprezentant al social-democratiei in Romania. Pe de alta parte insa, supus unui inerent proces de erodare ca urmare a actului guvernarii, PSD a intrat in opozitie in urma alegerilor din noiembrie 2004.

La Congresul din aprilie 2005 a fost desemnata noua conducere a partidului, iar noul presedinte, Mircea Geoana a afirmat dorinta PSD de a-si consolida baza doctrinara si de a face o opozitie constructiva in perioada urmatoare. A urmat o perioada de repozitionari politice si structurale, orientate spre modernizare si o mai buna integrare in familia socialista europeana. O serie de lideri contestati, unii dintre ei anchetati de justitie, au parasit partidul sau au fost indepartati din functiile detinute. Congresul din 10 decembrie 2006 l-a reconfirmat in functia de presedinte al PSD pe Mircea Geoana, si a adus la conducerea partidului o echipa tanara si dinamica, marcand sfarsitul perioadei de ccriza a partidului. Programul prezentat de catre echipa presedintelui Mircea Geoana, „Romania Sociala”, incearca sa ofere o viziune noua, progresista si europeana, social-democratiei romane, si a alternativa guvernarea de dreapta.

PROGRAM POLITIC
PROGRAMUL POLITIC

Programul Partidului Social-Democrat concepe realist si pragmatic modernizarea si dezvoltarea Romaniei, in stransa legatura cu nevoile stringente ale societatii si cu dezideratul integrarii in marea familie a democratiilor europene dezvoltate.
De aceea, principiile actiunii noastre politice sunt circumscrise vointei de a actiona pentru: – Relansarea economiei, bazata pe o crestrere economica sustinuta, generatoare de prosperitate si de locuri de munca, singura in masura sa combata in mod real saracia si somajul; – Reformarea economiei, eliminarea dezechilibrelor cronice si a celorlalte elemente care ne-au apropiat, in ultimii ani, nu de standardele europene ci de conditiile specifice subdezvoltarii; – Impulsionarea procesului de privatizare si restructurare ca parte a construirii unui nou mecanism de dezvoltare economica si sociala si a unei economii de piata functionale; – O politica sociala moderna, flexibila si eficienta, care sa stimuleze interesul pentru munca si care sa ofere o protectie corecta categoriilor defavorizate; – Consolidarea statului de drept, perfectionarea sistemului institutional, combaterea coruptiei si a criminalitatii, diversificarea modalitatilor de participare a cetatenilor la viata publica; – Reformarea serviciului public (in principal prin descentralizarea acestora) astfel incat institutiile sa fie realmente in slujba cetateanului; – Sustinerea reformelor necesare integrarii Romaniei in structurile europene si euro-atlantice, in conformitate cu interesul nostru national; – Accederea in Internationala Socialista si in structurile acestui forum politic, fapt care va contribui la o mai buna receptare si la formarea unei imagini externe corecte in legatura cu programul partidului si cu strategia de guvernare pentru perioada 2001-2004; – Respingerea extremismului politic, etnic sau religios. Justitia sociala poate fi implinita doar intr-o societate deschisa si toleranta, in care libertatea de expresie a diferitelor culturi, credinte si orientari este respectata, in care prejudecatile si discriminarile sunt eliminate. Conceptul nostru de cetatenie este inclusiv, garantand reprezentarea corecta a intereselor tuturor categoriilor de cetateni care traiesc si muncesc in Romania. Ca partid aflat la guvernare, Partidul Social Democrat isi propune sa actioneze avand in vedere: o guvernare eficienta, integrarea europeana si euro-atlantica, coeziunea sociala si statul activ. Este sarcina social democratiei romanesti, reunita in PSD, sa puna bazele unei politici pentru dezvoltare, sa revitalizeze economia, sa incurajeze sectorul privat, intr-un cuvant, sa adopte acel complex de masuri care sa duca la prosperitate. Societatea romaneasca are nevoie de o guvernare al carui principal atribut sa fie responsabilitatea, o guvernare capabila de a repune in functiune autoritatea institutiilor, independenta de orice interese factionale si dependenta doar de asteptarile cetatenilor. Solutiile nu pot fi decat cele situate in sfera statului de drept si a regimului democratic: accelerarea reformelor sociale, politice si economice, restabilirea increderii cetatenilor in autoritatile institutionale, accelerarea privatizarii, reforjarea coeziunii sociale, masuri ferme pentru limitarea birocratiei si anomaliilor structurale care impiedica functionarea normala a organismului economic, masuri de combatere a saraciei.

BIROUL PERMANENT
MIRCEA GEOANà Presedinte
ION ILIESCU  Presedinte de onoare, Lider Grup Senat
TITUS CORLÃTEAN  Secretar General
MARIAN SARBU  Vicepresedinte
CRISTIAN DIACONESCU  Vicepresedinte
LIVIU DRAGNEA  Vicepresedinte
VICTOR PONTA  Vicepresedinte
ECATERINA ANDRONESCU  Vicepresedinte
VASILE DANCU  Vicepresedinte
GHEORGHE NECHITA  Vicepresedinte
DAN NICA  Vicepresedinte
ION STAN Vicepresedinte
ION TOMA Vicepresedinte
ILIE SARBU  Vicepresedinte
IOAN RUS  Vicepresedinte
CONSTANTIN NITA  Vicepresedinte
RODICA NASSAR  Vicepresedinte

La lucrarile BPN mai participa:
NICOLAE VACAROIU  Presedinte Senat
ADRIAN NASTASE  Presedinte Consiliul National PSD
VIOREL HREBENCIUC  Lider grup C.Dep.
ROVANA PLUMB  Presedinte OF
NICOLAE BÃNICIOIU  Presedinte TSD
ARISTIDE ROIBU  Trezorier
ADRIAN SEVERIN  Director ISD

Presedinte:  Gheorghe IONICESCU
Presedinti de onoare: Marcian BLEAHU, Florin BEJAN

Premize

Este incontestabil ca traim in plina criza ecologica. In jurul nostru sunt vizibile cu ochiul liber efectele nocive ale efectului de sera ce induce incalzirea globala, ale inundatiilor si desertificarii, ale poluarii aerului avand drept consecinta ploile acide, mareele negre,  molimele  determinate de poluarea apei, intoxicarea solului cu chimicale, despaduririle, acumularea deseurilor, diminuarea resurselor solului si subsolului, saracirea biodiversitatii si marirea discrepantei dintre posibilitatile de trai pe un glob terestru de dimensiuni si posibilitati finite pentru o populatie in crestere exponentiala. Toate acestea duc la amenintarea grava a deteriorarii echilibrului dintre natura si om.

In momentul de fata exista partide ecologiste in majoritatea tarilor avansate din lume, unele cu succese notabile parlamentare si guvernamentale. Si in Romania incepand din 1990 au existat mai multe partide ecologiste  avand parlamentari si ministri ai mediului, dar succesele intiale au fost intr-un continuu declin, in mod invers fata de cresterea necesitatii unei politici ecologiste eficiente.

Partidul Verde, numit astfel la unison cu partidele fratesti din alte tari (Die Grüunen  in Germania, Les Verts  in Franta sau The Greens in Marea Britanie)  are ca scop redesteptarea interesului pentru problematica ecologista oferind un program ce are la baza principiile ecologiei politice, grefate pe cele ale unei democratii moderne care incumba construirea statului de drept, pluripartidismul, respectarea dreptului omului si a avutului sau, libertatea de gandire si exprimare, sustinerea competentei in toate sectoarele socio-economice, intronarea dreptatii si promovarea tuturor initiativelor si actiunilor ce pot duce la o crestere a buanastarii populatiei. Trebuie subliniat ca programul prevede normele de conduita pentru totalitatea sectoarelor vietii (justitie, sanatate, invatamant, aparare, cultura, religie, etc.), prezente in programele tuturor partidelor politice, dar subordonate constrangerii actiunilor umane  de catre  comandamentele impuse de mediu pentru a stabili un raport durabil de armonie dintre actiunile umane si mediul natural.

I. In domeniul  mediului

1. Protectia aerului este in momentul de fata grija nr.1 a omenirii.
Deteriorarea aerului pe care il respiram va duce in mod inexorabil la schimbari climatice ireversibile, la secete, la desertificare, la schimbarea mediului de trai al populatiei globului. In Romania se simt deja multe dintre aceste efecte, iar seceta cu care a debutat anul 2007 este doar un palid inceput. Risam in curand sa ajungem sa abandonam culturile  traditionale de cerealele (graul, porumbul etc.) si sa trecem la un regim alimentar de tip tropical. De aceea este nevoie urgenta de masuri de protectie:

Crearea unui sistem de monitorizare al tuturor utilajelor si instatiilor poluatoare.
Obligativitatea de a respecta standardele de emisie a dioxidului de carbon si a tuturor gazelor cu efect de sera conform normelor stabilite de conferintele internationale (Kyoto, Montreal, Paris).
Lichidarea pana in 2015 a tuturor surselor de poluare care nu    s-au  conformat standardelor stabilite pentru tara noastra.
Stabilirea normelor de emisie a gazelor de esapament si elminarea din traficul rutier pana in 2009 a vehiculelor care depasesc aceste norme.
Instituirea obligativitatii legale ca retehnologizarea si dezvoltarea transportului in comun sa se bazeze pe utilizarea de tehnologii nepoluante.
Stimularea (inclusiv fiscala) a implementarii de tehnologii prietenoase cu mediul.

2. Protectia si gospodarirea  apei  este o necesitate urgenta avand in vedere penuria tot mai accentuata ce se va instala odata cu incalzirea globala. Sunt de  luat in considerare urmatoarele masuri :

Asigurarea pana in anul 2015 a tuturor comunelor cu alimentare centralizata de apa si canalizare.
Reducerea pierderilor in retelele urbane de alimentare cu apa, invechite si defecte pentru evitarea risipei accentuate existente astazi.
Crearea de instalatii de epurare a apei pana in 2009 la toate marile uzine poluatoare si pana in 2012 pentru toate orasele si localitatile cu peste  20.000 locuitori
Realizarea sistemelor separate de alimentare cu apa industriala si menajera in vederea conservarii celei din urma si reducerea preturilor rezultate din  potabilizarea apei industriale.
Economisirea apei prin plati diferentiate, cu costuri tot mai mari pentru consumatorii economici ce depasesc normele prevazute in autorizatiile de impact.
Alocarea resurselor din bugetul statului sau al comunitatilor locale pentru realizarea pana in anul 2012 a sistemelor de protectie impotriva inundatiilor prin indiguiri pe marile cursuri de apa  si corectarea torentilor.

3. Protectia si gospodarirea solului  trebuie sa fie o prioritate pentru ca produsele agricole romanesti sa poata deveni competitive cu cele realizate in tarile UE. In acest scop sunt de luat in seama :

Stabilirea unor standarde privind utilizarea rationala a solului  pentru a se evita deteriorarea lui prin supraexploatare, monoculturi, suprapasunare.
Stabilirea unor standarde de incarcare cu ingrasaminte, pesticide, fungicide etc.
Incurajarea prin credite avantajoase sau parghii fiscale a refacerii perdelelor forestiere pe terenurile agricole intinse in vederea combaterii eroziunii solului.
Refacerea urgenta a sistemelor de irigatii existente dar distruse si crearea altora noi.
Stabilirea pana in anul 2010 a unor program de imbunatatiri funciare prin  utilizarea cu precadere a mainii de lucru disponibilizata din industrie si cu fonduri din programe internationale.
Dotarea pana in anul 2012 a tuturor oraselor tarii cu sisteme de colectare selectiva a deseurilor in vederea reciclarii lor si cu sisteme de depozitare  in gropi ecologice sau incinerare in instalatii prevazute cu sisteme de protectie impotriva eliberarii de noxe.

4. Protectia naturii  este considerata o prioritate pe plan mondial deoarece toate resursele alimentare sunt de origina organica, vegetala si animala, conservarea biodiversitatii fiind indispensabila supravietuirii tuturor formelor de viata. Totodata este necesara conservarea materiei inanimate, de la mineral la peisaje, pentru a documenta istoria Pamantului, pentru stabilirea prognozelor de accidente naturale si pentru a oferi oamenilor locuri de odihna, reflectie si instruire. In acest scop sunt preconizate urmatoarele actiuni:

Largirea retelei de arii protejate pentru a acoperi minimum 8% din suprafata  tarii si alinierea astfel la procentul din tarile UE.
Realizarea retelelor Natura 2000 (Reteaua Ecologice Pan-Europene -PEEN),  Emerald (Reteaua de arii de interes special de conservare pentru Europa -ASCI) si a Listelor rosii de specii periclitate, conform cerintelor  UE.
Crearea unui organism specializat de sine statator pentru managementul ariilor protejate si a obiectivelor declarate monumnte ale naturii
In cadrul Programului Dunarea Verde realizarea unui proiect de reabilitare a luncii Dunarii (refacerea vechii structurii morfologice de lacuri, balti, grinduri etc.) in vedera refacerii fondului piscicol.
Protejarea spatiului verde intravilan, prin introducerea unui procent minim intravilan care sa aiba aceasta destinatie

5. In domeniul agriculturii sunt de luat  masuri urgente pentru a readuce Romaniei apelativul de „granarul Europei”, pierdut din cauza politicii devas- tatoare a regimului comunist si a celei, nu mai putin nefaste a politicii post-revolutionare. Calitatile naturale (sol, clima) si vocatia taranului roman de bun agricultor trebuie puse in valoare prin urmatoarele masuri:
Stabilirea si readucerea pe fagasul legal al dreptului de proprietate asupra terenului  si eliminarea tuturor litigiilor si abuzurilor efectuate de organele locale.
Agricultura romaneasca nu mai trebuie sa fie una preponderent de subzistenta, motiv pentru care propunem:
    Incurajarea asocierii liber consimtite a producatorilor agricoli in unitati mai mari, cu delimitarea precisa a aportului fiecarui participant.
    Incurajarea fermelor familiare prin acordarea de credite preferntiale.
    Acordarea de credite avantajoase pentru pentru achizitionarea utilajelor si  produselor necesare productiei agricole (seminte, imgrasaminte, pesticide),  cu precadere asociatiilor familiare sau liber consimtite.
Desfiintarea monopolului de stat sau a unor agentii in ce priveste  achizitionarea, stocarea si comercializarea (intern si export) si incurajarea concurentei.
Pentru incurajarea exportului se vor realiza produse ecologice cu eco-labele aprobate si verificate cu multa exigenta de catre factorii de  control.
Reabilitarea si extinderea retelei de irigatii ce va fi data in supravegherea organelor judetene si locale ce vor raspunde penal pentru deteriorarea si nefunctionalitatea lor.

6. In domeniul silviculturii sunt necesare masuri urgente pentru a preintampina deteriorarea si scaderea fondului silvic cu repercursiuni grave in ce priveste schimbarea climei si declansarea accidentelor morfologice (alunecari de teren, prabusiri de stanci), crearea de viroage si torenti. Sunt de luat urmatoarele masuri :

Punerea in posesie pana in anul 2008 a tuturor vechilor proprietari conform  legilor in vigoare dupa ce au fost semnat un contract cu autoritatea de stat  privind respectarea normelor de exploatare in regim silvic, cu forte proprii sau cu autoritatea de stat a parcelelor dorite, fara ca aceasta sa afecteze integritatea durabila a padurii.
Proprietarii a peste 5.000 ha de padure sunt obligati sa-si faca propria retea de ocoluri silvice si a unui corp de paza si management, sau sa realizeze aceasta prin contract cu autoritatea de stat.
Intarirea organelor de paza (silvice si de ordine publica) echipate corespunzator pentru ca acestea sa poata preveni in mod eficient taierile ilegale.
Va fi permisa trecerea suprafetelor in proprietate publica de stat  numai in cazuri exceptionale pentru interes public (sosele, cai ferate, interes de aparare, turistic in statiuni de interes  national)
Interzicerea exportului de busteni si contingentarea cherestelei prin norme  aprobate de guvern.
Acordarea de avantaje fiscale unitatilor care utilizeaza masa lemnoasa pentru  valorificarea in produse superioare, cu valoarea adaugata cat mai mare.
Se vor acorda avantaje celor ce realizeaza lucrari de impadurire pentru a se ajunge la acoperirea de 35% din suprafata tarii, in conditiile in care la ora actuala mai putin de 27% din Romania este impadurita.
Se va incuraja valorificarea produselor secundare ale padurii la export, ele putand aduce importante beneficii valutare tarii.

7. In domeniul managementului de mediu este esential un program care sa concilieze interesele socio-economice ale populatiei cu cele de protectie a mediului, cu supravegherea si aplicarea stricta a normelor stabilite prin deciziile forurilor conducatoare. In acest sens se preconizeaza :

Internalizarea costurilor marginale sociale (respectiv de mediu), obligatie ce incumba calitatii de stat mebru al UE
Aplicarea stricta a celor doua principii economice:
    Poluatorul plateste: suportarea cheltuielilor rezultate din poluari de catre responsabilul de poluare
    Beneficiarul plateste: suportarea suprautilizarii unor resurse peste necesar si prevederile din proiectele tehnice aprobate.
In vederea asigurarii unei respectari depline a legilor si normelor de ocrotire a mediului va fi realizata privatizarea totala a agentilor de productie si servicii pana in anul 2010
Subventionarea in proportie de 30% a costurilor de realizare a proiectelor de constructii de locuinte care utilizeaza pentru incalzire mijloace tehnologice ce protejeaza mediul inconjurator.
Elaborarea pana in anul 2010 a unui sistem legislativ privind cointeresarea agentilor economici in productii si servicii prietenoase mediului prin stimulente fiscale si financiare:
    introducerea de ecotaxe crescande proportional cu utilizarea factorilor de mediu, de utilizare a energiei neregenerabile sau a resurselor minerale neregenerabile si rare, stimularea, prin reduceri de taxe, impozite etc. pentru economiile realizate.
    introducerea de redevente de utilizare (taxe pentru consum).
    introducerea de taxe de consignatie pentru deseuri si eliminarea lor.
    introducere permiselor negociabile pentru stabilizarea emisiilor poluante la cantitati fixe pentru unitati teritoriale stabilite.
    avantaje de creditare de banci, cu garantia statului, pentru producatorii de aparatura si instalatii de protectia a mediului (aparatura de masurare, de stabilizare a poluarii si de depoluare) si pentru actiuni benefice mediului (reecologizare, impaduriri etc.)
    introducerea redeventelor ecologice, cu reducerea fiscalitatii odata cu diminuarea poluarii de catre agentii producatori sub standarde.

8. Domeniul energiei  este unul din cele mai sensibile deoarece energia sta la baza productiei industriale, a celei agricole, in buna masura a serviciilor si a bunastarii populatiei. Politica energetica trebuie sa tina seama de trei componente : asigurarea bazei materiale, poluarea determinata de producere, cea de utilizare a ei precum si a pretului ei. Sunt de luat in discutie metodele de producere. Combustibilii fosili (carbunii, petrolul, gazele naturale) sunt poluanti, iar rezervele (la nivel national si global) sunt limitate.

Producatori de energie prin ardere vor  trebui limitati si cu vremea eliminati din cauza pericolului major pentru mediu si ca modalitate de a asigura independenta energetica a tarii
Hidrocentralele acopera astazi 30% din consumul intern, dar posibilitatile de a se construi noi lacuri de receptie sunt limitate. In schimb se va pune accentul pe microbaraje pe raurile mici ce vor contribui la alimentarea cu  electricitate a localitatilor mici si de medie dimensiune.
Se pune mare speranta pe sursele alternative de energie. Pentru utilizarea lor in Romania sunt necesare studii detaliate, dar de pe acum se poate spune ca  energia eoliana este o solutie doar in regiunile cu vanturi permanente  (de exemplu Dobrogea de Nord)
Vor fi sprijinite in continuare cercetarile pentru  determinarea  surselor de energie geotermala, mai ales in vestul si sudul tarii si vor fi intensificate cercetarile pentru obtinerea de energie solara.
De asemenea se va demara un program de cercetare pentru bioenegie.

Concluzie: Cele trei mari probleme cu care se va infrunta populatia tarii in secolul XXI sunt: schimbarea climatica, penuria de apa si crestera nevoii de energie. Ele pot duce la catastrofe ecologice  pentru preintampinarea carora sunt necesare interventii imediate si ferme.

II. Problemele economice

Probleme de natura economica afecteaza cel mai mult viata societatii, de la problematica de stat, la cea a cetateanului. Ele sunt tratate in toate programele politice doar prin prisma bilantului dintre venit si consum.

In programul unui partid ecologist acest bilant trebuie considerat si din perspectiva modului in care intreaga activitate se reflecta in raportul dintre societate si mediul ambiant, daca il mentine la parametrii actuali sau il deterioreaza. Din aceasta cauza se vor face referinte doar sumare la problemele binecunoscute ca de ex. intarirea economiei de piata, marirea salariilor si pensiilor, problemele de habitat etc.,punandu-se accentul pe cele care incumba implicatii privind raportul om-mediu.

Este necesara privatizarea tuturor unitatilor productive, de servicii, comerciale si financiare si excluderea statului din toate activitatile de acest fel deoarece numai in acest fel se poate dezvolta o adevarata economie de piata.
Se va privatiza intreaga industrie, chiar cea strategica, reminiscenta  a secretomaniei comuniste, pe baza de licitatii deschise si se vor prevedea clauze stricte de respectare a normelor de protectie a mediului.
Se va finaliza restituirea terenurilor agricole si a padurilor, exploatarea lor de catre unitati de stat fiind anacronica, spoliatoare si puternic poluatoare. Numai o agricultura particulara,  realizata in sisteme de ferme ecologice poate oferi produse ecologice de calitate. Aceasta poate fi sprijinita prin dezvoltarea de programe de informare si constientizare a consumatorilor cu privire la rolul benefic al consumului de alimente organice, cu implicarea patronatelor si a altor asociatii din domeniul agricol
Dezvoltarea turismului ecologic si a celui balneoclimateric, indelung neglijat.
Se vor acorda facilitati fiscale producatorilor de utilaje necesare activitatilor ecologice si a produselor prietenoase ecologic si pentru activitatile favorabile imbunatatirii calitatii mediului (de ex. impaduriri, lucrari de imbunatatiri funciare, actiuni in ariile rezervate).
Pentru stabilirea costului real al unui produs sau serviciu vor trebui incluse in pret si costurile pentru protectia mediului.

III. Problemele sociale

Problematica sociala este un element de baza al ecologiei politice. Aceasta militeaza pentru o dezvoltare acceptabila moral, compatibila cu echilibrul ecologic, adica dintre om, societate si mediu, pentru generatia actuala si cele viitoare, ceea ce se numeste dezvoltare durabila, doctrina nascuta in cadrul ecologismului, acceptata  unanim dar imposibil de pus in practica fara cunoasterea pricipiilor ecologiei  politice. Intre acestea  sunt :

Schimbarea fundamentala a mentalitatilor, a sistemului de valori si regandirea civilizatiei actuale supra industrializate, ce duce la irosirea  resurselor Terrei.
Este necesara promovarea unei noi constiinte civice care imbina respectul naturii cu necesitatile dezvoltarii societatii umane. Ea trebuie sa se bazeze pe convivialism, solidaritate umana si responsabilitate pentru a da posibilitate generatiilor viitoare de a-si asigura propriile nevoi.
Partidul Verde sustine primatul valorilor prin dezvoltarea personalitatii umane, militand pentru egalitatea tuturor membrilor societatii, fara diferenta de rasa, religie, limba, mentalitate, apartenenta politica si sex.
In ce priveste invatamantul se preconizeaza respectarea actualului sistem cu doisprezece clase:
    se vor introduce  incepand din clasa a 3-a lectii de   ecologism, care sa se axeze pe dezvoltarea unui comportament civic in respect fata de mediu si semeni. Prin introducerea in invatamant a unei educatii ecologice marcata de etica, estetica, logica si drept, sa asigure – pentru tineret si pentru intreaga societate – cadrul de reasezare in cunostiinte a valorilor perene ale umanitatii.
    15% din locuri ( stat si particular ) vor fi subventionate, nivelul burselor fiind egal cu cel al salariilor preparatorilor
    Organizarea unei „olimpiade” de ecologie deschisa tuturor elevilor (clasele I- XII) cu participarea diverselor organizatii non-guvernamentale de profil
Sportul amator se va bucura de sprijinul tuturor institutiilor statului.
Protectia sociala este un punct important din program dar cu o urmarire riguroasa a beneficiarilor pentru a nu se face abuzuri. Sunt vizate persoanele in varsta fara venituri, persoanele handicapate sau in imposibilitate de munca.
Suntem pentru o reforma sociala care sa cuprinda un salariu minim garantat de 350 Euro/luna si o pensie minima de 200 Euro/luna; un nou sistem de asigurari;

IV.Pozitionarea politica

Pozitionarea Politica a Partidului Verde decurge din doctrina ecologista particularizata pentru  Romania. Tinand seama de faptul ca suntem inca in tranzitie, cu o economie imperfect consolidata, cu reminiscente ale unei economii centralizate, trebuie adoptata o politica de eliminare a tuturor sechelelor derivate din dominanta statului in economie, viata sociala, cultura etc. Cunoscandu-se toate disfunctiile induse de regimul trecut, Partidul Verde preconizeaza urmatoarea conduita:

Proprietatea este sacra, iar privatizarea este indispensabila evolutiei societatii. Ea are si o puternica conotatie ecologica deoarece in ciuda legilor existente de aparare a factorilor de mediu, ele nu erau respectate deoarece incumbau cheltuieli neacceptate de regim. In domeniul agriculturii proprietatea colectiva sau de stat, prin lupta pentru productii mari a dus la vlaguirea solului prin supraexploatare, intoxicarea lui cu fertilizante si fungicide, la poluarea apelor freatice si la obtinerea de produse neviabile ecologic, in timp ce un proprietar personalizat are interesul maxim pentru protejarea avutului sau.
Una din aspiratiile principale ale ecologismului este respectarea libertatii, a demnitatii, a onoarei si a integritatii fiecarui cetatean, puterea de a garanta celorlalti dreptul de a avea pareri proprii.
Mediul nu este o materie negociabila, el trebuie aparat chiar cu sacrificarea intereselor indivizilor. Se pot naste astfel dispute care trebuie aplanate cu discernamant pe baza unei atente analize care sa nu impinga dincolo de necesitatile reale ale societatii (terorism ecologic) dar nici sa  nu sacrifice mediul prin impunerea unor interese locale, private, egoiste.
Suntem pentru un stat de drept, in care separatia puterilor urmeaza sa fie strict respectata si unde armata si politia vor fi complet apolitice.
Partidul Verde militeaza pentru inlaturarea din viata publica, pentru o anumita perioada de timp, a oamenilor compromisi prin activitatea lor din timpurile regimurilor totalitare, in cadrul unei politici de adevarata reconciliere;
Dorim instaurarea unui climat propice dezbaterilor sincere, constructive, rationale pentru dezvoltarea democratiei si libertatii, pentru eliminarea din societate a minciunii, a cinismului, a imposturii si a demagogiei
In ce priveste formula de conducere a statului, Partidul Verde se declara pentru un Parlament ales cu vot uninominal, cu un prag de 3% pentru accederea in Parlament, cu un numar mai redus  de parlamentari.

In concluzie : Partidul Verde se declara a fi de centru, un partid care promoveaza respectul strict al separatiei puterilor in stat, care este unic si indivizibil, cu limba unica de stat, cea romana. In ceea ce priveste justitia, politica financiara, sindicala, invatamantul, sanatatea, apararea si politica externa, Partidul Verde sustine principiile existente in Constitutie si militeaza pentru aplicarea imediata si in integralitatea lor.

STRUCTURA &Contact:
Radna, nr. 47,Bucuresti,Sector 6,Romania
Telefon fix:     +40 31 4168460
Fax:     +40 31 8166198

Presedinte: Gheorghe IONICESCU -gheorghe.ionicescu@verzii.ro
Presedinte Executiv – Daniel PAVEL -daniel.pavel@verzii.ro
Prim Vicepresedinte -Silviu POPA   – silviu.popa@verzii.ro
Secretar General – Silviu DUMITRU   – silviu.dumitru@verzii.ro
Presedinte Organizatie Bucuresti -Mihai CACIULA     –  mihai.caciula@verzii.ro

Presedinte: Marko Bela

In urma caderii dictaturii comuniste, la data de 25 decembrie 1989 s-a infiintat Uniunea Democrata Maghiara din Romania (U.D.M.R.) care s-a angajat in apararea si reprezentarea intereselor comunitatii maghiare din Romania. In prezent, conform principiului pluralismului intern, U.D.M.R. are in componenta organizatii teritoriale, platforme, respectiv membrii asociati. Membrii asociati sunt grupari sociale, stiintifice, culturale sau profesionale.

Uniunea functioneaza pe baza principiului autoadministrarii interne, separand forurile decizionale, executive si de control. Organul decizional suprem al Uniunii este Congresul. Intre doua congrese, organele de conducere ale Uniunii sunt, sedinta comuna al Consiliul Reprezentantilor si al Consiliul de Coordonare, respectiv Consiliul Operativ al Uniunii. Pe langa activitatea decizionala in probleme politice, Consiliul Reprezentantilor adopta decizii privind functionarea Uniunii. Consiliul de Coordonare este forul decizional care reprezinta interesele bisericilor istorice maghiare si organizatiilor societatii civile, infaptuind astfel pluralismul de valori si de interese al sferei civile maghiare din Romania.
Reprezentarea suprema si coordonarea politica a U.D.M.R. sunt asigurate de Presedintele Uniunii.
Prezidiul Executiv este organul executiv care duce la indeplinire deciziile Congresului si ale Consiliul Reprezentantilor, avand, totodata, competenta de a lua decizii in conformitate cu acestea. Liderul acestui organ este Presedintele executiv, care reprezinta Uniunea conform atributiilor prevazute in statut. Departamentele Prezidiului Executiv sunt conduse de vicepresedintii executivi, care raspund de diferite domenii de activitate cum ar fi organizatii teritoriale, administratia publica locala, educatie si tineret, cultura si culte, economie.
Consiliul National al Primarilor si Consilierilor U.D.M.R. este organul suprem reprezentativ, de coordonare si consultativ al primarilor, viceprimarilor si consilierilor locali, alesi pe listele Uniunii.

Ca urmare a rezultatelor obtinute la alegerile din 1990, 1992, 1996, respectiv 2000 U.D.M.R. a devenit un factor important al vietii politice din Romania. Prin prezenta in Parlamentul Romaniei (12 senatori, 27 deputati) U.D.M.R. si-a asumat un rol important in fortificarea sistemului institutional democratic al Romaniei si in realizarea reformelor generale in toate domeniile vietii politice, economice si sociale. Totodata, una dintre sarcinile majore este, in continuare, afirmarea respectului fata de drepturile si libertatile fundamentale ale comunitatii maghiare din Romania in cadrul ordinii constitutionale.
La alegerile din 2000, U.D.M.R. a obtinut locul al cincilea atat la alegerile prezidentiale (6,22%), cat si la cele parlamentare (6,9% in Senat, 6,8% in Camera Deputatilor). Aceste rezultate arata ca U.D.M.R. a ramas o organizatie legitima de aparare si reprezentare a intereselor comunitatii maghiare din Romania. Succesul U.D.M.R. a fost reflectat si de rezultatele alegerilor locale din 2000, cand, pe listele U.D.M.R. au fost alesi 148 primari, 135 consilieri judeteni si 2451 consilieri locali.

U.D.M.R. este membru al Uniunii Democrate Europene (EDU), al Uniunii Federale a Comunitatilor Etnice Europene (FUEV), al Organizatiei Natiunilor si Popoarelor Nereprezentate (UNPO) si membru asociat al Partidul Popular European (EPP).

PROGRAM

Apararea intereselor minoritatilor in Uniunea Europeana, autonomie in Transilvania!

Unitate in diversitate! Acest principiu al Uniunii Europene se bazeaza pe diversitatea lingvistica, culturala, si religioasa a statelor membre. Apararea acestora, in schimb, nu este nici pana in prezent reglementata de un cadru legislativ (la nivel) comunitar, care sa fie introdus la randul sau in sistemul juridic al statelor membre. UDMR incurajeaza ca drepturile minoritatilor sa reprezinte si la nivel european obiectul unor demersuri de fond pe termen lung. In stransa legatura cu toate aceastea, pe plan national, UDMR aspira pentru crearea cadrului legislativ al autonomiei culturale si teritoriale, respectiv infiintarea sistemului institutional necesar exercitarii dreptului la autodeterminare. Consideram oportuna elaborarea si prezentarea in fata Parlamentului Romaniei a unui proiect de lege, care sa asigure un statut special acelor unitati administrative – indeosebi Tinutului Secuiesc – unde comunitatile nationale maghiare se afla in majoritate. Sprijinim procesul de descentralizare, respectiv asocierea administratiilor publice locale, pentru a face fata mai bine provocarilor dezvoltarii europene. Consideram necesara crearea unor regiuni administrative functionale, ca fiind de o importanta-cheie in procesul de integrare al tarii.

Presedinte: Marko Bela

Uniunea Populara Social Crestina a intrat, oficial, din 21 decembrie 2006 pe scena politica romaneasca, in urma procesului legal de inregistrare care a durat aproximativ doua luni de zile. In cadrul primei conferinte de presa, Ioan Talpes a aratat ca formatiunea pe care o conduce se va implica in dezbaterile politice privind viitorul Romaniei, va participa la alegerile pentru Parlamentul European si va sustine ideile promovate de membrii grupurilor crestin-democrate din organismele europene. De asemenea, incepand cu ianuarie 2007, UPSC a demarat procedurile legale pentru a adera la Partidul Popular European.

Din punct de vedere politic, UPSC s-a apropiat de polul popular creat informal prin asocierea PD cu PLD. Desi nu s-a pus inca problema participarii la alegeri pe liste comune, Ioan Talpes a vorbit despre semnarea unui pact electoral intre cele trei partide, prin care acestea sa se sustina unele pe altele in alegeri. Rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European va stabili concret directia in care se va indrepta UPSC.
Presedinte Coordonator: Petre Roman
Este vorba despre o alianta politica intre partidul fostului premier, Forta Democrata, si asociatiile de pensionari.

„Baronul de Gorj” nu se preda: Tribunalul il lasa sa candideze!

Biroul Electoral Judetean (BEJ) Gorj a atacat cu recurs la Curtea de Apel Craiova decizia Tribunalului Gorj prin care s-a admis contestatia lui Nicolae Mischie (foto) cu privire la decizia BEJ prin care i se respingea candidatura pentru parlamentare, a anuntat, luni, vicepresedintele BEJ, Cristina Celea, informeaza Agerpres. Recursul trebuie sa se judece intr-un timp scurt avand in vedere ca miercuri este ultima zi in care se cer definitivate listele cu candidati pentru alegerile generale.Tribunalul Gorj a admis, luni, contestatia lui Nicolae Mischie, modificand decizia BEJ si dispunand inregistrarea candidaturii acestuia pentru alegerile parlamentare depusa pe listele Partidului Socialist Roman.Nicolae Mischie considera ca admiterea contestatiei sale „este inca o dovada ca in Gorj mai avem si magistrati destepti”, iar faptul ca cei de la BEJ nu s-au lasat mai prejos si au declarat recurs este calificat de el drept „un fapt rusinos”.

Sursa principala

Bugetul pe 2009, in agenda de marti a Guvernului

Proiectul legii Bugetului de stat pe anul 2009 se afla pe agenda sedintei de Guvern de marti, anunta Executivul printr-un comunicat remis luni.De asemenea, Guvernul ar putea discuta un proiect de ordonanta de urgenta pentru modificarea Legii cetateniei romane nr. 21/1991, precum si un proiect de ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii. Totodata, pe agenda se mai afla proiectul de hotarare privind suplimentarea numarului de autorizatii de munca noi ce pot fi eliberate strainilor in anul 2008, proiectul de hotarare privind reglementarea furnizarii si transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din Romania, proiectul de hotarare pentru aprobarea activitatilor pentru care se acorda sprijin financiar producatorilor agricoli din sectorul vegetal, in anul 2008, a cuantumului sprijinului si a sumei alocate fiecarei activitati si pentru modificarea unui act normativ.

Sursa principala

Sarbu si Campeanu, in turul al doilea al alegerilor pentru sefia Senatului

Un al doilea tur de scrutin va avea loc pentru alegerea presedintelui Senatului, dupa ce, in urma exprimarii optiunilor senatorilor, niciunul dintre candidati nu a intrunit sustinerea majoritatii membrilor Camerei superioare a Parlamentului.Astfel, vor concura pentru sefia Senatului, din nou, social-democratul Ilie Sarbu (care a intrunit 43 de optiuni) si liberalul Radu Campeanu (29).In urma primului tur de scrutin, senatorul UDMR Gyorgy Frunda a intrunit zece voturi.

Sursa principala

INFIINTEAZA O SOCIETATE PRIN NOI; MODIFICA ACTELE SOCIETATII PRIN NOI

INFIINTEAZA O SOCIETATE PRIN NOI; MODIFICA ACTELE SOCIETATII PRIN NOI

De ce?

Garantam:

Costuri sunt mai mici decat daca faci singur demersurile

Economisesti timp

Cum?

Experienta in domeniu de peste 10 ani

Avantaje

Platesti in etape

Onorariul se achita la final

Infiintari societati:

  • 1 asociat termen 12 zile – 490 ron termen 3-5 zile 690 ron

  • 2 asociati termen 12 zile – 590 ron termen 3-5 zile 790 ron

  • 3 asociat termen 12 zile – 690 ron termen 3-5 zile 890 ron

Acte aditionale

  • Termen 5-7 zile puncte de lucru 390 ron
  • Recodificare 450 ron
  • Cesiune- excludere 500 ron

Normele juridice pentru alegerile locale din 2008

Candidaturile

 

 

Numărul consilierilor pentru consiliile locale şi pentru consiliile judeţene este cel stabilit prin ordin al prefectului, potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr.215/2001

Propunerile de candidaţi pentru consilierii locali, consilierii judeţeni şi pentru primari se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor

Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participa la alegeri, sub semnatura conducerii organizatiilor judetene ale acestora, iar în cazul candidatilor independenti, pe baza listei sustinatorilor.

 

In cazul alianţelor electorale dintre partide politice, listele cu propuneri de candidaţi trebuie semnate şi de conducerile judeţene ale fiecărui partid din alianţă. Dacă alianţele electorale se constituie la nivel comunal, orăşenesc, municipal sau de sector al municipiului Bucureşti, listele se semnează de conducerea alianţei şi se contrasemnează de conducerea fiecărei organizaţii locale din coaliţie.

 

Listele de candidaţi trebuie să cuprindă numele, prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul, conform actului de identitate, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, ocupaţia, profesiunea şi apartenenţa politică a candidaţilor, iar în cazul alianţelor, şi partidul care i-a propus.

 

Listele de candidaţi trebuie să fie însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, scrise, semnate şi datate de candidaţi.

 

Declaraţia de acceptare a candidaturii cuprinde numele, prenumele, domiciliul, partidul politic sau alianţa care 1-a propus, profesiunea, ocupaţia şi apartenenţa politică a candidatului, consimţământul expres al acestuia de a candida pentru funcţia respectivă, precum şi precizarea că întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida.

O persoană nu poate accepta candidatura decât pentru o singură circumscripţie electorală, cu excepţia cazului în care candidatura se depune atât pentru un consiliu local, cât şi pentru consiliul judeţean.

Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale pot propune câte o listă de candidaţi în fiecare circumscripţie electorală pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean şi câte un candidat pentru funcţia de primar.

Candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier trebuie să fie susţinuţi de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia respectivă, dar nu mai puţin de 50 în cazul comunelor, 100 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de l .000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I.

 

Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul oraşelor, 1.000 în cazul municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi 5.000 în cazul municipiului Bucureşti.

 

Nu se admit liste de candidaţi independenţi pentru funcţia de consilier.

 

Secţiile de votare

 

Secţiile de votare se organizează după cum urmează:

a.       în localităţile urbane, câte o secţie de votare la 1.000 – 2.000 de locuitori;

b.       în comune, câte o secţie de votare la 500-2.000 de locuitori, de regulă în fiecare sat; pot fi organizate secţii de votare şi în satele sau grupurile de sate cu populaţie de până la 500 de locuitori..


Militarii în termen votează numai la secţiile de votare din localitatea de domiciliu, în limitele prevederilor regulamentelor militare.

La aceeaşi secţie de votare, alegătorii votează pentru consiliul local, consiliul judeţean şi pentru primar.

 

In municipiul Bucureşti, la aceeaşi secţie de votare, alegătorii votează pentru consiliul local al sectorului, pentru primarul sectorului, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti.

Delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare se fac de către primari, prin dispoziţie, care se aduce la cunoştinţa alegătorilor în termen de cel mult 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor

 

Listele electorale

 

Listele electorale permanente se întocmesc şi se actualizează de primar împreună cu serviciile de evidenţă informatizată a persoanei din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Listele electorale permanente cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care au domiciliul în localitatea pentru care se întocmeşte lista.

 

în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, potrivit prevederilor art.9 alin.(l), primarul este obligat să pună la dispoziţia partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, la cererea şi pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente, precum şi de pe listele electorale suplimentare.

 

Cetăţenii au dreptul să verifice înscrierile făcute în listele electorale permanente, întâmpinările împotriva omisiunilor, înscrierilor greşite sau oricăror erori din liste, se fac în scris şi se depun la primar.

 

Primarul este obligat să se pronunţe, în scris, în cel mult 3 zile de la înregistrarea întâmpinării.

 

împotriva soluţiei date de primar se poate face contestaţie în termen de 24 de ore de la comunicare. Contestaţia se soluţionează în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea. Hotărârea judecătorească este definitivă şi irevocabilă şi se comunică persoanei interesate şi primarului în termen de 24 de ore de la pronunţare.

 

Primarii, împreună cu serviciile de evidenţă informatizată a persoanei, execută copii de pe listele electorale permanente, care cuprind alegătorii din fiecare secţie de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se înaintează de către primar, în două exemplare, birourilor electorale ale secţiilor de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziţie alegătorilor pentru consultare, iar celalalt este utilizat în ziua alegerilor. Un exemplar al copiei se păstrează de către primar.

 

Orice neconcordanţă între lista electorală permanentă şi copia întocmită potrivit alin. (6) se soluţionează de primar, de îndată, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanentă.

 

Orice modificare intervenită în lista electorală permanentă, după trimiterea copiilor la biroul electoral al secţiei de votare, se comunică acestuia de către primar, în termen de cel mult 24 de ore.

 

Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de către primar, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi şeful serviciului de evidenţă informatizată a persoanei.(9) Copiile de pe listele electorale permanente se semneaza de catre primar, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si seful serviciului de evidenta informatizata a persoanei.

 

 

 

Stabilirea rezultatelor votării

 

După încheierea votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare procedează la anularea buletinelor de vot neîntrebuinţate şi, după verificarea integrităţii sigiliilor, la deschiderea urnelor. Anularea buletinelor neîntrebuinţate se face prin înscrierea pe acestea a cuvântului „ANULAT” sau prin aplicarea unei ştampile conţinând acest cuvânt. Deschiderea urnelor se face numai în prezenţa membrilor biroului şi, după caz, a persoanelor care au dreptul să asiste la votare. La numărarea voturilor pot participa, ca delegaţi, reprezentanţii tuturor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care au participat la alegeri şi nu au reprezentanţi în biroul electoral al secţiei de votare şi sunt mandataţi de către conducătorii organizaţiilor judeţene ale acestora.

 

Preşedintele citeşte cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele candidatului independent ori numele şi prenumele candidatului pentru funcţia de primar care a fost votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi. Buletinele de vot deschise sunt aşezate pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi pe candidaţi independenţi şi sunt numărate şi legate separat.

 

Sunt nule buletinele care nu poartă ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele care nu au aplicată ştampila cu menţiunea „votat” sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora; aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate. Votul este valabil în cazul în care ştampila a depăşit limitele unui patrulater dacă opţiunea alegătorului este, totuşi, evidentă.

 

Contravenţii şi infracţiuni

 

Constituie contravenţii următoarele fapte:

a.       înscrierea, cu bună ştiinţă, a unui alegător, în mai multe liste electorale; înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei susţinătorilor cu încălcarea prevederilor art.45;

b.       încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea listelor de candidaţi şi a candidaturilor independente sau la folosirea semnelor electorale;

c.        păstrarea registrelor cu listele electorale permanente în condiţii necorespunzătoare;

d.       neefectuarea, la termen, a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente;

e.       efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate;

f.         necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente existente la primărie;

g.       neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea, inclusiv de către candidaţi, de băuturi alcoolice în timpul adunărilor sau, în ziua votării, în perimetrul secţiilor de votare, delimitat potrivit art.76 alin.(1);

h.       distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor – program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propagandă electorală;

i.         afişarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decât cele permise potrivit prevederilor legale;

j.         acceptarea de către o persoană a înscrierii sale în mai multe liste de candidaţi pentru aceeaşi autoritate publică;

k.        neaducerea la cunoştinţa publică, de către membrii birourilor electorale de circumscripţie, a propunerilor de candidaturi;

l.         refuzul de a permite accesul în localul de vot al persoanelor prevăzute la art.76 alin. (5);

m.     refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi, potrivit dispoziţiilor art.76

n.       refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot şi ştampila de votare alegătorului înscris în listă, care prezintă actul de identitate, precum şi înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate;

o.       încălcarea de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare a prevederilor art.85 şi întocmirea proceselor-verbale cu încălcarea dispoziţiilor art.86;

p.       părăsirea de către membrii biroului electoral a localului secţiei de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor şi de semnarea procesului-verbal;

q.       continuarea propagandei electorale, după încheierea campaniei electorale potrivit dispoziţiilor art.57, precum şi sfatuirea, în ziua votării, a alegătorilor, la sediul secţiilor de votare sau în perimetrul prevăzut la art.76 alin.(1), să voteze sau să nu voteze anumite partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau candidaţi independenţi;

r.         purtarea, pe durata votării, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală;

s.       absenţa nejustificată a preşedintelui, a locţiitorului acestuia sau a membrilor birourilor electorale, stabiliţi potrivit prevederilor prezentei legi, de la activitatea acestora;

t.         (ş) refuzul preşedintelui biroului electoral sau a locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi;

u.       (t) nerespectarea de către primar a prevederilor art.16 alin. (2).

Contravenţiile prevăzute la art.99 lit h), i), 1) şi t) se sancţionează cu o amendă de la 3.000.000 la 5.000.000 lei, cele prevăzute la lit. c), d), e) şi f) cu amendă de la 5.000.000 la 7.000.000 lei, cele de la lit. j), k), o), p), q), r), s) şi ş) cu amendă de la 7.000.000 la 10.000.000 lei, iar cele prevăzute la lit. a), b), g), m) şi n) cu amendă de la 11.000.000 la 15.000.000 lei.

 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art.99, respectiv art.100, se fac de:

a.       poliţişti pentru faptele prevăzute la lit. a), b), g), h), i), k), 1), m), n) şi q);

b.       primari şi împuterniciţii acestora, pentru faptele prevăzute la lit. e) şi h);

c.        preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru faptele prevăzute la lit. j), o), p) şi r);

d.       preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către membrii biroului electoral, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la lit. s) şi ş);

e.       împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente pentru faptele prevăzute la lit. a), b), c), d), e) şi f);

f.         prefecţi şi subprefecţi, pentru faptele prevăzute la lit t).

 

 

 

 

av.COLTUC MARIUS VICENTIU

 

 

 

Scapati de amenzi rutiere, contraventionale,penale,ale Garzii financiare

Casa de avocatura Coltuc, principalul actor al atacarii amenzilor din Romania, vine cu o oferta exploziva pe perioada 06.06.08- 06.08.2008 si va propune pentru plangerile impotriva proceselor-verbale prin care s-au dat amenzi rutiere, contraventionale ,penale , ale Garzii Financiare si stabileste un onorariu fix de 500 lei pentru redactarea, asistarea sau reprezentarea dvs. in proces

 

Fara cheltuieli suplimentare.

 

Nu trebuie sa fiti prezent deloc la procese. Va reprezentam noi .

 

 

Casa de avocatura Coltuc are in portofoliu un numar de 1345000 de plangeri in toata tara.

 

Procentul de reusita este de 97,81 %

PROCEDURI DE ATACARE A CERERII DE CHEMARE IN JUDECATA PENTRU NEPLATA TAXEI TV\RADIO

Haideti sa vedem cum va puteti apara!

 

 

 

 

TEMEI LEGAL AL TAXEI

Conform legii nr. 41/1994 modificata prin OUG nr. 71/2003, aprobata prin Legea nr. 533/2003 si a art.5 alin.2 din HG nr. 977/2003 toate societatile comerciale au obligatia sa plateasca o taxa lunara pentru serviciul public de radiodifuziune. La fel ca la TVR, trebuie sa platesti ceva nesolicitat si pentrucare nu exista contract intre parti

Se plateste atat ca firma cat si ca persoana fizica

 

 

Casa de avocatura Coltuc va sfatuieste:

 

Sfatuiesc orice persoana sau companie din Romania care este data in judecata de SRTV si SRR sa ridice in procese, exceptia de neconstitutionalitate a celor doua taxe, invocand faptul ca serviciile prestate de cele doua institutii nu mai au de mult un caracter de utilitate publica astfel incat nu se mai justifica mentinerea lor.

 

Revenind la cei care sunt dati in judecata pentru taxa TV sau taxa Radio, in baza facturilor de energie electrica, va sfatuiesc sa cereti in cadrul procesului, instantei de judecata, sa constate LIPSA CALITATII PROCESUAL ACTIVE A SRR sau SRTV intrucat nu ei v-au emis facturile.

Daca firma de distributie a energiei electrice va da in judecata, din nou veti putea ridica aceeasi exceptie in proces si sa cereti respingerea actiunii, pentru ca Electrica contabilizeaza aceste sume, dar pentru a va putea da in judecata ar trebui sa fi fost inscris acest lucru in actele normative care reglementeaza taxa TV si taxa radio, ori o atare prevedere legala nu exista.

 

 

Din punct de vedere legal nu exista nici o sansa de a pierde aceste procese.

 

 

 

www.coltuc.ro

av.COLTUC MARIUS

0745150894

Haideti sa punem la zid pe dezvoltatorii imobiliari

Departamentul de marketing

 

Casa de avocatura Coltuc a luat pentru luna septembrie o decizie surprinzatoare si ferma in acelasi timp si anume: pentru litigiile sau neintelegerile cu dezvoltatorii imobiliari se percepe un onorariu fix de 700 de lei pentru orice dosar

 

 

 

In ultima vreme se observa o crestere alarmanta a incarcarii termenilor contractuali de catre dezvoltatorii imobiliari.

Numai in Bucuresti se estimeaza un numar de peste 12000 de dosare in urmatoarele 6 luni.

 

De ce?

 

Goana dupa profituri i-a determinat pe dezvoltatori si nu numai sa , sa nu respecte obligatiile contractuale.

 

Metodele de lucru sunt cele clasice pentru recuperarea unei creante comerciale.

 

 

 

In prima faza vom incerca recuperarea creantei pe cale amiabila. Metodele de lucru in cazul procedurii amiabile cuprind: investigatii ale solvabilitatii debitorului, bunurilor acestuia, investigatii privind identificarea asociatilor si administratorilor societatii, discutii telefonice, notificari, intalniri directe. In 90% din cazuri aceasta metoda si-a dovedit eficienta. In cazul in care, in urma acestor demersuri, debitorul nu reactioneaza pozitiv la solicitarile noastre, vom demara procedura litigioasa de recuperare a datoriei prin chemarea in judecata a datornicului, urmata de executarea silita a acestuia, de asemenea prin formularea de plangeri penale, cereri de declansare a procedurii falimentului, etc.

 

 

HAIDETI SA NE FACEM DREPTATE.NU ASTEPTATI CAND ESTE PREA TARZIU

 

 

Va asteptam pe siteul nostru pentru toate detaliile www.coltuc.ro

 

Orban: „Nu ne temem nici de motiune si nici de atacuri din partea PD-L”

Liberalul Ludovic Orban (foto) a declarat, luni, la finalul intalnirii conducerii cu presedintele partidului, premierul Calin Popescu Tariceanu, ca liberalii nu se tem de motiuni de cenzura, anuntate inaintea campaniei electorale. „Amenintari cu motiuni de cenzura si plangeri penale am tot suportat in acesti patru ani, chiar mai abitir in ultimii doi ani. Nu ne temem nici de motiune de cenzura, nici de atacuri din partea unor partide aflate in campanie, precum PD-L”, a precizat Orban. De altfel, intrebat daca varianta demisiei Guvernului este una valabila, el a respins o astfel de solutie. „Stiti foarte bine care este pozitia mea, pozitia premierului, de ce sa ne dam demisia, pentru ca noi suntem rationali, suntem cei care suntem practic singura ancora a bunului simt si a normalitatii? N-avem niciun motiv sa ne dam demisia. Sa-si dea demisia Basescu care in ultima vreme instiga toate categoriile de sindicate sa solicite majorari salariale care nu au fundamentare economica. Sa-si dea demisia parlamentarii PSD, dintre care multi sunt profesori universitari si si-au majorat cu mana pe sus niste salarii care si-asa erau niste salarii mari. Nu avem de ce sa ne dam demisia”, a incheiat Orban.

Sursa principala

Conservatorii vor ca ministrii sa nu mai poata fi si parlamentari

Deputatul conservator Bogdan Ciuca (foto) a anuntat ca partidul sau intentioneaza sa promoveze, dupa alegeri, o propunere de modificare a Constitutiei care sa stabileasca un regim mai strict al incompatibilitatilor pentru Parlamentari. Ciuca a declarat, luni, ca partidul sau işi propune sa modifice Constitutia astfel incat un ministru sa nu mai poata fi concomitent şi parlamentar. „Noi nu credem in oamenii-orchestra: in cel care este un bun ministru, care este un bun membru intr-un Consiliu de Administratie şi un bun membru al unei comisii de privatizare. Timpul nu-i permite acest lucru”, a spus purtatorul de cuvant al PC. El a precizat ca un nou regim al incompatibilitatilor poate contribui la eliminarea unor situatii jenante, precum lipsa cvorumului datorata faptului ca o parte dintre Parlamentari se afla la Guvern. Ciuca a afirmat ca initiativa a fost provocata de situatia in care s-a aflat fostul ministru al Educatiei, Cristian Adomnitei care s-a opus creşterii salariilor profesorilor in calitate de ministru, dar a votat pentru majorare in calitate de parlamentar. „Acestea sunt nişte situatii ciudate, iar incompatibilitatea intre calitatea de ministru şi cea de parlamentar trebuie inscrisa in Constitutie. Ne intereseaza sa rezolvam problemele unui sistem gaunos”, a afirmat conservatorul.

Sursa principala

Crin Antonescu si-a depus candidatura pentru Senat

Vicepresedintele PNL, Crin Antonescu (foto), si-a depus, miercuri, candidatura pentru functia de senator in Colegiul Uninominal nr. 2 din Bucuresti, sectorul 1.
La manifestare au fost prezenti si Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, Andrei Chiliman, primarul sectorului 1, si Ludovic Orban, ministrul Transporturilor (ultimii doi colegi de partid ai lui Antonescu).
„Candidez pornind de la cateva ganduri: cred ca, in ciuda tuturor rezervelor care s-au exprimat in legea electorala modificata, exista toate premisele pentru ca odata cu aceste alegeri parlamentare sa facem un pas important catre o clasa politica, o prezenta parlamentara si o institutie parlamentara de alta calitate, de o calitate mult mai buna. Votul uninominal, cu limitele lui, dar si cu faptul esential ca cetatenii vor alege persoane, este un prilej sa scapam si de cei corupti si de cei incompetenti si de intriganti, de expirati si de impostori. E un prilej sa dam de aceasta data o putere si un prestigiu suplimentar celor alesi si sper in reformarea clasei politice”, a declarat Crin Antonescu.
In opinia candidatului PNL nu se poate sa-ti servesti comunitatea, „de data aceasta foarte exact circumscrisa in raport cu alesul”, decat intr-o formula de colaborare fara fisura cu ceea ce inseamna administratie locala.

Sursa principala

Chelbea, generalul fără trupe, a trecut în rezervă

Cum anticipam în minunata noastră rubricuţă, la PSD s-a lăsat cu victime după stabilirea candidaţilor la un fotoliu-pat în parlament. Generalul fără trupe Aurică Chelbea, scuzaţi expresia, a trecut în rezervă supărat că partidul l-a ignorat complet la împărţirea ciolanelor.

Omul, vedetă din top 300 (300 de euro am vrut să zicem) a fost pur şi simplu scos din cărţi de un oarecare Dan Mircea Popescu, cică fost ministru, paraşutat de Geoană direct în capul Ialomiţenilor din colegiul Căzăneşti. Iar nea Aurică, băiat cu o bună popularitate în rândul băştinaşilor, a fost pus pe lista de aşteptare a partidului. Cică i s-ar fi rezervat un loc în celula de conducere a judeţului în cazul în care băieţii lui Ilici vor obţine calificarea la guvernare.

Dar nenea Chelbea, băiat cu ambâţ, nu a fost mulţumit de ofertă. El a perceput şutul primit direct în turul pantalonilor drept o trădare a Profesorului, pe care l-a susţinut, ce-i drept contra cost, la alegerile interne din partid. Iar Profesorul, se spune, i-ar fi garantat accesul pe listă la parlamentare.

Multe Urări şi Iubire Eternă a primit şi nea Gică Savu, baronul scos la pensie de partid. Doar că în cazul său, golănia a fost previzibilă. La locale, când Savu ca şi candidat independent putea să-i rupă Profesorului ceva voturi astfel încât fotoliul de preşedinte CJI să fi luat calea dorsalului lui Cazacu, s-a negociat un târg. Nea Gică renunţa la candidatură iar PSD îi oferea un locşor de parlamentar. Nea Gică a pus botul şi, în ciuda avertismentelor GSE venite exact din această rubricuţă minunată, şi-a retras candidatura. Iar băieţii i-au tras-o la marele fix deşi,se spunea prin târg, că promisiunile de troc au fost garantate de Iliescu. Sau poate tocmai de aia.

Se aude că un anumit edil, bine cotat pe piaţa electorală, s-a îmbogăţit frumos de tot pe finalul ultimului mandat. Aşa se face că în noul mandat, omul a intrat spectaculos achiziţionându-şi o căsuţă pentru odraslă taman în SUA. Probabil că expert în piaţa de capital fiind, prietenul a speculat puţin piaţa imobiliară americană aflată în degringoladă şi a făcut o investiţie de portofoliu.

În realitate este vorba doar de valorificarea unei şpăgi consistente venite pe ţeava care va evacua dejecţiile. Care ţeavă a fost cumpărată la preţ de preţ de un intermediar dornic de profit şi cunoscător de tabla împărţirii. Şpaga provine de fapt de la constructor, care a înghiţit preţul pentru ţeavă cu 30% mai mare de la intermediar. Intermediarul a scos bănetul din firmă şi aşa a rezultat căsoiul State. Deocamdată doar zvonim.

Sursa principala

Unchiul SAM şi bănuţul foarte public

Frumoasă lucrare se petrece în aceste zile în PNL, unde femeia fatală a liberalismului, Pocora Cristina visează cu ochii deschişi la un post de deputat de Feteşti. Atuul principal al femeii komisar era rectificarea bugetară, pe care a promis-o tuturor primarilor din colegiul lui Vasile Roaită( a se citi Catroinoiu, primarul feroviar).

Mulţi edili din mediul rural au pus botul la promisiuni, până când strâns cu patentul de PSD, premierul Pomaniceanu a plasat rectificările la consiliile judeţene. Adică a dat pâinea şi cuţitul în labele baronilor locali, ca să controleze şi PSD-ul situaţia. La Slobozia, împărţeala se va face între bandele pesediste şi liberale prin reprezentanţi. Defectul apare la liberali, unde chifteaua va fi împărţită de tandemul Martin-Petre.

Care tandem o iubeşte pe Pocora ca sarea-n ochi. Deci primarii din colegiul unde va candida femeia komisar vor primi la rectificare multe urări si iubire eternă. Şi o vor sprijini în consecinţă. Prin urmare, campania electorală declanşată cu nesimţire de Pocora va avea efect nul, deşi şi-a afişat moaca pe toate gardurile în cinstea votului uninominal.

PSD-ul şi-a găsit băiatul cu servietă numai bun de băgat la înaintare pentru mulgerea bugetului public. Este vorba despre un consilier judeţean specializat în omlete şi ciorbe, patron de firmă de construcţii. Băiatul se ocupa până nu de mult cu vânzarea de GPL, la o staţie unde umple şi butelii de aragaz ilegal. Mai nou bucătarul se ocupă de studii de fezabilitate şi construcţii.

Primarii PSD îl selectează în draci, campion fiind nea Gabi, edilul din Slobcity. Mălaiul curge frumos iar unchiul Sam pare că a învăţat bine tabla împărţirii. Cu rest, desigur. Deocamdată firmuliţa partidului pune celuloză pe ziduri şi montează în draci termopane. Constructorii consacraţi ai partidului, baronii cimentului şi mortarului, au început deja să mârâie la cadrele didactice din fruntea consorţiului politic PSD. Aşteptăm prima muşcătură.

Agentul 007,33

Construind pe banii tăi

Sursa principala

Tanara violata de politisti – Romania Proces

Maneaua Lu Basescu

Nu cunoasteti candidatii la alegerile din 2008? Casa de avocatura COLTUC va prezinta candidatii!

Tot ceea ce trebuie sa faceti dumneavoastra este sa va asezati comod in fata computerului si sa acordati 3 minute de navigare pe acest blog. In domeniul politic dumneavoastra veti gasi absolut toti candidatii la Senat si Camera Deputatilor. Va multumim pentru rabdare.

Colegiile electorale, afacerea politică a verii 2008

Ialomiţa se pregăteşte de zor pentru delimitarea colegiilor electorale. Având în vedere numărul de locuitori, partidele politic vor avea dreptul la 4 colegii electorale şi 6 parlamentari. Listele de propuneri, varianta modernă a cutiei Pandorei, au fost deschise săptămâna trecută. Primarii, cheia viitoarelor succese electorale.

Colegii pana la 13 iulie

În ciuda ameninţărilor de amânare a alegerilor din toamnă, partidele locale şi-au luat în serios sarcinile trasate de la centru şi şi-au împărţit tovărăşeşte judeţul. Deşi graniţele nu au fost delimitate oficial, cele 4 colegii electorale din Ialomiţa îşi vor avea epicentrele la Feteşti, Slobozia, Căzăneşti şi Urziceni. Cele 4 zone urmează a oferi Ialomiţei viitori 4 deputaţi de Ialomiţa şi cei doi senatori la care are dreptul. Fiecare partid are dreptul să propună un singur candidat pentru fiecare colegiu electoral. Candidaţii care câştigă 50% plus 1 din voturile valabil exprimate la nivelul colegiului in care candidează, primesc un mandat. Voturile tuturor candidaţilor unui partid sunt însumate si folosite in scopul determinării numărului de mandate la care are dreptul fiecare partid, după un algoritm proporţional identic cu cel folosit in prezent. Deşi nu a fost stabilit, termenul final pentru finalizarea propunerilor trebuie să preceadă 13 iulie, dată la care Guvernul va prezenta oficial colegiile uninominale din fiecare judeţ. Până în acest moment nici unui dintre şefii partidelor politice locale nu a definitivat lista celor 6 candidaţi pe care are dreptul sa îi propună.

Liste incomplete, lupte de culise

Deşi fiecare dintre partidele politice locale vehiculează nume, în fapt, fiecare dintre liderii politici locali caută cu disperare nume cu notorietate care să confirme sau să dinamizeze procentele obţinute la alegerile locale. Potrivit declaraţiilor oficiale, PSD are pe lista sa două nume certe. Pe Marian Neaşcu, fost director de campanie al lui Gabi Ionaşcu, şi pe Alecsandu Stiucă, deputat în funcţie. La PDL, lista cuprinde 4 nume, nici unl confirmat oficial, în lipsa unui şef care să-şi asume responsabilitatea unei declaraţii: Marian Hoinaru, Marius Hoinaru, Ion Mitrică şi Cazacu Marinică.  La PNL, după cum deja s-a publicat în presa locală, preşedintele PNL Petre Gheorghe a reuşit să înlăture printr-o lovotură de palat pe Cristina Pocora de pe lista pentru colegiul Feteşti, adjudecându-şi acest fotoliu în lipsă, Iar restul candidaţilor vehiculaţi, mai puţin cel al primarului de Urziceni Consantin Sava sunt, deocamdată, no name-uri fără rezonanţă pe scena politică locală. Cât despre strategia de campanie, ea poate fi rezumată de declaraţia preşedintelui PSD Ialomiţa, Silvian Ciupercă, al cărui partid a obţinut cele mai bune rezultate la alegerile locale „Selecţia candidaţilor si procedura de lucru este in curs. Vorbim despre candidaţi care şi-au exprimat această intenţie. Urmează să urmărim foarte atent condiţiile de selecţie pentru candidaturi şi, bineînţeles, în funcţie de acele condiţii şi de criteriile pe care le-am stabilit, să vedem dacă vor candida sau nu.”

Primarii, noii Iuda ai alegerilor din toamnă

Într-o traducere exactă, declaraţia preşedintelui Ciupercă înseamnă că locurile pe listele de partid pentru deputaţi şi senatori urmează să fie obţinute în funcţie de capacitatea financiară a celor care se înscriu. Situaţia e valabilă indiferent de partid, iar discuţiile de moment se axează în jurul sumelor care urmează a fi investite pentru campanie.

Totuşi, acesta nu este singurul motiv pentru care listele continuă să rămână deschise. Pentru că dincolo de analizele privitoare la şanse pe care stafurile de campanie le fac privind cu coada ochiului la rezultatele alegerilor locale, acestea trebuie să aibă în vedere şi preţurile nominale ale primarilor. Potrivit unor surse mai bine informate decât noi, hitul acestei veri va fi: „Cât îmi dai să te fac deputat!?” Iar doritori sunt mulţi, pentru că în campaniile locale costurile au fost mari şi golurile se cer acoperite. Şi cum în politică nu există garanţii, situaţia se cere atent cântărită, iar doritorii trebuie să-şi cântărească îndelung buzunarele dacă vor să le ajungă până în toamnă.

Out-siderii, o ameninţare generală

Şi pentru ca tabloul să fie complet, pe lângă capcanele deja existente, trebuie avute în vedere două noi ameninţări. Prima o reprezintă ex-baronul Gheorghe Savu, cel care a reuşit performanţa de a aduna 5000 de semnături în mai puţin de o lună şi a declarat că are la degetul mic jumătate dintre primarii din judeţ, trecuţi, prezenţi şi viitori. Iar cea de-a doua, poate de mai mici dimensiuni, dar la fel de deranjantă o reprezintă actualul deputat Dan Grigore, transferat pentru a treia oară în 4 ani de la PD-L la PC şi care a declarat săptămâna trecută într-o conferinţă de presă că îşi doreşte să rămână deputat de Ialomiţa. Şi, deşi timpul e scurt, numărul intruşilor ar putea să crească pentru că legea face loc destul, daca balta are peşte de calitate. Ceea ce nu pare să fi luat nimeni în calcul e insă faptul că, potrivit rezultatelor de la alegerile locale, electoratul deja şi a exprimat preferinţele. Potrivit acestora, PSD are dreptul sa spere la  doi deputaţi în colegiile electorale din Slobozia şi Căzăneşti, iar PD-L, la alţi doi pentru Feteşti şi Urziceni. La care se adaugă, evident, cate un senator pe post de bonus. Restul vor trebui să aştepte alegerile din 2012.

Sursa principala

Casa de avocatura COLTUC va prezinta ceea ce trebuie sa stiti despre votul uninominal

Votul uninominal este un tip de scrutin menţionat în legislaţia sistemelor electorale, practicat în SUA şi Marea Britanie. Acest tip de scrutin reprezintă modul de alegere direct al unor candidaţi individuali, opus sistemului de alegere pe liste întocmite de către partidele din viaţa politică a unui stat. Votul uninominal este un sistem de vot majoritar, se bazează pe o procedură majoritară (votul pe liste fiind un sistem proporţional) şi este întâlnit şi sub formula „Câştigătorul ia totul”. Principalele caracteristici ale acestui tip de vot constituie faptul că permite apariţia unor guverne stabile ca urmare a majorităţi stabilite prin vot, dar şi faptul că are drept consecinţă nereprezentarea segmentului de electorat care a votat candidatul (sau lista) învins.

* Vot uninominal majoritar relativ – 1 tur de scrutin
* Vot uninominal majoritar absolut – 2 tururi de scrutin dacă în primul tur de scrutin nu sunt obţinute 51% din voturi de către un candidat

Scrutinul uninominal înseamnă că într-o circumscripţie electorală se alege un singur mandat, iar alegătorul poate acorda un singur vot. Acest mod de votare poate fi realizat într-un singur tur (denumirea ştiinţifică este: sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal într-un singur tur, situaţie în care candidatul care obţine cele mai multe voturi, indiferent de numărul acestora, este declarat câştigător) sau în două tururi (caz în care este necesară obţinerea majorităţii absolute a voturilor exprimate; dacă o asemenea majoritate nu este întrunită, se organizează un al doilea tur în care majoritatea simplă este suficientă). O alternativă a votului majoritar uninominal cu un tur este votul uninominal alternativ. În circumscripţii electorale cu numai un loc, votanţii trebuie să pună pe buletinul de vot toţi candidaţii în ordinea descrescătoare a preferinţei. Cel care întruneşte majoritatea absolută ca primă preferinţă este ales câştigător. Dacă niciunul nu obţine o astfel de majoritate, ultimul de pe listă este eliminat, iar voturile sale se împart celorlalţi candidaţi urmând preferinţa a doua. Procedura se repetă până când unul dintre candidaţi reuşeşte să obţină majoritatea absolută în calitate de primă preferinţă.

Pe scurt, este mecanism de votare directă a unor candidaţi individuali şi nu desemnarea în totalitate a unei liste fixe întocmită, pe baza unor criterii netransparente, de către un partid. Oferă o personalizare mai mare a votului, astfel încât alegătorii pot să opteze între candidaturi nominale şi nu între liste, la întocmirea cărora nu au avut niciun cuvânt de spus şi în care apar multe persoane necunoscute şi fără valoare, din punctul lor de vedere.

Dezavantaje

Sistemul de vot uninominal nu garantează că votul popular este bine reprezentat în rezultat. Un exemplu recent îl constituie alegerile generale din Anglia, unde Laburiştii au câştigat majoritatea în Parlament cu 35.3% din voturi.

Există însă şi exemple mai ciudate, cum este cazul alegerilor parlamentare din 1926 din Canada, în provincia Manitoba. Această provincie avea 17 parlamentari, iar rezultatul a fost după cum urmează: Partidul Conservator, cu 42,2% din voturi nu a avut niciun parlamentar ales; în schimb, Partidul Liberal-Progresist, cu 19,5% din voturi a avut 7 parlamentari, Partidul Liberal, cu 18,4% din voturi, 4 parlamentari; Partidul Progresist, cu 11,2% din voturi, 4 parlamentari, iar Partidul Muncitoresc, cu 8,7% din voturi a avut 2 parlamentari. Explicaţia acestui rezultat este că, cu 3 excepţii, Partidul Liberal-Progresist, Liberal, Progresist şi cel Muncitoresc au avut candidaţi unici.

În cazul României, există încă un pericol: s-ar putea ca politicieni compromişi, pentru care niciun partid nu şi-ar asuma răspunderea să ajungă parlamentari prin pomeni electorale. Un „precedent” îl constituie cazul lui Vanghelie, care a fost exclus din PSD pentru un dosar la PNA, dar a câştigat Primăria Sectorului 5 al Bucureştiului ca independent şi a fost reprimit în PSD.

Sursa principala

Legile soferilor

Cunoasterea drepturilor si obligatiilor soferilor este foarte importanta pentru a putea sa ne comportam legal si pentru ca sa stim cand politia romana ne sanctioneaza in mod legal.

Aceasta sectiune contine Codul Rutier, adica OUG 195/2002 privind reglementarea circulatiei pe drumurile publice si Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, adoptat de HG 85/2003.

Legea care va ajuta sa anulati o amenda este OG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. OG 2/2001 cuprinde modificarile la zi aduse de Legea 180/2002.

Pentru a apela la cineva ca sa te ajute, trebuie sa-l cunosti. La fel si legea, trebuie sa o cunoastem ca sa ne poata fi de folos.

OG 2/2001 modificata si aprobata de catre Legea 180/2002 trebuie studiata in cazul in care doriti sa faceti plangeri impotriva procesului verbal cat mai eficiente.

Eu cred ca orice sofer ar trebui sa citeasca art. cu art. atat OUG 195/2002 cat si Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 care a fost adoptat prin HG 85/2003.

Glosar juridic
Pentru a intelege cat mai bine termenii OG 2/2001, Legea 180/2002, OUG 195/2002 si HG 85/2003 am facut si acest mic glosar.

OG 2/2001 – Ordonanta de Guvern nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

Legea 180/2002 – Legea 180/2002 care a adus multe modificari la Ordonanta de Guvern nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

OUG 195/2002 – Ordonanta de urgenta a guvernului 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

HG 85/2003 – Hotararea de guvern 85/2003 in cadrul careia a fost adoptat regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a guvernului 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice.

Sursa principala

Desfasurarea procesului in fata instantei pentru amenda rutiera

Veti afla data, ora si locul unde se va judeca cauza printr-o citatie. Citatia o veti primi prin posta.

In sala de judecata publicul intra la ora 8.30.

Trebuie sa aveti o tinuta decenta, nu este cazul ca sa aratati judecatorului niste blugi murdari etc…

Inainte de a intra in sala de judecata veti citi la avizier numarul si pozitia la care se afla dosarul dumneavoastra.

Este de bun simt sa va inchideti mobilul inainte de a intra in sala de judecata

 

CEL MAI BINE ESTE SA FITI ASISTAT DE CASA DE AVOCATURA COLTUC

www.coltuc.ro

Ce se intampla cand va amendeaza un politist de la circulatie

Ati fost oprit de agentul de politie

Cand sunteti oprit pentru a primi o amenda de circulatie, domnul politist va completa de fata cu dumneavoatra un proces-verbal de contraventie.

Procesul-verbal de contraventie trebuie sa fie intocmit conform prevederilor legale si sa contina in mod obligatoriu anumite date.

Datele acestea sunt copiate din actele pe care trebuie sa le aveti la dumneavoastra.

Sunteti obligat sa prezentati actele pe care le aveti la dumneavoastra.

Lipsa actelor se pedepseste cu avertisment sau amenda.

Daca nu aveti actele la dumneavoastra politistul va stabili prin statie identitatea dumneavoastra.

Politistul este obligat sa va spuna numele si gradul precum si sa va prezinte legitimatia.

Este dreptul dumneavostra sa sunati la politie si sa cereti confirmarea.

Actele care trebuie prezentate la control politistului de la circulatie

Cu privire la dumneavoastra:
1. actul de identitate (BI sau CI)
2. permisul de conducere
3. atestatul profesional (daca e cazul)

Cu privire la masina:
1. talonul
3. asigurarea (RCA)

Trebuie ca toate aceste acte sa fie prezentate in original. Lipsa unui act sau prezentarea lui in fotocopie este contraventie si se sanctioneaza cu avertisment sau cu amenda de la 500.000 lei la 700.000 lei.

Daca nu aveti actele la dumneavoastra politistul poate sa va verifice folosind statia radio pe care o are in dotare. Verificarea nu dureaza mai mult de 5 minute.

In general politistul doreste doar sa va sperie daca afirma ca vrea sa va duca la sectie pentru verificarea identitatii dumneavoastra.

Ce trebuie sa contina procesul-verbal de contraventie

Procesul-verbal trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele:

– data si locul unde este incheiat;

– numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator;

– datele dumneavoastra personale din actul de identitate;

– codul numeric personal al dumneavoastra;

– ocupatia;

– locul de munca;

– descrierea faptei contraventionale:

1. indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita contraventia;
2. aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;

– indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia;

– in caz de accident si numele societatii de asigurari;

– posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii;

– termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea impotriva procesului verbal;

– daca procesul verbal nu poarta semnatura dumneavoastra, politistul trebuie sa desemneze un martor care sa contrasemneze procesul verbal. Un politist nu poate sa fie trecut ca martor.

Ce trebuie sa contina exact un proces-verbal este trecut la art. 16 din OG 2/2001

Nu ati reusit sa-l induplecati pe politist sa arate ca are o parte umana, asadar incepe partea serioasa a procesului-verbal de contraventie.

Inainte sa semnati procesul-verbal de contraventie este bine sa stiti urmatoarele. Daca ati semnat si/sau primit procesul-verbal de contraventie, termenul de atacare in justitie curge din ziua imediat urmatoare.

Trebuie sa stiti ca politistii trimit procesele-verbale de constatare a contraventiilor prin posta. Daca nu semnati procesul-verbal de contraventie sau nu erati de fata cand s-a intocmit procesul-verbal de contraventie, se va considera ca ati luat cunostinta de procesul-verbal cand ati primit la posta scrisoarea cu amenda.

Plangerea impotriva procesului-verbal de contraventie suspenda executarea, cat timp se judeca nu exista nici un titlu care sa va oblige sa platiti amenda

Motive de anulare a procesului-verbal de contraventie

Motive de anulare a procesului-verbal de contraventie sunt selectate din hotarari judecatoresti care au anulat procese-verbale de constatare a contraventiei:

– neprezentarea probei radar in instanta;

– politistul nu mentioneaza distanta de indicatorul care interzice oprirea/stationarea si nu mentioneaza numarul casei in fata careia a fost oprita masina;

– politistul nu mentioneaza unde a stat autovehicolul, era sau nu pe partea carosabila, adica era sau nu sub incidenta indicatorului care interzice oprirea/stationarea;

– mentionarea mincinoasa a numarul casei si a distantei fata de indicatorul care interzice oprirea/stationarea;

– necorelarea intre distanta de la indicatorul care interzice oprirea/stationarea si numarul casei in fata careia era oprita masina;

– nementionarea motivelor care au dus la intocmirea unui proces verbal care nu contine datele cerute de lege;

– nu sunt mentionate obiectiunile contravenientului;

– lipsa semnaturii agentului constator;

– lipsa mentiunilor cu privire la numele si functia agentului constatator;

– nerespectarea formei cerute de lege a formularului pe care s-a facut PVB;

– stabilirea amenzii contraventionale in suma totala, fara sa indice sanctiunea aplicata pentru fiecare din contraventile stabilite;

– politistul nu este specializat si/sau nu are dispozitie din partea Inspectoratului General al Politiei Romane de a exercita controlul respectarii normelor de circulatie rutiera si de a aplica masurile legale in cazul in care exista incalcari ale normelor privind circulatia pe drumurile publice;

– contravenientul nu era de fata si nu putea sa faca obiectiuni;

Lista de mai sus prezinta doar o serie de motive de anulare a procesului verbal de contraventie.

Atacarea amenzilor rutiere

Contestarea unui proces verbal prin care s-au stabilit amenzi rutiere se face la instanta de judecata.

Pentru sesizarea instantei nu este nevoie de prezenta dumneavoastra, puteti sa trimiteti prin posta plangerea.

Contestarea unei amenzi, adica a unui proces verbal se face prin redactarea unui act de investire a instantei, numit plangere.

Plangerea se depune la sediul politiei in a carei raza teritoriala lucreaza politistul care va amendat.

Plangerea se adreseaza judecatoriei in a carei raza teritoriala a fost savarsita fapta (asa vine vorba, pentru ca dumneavoastra bineinteles ca n-ati savarsit nici o fapta rea, sau chiar daca ati savarsit, in mod categoric nu meritati sa vi se intocmeasca un proces verbal).

CASA DE AVOCATURA COLTUC E LIDER PE ACEST SEGMENT

ONORARIU 500 LEI

Cine si cum se supravegheaza bancile?

In SUA sarcina supravegherii revine unui numar de nu mai putin de 4 institutii: Office of the Comptroller of the Currency (OCC), Federal Reserves System (FRS), Federal Deposit Insurance Corporation (FDIC) si Office of Thrift Supervision (OTS). OCC supravegheaza bancile cu licenta la nivel national,FRS supravegheaza bancile cu licenta la nivel de stat si care sunt membre ale FRS, precum si holdingurile bancare; FDIC supravegheaza celelalte banci cu licenta la nivel de stat, precum si bancile de economii cu licenta la nivel de stat, iar OTS supravegheaza asociatiile de economii.

In Germania, in urma scaderii competitivitatii bancilor, a esuarii mai multor fuziuni bancare la varf si a cresterii ponderii intereselor incrucisate (principalele societati de asigurari sunt actionare la cele mai mari banci si reciproc), Parlamentul a decis in anul 2001 infiintarea unei autoritatide tip FSA, in profida opozitiei Bundesbank

In Austria, o decizie similara a fost luata in acelasi an, aparent mai mult ca efect al imitatiei fata de economia vecina mai mare, dar si pentru a rezolva problemele suprapunerilor care apareau ca rezultat al exercitarii supravegherii bancare de catre Banca Austriei si Ministerul Federal al Finantelor. Decizia a fost ulterior respinsa de Curtea Constitutionala si a trebuit sa fie modificata, ceea ce a facut ca Finanzmarktausfsicht, Autoritatea de Supraveghere a Pietei Finaniare, sa
devina operationala abia la 1 aprilie 2002;

Belgia a mers intr-o directie opusa, in sensul cresterii rolului bancii centrale in supravegherea bancara. In anul 2002, Comisia Bancara si Financiara (CBF) si Oficiul pentru Controlul Asigurarilor (OCA) au fost puse sub coordonarea guvernatorului Bancii Belgiei, care asigura conducerea unei unei nou- infiintate Autoritati pentru Serviciile Financiare, organism de cooperare intre cele doua autoritati de supraveghere;

In Portugalia a fost creat, in septembrie 2000, Consiliul National al Supraveghetorilor Financiari. Acesta nu unifica cele 3 entitati de supraveghere existente (pentru banci, asigurari si piete de capital) dar asigura cadrul institutional pentru schimbul de informatii si coordonarea activitatii acestora. De asemenea, CNSF propune proiectele de reglementari privind conglomeratele financiare, precum si proiecte de acorduri de cooperare cu autoritatile de supraveghere straine. Semnificativ este faptul ca presedintele CNSF este guvernatorul Bancii Portugaliei, ca o recunoastere a preponderentei rolului sectorului bancar in cadrul sistemului financiar portughez;

In Ungaria, motivul pentru infiintarea in aprilie 2000 a unei autoritati de tip FSA a parut a fi mai degraba unul de demonstratie. In cursa pentru aderarea la U.E., statul ungar dorea sa semnaleze alinierea la practicile cele mai avansate in domeniu, respectiv la experienta din Marea Britanie, piata financiara cea mai dezvoltata din Europa. Acest lucru s-a evidentiat si in acordarea pentru noua institutie de competente privind protectia consumatorului;

Estonia a infiintat in iulie 2001 o autoritate de supraveghere unificata mai degraba pentru a imita experienta tarilor nordice, care reprezintaprincipalii investitori nu numai in sistemul bancar estonian, dar si in intreaga economie si, in acelasi timp, principalii parteneri comerciali;

Olanda, tara caracterizata printr-o poportie foarte ridicata a conglomeratelor in activitatea financiara, solutia adoptata si dezvoltata in perioada 1999-2004 a condus la o structura hibrid care ar putea prefigura un model de succes in viitor. Astfel, supravegherea prudentiala, atat macroeconomica (sistemica) cat si microeconomica pentru toate institutiile financiare a fost integrata in cadrul Bancii Olandei (pana in 1999 supravegherea microeconomica se realiza de catre autoritati de supraveghere separate), iar Autoritatea Pietelor Financiare realizeaza supravegherea asa-numitului conduct of business – in fapt, protectia consumatorului.

Supravegherea bancara era exercitata de regula, pana la sfarsitul anilor ’90, de bancile centrale. Celelalte segmente ale pietei financiare – in principal piata de capital si piata asigurarilor – erau supravegheate de entitati separate. In cazul pietelor financiare foarte sofisticate, numarul acestor entitati putea fi foarte mare; astfel, in Marea Britanie functionau in 1996 nu mai putin de 9 autoritati de supraveghere ale pietei financiare.

Tot in Marea Britanie a aparut si vantul schimbarii. In 1996, Civil Service Committee, un comitet parlamentar, a elaborat un raport care, in urma prabusirii BCCI si bancii Barings, recomanda scoaterea  supravegherii bancare de sub umbrela Bancii Angliei si transferarea ei unui organism separat. Dezbaterile au condus la infiintarea, in anul 1998, a Financial Stability Authority (FSA), un organism de supraveghere care din 2001 a integrat atributiile tuturor celorlalti supraveghetori din sectorul financiar. Totusi, Banca Angliei a ramas responsabila pentru asigurarea stabilitatii generale a sistemului financiar. Avand in vedere reputatia deosebita a Londrei ca cel mai dezvoltat centru financiar al Europei, unificarea supravegherii financiare a castigat rapid adepti. In urmatorii cativa ani, mai multe tari din Uniunea Europeana au adoptat modelul FSA – cazul Irlandei, al unora dintre tarile nordice, mai recent al Germaniei si Austriei. O abordare similara a dus la crearea unor institutii de tip FSA si in alte tari de cultura bancara anglo-saxona, precum Australia, sau in economii emergente, care se aflau in plina reforma a sistemului financiar si incercau sa arda etapele, adoptand de la inceput ceea ce  percepeau a fi cele mai avansate practici – cazurile Estoniei sau Ungariei.

In favoarea modelului FSA au fost aduse mai multe argumente, cele mai importante fiind:

• structurile separate de supraveghere au fost create in anumite momente istorice
in care arhitectura sistemelor financiare era cu mult mai simpla si cu separatii
mult mai clare intre diferitele tipuri de institutii. In ultimii ani indeosebi, granitele
intre activitati s-au estompat din ce in ce mai mult. Au aparut activitati mixte, cum
sunt bancassurance sau alte forme de cross-selling. Globalizarea a condus la aparitia conglomeratelor financiare, care necesita supravegherea simultana din partea mai multor institutii de tip clasic;

• obiectivele supravegherii au devenit mai complexe. Realizarea lor prin
intermediul mai multor agentii creste costul supravegherii, cu impact asupra competitivitatii entitatilor supravegheate. Unificarea supravegherii ar genera economii de costuri, atat administrative prin eliminarea duplicarii serviciilor logistice, cat si sub aspectul sistemelor informatice pentru obtinerea raportarilor de la entitatile supravegheate;

• separarea supravegherii in cadrul unor agentii specializate impiedica sau cel
putin face mai dificila diseminarea invatamintelor rezultate in urma unor crize in
interiorul unui subsistem financiar, limitand astfel posibilitatile de reactie in viitor
ale celorlalti supraveghetori;

• gradul din ce in ce mai mare de interdependenta intre sectoare face ca
focalizarea ingusta pe un anumit sector sa fie uneori ineficienta in prevenirea
riscurilor sistemice. De exemplu, este posibil ca o cadere masiva a burselor sa
aiba un impact major nu numai asupra pietei de capital, ci si asupra bancilor sau
societatilor de asigurari – si ca atare o supraveghere consolidata poate aparea ca
necesara;

• in ceea ce priveste supravegherea bancara, exista perceptia unui conflict de
interese intre scopul fundamental al oricarei banci centrale – asigurarea stabilitatii
preturilor – si rolul de supraveghere acordat acesteia sub aspectul calitatii de
imprumutator de ultima instanta. Astfel, se crede ca in eventualitatea unei crize de
sistem, banca centrala, pentru a evita o pierdere de credibilitate, ar putea fi prea
generoasa in acordarea de sprijin financiar bancilor cu probleme, ceea ce ar putea
duce la cresterea inflatiei;

• evitarea „arbitrajului de supraveghere”, respectiv a riscului ca anumite
conglomerate financiare sa isi deplaseze unele produse financiare in zonele unde
percep ca supravegherea este mai laxa – in scopul comiterii unor fraude sau al
obtinerii unor avantaje competitive nejustificate;

• realizarea unei mai mari flexibilitati si acoperirea mai buna a „zonelor gri”.
Acest lucru este important mai ales in cazul aparitiei unor produse financiare noi
(fenomen din ce in ce mai frecvent in ultimii ani) pentru care legislatia este
insuficient de clara in ce priveste autoritatea de reglementare si supraveghere.
Existenta unei entitati unificate previne pasarea responsabilitatilor.

Argumentele in favoarea mentinerii supravegherii bancare in interiorul bancii centrale sunt si ele puternice:

• in cele mai multe tari dezvoltate, si cu deosebire in interiorul Uniunii Europene, banca centrala se bucura de un inalt grad de independenta. Acest lucru ii permite sa adopte deciziile dificile cerute de functiile de supraveghere bancara fara a fi supusa presiunilor de ordin politic, asa cum s-ar putea intampla in cazul unei alte institutii;

• credibilitatea bancii centrale, in general superioara celei ale altor institutii nationale, poate juca un rol decisiv in prevenirea sau dezamorsarea unor crize
bancare inca din faza incipienta. In multe cazuri, declaratii facute de oficiali ai
bancilor centrale sau anumite actiuni intreprinse de acestea au stopat accesele de
panica ale publicului;

• prin viziunea sa de ansamblu asupra economiei, banca centrala este institutia
care detine cele mai multe dintre informatiile necesare pentru identificarea din
timp a principalilor factori de risc privind sistemul bancar;

• in toate economiile dezvoltate, banca centrala exercita supravegherea asupra
sistemelor de plati de importanta sistemica – in unele cazuri, acestea sunt chiar
localizate institutional in interiorul bancii centrale. Separarea supravegherii
bancare de supravegherea sistemelor de plati este considerata de unii specialisti ca
fiind riscanta;

• separarea rolului de imprumutator de ultima instanta (detinut, in majoritatea
tarilor, de banca centrala) de rolul de supraveghetor bancar poate genera intarzieri
in rezolvarea in faza incipienta a unor crize si implicit poate contribui la
escaladarea acestora;

• in sfarsit, unii specialisti sustin ca nu exista nici o garantie ca problemele de
comunicare care eventual exista intre agentiile de supraveghere separate nu s-ar
putea manifesta si in interiorul unei agentii unificate.

Desi principala disputa pare a fi intre adeptii autoritatilor de supraveghere separate si cei ai agentiilor unificate de tip FSA, in practica situatiile sunt mult mai diversificate.
Astfel, in unele tari, chiar daca supravegherea bancara se exercita separat de
supravegherea celorlalte institutii financiare, aceasta nu se realizeaza in cadrul bancii centrale, ci al unei alte entitati. Alteori, exista chiar mai multe autoritati insarcinate cu realizarea supravegherii bancare. De exemplu,

Dezbaterea privind supravegherea unificata versus supravegherea specializata a fost inflamata incepand din aprilie 2002 de semnalele transmise de Banca Centrala
Europeana (BCE). Aceasta nu numai ca sustine mentinerea unui rol important al
bancilor centrale in realizarea supravegherii bancare, dar si-a manifestat si intentia de a-si asuma la randul sau anumite competente pe linia supravegherii.

 

 

sursa

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-4972771-cine-mai-ales-cum-supravegheaza-bancile-supraveghere-unificata-versus-supraveghere-specializata.htm

Guvernul decide astazi cum va bloca majorarea salariilor profesorilor cu 50%

Guvernul urmeaza sa decida, marti, ce masura va adopta pentru a impiedica marirea cu 50 de procente a salariilor din invatamant, asa cum a votat in unanimitate Parlamentul, lege promulgata de presedintele Traian Basescu. Ministrul muncii, Mariana Campeanu, declarase ca pozitia dominanta in randul ministrilor, vizeaza emiterea unei ordonante de urgenta pentru inghetarea salariilor, majorarile pentru cadrele didactice nefiind cuprinse in proiectul de buget pe 2009.  

Sunt posibile noi falimente bancare, daca nu se rezolva problema de lichiditate

Almunia, a atentionat, sambata, asupra pericolului izbucnirii unor noi probleme de „solvabilitate” a bancilor, daca nu va fi reglata rapid „problema de lichiditate” de pe piata interbancara. Actiunea concertata, de miercuri, a marilor banci centrale, de reducere a dobanzilor de politica monetara este „o scadere asteptata de piete, care va atenua tensiunile”, a estimat Almunia

2 milioane de firme sunt bombardate cu somatii de plata a taxei radio pe ultimii 3 ani

CASA DE AVOCATURA COLTUC VA AJUTA

www.coltuc.ro

Curtea de Apel Bucuresti judeca cererea PRM de anulare a alegerilor din 30 noiembrie

Curtea de Apel Bucuresti judeca, marti, cererea Partidului Romania Mare de anulare a Hotararii de Guvern care delimiteaza colegiile uninominale pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie. In plangerea adresata Curtii, PRM cere anularea HG 802 pentru delimitarea colegiilor uninominale, pe care o considera nelegala.

DACA APELATI LA NOI PANA PE DATA DE 30.10.2008 AVETI O REDUCERE DE 10%

Departamentul de marketing

CASA DE AVOCATURA COLTUC- LIDER IN RECUPERARI CREANTE
“Pentru noi succesul a devenit o obligatie”

DACA APELATI LA NOI PANA PE DATA DE 30.10.2008 AVETI O REDUCERE DE 10% DIN
ONORARII
Casa de avocatura Coltuc are urmatoarele onorarii:
:: pe segmentul recuperari creante avem Principiul :”Clientul nu plateste
nimic daca nu recuperam nimic”
Pentru sumele pana in 5000 lei avem un onorariu  de 25 % din valoarea
creantei recuperate ; pentru sumele mai mari de 5000 lei pana la 99999 lei
un onorariu succes total de 15%,peste 100000 lei onorariul de 7% din suma
recuperate.
.:: pe departamentul consultanta Casa de avocatura are 2 tipuri de onorarii:
a) per ora . Ora este de 50-85 euro b) per prestatie avocatiala. Onorariul
este in cazul acesta de 200 euro.
Exista posibilitatea incheierii unui contract pe baza de abonament lunar ,
care va avea valoarea de minim 200 euro.
:: pe departamentul litigii exista un onorariu de minim 1000 lei pentru
dosar.
Pe departamentul registrul comertului onorariile sunt:
Infiintari de societati comerciale (SRL; SNC; SA; SCA; SCS) – onorariu 800
lei
Inregistrarea persoanelor fizice autorizate (PFA) – onorariu 400 lei
Prelungirea duratei de functionare a societatii – onorariu 300 lei
Schimbarea sediului social al societatii – onorariu 300 lei
Infiintarea / radierea de puncte de lucru – onorariu 350 lei
Infiintarea / Radierea de Sucursale / Filiale ale societatii – onorariu
300 lei
Autorizarea sediului social si a punctelor de lucru – onorariu 300 lei
Schimbarea activitatii principale a societatii – onorariu 200 lei
Completarea obiectului de activitate al societatii – onorariu 200  lei
Cesiuni de parti sociale / actiuni – onorariu 350 lei
Majorare / diminuare de capital social – onorariu 300 lei
Transformarea statutului juridic al unei societati – onorariu 200 lei
Divizari / Fuziuni de societati comerciale – onorariu 1500 lei
Mentiuni de prelungire de contracte de sediu social / puncte de lucru –
onorariu 150 lei
Mentiuni de schimbare date de identificare ale asociatilor / – onorariu
200 lei
administratorilor
In materie imobiliara:
• verificarea titlurilor de proprietate in materie imobiliara – 100 euro
• asistenta sau reprezentare in litigii imobiliare (revendicari,
exproprieri, evacuari, recuperare investitii imobiliare, granituiri,
desfiintare lucrari, partaj–iesire din indiviziune, succesiuni) –  minim
1000 lei
• operatiuni de intabulare a drepturilor reale si alte operatiuni de
cadastru – 100 euro
• orice alte activitati de consultanta juridica in materie imobiliara –
100 lei per ora
• Obtinere cartea tehnica a constructiei- 100 euro
• Obtinere fisa de date sintetice- 100 euro
• Obtinerea certificatului de urbanism si a avizelor- 400 euro
• Documentatia necesara obtinerii autorizatiei de constructie- 800 euro

PENTRU CELELALTE ONORARII CONTACTATI AVOCATII CASEI DE AVOCATURA COLTUC

Date de contact: Adresa: Str. Aleea Arutela, nr.2, sector 6, Bucuresti
Tel/fax: 021/3302376
Mobil : 0745.150.894                E-mail:avocat@coltuc.ro

Pentru mai multe informatii  accesati site-ul https://www.coltuc.ro.

HAIDETI SA NE REVOLTAM IMPOTRIVA BANCILOR

 

 

 

 

CASA DE AVOCATURA COLTUC anunta prin departamentul de litigii ca toate persoanele care au fost prejudiciate de cresterea unilaterala a dobanzilor la credite ne pot solicita sprijin.

Pentru aceste litigii exista lozinca”mai bine hranim un copil decat sa platim dobanzi ilegale”

 

 

PENTRU TOATE ACESTE PROBLEME  onorariu este fix de 400 de lei,indiferent de complexitatea cazului.

 

Este o masura sociala fara precedent in Romania.

 

 

Ce demersuri facem?

 

1. PLANGERE ANPC

 

2. PLANGERE CONSILIUL CONCURENTEI

 

3. PLANGERE BNR

 

4. PLANGERE LA ASOCIATIA ROMANA A BANCILOR

 

5. CONCILIERE DIRECTA CU BANCA

 

6. DESCHIDERE PROCES IN JUSTITIE CU BANCA PENTRU ANULARE CLAUZE ABUZIVE

 

 

 

Casa de avocatura Coltuc are nevoie de  urmatoarele acte:

 

 

– copie contract cu banca

 

– copia cartii lor de identitate

 

– copia platilor facute

 

– extras de cont

 

– dovada majorarii dobanzii

 

– raport de credit Biroul de Credit

VA ASTEPTAM CU DOSARELE SA LE REZOLVAM.

 

 

Date de contact

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745150894

 

 

 

Un băiat de 14 ani a furat peste 7.000 de lei dintr-o bancă din Deva

Un minor a furat 7.300 de lei dintr-o bancă din Deva. Nu a trebuit să plănuiască vreun jaf ca în filme, s-a dus la ghişeu, a băgat capul pe geam, a luat banii şi a plecat.

În birou nu se afla nimeni. Funcţionarii băncii au descoperit furtul după o oră. Hoţul a fost prins cu ajutorul imaginilor de pe camera de supraveghere, iar acum este într-un centru de primire minori.

Poliţiştii au recuperat de la băiat doar 600 de lei.

Sursa principala

Câteva ONG-uri au organizat luni un marş al pietonilor ca să atragă atenţia autorităţilor

Într-un oraş plin de gropi, invadat de maşini, fără locuri de parcare sau cu străzi împânzite de lucrări cel mai rău o duc pietonii! Sătuli să fie trataţi în acest fel, ei au făcut luni un marş al pietonilor tocmai pentru a le dovedi autorităţilor cât de greu şi chiar periculos este să circuli pe picioare, prin Bucureşti.

Mai multe ONG-uri au depus, la Primăria Capitalei, o petiţie în care cer să fie respectate cel puţin 10 drepturi ale pietonilor. Primul de pe listă: dreptul la respect din partea autorităţilor şi a presei.

„Înseamnă să nu poţi să treci pe dreptul tău, pe verde fără să fi în permannenţă agresat, să fi ameninţat, să nu ai loc pe trotuar, spaţiile verzi ocupate, să nu ai spaţii pietonale libere de maşini”, a declarat un protestatar.

Ca şi cum şoferii care vânează şi ultimul petic de trotuar în căutarea unui loc de parcare n-ar fi deajuns, pietonii mai au de luptat şi cu gropile, şanţurile şi bordurile lipsă.

Marşul s-a încheiat în Cişmigiu, unde protestatarii au aprins lumănări în memoria victimelor accidentelor rutiere. Cei aproape 50 de participanţi vor să înfiinţeze o asociaţie care să apere drepturile pietonilor.

Sursa principala

Lucrările la autostrada Bucureşti Braşov înaintează greu din cauza preţurilor umflate la terenuri

Lucrările la autostrada Bucureşti-Braşov, cel mai nou proiect al Ministerului Transporturilor, bat pasul pe loc. De această dată nu din cauza constructorilor, ci a birocraţiei, dar şi a celor care au umfat mult preţurile, cu speranţa că vor face o afacere profitabilă pe banii statului.

Printre cei care vor fi expropriaţi se află şi nume cu greutate: miliardarul Robert Negoiţă, afaceristul George Prelea sau primarul comunei Ştefăneşti, Anghel Rababoc. Deşi decizia de expropriere a fost emisă printr-o hotărâre de guvern încă din aprilie, oamenii n-au primit nici până încă vreo înştiinţare oficială de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri.

„Lucrurile se mişcă destul de prost, totuşi am înţeles că ar fi o decizie din luna aprilie, dar până acum mi se pare în neregulă că nimeni nu ne-a contractat”, a spus Robert Negoiţă.

Cât despre Primarul de Ştefăneşti, Anghel Rababoc, el nici măcar nu recunoaşte că are teren pe traseul viitoarei autostrăzi spre Braşov, deşi actele îl contrazic.

Oficialii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri recunosc că au o problemă cu exproprierile, mai ales pe primul tronson, între Bucureşti şi Moara Vlăsiei. De asemenea, prin vânzarile repetate, preţurile terenurilor au crescut mult, iar o cotaţie oficială nici nu există.

Oficialii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri spun că au pus deja la bătaie o parte din cele peste 110 de milioane de lei pentru exproprieri şi că pe tronsonul Moara Vlăsiei – Ploieşti aproape două treimi dintre proprietari au renunţat la terenuri. De altfel, 30 de kilometri de autostradă sunt deja la stadiul de fundaţie.

Până în momentul de faţă au fost achitate aproximativ 20 de milioane. Dacă lucrările merg conform planului, tronsonul de autostradă Bucureşti – Ploieşti ar trebui să fie gata în 2010.

Sursa principala

Student la ASE, trimis in judecata pentru fraude pe Internet

Politistii de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Ploiesti au anihilat o retea infractionala care se ocupa cu fraude pe Internet, gruparea fiind condusa de un student al Academiei de Studii Economice din Bucuresti, sectia Cibernetica.

Politistii de la Crima Organizata, impreuna cu procurori din cadrul DIICOT, au investigat, timp de trei ani, intre 2004 si 2007, activitatea gruparii infractionale conduse de George Preda, student la ASE, specializarea Cibernetica.

Preda a pus la punct o retea infractionala care actiona in Bucuresti, Ploiesti si Campina si se ocupa cu fraude pe internet, prin sistemul licitatiilor online, gruparea prejudiciind cu 10.000 de euro mai multi cetateni straini din Statele Unite ale Americii, Olanda si Australia.

Conform surselor citate, Preda posta spre vanzare, pe site-ul www.amazon.com , specializat in vanzari online, iPod-uri pe care nu le detinea, cerand pentru acestea un pret mult mai mic decat pretul de piata al unor astfel de obiecte. Preda facea rost de conturi si parole ale utilizatorilor legali ai site-ului si posta anunturile de vanzare in numele acestora.

Victimele erau selectate de catre Preda din randul persoanelor care licitasera pentru astfel de bunuri si pierdusera respectivele licitatii, se arata in comunicatul BCCO Ploiesti. Pentru a nu trezi suspiciuni in randul cumparatorilor, Preda posta pe site numai usere care aveau un bun istoric, in sensul ca vanzatorii erau cunoscuti ca avand mai multe tranzactii incheiate prin intermediul site-ului, fara a exista plangeri la adresa lor.

Dupa ce lansa oferta, Preda incepea pe e-mail corespondenta cu cei interesati sa cumpere i-pod-urile, convingandu-i sa trimita o parte din valoarea bunului scos la vanzare pe numele altor trei persoane care faceau parte din gruparea infractionala. El explica pagubitilor ca se afla in Romania, la un prieten si ca este mai usor sa primeasca banii pe numele acestuia.

Banii erau trimisi prin Western Union pe numele unora dintre cele trei persoane racolate de doi membri ai gruparii, care primeau 10 la suta din suma. La randul lor, destinatarii primeau si ei alte zece procente din sumele trimise, restul revenind lui George Preda.

Prin acest sistem, Preda a inselat 37 de cetateni straini, valoarea totala a prejudiciului fiind de aproximativ 10.000 USD. George Preda, impreuna cu cei doi care-l ajutau sa racoleze persoanele pe numele carora erau trimise sumele de bani, au fost trimisi in judecata pentru inselaciune si pentru acces ilegal la un sistem informatic, si prejudicierea patrimoniala a unei persoane.

Sursa principala

Operatiunea de ridicare/preluare a bunului proprietate a firmei de leasing

Plecand de la premisa clientului utilizator rau platnic, o firma de leasing este pusa in situatia in care pentru recuperarea prejudiciului nu are foarte multe variante.

Astfel, iata principalele cai de urmat:

– rezolvarea pe cale amiabila a iminentului litigiu – sens in care, ca regula, contractele de leasing  prevad in mod obligatoriu clauza incercarii de rezolvare pe cale amiabila a diferendului. In acest sens si legiuitorul prin introducerea art. 720.1 in codul de procedura civila  instituie o regula – regula concilierii prealabile a unui litigiu.

– rezolvarea pe calea justitiei – prin cerere de chemare in judecata pentru recuperarea bunului obiect al contractului de leasing, respectiv pentru recuperarea sumelor (ratelor de leasing) scadente si neachitate.

Cel mai des, oricare dintre aceste cai este sortita esecului, pentru cateva considerente de actualitate, si ne gandim aici la situatia in care debitorul se sustrage unei rezolvari pe cale amiabila a iminentului litigiu iar calea justitiei, de notorietate in ultimii ani, este anevoioasa prin prisma aparatului stufos si a legislatiei permisive in a putea ataca cu apel, recurs, contestatie la executare, etc. orice hotarare care in prima faza ar da dreptate reclamantului (societate de leasing).

Pentru rezolvarea cat mai repede a propriei situatii, firmele de leasing apeleaza la o clauza contractuala ce ii da dreptul ca prin mijloace proprii sa isi ridice bunurile proprietatea sa.

Din pacate unii actori ai pietei aprecieaza ca aceasta operatiune ar fi identica cu operatiunea de furt.

Este adevarat ca un proprietar neposesor poate comite infractiunea de furt de la un posesor neproprietar, dar oare posesia neproprietarului este oare o posesie de buna credinta?

De asemenea, atata vreme cat a intervenit rezilierea contractului de leasing, cu ce titlu mai detine utilizatorul bunul, proprietatea firmei de leasing?

Noi apreciem ca in masura in care a intervenit rezilierea contractului de leasing, situatie comunicata utilizatorului, firma de leasing prin recuperarea prin mijloace proprii a bunurilor proprietatea sa, nu realizeaza infractiunea de furt.

De altfel, o persoana juridica nu poate realiza infractiunea de furt.

Din pacate apelarea la aceste operatiuni, este cauzata de cele mai multe ori de neseriozitatea utilizatorilor, care „uita” sa isi achite ratele de leasing.

Sursa principala

SMURD Hunedoara ameninta cu judecata o firma de leasing

Asociatia Salvital, care se ocupa de dotarea serviciului SMURD Hunedoara, este decisa sa dea in judecata firma de leasing prin care au fost achizitionate ambulantele folosite pentru interventiile medicale, apreciind ca societatea in cauza nu respecta clauzele din contract, transmite corespondentul ROMPRES.
Decizia intervine dupa ce o ambulanta a SMURD Hunedoara a fost grav avariata intr-un accident de circulatie produs in urma cu trei luni de zile in Deva, iar de atunci firma de leasing nu a asigurat reparatiile sau o alta masina in schimb, a declarat, miercuri, presedintele Asociatiei Salvital, Petru Marginean, care este si vicepresedinte al Consiliului Judetean Hunedoara.
„Noi suntem la zi cu plata ratelor de leasing, asigurari RCA si CASCO. Ceea ce se intampla este o bataie de joc. Ambulanta avariata nu a fost inca reparata si sta intr-un garaj din Cluj-Napoca”, a afirmat presedintele Asociatiei Salvital.
In opinia sa, firma de leasing ar fi trebuit sa ajunga la o intelegere cu societatea la care a fost asigurata ambulanta SMURD, iar masina sa fie reparata sau inlocuita cu alta noua.
Salvital Hunedoara a primit, miercuri, o adresa de la firma de leasing in care se propune ca ambulanta avariata sa fie trecuta in categoria daunelor totale, ceea ce ar permite achizitia unui nou vehicul de Asociatie, la o valoare de aproximativ 37.000 de euro, urmand ca echipamentele medicale si montajul acestora sa fie platite de societatea de asigurari.
Solutia nu este agreata de presedintele Asociatiei Salvital, care sustine ca in aceste conditii se pierd cele 11 rate de leasing platite pana acum, in valoare de 69.464 lei. In plus, sustine Marginean, echipamentele medicale, care valoreaza doua treimi din costul unei ambulante SMURD, sunt in stare buna si nu trebuie inlocuite.
Presedintele Asociatiei Salvital a adaugat ca mai acorda un termen de cateva zile societatii de leasing pentru rezolvarea problemei ambulantei avariate, in caz contrar urmand sa se adreseze instantei de judecata la inceputul saptamanii viitoare.
Asociatia Salvital a achizitionat, in urma cu aproape doi, cinci ambulante pentru Serviciul SMURD al judetului Hunedoara. Masinile au fost cumparate in baza unui contract de leasing pe o perioada de cinci ani, valoarea unei ambulante fiind de 409.447 lei, inclusiv echipamentele medicale.

Sursa principala

Criza financiara. Pretul barilului de petrol a scazut la 63 de dolari

Preţul petrolului a scăzut la 63 de dolari pe baril pe fondul neîncrederii în soluţionarea crizei financiare manifestate de investitori. În prezent, barilul de petrol se tranzacţionează la un preţ mai mic decât jumătatea cotaţiei record de 147 dolari/baril, înregistrată în iulie.

Bursa japoneză a înregistrat luni o cădere record, atingând minimul ultimilor 26 de ani. De asemnea, cota ţiţeiului Brent de la Londra s-a redus la 61,35 dolari pe baril.

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a decis vineri să reducă producţia de petrol cu 1,5 milioane de barili pe zi începând cu luna noiembrie. Majoritatea analiştilor consideră că măsura luată de OPEC nu va fi foarte eficace ţinând cont de gravitatea crizei financiare la nivel mondial care a redus posibilităţile de creştere economică şi, implicit, consumul de petrol.

Sursa principala

Alice Draghici apara un coleg din CNI acuzat de fals si e suspectata de evaziune

Vizat intr-un dosar privind savârsirea unui fals intelectual, Tiberius Tanase, membru al Consiliului National de Integritate, este aparat de colega sa, Alice Draghici. In acelasi timp, Alice Draghici este faptuitor intr-un dosar cu lunga istorie prin parchete, dosar care a fost declinat dupa ce a fost tinut la sertarul Parchetului Judecatoriei sector 1 timp de un an si jumatate, desi acest parchet nu avea competenta sa efectueze acte procedurale intr-o cauza ce priveste un avocat. E vorba de o posibila evaziune fiscala pentru o suma nedeclarata in valoare de 3.000 de euro.

Dosarul care o priveste pe Alice Draghici are, cum aratam mai sus, o istorie a tergiversarilor foarte suspecta. Mai intâi, acest dosar a fost inregistrat in urma unui denunt, la Directia Nationala Anticoruptie, sub numarul 290/P/2002. In acest dosar despre a carui existenta nu s-a stiut pâna azi, asupra avocatului Alice Draghici a planat acuzatia de trafic de influenta, care ar fi fost savârsita in favoarea denuntatorului, in 1999. Interesant este ca aceste cercetari au durat foarte mult timp, si abia in 2007, dupa cinci ani, timp in care denuntatorul a si decedat. Interesant este si faptul ca perioada in care procurorii DNA, mai precis procurorul Stan, se chinuia sa uite sa dea vreun verdict, la DNA se desfasurau negocieri privind intrarea lui Genica Boerica sub protectia martorilor pentru denuntul dat impotriva lui Adrian Nastase, Ristea Priboi, Ion Melinescu etc. Avocatul lui Genica Boerica a fost Alice Draghici. Daca si cât de “prelungite” au fost tentaculele acestei negocieri cu DNA, nu se stie, dar este cert ca abia in februarie 2007, procurorii au avut revelatia unui N.U.P. bazat pe art.10 litera d si, astfel, avocatul Alice Draghici a scapat de acuzatia de trafic de influenta. Dosarul a fost disjuns si trimis la Parchetul Judecatoriei sector 1 pentru continuarea cercetarilor in cazul unei evaziuni fiscale pentru o suma de 3.000 euro nedeclarata de avocatul Alice Draghici.

Posibila evaziune fiscala pentru 3.000 de euro nedeclarati

Aici, alta poveste judiciara romantata. Nu se stie din ce cauza, lipsa de profesionalism sau intentie cu ochii la termenul de prescriptie, anchetatorii  de la Parchetul Judecatoriei sector 1 n-au luat in considerare modificarea legii care dadea competenta privind cauzele cu avocati la Parchetele Curtilor de Apel si au tinut dosarul cu Alice Draghici timp de un an si jumatate. Abia in 17 octombrie 2008, a fost declinata competenta la Parchetul Curtii de Apel. Care l-a inregistrat sub numarul 1617/P/2008.

Colegul din CNI la nevoie… penala se cunoaste!

In acest timp, avocatul Alice Draghici, care a fost acuzata recent de presiuni asupra conducerii Agentiei Nationale de Integritate si a trecut senina prin armistitiul declarat pe cauza de catre senatorii Comisiei juridice, apara un coleg de la Consiliul National de Integritate. Un coleg care s-a abtinut, atunci când a fost pus in discutie cazul sau, sa voteze “pentru” sau “impotriva”. Este vorba de Tiberius Tanase, care e vizat intr-un dosar de fals intelectual, in legatura cu modificarea unor note de concurs de la Ministerul Muncii, alaturi de alti colegi. Dosarul se afla pe rolul Judecatoriei sector 1. Concursul a avut loc in 2003 si a vizat ocuparea postului de inspector general de stat adjunct. Unu dintre cei doi candidati ramasi in cursa, Danut Radu, a facut contestatie si a câstigat, in 2004, anularea acestui concurs. Radu a actionat si pe latura penala.

Salvati de «clopotelul» Parchetului Judecatoriei sector 1

Dupa doi ani, acelasi mirific Parchet al Judecatoriei sector 1 a dat solutie de neincepere a urmaririi penale fata de membrii comisiei de concurs. Radu a mers mai departe, facând plângere impotriva solutiei de N.U.P. Tribunalul Bucuresti i-a dat dreptate, apreciindu-se ca trei dintre membrii comisiei ar trebui anchetati pentru fals in inscrisuri si uz de fals. Procesul privindu-l pe membrul CNI Tiberius Tanase se afla pe rolul Judecatoriei sector 1, unde Alice Draghici va pleda pentru colegul sau. Amândoi sunt membri in comisia de concurs pentru ocuparea postului de vicepresedinte la ANI, care incepe in 30 octombrie 2008.

Sursa principala

Caldura, scumpa sau deloc. Marile orase, amortite de frig din cauza santajului furnizorilor

În cartierele bucurestene Pantelimon, Balta Alba si Colentina, dar si pe Calea Mosilor si pe Stefan cel Mare, in zona Obor, oamenii fac frigul. Caldura a fost întrerupta sâmbata în 2.500 de blocuri, in timp ce altele nu au primit deloc. In tara situatia este la fel. Locuitorii din orasele mari ori n-au caldura, ori n-au cu ce s-o plateasca.

Totul se întâmpla din cauza lantului de datorii istorice. RADET, distribuitorul de energie termica, are restante uriase, de 746 de milioane de lei, catre Electrocentrale Bucuresti (ELCEN), furnizorul de energie. La rândul sau, ELCEN, din care face parte CET Sud, datoreaza multi bani furnizorilor de materie prima. ELCEN are datorii de milioane de dolari catre furnizorii de gaze si pacura. De altfel, acestia au anuntat ca vor reduce presiunea la gaz în cazul în care facturile nu vor fi platite. Reprezentantii ELCEN si RADET promit insa ca de astazi vor relua alimentarea cu energie termica. „Sunt ceva sanse de a amorti caloriferele astazi, dar asta nu garanteaza ca vom avea combustibil pentru aceasta iarna’’, a declarat, la Realitatea TV, Constantin Dobre, director la sucursala ELCEN Bucuresti. Seful RADET, Virgil Ramba, ne-a declarat, ieri, ca situatia este pe cale de rezolvare. „In aceasta seara (n.n.-ieri-seara) toate cele 2.500 de blocuri vor avea caldura. Datoria istorica a RADET-ului catre CET-uri ramane o problema. Ne-am inteles sa le dam 141 de milioane pe luna, pe toata perioada iernii, pentru combustibil”, sustinea Ramba. Viceprimarul Capitalei, Razvan Murgeanu, declara pentru „Gardianul”, sambata, ca nu este vorba de altceva decat de un santaj. „In fiecare an, in preajma iernii, se petrece acest santaj al furnizorilor”.

La Târgu Mures, cea mai scumpa gigacalorie din tara: 186 de lei

Daca multi bucuresteni sunt sinistrati la capitolul apa calda si caldura, in teritoriu, acolo unde caloriferele sunt calde, populatia e speriata de costuri. Gigacaloria s-a scumpit si facturile vor fi creste, asa ca oamenii opresc caldura si stau îmbracati mai gros în casa, ca sa faca economie. Sunt însa si multe orase în care oamenii sufera de frig din cauza datoriilor. La Vaslui, locatarii din cele 3.500 de apartamente racordate la sistemul centralizat de încalzire stau în frig. Probele pentru furnizarea caldurii vor începe abia pe 1 noiembrie. Pâna acum, activitatea Societatii Termica a fost blocata din cauza datoriilor de 1,8 milioane de lei catre funizorul de gaze. În schimb, la Cluj-Napoca, oamenii au caldura, dar sunt speriati de facturile care vor veni. Caldura va costa 164 de lei pentru o garsoniera si 270 de lei la un apartament cu doua camere. Locuitorii din Târgu Mures platesc cea mai scumpa gigacalorie din tara: 186 de lei. Brasovenii si iesenii platesc si ei peste 170 de lei, în timp ce la Constanta, gigacaloria costa 119 lei. La Focsani, oamenii nu mai tremura de frig în apartament o saptamâna, când societatea de termoficare ENET a început sa furnizeze agent termic. „Afara nu e foarte frig, dar în casa este rece, ceea ce creeaza un disconfort. Multi tineri, care au copii mici, s-au plâns ca este foarte frig în apartamente. Pentru moment vom furniza agent termic doar noaptea“, a spus edilul. Directorul ENET, Valter Popescu, a precizat ca focsanenii au datorii de 5,2 milioane de lei: „Nici acum nu stam bine cu încasarile. Populatia are o restanta de 5,2 milioane de lei“, zice directorul ENET. Aproximativ 200.000 de ieseni si peste 150 de institutii depind direct de caldura furnizata de CET Iasi. Criza care afecteaza sistemul centralizat de încalzire a determinat autoritatile sa constituie o celula de criza. Reprezentanti ai Primariei Iasi, dar si ai CET cauta solutii pentru ca iesenii, spitalele, scolile si gradinitele sa nu fie afectate de sosirea iernii. CET Iasi  înregistreaza pierderi de 10 milioane de lei lunar.

Sursa principala

Contestatia facuta de Mihai Chitac se va judeca pe 17 noiembrie la instanta suprema

Înalta Curte de Casatie si Justitie va lua în dezbatere, pe 17 noiembrie, cererea generalului în rezerva Mihai Chitac de anulare a condamnarii la 15 ani de închisoare în dosarul Revolutiei de la Timisoara, în aceeasi zi urmând sa fie judecata solicitarea similara facuta de Victor Stanculescu. Completul de 9 judecatori al instantei supreme va analiza, la termenul fixat peste aproape o luna, daca sunt motive întemeiate pentru a se putea judeca contestatia în anulare, aceasta fiind o cale extraordinara de atac a unei decizii definitive. Pe lânga contestatiile în anulare înregistrate pe rolul Înaltei Curti de Casatie si Justitie, fostii generali în rezerva au mai facut si cereri de întrerupere a executarii pedepsei, care se judeca la Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti. Magistratii militari au admis, în cazul amândurora, efectuarea unor expertize medico-legale din care sa reiasa daca  fostii generali sufera de boli grave, care nu le permit executarea unui regim de detentie. Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti va relua judecata pe 4 noiembrie în cazul lui Victor Stanculescu si pe 19 noiembrie pentru Mihai Chitac.

Sursa principala

Răzbunare mafiotă – casa unui poliţist din „Lotul permiselor” a fost incendiată

Ieri, persoane rămase, deocamdată, neidentificate, au incendiat apartamentul unui poliţist piteştean, aflat momentan în arest împreună cu ceilalţi membri ai grupului de la Serviciul de Permise de Conducere şi Înmatriculări din Piteşti. Agentul-şef Eduard Constantin Dumitrescu, fost până de curând şef al postului de Poliţie din comuna Bascov, locuieşte într-un apartament situat la etajul IV al blocului 38 din cartierul Craiovei, din zona de sud a Piteştiului.

Vecinii acestuia au simţit, ieri, un miros pătrunzător de fum pe scara blocului. Ghidaţi de simţurile olfactive, oamenii au realizat că fumul provine din interiorul apartamentului poliţistului. Alertaţi şi de faptul că mânerul uşii metalice a apartamentului era fierbinte, oamenii au alertat pompierii. Aceştia au intervenit foarte prompt, astfel că incendiul a fost stins, înainte ca focul să se extindă.
N-a fost nevoie de prea mult timp pentru ca pompierii piteşteni să poată stabili originea începutului de incendiu.

Concluziile au fost că focul a fost pus intenţionat, în mai multe puncte ale apartamentului, simultan. Incendiatorul (sau incendiatorii) a intrat în apartament folosind, probabil, un şperaclu, şi a folosit pentru incendiere patru bidoane de plastic, pline cu benzină. Soţia poliţistului, Lavinia Dumitrescu (foto), nu era în casă în momentul în care s-a acţionat. A sosit, însă, chiar în momentele în care pompierii piteşteni erau în plină intervenţie.

Femeia n-a dorit să discute cu jurnaliştii care apăruseră deja la faţa locului. Ulterior, Lavinia Dumitrescu a reclamat la Poliţie faptul că făptuitorii au sustras din apartament două televizoare scumpe, cu ecran plat (LCD), inclusiv suporturile aparatelor.

Lucru care indică faptul că incendiatorii au putut opera nestingheriţi, ştiind foarte bine că nu exista niciun pericol să fie deranjaţi.   De precizat că apartamentul incendiat era pus sub sechestru asigurator de către anchetatori. Lavinia Dumitrescu n-a putut aprecia la ce sumă se ridică pagubele, însă acestea au, cu siguranţă, o valoare de ordinul zecilor de mii de lei. Poliţia argeşeană a declanşat o anchetă, menită să-l identifice pe incendiator/incendiatori.

Sursa principala

Emil Constantinescu a umplut doua masini cu bagajele aduse de la Paris

Speriat, probabil, de perspectiva scumpirilor pe fondul crizei internationale, fostul presedinte al Romaniei, Emil Constantinescu, a tras o fuga pana la Paris, de unde a revenit cu bagaje cat sa umple ambele masini ale SPP care ii asigura transportul si escorta.
El a fost surprins de paparazzii Cancan, duminica, dupa pranz, revenind in tara din Franta cu o cursa de linie. Constantinescu a fost preluat de la Aeroportul Henri Coanda de SPP-istii aflati in serviciul sau, in calitate de fost sef de stat, si care au carat la valize in portbagajele Mercedesului si BMW-ului din dotare pana s-au spetit. Trebuie spus ca, in perioada in care a fost presedinte, Constantinescu nu s-a omorat cu shoppingul in timpul vizitelor externe pe care le efectua – destul de multe in raport cu actualul sef de stat – limitandu-se, in general, la simple suveniruri. In schimb, el a ramas celebru prin liota de rubedenii, prieteni si colegi pe care ii cara cu sine, de fiecare data, in avionul prezidential. La vremea respectiva se vehicula si o poveste nostima, data ca 100% reala, potrivit careia, la plecarea intr-o indelungata deplasare peste hotare, Emil si-a adus cu sine mai multi membri ai familiei, inclusiv soacra, aceasta din urma fiind, insa, o decizie de ultim moment. Pentru ca avionul era supraincarcat cu demnitari, afaceristi, jurnalisti etc., ca sa i se faca loc soacrei prezidentiale, un ofiter al SPP din escorta a fost lasat pe aeroport.

Sursa principala

Curtea Constitutionala decide peste o saptamâna asupra candidaturii lui Dan Voiculescu si a procesului electoral

Curtea Constitutionala (CCR) va lua în discutie, pe 6 noiembrie, contestatia împotriva candidaturii lui Dan Voiculescu pentru Senat, potrivit biroului de presa al CCR, dupa ce Curtea de Apel Bucuresti a admis, duminica, o exceptie de neconstitutionalitate invocata de Asociatia Adevar si Dreptate.

Curtea de Apel Bucuresti a decis duminica, 26 octombrie, sa trimita la Curtea Constitutionala contestatia privind candidatura lui Dan Voiculescu pentru Senat, dupa ce judecatorii au admis o exceptie de neconstitutionalitate invocata de Asociatia Adevar si Dreptate privind un articol din ordonanta de modificare a legii pentru alegerile parlamentare. În cadrul sedintei de judecata de duminica, avocatul Asociatiei Adevar si Dreptate a ridicat exceptia de neconstitutionalitate cu privire la articolul din Ordonanta de Urgenta nr. 97/2008 referitor la termenul în care poate fi contestata o candidatura. Avocatul a aratat ca termenul pentru a contesta o decizie a Biroului Electoral Municipal era, initial, de 72 de ore, iar prin ordonanta contestata s-a redus la 48 de ore. El a mai spus ca aceasta ordonanta încalca articolul din legea fundamentala care prevede ca o ordonanta de urgenta nu poate afecta drepturile electorale. Avocatul lui Dan Voiculescu, Sergiu Andon, a declarat la iesirea din sala de judecata ca Dan Voiculescu îsi va continua campania electorala. „Voiculescu are o decizie a Biroului Electoral Municipal prin care i s-a acceptat candidatura si o hotarâre a tribunalului prin care s-a respins contestatia formulata de Asociatia Adevar si Dreptate. Curtea de Apel Bucuresti nu s-a pronuntat asupra contestatiei, deci nu exista impedimente ca viitorul senator sa-si continue campania“, a declarat Sergiu Andon, duminica, pentru NewsIn.

«Este in joc intreaga campanie electorala»

În opinia lui Andon, hotarârea de duminica a Curtii de Apel Bucuresti este una „aberanta, cu consecinte grave“, care ar putea perturba campania electorala. „Ridicarea exceptiei priveste nu numai candidatura lui Voiculescu, ci practic întreaga campanie electorala. Daca ordonanta de urgenta este gasita neconstitutionala, toate reglementarile se prabusesc“, a mai declarat avocatul Sergiu Andon, care a adaugat ca spera ca magistratii Curtii Constitutionale sa judece cu operativitate exceptia invocata.

Contestatie depusa tardiv

Vicepresedintele Asociatiei Adevar si Dreptate, Viorel Ene, a atacat cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti decizia de vineri, 24 octombrie, a Tribunalului Bucuresti, care i-a respins cererea de anulare a candidaturii lui Dan Voiculescu la Senat, considerând tardiva contestatia. „Tribunalul constata ca acceptarea de catre biroul electoral de circumscriptie a unei candidaturi se face în 24 de ore de la depunere prin decizie si poate fi contestata de catre cetatenii cu drept de vot, partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor apartinând minoritatilor nationale, în termen de cel mult 48 de ore de la afisarea deciziei de acceptare“, se arata în motivarea deciziei din 24 octombrie, prin care a fost respinsa contestatia Asociatiei Adevar si Dreptate. Potrivit magistratilor, decizia de acceptare a candidaturii lui Dan Voiculescu a fost afisata în data de 20 octombrie, la ora 21:30, iar contestatia Asociatiei Adevar si Dreptate a fost depusa în data de 23 octombrie, la ora  12:40, dupa ce expirase termenul de 48 de ore pentru depunerea contestatiilor. Tribunalul Bucuresti a admis, vineri, exceptia tardivitatii, invocata de avocatul lui Dan Voiculescu, Sergiu Andon, care a sustinut ca Asociatia Adevar si Dreptate a depus prea târziu cererea de anulare a candidaturii liderului PC. Drept urmare, instanta a respins cererea Asociatiei Adevar si Dreptate de anulare a candidaturii lui Dan Voiculescu la Senat, în Colegiul 8.

Acuzat de fals in acte publice

Asociatia Adevar si Dreptate, al carei vicepresedinte este Viorel Ene, a contestat la Tibunalul Bucuresti decizia Biroului Electoral Municipal de admitere a  candidaturii lui Dan Voiculescu, propus pe listele de candidati la Senat ale Aliantei PSD+PC. Asociatia Adevar si Dreptate a depus la Tribunalul Bucuresti contestatia împotriva admiterii candidaturii lui Dan Voiculescu, dupa ce organizatia a sesizat procurorii cu privire la  falsul în acte publice de care s-ar face vinovat presedintele fondator al Partidului Conservator, solicitând anchetarea acestuia. „Concret, Colegiul Consiliului National al Studierii Arhivelor Securitatii (CNSAS) a stabilit ca Voiculescu Dan a facut politie politica prin colaborarea sa cu Securitatea. Chiar daca acesta a contestat decizia CNSAS, în cursul audierilor din cadrul Colegiului CNSAS, a caror transcriere a fost depusa la Tribunalul Bucuresti, Voiculescu Dan a recunoscut singur ca a colaborat cu Securitatea: «Lucrând în comert exterior eram obligat sa-mi câstig si eu o pâine când ma întrebau de un cetatean strain ce e cu el sa spun ce stiu despre el»”, se arata într-un comunicat al asociatiei remis presei.

Sursa principala

Vor sa-si spele rusinea in Justitie

Dupa scandalul amorsat ieri de Cancan, legat de o prima record oferita de patronii ziarului „Ring” pentru niste poze compromitatoare cu premierul Tariceanu, acestia reactioneaza, spunand ca jurnalistul care a orchestrat afacerea nu a avut acordul conducerii si va fi actionat in Justitie. Prezentam integral comunicatul patronatului „Ring”:
Referitor la articolul publicat in editia de astazi a cotidianului CANCAN, cu titlul „Vor poze compromitatoare cu Tariceanu”, conducerea ziarului „Ring” face urmatoarele precizari:
„Jurnalistul Emanuel Baran este angajat al societatii „RING MEDIA”, editorul tabloidului „Ring”, in functia de secretar de redactie si nu ca editor coordonator, asa cum s-a precizat in articolul mai sus mentionat. Prin urmare, atributiile sale de serviciu, conform fisei postului, se limiteaza strict in zona tehnica de realizare a ziarului si nu se intersecteaza in niciun fel cu politica noastra editoriala. In aceste conditii, declaratiile lui Emanuel Baran, asa cum au fost prezentate in inregistrarea realizata cu o camera ascunsa de sursele folosite de ziarul CANCAN, inregistrare realizata in afara orelor de program, nu reprezinta in niciun fel pozitia ziarului „Ring”. Precizam de asemenea ca Emanuel Baran nu a avut niciun mandat din partea conducerii ziarului pentru a purta aceasta discutie.
Mentionam ca declaratiile sale au fost facute in nume personal, iar discutia s-a purtat, potrivit lui Baran, intr-un cadru privat, cu trei fosti colegi de serviciu. Pozitiile oficiale ale ziarului „Ring” sunt cele exprimate de redactorul-sef sau de persoanele mandatate oficial de acesta. Prin urmare, desi conversatia purtata de Baran a fost una privata, iar acesta si-a asumat public afirmatiile facute, conducerea ziarului „Ring” considera ca jurnalistul a incalcat regulamentele interne si regulile deontologice de baza si se delimiteaza in mod clar de punctele de vedere exprimate de acesta. Ca o masura suplimentara prin care dorim delimitarea expresa fata de Emanuel Baran, conducerea anunta ca incepand cu data 27.10.2008 a incetat orice fel de relatie contractuala si de colaborare cu jurnalistul in cauza. Mai mult, ziarul „Ring” isi rezerva dreptul, avand in vedere posibilele prejudicii de imagine cauzate publicatiei, sa-l actioneze in instanta pe Emanuel Baran”.

Sursa principala