Google vs. Avocat

Seara trecuta am avut o discutie foarte interesanta cu un client. Un tanar. Generatia Colectiv. Mi-a facut o extraordinara placere atat persoana, cat si gandirea. Si, prin el, cred ca Romania are o sansa in viitor. Voi scrie astazi un articol diferit. Poate va iesi un editorial, ca tot este la moda, sau poate altceva. Dar vom vorbi de ce este bine sa mergi la avocat, atunci cand ai probleme de natura juridica.
Romanii sunt, prin esenta, saraci, dar si buni la toate. Saracia i-a invatat sa fie buni la toate. Google ii ajuta, bine sau rau, nu conteaza, ca oricum romanul nu are de unde sa stie daca informatia data este 100% corecta. Romanii isi fac singuri remediile pentru raceli, boli, isi fac singuri injectia, repara chiuvete, monteaza cazi, lustre, parchet, regleaza geamuri, chiar daca nu au nicio pregatire in asta! Romanii toti sunt extrem de descurcareti si au solutii – ori improvizeaza – orice. Lita de la panoul electric, priza, teava de gaz, tencuieli sau reparatii, umpleri sau reglari de centrale termice, ba chiar isi fac singuri casa. De la zero! Cat de greu este sa faci betoane, nu?! Invata de pe youtube sau google. Insa, crezand ca fac ceva ieftin, ieftin dureaza. De multe ori costurile „refacerii” sunt inzecite, alteori insutite. Nu vorbesc de riscurile pierderii de vieti, bunuri sau alte nenorociri ce se pot evita, cu un cost oarecare. Sigur, totul costa, nu este nimic gratis. Nici painea. Nici biletul de transport. Nici chiar iubirea, in zilele noastre. Dar, invatand sa folosim specialisti, putem castiga mai mult. Amatorii costa insutit mai mult decat specialistii. Este dovedit. Prin urmare, de ce trebuie sa angajam un avocat?
1. Cine este avocatul?
Avocatul este, in primul rand, un om obisnuit. Un om care a invatat mai mult despre un domeniu nobil – drepturile si obligatiile cetateanului, decat oricare altcineva.
Apoi, ca si medicul, ca si instalatorul ori tamplarul, ca si ceasornicarul ori preotul – este un specialist.
El vinde cuvinte si acte. 
Este amuzant sa spui ca face bani din vorbe, nu? Dar in spatele oricarei discutii veti afla sinteza legislativa complexa a cazului dvs – ce e posibil si ce nu, cum s-ar rezolva sau ce sanse sunt. Estimarile si solutiile lui tin de rutina unei meserii de toceala. Ceea ce google nu va face niciodata. Nici youtube. Pentru ca, in spatele cuvintelor lui se afla ani de studiu si de experienta. Zeci sau sute de oameni cu care vorbeste intr-un an. Povestile lor de viata sunt toate transpuse in studii variate.
Avocatul este – sau trebuie sa fie – o biblioteca ambulanta de legi si norme, pe care sa le stie si sa ti le explice atunci cand vii la el. Cand il intrebi „ce este de facut” iti cauta cea mai potrivita solutie, in toata stiinta lui. Este precum ai da un search pe google despre cum sa montezi un stergator la parbriz. Ai avea in cateva secunde raspunsul la intrebare. Raspunsul sigur, personalizat nevoilor tale. Ai avea o idee despre durata, costuri, etape, implicatii. Un peisaj de ansamblu, o „oferta” nepretuita, pe care nu ti-o poate da nimeni altcineva.
2. Cu ce se ocupa avocatul si cum ne poate ajuta?
Poti sa-l cauti atunci cand ai nevoie de acte sau dreptate. Ori atunci cand ai nevoie de aparare.Ori cand vrei sa ii auzi parerea despre o problema juridica care iti nelinisteste somnul.
Insa, il poti cauta oricand ai nevoie de cineva care:
  • Sa iti recupereze creantele de la debitori, contracte de imprumut, etc. Aici stie ce cale de recuperare este cea mai potrivita, cea mai scurta. Cea mai sigura. Dar mai stie sa se adapteze la orice particularitate a cazului tau.
  • Ai nevoie sa iti faci o firma. El stie cel mai bine ce acte iti trebuie, ce cod CAEN este necesar activitatii tale, ce regim de impozitare ai de ales, stie sa-ti intocmeasca dosarul astfel incat sa nu pierzi timpul pe drumurile intortocheate ale birocratiei romanesti, stie cat te costa, cat dureaza.
  • Vrei sa divortezi, sa stabilesti incredintarea copiilor tai sau pensia alimentara, ori cand vrei sa iti faci partajul dupa divort.
  • Ai nevoie de asistenta la negocieri de contracte de imprumut, de credit, ori de munca.
  • Esti chemat la cercetare disciplinara la serviciu 
  • Vrei sa emiti somatii, notificari sau scrisori ori proceduri prealabile actelor de a caror rezolvare nu esti multumit
  • Vrei sa semnezi un act, contract, acord ori intelegere si ai nevoie de atestare juridica a datei, continutului si identitatii semnatarilor
  • Vrei sa inchei o tranzactie judiciara
  • Esti implicat intr-un proces sau vrei sa demarezi un proces
  • Vrei sa iti redacteze o actiune, intampinare ori un apel sau recurs
  • Vrei sa te asiguri ca ceea ce semnezi corespunde juridic nevoilor si puterilor tale si nu exista clauze ascunse, ori pe care nu le intelegi
  • Vrei sa iti stii drepturile si obligatiile intr-o anume situatie
  • Vrei sa preintampini orice sansa de risc

Practic, oricand ai de a face cu o problema juridica, poti apela la un avocat. Chiar daca nu iti permiti unul de la A-Z, macar trebuie sa iti aloci resursele pentru o informare completa si corecta. 

 
In toata saracia, este recomandat macar sa iti asiguri redactarea actiunii ori intampinarii sau a cailor de atac (apel/recurs) de catre un avocat. Ori o consultanta juridica.
Printr-o minima cheltuiala – comparativ cu anvengura sau costurile unui dosar complex – isi maximizezi sansele ori iti minimalizezi riscurile, daca hartia ta vorbeste limba judecatii. Stim cu totii ca dosarele se judeca de judecatori – de aceea este foarte important ca actiunea ori intampinarea, ori apelul sau recursul dvs sa vorbeasca pe limba lor! Din pacate nu exista vreun serviciu Google care sa „traduca” limba juzilor, altul decat avocatii.
Preturile unei consultatii (de 1 ora) variaza intre 100 lei si cateva sute de Euro, dar poti intreba costurile atunci cand doresti sa iti faci programarea si poti refuza politicos intalnirea, daca sumele nu sunt pentru posibilitatile tale. Si poti cauta in alta parte, pe altcineva, insa, pretul mic, sau foarte mic nu inseamna intotdeauna servicii pricepute, precum nici pretul mare, ori foarte mare, nu echivaleaza, neaparat, cu servicii de excelenta. Am intalnit, in meseria mea, deopotriva, avocati foarte bine pregatiti si rutinati, cu suflet si pasiune la 100 lei/ora, dar si avocati nepregatiti, mandri de ei si vanituosi pentru simplul fapt ca activau intr-o casa de renume si percepeau 280 euro/ora.
Pretul unei redactari de actiune variaza si el, cu tarife plecand de la 300 lei, in functie de complexitatea spetei. Maximul e diferit si face diferenta. Cu cat este mai complex dosarul – pretentiile sunt ridicate, partile sunt multe sau implica statul, instanta este de rang inalt, istoricul este amplu, actiunea implica calcule sau anexe, dosarul este stufos, etc, cu atat volumul de munca creste, prin urmare si costul unei asemenea redactari. Dar, opinez ca orice boala am avea, nu se trateaza cu ceaiuri de 5 lei.
De asemenea, pretul creste daca timpul preseaza. Orice lasati pe ultimele 1-7 zile duce la un cost suplimentar, datorat urgentei. Chestiunea cu urgenta trebuie inteleasa din perspectiva planning-ului fiecaruia. Orice om are o lista de infaptuit, intr-un anumit termen. Ceea ce survine peste aceasta lista, duce la presiune, timp suplimentar, deci costuri. Nu amanati! 
3. Ce trebuie sa facem cand mergem la avocat?
Cand mergeti la biserica – luati lumanari, la doctor – cardul de sanatate sau fisele medicale, la mecanic – duceti masina, dar la avocat? La avocat mergeti cu toate actele in discutie, de la a-z, in copii xerox. Copia o lasati avocatului, daca va cere. Nu lasati niciodata originale, dar sa le aveti intodeauna la dvs, pentru confruntarea cu copiile. Asigurati-va ca stiti bine povestea, daca mergeti pentru altcineva.
 
Aveti in seama ca daca nu va pregatiti copiile, pentru xeroxarea documentelor dvs veti putea datora bani. Sa nu uitam ca totul costa. Avocatul nu va poate face xerox-urile gratuit – hartia, tonnerul, curentul, chiar si aparatura, totul costa. Si tariful nu este cel din targ, cu 0,15 bani/foaie! Avocatul nu are firma de xerox, deci costurile lui sunt cel putin duble.
Sunt avocati – ori case de avocatura – care va taxeaza suplimentar pentru fiecare telefon, email, fax ori corespondenta emisa in cazul dvs., ori alte costuri tehnice. Nu va fie rusine sa intrebati daca exista asemenea tarife si cat costa. Ce limita de conversatii lunare aveti si cat estimeaza ca vor costa toate aceste servicii secundare. De regula aceste servicii sunt incluse in onorariul final de dosar. Alteori pot fi separate ori conditionate. Intrebati!
Daca aveti procesul deja deschis va recomand sa va duceti cu o copie completa din dosarul instantei – mai putin xeroxati citatiile sau actele de procedura precum sunt dovezile de comunicare de acte ale instantei. Celor ce nu au bani de xerox complet, de la a-z, macar sa xeroxeze actiunea, intampinarea, raspunsul la intampinare si toate incheierile de sedinta. Daca vor mai fi acte de prezentat, avocatul va spune ce nevoi sunt.
Cu cat avocatul dvs este mai cunoscut – sau vizibil pe internet, ori TV – ori cu cat are mai multe diplome pe pereti, cu atat costul lui creste, intrucat toate acestea l-au costat si pe el, timp si bani, alocati studiilor, renumelui sau specializarii. Insa, trebuie sa tineti seama de toate aceste detalii atunci cand alegeti! 
 
4. Ce mai trebuie sa stim? 
  • In primul rand, asigurati-va ca avocatul ales de dvs este specializat pe problema dvs.

Atunci cand sunati si va faceti o programare, descrieti pe scurt problema dvs – sunt x, vreau sa am o discutie pe executare silita, am primit o somatie de la un executor… 

Dupa descrierea scurta a problemei, intrebati avocatul daca este specializat pe acest domeniu. Avocatii, de regula, sunt general-specializati, insa aplecarea frecventa catre anume domenii, atat prin rutina, cat si prin experienta dobandita, il face mai cunoscator in anumite genuri de probleme.
  • Nu solicitati consultatii juridice prin telefon!

Oricat ati fi de inghesuit financiar, nu fortati limita! Nu cereti sfaturi prin telefon unui avocat! Nu incepeti cu „sunt Y, v-am gasit telefonul pe internet, am si eu o intrebare!” Nu se cade si veti fi surprins, fie de refuz, fie de raspunsul evaziv de genul „va pot programa la discutii”. Nu o luati in nume rau! Avocatul nu are voie, prin Statut, sa asigure consulatii juridice prin telefon, ori gratuite!

  • Nu sunati seara, dupa orele 18.00 sau in weekend, ori sarbatorile legale!

Oricat ar fi de urgenta, importanta ori deosebita problema dvs, respectati orele de munca! Nimeni nu poate face nimic pentru dvs dupa ce pleaca de la birou, cand este liber ori in sarbatorile nationale! Cel mult dati un sms cu problema dvs pe scurt si rugati sa fiti contactat, ori scrieti un mail si va va raspunde!

 
Regula aceasta nu este decat una de bun-simt, caci si noi, la randul nostru, nu ne-am dori sa fim deranjati de la job, in afara acestuia, nu? Tuturor ne place sa beneficiem de timpul liber, detasati de orice problema de serviciu, corect?
  • Cand aveti fixata o intalnire – NU INTARZIATI sau NU VENITI MAI DEVREME. 

La avocat nu este ca la doctor – mergeti la ora 15.00 si intrati la 17.35. Orele lui sunt stabilite initial – clientul se programeaza din timp cu 1 ora sau 1.30, ori mai mult. Cand vi s-a stabilit ora, sa fiti siguri ca ora aceea este fixata in cuie. Orice intarziere a dvs ii da avocatului agenda peste cap.

Daca ajungeti mai devreme, nu-i nimic! La avocatii care se respecta, veti avea cu siguranta un loc de asteptare.
  • Daca intarziati ori nu puteti veni SUNATI CU MINIM 3 ORE INAINTE

Este bine sa ne respectam! Nu doar ca il respectati pe avocat, anuntand, dar respectati si pe ceilalti cetateni care vin dupa sau inainte de dvs. Ori dati sansa, altora, sa ajunga la intalnire in locul dvs, daca nu mai puteti ajunge. Avocatul este un „bun al societatii”, de serviciile sale trebuie sa beneficieze, la alegere, oricare dintre noi. Lipsa dvs, neanuntata, poate echivala cu refuzul dat unui alt cetatean, care, desi era intr-o cauza disperata ori urgenta, nu a putut fi programat peste dvs. in ziua respectiva.

  • Avocatul este direct interesat sa va castige dosarul, pentru palmaresul lui!

Nu uitati ca dosarul dvs, pentru avocat, este o provocare! El pleaca la drum cu ideea absoluta de a castiga batalia! Niciodata nu veti intalni un avocat care sa vrea sa piarda vreo lupta! Si pe premisa asta sa ganditi ca, atunci cand plecati la drum, este cel mai putin probabil om dintre oameni, care sa vrea sa va „infunde”. 

  • Plangeti, daca simtiti. Descatusati-va emotiile fara jena.
Daca ati ajuns la un avocat bun, veti simti nevoia sa va descarcati emotiile, daca sunteti o fire sensibila. Un avocat bun are mereu pe masa o cutie de servetele. Preventiv. Nu va sfiiti sa dati frau liber emotiei. In fata mea au plans, deopotriva, si femei si barbati. Nu este slabiciune, este descarcare! In plus, ganditi-va ca avocatul, ca rol in Statutul sau, este confidentul cel mai de taina. Daca aveti incredere, plangeti! Fericiti cei ce vor rade la urma!
  • Nu mintiti! Nu omiteti adevarurile care nu va plac!

Astazi sau maine, avocatul tot va afla adevarul dvs.! De la voi, sau de la altii, il va afla! Nu cred ca va doriti sa stricati o relatie profesionala pentru omisiunea de a spune lucrurilor pe nume! Cand va afla adevarul, va asigur ca nu va mai avea incredere in dvs si nici nu va mai putea fi la fel de sincer. Ori se va retrage! Nu uitati ca e om! In plus, stiind adevarul dvs, va sti cum sa evite lucrurile!

  • Nu intarziati cu platile. Nu ramaneti dator!

Avocatul traieste din serviciile dvs. Cu asta isi plateste sediul, impozitele, creditele sau isi creste familia. Este unica lui sursa de venit. Daca ii veti ramane dator sau il veti ocoli cu platile, fiti sigur ca va sista orice ajutor, imediat si fara vreo notificare sau explicatie. Ba chiar va pune in executare silita intelegerea. Nu cu rautate, ci pentru acoperirea ei. E o regula de bun simt. Toti am face la fel.

  • Aveti incredere in el! Nu il dezonorati, nu il amenintati!

Daca l-ati ales, este bun. Sau era la momentul alegerii dvs. Pe parcurs, daca credeti ca va inseala increderea, daca il banuiti de orice, spuneti-i! Spuneti-i ca nu il mai doriti sa va apere si ca doriti incetarea contractului! Alegerile omului pot cunoaste schimbari. Poate nu exista „simbioza”, ori atractie, ori comunicare. Sau rezultat?! Nu amenintati – amenintarea contra avocatului constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea. Si credeti-ma ca o va face! E meseria lui! Incheiati lucrurile la fel de frumos cum le-ati inceput.

  • Nu il trageti raspunzator de rezultat.

Castigati sau pierdeti, oricand ar fi, numai judecatorul iti da solutia, nu avocatul. Daca stii ca s-a straduit, ca a fost prezent la termene, ca a scris si ca a facut ce s-a putut, nu il blama pe avocat!Nu el face judecata!

  • Sunteti multumit, recomadati-l!

Avocatul nu are voie, prin lege, sa isi faca reclama. Daca credeti ca este bun, daca il apreciati ori daca sunteti multumit, recomandati-l! Scrieti pe forum-uri numele lui. Acesta este unicul fel in care l-ati putea recompensa, dar, totodata, ati ajuta si alti cetateni la nevoie sau in cumpana, cu un avocat bun. Bine, mai merg si ghivecele de flori ori buchetele, la doamne, ori ceva bautura, la domni, dar pentru un avocat bun, o recomandare este mai mult decat o mie de cuvinte de apreciere.

Si noi, romanii, trebuie sa invatam ca amatorii costa mai mult, la final, decat orice alt , chiar si neindemanatic, specialist. 

Un dosar penal pe zi , 17.11.2015.Percheziţii de amploare în Bucureşti şi 11 judeţe. Prejudiciu de 54 de milioane de euro

Marţi, 17 noiembrie, polițiștii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, efectuează 59 percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti și a judeţelor Argeş, Brăila, Cluj, Constanţa, Ilfov, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Vâlcea, Vrancea şi Tulcea.

Perchezițiile se efectuează la sediile sociale şi punctele de lucru ale unor societăţi comerciale, precum și la domiciliile şi locuinţele unor persoane fizice bănuite de comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată și fals în declarații.

La acţiune participă și polițiști ai Direcţiei de Investigaţii Criminale, Direcţiei Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase, Serviciului pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale – I.G.P.R, polițiști din cadrul inspectoratelor de poliţie ale județelor Argeş, Brăila, Cluj, Constanţa, Ilfov, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Vâlcea, Vrancea şi Tulcea.

În cauză se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată şi fals în declaraţii în formă continuată, comise în legatura cu activitatea de reciclare a deşeurilor de ambalaje reglementată de Directiva 94/62/CE/1998 a Parlamentului European şi a Consiliului.

Potrivit Directivei statele membre sunt obligate să ia măsuri pentru a preveni producerea deşeurilor de ambalaje, să stabilească sisteme de returnare, colectare şi recuperare a deşeurilor şi să elaboreze sisteme de informaţii (baze de date) privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje care să permită monitorizarea punerii în aplicare a obiectivelor acesteia.

În urma cerecetărilor, s-a stabilit că, în perioada 2012-2014, reprezentanţii operatorilor licenţiaţi și reprezentanţii unor societăţi cu care acești operatori licenţiaţi ar fi încheiat contracte de prestări servicii, ar fi evidenţiat în actele contabile şi în alte documente legale operaţiuni fictive, care ar fi denaturat realitatea îndeplinirii acestor obligaţii.

Înregistrarea și declararea acestor operațiuni ar fi facilitat operatorilor licenţiaţi obţinererea vizei anuale necesare funcționării acestora și ar fi condus la sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale.

De asemenea, s-a stabilit că ar fi fost evidențiate operațiuni fictive de reciclare a aproximativ 120.000 de tone de deșeuri de ambalaje, pentru care obligațiile fiscale sunt de peste 54.000.000 de euro.

Restituirea eşalonată a taxei auto în 5 ani contravine CEDO. Notă la sentinţa nr. 4092/2015

ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIŢA
SECŢIA CIVILĂ
Dosar nr. 1481/190/2015

SENTINŢA CIVILĂ NR. 4092/2015
Şedinţa publică din data de 29 mai 2015
Completul compus din:
PREŞEDINTE: B. M. A., judecător
GREFIER: M. M. N.

Pe rol fiind pronunţarea hotărârii judecătoreşti în cauza civilă privind contestaţia la executare formulată de contestatoarea ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE BISTRIŢA-NĂSĂUD, în contradictoriu cu intimatul […].
Cauza a fost reţinută în pronunţare, la data de 14 mai 2015, pe contestaţia la executare formulată şi pe cererea de suspendare a executării silite, încheierea de şedinţă de la acea dată face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANŢA

Deliberând, constată că:

Prin contestaţia la executare înregistrată la această instanţă sub numărul de mai sus, contestatoarea ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE BISTRIŢA-NĂSĂUD, în contradictoriu cu intimatul […], a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea somaţiei de plată din 5 februarie 2015, a încheierii nr. 51/2015/1 din 3 februarie 2015 privind stabilirea cheltuielilor de executare şi calculul dobânzilor şi a încheierii din data de 3 februarie 2015 privind admiterea cererii de executare şi încuviinţarea executării silite, emise de SCPEJ Stolnean Romeo Marius şi Stolnean Oana în dosarul execuţional nr. 51/2015, ca fiind neîntemeiate şi nelegale; suspendarea executării silite, fără plata cauţiunii, până la soluţionarea contestaţiei la executare.

În fapt, prin sentinţa civilă nr. 447/04.04.2013 pronunţată de Tribunalul BN în dosarul nr. 3780/112/2012 având ca obiect contencios administrativ, s-a admis acţiunea formulată de către […] şi a fost obligată pârâta A.J.F.P. BN să-i restituie acesteia suma de 3.313 lei, cu titlu de taxă pe poluare, dobânda legală calculată de la data plăţii taxei şi până la restituirea efectivă, precum şi suma de 439,30 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

La data de 12 februarie 2015, s-a înregistrat, din partea SCPEJ STOLNEAN, somaţia emisă la 5 februarie 2015, încheierea prin care s-au stabilit cheltuielile de executare şi calculul dobânzilor, încheierea privind admiterea cererii de executare silită, împreună cu sentinţa civilă ce constituie titlu executoriu, prin care somează contestatoarea să achite suma totală de 5.459,68 lei în favoarea creditorului.

Contestatoarea învederează instanţei că executarea silită a fost începută împotriva sa fără să se constate refuzul executării de bunăvoie a obligaţiei stabilite prin titlul executoriu, astfel fiind încălcate prevederile procedurii de restituire a sumelor reglementată de Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1899/2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire şi de rambursare a sumelor de la buget, precum şi de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depăşirea termenului legal. De asemenea, fiind încălcate prevederile în materia restituirii sumelor reprezentând taxa pe poluare, respectiv Ordinul nr. 85/2012 pentru aprobarea procedurii de restituire a sumelor prevăzute la art. 7, 9 şi 12 din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi a sumelor stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive şi irevocabile. Astfel, în opinia contestatoarei, nu s-a urmat procedura instituită de lege, executarea silită declanşată la cererea creditorului […] fiind nelegală şi temeinică, considerând că există intenţia acestuia de a obţine un beneficiu nemeritat.

De asemenea, contestatoarea arată că nu a fost respectat termenul de ”graţie” de 6 luni, termen în care exista obligaţia să se facă demersurile necesare pentru a se îndeplini obligaţia de plată, termenul curgând de la data la care debitorul a primit somaţia de plată. Doar după curgerea acestui termen, putându-se solicita executarea silită.

În probaţiune s-au anexat înscrisuri (f. 8-18).

Prin notele de şedinţă depuse în data de 18 martie 2015, contestatoarea susţine că, în speţă, au fost încălcate recomandările Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti stabilite prin Hotărârea nr. 74/05.12.2014, prin care s-a reglementat conduita generală în cazul procedurilor de executare vizând debitorii instituţii publice şi a acordat prioritate Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

În probaţiune s-au anexat înscrisuri (f. 24-31).

Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare ca neîntemeiată; cu cheltuieli de judecată.

În motivare arată că, prin dispoziţiile art. XV din OUG nr. 8/2014, invocate de contestatoare, Guvernul României instituie o măsură abuzivă de suspendare a tuturor procedurilor de executare silită îndreptate împotriva sa, precum şi o măsură de eşalonare pe o perioadă de 5 ani a restituirilor la care a fost obligat prin aceste hotărâri definitive.

Intimatul susţine că, prin aceste dispoziţii, se încalcă dreptul de acces la organele de executare silită al justiţiabililor care au obţinut hotărâri de condamnare a Statului român la restituirea sumelor respective.
Consideră intimatul că instanţele naţionale nu ar trebui să facă aplicarea dispoziţiilor OUG emisă de Guvernul României – parte în procesele civile privind taxele de poluare, ci să aplice dispoziţiile art. 110 din TFUE şi, implicit, dispoziţiile hotărârilor CJUE, în considerarea cărora Statul român este obligat să restituie sumele încasate cu încălcarea acestor dispoziţii din dreptul european.

De asemenea, intimatul susţine că a respectat procedura prevăzută de lege, sens în care a înregistrat la sediul instituţiei debitoare o cerere de restituire cu nr. 34244/06.08.2014 prin care s-a solicitat punerea în executare a dispoziţiilor cuprinse în sentinţa civilă nr. 447/2013 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud şi abia după 6 luni, în care nu a primit niciun răspuns, s-a adresat executorului judecătoresc pentru realizarea pe calea executării silite a drepturilor sale.

Totodată, termenul de graţie de 6 luni se acordă de către instanţă doar debitorilor care fac dovada lipsei disponibilităţilor băneşti şi a faptului că au efectuat toate demersurile legale pentru obţinerea fondurilor necesare plăţii creanţei.

În drept, a invocat prev. art. 139 alin. 1 C. proc. civ., jurisprudenţa CEDO şi jurisprudenţa naţională din cuprinsul întâmpinării.

În probaţiune s-au anexat înscrisuri (f. 39-47).

Prin notele scrise depuse în data de 13 mai 2015, intimatul solicită respingerea cererii de suspendare a executării silit, ca neîntemeiată, având în vedere că petenta nu invocă niciun motiv temeinic în susţinerea cererii sale.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma probelor administrate şi a temeiurilor juridice aplicabile, instanţa reţine următoarele:

Litigiul din prezenta cauza priveşte exigibilitatea creanţei din titlul executoriu constituit din sentinţa civilă nr. 447/2013 pronunţată de Tribunalul Bistriţa Năsăud, irevocabilă la data de 4 aprilie 2013[eroare materială! – corect, este data de 9 mai 2014 – s.n., A.P.], prin respingerea recursului formulat de contestatoarea ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ a FINANŢELOR PUBLICE BISTRIŢA NĂSĂUD împotriva sentinţei anterior menţionate.

Prin titlul executoriu amintit, contestatoarea a fost obligată la plata către intimatul […] a sumei de 3.313 de lei cu titlu de taxă de poluare, a dobânzii legale calculată de la data plăţii taxei şi până la restituirea efectivă, precum şi a sumei de 439,30 lei, reprezentând cheltuieli de judecată

Intimatul […] a solicitat executorilor judecătoreşti STOLNEAN ROMEO MARIUS şi STOLNEAN OANA să pună în executare titlul executoriu menţionat, executorul judecătoresc formând dosarul execuţional nr. 51/2015 urmare a încuviinţării executării silite prin încheiere civilă nr. 8068/2014 pronunţată de Judecătoria Bistriţa, dosar în care a trimis contestatoarei încheierea prin care s-au stabilit cheltuielile de executare şi calculul dobânzilor (f. 11), încheierea privind admiterea cererii de executare silită (f. 9-10), împreună cu sentinţa civilă ce constituie titlu executoriu (f. 12-18).

Contestatorul aduce principalul argument în ce priveşte lipsa de exigibilitate a creanţei, invocând art. XV din OUG nr. 8/2014, prin care s-a acordat un termen suspensiv de plată în favoarea debitorului ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ a FINANŢELOR PUBLICE BISTRIŢA-NĂSĂUD, stabilindu-se că plata sumei prevăzute în titlul executoriu din cauză se va realiza în cinci ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora, cererile de restituire a contribuabililor se soluţionează conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranşelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de Administraţia Fondului de Mediu.

Intimatul invocă în apărare contrarietatea dintre art. 6 alin. 1 CEDO şi art. 1 din Protocolul adiţional 1 la Convenţie şi dispoziţiile art. XV din OUG nr. 8/2014, solicitând aplicarea Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului.

Pentru a înţelege mai bine situaţia de fapt, trebuie menţionat întregul mecanism cu privire la taxa de poluare pe care intimatul încearcă să o recupereze în baza titlului executoriu.

În data de 4 mai 2011, intimatul a achitat taxa de poluare în cuantum de 3.313 de lei la contestatorul AJFP Bistriţa-Năsăud, suma de bani intrând la Fondul pentru Mediu.

Prin hotărârea pronunţată în anul 2011, CJCE în cauza C-402/09, cauza Tatu, referitoare la compatibilitatea taxei de poluare instituită prin OG nr. 50/2008 cu dreptul comunitar, Curtea a amintit că dreptul Uniunii interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât celor care se aplică produselor naţionale similare, această interdicţie vizând garantarea neutralităţii depline a impozitelor interne faţă de concurenţa dintre produsele care se află deja pe piaţa internă şi produsele de import.

Prin hotărârea CJCE în cauza C-402/09, cauza Tatu, Curtea a precizat că art. 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este stabilit astfel încât descurajează punerea în circulaţie, în statul membru menţionat, a unor autovehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără a descuraja cumpărarea unor autovehicule de ocazie având aceeaşi vechime şi aceeaşi uzură de pe piaţa naţională.

Practic, prin hotărârea CJCE în cauza C-402/09, cauza Tatu, taxa de poluare instituită prin OG nr. 50/2008 a fost declarată contrară dreptului Uniunii, aspect reţinut în sentinţa civilă nr. 477/2014, pronunţată la data de 4 aprilie 2013.

Astfel, deşi intimatul a plătit în anul 2011 o taxă de poluare declarată contrară dreptului Uniunii Europene prin hotărârile Curţii pronunţate în anul 2011 în cauzele C-402/09, Tatu şi C-263/10, Nisipeanu, după mai bine de doi ani de la data plăţii taxei de poluare contrare dreptului Uniunii, şi după mai bine de doi ani de la hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, intimatul a reuşit să obţină un titlu executoriu împotriva contestatorului ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE BISTRIŢA NĂSĂUD şi a Administraţiei Fondului pentru Mediu, pentru a-şi recupera suma de bani plătită în anul 2011.

După ce petentul a reuşit să obţină un titlu executoriu pentru a-şi recupera suma plătită cu titlu de taxă poluare, intră în vigoare OUG nr. 8/2014, prin care suma plătită cu trei ani înainte, pentru care a obţinut restituirea, i se eşalonează pe o perioadă de cinci ani.

Practic, deşi o sentinţă civilă irevocabilă trebuie executată de îndată, statul român a acordat un termen de plată debitorului instituţie de stat, în fapt intimatul urmând să-şi recupereze integral suma achitată pentru o taxă contrară dreptului Uniunii Europene, legislaţie cu caracter obligatoriu ce prevalează legislaţiei româneşti potrivit art. 148 alin. 2 din Constituţia României, după 8 (opt) ani de la momentul la care a plătit-o. [s.n. – A.P.]

În ce priveşte dreptul Statului român de a amâna şi eşalona obligaţia stabilită de o sentinţă civilă irevocabilă, instanţa reţine aplicabile, în prezentul dosar, considerentele din cauzele CEDO Felicia Mihăieş și Adrian Gavril Senteş împotriva României. [s.n. – A.P.]

Pentru a nu fi încălcat art. 1 din Protocolul 1 adiţional la Convenţia Europeană a Dreptului Omului, măsura amânării şi eşalonării unui titlu executoriu trebuie să aibă un caracter temporar şi să existe o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate (eşalonarea pe cinci ani a restituirii contravalorii taxei de poluare) şi scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat). [s.n. – A.P.]

Bineînţeles că, aşa cum precizează şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Felicia Mihăieş și Adrian Gavril Senteş împotriva României, statele trebuie să fie primele care să se pronunţe cu privire la existenţa unei probleme de interes general şi dispun de o anumită marjă de apreciere, ca şi în alte domenii în care se extind garanţiile Convenţiei. În mod special, decizia de a adopta legi cu privire la echilibrul dintre cheltuielile şi veniturile bugetului de stat implică de obicei luarea în considerare a aspectelor politice, economice şi sociale. Prin aceeaşi decizie, Curtea precizează că este ţinută să respecte modul în care statul a proiectat imperativele „interesului public” cu excepţia cazului în care decizia statului este în mod evident lipsită de o bază rezonabilă.

În mod implicit, Curtea a precizat că în situaţia în care decizia statului, de a eşalona executarea obligaţiilor stabilite de sentinţe civile irevocabile, este lipsită în mod evident de o bază rezonabilă, încalcă legislaţia Uniunii în ce priveşte art. 1 din Protocolul 1 adiţional la Convenţia Europeană a Dreptului Omului.
Pentru a stabili dacă decizia statului manifestată prin art. XV din OUG nr. 8/2014 are o bază rezonabilă, trebuie analizate motivele ce au condus la luarea acestei decizii, menţionate în preambulul actului normativ.

Potrivit preambulului OUG nr. 8/2014, eşalonarea pe cinci ani a restituirii contravalorii taxei de poluare stabilită prin sentinţe judecătoreşti irevocabile devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015 se impune întrucât:
1. executarea hotărârilor judecătoreşti are o influenţă negativă asupra bugetului Administraţiei Fondului pentru Mediu;
2. executarea hotărârilor judecătoreşti are o influenţă negativă asupra bugetului general consolidat;
3. executarea hotărârilor judecătoreşti conduce la imposibilitatea menţinerii echilibrelor bugetare şi implicit la nerespectarea angajamentelor interne asumate de Administraţia Fondului pentru Mediu şi neîndeplinirea obligaţiilor, în domeniul protecţiei mediului, pe care România le are în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Potrivit notei de documentare aferentă OUG nr. 8/2014, în anul 2012, la Fondul pentru Mediu s-au încasat 608 milioane lei şi s-au achitat pentru hotărârile judecătoreşti prin care s-a dispus restituirea taxei de poluare suma de 360 de milioane lei, în anul 2013, la Fondul pentru Mediu s-au încasat 732 milioane lei şi s-au achitat pentru hotărârile judecătoreşti prin care s-a dispus restituirea taxei de poluare suma de 500 de milioane lei.

Din informaţiile menţionate în nota de fundamentare, instanţa reţine că în anii 2012 şi 2013, bugetul Fondului pentru Mediu a reuşit să acopere obligaţiile de plătit dispuse prin hotărârile judecătoreşti referitoare la restituirea taxei de poluare, obligaţiile stabilite prin aceste hotărâri judecătoreşti neinfluenţând în niciun fel bugetului general consolidat. [s.n. – A.P.]

Pentru a înţelege dimensiunea valorii obligaţiilor stabilite prin hotărârile judecătoreşti obiect al art. XV din OUG nr. 8/2014, instanţa reţine că la momentul la care s-a dispus eşalonarea restanţelor salariale pentru magistraţi prin OUG nr. 71/2009, decizie a statului român în concordanţă cu dreptul european, aşa cum s-a stabilit de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, România a trebuit să facă faţă unei grave crize economice şi financiare. La acel moment, restanţele salariale cuvenite magistraţilor reprezentau 12.891 milioane de lei, respectiv 2,2% din PIB-ul României, spre deosebire de valoarea taxelor de poluare ce ar fost achitată în 2013 urmare a hotărârilor judecătoreşti de 500 de milioane de lei, sumă de aproximativ 24 de ori faţă de suma raportată la care, în anul 2009, CEDO a hotărât că putea conduce la înrăutăţirea situaţiei sociale.

În prezent, spre deosebire de anul 2009, România nu mai trece printr-o gravă criză economică, aspect evident din faptul că au fost reîntregite salariile bugetare diminuate la intrarea României în criză prin Legea nr. 118/2010, mai mult, drepturile bugetarilor ce fuseseră eşalonate pe anul 2016 sunt achitate în anul 2015, potrivit cu art. 35 din OUG nr. 83/2014 în patru tranşe, respectiv tranşele aferente celui de al treilea şi al patrulea an de eşalonare, tranşe de 25% fiecare din drepturile salariale ale bugetarilor.

Făcând un calcul matematic, reiese că prin OUG nr. 83/2014 statul român dispune plătirea în anul 2015 a 50% din restanţele bugetarilor aferente celui de al treilea şi al patrulea an de eşalonare, respectiv un minim de 6.945,5 milioane de lei (potrivit cauzei CEDO Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, în 2009 doar drepturile salariale ale magistraţilor de restituit erau de 12.691 milioane de lei).

Deşi prin OUG nr. 83/2014 statul român dispune plata în anul 2015 a minim 6.945,5 milioane lei, sumă ce trebuia achitate în anul 2016 (potrivit eşalonării considerate de Curte conforme cu dreptul Uniunii), prin OUG nr. 8/2014 dispune eşalonarea unei sume de 500 milioane lei, sumă de aproximativ doisprezece ori mai mică. [s.n. – A.P.]

Totodată, la momentul la care statul român a dispus reîntregirea salariilor bugetarilor în anul 2012, CJUE deja se pronunţase din anul 2011 în cauza C-402/09, Tatu, astfel că previzibilitatea obţinerii restituirii taxei de poluare prin hotărâri judecătoreşti era existentă din anul 2011, iar decizia de reîntregire a salariile bugetarilor a fost luată în cunoştinţă de cauză cu privire la neconformitatea taxei de poluare cu dreptul european.

Instanţa reţine că art. XV din OUG nr. 8/29014 este contrar art. 6.1 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului şi art. 1 din Protocolul 1 adiţional la Convenţia Europeană a Dreptului Omului şi potrivit art. 148 alin. 2 din Constituţie, ţinând cont că dreptul comunitar prevalează asupra dreptului intern, va înlătura de la soluţionarea prezentei cauze dispoziţiile art. XV din OUG nr. 8/2014.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa reţine în esenţă, aşa cum anterior a precizat, următoarele:
1. Ingerinţa statului român în dreptul la proprietate al persoanelor care au titluri executorii privind taxa de poluare este lipsită de o bază rezonabilă, pe de o parte, atât în anul 2012, cât şi 2013, bugetul Fondului pentru Mediu a reuşit să facă faţă restituirii titlurilor executorii privind taxele de poluare pe acei ani, pe de altă parte, în acelaşi an în care statul român eşalonează pe 5 ani valoarea taxelor de poluare de 500 de milioane de lei, dispune achitarea în 2015 a unei sume de aproximativ doisprezece ori mai mare prin OUG nr. 83/2014. [s.n. – A.P.]

2. Spre deosebire de anul 2009-2010, când România trecea printr-o criză accentuată economică şi financiară, în anul 2014, data adoptării OUG nr. 8/2014, România nu se mai confruntă cu o asemenea problemă, aspect evident tocmai prin reîntregirea salariilor bugetarilor încă din anul 2012. [s.n. – A.P.]

3. Prin măsurile dispuse prin art. XV din OUG nr. 8/2014, persoanele ce urmau să li se restituie taxele de poluare sunt determinate să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, respectiv restituirea integrală după aproximativ unsprezece ani a unei taxe încasate ilegal de către statul român şi totodată dezechilibrul bugetului Fondului de Mediu ar fi suportat doar de o categorie de cetăţeni, respectiv doar de către cei care au achitat taxa de poluare ilegală conform jurisprudenţei CJUE şi a instanţelor româneşti.[s.n. – A.P.]

4. Restituirea contravalorii taxelor de poluare nu creează deficit bugetului general consolidat, Fondul pentru Mediu putând singur achita aceste sume. [s.n. – A.P.]

5. Spre deosebire de situaţia din 2010, când restanţele magistraţilor câştigate în instanţă reprezentau 2,2% din PIB, sumele pentru restituirea taxelor de poluare reprezintă o cotă de 0.09% din PIB, cotă ce nu reprezintă o amploare neaşteptată ce ar putea genera o perturbare gravă pentru a justifica ingerinţa statului în dreptul la proprietate al cetăţenilor. [s.n. – A.P.]

6. Câştigarea în instanţă a dreptului de a li se restitui taxele de poluare a devenit previzibilă încă din anul 2011 (data pronunţării CJUE în cauza C-402/09, Tatu), astfel că, până în anul 2014, Statul român a avut suficient timp pentru a lua măsuri necesare executării acestor hotărâri judecătoreşti, sistemul bugetar al statului, prin lipsa de fonduri, nu îl poate scuti de obligaţia sa, ca în baza Convenţiei să garanteze fiecărei persoane dreptul la executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive într-o perioadă de timp rezonabilă. [s.n. – A.P.]

Pentru toate aceste motive, instanţa reţine că art. XV din OUG nr. 8/2014 este contrar art. 6.1 din Convenţie, executarea unei hotărâri, indiferent de instanţa care a pronunţat-o, trebuind a fi considerată parte integrantă a procesului, în sensul art. 6 din Convenţie.[s.n. – A.P.]

Potrivit cauzelor CEDO Di Pede împotriva Italiei, Zappia împotriva Italiei, Hornsby împotriva Greciei, în ipoteza în care autorităţile sunt obligate să acţioneze în vederea executării unei hotărâri judecătoreşti şi manifestă abstenţiune, această conduită este apreciată ca angajând răspunderea statului, în condiţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţie, obligaţia statului de a asigura celeritatea procedurilor judiciare fiind una de rezultat. [s.n. – A.P.]

Prin restituirea integrală unui cetăţean a unei sume încasate ca taxă ilegală după aproximativ unsprezece ani de la plătirea taxei se afectează dreptul fundamental al persoanei la proprietate, creanţa asupra statului fiind un bun, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie. [s.n. – A.P.]

Susţinerile contestatorului în ce priveşte nerespectarea procedurii prevăzute de OMFP nr. 1899/2004 pentru aprobarea sumelor de restituire şi de rambursare a sumelor de la buget, OMFP nr. 85/2012 pentru aprobarea restituirii sumelor prevăzute la art. 7, 9 şi 12 din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante, în sensul formulării unei cereri de restituire adresate organului fiscal care va efectua restituirea în 45 de zile de la data depunerii cererii nu pot fi primite întrucât:
– ordinele menţionate nu prevăd forma cererii sub sancţiunea validităţii, somaţia emisă de executorul judecătoresc reprezentând o adevărată cerere de restituire a sumei în baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile; [s.n. – A.P.]

– deşi au trecut mai mult de 45 de zile de la data primirii somaţiei, organele fiscale nu au restituit sumele solicitate, sens în care chiar prin propria conduită demonstrează inutilitatea adresării cererii de restituire; [s.n. – A.P.]

– chiar prin adoptarea art. XV din OUG nr. 8/2014, statul român a dovedit că nu are intenţia de a executa titlurile executorii decât în maniera eşalonării pe cinci ani, ori cât timp instanţa a reţinut că art. XV din OUG nr. 8/2014 este contrar dreptului european, soluţia intimatului de a apela la un executor judecătoresc este legitimă, în alt mod fiind pus în imposibilitatea de a-şi realiza integral creanţa stabilită printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, astfel că legitimitatea apelării la executorul judecătoresc justifică şi suportarea de către contestator a cheltuielilor de executare, cărora nu li s-a adus vreo altă critică, în afară de criticile privind nerespectarea ordinelor anterior menţionate; [s.n. – A.P.]

– eşalonarea prin OUG nr. 8/2014 a plaţii taxei de poluare pe parcursul a cinci ani reprezintă o neexecutare de bunăvoie de către contestator a obligaţiei stabilită printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, susţinerea contestatorului privind lipsa unui refuz nejustificat fiind nesusţinută de elementele probatorii de la dosar. [s.n. – A.P.]

În ce priveşte aplicarea în cauză a dispoziţiilor OG nr. 22/2002, respectiv art. 1 alin. 2 (interzicerea achitării din sume destinate pentru cheltuielile de organizare şi funcţionare, inclusiv a celor de personal, în scopul îndeplinirii atribuţiilor şi obiectivelor legale pentru care au fost înfiinţate instituţiile şi autorităţile publice) şi art. 2 (acordarea unui termen de graţie de 6 luni, termen în care instituţiile şi autorităţile publice au obligaţia să facă demersurile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţia de plată), instanţa reţine că nu s-a dovedit că executarea din cauză priveşte sume din cele prevăzute la art. 1 alin. 2 sau că nu s-ar dispune de sume necesare pentru achitarea creanţei şi că astfel ar fi necesară efectuarea de demersuri pentru obţinerea de fonduri de la buget, astfel că instanţa va înlătura susţinerile contestatorului privind aplicabilitatea în cauză a OG nr. 22/2002, respectiv art. 1 alin. 2 şi art. 2.

Instanţa reţine că intimatul are o creanţă certă lichidă şi exigibilă în sensul oferit de art. 662 Cod procedură civilă, s-a încuviinţat de o instanţă judecătorească executarea silită potrivit cu art. 632, 634, 665 Cod procedură civilă (fila 10), debitorul a fost înştiinţat cu privire la declanşarea executării silite potrivit cu art. 666 Cod procedură civilă şi i s-a comunicat încheierea de încuviinţare a executării silite şi o copie după titlul executoriu, i s-a comunicat o somaţie potrivit cu art. 667 Cod procedură civilă, punându-i-se în vedere să se conformeze în termen de o zi titlului executoriu, au fost stabilite cheltuielile de executare conform cu art. 669 alin. 3 Cod procedură civilă, art. 39 din Legea nr. 188/2000, Ordinului ministrului de justiţie nr. 2550/C/2006.

În ce priveşte solicitarea de anulare a încheierii prin care s-a încuviinţat executarea silită, instanţa reţine că în afara criticii aduse prin menţionarea aplicării în cauză a OUG nr. 8/2014, critică deja înlăturată de instanţă, nu s-au adus alte critici şi în consecinţă va menţine încheierea de încuviinţare a executării silite.

În ce priveşte contestarea onorariului avocaţial inclus în cheltuielile de executare stabilite de executorul judecătoresc, în cuantum de 400 de lei, instanţa reţine că raportat la circumstanţele cauzei, respectiv trecerea unui termen de patru ani de la data plăţii taxei ilegale, justifică apelarea intimatului la cunoştinţele unui avocat, condiţii în care intimatul s-a judecat o perioadă de doi ani pentru obţinerea titlului executoriu. Raportat la valoarea pricinii, executarea silită a sumei de 3.313 de lei, dobânda legală calculată la această sumă începând cu data plăţii taxei, 439,30 de lei cheltuieli de executare, onorariul avocaţial, nu este nepotrivit de mic sau de mare.

Cât timp s-au respectat în cadrul dosarului execuţional nr. 51/2015 dispoziţiile legale din materia executării silite, instanţa va respinge contestaţia la executare formulată de contestatorul ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE BISTRIŢA NĂSĂUD.

În ce priveşte cererea de suspendare a executării silite, instanţa reţine că nu a fost precizat de către contestator vreun motiv temeinic pentru a se dispune această măsură, astfel că raportat la prevederile art. 718 alin. 1 Cod procedură civilă, în lipsa indicării motivelor temeinice pentru dispunerea suspendării executării silite, instanţa va respinge cererea de suspendarea a executării silite.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de contestatorul ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE BISTRIŢA NĂSĂUD […], în contradictoriu cu intimatul […], având ca obiect contestaţie la executare.
Respinge cererea de suspendare a executării silite formulate de contestator.
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare, cererea de apel se va depune la judecătoria Bistriţa.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 29 mai 2015.

NOTĂ:

Continuăm să prezentăm o altă hotărâre interesantă în materia restituirii taxelor auto, de data aceasta, o hotărâre pronunţată de Judecătoria Bistriţa, prin care instanţa respinge o contestaţie formulată de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud împotrva măsurilor de executare silită pentru recuperarea unei sume reprezentând taxa auto, dobânda aferentă şi cheltuielile de judecată pe care organul fiscal a fost obligat – printr-o hotărâre a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, devenită definitivă la data de 9 mai 2014 – să le restituie contribuabilului din speţa analizată.

Rigoarea ne obligă să nu trecem cu vederea confuzia pe care instanţa o face, la un moment dat, între dreptul european al drepturilor omului (drepturi garantate de Convenţia europeană) şi dreptul “comunitar” (mai exact, actualul drept unional/al Uniunii Europene), însă este de apreciat maniera în care instanţa îşi motivează soluţia, după ce face o analiză temeinică şi detaliată, inclusiv cu privire la contextul economic existent în momentul prelevării taxei auto, a stabilirii incompatibilităţii taxei cu dreptul UE, respectiv momentul adoptării OUG nr. 8/2014 prin care se instituie măsura restituirii eşalonate/în tranşe a sumelor reprezentând taxe auto, dobânda aferentă şi cheltuielile de judecată stabilite în hotărâri judecătoreşti, instanţa procedând, totodată, la o analiză comparativă cu alte prevederi legale prin care se instituie măsuri similare de restituie eşalonată a unor sume reprezentând drepturi cuvenite magistraţilor etc.

Din starea de fapt prezentată mai sus, reţinem că un contribuabil a solicitat organului fiscal punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti (definitivă la data de 9 mai 2014) a Tribunalului Bistriţa-Năsăud şi restituirea integrală a taxei auto, a dobânzii aferente, respectiv cheltuielile de judecată, solicitare faţă de care organul fiscal a rămas în pasivitate, motiv pentru care s-a procedat la executarea silită în vederea recuperării acestor sume, organul fiscal formulând totuşi contestaţia la executare ce a făcut obiectul dosarului de mai sus.

O primă constatare importantă pe care o face instanţa, în speţă, se referă la faptul că, deşi o sentinţă civilă definitivă trebuie executată de îndată, în speţă, Statul român (prin Guvernul său) a acordat un termen de plată debitorului instituţie de stat (instituţie a aceluiaşi stat – SIC!), în fapt intimatul-contribuabil urmând să-şi recupereze integral suma achitată pentru o taxă contrară dreptului UE – legislaţie cu caracter obligatoriu ce prevalează legislaţiei româneşti potrivit art. 148 alin. (2) din Constituţia României –, după 8 ani de la momentul la care a plătit-o (taxa pe poluare a fost achitată la data de 4 mai 2011, conform minutei sentinţei nr. 447/2013 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud!).

De asemenea, în ce priveşte dreptul Statului român de a amâna şi eşalona obligaţia stabilită de o sentinţă civilă definitivă, instanţa reţine aplicabile în prezentul dosar considerentele Hotărârii CEDO pronunţată în cauza Felicia Mihăieş c. României, respectiv cauza Adrian Gavril Senteş c. României, arătându-se totodată că, pentru a nu fi încălcat art. 1 din Protocolul 1 adiţional la Convenţia Europeană a Dreptului Omului, măsura amânării şi eşalonării unui titlu executoriu trebuie să aibă un caracter temporar şi să existe o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate (eşalonarea pe 5 ani a restituirii contravalorii taxei de poluare) şi scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat).

O altă constatare importantă priveşte informaţiile menţionate în nota de fundamentare a adoptării OUG nr. 8/2014, instanţa reţinând că, în anii 2012 şi 2013, bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu a reuşit să acopere obligaţiile de plătit dispuse prin hotărârile judecătoreşti referitoare la restituirea taxei de poluare, obligaţiile stabilite prin aceste hotărâri judecătoreşti neinfluenţând în nici un fel bugetului general consolidat.

Urmând acelaşi raţionament, reţinem că instanţa înlătură de la aplicare dispoziţiile OUG nr. 8/2014, iar pentru a ajunge la această soluţie, instanţa subliniază următoarele:
– ingerinţa Statului român în dreptul la proprietate al persoanelor care au titluri executorii privind taxa de poluare este lipsită de o bază rezonabilă, pe de o parte, atât în anul 2012, cât şi 2013, bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu a reuşit să facă faţă restituirii titlurilor executorii privind taxele de poluare pe acei ani, pe de altă parte, în acelaşi an în care Statul român eşalonează pe 5 ani valoarea taxelor de poluare de 500 de milioane de lei, dispune achitarea în 2015 a unei sume de aproximativ doisprezece ori mai mare prin OUG nr. 83/2014.

– spre deosebire de anul 2009-2010, când România trecea printr-o criză accentuată economică şi financiară, în anul 2014, data adoptări OUG nr. 8/2014, România nu se mai confruntă cu o asemenea problemă, aspect evident tocmai prin reîntregirea salariilor bugetarilor încă din anul 2012.

– prin măsurile dispuse prin art. XV din OUG nr. 8/2014, persoanele ce urmau să li se restituie taxele de poluare sunt determinate să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, respectiv restituirea integrală după aproximativ unsprezece ani a unei taxe încasate ilegal de către statul român şi totodată dezechilibrul bugetului Fondului de Mediu ar fi suportat doar de o categorie de cetăţeni, respectiv doar de către cei care au achitat taxa de poluare ilegală conform jurisprudenţei CJUE şi a instanţelor româneşti.

– restituirea contravalorii taxelor de poluare nu creează deficit bugetului general consolidat, Administraţia Fondului pentru Mediu putând singură achita aceste sume.

– spre deosebire de situaţia din 2010, când restanţele magistraţilor câştigate în instanţă reprezentau 2,2% din PIB, sumele pentru restituirea taxelor de poluare reprezintă o cotă de 0.09% din PIB, cotă ce nu reprezintă o amploare neaşteptată ce ar putea genera o perturbare gravă pentru a justifica ingerinţa statului în dreptul la proprietate al cetăţenilor.

– câştigarea în instanţă a dreptului de a li se restitui taxele de poluare a devenit previzibilă încă din anul 2011 (data pronunţării CJUE în cauza C-402/09, Tatu), astfel că, până în anul 2014, Statul român a avut suficient timp pentru a lua măsuri necesare executării acestor hotărâri judecătoreşti, sistemul bugetar al statului, prin lipsa de fonduri, nu îl poate scuti de obligaţia sa, ca în baza Convenţiei să garanteze fiecărei persoane dreptul la executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive într-o perioadă de timp rezonabilă.

Pentru toate cele anterior expuse, instanţa reţine că art. XV din OUG nr. 8/2014 este contrar art. 6 parag. 1 din Convenţia europeană, executarea unei hotărâri, indiferent de instanţa care a pronunţat-o, trebuind a fi considerată parte integrantă a procesului, în sensul art. 6 din Convenţie.

În acelaşi context se mai subliniază că, potrivit celor statuate de CEDO în cauza Di Pede împotriva Italiei, Zappia împotriva Italiei, Hornsby împotriva Greciei, în ipoteza în care autorităţile sunt obligate să acţioneze în vederea executării unei hotărâri judecătoreşti şi manifestă abstenţiune, această conduită este apreciată ca angajând răspunderea statului, în condiţiile art. 6 parag. 1 din Convenţia europeană, obligaţia statului de a asigura celeritatea procedurilor judiciare fiind una de rezultat.

Mai mult, reţine instanţa că, prin restituirea integrală unui cetăţean a unei sume, încasată ca taxă ilegală, după aproximativ unsprezece ani de la data plăţii taxei, se afectează dreptul fundamental al persoanei la proprietate, creanţa asupra statului fiind un ”bun”, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană.

În fine, poate cel mai important pasaj din sentinţa prezentată mai sus priveşte susţinerile contestatorului organ fiscal, înlăturate de către instanţă pentru motivele pe care le vom expune mai jos.

Astfel, susţinerile contestatorului în ce priveşte nerespectarea procedurii prevăzute de OMFP nr. 1899/2004 pentru aprobarea sumelor de restituire şi de rambursare a sumelor de la buget, OMFP nr. 85/2012 pentru aprobarea restituirii sumelor prevăzute la art. 7, art. 9 şi art. 12 din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante, în sensul formulării unei cereri de restituire adresate organului fiscal care va efectua restituirea în 45 de zile de la data depunerii cererii, nu au putut fi primite de către instanţă întrucât:
– ordinele menţionate nu prevăd forma cererii sub sancţiunea validităţii, somaţia emisă de executorul judecătoresc reprezentând o adevărată cerere de restituire a sumei în baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile;

– deşi au trecut mai mult de 45 de zile de la data primirii somaţiei, organele fiscale nu au restituit sumele solicitate, sens în care chiar prin propria conduită demonstrează inutilitatea adresării cererii de restituire;

– chiar prin adoptarea art. XV din OUG nr. 8/2014, statul român a dovedit că nu are intenţia de a executa titlurile executorii decât în maniera eşalonării pe cinci ani, or, cât timp instanţa a reţinut că art. XV din OUG nr. 8/2014 este contrar dreptului european, soluţia intimatului de a apela la un executor judecătoresc este legitimă, în alt mod fiind pus în imposibilitatea de a-şi realiza integral creanţa stabilită printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, astfel că legitimitatea apelării la executorul judecătoresc justifică şi suportarea de către contestator a cheltuielilor de executare, cărora nu li s-a adus vreo altă critică, în afară de criticile privind nerespectarea ordinelor anterior menţionate.

– eşalonarea prin OUG nr. 8/2014 a plaţii taxei de poluare pe parcursul a cinci ani reprezintă o neexecutare de bunăvoie de către contestator a obligaţiei stabilită printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, susţinerea contestatorului privind lipsa unui refuz nejustificat fiind nesusţinută de elementele probatorii de la dosar.

Conchizând, ne exprimăm convingerea că această sentinţă va rămâne definitivă, pentru că soluţia este una corectă şi sperăm că o astfel de optică se va cristaliza şi la nivelul altor instanţe[1] din ţară.

Un dosar penal pe zi – 19.10.2015 .Dosare penale cu evaziune fiscala de peste doua milioane de lei – inaintate Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova

La sfârșitul săptămânii trecute, ofițerii de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice au finalizat cerectările în două dosare penale care au ca obiect evaziunea fiscală.

Astfel, într-unul dintre ele, o femeie de 33 de ani din orașul Vălenii de Munte ar fi prejudiciat bugetul de stat cu peste 2.000.000 de lei. Concret, persoana cercetată, în calitate de administrator al unei societăți comerciale din aceeași localitate, într-o perioadă de trei ani, ar fi evidențiat în documentele contabile, operațiuni fictive prin care ar fi diminuat baza impozabilă, prin aceasta sustrăgându-se de la plata taxelor și a impozitelor datorate pentru veniturile realizate de agentul economic. Dosarul cauzei a fost înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova cu propunere de sesizare a instanței de judecată, pentru recuperarea prejudiciului fiind instituite sechestre asupra patrimoniului persoanei bănuite.
Tot la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova a fost înaintată o altă cauză, în care ar fi implicate trei persoane. Astfel, în urma cercetărilor s-a stabilit că, în perioada ianuarie 2010 – decembrie 2014, un bărbat în vârstă de 48 de ani, din Ploiești, ar fi înregistrat, în contabilitatea societății comerciale pe care o administra, facturi fiscale fictive, întocmite de alte două persoane. Prin această modalitate, reprezentantul agentului economic respectiv s-ar fi sustras de la plata taxelor și impozitelor, cauzând bugetului de stat un prejudiciu în valoare de peste 181.600 de lei. Pentru recuperarea prejudiciului, polițiștii au instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor celor trei bănuiți.

ANPC propune o lege care sa prevada clar ce au si ce nu au voie sa faca recuperatorii:Avocat Coltuc

Vor fi interzise telefoanele la ore tarzii, practicile de intimidare sau amenintarile. In cazul celor care nu respecta noile reguli, sanctiunile pot merge pana la suspendarea activitatii firmelor de recuperare.
In Romania nu exista reguli clare pentru firmele de recuperari. Asa ca datornicilor le este teama de amenintari. Domnul Serban povesteste despre calvarul prin care trece.

Serban, datornic: „Nu numai telefoane, dar de genul ca va facem, ca va dregem, ca o sa ajungeti in puscarie. Mie, sotiei, soacrei, a ajuns pana si la maica-mea. A culminat cu inceperea venirii prin bloc, pe la vecini, s-au interesat ce fac, unde lucrez, cati bani am, daca am ceva, au venit si la usa de cateva ori.”
Victor sustine ca i-au speriat copilul.

Victor, datornic: „Am fost sunat si eram in oras, a raspuns baietelul meu de 6 ani si i-a transmis acel operator de la firma de recuperare ca spune-i tatalui tau sa sune la acest numar ca i se intampla ceva rau! Va dati seama ce poate sa creada un copil.”

Desi aceste practici sunt pedepsite cu inchisoarea pana la 3 luni, putine cazuri au ajuns in atentia procurorilor. Cei mai multi reclamanti merg la Protectia Consumatorilor, insa fara niciun rezultat.
Marius Dunca, presedintele ANPC: „Avem sesizari, dar consumatorii nu au putut sa vina cu dovezi si sa sanctionam ca practica agresiva”

Asa ca Seful ANPC propune o lege care sa prevada clar ce au si ce nu au voie sa faca recuperatorii.

Marius Dunca, presedintele ANPC: „Nu sunt de acord cu maniera de a suna noaptea, de a suna angajatorii, de a suna vecinii, de a pune afise in fata blocului. Prin directiva 17/2014, o sa intre in dezbatere in Parlament, in toamna, aceasta pentru ca trebuie implementata pana in martie 2016 si acolo putem adauga cateva elemente prin care sa reglementam si acest domeniu.”

Avocatura vazuta de avocat Toma Dragomir

Articol preluat de pe ziuanews.ro.Scris de avocat Toma Dragomir

http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/document-incendiar-baronii-din-avocatura-un-rechizitoriu-la-adresa-coruptiei-si-putregaiului-din-barou-si-case-de-avocati-171757

 

Am primit la redactie un document incendiar, al avocatului Toma Dragomir, care ne dezvaluie coruptia si putregaiul din randul asociatiilor de avocati, din baroul central, ori din barourile alternative, despre baronii din avocatura. Un veritabil rechizitoriu, dar de data asta intocmit de un avocat, la adresa profesiei sale si la carentele din ssitem, un document ce ar trebui sa intereseze orice avocat.

Inainte de a publica acest text, l-am dat spre lectura mai multor avocati cu care colaboreaza Ziua News. Chiar daca unii dintre acestia au avut, pe ici pe colo, anumite obiectii, sau observatii, in principiu, toti cei consultati au fost de acord cu cele semnalate, dar si cu faptul ca exista numeroase grupuri de interese in avocatura, care au monopolizat piata, ca exista coruptie in sistem, baroni, legaturi primejdioase cu procurori si cu judecatori, toate devoalând putregaiul din sistem, din Barou si din Casele de Avocatura. Redam in continuare acest text exploziv:

Realitatile deviantelor baronilor avocaturii romane de legiuire si administrarea frauduloasa a sistemului U.N.B.R. / C.A.A. in contradictie flagranta cu Legile nationale si Dreptul Uniunii Europene

Dupa anii 1990, ivindu-se zorii libertatii si democratiei, de dupa ani grei de restrangeri dar si de privilegii ale organizarii etatiste si colectiviste a avocaturii in Romania potrivit BCAJ (Birourilor Colective de Asistenta Juridica) avocatii de atunci aflati prin forta imprejurarilor in fruntea profesiei au decretat in sinea lor, in mici colective de aglutinare a gandirii zorilor noului sistem, sa determine  total schimbarea destinelor  profesiei, sa o privatizeze dupa asemanarea si chipul dorintelor lor de atunci insistand cu aroganta  sa o scoata definitiv din domeniul de proprietate publica ca institutie si in special de sub controlul Ministerului Justitiei tocmai ca sa nu mai depinda de tot felul de functionari de stat care sa le faca regulile. Doreau sa-si faca propriile reguli, sa fie direct proprii lor sefi, intr-o organizare total privata si cat se poate de autonoma asemanatoare traditiei interbelice a liberalismului profesiei.

Dupa o preluare empirica a capitole intregi din legislatia si traditia interbelica care functiona in alt context economic si social, peste care au grefat, in graba cateva principii moderne ale legislatiei internationale, au decis conditiile de aglutinare a noului orizont de organizare legala a profesiei de avocat in Romania.
Numai ca, in elanul mentalitatilor comuniste de care tocmai incercau sa se dezbare a rezultat inca de la inceput, tot un sistem colectivist dupa asemanarea si chipul lor, care respira un aer insuficient de privatizare si libertate numai in privinta drepturilor avocatului de a lucra direct si independent cu materialul clientului fara amestecul profesiei in treburile interne ale angajamentului avocatului.

Mai tarziu organele profesiei nemultumite de refuzul avocatilor de a asculta directivele colectiviste ale conducerii, au trecut din reflex din nou la centralism si  tot felul de incercari de control si restrangeri de drepturi ale avocatilor, desi tocmai ramasese dechis drumul implacabil la libera concurenta pe piata si independenta totala a avocatilor in propriile cabinete si societati de avocatura fapt care nu mai permite nicio ingerinta a organelor profesiei in viata economica si profesionala a avocatilor ori in firmele de avocatura, conform regulilor internationale  si jurisprudentei CEDO neexistand parghii juridice si niciun fel de raporturi de prepusenie intre avocati si structurile profesiei. Singurul resort ramas de utilizat a ramas „ciomagul proletcultist al controlului ” disciplinar al unor presupuse abateri posibile si neclar reglementate de la deontologia si eventual de la legile penale care doar ele pot atrage pentru fapte de vinovatie grava si hotarari judecatoresti penale definitive si irevocabile de condamnare penala anumite sanctiuni disciplinare mergand pana excluderea din profesie.

Observand traiectoria profesiei in ultimi 25 de ani se poate declara ca prin inventarea unor instrumente normative de control excesiv cu caracter intern, conducerea profesiei si-a impus din nou intentiile de a mentine artificial pe piata un corp profesional cat se poate de restrans, cu doar o mica exceptie de relaxare, referitoare la manevra interesata de aducere a tinerilor in profesie in perioada 1994 -2009, interesul fiind devoalat  doar de necesitatea logica de a creste un timp o masa mai larga de cotizanti contributori la veniturile structurilor profesiei, pentru ca sa se alimenteze financiar sistemul, dupa care au stopat pana la reducerea totala a accesului in profesie, chiar din frica cresterii  concurentei si calitatii tinerilor care instinctiv sunt inclinati catre metode de lucru net superioare marketing, management, internet si care deschid noi piete de servicii avocatiale prin metode de lucru nuantate care incep sa lase in urma, pas cu pas generatiile de avocati crescuti in comunism si care in fata acestor avalanse informationale si de energii profesionale cauta o defensiva de aparare a propriilor privilegii inventand reguli impotriva liberei concurente si publicitatatii muncii avocatilor, mergand prin sanctiuni si restrangeri de drepturi profesionale pana la scoatere a avocatilor din profesie pentru motive de nesupunere si taxe, contributii neachitate la stapanirea profesiei, pretinzandu-se ca astea sunt regulile primitive de 150 de ani de profesie in care daca nu esti agreat -recomandat ori nu treci de tot felul de examane cat mai greu de trecut, chiar daca ai fost magistrat, nu poti sa exerciti profesia de avocat si nu ai ce cauta in profesie creand tot felul de bariere in calea legitimitatii profesionistilor de a exercita profesia sub justificarea ca deja ar fi prea multi avocati in tara, desi  si acesta este un mare neadevar, deoarece piata permite in Romania peste 1 milion de avocati, (cam 0,5% din populatia tarii) ceea ce este o cifra realista pentru numarul de avocati ca si prestatori de servicii juridice in aceasta profesie liberala de nivelul  Romaniei, chiar si in conditii de criza economica unde numai libera concurenta de piata poate regla nivelul numeric al avocatilor fata de cresterea calitatii serviciilor si o modelare mai buna a pretului serviciilor avocatiale in interesul justitiabililor.

Fosta generatie conducatoare de avocati impregnati de comunism invoca de frica concurentei tot felul de reguli gresite, dictate doar in interesul conservarii privilegiilor lor si drept dovada stau rezultatele conducerii si deciziilor luate care demonstreaza ca nu au reusit decat sa incropeasca un sistem empiric de reguli de culegere a taxelor si contributiilor profesiei prin ocolirea codului  de procedura civila, fapte discretionare de neconoastere a legilor aplicabile, si care descriu comportamentul anarhic al baronilor avocaturii  in statul de drept, care practic au inceput sa se creada proprietarii vreunui eventual club privat profesional, cu pretentii de pseudo elite aristocratice profesionale, uitand mai bine de 25 de ani ca profesia de avocat nu a fost, nu este si nu poate fi proprietatea exclusiva a conducerii profesiei, precum nici destinele si viata privata a avocatilor, nici piata avocaturii,  nici cheltuirea baniilor colectati cu forta de la avocati nu pot fi doar apanajul unui grup restrans de indivizi care sa faca ce vor, cand vor,  sub aparentele unei pesudo democratii decizionale folosind drept scut pretentia unei autonomii a breslei in ordinea de drept europeana.

Fara intelegerea profunda a greselilor profesiei nu pot fi analizate dupa 25 de ani deviantele sistemului avocaturii fiind necesara prezentarea  fotografica a unor grave greseli istorice si faptele conducerilor succesive ale profesiei de avocat care dintr-un inceput au fost foarte bine zugravite de catre judecatorul Cristi Danilet (membru CSM) intr-un celebru ” Primul Raport Independent pe Justitie” din 14 septembrie 2006,  unde in Capitolul 5 – „Profesia de avocat” descria pe larg anumite aspecte care pot fi vizualizate in intregime aici:

Extragem pe scurt cateva concluzii deosebit de relevante ale Raportului, exprimate de catre  judecatorul Cristi Danilet in anul 2006 : „Profesia de avocat a cunoscut evoluţii spectaculoase şi surprinzătoare în ultimii 16 ani. Pretenţia liderilor profesiei de a recupera şi continua tradiţia antebelică a fost contrazisă de realitatea evenimentelor şi a reglementărilor post-revoluţionare, care au transformat avocatura românească într-un produs hibrid, marcat de toate tarele mai noi şi mai vechi ale societăţii româneşti.

1. Puţină istorie recentă

Ca mai toate instituţiile României postdecembriste, între anii 1990-1995 şi avocatura a parcurs o perioadă de haiducie, în care cine a putut a profitat din plin de puţinătatea reglementărilor în materie.

Decretul lege nr. 90 din 28/02/1990 privind unele masuri pentru organizarea si exercitarea avocaturii in România a permis emanciparea avocaturii de sub tutela Ministerului Justiţiei, reglementând-o simplist ca funcţionând în baza principiului autonomiei profesiei. Cu aceeaşi ocazie au fost enumerate în avanpremieră şi organele profesiei: Congresul avocaţilor din România, Consiliul Uniunii avocaţilor din România, Comisia permanentă a uniunii, Preşedintele uniunii, Adunarea generala a baroului, Consiliul baroului şi Decanul baroului, cu menţiunea că Uniunea avocaţilor din România şi barourile au personalitate juridică.
Aparent, UAR (care din 2004 a devenit Uniunea Naţională a Barourilor din România – UNBR) şi barourile şi-au dobândit personalitatea juridică chiar înaintea constituirii lor de iure. Asta pentru că într-un ultim articol (al patrulea si ultimul!), decretul lege nr. 90/1990 ţinea să traseze cu fermitate şi sarcina potrivit căreia în termen de 15 zile de la adoptarea prezentului decret-lege se vor constitui organele Uniunii avocaţilor din România. (!?) Avem şi în prezent dificultăţi în a identifica subiectul activ al prevederii citate – practic cine trebuia să constituie structurile respective ?..

Acest defect din naştere, datorat în parte fecundităţii ingenue a Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi în parte precarităţii legislaţiei referitoare la persoane face ca şi în prezent actul de concepţie imaculată a organelor moderne ale profesiei de avocat să fie receptat ca un fapt pe cât de incontestabil, tot pe atât de miraculos. Legea organică nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat instituie tardiv un cadru sistematic, dar plin de incoerenţe pentru funcţionarea avocaturii.

2. Avocatura si haiducie

Epoca de haiducie este însă părăsită cu regrete şi legea este plină de menajamente faţă de nostalgici, reglementând prin dispoziţiile sale tranzitorii că „Actualele birouri de avocaţi, prevăzute de Decretul-lege nr. 90/1990 privind unele măsuri pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în România, îşi pot continua activitatea, în aceleaşi condiţii, pe o perioadă de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi”. Pe fondul creşterii exponenţiale a numărului doritorilor de avocatură, profesia, controlată de o „veche gardă”, a început să se autoprotejeze instituind diverse obstacole în forma unor interviuri, apoi examene, dar mai ales în forma tutelei impuse avocaţilor stagiari pentru perioada de stagiu, şi în cele din urmă, prin examenul de definitivare în profesie.

Până la vremea de cumpănă a anilor 1995-1997, avocatura a cunoscut puţine şi nesemnificative filtre profesionale, astfel încâtnumai cine nu a vrut nu a ajuns avocat. Printre cei ce au intrat primii în avocatură au fost foştii judecători ai erei comuniste, foştii procurori, foştii poliţişti, şi nu în ultimul rând, foşti securişti. Ei au adus în profesie întreaga zgură a epocii ceauşiste, toate apucăturile şi toate tehnicile cunoscute de manipulare şi şantaj. Până în prezent, poziţia lor privilegiată în profesie a fost timid sau deloc atacată de tinerii avocaţi, astfel încât vechea gardă controlează şi în prezent avocatura din poziţii cheie, având grijă să instituie bariere suplimentare tocmai pentru a-şi securiza suplimentar poziţia.

Acum, tinerii avocaţi sunt cronic marginalizaţi, Barourile nefăcând nimic substanţial pentru a le facilita debutul în profesie, sau eventual pentru a le proteja demnitatea şi a preveni căderea acestora în compromis. Dimpotrivă, prin reglementări succesive, conducerile Barourilor au introdus piedici suplimentare, mai ales de ordin patrimonial (taxe enorme, fără corespondent în prestaţii efective cu referire la accesul în profesie, la constituirea de cabinete, de sedii secundare etc.

3. Amoralitatea avocaturii

Nevoiţi să facă constant compromisuri, tinerii avocaţi devin treptat còpii fidele ale celor de la care au învăţat meserie şi chiar se mândresc ipocrit cu unele pseudo-performanţe profesionale. Eu au aflat chiar de la maeştri cum te poţi îmbogăţi practicând cu tupeu traficul de influenţă pe lângă magistraţi neprincipiali, grefieri iresponsabili, sau funcţionari slabi de înger. Ei ştiu cum pot evita fiscalizarea veniturilor, ameninţând clientul că emiterea unor documente contabile presupune majorarea onorariilor cu costul inerent al taxelor datorate la fisc şi al contribuţiilor datoratela Casa de asigurări a avocaţilor, totul pentru a-l determina să renunţe să mai ceară factură fiscală şi chitanţă pentru sumele achitate.

Într-o estimare optimistă cel puţin 20% („numai” vreo 2000) dintre avocaţii activi, membri ai baroului Bucureşti şi cotizanţi ai Filialei Bucureşti a Casei de Asigurări a Avocaţilor, nu sunt şi oneşti contribuabili la Fisc. Avem indicii că nu sunt nici măcar înregistraţi în evidenţele ANAF şi nimeni nu a avut curiozitatea sau autoritatea fără de prihană să compare (prin intermediul codurilor numerice personale) evidenţele avocaţilor cotizanţi ai CAA cu contribuabilii persoane fizice autorizate evidenţiaţi bazele de date ANAF Bucureşti. Surprizele ar putea întrece orice aşteptări, însă nu se doreşte redarea demnităţii şi epurarea profesiei de membrii săi indecişi, întrucât această vulnerabilitate permite controlul efectiv al unei valoroase mase de manevră cu ocazia alegerilor şi a altor decizii ce trebuie luate în adunările generale ordinare şi extraordinare ale profesiei.

Cum respectivii avocaţi ştiu bine că şi alţii ştiu sau practică toate aceste trucuri, ei se simt vulnerabili faţă de colegii avocaţi, de instituţiile profesiei şi de autorităţile fiscale, care deţin în mod prezumtiv pârghiile legale pentru a-i trage la răspundere dar omit sistematic să o facă. Ei preferă să nu se implice în nici un fel în viaţa profesiei, aplică legea tăcerii cu privire la ceea ce ştiu despre ei înşişi şi despre alţii şi nu cer decât să fie lăsaţi în pace. Şi chiar sunt lăsaţi în pace, însă indiferenţa lor vinovată constituie o tară ce nu permite profesiei în ansamblu să evolueze demn.

4. Criza identitară

Avocatura românească traversează totodată şi o preocupantă criză identitară şi este încă departe de principiile şi valorile europene. Momentul aderării la UE ne surprinde într-o postură deosebit de dificilă atât din punct de vedere moral, cât şi din punct de vedere instituţional.
O serioasă provocare a venit până în prezent din direcţia barourilor alternative, forme paralele, originale şi atipice, de organizare a profesiei de avocat, situate în afara structurilor tradiţionale şi în opoziţie cu acestea încă de mai mulţi ani.

Iniţiatorul provocării este Pompiliu Bota, auto-intitulatul „avocat bombă” care de mai mulţi ani manevrează abil şi vizibil amuzat, atât presa cât şi sistemul judiciar, obţinând recunoaşterea legală a unor organizaţii profesionale paralele, intitulate Barouri şi Uniune, precum şi a unor însemne profesionale (inclusiv la OSIM), precum sigla justiţiei, anumite denumiri de Barouri, şi chiar termenul de „robă”. Totul spre exasperarea neputincioasă a barourilor „descălecătoare” (expresia a fost lansată tot de Pompiliu Bota), pretins izvorâte direct din legea 51/1995 de organizare şi funcţionare, în absenţa absolută a oricăror acte constitutive şi de asociere formală, sancţionate ca atare prin autorizaţii judecătoreşti.

Pompiliu Bota şi organizaţia lui a atins chiar performanţa de invidiat de a obţine, după cum singur se laudă, nu mai puţin de 93 de rezoluţii de neîncepere a urmării penale în plângeri penale formulate de barourile tradiţionale împotriva sa şi a prozeliţilor săi, dintre care mai mult de 36 au fost confirmate ulterior de instanţe.

Apărarea sa a fost simplă: el nu recunoaşte înfiinţarea legală a Barourilor tradiţionale şi insistă ca acestea să se legitimeze prezentând actele lor constitutive.
Cum acestea nu apar, pentru că nu există, Bota pleacă de la poliţie triumfător. Barourile alternative au pus în faţa barourilor tradiţionale o oglindă ontologică în care acestea din urmă nu au găsit încă curajul să se privească cu sinceritate. Însă apariţia barourilor alternative a fost posibilă numai pe fondul insuficienţei, îngustimii şi ipocriziei structurilor tradiţionale, acuzând prin simpla lor existenţă o serie de defecte de organizare a profesiei ce nu au fost remediate nici în prezent” –  am incheiat citatele.

Ori de atunci au mai trecut inca 10 ani si acum la mai bine  de 25 de ani de avocatura post decembrista in Romania putem descrie mult mai bine, toate ilegalitatile de notorietate publica savarsite  de baronii avocaturii chiar in fata tuturor functionarilor Ministerului Public, Ministerului Justitiei,  Ministerului Finantelor si a Autoritatii de supreveghere financiara (ASF) care refuza sa se autosesizeze si sa  ia masuri impotriva acestori ilegalitati flagrante si de nototietate publica existenta in chiar evidentele lor astfel incat pare inexpicabila paralizia autoritatii fata de fecunditatea ilegalitatilor conducerii profesiei de avocat si mai mult, desi le cunosc si trebuiau sa le cunoasca faptele si actele si sa ia masuri impotriva abaterilor grave de la legile europene, mai nou chiar functionarii CSM, MJ si MP, se alatura in sedinte publice incurajand public toate demersurile deciziilor pompieristice si ilegale de asa zisa salvare a profesiei de inamicii avocaturii intr-un razboi care nu ar fi  existat, in afara propriilor greseli de guvernare a profesiei  si haosul lipsei grave de respect a legilor si drepturilor fundamentale ale omului garantate de dreptul uniunii  europene prin bunul plac excrescentelor normative pe baza unei autonomiei inexistente in afara legilor europene a intregului sistem al componentelor U.N.B.R./C.A.A. Iata sfortarile tardive de ascundere a ilegalitatilor.

In anul 2015 multi avocatii din Romania se cutremura impotriva starii grave in care au adus avocatura baronii profesiei si de acum incolo toti avocatii de rand au inteles sa demaste autoritatilor romane si europene toate fraudele grave ale  U.N.B.R./C.A.A. care nu numai ca nu mai pot fi ascunse ci trebuiesc sanctionate de toate autoritatile statului roman si dispusa cercetarea penala si trimiterea in judecata a tuturor vinovatilor din UNBR/CAA la Sesizarea din Oficiu a Ministerul Public organizatii profesionale private, dar de interes public care trebuiesc refacute cu legi noi de infiintare si organizare pentru a fi obligate sa reintre in legalitate prin toate mijloacele judiciare si legislative specifice cu concursul tuturor autoritatilor statului roman – Guvern, Parlament, Putere judecatoreasca.

1. Problema de notorietate publica a lipsei cronice, timp de 25 de ani existentei actelor legale de infiintare, autorizare si de functionare legala a 84 de persoane juridice ale  sistemului U.N.B.R./C.A.A. – U.N.B.R., Casa de Asigurari a Avocatilor (C.A.A.) cu cele 41 de Barouri si cele 41 de Fliale judetene C.A.A. care potrivit legilor Romaniei, in contra afirmatiilor UNBR ca sunt persoane juridice publice infiintate prin lege nr 51/1995 care lege este de organizare iar nu de infiintare, insa exista doar faptic nu si legal neexistand acte de dobandire a personalitatii juridice, aspect deosebit de grav, pentru ca nu numai ca nu sunt autoritati publice nici profesionale daca nu s-au reinfiintat ci doar niste simple entitati care au regim juridic de drept privat,  fiind calificate astfel chiar de legile statului si evidenta Ministerul Finantelor unde figureaza ca persoane juridice fără scop patrimonial care depun  DECLARATIILE si BILANTURILE FISCALE privind situaţiile financiare anuale fiecare in parte la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice (ANAF) potrivit Ordinului ministrului economiei si finanţelor nr.1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial.- http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

In ANEXA nr 1 a Ordinului ministrului economiei si finanţelor nr.1969/2007 – numita „Reglementari contabile pentru persoanele juridice fara scop patrimonial” art 1 alin-„(3)- ” Prezentele reglementari se aplica pentru activitatile fara scop patrimonial, activitatile cu destinatie speciala si activitatile economice desfasurate, potrivit legii, de catre asociatii, fundatii sau alte organizatii de acest fel, partide politice, patronate, organizatii sindicale, culte religioase, precum si pentru altele asemenea infiintate in baza unor legi speciale in scopul desfasurarii de activitati fara scop patrimonial, care au obligatia, potrivit legii, sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale.” In  site-ului Ministerului Finantelor   fiecare Barou, fliala local si centrala CAA , UNBR comunica prin declaratii oficiale propiile situatii financiare  care uneori sunt si deosebit de indoielnice, neverificate niciodata de ANAF.

Daca asa cum se sustine ca erau infiintate ca persoane juridice de drept public , evident ca aveau patrimoniul public si bugetul public de stat in evidenta proiectului bugetului public national ca ordonatori de credite, dar asemenea utopie nu exista si nu mai au dreptul sa mai afirme niciodata asemenea elucubratii pentru simplu fapt ca in 1990 exact asta au facut avocatii  au scos profesia din domeniul de autoritate publica si au adus-o in domeniul privat, de regim juridic nepatrimonial asemenea uniunilor fundatiilor, asociatiilor, sindicatelor, etc. fapte oficiale care de azi inainte trebuie sa aibe mai ales urmari penale impotriva tuturor vinovatilor care au permis asa ceva in Romania. Adica o incalcare in masa a legilor tarii pentru niste profitori ai conducerii profesiei care se mentin la puterea administrarii profesiei cu aceste artificii si fapte grave de incalcare a regulilor elementare de drept.

Totusi ce au facut atatia ani cum au uitat sa intocmeasca niste acte elementare de infiintare cum autoritatile nu le-au cerut ani de zile din din 1990 pana in 1993 d e exemplu cand unele barouri se declara infiintate prin legea nr 51 aparuta in 1995 ?, dar ce au facut pana in 2000 in cazul filialelor CAA etc, cum  de au functionat fara acte si evidente fiscale…  cata evaziune fiscala s-a facut ?, cata frauda cu patrimoniile barourilor si banii caselor de asigurari ? Ce s-a intamplat cu fondurile publice ale casei de asigurari a avocatilor stranse la bugetul public  de pana in 1989… au fost revendicate, restituite si aduse in CAA infiintata prin OUG 211/2000 ? Daca da, unde sunt  banii, daca nu,  unde sunt acesti bani ? cine raspunde ?

Una este ascunderea dupa vorbe a profesiei de interes public, insa alta este fapta de a frauda legea si fondurile profesiei inclusiv regimul juridic de caracter privat cu scop nepatrimonial al celor 84 de entitati, care pur si simplu de zeci de ani au facut si fac evaziune fiscala, prin pseudo administrarea discretionara pe baza de bun plac sub pretext de autonomie, cel putin in primii 10 ani dintre cei 25 de existenta post comunista,  prin „organele lor de conducere” ale persoanelor juridice neinfiintate legal, dar care de zeci de ani afirma sus si tare ca exista, dar niciunul  dintre preainaltii avocatii conducatori ai organizarii haotice a profesiei, nu s-a intrebat timp de 25 de ani cum isi permit sa faca asta impotriva regulilor elementare de drept fiind constienti tot timpul ca sunt buni de trimis la puscarie pentru ca in afara de vorbe goale in vant, nu au acte de dobandire a personalitatii juridice a persoanelor juridice si afacerilor profesionale pe care le conduceau si nici acum nu pot sa probeaze nici in fata membrilor avocati, nici in fata autoritatilor judiciare actele de infiintare a barourilor si casei de asigurari,  savarsind infractiunea de obstructionare a justitiei, in lipsa unui act legal autentic de reinfiintare, autorizare / functionare legala a fiecaruia dintre cele 84 de entitati conform regulilor juridice elementare a dobandirii personalitatii juridice de dupa 1990 in statul de drept.

Pentru ca , actele- procesele verbale ale membrilor fondatori, adeziunile hotrarea adunarii generale  de constituire, sunt acte inadmisibil de eludat (de a fi intocmite), mai ales hotararea judecatoreasca de infiintare care chiar nu exista nici in evidentele judecatoriilor nici in cele ANAF. Este probabil cea mai mare infractiune nationala continuata  savarsita cu inlesnireasi complicitatea functionarilor din autoritatile vinovate de fapte de favorizare a functionarii ilegale a acestor 84 de entitati intr-un stat de  drept .

Nu trebuie sa ne mai miram de haosul falsului in declaratii oficiale date la ANAF unde cei de la fraude fiscale nu au catadixit niciodata sa se autosesizeze la cea mai simpla citire a acestor situatii frauduloase, culmea de ei administrate si afisate public de ani de zile pe site-ul Ministerului finantelor, unde  fiecare barou si filiala CAA se declara infiintate fiecare prin alte acte, legi si alti ani de infiintare, unele in mod ciudat declarate infiintate chiar inainte,  ori dimpotriva, la multi ani, dupa aparitia legii  de infiintare.

Mai mult, nici in Registrele  de evidenta oficiala din Romania a PERSOANELOR JURIDICE tinute de instantele de judecata  si nici in evidenta elctronica afisata pe site-ul Ministerului Justitiei in Registrul „Persoanelor juridice fără scop patrimonial – Uniuni” si nici in Registrul „Persoanelor juridice fără scop patrimonial – Neprecizate” nu au figurat si nu figureaza din 1990 – 2015 ca infiintate si inregistrate in Romania  aceste entitati  juridice, nici macar cu nume si act de infiintare nominalizat.

Un mod ciudat de acceptare a ilegalitatilor mioritice, deoarece in orice stat civilizat din Uniunea Europeana se dispunea  demiterea pe loc a ministrului justitiei, a ministrului finantelor , sefului ANAF, a sefului Antifrauda si a Procurorului sef DNA si a procurorului General al Romaniei cu cercetarea penala a membrilor CSM  si Judecatorilor din instante care partinesc avocatii traditionali si primeasc ordine scrise de la niste barouri nereinfiintate si care functineaza in afara legii. Ori in Romania tara minunilor infractiunile baronilor avocaturii s-au banalizat de 10 ani in urma sutelor d e dosare  din razboiul cu paralelismul din avocatura fiind de notorietate zeci de pagini de presa audiovizuala care demonstreaza cum toti acestii functionari ai autoritatilor romane in loc sa se autosesizeze, dimpotriva se inghesuie la mesele festive ale UNBR unde declara credinta si sprijin public dat UNBR prin afirmatii si documente oficiale  de notorietate publica.

Fara jena si remuscari de constiinta si probitate profesionala. Desi actele din ministerele lor arata contrariu. Romania chiar are o problema grava , deoarece nimeni nu neaga ca avocatii reali exista insa problema nu este la avocatii membri de rand care au existat dintotdeauna ci exact la organele, actele si faptele ilegale ale baronilor avocaturii  traditionale condusa de d-nul av.Florea, obisnuiti cu manipularea drepturilor si fondurilor avocatilor in conditiile lipsei controlului de stat asupra personalitatii juridice ale celor 84 de entitati ale sistemului U.N.B.R. si a  autoritatilor publice financiare  ASF care au ingaduit asemenea derapaje inadmisibile intr-un stat de drept european .

Daca viciile  infractiunilor savarsite in urma lipsei actelor de infiintare si functionare a celor 84 de entitati ale sistemului UNBR s-au banalizat deja in fata magistratilor romani, dupa 10 ani de razboi netransat din culpa procurorilor si autoritatilor judiciare  si care inca isi asteapta rezolvarea in justitie, totusi acelorasi autoritati obediente baronilor avocaturii le scapa din vedere un alt aspect, deosebit de grav savarsit de acesti  baroni  din cercul puterii administrative si financiare a avocaturii  traditionale :
2. Situatia juridica a sistemului financiar al C.A.A de incalcare flagranta a dreptului Uniunii Europene si legislatiei interne la care nu s-a aliniat si refuza sa se supuna desfiintand protectia drepturilor asiguratilor si ordinea de drept europeana garantata de instrumentele juridice obligatorii in materie de pensii ocupationale administrate privat.

Având în vedere că, în calitatea sa de stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, României îi revine in fata Consiliului Europei obligatia de a transpune direct in dreptul intern toate directivele emise de Uniunea Europeană la care trebuia sa se alinieze, inclusiv pe acest aspect al schema de fond de pensii a Casei de Asigurari a Avocatilor, aspect care atrage insasio responsabilitatea ASF care autoritate publica nationala nu putea eluda legea si categorisi defectuos  si ilegal  ca acest fondul de pensii ar avea vreo autonomie, inexistenta in statul de drept european, ci dimpotriva,  intra cel putin din 2004 in atributiile de autorizare si supraveghere a acestui  fond de pensii obligatoriu (pilon II ), care este un fond de pensii,  administrat privat.

Pentru a se intelege gravitatea construirii arhitecturale au unui fond de pensii al CAA in lipsa respectarii acestor dispozitii imperative  europene trebuie precizat  ca avocatii administratori ai CAA au uitat ca nu pot invoca necunoasterea legilor deoarece in Romania nu putea exista asemenea constructie financiara ilegala si obligatoria asmeneataore fondului de pensii public, deoarece nu exista decat un singur fond public de pensii administrat de stat,  iar restul  tuturor celorlalte tipuri de pensii  sunt fonduri de pensii autorizate si administrate privat si ca atare CAA nu are niciun fel de drept de asa-zisa autonomie „privata”  de a deroga nici de la legile statului roman, nici mai ales  de la  Directivele si Regulamentele obligatorii si prioritare in materie de institutie financiara de asigurari administrate privat.

Casa de Aasigurari a Avocatilor centrala cu toate cele 41 de filiale judetente prin Statutul si Regulamentul de factura a anilor 1950 contrar tuturor standardelor europene ale drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului incalca cel putin in materie d e asigurari de pensii administrte privat toate principiile Directiva 2003/41/CE privind activitatile si supravegherea institutiilor pentru furnizarea de pensii ocupationale si normele interne de implementare a Directivei 2003/41/CE care au fost introduse in Romania prin promulgarea Legii nr. 411/ 2004 privind fondurile de pensii administrate privat si Regulamentul Consiliului nr. 1408/71/CEE privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariaţi, lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul Comunităţii, adoptat la 14 iunie 1971 şi  Regulamentul Consiliului nr. 574/72/CEE care stabileşte modalităţile de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 1408/71/CEE privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul Comunităţii, adoptat la 21 martie 1972, cu modificările şi completările ulterioare,  legislatie care se aplică, mutatis mutandis, în cazul tuturor instrumentelor juridice bilaterale în domeniul securităţii/asigurărilor sociale la care România este parte.

In toate actele si faptele CAA si barourilor impotriva avocatilor asigurati obligatoriu la CAA de la care se smulg cu forta  si se confisca insasi dreptul la profesie si la propriul fond de pensie indiferent de contributiile prestate la care se aplica penalitati la sume de bani neincasate prin ocolirea codului de procedura civila, fara contracte de asigurare, fara titluri executorii cu incalcarea dreptului la viata privata si profesionala – art 8 la Conventia CEDO si art 41 din Constitutia Romaniei, confiscarea dreptului la subzistenta al pretinsului debitor la un serviciu de asigurare de pensie, administrat privat cu incalcarea art 728-729 C.proc.civ prin sanctiuni de suspendare din profesie potrivit art 28 lit c din Legea nr 51/1995, acte administrative ilegale ce sunt acceptate ilegal de instante la recomandarea UNBR ca direct executorii, ca pedepse si fara limita in timp, in lipsa unei hotarari judecatoresti – sine die, pana la… plata integrala a debitelor si penalitatilor, chiar in conditiile absurde ale impiedicarii avocatilor sa-si realizeze din singura profesie la care  au fost obligati prin lege, care prevede chiar incompatibilitati de desfasurare a unei alte activitati profesionale, astfel incat punerea in situatia de a fi scos din drepturi si din insasi circuitul juridic civil l a omului avocat, ca fiinta umana  de a realiza venituri de subzistenta si obligarea de a plati totusi asemena sume enorme cu penalitati care nu se opresc nici pe perioada suspendarii, nu constituie decat grave ingerinte si infractiuni deosebit de periculoase impotriva drepturilor avocatilor si ordinii de drept  europene, savarsite de un deciziile ilegale ale conducerii  unui sistem de pensii administrate privat, care sistem in ordinea europeana niciodata nu poate exista si functiona in asemenea parametri de ilegalitate flagranta.

In acest domeniu  ingnorat total de CAA functioneaza deplina  si exclusiva competenta nationala de control  a ASF asupra acestui fond de pensie administrate privat,  specific profesiilor liberale asa cum trebuia sa se supuna inca din anul 2004 autorizarii schemei fondului de pensii CAA/UNBR potrivit dispozitiilor imperative  prevazute de Legea nr. 411/ 2004 privind fondurile de pensii administrate privat, inclusiv Ordonanţa de urgenţă nr. 78/2013 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară – Monitorul Oficial, Partea I nr. 391 din 29/06/2013 care prevede :

„Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 21 decembrie 2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
„(2) În cadrul cooperării cu Autoritatea Europeană pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (AEAPO), A.S.F. are următoarele obligaţii:
a) să asigure îndeplinirea obligaţiilor care îi revin în calitate de autoritate competentă potrivit Regulamentului (UE) nr. 1.094/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări şi pensii ocupaţionale), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE şi de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei;
să informeze AEAPO şi Comisia Europeană cu privire la orice dificultate majoră apărută în exercitarea activităţii sale, reglementată prin normele naţionale armonizate cu dreptul Uniunii Europene.”

Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune prevederile art. 4 din Directiva 2010/78/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 de modificare a Directivelor 98/26/CE, 2002/87/CE, 2003/6/CE, 2003/41/CE, 2003/71/CE, 2004/39/CE, 2004/109/CE, 2005/60/CE, 2006/48/CE, 2006/49/CE şi 2009/65/CE cu privire la competenţele Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), ale Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru asigurări şi pensii ocupaţionale) şi ale Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 331 din 15 decembrie 2010.”
(Ordonanţa de urgenţă nr. 78/2013)

Nu numai ca UNBR si CAA nu cunoaste nici acum in 2015 si nu respecta dispozitiile interne si europene in materie de institutie financiara de asigurare, fond de pensii administrat privat, ci chiar isi permite sa  deturneze fondurile de penii ale asiguratilor prin tot felul de investitii imobiliare aprobate de UNBR cum este cazul de notorietate publica a CASEI DE ASIGURARI A AVOCATILOR DIN ROMANIA care a infiintat Societatea cu raspundere limitata intitulata COMPLEX BALNEAR SI DE RECUPERARE C.A.A. SRL, cu sediu social: Loc. Techirghiol, Oras Techirghiol, Bulevardul DR. VICTOR CLIMESCU, Nr. 40A, Judet Constanta, Numar de ordine in Registrul Comertului: J13/1471/2012, atribuit in data de 10.07.2012, CUI: 30411148, societate la care este asociat unic si unde  a investit aproximativ 6 milioane de euro din fondurile CAAv in edificarea Complexului Balnear si de Recuperare C.A.A „Corpore Sano”

Avocat Toma Dragomir

Institutia „denuntului penal”va crea mostrii in dosarele penale si solutii inechitabile atrage atentia avocat penalist Coltuc

Luam o situatie ipoteza de lucru:ce se intampla daca liderul unui grup infractional face un denunt si pe langa reducerea limitelor de pedepse la jumatate ar deveni ulterior martor?

S-ar ajunge la situatii hilare in care coinculpati sau chiar inculpatii principali sa scape de pedeapsa iar ceilalti daca nu recunosc faptele sa fie condamnati

Dupa pararea mea dreptul la aparare este infrant in aceste situatii.

Nu trebuie sa fii specialist in drept sa vezi de exemplu in dosarul Microsoft denuntatorii(desi au participat activ la savarsirea infractiunilor) sunt liberi ,iar ceilalti fie sunt foartati sa recunoasca,fie se afla in arest.

Aveti mai jos o decizie date de CCR care da apa la moara denuntatorilor

Curtea Constituțională a României a decis joi că este neconstituțională excluderea de la beneficiul reducerii la jumătate a limitelor pedepsei în cazul persoanei care are calitate de martor și care nu a comis o infracțiune gravă.

Curtea ar fi constatat, potrivit unor surse judiciare, că trebuie să beneficieze de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei persoanele care au calitate de martori, indiferent dacă au comis o infracțiune gravă sau nu, și care prin declarațiile lor furnizează informații și date cu caracter determinant în aflarea adevărului cu privire la infracțiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni.

Plenul Curții a luat, joi, în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.19 din Legea nr.682/ 2002 privind protecția martorilor, potrivit cărora: ”Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct.1 și care a comis o infracțiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”.

„Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă reglementată de art.19 din Legea nr.682/ 2002, care exclude de la beneficiul reducerii la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege persoana care are calitate de martor, în sensul art.2 lit. a pct.1 din lege, și care nu a comis o infracțiune gravă, este neconstituțională”, se arată într-un comunicat al CCR transmis joi AGERPRES.

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie.

Argumentațiile reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Avocat muncii:Noutăţi Privind Drepturile La Concediu Medical Şi Indemnizaţia De Asigurări Sociale De Sănătate

O.U.G. nr. 68/2014 privind modificarea şi completarea unor acte normative este în vigoare din 4 noiembrie, data publicării înMonitorul Oficial nr. 803/2014.

Recenta ordonanţă de urgenţă modifică reglementările privind persoanele asigurate pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în sistemul asigurărilor de asigurări sociale de sănătate, prevăzute prin O.U.G. nr. 158/2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 1074/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin completările aduse la actul normativ de bază (se introduce la art. 1, alin. 2 – lit. f), cu începere din 4 noiembrie, de aceleaşi drepturi şi soţia/soţul titularului întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate care, fără a fi înregistrată/înregistrat în registrul comerţului şi autorizată/autorizat să funcţioneze ea însăşi/el însuşi ca titular a/al întreprinderii individuale/persoană fizică autorizată sau fără a fi salariată/salariat, participă în mod obişnuit la activitatea întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate, îndeplinind fie aceleaşi sarcini, fie sarcini complementare.

Cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii

Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), cota de contribuţie destinată exclusiv finanţării cheltuielilor cu plata acestor drepturi este prevăzută la art. 29618 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii, destinată exclusiv finanţării cheltuielilor cu plata drepturilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, este de 0,85% şi se aplică:

  • asupra veniturilor supuse impozitului pe venit, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a), c) şi d);
  • asupra veniturilor cuprinse în contractul de asigurări sociale încheiat de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e);
  • asupra veniturilor declarate la casele de asigurări de sănătate de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. f).

Cota de contribuţie se achită la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Declaraţia de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii

Pentru a beneficia de concedii şi indemnizaţii, persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) sunt obligate să depună declaraţia de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii la casa de asigurări de sănătate la care sunt luate în evidenţă ca plătitori de contribuţie de asigurări sociale de sănătate. Cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de 0,85% se datorează asupra:

  • veniturilor supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
  • veniturilor declarate în contractele de asigurare socială, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e);
  • veniturilor declarate la casele de asigurări de sănătate de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. f).

Concediul şi indemnizaţia de maternitate

Potrivit art. 23 alin. (1) din reglementarea de bază, asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate.

Prin modificările aduse de O.U.G. nr. 68/2014, de aceleaşi drepturi beneficiază şi femeile care nu se mai află, din motive neimputabile lor, în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1), dacă nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat. Faptul că pierderea calităţii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei în cauză se dovedeşte cu acte oficiale eliberate de către angajatori sau asimilaţii acestora, iar indemnizaţia se achită din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate unde medicul de familie al asiguratului are încheiată convenţie.

Alte dispoziţii privind indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate

O primă astfel de situaţie, unde s-au adus modificări, se referă la suspendarea sau încetarea activităţii angajatorului. În cazul în care, potrivit legii, angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia încetează prin divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege, drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1), care s-au născut anterior ivirii acestor situaţii, se achită din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate unde medicul de familie al asiguratului are încheiată convenţie. Aceste drepturi se referă la:

  • concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii;
  • concedii medicale şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;
  • concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate;
  • concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav;
  • concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal.

O a doua modificare care priveşte “Alte dispoziţii privind indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate”, cuprinse în Cap. VII din reglementarea de bază, introduce şi bolile cardiovasculare în lista afecţiunilor la care durata concediilor nu se modifică. Astfel, în noua redactare, textul reglementat prevede că durata concediilor pentru tuberculoză, neoplazii, SIDA, boli cardiovasculare, a concediilor pentru sarcină şi lăuzie, îngrijirea copilului bolnav, pentru reducerea timpului de muncă şi pentru carantină, precum şi pentru risc maternal nu diminuează numărul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afecţiuni.

Termenele pentru solicitarea indemnizaţiilor

Indemnizaţiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, în termen de 90 de zile de la data de la care erau îndreptăţite să le solicite:

  • persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2)
  • persoanele asigurate, aflate în situaţia în care angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia încetează prin divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege;
  • prevăzuţi la art. 36 alin. (3) lit. a) şi b). Textul la care se face trimitere prevede că plata indemnizaţiilor se face lunar de către:

a) angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. A şi B;

b) instituţia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj, până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediul medical.

Ce modificari sunt aduse procedurii de executare silita?

Legea nr. 138/2014, recent promulgata de presedinte, dar care nu a fost inca publicata in Monitorul Oficial, aduce o serie de noutati importante in ceea ce priveste procedura de executare silita precizeaza avocatul COLTUC MARIUS.

Astfel, este eliminata etapa de incuviintare a executarii silite din competenta instantelor si o atribuie executorilor judecatoresti, se arata in expunerea de motive a actului normativ. Motivul il reprezinta faptul ca s-a constatat o crestere a volumului de activitate a instantelor de executare din cauza numarului relativ mare de cereri de incuviintare a executarii silite. Astfel, pentru a rezolva aceasta situatie, s-a impus eliminarea etapei de incuviintare a executarii silite din competenta instantei si atribuirea acestei sarcini executorului judecatoresc, motiveaza initiatorii actului normativ.

Mai mult decat atat, in baza noilor reglementari, instanta de executare va fi in masura sa determine dobanzile, penalitatile si alte asemenea sume care se cuvin de drept creditorului, urmand a le stabili prin incheiere, a continuat Natalia Berindean.

De asemenea, recentul act normativ reintroduce obligativitatea investirii cu formula executorie a titlurilor executorii, cu exceptia hotararilor judecatoresti. Conform avocatului, hotararea arbitrala se va investi cu formula executorie inainte de a formula cererea de executare silita.

„Prin reintroducerea investirii cu formula executorie, din nou se vor prelungi termenele de recuperare a sumelor, o masura in defavoarea creditorilor. Procedura de executare silita este destul de greoaie, termenele nu sunt in favoarea creditorilor. Termenele reale de a obtine poprirea conturilor debitorului si a cunoaste situatia financiara a debitorului sunt de cel putin doua, trei luni. Prin introducerea investirii cu formula executorie (de exemplu, executarea unui Bilet la ordin sau fila CEC), acest termen, de a obtine o reactie clara a debitorului, va depasi trei luni”, a subliniat avocatul contactat de noi.

De cealalta parte, initiatorii actului normativ sustin ca procedura de investire cu formula executorie pentru titlurile executorii, altele decat hotararile judecatoresti, a fost reintrodusa in Codul de procedura civila pentru asigurarea unui control al instantelor de judecata asupra acestor categorii de inscrisuri si tinand cont de faptul ca incuviintarea executarii silite presupune o etapa ulterioara, care consta in verificarea indeplinirii conditiilor de forma, verificare pe care o va realiza executorul judecatoresc competent.

Acestia considera ca ar fi mai potrivit ca investirea cu formula executorie sa fie aplicata altor titluri executorii decat hotararile judecatoresti.

Pe langa noutatile mentionate anterior, Legea nr. 138/2014 stabileste ca instanta de executare este judecatoria in a carei circumscriptie se afla, la data sesizarii organului de executare, domiciliul/sediul debitorului, in afara cazurilor in care legea dispune altfel

Totodata, noile dispozitii inlatura procedura de regularizare pentru contestatia la executare, iar acest lucru era de asteptat, intrucat in practica au fost numeroase cazuri in care la momentul judecarii contestatiei executarea silita era deja finalizata, a aratat sursa citata.

Muncii:Încadrarea În Muncă Şi Detaşarea Străinilor

În Monitorul Oficial nr. 640 din data de 30 august 2014 a fost publicată Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, ce intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării.

Notă: În prima parte a subiectului puteţi citi despre avizul de angajare/detaşare şi documentele şi condiţiile necesare pentru obţinerea acestuia. Prima parte este aici.

Ce se întâmplă în cazul în care se dorește angajarea unor stagiari sau a unor sezonieri?

În cazul stagiarilor, avizul de angajare se eliberează exclusiv angajatorului persoană juridică în vederea încadrării în muncă a unui străin pentru efectuarea unui stagiu cu durată determinată în scopul obţinerii unei calificări profesionale sau îmbunătăţirii pregătirii profesionale, precum şi al îmbunătăţirii cunoştinţelor lingvistice şi culturale. Durata stagiului nu poate fi prelungită.
În cazul lucrătorilor sezonieri, avizul de angajare se eliberează angajatorului în vederea încadrării în muncă a unui străin într-un sector în care activitatea se desfăşoară în funcţie de succesiunea anotimpurilor, cu contract individual de muncă cu normă întreagă pe durată determinată care nu poate depăşi şase luni într-un interval de 12 luni. Contractul individual de muncă nu poate fi prelungit.

Ce se întâmplă în cazul unor lucrătorilor transfrontalieri  sau unor lucrători înalt calificați?

Avizul de angajare se eliberează angajatorului în vederea încadrării în muncă, cu contract individual de muncă cu normă întreagă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, a unui străin ce se află într-una dintre aceste două situații.
Contractul individual de muncă pe perioadă determinată se prelungeşte în condiţiile prevăzute de Codul muncii, fără obţinerea unui nou aviz de angajare.

Ce costuri presupune obținerea acestor avize?

La eliberarea avizelor de angajare/detaşare, angajatorul/ beneficiarul prestării de servicii plăteşte un tarif în lei, echivalentul a 200 de euro, raportat la cursul oficial al Băncii Naţionale a României la data efectuării plăţii.
Pentru eliberarea avizului de angajare pentru lucrători sezonieri, angajatorul plăteşte un tarif în lei echivalent a 50 de euro, raportat la cursul oficial al Băncii Naţionale a României la data efectuării plăţii.

Când se anulează avizul de angajare/detașare și cine îl poate anula?

Avizul de angajare/detaşare se anulează de către Inspectoratul General pentru Imigrări în următoarele cazuri:
– se constată ulterior că la data eliberării avizului de angajare/detaşare nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute de OG nr. 25/2014 în acest sens;
– se constată ulterior că avizul de angajare/detaşare a fost obţinut pe baza unor documente false sau falsificate;
– angajatorul/beneficiarul prestării de servicii nu se prezintă la Inspectoratul General pentru Imigrări în vederea ridicării avizului de angajare/detaşare, în termen de 30 de zile de la data programată pentru soluţionarea cererii;
– se constată că până la obţinerea vizei de lungă şedere pentru angajare în muncă sau detaşare nu mai sunt îndeplinite condiţiile de eliberare a avizului de angajare/detaşare.
Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi profesionale se acordă străinilor care urmează să exercite pe teritoriul României profesii liberale reglementate prin legi speciale, cu prezentarea următoarelor documente:
– dovada îndeplinirii condiţiilor legale de exercitare a profesiilor respective;
– dovada faptului că în ţara de origine practică o profesie similară cu cea pe care intenţionează să o desfăşoare în România;
– asigurare medicală pe perioada valabilităţii vizei;
– certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică.
În permisele de şedere eliberate străinilor care au drept de muncă în România se înscrie menţiunea „Drept de muncă”.

Contravenții:

1. Netransmiterea către inspectoratul teritorial de muncă a comunicării privind detaşarea salariaţilor străini, în cel mult cinci zile de la data începerii activităţii acestora pe teritoriul României sau a modificării elementelor prevăzute în această comunicare, reprezintă contravenție și se sancționează cu amendă de la 1000 la 2000 de lei;
2. Neîndeplinirea obligației de păstrare a avizului de angajare/ detaşare și a unei copii a permisului de şedere sau a documentului de călătorie din care să rezulte legalitatea şederii străinului pe teritoriul României reprezintă contravenție și se sancționează cu amendă de la 700 la 1.000 de lei;
3. Neîndeplinirea obligaţiei de a comunica Inspectoratului General pentru Imigrări, în cel mult zece zile de la data începerii activităţii străinilor pentru care nu este necesară obținerea avizului de angajare/detașare pe teritoriul României, a unei copii a contractului individual de muncă, copii a actului de detaşare, precum şi a înscrisurilor care atestă apartenenţa la una dintre categoriile scutite la obținerea avizului precum și neîndeplinirea obligației de a comunica Inspectoratului General pentru Imigrări, în termen de zece zile, a încetării raporturilor de muncă în ceea ce privește străinul reprezintă contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.500 la 3.000 de lei;
4. Primirea la muncă a până la cinci străini fără drept de muncă pe teritoriul României constituie contravenţie, conform Codului muncii, și se sancționează cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată.
Mai mult, în cazul în care străinii ce nu au drept de muncă cu şedere ilegală pe teritoriul României se poate aplica şi una sau mai multe dintre următoarele sancţiuni contravenţionale complementare:
– pierderea totală ori parţială a dreptului beneficiarului prestării de servicii de a beneficia de prestaţii, ajutoare ori subvenţii publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autorităţile române, pentru o perioadă de până la cinci ani;
– interzicerea dreptului angajatorului/beneficiarului prestării de servicii de a participa la atribuirea unui contract de achiziţii publice pentru o perioadă de până la cinci ani;
– recuperarea integrală sau parţială a prestaţiilor, ajutoarelor ori subvenţiilor publice, inclusiv a fondurilor Uniunii Europene gestionate de autorităţile române, atribuite angajatorului/beneficiarului prestării de servicii pe o perioadă de până la 12 luni înainte de constatarea faptei;
– închiderea temporară sau definitivă a punctului ori a punctelor de lucru în care s-a săvârşit contravenţia sau retragerea temporară ori definitivă a licenţei de desfăşurare a activităţii profesionale în cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se face de către lucrătorii Inspectoratului General pentru Imigrări şi de către inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă.

GOOGLE MAPS
Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

 

Totul despre confiscarea extinsa explicatie avocat penalist Coltuc Marius Vicentiu

Legislatia europeana

Se intampla in decembrie 2013.

Raportul-directivă pentru confiscarea extinsă a averilor dobândite prin infracţiuni, întocmit de europarlamentarul PDLMonica Macovei, a obţinut votul covârşitor al membrilor Comisiei pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) din Parlamentul European.

Dintre cei 47 de membri ai comisie LIBE, 44 au votat pentru raportul europarlamentarului roman, un membru a votat împotrivă, iar altul s-a abţinut. Macovei, autoarea raportului şi membră a comisiei, nu a votat.

Urmează votul în Consiliu şi în plenul Parlamentului European din februarie 2014, care e o formalitate. Etapele cele mai grele ale raportorului Macovei au fost negocierile tripartite cu experţii Comisiei Europeane – Consiliului UE – Parlamentului European, acceptarea unor amendamente, apoi votul în Comisia LIBE, de ieri.

Cel mai probabil, directiva confiscării extinse va intra în vigoare înainte de alegerile europarlamentare din luna mai 2014, iar ţările membre UE au la dispoziţie 30 de luni pentru a-şi armoniza legislaţia cu noua directivă.

Această nouă directivă a UE pune în pericol averile obţinute prin infracţiuni de către politicienii români şi de clientela lor.

Cum este acum legislaţia în România

Confiscarea extinsă există şi în actuala legislaţie românească, însă are o procedură greoaie, ineficientă, condiţionată de existenţa unei condamnări de minim 4 ani închisoare.

Pentru a putea fi aplicată confiscarea extinsă, Parchetele din România trebuie să aibă un aparat instituţional propriu, care să se ocupe de identificarea bunurilor şi de punerea lor sub sechestrul, iar instanţele de judecată nu ar trebui să ridice sechestrul asigurator.

De asemenea, specialiştii susţin că, pentru eficientizarea recuperării bunurilor provenite din infracţiuni, trebuie desprins de Ministerul Justiţiei, adică de subordonarea politică, Oficiul de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor Provenite din Infracţiuni. Înstituţia poate obţine, in  vreo opt ore susţin specialiştii, informaţii despre bunurile oricărui român atât din ţară, cât şi din străinătate.

Confiscarea extinsă

(1) Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele menţionate la art. 112, în cazul în care persoana este condamnată pentru comiterea uneia dintre următoarele infracţiuni, dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material şi pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare:

a) infracţiuni privind traficul de droguri şi de precursori;

b) infracţiuni privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile;

c) infracţiuni privind frontiera de stat a României;

d) infracţiunea de spălare a banilor;

e) infracţiuni din legislaţia privind prevenirea şi combaterea pornografiei;

f) infracţiuni din legislaţia privind combaterea terorismului;

g) constituirea unui grup infracţional organizat;

h) infracţiuni contra patrimoniului;

i) nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive;

j) falsificarea de monede, timbre sau de alte valori;

k) divulgarea secretului economic, concurenţa neloială, nerespectarea dispoziţiilor privind operaţii de import sau export, deturnarea de fonduri, infracţiuni privind regimul importului şi al exportului, precum şi al introducerii şi scoaterii din ţară de deşeuri şi reziduuri;

l) infracţiuni privind jocurile de noroc;

m) infracţiuni de corupţie, infracţiunile asimilate acestora, precum şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene;

n) infracţiuni de evaziune fiscală;

o) infracţiuni privind regimul vamal;

p) infracţiuni de fraudă comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice;

q) traficul de organe, ţesuturi sau celule de origine umană.

(2) Confiscarea extinsă se dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei, depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de aceasta în mod licit;

b) instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale de natura celor prevăzute la alin. (1).

(3) Pentru aplicarea dispoziţiilor alin. (2) se va ţine seama şi de valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată ori de un terţ unui membru al familiei sau unei persoane juridice asupra căreia persoana condamnată deţine controlul.

(4) Prin bunuri, conform prezentului articol, se înţelege şi sumele de bani.

(5) La stabilirea diferenţei dintre veniturile licite şi valoarea bunurilor dobândite se vor avea în vedere valoarea bunurilor la data dobândirii lor şi cheltuielile făcute de persoana condamnată, membrii familiei acesteia.

(6) Dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc, în locul lor se confiscă bani şi bunuri până la concurenţa valorii acestora.

(7) Se confiscă, de asemenea, bunurile şi banii obţinuţi din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confiscării, precum şi bunurile produse de acestea.

(8) Confiscarea nu poate depăşi valoarea bunurilor dobândite în perioada prevăzută la alin. (2), care excedează nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate.

În România, ca şi în alte state membre ale UE, avem coduri, legi, ordonanţe, dar şi dispoziţii constituţionale şi standarde CEDO în materia supusă dezbaterilor noastre de astăzi. Există oare contradicţii între acestea? Au existat şi opinii în acest sens. Probleme legate de sarcina probei, de prezumţia dobândirii licite a averilor şi altele au generat interpretări diverse şi abordări diferite. Sunt direct interesat de concluziile discuţiilor care vor avea loc în cadrul sesiunilor de lucru în legătură cu aceste probleme pe care în mod corect le-aţi identificat şi le-aţi inclus în agenda întâlnirii. Cred că procurorii trebuie să aplice legile existente, cu respectarea drepturilor omului, dar să lase în seama judecătorilor şi, de ce nu, a politicienilor analizele problemelor de constituţionalitate ce pot fi identificate sau uneori imaginate.

Relativ recent, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat o primă  decizie definitivă în materia confiscării extinse, în cauză nefiind invocată de către părţi sau de către instanţă nici o excepţie de neconstituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 1922/5 iunie 2013 pronunţată în dosarul nr. 904/36/2012 , instanţa supremă a admis recursul declarat de procuror  şi a dispus confiscarea extinsă a două imobile obţinute de către inculpat cu credit ipotecar, întrucât veniturile lunare obţinute de acesta pe parcursul a patru ani au fost inferioare cuantumului lunar al ratelor plătite în aceeaşi perioadă.

Cred că trebuie să avem în vedere nu doar prevederea constituţională potrivit căreia „ Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al averii se prezumă” sau formularea Curţii Constituţionale privind reducerea sarcinii probei în ceea ce priveşte sursa bunurilor deţinute de o persoană condamnată pentru o infracţiune ce are legătură cu criminalitatea organizată.

În ceea ce priveşte compatibilitatea confiscării extinse cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, putem şi trebuie să avem în vedere, în principal, standardele privind dreptul la un proces echitabil – art.6 paragraful 1, prezumţia de nevinovăţie – art.6 paragraful 2 şi protecţia proprietăţii – art. 1 din Protocolul nr. 1.

Analiza jurisprudenţei CEDO (voi menţiona doar două cauze deosebit de importante şi anume: Grayson şi Barnham împotriva Regatului Unit şi Phillips împotriva Regatului Unit) arată în mod clar faptul că aplicarea practică a diverselor dispoziţii naţionale care nu numai că permit confiscarea extinsă, dar instituie o prezumţie legală de dobândire ilicită a fost considerată de Curtea Europeană ca fiind compatibilă cu noţiunea de proces

Impactul schimbarilor legislative asupra mediului de afaceri.Analiza avocat Coltuc Marius Vicentiu

Impactul schimbarilor legislative asupra mediului de afaceri.Analiza avocat Coltuc Marius Vicentiu
Impactul schimbarilor legislative asupra mediului de afaceri.Analiza avocat Coltuc Marius Vicentiu

IL PUTETI CITI SI PE ISSUU AICI

01.08.2014 Articol scris de avocat COLTUC MARIUS VICENTIU  Etichete schimbari legislative 2014 Comunitatea oamenilor de afaceri Modificari legislative si mediu de afaceri  http://issuu.com/coltucavocatmarius/docs/impactul_schimbarilor_legislative_a

Impactul schimbarilor legislative asupra mediului de afaceri.Analiza avocat Coltuc Marius Vicentiu

Sunt 3 mari modificari:noile coduri penale,codul insolventei si modificarea achizitiilor publice

Sa le luam pe rand:

Noul cod penal si mediu de afaceri

La data de 1 februarie 2014 a intrat in vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal. La aceeasi data a intrat in vigoare Legea nr. 187/2012 de punere in aplicare a Noului Cod Penal (“Legea nr. 187/2012”) care aduce o serie de modificari mai multor acte normative, printre care si Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale („Legea nr. 31/1990” sau „Legea Societatilor”).

Majoritatea modificarilor aduse vizeaza Titlul VIII din Legea nr. 31/1990, capitolul Contraventii si infractiuni. Printre noutatile introduse, cele mai importante constau in: micsorarea limitelor de pedeapsa, prevederea pedepsei amenzii in mod alternativ cu pedeapsa inchisorii pentru majoritatea infractiunilor, precum si extinderea ariei persoanelor care pot avea calitatea de subiect activ la savârsirea infractiunilor prevazute de Legea nr. 31/1990.

1. Regimul juridic al pedepselor.

Pentru o serie de infractiuni prevazute de Legea nr. 31/1990 se prevede un regim sanctionator mai usor. Dintre acestea, cele mai importante sunt:

  • fapta subiectului activ de a prezenta date neadevarate sau inexistente asupra constituirii societatii, asupra conditiilor economice ale acesteia, de ascundere a datelor sau de a refuza sa puna la dispozitie asemenea date in conditiile legii (reglementata in art. 271 din Legea Societatilor) se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, spre deosebire de vechea reglementare potrivit careia sanctiunea consta in pedeapsa cu inchisoarea de la 1 la 5 ani.
  • fapta subiectului activ de a efectua operatiuni de vânzare sau de cumparare de actiuni, de a se folosi de bunurile sau de creditul societatii ori de a se imprumuta, sub orice forma, de la societatea pe care o administreaza, o societate controlata de cea administrata ori de la o societate care controleaza societatea administrata, producând, cu rea-credinta, un prejudiciu societatii (reglementata in art. 272 din Legea Societatilor) se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani ori cu amenda, spre deosebire de vechea reglementare potrivit careia sanctiunea consta in pedeapsa cu inchisoarea de la 1 la 3 ani.
  • fapta subiectului activ de a raspandi stiri false sau de a intrebuinta alte mijloace frauduloase in scopul maririi sau scaderii valorii actiunilor sau obligatiunilor societatii pentru a obtine un folos in paguba societatii, precum si incasarea sau plata dividendelor din profituri fictive ori care nu puteai fi distribuite (reglementata in art. 2721 din Legea Societatilor) se pedepseste cu inchisoarea de la 1 an la 5 ani, spre deosebire de vechea reglementare potrivit careia sanctiunea consta in pedeapsa cu inchisoarea de la 2 la 8 ani.
  • fapta subiectului activ de a emite actiuni sau obligatiuni cu nerespectarea dispozitiilor legale sau de a se folosi de ele in mod fraudulos (reglementata in art. 273 din Legea Societatilor) se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, spre deosebire de vechea reglementare potrivit careia sanctiunea consta in pedeapsa cuinchisoarea de la 6 luni la 5 ani.

2. Persoanele care pot avea calitatea de subiect activ

Pentru majoritatea infractiunilor prevazute in Legea Societatilor, calitatea de subiect activ inainte de modificarile aduse de Legea nr. 187/2012 o avea, de regula: fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii. In prezent, cadrul persoanelor ce pot avea calitatea de subiect activ al infractiunilor prevazute in capitolul mentionata fost extins. Asadar, raspund penal: fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societatii.

3. Dezincriminarea unor fapte

Nu mai constituie infractiuni potrivit Legii nr. 31/1990:

  • fapta de a exercita un comert in favoarea si pe seama unor societati constituite in tara straina in cazul in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru functionarea acelor societati in Romania ( art. 280 din Legea Societatilor fost abrogat).
  • fapta de a determina inmatricularea unei societati in temeiul unui act constitutiv fals (articolul 2802 a fost abrogat).

4. Incriminarea unor fapte ca infractiuni

  • fapta de a duce la indeplinire hotararile adunarii generale referitoare la schimbarea formei societatii, fuziune, divizare, dizolvare, reorganizare sau reducere a capitalului social, fara informarea organului judiciar ori cu incalcarea interdictiei stabilite de acesta, in cazul in care s-a inceput urmarirea penala fata de societate constituieinfractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la o luna la un an ori cu amenda (potrivit art. 274 litera c din Legea Societatilor).

5. Interdictia de a fi fondator/administrator intr-o societate

Legea nr. 187/2012 modifica infractiunile care determina ca o persoana sa nu poata detine calitatea de fondator sau de membru al organelor de conducere si control ale unei societati. Astfel potrivit noilor reglementari, urmatoarele infractiuni au consecintele de mai sus: infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea increderii, infractiuni de coruptie, delapidare, infractiuni de fals in inscrisuri, evaziune fiscala, infractiuni prevazute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sanctionarea spalarii banilor, precum şi pentru instituirea unor masuri de prevenire şi combatere a finantarii actelor de terorism, republicata, ori pentru infractiunile prevazute de Legea nr. 31/1990.

Codul insolventei si mediul de afaceri

Noile dispozitii care au intrat in vigoare in iunie 2014 stabilesc o valoare prag pentru firmele care vor sa intre in solventa. Daca in actuala legislatie era impusa o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii doar pentru creditor, prin noile relgementari este instituita o valoare prag si pentru debitor, aceeasi cu cea stabilita pentru creditor, respectiv 40.000 lei.

Cu alte cuvinte, debitorul va putea cere insolventa doar daca are datorii mai mari de 40.000 lei.

“Valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa. Valoarea-prag este de 40.000 lei atat pentru creditori cat si pentru debitor, inclusiv pentru procedurile deschise in baza Legii nr. 31/1990 privind societatile, pentru creante de alta natura decat cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat”, se arata in actul normativ.

De asemenea, documentul citat prevede ca nicio dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii insolventei.

Totusi, in cazul in care se confirma un plan de reorganizare, dobanzile, majorarile ori penalitatile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligatiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii de insolventa se achita in conformitate cu actele din care rezulta si cu prevederile programului de plati. In cazul in care planul esueaza, acestea se datoreaza pana la data deschiderii procedurii falimentului.

Cu alte cuvinte, firmele nu vor plati dobanzi sau penalitati pentru datoriile existente inainte de intrarea insolventa, insa vor plati pentru obligatiile fiscale pe care le au dupa deschiderea procedurii de insolventa.

In acelasi timp, Noul Cod al Insolventei egalizeaza regimul deschiderii procedurii in cazul concursului dintre cererea debitorului si a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.

Potrivit OUG nr. 91/2013, insolventa se aplica profesionistilor, cu exceptia celor care exercita profesii liberale. Mai mult, actul normativ precizeaza ca vor putea cere insolventa, pe langa societatile comerciale, si regiile autonome. Totusi, institutiile de invatamant preuniversitar si universitar nu vor putea intra in insolventa.

Planul de reorganizare trebuie executat intr-un un an de zile

Noul Cod al Insolventei stabileste ca planul de reoganizare va putea fi propus de:

debitor, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la publicarea tabelului definitiv de creante;
administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la indeplinirea unuii termen de 30 de zile de la data publicarii tabelului definitiv de creante;
unul sau mai multi creditori, detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitv de creante, in termen de 30 de zile de la publicarea acestuia.
Totusi, nu va putea propune un plan de reorganizare debitorul care a mai apelat la procedura insolventei in ultimii cinci ani.

O alta prevedere importanta la acest capitol este cea privind durata planului de reorganizare. Potrivit ordonatei care va intra in vigoare pe 25 octombrie 2013, executarea planului de reorganizare nu va putea depasi un an. Concret, insolventa va dura doar un an de zile si nu trei asa cum prevedea pana acum legislatia in vigoare.

In continuare, actul normativ prevede ca planul de reorganizare va putea fi prelungit pana la 12 luni, dar nu mai mult de doi ani.

Noul cod face referire si la evitarea situatiei in care sunt aprobate planuri de reorganizare sustinute de un numar mic de creditori.

Mai precis, pentru evitarea unei asemenea situatii, noile dispozitii introduc un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului, respectiv necesita intrunirea acordului a creditorilor care detin 50% din totalul valoric al masei credale. Initial, in varianta codului de insolventa supusa dezbaterii publice, procentul era de 30%.

Super-prioritati la restituirea datoriilor

In acelasi timp, documentul introduce o super-prioritate pentru finantarile acordate in timpul procedurii, inclusiv in perioada de observatie.

“Finantarile acordate debitorului in perioada de observatie in vederea desfasurarii activitatilor curente, cu acordul comitetului creditorilor, beneficiaza de prioritate la restituire”, precizeaza sursa citata.

Astfel, aceste finantari se vor garanta, in principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formeaza obiectul unor cauze de preferinta, iar in subsidiar, daca nu exista astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferinta.

Noile reglementari aduc noutati si in ceea ce priveste termenul in actiunile incidentale. Astfel, actiunile incidentale (fond si apel) se judeca in conformitate cu dispozitiile noului Cod de procedura civila cu privire la judecata in prima instanta, cu mentiunea ca:

termenul pentru depunerea intampinarii este de maximum 10 zile de la comunicare,
raspunsul la intampinare nu este obligatoriu,
iar judecatorul sindic fixeaza, prin rezolutie, in termen de maximum 3 zile de la data depunerii intampinarii, primul termen de judecata, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezolutiei.
Actul normativ mai prevede ca intrunirile comitetului creditorilor urmeaza sa aiba loc ori de cate ori este cazul (nu neaparat lunar, ca in legea actuala), iar votul se poate exprima prin orice mijloace care asigura transmiterea textului si confirmarea primirii acestuia, nemaifiind astfel obligatorie prezenta fizica.

“Comitetul creditorilor se intruneste ori de cate ori este necesar la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, dupa caz sau la cererea oricarui membru al Comitetului Creditorilor. Comunicarea si votul se vor putea efectua prin orice mijloc care asigura transmiterea textului si confirmarea primirii acestuia”, precizeaza actul normativ.

De asemenea, in OUG nr. 91/2013 sunt reglementate instrumentele de prevenire a insolventei si anume mandatul ad-hoc si concordatul preventiv.

Mai exact, „mandatul ad-hoc este o procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului in dificultate financiara, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii in scopul realizarii unei intelegeri intre unul sau mai multi dintre acestia si debitor, in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla”, mentioneaza documentul citat.

In ceea ce priveste cel de al doilea instrument de prevenire a insolventei, concordatul preventiv, acesta este un contract incheiat intre debitorul in dificultate financiara, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte, se arata in proiect. Prin acest contract, debitorul propune un plan de redresare si de realizare a creantelor creditorilor asupra sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla.

Noua lege a achizitiilor si mediul de afaceri

Incepand cu 1 iulie 2013 a intrat in vigoare noua Lege a Achizitiilor Publice. Majorarea pragului pentru achizitii publice fara licitatie a fost principala informatie indelung dezbatuta in presa, insa modificarile aduse de acest act legislative nu se opresc aici. 

În Monitorul Oficial al României nr. 486/30.06.2014 a fost publicată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 51 din 28.06.2014 (pe care o vom denumi în continuare „OUG nr. 51/2014”) pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii (denumită în continuare „OUG nr. 34/2006”).

Principalul element de noutate introdus în activul legislativ de OUG nr. 51/2014 este „garanția de bună conduită” pe care ofertantul contestator trebuie să o constituie pentru întreaga perioadă cuprinsă între data depunerii contestației/cererii/plângerii și data rămânerii definitive a deciziei Consiliului/hotărârii instanței de judecată.

Încă din preambul, executivul român își justifică inițiativa invocând necesitatea, de altfel, reală, de a fluidiza procedura de atribuire a contractelor de achiziții publice și de a proteja autoritățile contractante împotriva depunerii unor contestații abuzive, iar în consecință se va proteja interesul public.

Este ușor de înțeles această argumentație a executivului. Ne uităm cu mândrie la podul de la Cernavodă proiectat de Anghel Saligny. Acum, după un secol de la inaugurarea sa, nu putem decât să ne bucurăm că există, îi recunoaștem măreția și grandoarea arhitecturală și nu ne putem întrebări cu privire la detaliile atribuirii contractului de construire; nici pe ce criterii de eficiență și transparență a fost ales Anghel Saligny ca să îl proiecteze. Acestea sunt detalii care, probabil, au contat în anii 1890-1900, dar pe care trecerea anilor le-a decantat de interesul public.

Așadar, din această perspectivă, a întâietății interesului public, privit ca o componentă a investiției publice, „garanția de bună conduită” pare o măsură binevenită din partea executivului român preocupat de accelerarea investițiilor publice.

Pe de altă parte, la edictarea unor asemenea măsuri, legiuitorul trebuie să aibă în vedere și interesul privat, al operatorului economic care dorește să depună sau a depus o ofertă în cadrul unei proceduri și care se simte nedreptățit de cerințele sau „atitudinea” autorității contractante. De asemenea, întrucât achizițiile publice reprezintă unul dintre domeniile cele mai armonizate ale dreptului european, iar autonomia legislativă a statelor este limitată de directivele în materia achizițiilor publice, toate actele normative interne în acest domeniu trebuie să fie conforme cu aceste directive.

Analiza juridică a noilor reglementări privind „garanția de bună conduită”, efectuată prin prisma înțelegerii de către legiuitor a necesității prezervării unui echilibru just între interesul public și cel privat, respectiv a necesității respectării preeminenței dreptului european, nu relevă un tablou optimist al „sorții juridice” a acestei noi instituții de drept, creată cu scopul declarat de a „disciplina” justițiabilii (deci având de principiu un caracter de ”sancțiune” sau ”constrângere”).

În primul rând, avem în vedere că prin Directiva 89/665/CE, Consiliul Uniunii Europene a impus statelor membre obligativitatea instituirii, prin legislația națională, a unor proceduri de control jurisdicțional al legalității deciziilor autorităților contractante în materia achizițiilor publice, care să îndeplinească trei condiții esențiale: eficiența; celeritatea; liberul acces pentru orice persoană care este sau a fost interesată de obținerea unui anumit contract de achiziție publică și care riscă să fie lezată printr-un act al autorității contractante.

Chiar de la prima vedere, instituirea „garanției de bună conduită” pare să fie contrară cerințelor cu privire la eficiența și accesibilitatea procedurilor jurisdicționale de control al legalității, întrucât ofertanții nu pot declanșa procedura jurisdicțională în lipsa unor lichidități pentru plata „garanției de bună conduită”; astfel, această măsură a statului român contravine exigențelor dreptului european.

În al doilea rând, amintim că art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează dreptul la un proces echitabil, cu componenta sa de acces efectiv și liber la un tribunal independent și imparțial. Instituirea „garanției de bună conduită”, ca o condiție pentru efectuarea controlului jurisdicțional asupra actelor emise de autoritățile contractante, poate fi văzută ca o limitare a dreptului la un proces echitabil, incompatibilă cu art. 6 din Convenție, având în vedere efectul restrictiv al acesteia.

În al treilea rând, observăm că art. 126 alin. (6) din Constituția României garantează controlul judecătoresc al actelor emise de autoritățile publice. Garanția constituțională este efectivă dacă accesul la instanța de contencios administrativ nu este obstrucționat prin impunerea unor condiții exorbitante pentru justițiabil sau care sporesc dezechilibrul firesc, existent a priori, între justițiabil și autoritatea publică.

„Garanția de bună conduită” poate fi interpretată și ca o măsură de limitare a accesului la instanța de contencios administrativ, dat fiind cuantumul acesteia, dar și faptul că, în cazul în care procedura judiciară se finalizează cu respingerea contestației, autoritatea contractantă va reține „garanția de bună conduită” fără a fi obligată să facă dovada vreunui prejudiciu cauzat prin depunerea contestației. Pe de altă parte, în cazul admiterii contestației, dacă a înregistrat vreun prejudiciu, operatorul economic va trebui să se adreseze instanței de judecată pentru recuperarea acestuia, cu toate rigorile de probatoriu pe care un asemenea demers îl comportă, întrucât autoritatea publică nu are obligația de a constitui o garanție similară.

În plus față de criticile care pot fi aduse noii instituții juridice a ”garanției de bună conduită”, cu privire la incompatibilitatea cu Tratatele fondatoare, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Constituția, se pot ridica semne de întrebare și cu privire la aptitudinea acestor noi reglementări de a asigura echilibrul între legalitatea procedurii de achiziție publică și celeritatea acesteia, ca scop declarat de către legiuitor.

Practica ne demonstrează că, în medie, Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor („CNSC”) soluționează o contestație în aproximativ 45 de zile calendaristice. În faza judecătorească, instanțele depun eforturi deosebite pentru acordarea unor termene scurte, decizia finală fiind, de cele mai multe ori, emisă în termen de 45-60 de zile de la înregistrarea plângerii la instanță. Prin urmare, raportându-ne și la experiența altor state membre, dar și la experiența altor proceduri judiciare în România, se poate aprecia că durata controlului de legalitate al actelor autorităților contractante (în medie de 3 luni) este rezonabilă, aceasta având un impact limitat asupra duratei totale a procedurilor de achiziție publică.

Art. 281 Codul muncii 2014 Reguli speciale de procedură

Art. 281 Codul muncii 2014 Reguli speciale de procedură

CAPITOLUL III
Reguli speciale de procedură

Art. 281

(1) Prezentul cod intră în vigoare la data de 1 martie 2003.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă:

– Codul muncii al R.S.R., Legea 10/1972, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 140 din 1 decembrie 1972, cu modificările şi completările ulterioare;

– Legea 1/1970 – Legea organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 27 din 27 martie 1970, cu modificările şi completările ulterioare;

– Decretul nr. 63/1981 privind modul de recuperare a unor pagube aduse avutului obştesc, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 17 din 25 martie 1981;

– Legea 30/1990 privind angajarea salariaţilor în funcţie de competenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 16 noiembrie 1990;

– Legea 2/1991 privind cumulul de funcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 8 ianuarie 1991;

– Legea salarizării nr. 14/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 9 februarie 1991, cu modificările şi completările ulterioare;

– Legea 6/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 10 februarie 1992;

– Legea 68/1993 privind garantarea în plată a salariului minim, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 15 octombrie 1993;

– Legea 75/1996 privind stabilirea zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 17 iulie 1996, cu modificările şi completările ulterioare;

– art. 34 şi 35 din Legea 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998.

(3) Pe data de 1 ianuarie 2011 se abrogă dispoziţiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976, cu modificările ulterioare.

Art. 265 Codul muncii 2014 Răspunderea penală

Art. 265 Codul muncii 2014 Răspunderea penală

CAPITOLUL V
Răspunderea penală

Art. 265

(1) Încadrarea în muncă a minorilor cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau folosirea acestora pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la art. 264 alin. (3) se sancţionează primirea la muncă a unei persoane aflate în situaţie de şedere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane.

(3) Dacă munca prestată de persoana prevăzută la alin. (2) şi la art. 264 alin. (3) este de natură să îi pună în pericol viaţa, integritatea sau sănătatea, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(4) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (3), instanţa de judecată poate dispune şi aplicarea uneia dintre următoarele pedepse complementare:

a) pierderea totală sau parţială a dreptului angajatorului de a beneficia de prestaţii, ajutoare sau subvenţii publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autorităţile române, pentru o perioadă de până la 5 ani;

b) interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achiziţii publice pentru o perioadă de până la 5 ani;

c) recuperarea integrală sau parţială a prestaţiilor, ajutoarelor sau subvenţiilor publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autorităţile române, atribuite angajatorului pe o perioadă de până la 12 luni înainte de comiterea infracţiunii;

d) închiderea temporară sau definitivă a punctului ori punctelor de lucru în care s-a comis infracţiunea sau retragerea temporară ori definitivă a unei licenţe de desfăşurare a activităţii profesionale în cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării.

(5) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (3), angajatorul va fi obligat să plătească sumele reprezentând:

a) orice remuneraţie restantă datorată persoanelor angajate ilegal. Cuantumul remuneraţiei se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie, cu excepţia cazului în care fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul;

b) cuantumul tuturor impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale pe care angajatorul le-ar fi plătit dacă persoana ar fi fost angajată legal, inclusiv penalităţile de întârziere şi amenzile administrative corespunzătoare;

c) cheltuielile determinate de transferul plăţilor restante în ţara în care persoana angajată ilegal s-a întors de bunăvoie sau a fost returnată în condiţiile legii.

(6) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (3) de către un subcontractant, atât contractantul principal, cât şi orice subcontractant intermediar, dacă au avut cunoştinţă de faptul că subcontractantul angajator angaja străini aflaţi în situaţie de şedere ilegală, pot fi obligaţi de către instanţă, în solidar cu angajatorul sau în locul subcontractantului angajator ori al contractantului al cărui subcontractant direct este angajatorul, la plata sumelor de bani prevăzute la alin. (5) lit. a) şi c).

Art. 254 Codul muncii 2014 Răspunderea patrimonială

Art. 254 Codul muncii 2014 Răspunderea patrimonială

CAPITOLUL III
Răspunderea patrimonială

Art. 254

(1) Salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor.

(2) Salariaţii nu răspund de pagubele provocate de forţa majoră sau de alte cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.

(3) În situaţia în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina şi în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare şi evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părţilor, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.

(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părţil.

Angajam avocat stagiar/definitiv si/sau absolvent de drept

Angajam avocat stagiar/definitiv si/sau absolvent de drept

CANDIDATUL IDEAL:

 

-Membru al Baroului

-Profesionist

 

 

 

 

-Pregatire foarte buna

-Activ si eficient

 

RESPONSABILITATI / BENEFICII:

 

Cautam un avocat care sa ne reprezinte in eventualele litigiile cu tertii, sa ne redacteze contractele si sa asiste la dicutiile cu clientii in ceea ce priveste partea juridica.

 

Persoana potrivita ar trebui sa fie dispusa sa:

 

-faca deplasari pt firma pt a depune diverse acte care tin de domeniul juridic

-sa participe activ in instata, in prima faza fiind insotita de un alt avocat

-sa redacteze contracte, somatii de plata, etc

-sa faca demersurile pt recuperarea sumelor restante

 

Asteptam cv-urile dvs. pe adresa de email:avocat@coltuc.ro

Timbrul de mediu este contestat in principal pentru ca ii discrimineaza pe cei cu masini Euro 3 si Euro 4, afirma avocatul Marius Coltuc

De la intrarea în vigoare a noilor norme, la nivel naţional s-au înregistrat aproape 3.400 de cereri de restituire
Timbrul este contestat în principal pentru că îi discriminează pe cei cu maşini Euro 3 şi Euro 4, afirmă avocatul Marius Coltuc
În primul trimestru, ANAF şi AFM au restituit, din taxa auto, aproximativ 161 mil. lei celor care au câştigat procesele în instanţă

VEZI ARTICOL AICI!

În mai puţin de două luni, pe rolul tuturor tribunalelor din ţară s-au înregistrat aproape 3.400 de dosare privind restituirea timbrului de mediu, primele urmând să se finalizeze la începutul lunii viitoare. „Pe rolul tuturor tribunalelor din ţară s-au înregistrat 3.388 de dosare. Nu există dosare finalizate încă, dar la începutul lunii iunie vor exista. Dacă se păstrează proporţia de aproximativ 1.000 de dosare pe lună şi o sumă medie de restituit de 5.000 lei pe fiecare proces, cei care au plătit timbrul de mediu vor avea de primit lunar circa 5 mil. lei în acest an”, a declarat avocat Marius Coltuc.
Potrivit acestuia, una dintre nemulţumirile celor care se adresează instanţei este legată de faptul că taxa este discriminatorie. „Prin noua formulă de calcul a timbrului de mediu, taxa creşte foarte mult pentru autoturismele Euro 3 şi Euro 4 şi scade pentru autoturismele non-euro, Euro 1 şi Euro 2. Întrucât majoritatea tranzacţiilor cu autoturisme au ca obiect autoturisme încadrate în normele Euro 3 şi Euro 4, proprietarii acestora vor fi afectaţi în cazul în care ar dori să înstrăineze autoturismul neputând dispune de atributele conferite de dreptul de proprietate. Or, circuitul civil este liber, iar această taxă, după cum a fost reglementată, încalcă principiul liberei circulaţii a mărfurilor, prevăzut de art.34 – 36 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene”, a explicat avocatul.
În plus, potrivit av. Marius Coltuc, OUG nr. 9/2013 – actul normativ care reglementează timbrul de mediu – conţine şi dispoziţii care încalcă Constituţia României.
„Este vorba despre art. 4 lit. d) din OUG nr. 9/2013 prin care se prevede obligaţia achitării timbrului de mediu în cazul transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situaţia autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanţe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule”, a afirmat Coltuc.

În perioada 2008 – 2013 s-au restituit peste 50 mil. lei

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Administraţia Fondului de Mediu au restituit, în primul trimestru, din taxa auto, circa 161 milioane de lei celor care au câştigat în instanţă dreptul de recuperare a sumelor achitate. Potrivit datelor celor două instituţii, citate pe blogul av. Marius Coltuc, peste 30,6 milioane de lei au fost achitate de către AFM, cuantumul reprezentând un procentaj de până la 10% din totalul alocat pentru întregul an, respectiv 400 milioane lei. „La nivelul perioadei 2008 – martie 2013, cuantumul restituit beneficiarilor prin Fondul de Mediu pe taxa auto a ajuns la 50,7 milioane lei, cea mai mare valoare fiind consemnată în primul trimestru din acest an, respectiv 30,65 milioane lei”, notează Coltuc.
În ceea ce priveşte veniturile încasate de ANAF din taxa pe poluare pentru autovehicule, statistica arată că acestea s-au ridicat, în primul trimestru al anului 2013, la 204,24 milioane lei, din care au fost transferate Fondului pentru Mediu 66,55 milioane lei, 130,60 milioane lei fiind restituite plătitorilor din taxa auto. În plus, tot prin administraţia fiscală, s-au restituit 8,5 milioane lei, suma aferentă taxei speciale pentru autoturisme conform OUG 50/2008, privind instituirea taxei speciale pentru autoturisme (restituiri ca urmare a recalculării între taxa specială şi taxa la fondul de mediu precum şi a hotărârilor judecătoreşti).

Încasările anticipate din timbrul de mediu nu acoperă despăgubirile

Încasările pe care Guvernul speră că le va obţine în acest an din timbrul de mediu sunt estimate la doar 365 milioane lei, jumătate din nivelul avansat de ministru şi apropiat de volumul veniturilor prognozate pentru anul trecut, care a fost cel mai scăzut de la introducerea taxei de poluare auto.
Încasările anticipate de Guvern nu acoperă suma despăgubirilor, de 400 milioane lei, pe care statul trebuie să le achite în acest an celor peste 300.000 proprietari de maşini care au câştigat procesele pentru restituirea taxei de poluare, considerată ilegală de către instanţe.
Din luna martie, Guvernul a înlocuit taxa auto cu timbrul de mediu, iar noua formulă de calcul a condus la o creştere în medie de circa 10% a sumei de plată pentru maşinile Euro 4 şi Euro 3 şi o scădere cuprinsă între 60% şi 90% pentru maşinile Euro 2, Euro 1 şi non-euro, pe principiul că maşinile vechi au o durată scurtă de funcţionare şi, deci, vor polua pentru un interval mai mic.
La acel moment, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat că se estimează că nivelul încasărilor timbrului de mediu va ajunge la 700 milioane lei în 2013, în condiţiile în care şi restituirile vechii taxe de mediu sunt estimate la 400 milioane lei.
În urmă cu o lună, ministrul afirma că suma totală ce trebuie restituită din vechea taxă auto este estimată la un miliard de lei, relatează Mediafax.
Ministrul afirma atunci că suma estimată pentru restituirile vechii taxe auto de mediu este enormă, dar a precizat că banii vor fi restituiţi „pe măsură ce se încasează noua taxă”.

N-au rezolvat vechile probleme

Casa de Avocatură Coltuc şi Asociaţii este iniţiatoarea petiţiei online „jostimbrudemediu.ro”. Motivul pentru care a fost demarată această campanie este faptul că, deşi Guvernul a justificat necesitatea modificării textului de lege prin faptul că aceasta avea trei mari probleme, niciuna dintre acestea nu a fost cu adevărat schimbată în noul act normativ. Problemele care ar fi trebuit corectate erau următoarele: avea valori disproporţionat de mari pentru anumite zone de poluare; conţinea în calculul său, în afară de emisia de CO2, şi capacitatea cilindrică (în ciuda faptului că acest criteriu era deja taxat la impozitul pe maşină, plătit la administraţia locală); era discriminatorie şi atrăgea ameninţări cu infringementul din partea UE (pentru că includea criterii diferite pentru anumite categorii de maşini înmatriculate în România faţă de alte maşini).
„Niciunul din aceste temeiuri nu este schimbat de noua lege. Principiul «poluatorul plăteşte» nu este respectat. Legea ar  trebui modificată prin fixarea unei marje fixe de CO2 care atunci când este depăşită să se plătească în plus, indiferent dacă este maşină nouă, veche, non euro, euro 1, 2, 3, 4, 5, 6 – aşa cum se întâmplă în sistemul francez privind taxa de poluare”, au precizat avocaţii.

Statul a restituit anul trecut 445 mil. lei – taxa de poluare încasată ilegal

Agenţia Fondului pentru Mediu (AFM) a restituit anul trecut 86 mil. lei în contul taxei de poluare încasate ilegal, sumă ce se adaugă celor peste 358 mil. lei restituite de către Ministerul Finanţelor Publice.
Potrivit bilanţului activităţii AFM pe 2012, anul trecut au fost întocmite 5.522 note de restituire pentru taxa pe poluare pentru autovehicule, în valoare de 86.405.476,52 lei, din care 85.535.162,19 lei taxa pe poluare pentru autovehicule; 437.702,87 lei dobândă aferentă taxei pe poluare pentru autovehicule; 260.972,84 lei cheltuieli de judecată; 171.638,62 lei alte cheltuieli.
„Ministerul Finanţelor Publice, prin adresa nr. 388275/24.01.2013, înregistrată la Administraţia Fondului pentru Mediu cu nr. 57134/11.02.2013, ne-a comunicat că a restituit, în anul 2012, suma totală de 358.498.306,00 lei”, se arată în documentul citat.
La cererea Curierului Naţional, Ministerul Finanţelor a informat la începutul acestui an că „Centralizatorul restituirilor cuprinde diferenţele între taxa pe poluare pentru autovehicule/taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule; diferenţele de taxă rezultate în urma contestării acesteia; valoarea reziduală a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi sumele stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive şi irevocabile”, instituţia având de restituit în total suma de 589.796.015 lei.

Impozit discriminatoriu

Potrivit semnalelor date de piaţă chiar înainte de intrarea în vigoare a timbrului de mediu, noua modalitate de calcul privind impozitarea înmatriculării autovehiculelor va genera, la fel ca şi celelalte taxe auto, mii de procese pe rolul instanţelor. Dovadă stă faptul că, deşi guvernanţii au dorit să elimine din noua taxă reglementările pentru care au fost criticaţi inclusiv de Comisia Europeană, acestea se regăsesc şi în noua formă de calcul. Avocaţii spun că noul timbru de mediu nu va fi cu adevărat o taxă de mediu, ci „un adevărat impozit discriminatoriu”, care ar trebui calculat numai în baza emisiilor de dioxid de carbon reale. „Noile valori de impunere sunt foarte mari. Acestea ar trebui scăzute cel puţin cu 30% în funcţie de puterea de cumpărare a românilor. Pe de altă parte, eliminarea plăţii pentru autoturismele mai vechi de 2007 când se revând încalcă dreptul de proprietate şi retroactivează”, notează av. Marius Coltuc, într-un document remis Curierului Naţional.

Se încalcă liberul acces la Justiţie

De departe cea mai problematică reglementare este cea legată de eliminarea dispoziţiei potrivit căreia, în cazul în care vânzătorul a obţinut deja prin hotărâre judecătorească restituirea sau evitarea la revânzare a taxei, cumpărătorul va plăti timbrul de mediu.
„Textul de lege prevede că în cazul celor care au dat statul în judecată pentru restituirea taxei încasate ilegal – dacă acestora li s-a restituit contravaloarea taxei, precum şi cei care au înmatriculat autoturismele fără achitarea taxei, în baza hotărârii judecătoreşti, vor plăti noul timbru la prima vânzare a maşinii. Prin această reglementare se încalcă liberul acces la Justiţie”, precizează avocatul, subliniind că regula „se va plăti o singură dată timbrul de mediu” ar trebui să fie menţionată în toate formele legii, nu doar în anumite cazuri.
Pe de altă parte, textul de lege care se va aplica începând de mâine nu stipulează ce se va întâmpla în cazul în care maşina este scoasă din România înainte de a-i expira perioada de viaţă şi nici dacă se poate recupera diferenţa. „Aceste aspecte ar trebui stipulate în lege în mod expres”, notează Coltuc.

FALIMENTUL PERSOANEI FIZICE – AV.COLTUC SPRIJINA INSOLVENTA PERSONALA

FALIMENTUL -PERSOANEI-FIZICE – AV.COLTUC SPRIJINA INSOLVENTA PERSONALA

 

Proiectul legii insolvenţei particularilor e adoptat în senat în 2010, cu o majoritate confortabilă, din păcate nu a ajuns să fie discutat în Camera Deputaţilor pentru că a intervenit cotractul cu FMI, de la început FMI a impus Guvernului să nu susţină această lege. Pentru că în toamna asta este campanie electorală, cu siguranţă nu are şanse să fie luat în discuţie în acest an, probabil anul următor.

IN ROMANIA SUNT PESTE 1000000 DE PERSOANE FIZICE INSOLVABILE!

 

Sunt două opţiuni. Ori restructurare, care se întâmplă acum în afara Tribunalului şi înseamnă îngheţarea ratelor, reeşalonare, îngheţarea ratelor pe un an, doi, trei. O relaxare a condiţiilor.

A doua variantă este falimentul şi va fi cea mai importantă, numeric vorbind. Pentru că sunt şomeri, sunt oameni care nu mai au venituri. Falimentul personal e un pic diferit de cel al coporaţiilor, pentru că există anumite bunuri care nu pot fi vândute: de exemplu bunurile necesare pentru efectuarea profesiei – cum este în cazul medicilor. Nu poate să fie omul evacuat din casă, împreună cu familia, chiar dacă acea casă se va vinde, cel puţin pentru o perioadă. Acele bunuri care sunt sesizabile, se execută silit, sunt lichidate în faliment şi sumele rezultate se duc la creditori, restul creanţei neacoperite urmând să se şteargă. Asta nu înseamnă că se face un cadou debitorului. Unu, pentru că acolo unde nu este faliment scuzabil nu se şterge nicio datorie şi este urmărit până în pânzele albe debitorul. Mai mult, sancţiunile din lege sunt extrem de dure – e de necrezut ce se întâmplă, nu s-a uitat nimeni la aceste sancţiuni – practic, respectivul este mort din punct de vedere civil: nu mai poate să fie fondator de firme, manager de firme, nu mai poate să exercite o profesie, să se împrumute la bănci, să ia un leasing, să facă un card de debit timp de 7 ani de zile până se închide falimentul nescuzabil.

Şi la falimentul scuzabil, unde operează acest discharge, este surprinzător pentru mine că nu s-a observat efectul acesta: în momentul în care se şterge acea creanţă, pe care tu ca bancă nu ai cum să o recuperezi orice ai face, oricâte executări silite ai face 20 de ani de acum încolo. Ştergerea acestei datorii îţi permite ţie ca bancă să scoţi din contabilitate această creanţă care înseamnă un cost enorm, un provizion cu titlul de 100% din creanţă. Când se declară acest discharge, banca poate să îşi elibereze provizionul. La furnizori, aceştia îşi pot recupera de la stat TVA aferentă pentru facturile eliberate şi neîncasate.

Noi avem faliţi în România, sunt peste 850.000 de persoane falite, dar nu au posibilitatea să se pună sub protecţia Tribunalului, şi nici creditorii lor nu au aceste facilităţi fiscale sau contabile.

Asta este ciudăţenia reacţiei mediului bancar faţă de aceste lucruri. De ce francezii, germanii, olandezii au acceptat o astfel de reglementare? Cred că fraierii suntem noi. Este favorabil în primul rând creditorilor. Executarea silită este haotică, dezordonată şi nu duce la recuperarea creanţei de către bănci – debitorul poate să îşi ascundă din bunuri. În faliment, lichidarea bunurilor este ordonată, sub supravegherea administratorului judiciar şi a judecătorului sindic. Dacă debitorul încearcă să îşi ascundă din bunuri şi acestea se întorc în patrimoniul lui în următorii trei ani, acestea vor fi lichidate.

 

Avocat specialist in insolventa: Sansele de recuperare a banilor sunt mici in procedura insolventei

Avocat-specialist-in-insolventa: Sansele de recuperare a banilor sunt mici in procedura insolventei

 

Insolventa apare atunci cand economia are probleme. Nu inseamna ca dupa sau inainte de o criza nu au existat insolvente, dar criza determina accentuarea fenomenului de insolvabilitate, faliment, incapacitate de plata.

„Nu exista nimeni protejat, oricine poate ajunge in stare de insolventa. Ultimii ani au aratat ca firme din toate domeniile de activitate au avut momente de dificultate, pe care unii au reusit sa le depaseasca cu bine, altii au reusit sa supravietuiasca, altii au ajuns la faliment”, a precizat Alper Ramazan.

Specialistul spune ca nu exista practic reteta sau domeniu in care firmele sa fie ferite de insolventa. „Nu exista un domeniu unde sunt intalnite litigii cu prioritate. Sunt litigii in toate instantele, tot felul de probleme, multe generate chiar de autoritatile publice. Numeric cea mai buna statistica pe domenii o detine CSM, care publica in mod regulat rapoarte cu privire la starea justitiei. Numarul de cazuri a crescut mult, neplata debitelor insa nu se va finaliza niciodata, intotdeauna vor exista firma falite, insolvente sau cu debite neachitate”

Sanse foarte mici de reusita

Un avocat din acest domeniu trebuie sa isi construiasca dosarul temeinic, cu rigurozitate economica. „Pregatirea unei cereri de chemare in judecata presupune mai mult timp, o informare prealabila, strangerea de probe inainte de a investi instanta de judecata cu o cerere. Taxa judiciara se achita de asemenea anticipat, iar neregularitatile se pot corecta numai in termen de 10 zile sub sanctiunea anularii cererii”

Despre sansele de reusita a unui client care se confrunta cu insolventa, avocatul este sincer. „Sansele de recuperare a banilor sunt mici in procedura insolventei si sunt infime in procedura falimentului, pentru ca, de cele mai multe ori, profesionistii cauta sa ascunda insolventa sau majoreaza debitele in perioada de preinsolventa pentru a o evita, iar in cele din urma se ajunge la faliment”

Avocat-Consultanta

Tarife RCA Site avocat Recuperari Creante Prevederi impozit Onorariu Avocat Noul cod civil norme-de-aplicare-cod-fiscal lawyer romania lawyer intrebari avocat intreaba un avocat infractiuni-contra-patrimoniului infraciunea de inselaciune forum avocat firme-de-recuperare-creante firma de avocatura contracte colective consultatii juridice consultatie avocat consultanta avocat online comisia europeana certificatul de cazier judiciar caut avocat calculator timbru de mediu cariera profesionala cabinet avocat Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business avocat partaj avocat online avocat muncii avocat marci avocat malpraxis avocat inregistrare marci avocat impozit strainatate avocati de top avocati avocat-fondul-proprietatea avocat firme avocat fiscal avocat financiar avocat dreptul muncii avocat dreptul familiei avocat drept penal avocat drept comercial avocat drept civil avocat divort avocat diaspora avocat creante avocat contencios administrativ avocat consultanta avocat civil avocat cetatenie avocat cedo avocat bucuresti avocat banca avocat asigurari avocat anrp avocat achizitii publice avocat articole avocat

Avocat Coltuc pentru business 24-Incepe razboiul creantelor

Bancile de pe piata locala incep ofensiva pentru recuperarea creantelor de la datornici, dupa pierderi record de 2,1 miliarde de lei anul trecut si o rata de neperformanta de 18%. Miza este reducerea pana la jumatate a perioadei care precede procedura de executare.

Iar momentul este propice, dupa ce ultimele modificari ale Codului de procedura civila aduc o fluidizare a procesului de valorizare a bunurilor executate silit.

BCR isi face „armata de recuperatori”

Primul semnal vine din partea BCR, care a zguduit finantele Erste Group cu pierderi record de 1,2 miliarde de lei in 2012. Rezultatele sunt puse pe seama unei majorari cu 68% a costului cu provizioane, in contextul in care banca mai atinge un record nedorit pe piata romaneasca: o rata de neperformanta de peste 26%.

BCR a inregistrat o pierdere record in 2012

„Anul acesta vom vedea la BCR o scadere puternica a costului cu provizioanele pentru pierderi din credite. De asemenea, se vad deja unele efecte ale programului de crestere a eficientei bancii, iar cea mai mare parte a costurilor de restructurare au fost prinse pe 2012. Sper ca vom avea un profit in Romania anul acesta”, a declarat Andreas Treichl, CEO al Erste Group.

Cu alte cuvinte, liderul pietei bancare din Romania trebuie sa-si amelioreze urgent portofoliul de credite. In acest context, Erste Group intentioneaza sa creeze la BCR o divizie de recuperare a creantelor de dimensiuni nemaintalnite pe piata bancara din Romania, cu o schema de personal de 500 de oameni.

Aceasta superdivizie va functiona ca o companie de sine statatoare in cadrul bancii, cu scopul de a deveni un centru de profit, potrivit vicepresedintelui Erste Group, Manfred Wimmer.

„Refacem toata zona de gestiune a creditelor neperformante si de restructurare. Am alocat personal suplimentar si vrem sa construim o baza operationala care sa devina centru de profit”, a declarat bancherul.

Marele castig: timpul

Insa de ce s-ar aventura o banca in asa masura pe piata de recuperare a creantelor? In prezent, pachetele de creante sunt preluate de la banci la un pret mediu de 12% din valoarea lor, in conditiile in care, in 2008, acestea se cumparau si la preturi de 30%, potrivit reprezentantului Coface Romania, Constantin Coman.

Insa nu preturile reprezinta motivul principal, sustine avocatul Marius Coltuc, in contextul in care nici in momentul de fata BCR nu lasa din mana portofoliul de creante, ele fiind vandute catre firme de recuperari controlate tot de catre institutie.

Marele castig este reducerea la jumatate a perioadei necesare pentru inceperea procedurilor de executare (adica de la cel putin 6 luni in prezent, la 2-3 luni din momentul in care debitorul nu mai plateste ratele).

„Sunt niste formalitati interne, pentru ca ei oricum nu cesioneaza niciodata catre noi (n.r. recuperatorii din piata). Ei acum asteapta 3-4 luni pentru a cesiona. Au niste operatori call center care insa nu dau rezultate, pentru ca nu sunt specialisti. Vor sa execute cat mai repede, sa nu mai piarda vremea”, a declarat pentru Business24 avocatul Marius Coltuc.

Practic, BCR nu trebuie decat sa uneasca sub propria palarie cele trei firme de recuperare cu care lucreaza – Top Factoring, Profit Credit si S.E. Capital, pentru a elimina din pasii birocratici.

http://www.business24.ro/banci/licitatii-banci/bancile-aduna-armate-pentru-a-executa-datornicii-mai-repede-1526026

Avocat Coltuc procese banci -Articol Curierul National

Toader: Instituţiile financiare se confruntă cu costuri tot mai mari legate de litigiile iniţiate de clienţi
Olteanu, BNR: Căile de atac ar trebui judecate la instanţa supremă, nu la Curţile de Apel, ca să se creeze o practică unitară
Coltuc: De fapt, băncile nu vor asta, ci vor să meargă cât mai repede cu executarea silită

Discuţiile purtate ieri de reprezentanţi ai băncii centrale pe tema litigiilor colective iniţiate de clienţi împotriva băncilor, prin care aceştia reclamă existenţa unor clauze abuzive în contractele de împrumut, par să aibă cu totul o altă ţintă, respectiv grăbirea executării silite, nicidecum înlăturarea clauzelor abuzive din contracte, a declarat ieri, pentru Curierul Naţional, avocatul Marius Coltuc
„Discuţiile purtate astăzi (ieri – n. red.) la BNR, fără reprezentanţi ai clienţilor care sunt parte în procesele colective, au vizat o aşa-zisă derogare de la lege, care prevede că instanţa unde se exercită calea de atac este Curtea de Apel. Ei vor să fie Înalta Curte, pentru că aceasta ar putea asigura o practică unitară. Nu este nevoie de nicio derogare, pentru că, potrivit noului Cod de Procedură Civilă, care a intrat deja în vigoare, avocaţii pot invoca practica unitară pentru procesele colective”, a afirmat av. Coltuc.
Viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, a propus ieri ca procesele colective împotriva băncilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare să aibă cale de atac la Înalta Curte de Casaţie, ca o excepţie de la lege, pentru că deciziile în astfel de speţe privesc o masă largă de populaţie, iar instanţa supremă poate asigura o practică unitară.
Anterior, Şerban Toader, Senior Partner şi Head of Advisory la KPMG România, afirmase că băncile se confruntă cu costuri tot mai mari legate de litigiile iniţiate de clienţii nemulţumiţi şi că instituţiile financiare ar trebui să le recâştige acestora încrederea, dar nu cu scopul creşterii profitabilităţii băncilor.
Contactat telefonic, avocatul Marius Coltuc a explicat ieri pentru Curierul Naţional că „practica unitară poate avea impact mare asupra băncilor, dar şi influenţe asupra proceselor individuale iniţiate de clienţi”. „Toată discuţia a fost legată în fapt de problemele BCR, care vrea să-şi facă un Departament de recuperare a creanţelor, unde să lucreze aproximativ 500 de angajaţi. Dacă vor să nu mai aibă probleme, ar putea să modifice contractele aflate în vigoare. De ce nu le modifică astfel încât să nu mai conţină clauzele abuzive? De fapt, băncile nu vor asta, ci vor să meargă cât mai repede cu executarea silită. Cer ca Înalta Curte să judece căile de atac în speranţa că, fiind instanţă naţională, va ţine cu ţara, adică cu ei”, a declarat pentru Curierul Naţional avocatul Marius Coltuc, de la Casa de Avocatură Coltuc şi Asociaţii.

VEZI ARTICOL AICI

 

Proceduri diferite privind recuperarea creantelor- avocat creante

Potrivit legii romane, in cazul in care un debitor nu si-a platit datoria pana la data scadenta, creditorul sau poate initia o procedura in fata instantei pentru recuperarea creantei sale, in termenul de prescriptie de trei ani. In plus, desigur, creditorii pot utiliza si prevederile stabilite de Legea 85/2006 (“Legea Insolventei”), acolo unde acestea sunt aplicabile.

Incepand din 15 februarie 2013, cand a intrat in vigoare Noul Cod de Procedura Civila, ca parte a responsabilitatilor asumate de Romania in procesul de integrare in Uniunea Europeana, pe langa modalitatile clasice de reucperare a creantelor in instanta, a fost reglementata si posibilitatea recuperarii de creante prin mediere.
Partile stabilesc un acord prin care se achita datoriile fara a ajunge in fata instantei. Procedura concilierii directe nu mai este reglementata in NCPC.

ORDONANTA DE PLATA SI PROCEDURA SPECIALA DE RECUPERARE A CREANTELOR CU VALOARE REDUSA

Ministerul Justitiei reglementeaza prin ordinul 359/2013 aprobarea formularelor utilizate in procedura cu privire la cererile de valoare redusa prevazuta de art. 1.025-1.032 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila .
Analizand acest text de lege rezulta ca pentru creantele care nu depasesc o anumita valoare si anumesa nu depaseasca suma de 10.000 de lei.
Deci pentru creante care nu depasesc aceasta suma recuperarea se va face in baza formularului pus la dispozitie reclamantului si cuprinde toate informatiile ncesare cu privire la litigiu.Parerea noastra este ca acest formular corespunde realitatii economice de astazi, el fiind in mare parte o copie a formularului de ordonanta europeana de plata pus la dispozitie de Uniunea Europeana pentru recuperarea creantelor in cazul in care firmele au parteneri din alte state member UE.
In principiu procedura cu privire la cererile de valoare redusa este o procedura scrisa. Cu toate acestea,se poate solicita prin formularul de cerere sau intr-o etapa ulterioara, organizarea unor dezbateri orale. De asemenea, si instanta poate dispune infatisarea partilor, daca apreciaza acest fapt ca fiind necesar. Aceste modificari privind procedura scrisa vor grabi astfel finalizarea litigiului dedus judecatii, intrucat de cele mai multe ori dezbaterile nu faceau altceva decat sa intarzie sentinta.
De altfel si paratul beneficiaza de un formular special pentru apararile pe care le va formula dar art 1029 alineat 4 arata ca acesta nu este obligat sa foloseasca acest formular putand raspunde prin orice alt mijloc aadecvat. Acesta va transmite apararile in termen de 30 de zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata.
Un alt aspect important este faptul ca la suma de 10.000 de lei nu se iau in calcul dobanzile si penalitatile acestea calculand-se separat prin rubrica speciala din formular.
Potrivit art 1026 NCP aceasta procedura nu este obligatorie ci reclamantul are dreptul sa opteze intre aceasta procedura si cea de drept comun.
In cazul in care din diverse motive cererea nu poate fi solutionata potrivit acestei proceduri, instanta judecatoreasca are obligatia de a informa partile in acest sens, iar, daca reclamantul nu isi retrage cererea, aceasta va fi judecata potrivit dreptului comun.
Interesant de punctat este faptul ca din reglemetarea acestei proceduri nu rezulta si valoarea taxei de timbru, care in cazul celor doua proceduri instituite prin OG 119/2007 si OUG 5/2001 era de 39 de lei.
La art 1013 din NCPC este prevazuta procedura ordonantei de plata care se aplica creantelor certe lichide si exigibile rezultate din obligatii constatatate printr-un contract. La o analiza mai amanuntita a textului rezulta ca procedura nu se poate folosi decat in cazul obligatiilor izvorate dintr-un contract. De asemenea prevederile se aplica si in cazul contractelor cu statul si alte autoritati contractante precum reprezentante ale altor state member UE. Astfel procedura se poate folosi si in cazul contractelor de achizitie publica.
Art 1014 instituie doua proceduri prin care creditor la informa debitorul despre somatie si anume, fie prin executor judecatoresc fie fara executor judecatoresc prin scrisoare recomandata cu continut declarant. Punctam ca nu este obligatorie folosirea unui executor judecatores. Prin somatie debitorul este instiintat ca in termen de 15 zile sa isi execute obligatia.
In cazul in care dupa aceste 15 zile debitorul nu a achitat, creditorul are dreptul sa introduca actiunea la instant competenta sa judece cererea in prima instanta.
Potrivit prevederilor NCPC nedepunerea intampinarii poate fi considerate de instanta ca o recunoastere de datorie.
Articolul 1021 precizeaza ca instanta in hotararea pe care o emite va stabili si termenul de plata care va fi cuprins intre 10-30 de zile de la comunicarea acesteia.
Se mai prevede ca ordonanta de plata va fi emisa in maxim 45 de zile de la introducerea cererii daca debitorul nu contesta creanta.
Impotriva hotararii se poate face cerere in anulare . Cererea in anulare nu suspenda de drept executarea ci aceasta va fi putea fi incuviintata la cerere numai dupa depunerea unei cautiuni

Procedura generala
Potrivit Codului de procedura civila, care instituie procedura generala privind recuperarea creantelor, inainte de initierea unei actiuni in instanta, creditorul trebuie sa incerce sa solutioneze problema in mod amiabil cu debitorul. In acest sens, creditorul trebuie sa comunice o notificare scrisa debitorului, prin care sa-l invite in scopul solutionarii amiable a problemei. Notificarea trebuie sa includa, drept anexe, toate documentele ce atesta creanta creditorului, si trebuie transmisa cu cel putin 15 zile inainte de data propusa pentru intalnire. Daca partile reusesc sa rezolve problema in mod amiabil, atunci debitorul va plati suma datorata si nicio actiune nu va mai fi introdusa in instanta.

Insa, in cazul in care partile nu ajung la o intelegere, sau daca partile ajung la o intelegere, pe care debitorul o incalca, atunci creditorul poate introduce o actiune in instanta, la care va anexa toate documentele ce atesta faptul ca partile au incercat sa solutioneze problema amiabil inainte de introducerea respectivei actiuni. In lipsa unor asemenea dovezi, actiunea va fi respinsa de instanta.

La fel ca si in cazul ordonantei de plata, instanta competenta in cadrul procedurii generale este judecatoria sau tribunalul, in functie de cuantumul creantei ce face obiectul litigiului.

Avantajele si dezavantajele principale intre procedura generala si procedurile urgente
Un avantaj al procedurilor urgente este faptul ca taxa de timbru ce trebuie platita de creditori are un cuantum de doar 39 lei, reprezentand echivalentul a aproximativ 10 euro, in timp ce, in cazul procedurii generale, creditorii trebuie sa plateasca o taxa de timbru avand un cuantum ce reprezinta un anumit procent din cuantumul creantei si, in consecinta, cu cat este mai mare cuantumul creantei, cu atat mai mare va fi si taxa de timbru pe care creditorul va trebui sa o plateasca.

Cel mai mare avantaj al procedurilor urgente este tocmai acest caracter urgent, ce permite judecatorului in cauza sa dea o solutie intr-un termen de aproximativ 2-3 luni – text NCPC solicita instantei sa dea o solutie in 90 de zile.

Formular reclamatie transport aerian – Cab.avocat Coltuc

Drepturile pasagerilor în eventualitatea
refuzului la îmbarcare, a declasării, a anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor
în temeiul Regulamentului (CE) nr. 261/2004.
INSTRUCȚIUNI

1) Pasagerii care consideră că au motive întemeiate pentru a depune o plângere împotriva
unei companii aeriene1 privind refuzul la îmbarcare, declasarea, anularea sau întârzierea
prelungită a unui anumit zbor, trebuie mai întâi să adreseze această plângere companiei
aeriene care operează zborul respectiv. În acest scop se poate utiliza prezentul formular. Vă
rugăm să păstrați o copie a acestui formular.

Formular- reclamatie- transport -aerian
2) În cazul în care compania aeriană nu vă răspunde în termen de 6 săptămâni de la primirea
plângerii dumneavoastră sau în cazul în care nu sunteți satisfăcut de răspunsul respectiv,
prezentul formular (se poate utiliza o copie a formularului original trimis companiei aeriene)
trebuie trimis organismului național competent2 din statul membru3 în care a avut loc
incidentul.
3) În cazul în care incidentul a avut loc pe un aeroport de plecare din afara Uniunii Europene,
puteți contacta organismul național competent din statul membru de destinație.
4) Prezentul formular de plângere poate fi utilizat numai pentru cazurile de refuz la îmbarcare,
de declasare, de anulare sau de întârziere prelungită a zborului.
5) Și alte tipuri de plângeri, precum recuperarea bagajelor, modificări ale orarului de zbor cu
mai mult de 14 zile înainte de data călătoriei sau probleme legate de emiterea biletelor,
trebuie trimise mai întâi companiei aeriene în cauză. În cazul în care nu primiți un răspuns
sau dacă nu sunteți satisfăcut de răspunsul primit, puteți contacta, pentru indicații
suplimentare, centrele europene ale consumatorilor4 din orice stat membru.
6) Vă rugăm să completați acest formular cu majuscule.
Plângere depusă de:
Prenume: Nume:
Adresa:
Codul poștal, localitatea: Țara:
E-mail:
Număr de telefon:
1 „Regulamentul 261/2004 se aplică tuturor zborurilor cu plecare de pe orice aeroport din UE,
operate de orice companie aeriană, și zborurilor cu destinație către orice aeroport din UE,
operate de orice companie aeriană din UE”.
2 Lista organismelor naționale competente și informații suplimentare referitoare la drepturile
pasagerilor în UE sunt disponibile pe site-ul http://www.apr.europa.eu/
3 sau Islanda, Norvegia, Elveția.
4 http://ec.europa.eu/consumers/redress/ecc_network/webcenters_en.htm

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Avocat insolventa – Cab.avocat Coltuc

Printre societăţile de avocatură cu expertiză ridicată în insolvenţă se numără Stă­nes­cu Miloş Dumitru & Asociaţii (SMDA), Piperea & Asociaţii, Deleanu & Asociaţii, Casa de Insolvenţă Transilvania, Cionca Bidiga Godîncă, BDO Insolvency. În acest an s-au constituit TZA Insolvenţă SPRL şi Boştină şi Asociaţii Insolvency. Acestea îşi consiliază clienţii de la auditul iniţial, mana­gementul situaţiilor de criză, consultanţa în pre-insolvenţă, la servicii de elaborare de planuri şi strategii de redresare a societăţii, de la analiza dosarelor de recuperări de creanţe şi a situaţiilor de criză până la gestionarea procedurilor de reorganizare, lichidare judiciară şi lichidare voluntară.

avocat insolventa

Alături de societăţile de avocatură, mai au conexiuni cu piaţa insolvenţei firmele de audit, consultanţă fiscală şi financiară. „Ne-am propus, încă de anul trecut, crearea unei entităţi distincte, care să gestioneze proiectele curente şi viitoare în materie de reorganizări, lichidări şi insolvenţă. Având deja o practică bine dezvoltată şi o echipă sudată, scopul nostru a fost să creştem vizi­bilitatea practicienilor noştri pe această piaţă”, a precizat Managing Partner-ul Ţuca Zbârcea & Asociaţii, Gabriel Zbârcea. Coordonatorul TZA Insolvenţă SPRL, Robert Roşu, a declarat că, în ultimele luni, casa de avocatură s-a confruntat cu un număr aproape dublu de cereri de servicii de specialitate, atât în ceea ce priveşte deschiderea procedurilor de insolvenţă împotriva diverşilor debitori, dar şi pentru atacarea sentinţelor pronunţate de instanţele române.

Boştină şi Asociaţii Insolvency SPRL va oferi consultanţă privind profilaxia insolvenţei comerciale şi tratării situaţiilor de criză, în întocmirea proiectelor de accesare a finanţărilor disponibile, privind recuperarea de creanţe de la diverşi debitori, întocmirea planului de reorganizare, restructurare, lichidare parţială sau integrală şi consultanţă privind lichidarea voluntară. „Semnele de redresare ecomomică ne fac să credem că noua companie ar trebui să pună accentul în primul rând pe chestiuni de profilaxie a insolvenţei şi de tratare a situaţiilor de criză şi în al doilea rând pe chestiunile strict tehnice legate de practica insolvenţei şi a lichidărilor. Pornim şi de la experienţa acumulată într-o serie întreagă de procese de insolvenţă în care am fost implicaţi în calitate de avocaţi, de la oprirea procedurilor de insolvenţă în cazul Metro şi Timpuri Noi la respingerea pretenţiilor financiare ale Glencore UK faţă de RAFO şi până la lichidarea voluntară a celor 5 companii de pe platforma Nitramonia Făgăraş şi Fabrica de Pirite de la Turnu Măgurele”, spune Doru Cătălin Boştină, coordonatorul grupului de consultanţă.

Avocat insolventa

Creşteri semnificative ale dosarelor de insolvenţă, faliment şi lichidare

 Avocat Insolventa

Numărul firmelor intrate în insolvenţă a crescut cu 60,35% în perioada ianuarie-mai 2009, comparativ cu perioada similară a anu­lui trecut, potrivit datelor Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR). Astfel, la sfârşitul lunii mai, numărul firmelor intrate sub incidenţa Legii 85/2006 privind procedura insolvenţei era de 9.687, în creştere cu 3.646 (+60,35%) faţă de perioada ianuarie-mai 2008. Numărul dosarelor de faliment şi lichidare aflate pe rol la sfârşitul anului 2008 a crescut cu 35,86%, respectiv cu 21,66%, faţă de cel înregistrat în 2007, în timp ce numărul dosarelor de reorganizare a scăzut cu 17,52%. Astfel, din cele 30.289 de dosare de insolvenţă aflate pe rolul instanţelor de judecată la data de 31 decembrie 2008, 13.258 erau dosare de faliment (+35,86% faţă de 9.758 înregistrate la finele lui 2007), 13.865 erau dosare de lichidare (+21,66% faţă de 11.396 înregistrate la finele lui 2007) şi numai 405 erau dosare de reorganizare(-17,52% faţă de 491, câte erau înregistrate la finele lui 2007). Potrivit preşedintelui UNPIR, avocatul Arin Stănescu, în România este foarte greu să reorganizezi o societate, în primul rând din cauză că finanţarea pentru continuarea activităţii se acordă foarte greu, dar şi pentru că firmele aflate în reorganizare sunt margina­lizate atunci când vine vorba să participe la licitaţii privind achiziţiile publice.

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

Avocat Coltuc -Timbru de mediu

În ultima vreme avem un nou scandal în România şi anume timbrele de mediu 2013. Românii nu ştiu ce să mai facă. Dacă anul trecut în campania electorală Guvernul preciza că va elimina taxa de mediu, acum situaţia este un pic schimbată – taxa rămâne, se schimbă denumirea iar principiile rămân aceleaşi.

avocat coltuc

Marius Coltuc este avocat în cadrul Cab.avocat Coltuc.


La data de 9 ianuarie 2013 s-a amânat publicarea formei finale a legii privind timbrele de mediu 2013. Până atunci românii vor plăti exact ca anul trecut şi chiar mai mult pentru autoturismele înmatriculate înainte de 2007. Tendinţa în Europa – vezi Franţa, Belgia etc – este de a menţine taxa şi chiar de a o mări (de exemplu Franţa de trei ori de la 1 ianuarie 2013).

România are aproape 95% din sistemul francez de drept şi drept urmare nu poate avea o altă poziţie. Dispoziţii legale: Statul francez a decis modificarea baremului Bonus/Malus privind taxele pentru vehiculele noi, în funcţie de emisiile de carbon. Cea mai semnificativă creştere se va înregistra la vehiculele care emit peste 191 grame de CO2 pe kilometru. Astfel, pentru cele care se situează între 191-200 grame CO2 pe kilometru, taxa creşte de la 2300 euro la 5000 euro, iar pentru cele care emit peste 201 grame CO2 pe kilometru, taxe creşte de la 3600 la 6000 de euro. Bonusurile primite de cei care optează pentru maşini nepoluante se menţin la baremurile din 2012 (7000 de euro pentru maşinile full-electrice şi 4000 de euro pentru maşinile hibrid care emit sub 110 grame CO2 pe kilometru).

Avocat Coltuc

Conform noului barem, procentual vorbind cel mai afectat model va fi Lada Niva 1.7 i – motorul acesteia emite 224 grame de CO2/km şi din această cauză la preţul ei de 11.990 euro se va adăuga taxa de 6000 de euro, ajungând la 17.990 euro!

Şi modelul 4×4 de la Dacia va fi afectat: pentru Duster 1.6 L taxa de mediu va ajunge la 1500 euro.

Avocat Coltuc- Cab.avocat Coltuc

Conform unui studiu realizat de Eurotax Glass, taxa de 5000 de euro va afecta 410 de modele din gamele producătorilor auto prezenţi pe piaţa din Franţa. Procentual, taxa se situează între 4% din valoarea maşinii, în cazul unui BMW seria 7 – 750Li Exclusive individual, care costă 127.500 euro şi 18% pentru Mercedes Vito. Pentru mai mult de jumătate dintre versiunile afectate, penalizarea reprezintă mai mult de 10% din valoarea maşinii. Printre modelele puternic afectate se numără Nissan Qashqai 2.0i 140 CP, Ford Transit Kombi, Volkswagen Caravelle 2.0 TDI, Mercedes-Benz Vito 110 CDI BlueEfficiency, Honda CR-V (generatia precedenta), Mazda5, Skoda Superb Combi 1.8 TSI.

Conform Eurotax Glass însă, puţine modele franţuzeşti sunt afectate de această nouă versiune a legii Bonus/Malus. Astfel, modele precum Citroen Jumper Combi, Peugeot Boxer Combi, Peugeot Expert şi Renault Master Combi sunt afectate de această taxă, penalizarea reprezentând până la 15% din valoarea de achiziţie a acestor modele.

Se pune întrebarea este legal sau nu acest timbru de mediu?

Dacă luăm de bune declaraţiile guvernului şi anume că poluatorul plăteşte dacă are maşina veche şi capacitate cilindrică mare, am spune că nu vor schimba nimic faţă de legea 9/2012 în afara denumirii. Principiile rămân şi caracterul ilicit al acesteia rămâne. Am putea fi de acord cu varianta din Germania, unde nu există taxă de mediu, dar există impozit mai mare. Dacă timbrele de mediu care vor fi calculate în funcţie de cantitatea de noxe emisă de autoturism şi va fi plătită de absolut toată lumea care are maşină, anual, împreună cu impozitul pe vehicul ar fi rezonabil. Ideal ar fi să fie eliminate,dar România nu îşi va permite niciodată să scoată această taxă. Se mai poate ataca pentru evitare sau recuperarea timbrului de mediu? Răspunsul nu poate fi decât unul: da.Se mizează pe faptul că românii nu vor ataca aceste decizii în număr mare, ca în 2012, că durează şi că statul va învinge. Procedura de recuperare a aşa numitului timbru de mediu este următoarea. Temeiul rămâne acelaşi: Potrivit art. 90 alin. 1 din Tratatul Comunităţii Europene (T.C.E.), nici un stat nu poate aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele ce se aplică direct sau indirect produselor naţionale.

Aceste dispoziţii din T.C.E. au rolul de a asigura libera circulaţie a mărfurilor în spaţiul comunitar prin interzicerea oricăror taxe interne discriminatorii faţă de produsele similare din alte state comunitare.
În contextul aderării României la Uniunea Europeană acesteia îi revenea obligaţia confirmării dispoziţiilor art. 90 din T.C.E. Cu toate acestea taxa de prima înmatriculare prevăzuta prin art. 214 alin. 1-214 alin. 3 Cod Fiscal şi aplicabilă autoturismelor şi autovehiculelor comerciale second-hand la prima înmatriculare a acestora în România constituie o masură discriminatorie a Statului Român faţă de autoturismele second-hand din alte state comunitare în raport cu cele similare din România cărora nu le este impusă o astfel de taxă. în consecinţă taxa de primă înmatriculare impusă autoturismelor şi autovehiculelor second-hand constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 90 din T.C.E. Aşteptăm cu nerăbdare o formă a legii care se anunţă ilegală de acum.

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

Recuperari creante – Cab.avocat Coltuc

Recuperarea creantelor se poate dovedi a fi un proces dificil aproape pentru orice afacere, indiferent de domeniul de activitate; insa, pe langa nelinistile produse de sistemul juridic roman, precum si pe langa lipsa unei intelegeri adecvate a protectiei juridice acordate creditorilor in baza legilor in vigoare, a face afaceri si, mai mult, a avea creante in Romania devine mult prea intimidant pentru cele mai multe societati – in special in vremuri tulburi din punct de vedere economic. Din fericire, sistemul juridic romanesc ofera un cadru ce instituie proceduri urgente privind recuperarea creantelor de catre creditori, iar prezentul articol descrie tocmai instrumentele juridice aflate la dispozitia creditorilor pentru recuperarea creantelor lor.

recuperare creante

Proceduri diferite privind recuperarea creantelor
Potrivit legii romane, in cazul in care un debitor nu si-a platit datoria pana la data scadenta, creditorul sau poate initia o procedura in fata instantei pentru recuperarea creantei sale, in termenul de prescriptie de trei ani. In plus, desigur, creditorii pot utiliza si prevederile stabilite de Legea 85/2006 (“Legea Insolventei”), acolo unde acestea sunt aplicabile.

Incepand din octombrie 2007, cand a intrat in vigoare Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 119/2007 (“OUG 119”), ca parte a responsabilitatilor asumate de Romania in procesul de integrare in Uniunea Europeana, coexista doua proceduri urgente privind recuperarea creantelor – procedura somatiei de plata, stabilita prin Ordonanta Guvernului nr.5/2001, si procedura ordonantei de plata, stabilita prin OUG 119. In functie de cazul lor concret, creditorii pot opta pentru oricare dintre cele doua procedure urgente, dar pot, de asemenea, utiliza si procedura generala prevazuta de Codul de procedura civila, care necesita insa mai mult timp pentru o implementare integrala.

Recuperare creante

Somatia de plata si ordonanta de plata
In cazul in care creditorul detine informatii suficiente privind solvabilitatea debitorului sau, iar creanta sa este atestata prin inscrisuri, atunci cea mai buna optiune pentru creditor este sa utilizeze una dintre cele doua procedure urgente. Atat procedura somatiei, cat si cea a ordonantei de plata se refera la creante certe, lichide si exigibile. O creanta este certa, atunci cand existenta sa este dincolo de indoiala; este lichida, atunci cand cuantumul sau este determinat sau determinabil; si este exigibila, atunci cand a devenit scadenta.

Procedura somatiei este o procedura speciala si urgenta, ce poate fi utilizata numai pentru recuperarea creantelor reprezentand sume de bani, rezultand din contracte sau din alte inscrisuri, semnate de ambele parti. Ordonanta de plata detine o arie mai restransa de aplicare, in sensul ca ea reglementeaza recuperarea creantelor reprezentand sume de bani, ce decurg din contracte comerciale, definite drept acele contracte incheiate intre comercianti, ori intre comercianti si autoritati contractante.

In timp ce, in procedura somatiei de plata, facturile semnate de debitor reprezinta dovada de baza utilizata in fata instantei, procedura ordonantei de plata permite o mai mare flexibilitate in ceea ce priveste furnizarea dovezilor in instanta. Astfel, un creditor ce utilizeaza aceasta procedura poate depune cu success, pe langa facturi, si alte documente care sa ateste creanta sa fata de debitor, cum ar fi corespondenta cu acesta.

Acesta este un aspect important in aceasta procedura, ce transforma ordonanta de plata intr-o procedura mai avantajoasa pentru creditori, comparativ cu somatia de plata.
Un alt avantaj al ordonantei de plata este faptul ca, in cadrul acestei proceduri, debitorul isi poate recunoaste partial datoria, in timp ce procedura somatiei nu permite o asemenea recunoastere partiala. Astfel, judecatorul poarte emite o decizie in acest sens, iar creditorul isi va putea recupera o parte a creantei sale, in timp ce, pentru restul creantei pretinse, poate introduce o cerere in instanta in temeiul procedurii generale prevazute de Codul de procedura civila.

Procedura generala
Potrivit Codului de procedura civila, care instituie procedura generala privind recuperarea creantelor, inainte de initierea unei actiuni in instanta, creditorul trebuie sa incerce sa solutioneze problema in mod amiabil cu debitorul. In acest sens, creditorul trebuie sa comunice o notificare scrisa debitorului, prin care sa-l invite in scopul solutionarii amiable a problemei. Notificarea trebuie sa includa, drept anexe, toate documentele ce atesta creanta creditorului, si trebuie transmisa cu cel putin 15 zile inainte de data propusa pentru intalnire. Daca partile reusesc sa rezolve problema in mod amiabil, atunci debitorul va plati suma datorata si nicio actiune nu va mai fi introdusa in instanta.

Insa, in cazul in care partile nu ajung la o intelegere, sau daca partile ajung la o intelegere, pe care debitorul o incalca, atunci creditorul poate introduce o actiune in instanta, la care va anexa toate documentele ce atesta faptul ca partile au incercat sa solutioneze problema amiabil inainte de introducerea respectivei actiuni. In lipsa unor asemenea dovezi, actiunea va fi respinsa de instanta.

La fel ca si in cazul procedurilor somatiei si ordonantei de plata, instanta competenta in cadrul procedurii generale este judecatoria sau tribunalul, in functie de cuantumul creantei ce face obiectul litigiului.

Avantajele si dezavantajele principale intre procedura generala si procedurile urgente
Un avantaj al procedurilor urgente este faptul ca taxa de timbru ce trebuie platita de creditori are un cuantum de doar 39 lei, reprezentand echivalentul a aproximativ 10 euro, in timp ce, in cazul procedurii generale, creditorii trebuie sa plateasca o taxa de timbru avand un cuantum ce reprezinta un anumit procent din cuantumul creantei si, in consecinta, cu cat este mai mare cuantumul creantei, cu atat mai mare va fi si taxa de timbru pe care creditorul va trebui sa o plateasca.

Cel mai mare avantaj al procedurilor urgente este tocmai acest caracter urgent, ce permite judecatorului in cauza sa dea o solutie intr-un termen de aproximativ 2-3 luni – textul OUG 119 solicita instantei sa dea o solutie in 90 de zile. In plus, procedurile urgente nu solicita partilor sa incerce solutionarea amiabila a chestiunii, ceea ce scurteaza intregul proces.

Pe scurt, dezavantajele procedurii generale sunt reprezentate de cuantumul ridicat al taxei de timbru si de durata intregii proceduri (prima instanta, apel si recurs), ceea ce face ca un asemenea proces sa dureze uneori 2-3 ani inainte ca instanta sa dea o decizie definitiva si irevocabila. Pe de alta parte, procedura generala ar trebui utilizata, in locul somatiei ori ordonantei de plata, atunci cand creditorii au nevoie de mai mult decat inscrisuri pentru a-si dovedi creanta (de exemplu, depozitii ale martorilor ori ale expertilor). Totusi, atunci cand exista dovezi suficiente privind faptul ca respectiva creanta este certa, lichida si exigibila, creditorii pot recurge la una dintre cele doua proceduri urgente, in locul procedurii generale greoaie si indelungate, prevazute de codul de procedura civila.

Procedura insolventei
Statisticile arata ca in anul 2008 au fost introduse in instanta intre 12.000-14.000 de cereri de insolventa, iar prognoza pe anul 2009 estimeaza ca numarul acestor cereri se va dubla. Intr-adevar, creditorii recurg mult prea des la procedura insolventei, chiar si atunci cand nu detin informatii suficiente privind insolvabilitatea debitorilor lor, unicul lor scop fiind acela de a pune presiune pe debitori, astfel incat acestia sa-si achite datoriile. Din pacate, in cele din urma, aceasta strategie se intoarce deseori impotriva lor.
Creditorii indreptatiti sa solicite deschiderea procedurii insolventei

Legea Insolventei impune conditii permisive pentru creditorii ce intentioneaza sa introduca cereri de insolventa impotriva debitorilor lor. Acestea se refera la existenta unei creante certe, lichide si exigibile, mai veche de 30 de zile, si avand o valoare ce depaseste pragul de 10.000 de lei, in cazurile obisnuite, si pragul reprezentat de sase salarii medii pe economie, pentru salariati. Salariul mediu pe economie stabilit pentru 2008 a fost de aproximativ 350 euro.

Odata indeplinite aceste conditii ce privesc creantele, creditorul poate introduce cererea de insolventa in fata instantei. Legea Insolventei nu solicita creditorului sa demonstreze insolvabilitatea debitorului sau, ceea ce face ca initierea procedurii insolventei sa fie destul de simpla. Totusi, la solicitarea debitorului, judecatorul sindic il poate obliga pe creditor sa faca un depozit ce reprezinta maxim 10% din valoarea creantei. Un asemenea depozit va fi returnat creditorului, in cazul in care cererea sa de insolventa este admisa, sau poate fi utilizat pentru a acoperi pierderile suferite de debitor, in cazul in care cererea creditorului este respinsa.

Initierea procedurii
Atunci cand este introdusa o cerere de insolventa, debitorul poate solicita instantei aprobarea unui plan potrivit caruia debitorul sa se poata reorganiza, intr-un efort de a-si plati datoriile. Judecatorul poate confirma sau respinge acest plan. Daca judecatorul considera ca cererea creditorului sau a debitorului este temeinica, daca debitorul nu propune un plan de reorganizare, sau daca un asemenea plan de reorganizare este respins, atunci judecatorul va deschide procedura insolventei si va desemna un administrator judiciar, pentru debitorul persoana juridica.

Consecintele principale ale deschiderii procedurii insolventei sunt: suspendarea termenului de prescriptie pentru toate creantele creditorilor; faptul ca nicio penalitate ori dobanda nu se poate adauga creantelor dupa deschiderea procedurii insolventei; debitorul nu isi mai poate administra activitatea, aceasta fiind incredintata administratorului judiciar, desemnat de catre judecatorul sindic. Debitorul trebuie sa depuna toate informatiile si documentele ce atesta situatia societatii, precum bilant, lista a creditorilor, lista a activelor, a conturilor si bancilor utilizate de debitor, precum si orice alte asemenea informatii, catre administratorul judiciar.

Efectele deschiderii procedurii insolventei asupra altor litigii
Incepand cu data initierii acestei proceduri, toate actiunile judiciare ori extrajudiciare privind satisfacerea creantelor impotriva debitorului sau impotriva activelor sale sunt suspendate. Decizia privind deschiderea procedurii trebuie comunicata tuturor instantelor in jurisdictia carora se afla sediul debitorului, asa cum este acesta inregistrat la registrul comertului, precum si tuturor bancilor la care debitorul detine conturi deschise. Mai mult, dupa deschiderea procedurii, administratorul judiciar trebuie sa-i notifice pe toti creditorii care sunt inregistrati in documentele contabile ale debitorului si sa-i informeze pe acestia in legatura cu termenele pana la care ei trebuie sa-si inregistreze propriile creante impotriva debitorului in fata instantei.

Recuperari creante -Cab.avocat Coltuc

Efecte asupra actelor incheiate de debitor
Toate actele si corespondenta emise de debitor, de administratorul judiciar oride lichidator trebuie sa includa, in limbile romana, engleza si franceza, urmatoarea expresie: “in insolventa”, “in insolvency”, “en procédure collective”. Judecatorul sindic poate decide ca administrarea debitorului sa nu mai fie efectuata de catre debitorul insusi, ci de catre administratorul judiciar, care poate sa solicite judecatorului anularea actelor incheiate de debitor, daca acestea au fost incheiate in frauda drepturilor creditorilor intr-o perioada de 3 ani anterioara datei la care a fost initiata procedura insolventei.

Riscuri privind deschiderea procedurii insolventei, in scopul recuperarii de creante
Asa cum este mentionat mai sus, unii creditori utilizeaza aceasta procedura a insolventei, chiar daca nu detin informatii suficiente privint insolvabilitatea debitorilor lor, insa doar in scopul de a-i determina pe acestia sa-si plateasca datoriile. Totusi, dupa o analiza temeinica a situatiei economice a debitorului, se poate dovedi in cele din urma ca debitorul se afla totusi in insolventa si este deci incapabil sa-si achite toate datoriile, existand astfel riscul pentru creditori ca acestia sa nu-si mai poata recupera creantele de la debitorii lor.

Astfel, dezavantajul major al procedurii insolventei este faptul ca sumele de bani colectate din vanzarea activelor debitorului sunt deseori insuficiente spre a acoperi creantele tuturor creditorilor. Administratorul judiciar va efectua un inventar al tuturor activelor debitorului si poate, in baza deciziei creditorilor aprobata de judecator, sa vanda aceste bunuri, iar incasarile rezultate vor fi distribuite creditorilor si vor fi utilizate spre a acoperi costurile determinate de aceasta procedura.

Legea Insolventei stabileste ordinea in care sunt satisfacute creantele creditorilor. De exemplu, sumele obtinute prin vanzarea activelor ce fac obiectul unor garantii vor fi achitate catre creditorii in favoarea carora respectivele garantii au fost constituite si, numai dupa satisfacerea acelor creante, sumele ramase, daca acestea mai exista, vor fi distribuite catre ceilalti creditori. De asemenea, creantele apartinand institutiilor publice ori creantele salariale au prioritate fata de cele ale altor creditori. Un alt dezavantaj este durata mare a procedurii insolventei, care poate fi si de cativa ani.

Pentru mai multe detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro.   Vizitati  si https://www.coltuc.ro si https://www.coltuc.ro/blog

Recuperari creante -Romania

Avocat codul muncii – Cab.av.Coltuc

In cadrul cabinetului de avocat Coltuc aria de expertiza Dreptul Muncii implica urmatoarele:Consultanta raporturi de munca, litiigii raporturi de munca: obligarea angajatorului la restituirea sumelor de bani retinute din salariu, la repararea prejudiciului suferit de angajat, la recuperarea prejudiciului cauzat angajatorului, restituiri de sume incasate necuvenit; contestatii impotriva deciziei de

concediere a salariatului, contestatii impotriva deciziei de aplicare a sanctiunii disciplinare, litigii in legatura cu atragerea raspunderii salariatului de catre angajator pentru incalcarea clauzelor contractului de munca si a clauzei de confidentialitate

C..A.Coltuc asista in recuperarea sumelor pagubitilor brokerului Sima

Saptamana aceasta mai multe persoane au apelat la serviciile C.A.Coltuc pentru recuperarea sumelor datorate de catre brokerul Sima.Sunt mai multe cai: cele civile delictuale si cele penale.Acestea pot si exercitate in paralele dupa ultimele modificari la Codului civil.

Se vor depune si cereri asiguratorii:sechestru si popriri

Comunicat C.A.Coltuc

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745150894

Cauti un cabinet avocat ?

Uneori ajutorul unui profesionist se dovedeste a fi exact acel lucru de care aveai nevoie.

In exercitarea profesiei, avocatii  sunt independenti, se supun numai legii, statutului profesiei si codului deontologic.
Functionarea  unui cabinet  avocat este asigurata in exclusivitate de avocati inscrisi in Tablourile avocatilor aprobate de Consiliile Barourilor.
In derularea activitatii, avocatii promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale clientilor .

Principalele domenii ale unui cabinet avocat pot fi:

DREPT SOCIETAR

  • Infiintare societati comerciale
  • Asistenta înfiinsare societati off-shore
  • Modificari statut societati comerciale, cesiuni de parti sociale, schimbare sediu social, modificare capital social, schimbare obiect de activitate, declarare sedii secundare, etc.
  • Suspendare temporara a activitatii societatilor comerciale
  • Fuziuni si divizari comerciale
  • Redactare decizii ori hotarâri ale Adunarii Generale a Asociatilor
  • Acordarea de consultanta în privinta modificarilor legislative aparute în domeniu.
  • Dizolvari voluntare si lichidari

DREPT COMERCIAL

  • Redactare si verificare contracte comerciale
  • Urmarirea derularii în bune conditiuni a contractelor comerciale
  • Asistenta în medierea conflictelor si litigiilor aparute ca urmare a derularii contractelor comerciale
  • Redactarea si sustinerea de actiuni în justitie pentru rezolvarea în fata instantelor de judecata a conflictelor aparute din derularea contractelor comerciale
  • Recuperarea pe cale amiabila sau judecatoreasca a creantelor neîncasate
  • Asistenta la întâlniri de afaceri, la negocieri de contracte, expertize de specialitate nejudiciare
  • Asistenta si reprezentare juridica, formularea de aparari, cai de atac, obiectiuni si alte asemenea, în dosarele de instanta în care clientul este pârât/intimat.
  • Instrumentarea dosarelor deschise pe baza procedurii insolventei (faliment)

DREPT ADMINISTRATIV

  • Asigurarea asistentei si reprezentarii în fata organelor statului
  • Adresarea de cereri, petitii, adrese, notificari, plângeri institutiilor abilitate ale statului, urmarirea rezolvarii acestor petitii
  • Asistenta si reprezentare în obtinerea de autorizatii, avize, certificate, etc.
  • Atacarea pe cale gratioasa si pe cale contencioasa a actelor cu caracter administrativ emise de institutiile statului, acte prin care se încalca în orice fel
  • Atacarea proceselor verbale de contraventie prin care clientul a fost sanctionat neîntemeiat de catre organele de control ale statului
  • Asistenta si reprezentarea clientului în vederea stablirii si mentinerii unei relatii normale cu toate organele statului

DREPT FINANCIAR SI FISCAL

  • Asistenta clientului în clarificarea tuturor aspectelor legale legate de desfasurarea în bune conditii a activitatii economico-financiare
  • Comunicarea periodica a modificarilor legale în domeniu si a modului în care aceste modificari afecteaza desfasurarea activitatii clientului
  • Reprezentare în fata organelor de profil în vederea clarificarii situatiei clientului
  • Verificarea si atacarea, atunci când este cazul, a actelor întocmite de catre organelor de profil ale statului, acte prin care se stabilesc în contra clientului obligatii de plata nereale sau daca acele acte nu sunt întocmite cu respectarea întocmai a prevederilor legale

DREPT CIVIL

  • Asistenta si reprezentarea clientilor în materie civila, obligationala, delictuala civila etc.
  • Asistenta în sfera drepturilor reale (revendicari, granituiri, servituti, dezmembraminte ale dreptului de proprietate), actiuni posesorii, uzucapiuni, toate modalitatile de dobândire a dreptului de proprietate
  • Drept succesoral – mosteniri, partaj succesoral, iesiri din indiviziune, stabilire masa succesorala, cote cuvenite mostenitorilor, etc.
  • Asistenta, reprezentare si consultanta în materia contractelor civile (închirieri, comodate, vanzari, arendare, mandat, tranzactii etc.)

DREPT NOTARIAL

  • Societatea ofera clientilor sai asistenta si reprezentare în fata notarilor publici în vederea încheierii actelor translative de proprietate în materie imobiliara, constituire de garantii reale imobiliare si mobiliare si a oricaror alte acte de competenta notarilor
  • Asigura, la cererea clientilor, rezervari la birouri notariale agreate, cu care societatea are relatii de parteneriat (în cazul în care clientii aleg sa foloseasca aceste birouri notariale, exista posibilitatea practicarii de reduceri de pâna la 15% la tarifele notariale)

DREPTUL FAMILIEI

  • Formularea de actiuni de divort, încredintare minori rezultati sau nu din casatorie, stabilire pensie întretinere (inclusiv de modificare a cuantumului acesteia), stabilire program de vizitare minor, etc.
  • Asistenta si reprezentare în fata instantei a acestor actiuni, inclusiv în exercitarea eventualelor cai de atac
  • Formularea de actiuni de partaj bunuri comune, urmarirea si sustinerea acestor actiuni în instanta, întocmirea de conventii de partajare a respectivelor bunuri pe cale amiabila, de comun acord

DREPT PENAL

  • Asistenta si reprezentare în fata organelor de urmarire penala în faza de urmarire penala pentru participantii din procesul penal (învinuit, inculpat, parte vatamata, parte responsabila civilmente, parte civila)
  • Asistenta si reprezentare în fata instantelor de judecata în cadrul judecarii cauzelor penale pentru participantii din procesul penal (inculpat, parte vatamata, parte responsabila civilmente, parte civila)

Un om de afaceri lupta de sapte ani sa recupereze 600.000 de lei de la CFR anunta C.A.Coltuc

In anul 2004, maramureseanul Ioan Coman, managerul unei firme de prelucrare a lemnului a realizat traverse pentru CFR in baza unui contract cu Compania Nationala de Cai Ferate. Valoarea lucrarilor a depasit 6 miliarde lei

vechi. Potrivit omului de afaceri maramuresean, pentru decontarea lucrarilor executate de firma lui s-au facut demersuri si la Ministerul Transporturilor.

Totul a fost, insa, in zadar, pentru ca maramureseanul nu a intrat in posesia banilor. La un moment dat, povesteste Ioan Coman, a fost vizitat de reprezentantul unei firme din Ploiesti, care i-ar fi promis ca il va ajuta sa primeasca banii respectivi prin procedeul compensarii, in schimbul unui comision. „Banii au trecut printr-un circuit de 12 societati si s-au oprit la o firma din Bistrita. Eu nici azi, dupa sapte ani, nu am intrat in posesia banilor” , sustine Ioan Coman.

Speta omului de afaceri maramuresean a facut obiectul mai multor sesizari, inclusiv la presedintele Traian Basescu. Cele doua procese derulate in aceasta cauza la Ploiesti si Bistrita nu au reusit sa repare prejudiciul suferit de Ioan Coman, solutiile instantelor de judecata fiind nefavorabile omului de afaceri. In discutie se afla procese intentate firmelor angrenate in circuitul financiar pe care l-au urmat cele peste sase miliarde lei vechi.

In primavara  acestui an, Ioan Coman a actionat Compania Nationala de Cai Ferate CFR in instanta, pe procedura raspunderii solidare, ca ultima sansa de recuperare a banilor pentru care firma sa si fostii sai angajati au lucrat. Numai ca, la prima instanta, respectiv Tribunalul Maramures, actiunea sa a fost respinsa ca fiind nejustificata. Potrivit lui Ioan Coman, instanta a apreciat ca s-a depasit termenul de trei ani in care el putea actiona CFR-ul in instanta. Maramureseanul sustine ca nici nu se poate vorbi de intreruperea actiunilor in instanta, in conditiile in care ultimii sapte ani si i-a petrecut mai mult pe holurile instantelor din tara.

www.coltuc.ro
avocat@coltuc.ro
0745150894

Si noua taxa auto este ilegala.Casa de avocatura Coltuc va ajuta cum sa o contestati

Taxa de poluare, asa cum este reglementata prin Legea nr.9/2012, nu respecta principiul “poluatorul plateste”, deoarece nu toti cei care polueaza platesc aceasta taxa.

Documentele necesare pentru a solicita recuperarea banilor din taxa auto sunt:

  • cartea de identitate a masinii in copie, cu prezentarea originalului in instanta pentru conformitate,
  • contract de vanzare cumparare a autovehiculului,
  • decizia de impunere a platii taxei de poluare eliberata de Administratia Finaciara competent si
  • dovada platii taxei de poluare

Cei care vor sa conteste in instanta taxa de poluare trebuie sa achite o taxa de timbru de 4 lei si un timbru judiciar de 0,15 lei.

Peste 200 de medici s-au adresat CEDO pentru recuperarea celui de-al 13-lea salariu anunta Casa de avocatura Coltuc

Peste 200 de medici si asistente medicale s-au adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului pentru recuperarea celui de-al 13-lea salariu, dar si cei 25% taiati de Guvern, dar si alte sporuri.

Actiunea impotriva Statului Roman a fost depusa recent, dupa ce medicii au epuizat toate caile de atac din tara. In prezent cadrele medicale asteapta sa vada daca dosarul va fi admis si daca va fi trimis spre judecare, scrie opiniatimisoarei.ro.

Servicii oferite de C.A.Coltuc in Litigii si Executari silite

Consultanta juridica cu privire la modalitatile de recuperare a debitelor; analiza debitului, evaluarea sanselor de recuperare, alegerea strategiei de abordare a recuperarii, evaluarea costurilor de recuperare;
Asistenta juridica si reprezentare in fata instantelor in actiunile de drept comun ori speciale pentru recuperarea debitelor din domenii variate de drept (bancar, telecomunicatii, privatizare, infrastructura);

Redactarea tuturor inscrisurilor si actelor necesare procedurilor actiunilor in instanta, participarea la administrarea de expertize judiciare si extrajudiciare necesare recuperarii debitului;

Servicii de negociere si tranzactionare in procedurile de recuperare a debitelor, reprezentarea clientilor in proceduri de conciliere directa;

Desfasurarea de proiecte de recuperari a unui volum mare de debite;

Asistenta juridica si reprezentare in toate procedurile de executare silita, asistenta juridica in alegerea executorilor judecatoresti, reprezentarea in vederea efectuarii formalitatilor necesare in fata birourilor de executori judecatoresti, negocierea onorariilor, participarea alaturi de executor la desfasurarea procedurilor de executare silita mobiliara ori imobiliara;

Asistenta juridica si reprezentare in contestatii la executare, validare poprire si in orice actiune judiciara in legatura cu executarea silita;

Asistenta juridica in executari silite internationale, asistenta juridica si reprezentare in fata instantelor pentru recunoasterea hotararilor judecatoresti pronuntate in strainatate;

Asistenta juridica si reprezentare in procedura de insolventa, atat pentru creditori cat si pentru debitori, intocmirea actelor necesare, declansarea procedurii de atragere a raspunderii pentru insolventa societatii, reprezentarea clientului in adunarea ori in comitetul creditorilor, prezentarea de opinii juridice pertinente, precum si elaborarea unor strategii optime de recuperare a creantelor in cadrul acestei proceduri.

Asistenta Juridica in Solutionarea Diferendelor

Consultanta juridica cu privire la strategiile de abordare a diferendelor, posibile ori existente, evaluari castig/riscuri, asistenta clientului in deciziile de pornire a unui proces, evaluari costuri, alegere proceduri de actionare;

Servicii de mediere, negociere si asistenta in incheierea contractelor de tranzactie;

Asistenta juridica in faza prelitigioasa, evalaurea probelor, asistenta juridica in proceduri de asigurare de dovezi, administrarea de expertize extrajudiciare;

Asigurarea de servicii juridice in concilieri directe ori in adjudecari;

Evaluarea juridica a proceselor unei entitati juridice;

Reprezentare in fata instantelor judecatoresti de toate gradele si in fata tribunalelor arbitrale interne si internationale, in toate domeniile de drept;

Asistenta juridica si reprezentare in administrarea expertizelor judiciare ori a altor probatorii;

Redactarea tuturor inscrisurilor si actelor pe care le implica diferendul. Intocmire de strategii pentru evitarea celor mai des intalnite litigii in activitatea clientului.

Cereti o oferta completa Casei de avocatura Coltuc

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

0745150894

Liberty Center va fi executat silit prin vanzarea la licitatie anunta Casa de avocatura Coltuc

Mall-ul este executat pentru acoperirea unei creante totale compusa din 61 milioane euro, debit principal, plus dobanzi si penalitati, iar creditorii sunt Eurobank EFG, Alpha Bank si Bank of Cyprus, potrivit unui anunt de licitatie al executorului judecatoresc Bogdan Dumitrache.

“Debitoarea Liberty Center nu a platit, nici in urma somatiei de plata, notata in cartea funciara, sumele datorate potrivit titlului executoriu, aspect ce impune continuarea procedurii urmaririi silite imobiliare pentru recuperarea sumei datorate”, potrivit sursei citate.

Av.Coltuc Marius precizeaza ca Mall-ul valoreaza maxim 5 milioane de euro.

Ce servicii ofera Casa de avocatura Coltuc pe dreptul civil

 

Consultanta juridica in domeniul dreptului civil.

Redactarea de cereri, actiuni, intampinari, motive de apel si recurs, cai extraordinare de atac, notificari, tranzactii, contracte civile etc.

 

Asistenta si reprezentare juridica in procese de:

  • Revendicari imobiliare;
  • Uzucapiuni, accesiuni;
  • Granituiri;
  • Pretentii;
  • Partaje, iesire din indiviziune;
  • Evacuare;
  • Anulare acte juridice si contracte civile;
  • Anulare certificat mostenitor;
  • Executari silite;
  • Contestatie la executare;
  • Ordonanta presedintiala;
  • Anulare proces-verbal de constatare contraventie;

Recuperarea imobilelor prin actiunea in revendicare imobiliara

Actiunea in revendicare imobiliara are ca scop intoarcerea unui bun in patrimonul proprietarului de drept sau a posesorului care au pierdut in mod ilegal posesia asupra bunului respectiv.

Se spune in teorie, ca actiunea in revendicare tinde sa stabileasca direct daca dreptul invocat de reclamant exista sau nu.

Intr-o astfel de actiune civila nu sunt excluse despagubirile pe care proprietarul de drept le poate cere pentru repararea unui prejudiciu ce i s-a cauzat. Temeiul legal al actiunii il constituie aarticolul 480 C. civ.

Cine poate porni actiunea in revendicare?

Principala conditile pe care trebuie sa o indeplineasca reclamantului intr-o astfel de actiune este aceea ca el sa fie proprietar exclusiv al bunului imobil revendicat. Atunci cand, spre exemplu, exista mai mult de 1 proprietar, actiunea va trebui introdusa de catre toti coprorpietarii, respectandu-se astfel principul unanimitatii. Prin actiunea in revendicare se poate deci recunoaste titlul de proprietate pentru toti coproprietarii unui bun.

O a doua conditie esentiala este pierderea posesiei bunului imobil. Tot reclamantului ii revine obligatia principala de a dovedi ca el este adevaratul proprietar al bunului ce face obiectul revendicarii, paratul avand in fapt o pozitie privilegiata si fiind considerat proprietar pana la proba contrarie. Orice mijloace de proba se pot folosi de catre reclamant in vederea dovedirii calitatii de prorprietar. Probele pot consta in acte translatie de proprietate, cum sunt actele de vanzare-cumparare, actele de schimb, sau acte decarative de proprietate, precum partajul voluntar sau tranzactia. Nici acestea nu sunt insa probe absolute, ci se considera ca probeaza pana la dovada contrarie.

Atunci cand reclamantul nu reuseste sa dovedeasca dreptul sau de proprietate, actiunea este respinsa de instanta, iar paratul nu e obligat sa dovedeasca dreptul sau asupra bunului.

Cand se poate introduce actiunea in revendicare?

Potrivit articolului nr. 1844 din Codul civil, actiunea in revendicare este o actiune impresriptibila, ceea ce inseamna ca persoana indreptatita poate sa o introduca in orice moment, indiferent cat de indepartat este acesta de momentul in care a fost deposedat efectiv de bunul imobil. Prin exceptie insa, reclamantul isi pierde dreptul la actiune daca se face dovada prescriptiei achizitive de 30 de ani sau de 10-20 de ani. Tot o exceptie o reprezinta prevederile art. 561 C. civ. potrivit caruia in cazul vanzarii la licitatie publica a unui imobil supus urmaririi silite, orice actiunea introdusa de cel ce s-ar pretinde a fi proprietar se prescrie in 3 ani de la data inscrierii actului de adjudecare in cartea funciara.

Actiunea in revendicare se introduce la judecatorie sau tribunal, in functie de valoarea imobilului. Astfel, pentru imobilele a caror valoare este de pana la 500.000 lei noi, competenta apartine judecatoriei, iar, peste aceasta valoare, competenta apartine tribunalului. Este important de stiut si ca la competenta dupa valoare se adauga competenta teritoriala, ceea ce inseamna ca actiunea se poate introduce numai la judecatoria sau tribunalul in a carei raza teritoriala se afla imobilul a carui revendicare se cere. Actiunile in revendicare sunt taxate diferit, in ce priveste tax de timrbu, in fucntie de valoarea imobilului, conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare.

Importanta inscrierii imobilului in cartea funciara, in cazul actiunii in revendicare

Atunci cand doua persoane diferite sustin ca au acelasi drept asupra unui imobil, instanta va acorda preferinta celui care si-a inscris primul dreptul sau de prorpietate in cartea funciara. Daca numai paratul are titlu de proprietate, actiunea se respinge de catre instanta, iar daca nici una din parti nu arata un titlu, atunci se compara posesiile celor doi – reclamantul si paratul, urmand ca instanta sa dea preferinta celui a carui posesie este mai indelungata, neviciata si de buna credinta. (Pentru mai multe detalii privind posesia, puteti consulta si efectele juridice ale posesiei. Inscrierea in cartea funciara nu are caracter constitutiv de drepturi, ceea ce inseamna ca o persoana care nu este proprietar de drept al unui bun imobil, nu va dobandi acest titlu doar prin inscrierea imobilului in cartea funciara. Insa, persoanelor straine de actul inscris, acest act le este opozabil, adica produce efecte.

Recuperarea taxei auto, în 10 paşi de catre Casa de avocatura Coltuc

Transparenta totala a Casei de avocatura Coltuc:Intrati pe noul.portal.just.ro la fiecare tribunal din tara si dati click pe dosare in stanga.Dupa la rubrica Parte introduceti „coltuc” si vedeti dosarele noastre.Daţi statul în judecată! Statul nu

va renunţa la o sursa de bani la buget, fie ea şi nelegală, atâta vreme cât populaţia nu exercită presiuni. Nepăsarea autorităţilor poate fi însă înfrântă de cetăţenii care aleg să-şi exercite dreptul de a acţiona în instanţă Statul atunci cand greseste. Unii consideră că aceasta ar fi chiar o obligatie civica. Până acum, doar o treime din cei 12.000 de români, care au contestat în instanţă taxa auto, au avut câştig de cauză, potrivit realitatea.net.
Pas cu pas. Iată care sunt paşii legali de urmat pentru a recupera taxa auto de la Ministerul Mediului:
1. Depui o petiţie la Direcţia Finanţelor Publice de care aparţineţi.
2. În petiţie trebuie precizat că taxa este discriminatorie, drept pentru care soliciţi returnarea ei, plus dobanda actualizată până la data restituirii.
3. Chitanţa cu care ai plătit trebuie anexată petiţiei.
4. Fiscul este obligat să răspundă în 30 de zile.
5. După primirea răspunsului de la Fisc, care va fi negativ, se deschide procesul.
6. Cererea de chemare în judecată a Fiscului trebuie depusă la Secţia Comercială şi de contencios administrativ a Tribunalului de care aparţii.
7. Prin cerere vei solicita restituirea taxei de primă înmatriculare şi suportarea de către stat a cheltuielilor de judecată.
8. După ce Tribunalul va accepta cererea, începe procesul.
9. În cazul în care câştigi la Tribunal, Fiscul va face recurs la Curtea de Apel.
10. Hotărârea Curţii de Apel va deveni executorie şi banii vor fi recuperaţi.
La cine poţi apela. Cei care au plătit taxa specială de primă înmatriculare (în vigoare în perioada 1 ianuarie 2007- 30 iunie 2008), precum şi cei care au plătit taxa de poluare (în vigoare după 30 iunie 2008) se pot adresa cabinetelor de avocatură, pentru a afla şi alte informaţii necesare deschiderii procedurii de recuperare a taxei

COLTUC SI ASOCIATII SAI

avocat@coltuc.ro

0745150894

Au câştigat peste 90%

Aniversare Casa de avocatura Coltuc:am atins numarul de 10000 de dosare de taxa de poluare

Este un prag foarte important si pentru aceasta va multumim.Societatea noastra de avocatura ofera servicii de consultanta, asistenta si reprezentare juridica, atat in fata organelor administratiei financiare (in etapa contestatiei

fiscale), cat si in fata instantelor judecatoresti competente pentru judecarea fondului si a recursului – in vederea restituirii taxei de prima inmatriculare sau de poluare auto, inclusiv a dobanzii legale aferenta acestei sume, de la momentul achitarii acesteia si pana la data restituirii, platita cu ocazia inmatricularii autoturismului achizitionat din Uniunea Europeana/Romania, indiferent de norma de poluare, capacitatea cilindrica sau vechimea acesteia.

 Potrivit art. 90 alin. 1 din Tratatul Comunitatii Europene (T.C.E.), nici un stat nu poate aplica, direct sau indirect, produsele altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele ce se aplica direct sau indirect, produselor nationale.

Aceste dispozitii din T.C.E. au rolul de a asigura libera circulatie a marfurilor in spatiul comunitar prin interzicerea oricaror taxe interne discriminatorii fata de produsele similare din alte state comunitare.

In contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana acesteia ii revenea obligatia confirmarii dispozitiilor art. 90 din T.C.E. Cu toate acestea taxa de prima inmatriculare prevazuta prin art. 214 alin. 1-214 alin. 3 Cod Fiscal si aplicabila autoturismelor ai autovehiculelor comerciale second-hand la prima inmatriculare a acestora în Romania constituie o masur? discriminatorie a Statului Roman fata de autoturismele second-hand din alte state comunitare in raport cu cele similare din Romania carora nu le este impusa o astfel de taxa. In consecinta taxa de prima inmatriculare impusa autoturismelor si autovehiculelor second-hand constituie o incalcare a dispozitiilor art. 90 din T.C.E.Persoanele fizice/juridice care au platit taxa de prima inmatriculare/poluare auto si sunt indreptatite la recuperarea acesteia, se pot adresa societatii noastre de avocatura, fie la urmatoarele numerele de telefon 0314259395,0314250386,0745150894 sau adresa de email:avocat@coltuc.ro

Puteti sa ne controlati si activitatea intrand pe noulportal.just.ro si la fiecare tribunal sa dati la rubrica parte Coltuc.De asemenea ne puteti verifica pe

http://www.google.ro/#hl=ro&sclient=psy-ab&q=taxa+poluare+coltuc&oq=coltuc+taxa+&gs_l=serp.1.2.0i30j0i5i30j0i8i30.3123.7651.0.11267.16.11.0.0.0.1.659.3476.0j4j3j1j0j3.11.0…0.0.3MLHaemY2Go&pbx=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_qf.,cf.osb&fp=62fcdf046bc8a4f3&biw=1024&bih=629

Nu este absolut necesara intalnirea fizica intre noi si dumneavoastra, actele enumerate la sectiunea /”Acte necesare/” pot fi expediate prin e-mail, fax sau postal pe adresa noastra. Cabinetul nostru va redacta ulterior,  contractul de asistenta juridica, il va expedia pentru a fi semnat/stampilat de catre dvs.
Pentru intreaga procedura prevedem o durata de timp de aproximativ  2-12 luni, in functie de instanta judecatoreasca competenta in solutionarea cauzei si de numarul de dosare aflate pe rolul acesteia.

Garantam fiabilitate. Este o calitate esentiala atunci cand se apeleaza la serviciile unui avocat pentru a rezolva in mod adecvat problemele voastre juridice. Construim relatii de durata si mentinem un nivel ridicat de interactiune cu clientii nostri.

Ne concentram pe nevoile individuale ale fiecarui client in domeniile noastre de practica juridica si ne preocupam de interesele lui pe termen scurt si lung.

O firma de avocatura dedicata fiecarui client, orientata spre rezultate.

Contactati-ne azi pentru o consultatie initiala gratuita.

Procedura adoptiei interne si internationale prezentata pentru ziare.com de Casa de avocatura Coltuc

In cazul copiilor pentru care a fost deschisa procedura adoptiei interne la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari si este implinit termenul de 2 ani ulterior caruia acestia pot fi adoptati international, initierea potrivirii teoretice pentru procedura adoptiei internationale este realizata de catre Oficiu in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.

In cadrul Normelor Metodologice de aplicare a Legii 273/2004 cuprinse in anexa HG 350/2012 se arata, printre altele, ca:

In sensul prezentelor norme metodologice, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

a) parinte firesc, familie extinsa, adoptator, familie adoptatoare si stat primitor – potrivit definitiilor prevazute la art. 2 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, republicata;

b) manager de caz – profesionistul care asigura coordonarea activitatilor de asistenta sociala si protectie speciala desfasurate in interesul superior al copilului, avand drept scop elaborarea si implementarea planului individualizat de protectie, planului de recuperare pentru copiii cu dizabilitati si a planului de reabilitare si/sau reintegrare sociala pentru copiii abuzati, neglijati si/sau exploatati;

c) responsabil de caz – asistentul social din cadrul compartimentului de adoptii si postadoptii desemnat pentru copilul al carui plan individualizat de protectie are ca finalitate adoptia interna, respectiv pentru adoptator/familia adoptatoare;

d) compartiment de specialitate – compartimentul de adoptii si postadoptii infiintat potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 329/2010 privind unele masuri de eficientizare a activitatilor in domeniul adoptiei;

e) autoritate centrala – autoritatea desemnata de catre fiecare stat contractant al Conventiei asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale, incheiata la Haga la 29 mai 1993, ratificata prin Legea nr. 84/1994, cu modificarile ulterioare (Conventia de la Haga), insarcinata cu ducerea la indeplinire a obligatiilor impuse de aceasta conventie;

f) autoritatea straina competenta – orice autoritate/institutie straina, alta decat cea prevazuta la lit. e), prin intermediul careia se obtin documente si informatii necesare instrumentarii cererilor de adoptie internationala;

g) organizatia straina acreditata – organismul privat acreditat de catre statul primitor in conformitate cu legislatia acestui stat si autorizat de Oficiul Roman pentru Adoptii, denumit in continuare Oficiul, sa desfasoare activitati in domeniul adoptiei internationale;

h) organism privat autorizat – persoana juridica romana, fara scop patrimonial/lucrativ, legal constituita, autorizata de Oficiu si care a incheiat conventii de colaborare cu directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului, denumite in continuare directii, sa presteze/desfasoare servicii si activitati in cadrul procedurii adoptiei interne;

i) persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie – tutorele, asistentul maternal profesionist, persoana/familia de plasament sau, dupa caz, alte persoane care au convietuit/convietuiesc cu copilul, daca acestia s-au implicat direct si nemijlocit in ingrijirea si educarea lui, iar copilul a dezvoltat relatii de atasament fata de ei;

j) persoana de referinta pentru copil – persoana cu care copilul este familiarizat, in prezenta careia se simte in securitate si fata de care a dezvoltat o relatie de incredere.

Pe parcursul procedurilor de adoptie copilul este incurajat si sustinut in exprimarea opiniei sale, aceasta fiind consemnata si luata in considerare, in functie de varsta si de gradul sau de maturitate.

In realizarea tuturor demersurilor care vizeaza adoptia copilului se urmaresc:

a) asigurarea continuitatii in viata copilului, mentinerea relatiilor personale ale acestuia, daca acest lucru nu contravine interesului lui superior, si pastrarea obiectelor personale semnificative;

b) facilitarea despartirii copilului de persoanele de referinta si asigurarea unei tranzitii usoare in familia adoptatorului.

Responsabilul de caz din cadrul compartimentului de specialitate este obligat ca pe parcursul procedurilor de adoptie sa ofere copilului informatii si explicatii clare si concrete, potrivit varstei si gradului sau de maturitate, referitoare la durata si etapele procesului de adoptie. In acest demers, responsabilul de caz este obligat sa colaboreze cu persoana/persoanele de referinta pentru copil, precum si cu managerul de caz, informandu-i cu privire la demersurile derulate in cadrul procedurii.

Exprimarea consimtamantului la adoptie

Directia asigura persoanelor care isi exprima consimtamantul in procedura de adoptie informarea si consilierea prealabila adecvata, prin intermediul compartimentului de specialitate.

Informarea si consilierea copilului cu privire la exprimarea consimtamantului se pot realiza si de catre organismele private autorizate in situatiile in care copilul beneficiaza de o masura de protectie speciala dispusa in conditiile Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, cu modificarile ulterioare, la un asistent maternal angajat al acestora sau, dupa caz, la un serviciu rezidential al organismului privat.

Consimtamantul la adoptie nu poate fi exprimat in locul parintilor firesti/tutorelui de catre curator, mandatar sau o alta persoana imputernicita in acest sens.

Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare in vederea obtinerii atestatului in cadrul procedurii adoptiei interne

Persoanele care isi exprima intentia de a adopta se pot adresa, pentru obtinerea informatiilor referitoare la documentatia necesara, demersurile si durata procedurilor adoptiei interne, directiilor sau organismelor private autorizate.

Informatiile prevazute la alin. (1) vizeaza:

a) conditiile de fond ale adoptiei – interdictii la adoptie, conditii de varsta, conditiile exprimarii consimtamantului;

b) constientizarea faptului ca adoptia presupune identificarea de catre institutiile statului a celei mai potrivite persoane/familii pentru un copil, precum si eventualele consecinte in situatia incercarilor de eludare a procedurilor de adoptie;

c) obligatiile ce le revin in cadrul procedurii de adoptie, precum si situatiile de retragere/incetare a valabilitatii atestatului;

d) caracteristicile copiilor adoptabili si modalitatea prin care un copil devine adoptabil in Romania;

e) etapele procedurii de adoptie interna, inclusiv mentionarea duratei acestora (evaluarea in vederea obtinerii atestatului, potrivirea dintre copil si adoptator/familia adoptatoare, incredintarea in vederea adoptiei, incuviintarea adoptiei, monitorizarea postadoptie);

f) documentele necesar a fi anexate la cererea de eliberare a atestatului de adoptator/familie adoptatoare si institutia competenta in solutionarea acestei cereri;

g) indicarea unor surse suplimentare de informare si documentare, inclusiv precizarea datelor de contact ale asociatiilor de parinti adoptatori si ale altor resurse din comunitate.

Furnizarea informatiilor prevazute la alin. (2) este insotita in mod obligatoriu de inmanarea unui material cuprinzand o lista cu principalele acte normative incidente in adoptie si documentele necesare pentru depunerea cererii de eliberare a atestatului.

Casa de avocatura Coltuc este specializata in dosare de adoptie

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

Casa de avocatura Coltuc a rezolvat saptamana aceasta 12 dosare ANRP prin incasarea efectiva a banilor

„Este un succes notabil” a precizat av.Coltuc Marius pentru ziare.com.Procedurile sunt unele standard,fara intermediari ,fara costuri ascunse si eficienta maxima.Perioada de rezolvare a acestor dosare a fost de 45 de zile.

Suntem o echipa multidisciplinara, profesionista, specializata in recuperarea creantelor si debitelor de la institutiile publice, si cu succese deosebite inregistrate in recuperarea compensatiilor si despagubirilor banesti acordate in baza Legii nr. 9/1998 (Bulgaria-Cadrilater) si Legii nr. 290/2003 (Basarabia-Bucovina-Herta), de la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor;

Daca v-ati saturat de anii de asteptare zadarnica si doriti sa evitati orice viitor risc in ceea ce priveste schimbari legislative care sa mai amane iarasi platile, sau pur si simplu aveti urgenta nevoie de bani, va putem ajuta sa gasiti un cumparator pentru Hotararea sau Decizia pe care o detineti in baza uneia dintre cele doua legi, caruia sa-i cesionati integral sau partial creanta dumneavoastra; cesionarea dreptului dumneavoastra de creanta este o operatiune perfect legala, si care se incheie in regim de urgenta la orice Notariat Public din Romania; din momentul semnarii contractului de cesiune de creanta si plata banilor, cesionarul preia toate riscurile dreptului de creanta pe care-l aveati fata de Stat.

Daca aveti insa rabdare sa mai asteptati o perioada relativ scurta, va putem recupera de la ANRP banii care vi se cuvin, prin diligentele si demersurile facute de intreaga noastra echipa, si care se desfasoara intr-un termen rezonabil, de 3-4 luni; lucram numai pe baza onorariului de succes, individualizat pentru fiecare caz in parte, stabilit prin negociere directa, in functie de suma ce urmeaza a fi recuperata si de complexitatea dosarului dumneavoastra, si pe care ni-l veti plati numai dupa incasarea efectiva a banilor; in plus, toate costurile de recuperare a creantei de la ANRP vor fi suportate in intregime de noi; astfel, dumneavoastra nu riscati absolut nimic, nu cheltuiti nimic, si nu aveti de facut decat sa asteptati finalizarea cu succes a demersurilor intreprinse de noi in favoarea dumneavoastra;

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

Casa de avocatura Coltuc

avocat specializat ANRP-avocat specializat despagubiri ANRP

Casa de avocatura Coltuc-mediere – avocatura – consultanta

MEDIERE – AVOCATURA – CONSULTANTA – consiliere juridica în toate ramurile dreptului român si european – Înfiintari societati comerciale si modificarea actelor constitutive – asistare în negocieri contracte, editarea acestora – înfiintari de asociatii si fundatii – înmatricularea de societati comerciale – redactarea de acte constitutive si aditionale – redactarea de

hotarâri ale adunarilor generale – reprezentarea asociatilor la adunari generale – înregistrarea de reprezentante – dizolvarea si lichidarea de societati – cesiuni si alte operatiuni societare – recuperare taxa poluare – listarea si delistarea de pe piata de capital – fuziuni – consultanta juridica în domeniul societatilor comerciale – verificari ale titlurilor de proprietate – consultanta în domeniul dobândirii si înstrainarii de immobile – contracte de vânzare cumparare si închiriere – diverse contracte cu privire la imobile redactarea diferitelor tipuri de contracte – consultatii cu privire la încheierea si continutul contractelor – asistenta în negocierea si încheierea de contracte.

licitatiijuridice.ro – Dictionar Juridic, Jurisprudenta, Spete, Stiri Juridice, Articole Juridice, Institutii Publice, Primarii din Romania.

Ce se intampla cu banii pensionarilor :este o intrebare pusa de Casa de avocatura Coltuc

Dupa ce Curtea Constitutionala a decis, pe 13 martie, ca Guvernul a incasat in mod abuziv Contributia la Asigurarile Sociale de Sanatate de la peste doua milioane de pensionari, cel putin 100.000 dintre acestia au luat cu asalt tribunalele pentru

a-si recupera banii. Avalansa de cereri depuse la instantele de judecata de catre pensionari pentru recuperarea Contributiilor la Asigurarile Sociale de Sanatate a pus Guvernul intr-o situatie dificila

Intrebarea fireasca:isi vor primi banii inapoi in realitate sau este un mit electoral?

Casa de avocatura Coltuc angajeaza avocati definitivi/stagiari

CANDIDATUL IDEAL:

-Membru al Baroului
-Profesionist
-Pregatire foarte buna
-Activ si eficient

RESPONSABILITATI / BENEFICII:

Cautam un avocat care sa ne reprezinte in eventualele litigiile cu tertii, sa ne redacteze contractele si sa asiste la dicutiile cu clientii in ceea ce priveste partea juridica.

Persoana potrivita ar trebui sa fie dispusa sa:

-faca deplasari pt firma pt a depune diverse acte care tin de domeniul juridic
-sa participe activ in instata, in prima faza fiind insotita de un alt avocat
-sa redacteze contracte, somatii de plata, etc
-sa faca demersurile pt recuperarea sumelor restante

Asteptam cv-urile dvs. pe adresa de email:avocat@coltuc.ro

Casa de avocatura Coltuc in revista Wall Street despre mic.ro

„Negocierile cu 7 Eleven au inceput in toamna anului trecut si au ca termen de finalizare luna martie 2012. Se discuta despre o infuzie de capital in reteaua Mic.ro de 60 de milioane de euro”, au declarat surse din retail, potrivit Mediafax.

 

CITESTE TOT ARTICOLUL AICI!

7-Eleven este cel mai mare lant de magazine de proximitate din lume, cu peste 43.500 de unitati in 16 state, din care 8.900 sunt localizate in America de Nord.

Totodata, compania este unul dintre cei mai importanti retaileri independenti de benzina din SUA. Infiintata in 1927 in Texas, 7-Eleven este controlata integral, incepand din 2005, de compania Seven-Eleven Japan, inregistrata in Tokyo.

Datoriile neplatite de mai multe luni, pe care lantul Mic.ro le-a acumulat catre o serie de furnizori, i-au facut pe multi dintre acestia sa stopeze in ultimele luni livrarile de marfuri. Din acest motiv, rafturile magazinelor sunt pe jumatate goale.

In plus, unii furnizori au inceput sa se organizeze in asociatii, pentru a avea mai multe sanse sa recupereze banii.

„Noi ne ocupam acum de crearea unei asociatii a furnizorilor pagubiti de Mic.ro. Acestia au fost multumiti de colaborarea cu lantul de retail pana in luna august, dar din septembrie au inceput sa intarzie cu platile. Avem clienti care de atunci nu au mai primit niciun ban”, a declarat Carmen Cretu, avocat la Coltuc si Asociatii, societate care reprezinta zece firme care au de incasat bani de la magazine.

Ea spune ca au primit banii doar cei care au cerut in instanta insolventa firmelor Mic.ro Retail sau Minimax Discount (societate care opereaza magazinele miniMax) detinute de Dinu Patriciu prin intermediul Mercadia Holland, societate inregistrata in Olanda.

„Cand se introduce dosarul de intrare in insolventa incep sa plateasca, dar achita doar pana la pragul de 40.000 de lei, de la care li se poate cere insolventa. Adica, daca au datorii de 41.000 de lei, platesc doar 2.000 de lei si raman cu creante de 39.000 de lei, pentru care nu li se mai poate cere insolventa in instanta”, a adaugat Cretu.

 

Chirii neplatite pentru magazine

Surse din piata de retail sustin si ca Mic.ro are chirii neplatite de mai multe luni in cazul multor magazine. Incepand cu acest an, zeci de magazine Mic.ro din Bucuresti si din intreaga tara sunt inchise, iar pe geamurile unora dintre ele sunt afise pe care scrie „Spatiu de inchiriat”.

Nici magazinele mobile nu sunt mai performante. Din peste 100 de magazine mobile, cele mai multe au fost retrase in ultima perioada de pe strazi.

Reprezentantii Mercadia Holland nu au raspuns pana la ora trasmiterii stirii nici la intrebarea privind negocierile cu 7 Eleven si nici la cele privind planurile de dezvoltare sau inchidere a retelei in acest an.

Potrivit reprezentantilor Coface Romania, lantul de magazine Mic.ro s-a dezvoltat din banii generati de comercializarea marfurilor furnizate de producatori, care sunt platiti cu intarzieri de peste 240 de zile.

„Lantul de magazine Mic.ro nu si-a respectat niciodata angajamentele, iar platile se efectuau cu intarzieri de peste 240 de zile”, a afirmat Anca Dan, credit risc manager in cadrul Coface Romania.

La randul sau, seful Coface Romania, Cristian Ionescu, a spus ca dezvoltarea retailerului a fost facuta cu banii obtinuti prin vanzarea produselor furnizorilor Mic.ro.

„Dezvoltarea companiei s-a facut pe banii furnizorilor, pe credit, intrucat banii investitorilor practic nu exista”, a afirmat Ionescu, care a adaugat ca o parte dintre firmele care furnizau marfa magazinele Mic.ro au solicitat opinia Coface cu privire la cum ar trebui sa procedeze pentru recuperarea creantelor.

 

Imprumuturi de peste 45 mil. euro

Dincolo de datoriile pe care le au la furnizori si la proprietarii spatiilor in care functioneaza, in ultimul an si jumatate lanturile de magazine detinute de Patriciu, Mic.ro si miniMax, s-au imprumutat de la mai multe banci cu peste 45 de milioane de euro.

Astfel, in septembrie 2010, BCR a acordat o facilitate de credit de 13,2 milioane de euro societatii Mercadia Holland. Trei luni mai tarziu, Mic.ro Retail si Minimax Discount au contractat doua credite, de 9 milioane de euro si, respectiv, 10 milioane de euro de la Unicredit Tiriac Bank.

In mai 2011, Mic.ro Retail a luat de la BRD un credit de 5 milioane de euro, pentru ca in luna august a anului trecut, Mic.ro si Minimax sa garanteze cu bunurile aflate pe stoc creante de 10 milioane de euro la Raiffeisen Bank, plus dobanzi.

In luna septembrie a anului trecut, Mic.ro retail a preluat, printr-un contract de leasing semnat cu Unicredit Tiriac, 131 de masini Fiat Ducato Maxi Cabinato.

Patriciu detinea in luna septembrie, prin intermediul Mercadia Holland, 830 de magazine Mic.ro, dintre care 720 fixe si 110 mobile, si 58 de unitati Macro si miniMax.

El spunea atunci ca planurile de dezvoltare prevad un numar de 2.000 de unitati Mic.ro fixe, 750 Mic.ro mobile si 150 miniMax si Mac.ro pana la finele lui 2012. Valoarea totala a investitiei era estimata la 250 de milioane de euro.

Ghid de recuperare datorii intretinere prezentat de Casa de avocatura Coltuc

Presedintele Asociatiilor de Proprietari din Romania, , spune care sunt pasii de urmat pentru a recupera restantele la intretinere.Actiunea in justitie se realizeaza cel mai devreme dupa 3 luni de neplata, indiferent de valoarea sumei restante.

Inaintea actiunii in justitie, asociatia de proprietari transmite restantierului o notificare- somatie, printr-un birou de executor judecatoresc.

Daca proprietarul nu respecta termenul, se face dosarul de chemare in judecata.

Cererea de chemare in judecata se depune la judecatoria de sector/localitate de catre asociatia de proprietari reprezentata de presedinte sau de o alta persoana imputernicita de acesta.

Sentinta data in favoarea asociatiei de proprietari va fi pusa in practica de executorul judecatoresc ales de asociatie. Executarea silita se face asupra bunurilor mobile sau imobile ale restantierului sau prin poprire pe salariul de la locul de munca sau pe pensie.

Proces de jumatate de milion de euro intre Delphi Packard Romania si Administratia Fondului pentru Mediu anunta CASA DE AVOCATURA COLTUC

Cel mai mare angajator din Timis, Delphi Packard Romania (6.000 de angajati), se judeca in instante cu Administratia Fondului pentru Mediu, din cauza unei amenzi de peste 2.000.000 de lei (aproximativ 500.000 de euro) pe care reprezentantii companiei o considera ilegala

Administratia Fondului de Mediu (AFM) a verificat in2009 (intre 24 septembrie si 19 octombrie) activitatea Delphi Packard Romania. Controlul a vizat activitatea firmei pe o perioada mai mare de timp – din iunie 2002 pana in decembrie 2008. In urma verificarilor, inspectorii au stabilit ca sunt diferente intre obligatiile de plata calculate de firma si cele stabilite de organele de control, diferente ce provin din faptul ca reprezentantii societatii au considerat ca reciclate cantitatile de deseuri livrate catre societatile SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA.

Inspectorii Administratiei Fondului pentru Mediu au considerat, insa, ca prin contractul dintre Delphi si cele doua firme, scopul reciclarii nu a fost atins si au aplicat o amenda de peste 1,2 milioane lei ( peste 275 de mii de euro), la care se aduaga penalitati de aproape 731.000 de lei (aproximativ 170 de mii de euro). Compania a contestat amenda, dar cererea a fost respinsa, astfel ca firma a atacat decizia in instanta, proces care se judeca la Sectia Contencios Administrativ si Fiscal a Curtii de Apel Timisoara.

„Am procedat la reciclare conform legii”

In actiunea deschisa in instanta, avocatii celor de la Delphi Packard au cerut anularea amenzii, sustinand ca au indeplinit toate cerintele de mediu.

„Ne-am indeplinit intocmai obligatiile de reciclare si valorificare conform legii. Ca atare, se impune exonerarea noastra de la plata sumelor retinute si a majorarilor de intarziere aferente, ca nefondate. Am procedat la reciclarea conform legii a deseurilor de ambalaje, retinandu-se in mod eronat de catre autoritatea de control ca subscrisa societate nu am reciclat niciun kilogram de ambalaje in tot intervalul mentionat. Toate deseurile au fost preluate in vederea reciclarii”, se arata in cererea de chemare in judecata.

La dosar au fost depuse si mai multe inscrisuri prin care reprezentantii Delphi incearca sa demonstreze ca au respectat legislatia.

Rezultatul expertizei

In cauza a fost solicitata si o expertiza tehnica judiciara care sa stabileasca daca Delphi a respectat sau nu legea in privinta reciclarii. „Atat prin legislatia comunitara, cat si prin legislatia nationala sunt acceptate mai multe forme de recuperare a deseurilor de ambalaje, reciclarea fiind o forma superioara de recuperare (valorificare in sens larg). Avand in vedere contractele (n.a. cu firmele SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA), societatea reclamanta (n.a. SC Delphi Packard) a indeplinit obligatiile de valorificare si implicit reciclare”, se arata in raportul de expertiza intocmit de expertul tehnic judiciar, Savu Delia-Adina.

Obiectiile Fondului pentru Mediu

In urma expertizei realizate in dosar, reprezentantii Agentiei Fondului pentru Mediu au depus un document in care prezinta obiectiile referitoare la raport.

„SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA sunt autorizate pentru recuperarea, colectarea si comertul deseurilor si materialelor reciclabile, nefiind autorizate ca si reciclator de deseuri de materiale reciclabile. Prin adresa SC Remat MG SA se arata ca deseurile preluate au fost trimise unor societati care le utilizeaza ca si materii prime secundare. Rezulta indubitabil ca acestea nu au realizat decat activitatea de colectare si transport, nu si cea de reciclare. In concluzie, reclamanta si-a indeplinit doar obiectivul de valorificare si de recuperare, dar nu a fost indeplinit obiectivul de valorificare prin reciclare si obiectivul minim de valorificare prin reciclare de tip material”, se arata in documentul depus la dosar de Administratia Fondului pentru Mediu.

Pe langa problemele cu Agentia Fondului de Mediu, Delphi mai are probleme si cu producatorii VW, Audi si Skoda, carora le furnizeaza cablaje auto. Avocatura.com a relatat luna aceasta ca Delphi Packard ar fi primit scrisori din partea marilor producatori de masini, prin care era avertizat ca produsele realizate de Delphi nu sunt de foarte buna calitate.

Domenii de expertiza Casa de avocatura Coltuc

LIDERI IN DOMENIUL RECUPERARII CREANTELOR

A. Civile provenind din:

-imprumuturi nerestituite la scadenta;
-constituirea unor gajuri si ipoteci;
-plata unor drepturi salariale;

 
-plata unor lucrari de antrepriza;
-datorii provenind din mosteniri, contracte de inchiriere, vanzare-cumparare, etc.
B. Comerciale provenind din:
-refuzul unor societati de asigurare de plata a despagubirii asigurate;
-refuzul unor angajatori de plata a salariilor catre angajati;
-refuzul unor magazinelor de despagubire a consumatorilor;
-refuzul unor societati bancare de eliberare a unor sume de bani;
-neplata unor sume de bani aferente unor contracte de inchiriere, de prestari servicii, de vanzare, etc;
-neplata unor sume reprezentand drepturi de autor;
-neplata unor sume de bani provenind din cesionarea unor actiuni la diverse societati comerciale sau obligatiuni municipale.

Orice alte creante rezultand din activitatea comerciala si nu numai.

 

 

DOMENIUL SOCIETAR

Societati comerciale
Consultanta juridica in orice probleme legate de constituirea, dezvoltarea activitatii sau dizolvarea unei societati comerciale intocmirea de acte constitutive ale societatilor comerciale, precum si acte aditionale si hotarari de adunari generale;
indeplinirea tuturor procedurilor legale pentru constituirea unei societati comerciale, precum si pentru inregistrarea oricarei modificari sau pentru dizolvarea unei societati;
Asistenta juridica pentru preluarea de actiuni sau parti sociale in societati deja existente, inclusiv dela diverse autoritati publice, in cadrul procedurilor de privatizare, incluzand:

Asistenta la negocierea si semnarea contractelor;
Asistenta in vederea indeplinirii tuturor procedurilor legale;
Asistenta in desfasurarea activitatii societatilor, inclusiv la emiterea de actiuni, tinerea registrelor prevazute de lege etc.;   Asistenta la reorganizarea societatilor, precum si in procedurile de faliment dizolvarea si lichidarea de societati;
Cesiuni si alte operatiuni societare
Listarea si delistarea de pe piata de capital
Fuziuni

 

FISCAL SI BANCAR
Consultanţă şi asistenţă în orice probleme de natură fiscală, inclusiv probleme legate de evitarea dublei impuneri, companii off-shore;
Asistenţă în îndeplinirea procedurilor legale pentru obţinerea de diverse facilităţi de la autorităţile competente;
Consultatii in domeniul impozitelor si taxelor
Consultatii in legatura cu Taxa pe valoarea adaugata
Consultatii in legatura cu impozitarea structurilor straine in Romania

 

PROPRIETATE INTELECTUALA

Consultatii in legatura cu proprietatea intelectuala in Romania
Redactarea de contracte in legatura cu proprietatea intelectuala
Asistenta si reprezentare in fata autoritatilor in legatura cu protectia drepturilor de proprietate intelectuala

REPREZENTARE SI ASISTARE IN FATA INSTANTELOR JUDECATORESTI CAT SI A AUTORITATILOR PUBLICE LOCALE

DAM FINALITATE PROCESELOR

-litigii civile, comerciale, contencios administrativ, de dreptul muncii, de transport, vamal, societar, etc.;

-reprezentari si asistari in domeniul penal (atat in cursul urmaririi penale cat si in fata instantelor judecatoresti)
arbitraj
– dreptul familiei- avem o vasta experienta in divorturi
DEVIZA NOASTRA ESTE: FINALITATE, CELERITATE, COSTURI MINIME PENTRU DUMNEAVOASTRA

 

 

RELATIILE CU AUTORITATILE PUBLICE
Redactarea de cereri adresate instantelor ori unor autoritati
Asistenta si reprezentarea in instanta sau in fata altor autoritati
Obtinerea de licente, vize pentru straini, inregistrarea partidelor politice, acordarea personalitatii juridice asociatiilor fara scop lucrativ, fundatii, uniuni, precum si pentru modificarea actelor constitutive ale acestora.
Cereri adresate ministerelor pentru supralegalizarea inscrisurilor destinate a fi utilizate in strainatate.

DREPT VAMAL
COLABORATORI AI REVISTEI „VAMA MAGAZIN”
Consultanta si asistare incheiere contracte civile si comerciale; drept vamal societati care au incidente cu autoritatile vamale ori cu societati de comisionari vamali.
Obtineri de autorizatii, licente, avize, acorduri

DREPTUL MUNCII
Consultanţă pe probleme de dreptul muncii;
Redactare de proiecte de contracte individuale şi colective de muncă
Reprezentare in litigii de dreptul muncii

DREPTUL TRANSPORTURILOR
Consultanta, reprezentare in orice problema a dreptului transporturilor

DREPTUL DE PROPRIETATE SI ALTE DREPTURI REALE

Verificari ale titlurilor de proprietate
Consultanta in domeniul dobandirii si instrainarii de imobile
Contracte de vanzare cumparare si inchiriere
Diverse contracte cu privire la imobile
Redactarea diferitelor tipuri de contracte
Consultatii cu privire la incheierea si continutul contractelor
Asistenta in negocierea si incheierea de contracte
Reprezentare in litigii privind dreptul de proprietate si nu numai.

CONSULTANTA DE MANAGEMENT IN DERULAREA PLANURILOR DE AFACERILOR
Urmand regulile si pasii nostri comerciali afacerile dvs. vor deveni mult mai profitabile.

CONSULTANTA IN DOMENIUL IT / IP

 

Antipiraterie
Copyright
Licente IP
Patente, litigii in legatura cu acestea
Protectia desenului si domeniului utilizat pe internet

 

LEGISLATIA UE

 

Consultanta si reprezentare in domeniu. In urma aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana majoritatea sectoarelor economice implicate direct in afaceri cu tarile membre UE au nevoie de consultanta profesionala privind legislatia in tarile membre.

 

DREPT ADMINISTRATIV

 

Consultanta si reprezentare in litigii administrative

DREPT CONTRAVENTIONAL

 

Asistare sau reprezentare in litigii contraventionale
Atacarea amenzilor date de Garda Financiara si alte institutii publice.

 

DREPT PENAL

 

Asistare sau reprezentare in cursul procesului penal.
Asistare la Parchete, Penitenciare, instante de judecata

 

DREPTUL CONSUMATORULUI

PROBLEMELE LEGALE ALE ROMANILOR DIN STRAINATATE
DREPTUL ASIGURARILOR

 

Asistare sau reprezentare in domeniu asigurarilor, asigurarilor private, pensiilor private, etc.

CONSULTANTA JURIDICA
Oferim consultanta juridica in orice domeniu al dreptului

 

DREPTUL CONCURENTEI

Politici antitrust
Asistare sau reprezentare in domeniu concurentei
consultanta

 

 

www.coltuc.ro

Autorizatia de constructie fara avizul de mediu sactionata cu amenda intre 5.000 si 30.000 lei precizeaza C.A.Coltuc

Potrivit unui proiect de modificare a Legii 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, emiterea autorizatiei in lipsa actului administrativ al autoritatii pentru protectia mediului competente se amendeaza cu sume cuprinse intre 5.000 si 30.000 lei.

 

 

Potrivit initiatorilor, Ministerul Turismului, modificarea Legii 50/1991 se impune pentru ca “exista semnale alarmante privind nerespectarea legislatiei privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si a disciplinei in acest domeniu, in special cu privire la numarul considerabil de constructii care se realizeaza fara autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia”.

Ce mai prevede proiectul de modificare:

– desfiintarea constructiilor ilegale se va putea face, dupa somarea proprietarului, fara sesizarea instantelor judecatoresti.

– constructiile executate fara sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, pe terenuri proprietate privata, in cazul in care persoanele sanctionate contraventional au oprit executarea lucrarilor, dar nu s-au conformat in termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contraventiei, acestea vor fi somate sa le desfiinteze in termen de 30 de zile, in caz contrar fiind desfiintate de autoritatea administratiei publice pe raza careia se afla constructia “fara sesizarea instantelor judecatoresti si cu recuperarea ulterioara a cheltuielilor generate de desfiintare de la proprietar”.

– constructiile executate fara autorizatie de construire pe terenuri apartinand domeniului public sau privat al statului, cat si constructiile, lucrarile si amenajarile cu caracter provizoriu executate pe terenuri apartinand domeniului public sau privat al judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor vor putea fi desfiintate pe cale administrativa de autoritatea administratiei publice de pe raza unitatii administrativ-teritoriale unde se afla constructia, fara emiterea unei autorizatii de desfiintare, fara sesizarea instantelor judecatoresti si pe cheltuiala contravenientului.

– pentru modificari si reparatii nu mai e nevoie de acte de amenajarea teritoriului.

– se pot emite autorizatii de construire fara noi documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru lucrarile de supraetajare a cladirilor, daca acestea nu sunt monumente istorice, sau sunt situate in afara zonelor construite protejate sau a zonelor de protectie a monumentelor, dupa caz, “numai in situatia in care, prin supraetajare, noii indicatori urbanistici nu depasesc nivelul maxim al indicatorilor urbanistici stabiliti prin documentatia de urbanism si regulamentul local de urbanism aferent, aprobate, in vigoare”. Exceptie fac si lucrarile de extindere a cladirilor sociale, de invatamant, de sanatate, de cultura si administrative apartinand domeniului public si privat al statului, “daca extinderea se incadreaza in prevederile regulamentului local de urbanism aferent planului urbanistic general – PUG sau planului urbanistic zonal – PUZ, aprobat, in vigoare”.

Sursa: Curierul National

Incepand cu luna mai, Casa de avocatura Coltuc ofera noi servicii in

 

Incepand cu luna mai, Casa de avocatura Coltuc ofera noi servicii in  Dreptul transporturilor

 

 

 

Incepand cu luna mai, Casa de avocatura Coltuc va asigura un spectru larg de servicii de asistenta juridica, reprezentare si consiliere persoanelor juridice implicate in industria de transport national si international (aerian, feroviar, terestru, maritim si fluvial), fie ca sunt operatori de transport sau beneficiari ai serviciilor acestora. 

Activitatea C.A.Coltuc in domeniul transporturilor s-a axat, pana in acest moment, pe recuperarea creantelor pentru firmele de transport national si international. Din aceasta luna, operatorii din domeniul transportului vor putea contracta de la Casa de avocatura Coltuc si servicii de consultanta, asistenta si reprezentare atat in elaborarea si negocierea diferitelor contracte de transport, cat si in cazul litigiilor provenite din executarea defectuoasa sau neexecutarea acestora.

De asemenea, ofera si consultata specifica operatiunilor vamale, dar si asistenta la solutionarea diferendelor intervenite intre client si autoritatile de resort in domeniu ale statului.

Completarea ofertei cu aceste servicii este realizata pe fondul cresterii cererilor din partea clientilor din acest domeniu.

Se considera ca transporturile constituie o prelungire a procesului de productie, pe care il continua si il desavarseste. Activitatea de transport este strans legata de dreptul constitutional al cetatenilor la libera circulatie in tara si strainatate.

Despre Casa de avocatura Coltuc

Fondata in anul 2005, dupa o indelungata experienta in domeniu, Casa de avocatura Coltuc a reusit sa se integreze pe deplin in piata juridica din Romania, oferind clientilor sai servicii profesionale prompte si eficiente. Departamente: recuperări creanţe, litigii, consultanţă, registrul comerţului, achizitii publice, marketing şi relaţii cu clienţii.

 www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

De ce e ilegală taxa auto precizeaza avocat Coltuc Marius in ziarul Adevarul

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Suceava-_De_ce_e_ilegala_taxa_auto_0_469753478.html

 

 

Guvernul încasează în continuare taxa de poluare, deşi Curtea Europeană de Justiţie a decis că încalcă principiile de drept ale UE. Instanţele din România sunt obligate să ţină cont de decizia magistraţilor europeni, astfel că procesele cu statul sunt câştigate pe bandă rulantă.

Deşi Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene de la Luxemburg a arătat foarte clar că taxa de poluare este discriminatorie, Ministerul Mediului se încăpăţânează să susţină, în mod  aberant, contrariul.

„Taxa nu va fi desfiinţată, orice poluator trebuie să plătească”, a fost reacţia ministrului Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, după aflarea sentinţei Curţii Europene. „În decizia sa, Curtea Europeană de Justiţie s-a referit la o speţă din Ordonanţa 50/2008 (act normativ prin care a fost înfiinţată taxa de poluare auto). Noi am modificat această ordonanţă în decembrie 2010″, a explicat Borbely. 

Modificarea legislativă adusă în discuţie de ministrul Mediului a vizat, însă, doar modul de calcul şi cuantumul taxei de poluare şi nu principiul de aplicare. Şi n-are nicio legătură cu decizia Curţii de la Luxemburg, potrivit căreia taxa de poluare încalcă legislaţia Uniunii Europene (UE), producând un dezavantaj la vânzarea maşinilor second-hand din alte state pe teritoriul României.

Discriminare

Practic, discriminarea provine din faptul că la înscrierea unei maşini second-hand, cumpărate din străinătate, posesorul este obligat să plătesca taxa de primă înmatriculare, iar când este vorba despre o maşină la mâna a doua cumpărată din România nu se plăteşte nimic. Taxa poate deveni legală doar dacă se aplică şi la tranzacţiile de maşini second-hand înmatriculate deja în România.

Avocatul Marius Coltuc subliniază: „Modificarea Ordonanţei 50/2008 nu are nicio legătură cu decizia Curţii Europene de Justiţie. Curtea judecă principii europene de drept şi nu dosare, cazuri particulare. Singura soluţie cu şanse reale de reuşită pentru oameni este să dea statul în judecată pe contencios-administrativ şi să ceară în instanţă returnarea taxei de poluare”.

Şi avocatul Gheorghe Piperea are un punct de vedere asemănător: „În urma hotărârii Curţii de la Luxemburg, statul român este obligat să returneze taxa de primă înmatriculare tuturor cetăţenilor care au plătit-o de când a fost ea instaurată. Dar evident că statul român nu va face acest lucru, motivând lipsa fondurilor, iar oamenii vor fi nevoiţi să apeleze la justiţie. După precedentul creat, toţi reclamanţii vor avea câştig de cauză. Şi, uite-aşa, după 2-3 ani cât vor ţine procesele, statul va pierde şi va fi nevoit să plătească în plus şi cheltuielile de judecată”.

Mii de dosare vor fi câştigate

Casa de avocatură Coltuc lucrează la mii de dosare care au ca obiect recuperarea taxei de poluare. „Semnele sunt bune. Se câştigă procesele peste tot în ţară. Se câştigau şi înainte de decizia Curţii Europene de Justiţie, dar acum merg mult mai bine”, a adăugat Marius Coltuc. Casa de avocatură Coltuc a iniţiat şi o petiţie, „Stop Taxei de Poluare”, care până în prezent a strâns peste 17.000 de semnături.

„Semnele sunt bune. Se câştigă procesele peste tot în ţară. Se câştigau şi înainte de decizia Curţii Europene de Justiţie, dar acum merg mult mai bine.”
Marius Coltuc
avocat

Taxa a crescut în 2011

În 2011, pentru autoturismele Euro 5, taxa variază între 60 de euro şi 1.500 de euro. Autovehiculele din această categorie nu au fost taxate până anul acesta. Cuantumul creşte pentru maşinile cu Euro 4, de la 462 la peste 8.000 de euro. Cele mai mari taxe de primă înmatriculare – între 4.400 şi 32.000 de euro – sunt prevăzute pentru maşinile non-Euro. În 2010, au fost încasate circa două miliarde de lei din taxa de poluare auto.

Cazul Tatu

Ioan Tatu, românul care a învins taxa auto la Luxemburg   Foto: Gabriela Vişan

Gabriela Vişan

Subiectul „taxa de poluare din România” a ajuns în atenţia Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene datorită sibianului Ioan Tatu. În iulie 2008, acesta şi-a cumpărat o maşină second-hand din Germania, cu preţul de 6.600 de euro. Vehiculul avea o capacitate cilindrică de 2.155 de centimetri cubi şi standard de poluare Euro 2, fiind fabricat în 1997, an în care a şi fost înscris în Germania.

Pentru a-şi putea înmatricula maşina în România, bărbatul a trebuit să plătească o taxă de poluare de 7.595 de lei. Întrucât a considerat că taxa este contrară normelor europene, bărbatul a căutat să-şi recupereze banii. A deschis, pe rolul Tribunalului Sibiu, un proces, iar instanţa a cerut punctul de vedere al Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.

Aşteptare răsplătită

Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg a decis că taxa de primă înmatriculare încalcă legislaţia Uniunii Europene. „Am aşteptat mult, dar a meritat. Sunt bani munciţi şi cred că a meritat să aştept. Am plătit atunci o taxă de aproape 2.000 de euro, la vremea aceea. Mi se pare aberant să achităm la început o taxă de acest gen. Ar  putea fi introdusă în combustibil, dar mi se pare aberant să dai o sumă aşa mare de bani la început”, a declarat Ioan Tatu.

Dragoş Târşia, avocatul sibianului Ioan Tatu, susţine că decizia Curţii de la Luxemburg va produce efecte pentru toate persoanele care au achitat o taxă de poluare. „Toate persoanele au reale şanse de succes, să obţină în instanţă restituirea sumei de bani cu dobânda aferentă. România va trebui să dea banii înapoi”, a spus Dragoş Târşia.

Ce faci cand esti amenintat cu executarea silita.Articol Casa de avocatura Coltuc in Cancan!

http://www.cancan.ro/life-style/utile/ce-faci-cand-esti-amenintat-cu-executarea-silita-159663.html

Te numeri printre romanii care au credite la banci si nu mai poti sa-ti achiti ratele? Iata cateva sugestii prin care poti evita sa ramai fara bunul achizitionat prin contractul de credit bancar.

In momentul in care realizezi ca te afli in imposibilitatea de a plati ratele, ignora situatia creata si cauta solutii. Nu te gandi imediat ca acest impas este echivalentul executarii silite de catre firmele de recuperare a creantelor. O prima rezolvare, agreata de cele mai multe institutii financiare, este reesalonarea. Dar trebuie sa ai in vedere ca poti reveni intr-o perioada data din punct de vedere financiar si ca poti achita ratele. Cea mai simpla solutie ar fi sa vinzi bunul achizitionat, iar cu banii luati sa achiti imprumutul efectuat. „Tot o solutie cu sorti mari de izbanda o reprezinta renegocierea contractului. Daca banca refuza, poti apela la instanta, care va reechilibra situatia prin acordarea de noi termene de executare si va solicita inghetarea dobanzilor si a penalitatilor. Tribunalul mai poate decide, in situatii limita, si ca averea debitorului sa fie administrata de un curator, care se va asigura ca astfel se realizeaza stingerea treptata a creditului”, spune avocatul Marius Coltuc.

Proces individual, şanse mai mari de câştig

Potrivit avocatului Marius Coltuc, dacă optezi către un proces individual ai mai multe şanse să câştigi în instanţă în lupta contra băncii. „Dacă anul trecut am văzut o mulţime de grupuri de clienţi care s-au înscris în procese colective pentru că suportul legislativ era Ordonanţa 50 pe 2010 a Guvernului, modificarea acestei legi în favoarea băncilor face ca acţiunea pe cont propriu să aibă şanse mai mari de reuşită.

85% dintre banci apeleaza la recuperatori de creante precizeaza Casa de avocatura Coltuc

“Primele etape de recuperare a creantelor sunt gestionate in cadrul bancii – numai 35% dintre (33% in Romania) recurg sau intentioneaza sa recurga la pentru acest segment. In ceea ce priveste

 

 

 recuperarea tarzie insa, mai mult de doua treimi dintre bancile din regiune (aproape 85% in Romania) externalizeaza cel putin partial”, noteaza analistii Roland Berger.

In conditiile in care ponderea creditelor afectate de restante a urcat vertiginos in ultimii ani, bancile au fost nevoite sa isi dezvolte departamentele de colectare, dar au apelat si la serviciile companiilor specializate.

Unele au creat chiar subsidiare specializate in gestionarea relatiilor cu clientii rau-platnici.

Aproape o treime din creditele acordate de inregistrau la sfarsitul lunii decembrie intarzieri la plata ratelor de cel putin 30 de zile.

Potrivit studiului Roland Berger, 83% dintre bancile locale au vandut sau intentioneaza sa vanda pachete de credite cu intarzieri mari la plata ratelor catre firme specializate in recuperarea creantelor.

Sursa: ZF

IMPOZITUL potrivit ultimelor modificari in 2011 prezentate de Casa de avocatura Coltuc

In Monitorul Oficial nr. 891 / 30.12.2010 a fost publicata OUG 117/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571 / 2003 privind Codul fiscal si reglementarea unor masuri financiar – fiscale.

 

 

Principalele modificari privind impozitul sunt prezentate mai jos.

– Se aduc clarificari cu privire la tranzactiile efectuate cu un contribuabil declarat inactiv prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Astfel, autoritatile fiscale nu vor lua in considerare tranzactiile efectuate cu un contribuabil declarat inactiv prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu exceptia achizitiilor si livrarilor de bunuri efectuate in cadrul procedurii de executare silita.

– Se prelungeste pana la 31.12.2011 perioada pentru care deductibilitatea cheltuielilor cu combustibilul este limitata; initial perioada era stabilita pana la 31.12.2010.

– Pentru recuperarea pierderii fiscale inregistrata in anul 2010, in cele doua perioade, perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2010 este considerata an fiscal in sensul celor 7 ani consecutivi.

– Definitia microintreprinderii – o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

  • realizeaza venituri, altele decat cele mentionate mai jos
  • are de la 1 pana la 9 salariati (inclusiv)
  • a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei al 100.000 EUR
  • capitalul social al acesteia este detinut de persoane, altele decat statul si autoritatile locale.

–  este optional. Cota de impozitare pe veniturile microintreprinderilor este de 3%.

– Anul fiscal al unei microintreprinderi este anul calendaristic. In cazul unei microintreprinderi care se infiinteaza sau isi inceteaza existenta, anul fiscal este perioada din anul calendaristic in care persoana juridica a existat.

– Nu pot opta pentru sistemul de impunere aferent microintreprinderilor persoanele juridice romane care:

  • desfasoara activitati in domeniul bancar
  • desfasoara activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii
  • desfasoara activitati in domeniile jocurilor de noroc, consultantei si managementului
  • au capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajati.

Microintreprinderile platitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor incepand cu anul fiscal urmator, daca indeplinesc conditiile de mai sus si daca nu au mai fost platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor.

– O persoana juridica romana nou-infiintata poate opta sa plateasca impozit pe veniturile microintreprinderilor incepand cu primul an fiscal, daca conditia referitoare la capitalul social este indeplinita la data inregistrarii la Registrul Comertului si conditia referitoare la numarul de salariati este indeplinita in termen de 60 de zile inclusiv de la data inregistrarii.

–  se aplica asupra veniturilor din orice sursa, din care se scad anumite venituri mentionate in mod expres. In cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de achizitie a acestora se deduce din baza impozabila.

– Microintreprinderile nu mai aplica acest sistem de impunere incepand cu anul fiscal urmator anului in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile mentionate de Codul fiscal.

– Persoanele juridice romane platitoare de impozit pe profit comunica organelor fiscale teritoriale optiunea pentru plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor, prin depunerea declaratiei de mentiuni pentru persoanele juridice, asociatiile familiale si asociatiile fara personalitate juridica, pana la data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se plateste .

– Persoanele juridice care se infiinteaza in cursul unui an fiscal inscriu optiunea in cererea de inregistrare la Registrul Comertului, aceasta ramanand definitiva pentru anul fiscal respectiv.

– In cazul in care, in cursul anului fiscal, una dintre conditiile impuse nu mai este indeplinita, microintreprinderea are obligatia de a pastra pentru anul fiscal respectiv acest sistem de impunere. Prin exceptie de la cele de mai sus, daca in cursul unui an fiscal o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 100.000 EUR, aceasta va plati impozit pe profit luand in calcul veniturile si cheltuielile realizate de la inceputul anului fiscal, fara posibilitatea de a mai beneficia pentru perioada urmatoare de prevederile aplicabile microintreprinderilor.

– Calculul si plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul. Microintreprinderile au obligatia de a depune, pana la termenul de plata a impozitului, declaratia de impozit pe veniturile microintreprinderilor.

– In cazul unei asocieri fara personalitate juridica intre o microintreprindere si o persoana fizica, microintreprinderea are obligatia de a calcula, retine, declara si plati la bugetul de stat impozitul de 3% aplicat la veniturile ce revin acesteia din asociere, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul.

– Microintreprinderile sunt obligate sa tina evidenta amortizarii fiscale, conform art. 24 al titlului II din Codul fiscal.

Impozitul pe venit

– Pentru determinarea venitului net din activitati independente se prelungeste restrictia privind deductibilitatea cheltuielilor cu combustibilul pana la data de 31.12.2011 inclusiv.

– Se aduc modificari prevederilor art. 49 – Stabilirea venitului net anual din activitati independente pe baza normelor de venit din Codul fiscal.

– Se introduce art. 52^1 conform caruia contribuabilii care obtin venituri din activitatile mentionate la art. 52, alin. 1, lit. a) – e) pot opta pentru stabilirea impozitului pe venit ca impozit final.

– Principalele modificari referitor la Veniturile din investitii sunt:

– art. 66, alin. 5^1 din Codul fiscal referitor la determinarea castigului net anual / pierderii nete anuale din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise;

– art. 66, alin. 7: castigul net anual se determina pe baza declaratiei privind venitul realizat, depusa potrivit prevederilor art. 83;

– art. 67, alin. 3, lit. a) referitor la determinarea castigului net la sfarsitul fiecarui trimestru din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise;

– art. 67, alin. 3, lit. c) referitor la castigul din operatiuni de vanzare – cumparare de valuta la termen.

– Se introduce art. 79^1 – Definirea si impozitarea veniturilor a caror sursa nu a fost identificata, conform caruia veniturile constatate de organele fiscale, in conditiile Codului de procedura fiscala, a caror sursa nu a fost identificata, se impun cu o cota de 16% aplicata asupra bazei impozabile ajustate pe baza procedurilor si metodelor indirecte de reconstituite a veniturilor sau cheltuielilor. Prin decizia de impuneremorganele fiscale vor stabili cuantumul impozitului si al accesoriilor.

– Se introduce art. 80^1 – Stabilirea castigului net anual impozabil, conform caruia:

  • Castigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, se determina ca diferenta intre castigul net anual si pierderile reportate din anii fiscali anteriori.
  • Pierderea neta anuala din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, stabilita prin declaratia privind venitul realizat, se recupereaza din castigurile nete anuale obtinute in urmatorii 7 ani fiscali consecutivi;
  • Pierderile nete anuale din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise provenind din strainatate se reporteaza si se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura si sursa, realizate in strainatate, pe fiecare tara, inregistrate in urmatorii 7 ani fiscali.

– Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente si/sau venituri din activitati agricole si care in cursul anului fiscal isi inceteaza activitatea, precum si cei care intra in suspendare temporara a activitatii, potrivit legislatiei in materie, au obligatia de a depune la organul fiscal competent o declaratie, insotita de documente justificative, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, in vederea recalcularii platilor anticipate.

– Se aduc modificari prevederilor art. 83. Termenul de depunere la organul fiscal competent al Declaratiei privind venitul realizat este 15 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului.

– Impozitul anual datorat (art. 84) se stabileste de organul fiscal competent pe baza declaratiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra fiecaruia din urmatoarele:

  • venitul net anual impozabil
  • castigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise
  • castigul net anual din operatiuni de vanzare – cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen

– Venitul cuvenit unei persoane fizice dintr-o asociere cu o persoana juridica romana, microintreprindere care nu genereaza o persoana juridica, este asimilat, in vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activitati independente, din care se deduc contributiile obligatorii in vederea obtinerii venitului net anual.

Impozitul retinut de persoana juridica in contul persoanei fizice, pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoana juridica romana care nu genereaza o persoana juridica, reprezinta plata anticipata in contul impozitului anual pe venit. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului, determinat conform metodologiei stabilite in legislatia privind , revine persoanei juridice romane.

– Pentru veniturile obtinute din strainatate, termenul de depunere al declaratiei este 15 mai a anului urmator celui de realizare a venitului (art. 90).

– Se modifica cota redusa de 10% pentru dividendele platite de o intreprindere, care este persoana juridica romana sau persoana juridica cu sediul social in Romania, infiintata potrivit legislatiei europene, unei persoane juridice rezidente intr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau in unul dintre statele Asociatiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, ori unui sediu permanent al unei intreprinderi din statele mentionate mai sus situat intr-un alt stat membru al Uniunii Europene ori al Asociatiei Europene a Liberului Schimb.

Hidroelectrica, în proces cu portughezii de la Martifer, pentru recuperarea unor microhidrocentrale anunta Casa de avocatura Coltuc

Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de electricitate din România, a intentat proces companiei Eviva, pentru a-şi recupera cinci microhicrocentrale vândute acesteia în 2006, întrucât firma portugheză nu
şi-a respectat programul de investiţii asumat prin privatizarea lor.
Potrivit lui Mihai David, în prezent, compania mai are în funcţiune 178 de microhidrocentrale, cu o capacitate totală instalată de circa 500 MW. Societatea deţine în momentul de faţă cele mai multe microhidrocentrale din România, după ce a privatizat 87 de unităţi în perioada 2004-2009.

Întrucât certificatele verzi aduc societăţii mai mulţi bani decât ar fi putut aduce o eventuală privatizare a microhidrocentralelor rămase în portofoliu, conducerea Hidroelectrica a blocat procesul de privatizare.

Conform noilor reglementări în domeniul energiei regenerabile, pentru un MWh energie electrică produs în microhidrocentrale noi se primesc trei certificate verzi, în timp ce pentru unităţi retehnologizate se primesc două certificate, iar pentru cele nemodernizate – un singur certificat.

Microhidrocentralele sunt unităţi de producţie care au o capacitate de producţie de până la 10 MW. 

Dintre companiile private care au reuşit să achiziţioneze microhidrocentrale de la Hidroelectrica amintim Energy Holding, ISPH (Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice), compania italiană ESPE sau Wienstrom din Austria, care a plătit şi un preţ-record, de 28 de milioane  de euro, pentru 17 dintre unităţi.

Bugetarii, in razboi cu statul! Zeci de mii de procese pentru recuperarea taierilor salariale anunta Casa de avocatura Coltuc.

Casa de avocatura Coltuc intrumenteaza peste 100 de dosare privind reducerea salariilor cu 25%.Apelati cu incredere la noi. www.coltuc.ro. Iata dovada ca se poate:

Prin cererea inregistrata la Tribunalul Valcea, reclamantii  au solicitat, in contradictoriu cu parata Comuna […] reprezentata prin primar ca, prin  hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratei: la plata diferentei dintre salariile cuvenite potrivit contractului individual de munca si salariile platite efectiv; incepand cu data introducerii actiunii sa plateasca salariile potrivit contractelor individuale de munca, respectiv actelor aditionale la contractele individuale de munca; sa plateasca sumele susmentionate, actualizate cu rata inflatiei de la data scadentei fiecareia si pana la data platii efective a sumelor datorate.

In motivarea cererii reclamantii arata ca, in data de 06 august, data stabilita pentru plata salariului aferent lunii iulie, au luat la cunostinta faptul ca le-au fost diminuate unilateral salariile cu 25%.

Salariul reprezinta o componenta a dreptului la munca si reprezinta contraprestatia angajatorului in raport cu munca prestata de catre angajat in baza raportului de munca. Efectele raportului de munca se concretizeaza in obligatii de ambele parti, iar una din  obligatiile esentiale ale angajatorului este plata salariului pentru munca prestata, asa cum a fost el stabilit prin  contractului individual de munca.

Contractul individual de munca este conventia prin care se materializeaza vointa angajatorului si a viitorului salariat de a intra intr-un raport juridic de munca. In aceasta conventie, negociata si liber consimtita, sunt prevazute in limitele stabilite de legislatie si de contractele colective de munca, toate elementele necesare pentru cunoasterea conditiilor de desfasurare si de incetare a raportului de munca, drepturile, obligatiile si raspunderile ambelor parti.

Salariul reprezinta unul dintre drepturile asupra caruia cele doua parti ale raportului juridic de munca au convenit si l-au prevazut in mod expres in continutul contractului, in conformitate cu dispozitiile art. 17 alin. 2, coroborat cu art. 3 din acelasi articol.

Un tert fata de acest contract individual de munca nu poate interveni pentru a modifica acordul partilor semnatare. Statul, tert raportat la contractul individual de munca, incheiat intre angajator si salariat, nu poate modifica ceea ce partile au stabilit, respectiv nu poate diminua salariile acestora in mod direct, prin  edictarea unei legi in  acest sens, caci protectia juridica a raportului juridic de munca stabilit contractual este acelasi atat pentru personalul bugetar, cat si pentru cel incadrat la angajatori privati. Nu se poate vorbi de o protectie a legii mai mare in cazul angajatilor privati.

Desi nu au fost incheiate acte aditionale la contractele individuale de munca, de micsorare a salariilor reclamantilor, angajatorul a retinut o parte din  salariile datorate conform contractului individual de munca, platind numai o parte din ceea ce impreuna cu salariatii sai convenise conform contractului.

In drept au fost invocate disp. art. 40 alin. 2 lit. c din  Legea nr. 53/2003 si art. 110 alin. 2 si 3 Cod de procedura civila.

In dovedirea cererii reclamantii au depus la dosar inscrisuri, respectiv fluturasii de salariu din  luna iulie 2010, contracte individuale de munca, acte aditionale, decizii de incadrare, dispozitii de reducere a salariului, etc..

Din  analiza materialului probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:

Prin dispozitiile nr.110, 112, 113, 116, 117 si 118 din 23.07.2010, aflate la filele 47-52 din dosar, reclamantilor li s-a diminuat cu 25% cuantumul salariului brut, incepand cu data de 04 iulie 2010, in temeiul dispozitiilor art.1 din Legea nr.118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Instanta apreciaza ca reducerea unilaterala a salariului brut cu 25%, in temeiul dispozitiilor art.1 din Legea nr.118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, incalca prevederile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si pe cele ale art.1 alin.1 din Primul protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de Romania prin Legea nr.30/18 mai 1994, care privesc protectia proprietatii.

Inainte de a trece la analiza conditiilor acestor prevederi internationale care protejeaza dreptul de proprietate, trebuie facute doua precizari.

In primul rand, potrivit dispozitiilor art.20 din Constitutia Romaniei, intitulat „Tratatele internationale privind drepturile omului”: „Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte. Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”

Asadar, daca instantele de judecata constata ca legile interne incalca pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte, continand dispozitii mai putin favorabile decat acestea din urma, sunt obligate sa ignore aceste prevederi si sa faca aplicarea celor din reglementarea internationala mai favorabila. Procedand astfel, instantele de judecata nu fac altceva decat sa respecte dispozitiile art.20 din Constitutia Romaniei, precum si pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte.

In al doilea rand, constatarea Curtii Constitutionale a Romaniei, in cuprinsul deciziilor nr.872/25 iunie 2010 si nr.874/25 iunie 2010, ambele publicate in M.Of. nr.433/28 iunie 2010, ca Legea nr.118/2010 nu incalca dispozitiile Constitutiei Romaniei, nu impiedica instantele de judecata sa faca aplicarea dispozitiilor art.20 din legea fundamentala si sa dea prioritate pactelor si tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte.

Asa cum reglementarile internationale au intaietate in fata celor interne, inclusiv in fata Constitutiei Romaniei, statuarile Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, de exemplu, au prioritate fata de cele ale Curtii Constitutionale a Romaniei, fiind obligatorii pentru instantele de judecata.

Curtea Constitutionala este, potrivit dispozitiilor art.1 si 2 din Legea nr.47/1991 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, garantul suprematiei Constitutiei Romaniei, asigurand controlul constitutionalitatii legilor, a tratatelor internationale, a regulamentelor Parlamentului si a ordonantelor Guvernului. Chiar daca, in exercitarea atributiilor sale, Curtea Constitutionala are posibilitatea raportarii si la dispozitiile internationale in materia drepturilor fundamentale ale omului, statuarile acesteia, aflate in contradictie cu cele ale forurilor internationale competente sa interpreteze aceste prevederi, nu pot fi retinute de instantele judecatoresti sesizate cu solutionarea unui litigiu in care isi gasesc aplicarea. Dimpotriva, instantele judecatoresti sunt obligate, in temeiul prevederilor art.20 din Constitutia Romaniei si a obligatiilor pe care Romania si le-a asumat in urma ratificarii acestor pacte, conventii si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, sa ignore legile interne si interpretarile Curtii Constitutionale a Romaniei care contravin reglementarilor internationale si interpretarilor date acestora de organele abilitate.

Asadar, prin aplicarea cu prioritate fata de cele interne a dispozitii internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte si a interpretarilor acestor dispozitii date de forurile internationale competente, instantele de judecata nu incalca prevederile art.11 alin.3 din Legea nr.47/1992, potrivit carora deciziile si hotararile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor si nici pe cele ale rt.31 din aceeasi lege, conform carora decizia prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare este definitiva si obligatorie, cu atat mai mult cu cat deciziile invocate anterior sunt de respingere a obiectiilor de neconstitutionalitate, iar nu de admitere a acestora. In cazul respingerii obiectiilor sau exceptiilor de neconstitutionalitate este posibila formularea unor noi exceptii, iar Curtea Constitutionala poate proceda, pe baza unor noi argumente sau ca urmare a revenirii la practica anterioara, la admiterea acestora, chiar daca anterior s-a pronuntat in sensul constitutionalitatii.

In ceea ce priveste prevederile internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului care au fost incalcate prin reducerea salariilor bugetarilor cu 25%, potrivit art.17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului: „1. Orice persoana are dreptul la proprietate, atat singura, cat si in asociatie cu altii.; 2. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa.”

De asemenea, potrivit art.1 din Primul protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de Romania prin Legea nr.30/18 mai 1994: „Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international. Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor.”

Cu privire la regula aplicabila in lumina art.1 din Protocolul nr.1, Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg a statuat, in numeroase cauze, ca acest articol contine 3 norme distincte: prima, care se exprima in prima fraza a primului alineat si care are un caracter general, enunta principiul respectarii proprietatii; cea de-a doua, ce figureaza in cea de-a doua fraza a aceluiasi alineat, vizeaza privarea de proprietate si o supune anumitor conditii; cat despre a treia, mentionata in cel de-al doilea alineat, recunoaste puterea statelor contractante de a reglementa utilizarea bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contributii sau a amenzilor. Cele 3 reguli mai sus mentionate nu sunt „distincte”, in sensul ca nu au nici o legatura una cu cealalta: cea de-a doua si cea de-a treia se refera la cazuri speciale de incalcare a dreptului la respectarea bunurilor si, prin urmare, trebuie interpretate in lumina principiului general enuntat in prima regula (cauza Gasus Dosier – und Fordertechnik GmbH impotriva Olandei, Hotararea din 23 februarie 1995, seria A nr. 306 B, p. 46 – 47, & 55).

Pentru a analiza daca sunt incalcate prevederile art.1 din Primul protocol, trebuie analizate, asadar, mai multe aspecte: daca reclamantii au un „bun” in sensul art.1 alin.1 din Primul protocol; existenta unei ingerinte a autoritatilor publice in exercitarea dreptului la respectarea bunului, ce a avut ca efect privarea reclamantilor de bunul lor, in sensul celei de a doua fraze a primului paragraf al art.1 din Protocolul nr.1; daca sunt indeplinite conditiile privarii de proprietate, respectiv daca ingerinta este prevazuta de lege, daca ingerinta urmareste un scop legitim de interes general (ea a intervenit pentru o cauza de utilitate publica), daca ingerinta este proportionala cu scopul legitim urmarit, adica daca s-a mentinut un „just echilibru” intre cerintele interesului general si imperativele apararii drepturilor fundamentale ale omului.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg s-a pronuntat in nenumarate randuri, chiar si impotriva Romaniei, in sensul ca si dreptul de creanta reprezinta un „bun” in sensul art.1 din Primul protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, daca este suficient de bine stabilit pentru a fi exigibil sau daca reclamantul poate pretinde ca a avut cel putin o „speranta legitima” de a il vedea concretizat (cauzele Rafinariile grecesti Stran si Stratis Adreadis impotriva Greciei, Hotararea din 9 decembrie 1994, seria A nr. 301-B, pag. 84, paragraful 59; cauza Jasiuniene impotriva Lituaniei, cererea nr. 41.510/98, paragraful 44, 6 martie 2003; cauza Pressos Compania Naviera S.A. si altii contra Belgiei, hotararea din 20 noiembrie 2005, seria A nr.332, p.21 si § 31; Cauza Ouzunis si altii contra Greciei, nr.49144/99, 18 aprilie 2002, § 24; Hotararea din 24 martie 2005 in Cauza Sandor impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr. 1048 din 25 noiembrie 2005; Hotararea din 28 iunie 2005 in Cauza Virgil Ionescu impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr. 396 din mai 2006; Hotararea din 19 octombrie 2006 in cauza  Matache si altii impotriva Romaniei – cererea nr.38113/02; Hotararea din 2 martie 2004 in Cauza Sabin Popescu impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr. 770 din 24 august 2005; Hotararea din 15 februarie 2007 in cauza  Bock si Palade impotriva Romaniei – cererea nr.21740/02; Hotararea din 1 decembrie 2005 in Cauza Societatea Comerciala „Masinexportimport Industrial Group” impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr. 682 din 9 august 2006; Hotararea din 23 februarie 2006 in Stere si altii impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr. 600 din 30 august 2007; Hotararea din 21 februarie 2008 in cauza  Driha impotriva Romaniei – cererea nr.29556/02; Hotararea din 6 decembrie 2007 in cauza  Beian impotriva Romaniei – cererea nr.30658/05; etc.).

Mai mult, recent, in Hotararea din 15 iunie 2010 in cauza Muresanu impotriva Romaniei (cererea nr.12821/05), Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg s-a pronuntat in mod expres in sensul ca salariul reprezinta un „bun” in sensul art.1 alin.1 din Primul protocol.

Asadar, salariul reclamantilor, la care acestia au dreptul in baza contractelor individuale de munca sau a dispozitiilor depuse la dosar, reprezinta un „bun” in sensul art.1 alin.1 din Primul protocol aditional la Conventie.

Cea de a doua conditie ce trebuie verificata pentru a se vedea daca este vorba sau nu de o incalcare a art.1 din Primul protocol este cea a existentei unei ingerinte a autoritatilor publice in exercitarea dreptului la respectarea bunului, ce a avut ca efect privarea reclamantilor de bunul lor, in sensul celei de a doua fraze a primului paragraf al art.1 din Protocolul nr.1.

Reducerea salariului reclamantilor cu 25% pe o perioada de 6 luni (iulie-decembrie 2010) si lipsirea acestora de dreptul de a mai primi vreodata sumele de bani aferente acestui procent reprezinta, indiscutabil, o ingerinta ce a avut ca efect privarea reclamantilor de bunul lor, in sensul celei de a doua fraze a primului paragraf al art.1 din Protocolul nr.1.

In al treilea rand, privarea de proprietate trebuie sa fie prevazuta de lege, sa urmareasca o cauza de utilitate publica, sa fie conforma normelor de drept intern si sa respecte un raport de proportionalitate intre mijloacele folosite in scopul vizat; privarea de proprietate trebuie sa menajeze un just echilibru intre exigentele de interes general si imperativele fundamentale ale individului, in special prin indemnizarea rezonabila si proportionala a valorii bunului, acordata titularului acestuia.

Prima conditie a privarii de proprietate este, asadar, ca ingerinta sa fie prevazuta de lege.

Aceasta prima conditie semnifica in dreptul intern legalitatea privarii de proprietate, principiu care, la randul lui, presupune indeplinirea a doua cerinte: sa existe o lege in sensul Conventiei, in temeiul careia sa fi avut loc privarea de proprietate; legea sa indeplineasca acele calitati determinate de Curte in jurisprudenta sa, adica sa fie accesibila, precisa si previzibila.

Legea nr.118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar indeplineste conditiile mentionate anterior, fiind un act normativ accesibil, precis si previzibil in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Cea de a doua conditie a privarii de proprietate presupune ca ingerinta sa urmareasca un scop legitim de interes general, adica sa intervina pentru o cauza de utilitate publica.

In expunerea de motive a Legii nr.118/2010 se arata ca, potrivit evaluarii Comisiei Europene, „activitatea economica a Romaniei ramane slaba si, contrar asteptarilor initiale, cel mai probabil, cresterea economica s-a mentinut negativa in primul trimestru al anului 2010. […] Pana la sfarsitul anului 2010, se asteapta ca inflatia sa scada in continuare la aproximativ 3,75% datorita cererii interne slabe si implementarii unei politici monetare prudente. Redresarea mai slaba a cererii interne a diminuat importurile, prognozandu-se acum un deficit de cont curent de circa 5% din PIB pentru 2010, comparativ cu 5,5% initial”.

Se mai arata ca, „din misiunea de evaluare efectuata de serviciile Comisiei impreuna cu expertii FMI si ai Bancii Mondiale in perioada 26 aprilie – 10 mai 2010, pentru a analiza progresele inregistrate in ceea ce priveste conditiile specifice atasate transei a treia in valoare de 1,15 miliarde de euro in cadrul programului de asistenta financiara, a rezultat faptul ca, in conditiile politicilor curente, tinta de deficit fiscal pentru 2010, de 6,4% din PIB, nu va putea fi indeplinita, din cauza unor deteriorari ale conditiilor economice, a unor dificultati in colectarea veniturilor si derapajelor pe partea de cheltuieli. Guvernul Romaniei si-a asumat angajamentul de a lua masuri compensatorii suplimentare ce trebuie adoptate si implementate inainte de eliberarea de catre Comisie a celei de-a treia transe din imprumutul UE. […] De asemenea, se precizeaza faptul ca, in cazul in care aceste actiuni nu sunt implementate pana in iunie 2010 sau nu conduc la consolidarea anticipata, vor fi implementate actiuni suplimentare de majorare a veniturilor la buget, inclusiv masuri de majorare a cotelor de impunere, pentru a se elimina orice diferenta bugetara anticipata”.

Solutia legislativa cuprinsa in art.1 din Legea nr.118/2010 a fost determinata, asadar, de apararea securitatii nationale, astfel cum rezulta si din expunerea de motive a Guvernului. Securitatea nationala nu implica numai securitatea militara, ci are si o componenta sociala si economica. Nu numai existenta unei situatii manu militari atrage aplicabilitatea notiunii „securitate nationala”, ci si alte aspecte din viata statului, precum cele economice, financiare, sociale, care ar putea afecta insasi fiinta statului prin amploarea si gravitatea fenomenului. Situatia de criza financiara mondiala ar putea afecta, in lipsa unor masuri adecvate, stabilitatea economica a tarii si, implicit, securitatea nationala.

Asigurarea stabilitatii economice a tarii si apararea sigurantei nationale sunt notiuni care se circumscriu celor de „scop legitim de interes general” si de „cauza de utilitate publica”. In consecinta, este indeplinita si cea de a doua conditie a privarii de proprietate.

In fine, ingerinta trebuie sa fie proportionala cu scopul legitim urmarit. Ingerinta este proportionala cu scopul legitim urmarit daca s-a mentinut un „just echilibru” intre cerintele interesului general si imperativele apararii drepturilor fundamentale ale omului. Trebuie sa existe, asadar, un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele utilizate si scopul urmarit (cauza Pressos Compania Naviera S.A. si altii contra Belgiei, hotararea din 20 noiembrie 2005, seria A nr.332, p.23 si § 38; Hotararea din 21 iulie 2005 in Cauza Strain si altii impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr.99 din 2 februarie 2006).

Pentru a determina daca masura litigioasa respecta justul echilibru necesar si, in special, daca nu obliga reclamantii sa suporte o sarcina disproportionata, trebuie sa se ia in considerare modalitatile de compensare prevazute de legislatia nationala. In aceasta privinta, Curtea a statuat deja ca, fara plata unei sume rezonabile in raport cu valoarea bunului, privarea de proprietate constituie, in mod normal, o atingere excesiva si ca lipsa totala a despagubirilor nu poate fi justificata in domeniul art. 1 din Protocolul nr. 1 decat in imprejurari exceptionale (cauza Ex-regele Greciei si altii impotriva Greciei [GC], Cererea nr. 25.701/1994, paragraful 89, CEDO 2000-XII; cauza Broniowski impotriva Poloniei [GC], Cererea nr. 31.443/1996, paragraful 176, CEDO-V).

In orice caz, dupa cum s-a pronuntat deja Curtea, daca o reforma radicala a sistemului politic si economic al unei tari sau situatia sa financiara poate justifica, in principiu, limitari draconice ale despagubirilor, atare circumstante nu pot fi formulate in detrimentul principiilor fundamentale care decurg din Conventie, cum ar, de exemplu, fi principiul legalitatii si cel al autoritatii si efectivitatii puterii judecatoresti (cauza Broniowski, citata anterior, paragrafele 175, 183 si 184). Cu atat mai mult, absenta totala a despagubirilor nu se poate justifica nici macar in context exceptional, in prezenta unei atingeri aduse principiilor fundamentale consacrate prin Conventie (Hotararea din 21 iulie 2005 in Cauza Strain si altii impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr.99 din 2 februarie 2006, paragraful 53).

Temeiul legal al obligatiei de indemnizare a fost gasit de Curte tot in dispozitiile art.1 din Protocolul nr.1. Curtea a ajuns la concluzia ca aceasta obligatie decurge implicit din acest text, luat in ansamblul sau. Curtea a statuat in sensul ca, in absenta unei indemnizari, art.1 din Protocolul nr.1 n-ar asigura decat o protectie iluzorie si ineficace a dreptului de proprietate, in totala contradictie cu dispozitiile Conventiei.

Privarea de proprietate impune, asadar, statului obligatia de a despagubi pe proprietar, pentru ca, fara plata unei sume rezonabile, raportate la valoarea bunului, ea constituie o atingere excesiva a dreptului la respectarea bunurilor sale, prevazut de art.1 din Protocolul nr.1. Imposibilitatea de a obtine fie si o despagubire partiala, dar adecvata in cadrul privarii de proprietate, constituie o rupere a echilibrului intre necesitatea protectiei dreptului de proprietate si exigentele de ordin general.

Legea nr.118/2010 nu ofera reclamantilor posibilitatea de a obtine despagubiri pentru privarea de proprietate in cauza. Lipsa totala a despagubirilor nu se poate justifica, avandu-se in vedere circumstantele spetei, cu atat mai mult cu cat nicio circumstanta exceptionala nu a fost invocata de Guvern pentru a o justifica. In cuprinsul Legii nr.118/2010, a fost justificata necesitatea luarii acestei masuri, dar nu si lipsa totala a despagubirilor. Lipsa totala a despagubirilor le-a impus reclamantilor o sarcina disproportionata si excesiva, incompatibila cu dreptul lor de proprietate garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1.

Reducerea salariilor bugetarilor cu 25% si imposibilitatea acestora de a-si mai recupera vreodata sumele de bani aferente acestui procent au dus la ruperea, in defavoarea salariatilor, a justului echilibru ce trebuie pastrat intre protectia proprietatii si cerintele interesului general.

Procedandu-se in acest fel, s-a adus atingere chiar substantei dreptului de proprietate al reclamantilor, atingere care, in conceptia instantei europene, este incompatibila cu dispozitiile art.1 din Protocolul nr.1 la Conventie.

In aceste conditii, instanta apreciaza ca, prin reducerea salariului bugetarilor cu 25% in baza Legii nr.118/2010, au fost incalcate dispozitiile art.1 din Protocolul nr.1.

Ca urmare a acestei constatari si in aplicarea dispozitiilor art41 din Conventie, instanta apreciaza ca reclamantii sunt indreptatiti sa li se restituie sumele de bani aferente acestui procent, retinute in mod nelegal.

In ceea ce priveste perioada de timp pentru care se solicita restituirea sumelor retinute nelegal, cererea de chemare in judecata are o formulare ambigua, precizand numai momentul de la care se solicita plata acestor sume, iar nu si cel pana la care se apreciaza ca ar fi indreptatiti la primirea lor. Avand in vedere aceasta formulare, in care se precizeaza ca se solicita si sume ulterioare introducerii cererii de chemare in judecata, faptul ca salariul se acorda lunar, fiind o plata succesiva ce devine scadenta la sfarsitul lunii pentru care se datoreaza, precum si ca numai sumele datorate pentru lunile incheiate sunt certe, lichide si exigibile, instanta apreciaza ca a fost sesizata cu o cerere de obligare a paratei la plata diferentelor dintre sumele datorate si cele efectiv platite pentru perioada iulie 2010 – septembrie 2010, pentru care plata salariului a devenit scadenta inainte de pronuntarea hotararii.

Avand in vedere aceste motive, instanta urmeaza sa admita cererea si sa oblige pe parata la plata diferentelor salariale cuvenite potrivit contractului individual de munca al fiecarui reclamant dintre sumele incasate cu acest titlu si sumele stabilite prin respectivele contracte, aferente lunilor iulie, august si septembrie 2010 (suma aferenta reducerii cu 25% a salariilor), sume ce urmeaza a fi actualizate cu indicele de inflatie de la data scadentei si pana la data platii efective.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Admite actiunea formulata de reclamantii…

Obliga pe parata la plata diferentelor salariale cuvenite potrivit contractului individual de munca, dintre  sumele incasate cu acest titlu si sumele stabilite prin respectivele contracte, aferente lunilor iulie – august-septembrie 2010, sume actualizate cu indicele de inflatie pana la data platii efective.

Sentinta definitiva si executorie.

Care sunt riscurile alegerii constatarii amiabile de accident va invata Casa de avocatura Coltuc

Desi peste 50% din dosarele de dauna avizate in acest an au fost deschise in baza formularelor de constatare amiabila si procedura pare mai putin birocratica, uneori se poate dovedi greoaie.

 

 

Potrivit raportarilor transmise de societatile de asigurari, peste 55% din dosarele de dauna avizate in acest an pe baza RCA au fost deschise in baza formularelor de constatare amiabila de accident. Procedura e mai putin birocratica, insa sunt cazuri in care recuperarea banilor de la asigurari poate fi intarziata cu lunile pe motiv ca actele depuse nu sunt in regula sau pentru ca accidentul pare suspect.

Asiguratorul poate face investigatii in orice situatie

Desi autoritatile sustin ca procedura constatarii amiabile se aplica cu succes de foarte mult timp in majoritatea statelor europene, la noi inca are sincope: multi soferi se plang de faptul ca deschiderea unui dosar de dauna dureaza prea mult sau ca sunt acuzati ca si-au inscenat propriile accidente.

Specialistii CSA sustin insa ca formularul de constatare amiabila nu “largeste mana” asiguratorului sa invinuaiasca un sofer ca si-a inscenat accidentul, dar nici nu-l stramtoreaza.

Reguli: Formularul trebuie completat corect si semnat de ambele parti

“Depunerea formularului Constatare amiabila de accident de catre oricare dintre cele doua parti implicate reprezinta avizare de dauna si obliga asiguratorul sa deschida dosarul de dauna si sa efectueze constatarea pagubelor”, potrivit articolului 13 din Norma privind utilizarea formularului Constatare amiabila de accident. Atat timp cat formularul a fost completat corect si semnat de ambele parti, asiguratorul nu poate refuza deschiderea dosarului de dauna.

“In aceste conditii, daca asiguratorul nu-si indeplineste obligatiile, consumatorul are posibilitatea de a sesiza Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, institutie abilitata sa faca verificari si sa aplice sanctiuni contraventionale in acest domeniu”, explica Mihai Titichi, sef Serviciu juridic la Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania.

Sursa: EvZ

De ce nu renunta bancile la clauzele ilegale chiar daca primesc amenzi va invata Casa de avocatura Coltuc

Amenzile mari pe care bancile care nu respecta prevederile Ordonantei 50 le primesc nu sunt suficient de convingatoare, pentru a le determina sa renunte la practicile ilegale.

 

  Presedintele ANPC a spus pentru Realitatea.net ca unele unitati bancare au în continuare clauze abuzive în actele aditionale chiar si dupa ce au fost amendate.  Iar amenzile nu sunt chiar insignifiante. Cea mai mare sanctiune aplicata a fost de 2 miliarde lei vechi.

Ce se întâmpla daca o banca nu respecta Ordonanta 50 nici dupa ce a fost sanctionata?

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor are datoria de a se întoarce la unitatea bancara verificata si de a face un nou control. Reprezentatii ANPC pot cere chiar si suspendarea activitatii bancii respective daca si de aceasta data vor constata nereguli.

“Daca la un recontrol vom constata ca nu respecta prevederile, bancile vor fi din nou sanctionate. În ordonanta exista chiar o prevedere care ne da dreptul de a suspenda pentru o perioada de timp activitatea unitatii respective daca nu respecta conditiile legii”, a explicat pentru REALITATEA.NET Constantin Cerbulescu.

Si bancile pot actiona în instanta amenzile primite de la ANPC

În cazul în care banca sustine ca decizia Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului nu este corecta, poate si ea sa conteste în instanta sanctionarea. Acest lucru nu o va scapa însa de plata amenzii.

“Conform ordonantei de urgenta banca este obligata sa o plateasca chiar daca o contesta în instanta. Este dreptul fiecarui agent economic, în eventualitatea în care considera ca este neîndreptatit din punct de vedere al aplicarii unei sanctiuni sa conteste în instanta. Instanta de judecata este cea care stabileste din punct de vedere legal daca noi am aplicat corect legea sau daca banca are dreptate”, a mai spus Constantin Cerbulescu.

Potrivit presedintelui ANPC, “la momentul asta sunt peste 150 de dosare în instanta pentru clauze abuzive ale bancilor. Am câstigat deja 16-18 dintre acestea, iar celelalte sunt în curs de judecare. Eu consider ca din punct de vedere legal nu am avea niciun fel de problema sa le câstigam si pe acelea”.

Ce trebuie sa faca clientul daca unitatea bancara contesta în instanta decizia ANPC?

“Clientul trebuie sa îsi plateasca datoriile catre banca. El se poate adresa apoi instantei de judecata pentru recuperarea eventualelor daune pe care le-a suportat ca urmare a încasarii unor sume suplimentare de catre banca si poate solicita si daune morale sau materiale din punctul de vedere al aplicarii în mod abuziv a acestor clauze”, a mai explicat Constantin Cerbulescu.

Sursa: RTV

Firma UPC, acuzata de abuzuri anunta Casa de avocatura Coltuc

Marius Mîncu reclama faptul ca firma UPC i-a marit abuziv abonamentul si nu îl lasa sa rezilieze contractul daca nu plateste o taxa de 100 de lei. Pe de alta parte, reprezentantii UPC sustin ca taxa de reziliere a fost aplicata

 

 

corect pentru ca barbatul nu si-a exprimat dezacordul în 30 de zile.

“S-a modificat abonamentul la jumatatea contractului”

“Am avut un contract cu Astral, care a fost prelungit cu un act aditional pe doi ani. Actul sustinea ca abonamentul va fi mentinut la suma de 22 de lei pâna în mai 2010, dar de la jumatatea perioadei, iulie 2009, mi s-a modificat valoarea, ajungând la 23,80 lei”, spune Marius Mîncu.

În consecinta, a decis sa rezilieze contractul, însa firma i-a impus sa plateasca o taxa de reziliere de 100 de lei. “UPC sustine ca acest contract e reziliat din vina mea, însa eu am mentionat ca motivul închiderii colaborarii este modificarea sumei de plata”, completeaza clientul nemultumit.

Barbatul a început sa primesca facturi cu aceasta restanta, însa nu le-a platit si a mers la firma pentru a depune o sesizare, dar fara raspuns. “Acum, m-au dat pe mâna recuperatorilor. Am primit plicuri cu notificari de la o firma de recuperare credite. Daca nu platesc, initiaza actiune de judecata”, mai spune Marius.

 

www.coltuc.ro

 

Ce probleme puteti intampina atunci cand cumparati un apartament executat silit va invata Casa de avocatura Coltuc

Varianta achizitionarii unui apartament scos la licitatie prin executare silita va atrage, mai ales din cauza preturilor mici. Sunt însa câteva lucruri despre care trebuie sa va interesati înainte. Specialistii va recomanda sa vizionati

 

 

proprietatile, sa va interesati de conditiile de participare la licitatie, dar va spun si ce sa faceti când debitorul nu vrea sa se mute sau daca are chiriasi.

Fostul proprietar nu vrea sa se mute. Cum îl dai afara?

Nu de putine ori, fostul proprietar nu este dispus sa paraseasca locuinta, desi cel care a câstigat licitatia are drept asupra imobilului. Daca întâmpinati o astfel de problema, avocatul Sebastian Gutiu, managing partner la casa de avocatura Schoenherr si Asociatii spune ca primul pas care trebuie facut este initierea unei actiuni în evacuare la Judecatorie. „Actiunea este pusa în executare de catre executorul judecatoresc, care poate apela si la Politie. Ca durata, cu gradul de munca al instantelor, obtinerea unei actiuni în evacuare dureaza între sase si noua luni”, a declarat pentru Money.ro, Sebastian Gutiu. Ce ar mai trebui sa stiti este ca initierea unei actiuni în instanta costa, iar tariful mediu este în jur de 600 de euro în cazul unui apartament si poate fi mai mare daca este vorba de alt tip de imobil.

Debitorul de rea credinta

Specilistii recomanda un dialog cu executorii bancari si asta pentru a afla daca proprietarul care urmeaza a fi executat a contestat sau nu deciziile de executare. Si asta pentru ca, în cel mai rau scenariu, e posibil ca dupa elibererea actului de adjudecare, moment în care cel care a câstigat licitatia devine efectiv proprietarul imobilului, fostul proprietar sa depuna contestatie în instanta. „Daca debitorul este ostil, va contesta actiunea de adjudecare. Exista si aceasta posibilitate de risc, referitoare la atitudinea debitorului. Acest proces poate tine doi, trei ani si e posibil, ca dupa aceasta perioada, timp în care adjudecatarul a facut poate investitii în apartament sa se trezeasca ca trebuie sa plece. Acesta este cel mai rau scenariu”, a declarat pentru Money.ro, Liviu Fenoghen, seful Comisiei Executorilor Bancari din cadrul Asociatiei Române a Bancilor (ARB).

Fostul proprietar are chiriasi. Ce faci?

Interesati-va daca apartamentul pentru care vreti sa licitati este sau nu închiriat cu forme legale. Si asta pentru ca în acest caz, adjudecatarul nu are altceva de facut decât sa astepte expirarea contractului pentru a se putea muta. „Contractul de închiriere ramâne în picioare. Daca apartamentul este închiriat, trebuie sa respecte termenul stipulat în contract si nu îl poate da afara pe chirias”, ne-a mai declarat Fenoghen.

Datorii la întretinere si impozit pe proprietate. Cine le plateste?

Daca va treziti la usa ca presedintele asociatiei de proprietari va spune ca aveti de plata datoria la întretinere a fostului proprietar, nu va speriati. Specialistii spun ca din momentul în care intrati în posesia actului de adjudecare, imobilul este liber de sarcini prin vânzarea acestuia prin executare silita.
În cazul impozitului pe proprietate, daca debitorul nu a platit mai multi ani aceasta taxa, atunci Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) ar fi trebuit sa se încrie la masa credala pentru recuperarea datoriei. Daca DGFP nu s-a înscris la masa credala, atunci adjudecatarul nu este obligat la plata acestuia, iar cel urmarit pentru datorie va fi fostul proprietar.

 

 

Casa de avocatura Coltuc va poate asista

 

www.coltuc.ro

 

Pagubitii Planorama nu trebuie sa uite sa se înscrie la în rândul creditorilor pâna la sfârsitul lunii august 2010 anunta Casa de avocatura Coltuc

Termenul limita pentru înregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii Euro Habitat este 30 august, conform hotarârii administratorului judiciar.Chiar daca nu se stie când se vor vedea cu apartamentele pentru care au platit sau cu bani în schimb, pagubitii Planorama nu trebuie sa uite sa se înscrie la în rândul creditorilor pâna la sfârsitul lunii. Asta pentru ca depasirea acestui termen ar putea conduce la decaderea din drepturile de

 

 creditor fata de dezvoltatorul aflat în insolventa.
Unul dintre cele mai dezastruoase proiecte imobiliare, Planorama, îsi cheama acum pagubitii sa se înscrie la rând cu bancile si alti finantatori pentru a obtine cândva, anumite despagubiri. Pentru ca prima data vor fi platiti creditorii garantati, simplii cumparatori vor lua ce ramâne. Si având în vedere ca apartamentele au fost platite la preturi de acum 3-4 ani, recuperarea unor sume de bani acum prin valorificarea apartamentelor la preturile din prezent este cea mai proasta solutie. Singura speranta a ante-contractantilor este aceea de a intra în posesia apartamentelor, prin continuarea lucrarilor la proiect.

In ce situatii se pot micsora ratele la un contract de leasing va ajuta Casa de avocatura Coltuc

Ratele la leasing pot deveni mai “usoare” în urma restructurarii finantarii. Pentru asta trebuie sa va prezentanti la finantator si sa dovediti ca veniturile v-au scazut cu 25%. Sunt trei facilitati la rambursarea ratelor pe care firmele

le pot acorda în astfel de situatii: perioade de gratie, lungirea termenului de plata a masinii sau cresterea valorii reziduale. Solicitarea de facilitati nu înseamna însa si obtinerea lor.

Reducerea ratelor la leasing este preferabila însa situatiei în care nu reusiti sa fiti cu platile la zi, deoarece întârzierile sunt taxate de finantatori cu dobânzi penalizatoare. În plus, daca restantele depasesc 60 de zile, majoritatea firmelor de leasing pot începe procedura de recuperare a autovehiculului. Acest termen e specificat în contractul de leasing. Ratele la leasing vor creste din cauza deprecierii leului, iar cele platie din aceasta luna se maresc cu circa 5% din cauza majorarii TVA la 24%.

Perioada de gratie de pâna la 6 luni

La BCR, Raiffeisen si Romstal Leasing, clientii pot obtine perioade de gratie pe cel mult sase luni, potrivit angajatilor acestor companii. Perioadele de gratie obtinute de clientii BCR Leasing au fost de obicei între trei si sase luni, timp în care se achita numai dobânda, spun salariatii companiei.

În schimb, clientii Porsche nu pot beneficia de perioade de gratie. Oficial, reprezentantii companiei se rezuma la a spune ca fiecare caz este analizat individual.

Daca într-o perioada de sase luni platiti numai dobânzile aferente finantarii contractate, rata va creste putin odata cu terminarea perioadei de gratie deoarece în timpul acesteia nu a fost rambursat niciun leu din suma împrumutata.

Daca finantarea în leasing a fost contractata pe o perioada mai mica decât cea maxima permisa de finantator, aceasta este una dintre supapele importante la care puteti recurge când solicitati restructurarea împrumutului. Cu cât lungiti perioada de plata, cu atât ratele scad, în conditiile în care finantatorul va permite sa mentineti rata reziduala la acelasi nivel.

Sursa: EvZ

Casa de avocatura Coltuc lanseaza rubrica”Intrebari si raspunsuri”

In ce conditii intervine conflictul de competenta?
Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Ce efecte juridice are calitatea de comerciant/necomerciant asupra obligatiei de plata a dobanzii legale?
Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Care sunt criteriile de determinare a legitimarii procesuale?
Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Care este procedura de transferare a persoanelor condamnate?
Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Care sunt conditiile cerute de lege privind incetarea contractului de locatiune prin vanzarea obiectului?
Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Care sunt conditiile in care recunoasterea dreptului produce efecte juridice?
Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Care este procedura de executare a mandatului european de arestare, de catre instantele de judecata romane?
Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Ce se socoteste frauda la lege?
Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Ce consecinte are dispunerea de catre un procuror a neinceperii urmarii penale? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385>  Care sunt consecintele aplicarii legii penale mai favorabile Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

In ce priveste o infractiune, pana la judecarea definitiva a cauzei in cazul careia pot interveni una sau mai multe legi penale, se poate aplica legea penala mai favorabila? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Care sunt aspectele procesuale in cazul exceptiei autoritatii de lucru judecat? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

Cum are loc suspendarea calitatii de avocat?

Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

Ce presupune revizuirea unei hotarari judecatoresti in viziunea CEDO cand se constata incalcarea drepturilor sau libertatilor fundamentale ale omului?  Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

In ce consta obligatia de restituire a lucrului depozitat intr-un contract de depozit si ce presupune refuzul deponentului de a prelua marfa depozitata?

Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

Care sunt regimul juridic si conditiile de validitate ale cesiunii de parti sociale? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385
Taxa de timbru – Care este interpretarea art. 20 alin. 4 din Legea nr. 146/1997? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385
> Se poate scoate din evidentele firmei o creanta ca si cheltuiala deductibila, fata de un client pentru care s-a pronuntat in instanta decizia definitiva de faliment – cu radierea de la ONRC, dar cu admiterea cererii de urmarire in continuare a administratorului pentru prejudiciu conform art. 137 din Legea 85/1991 si art.1169, 1170 Cod Civil? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

Care sunt actiunile pe care trebuie sa le intreprinzi in cazul in care firma care are o datorie fata de noi a intrat in procedura de faliment?

Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Care este procedura recomandata in cazul contractelor de paza unde exista prevazuta clauza de despagubire in cazul disparitiei de bunuri in timpul programului de paza?

Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

Ce se intampla daca un S.R.L. cu asociat unic, care detine actiuni in alte
S.R.L.-uri, intra in insolventa? Care sunt implicatiile pentru aceste societati, cu atat mai mult cu cat asociatul unic este si administratorul acestora?

Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

Care sunt efectele juridice ale unei cereri de intrare in reorganizare, introdusa cu o zi inainte de data scadentei unei file CEC emise anterior formularii acestei cereri, in situatia in care disponibilul existent nu ar acoperi integral valoarea CEC-ului? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

Poate fi chemata in judecata, sa i se reclame pretentii materiale sau sa fie executata silit o firma aflata in perioada suspendarii? 

Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

Ce alte forme legale de stimulare a personalului exista pentru a reduce cheltuielile cu asigurarile sociale etc., in vederea ramanerii de disponibilitati pentru plata datoriilor catre ceilalti creditori? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Ce solutii legale are o farmacie (S.R.L.), pentru evitarea starii de faliment cauzata prin decapitalizarea firmei ca urmare a repetatelor Hotarari de Guvern privind reducerea preturilor la medicamente, inclusiv pentru cele din stoc? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Exista un ,,colac de salvare” in Romania impotriva insolventei? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Cum se poate recupera o creanta de la un debitor aflat in faliment si care nu detine active?  Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Care sunt metodele de recuperare a unei creante in conditiile in care nu avem contract cu firma colaboratoare iar factura a fost trimisa pe fax, nemaiexistand confirmare de primire, ce solutie ne puteti oferi pentru recuperarea sumei? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Care sunt solutiile revizuirii in cazul hotararilor CEDO? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385
> Cum se acorda sporul de vechime in munca in cazul procurorilor? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Cum are loc executarea mandatului european de arestare. Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Care este termenul de introducere a cererii de revizuire in cazul hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului. Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Care este regimul juridic al unui contract de inchiriere prelungit prin tacita relocatiune? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Se poate admite o cerere de recuzare care sa-i priveasca pe judecatorii intregii instante, si nu doar pe acei judecatori care compun completul de judecata? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Se poate admite o cerere de recuzare care sa-i priveasca pe judecatorii intregii instante, si nu doar pe acei judecatori care compun completul de judecata? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> In procesul civil, partile au posibilitatea legala de a participa in mod activ la desfasurarea judecatii, atat prin sustinerea cat si prin dovedirea drepturilor proprii. Pot de asemenea sa combata sustinerile partii potrivnice dar si sa-si exprime pozitia fata de masurile pe care instanta le dispune. Cum sunt asigurate aceste drepturi legale? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Poate fi valabila o donatie in cazul in care oferta de donatie nu este urmata de o acceptare tot in forma autentica? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Expertul din cadrul unui birou local de expertize tehnice, poate fi subiect al unei infractiuni de luare de mita? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Fapta inculpatului care, in urma unor violente fizice si psihice, constrange victima sa se arunce pe fereastra de la etajul 4 al unui imobil se incadreaza in prevederile infractiunii de determinare sau inlesnire a sinuciderii? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> In ce conditii poate cesionarul sa opuna dreptul sau la o a treia persoana? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Talharia savarsita intr-o camera de camin se incadreaza in prevederile referitoare la talharia savarsita intr-o locuinta sau in cele referitoare la talharia savarsita intr-un loc public? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> In ce conditii poate promitentul cumparator sa ceara de la promitentul vanzator dublul arvunei platite in cazul neexecutarii de catre cel din urma a obligatiei de a perfecta un contract de vanzare-cumparare? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Cum trebuie sa procedeze instanta de judecata cand aceasta retine in favoarea inculpatului unele circumstante atenuante? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Ce principii trebuie sa respecte instanta de judecata sub sanctiunea nulitatii hotararii? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Cum trebuie incadrate faptele inculpatilor de a fi constrans concomitent doua persoane, printr-o unica actiune de amenintare cu bataia cu scopul de a le da banii sau alte bunuri pe care le aveau asupra lor? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> In ce cazuri pricina poate fi suspendata de drept si in ce conditii va reincepe judecata? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> In ce conditii are loc jonctiunea posesiilor, pentru dobandirea proprietatii prin uzucapiune? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Atunci cand se adopta mai multe legi penale, pe parcursul duratei unei infractiuni continue, fapta se incadreaza potrivit legii in vigoare la data cand activitatea infractionala s-a incheiat sau se tine cont de legea sub imperiul careia a inceput? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Cum trebuie sa procedeze o societate comerciala in privinta terenului aferent spatiului comercial achizitonat printr-un act sub semnatura privata? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Cum trebuie sa procedeze instanta de judecata, daca in concluziile raportului de expertiza se precizeaza ca disceramantul inculpatului este mult diminuat si din aceasta cauza acesta nu a putut aprecia consecintele faptei sale? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Mai pot fi primite cereri noi dupa inchiderea dezbaterilor, prin intermediul concluziilor scrise? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Ce obligatie are instanta in cursul judecatii, cu privire la probele stranse in faza de urmarire penala? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Cum trebuie sa fie pretul intr-un contract de vanzare-cumparare pentru ca acesta sa fie valabil incheiat? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Ce solutie se impune in cazul in care probele dintr-un dosar, referitoare la vinovatie, nu sunt certe, sigure, complete, ci exista indoiala cu privire la vinovatia inculpatului? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Ce sanctiune atrage neinvocarea nulitatii raportului de expertiza la prima zi de infatisare, dupa depunere? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Incheierea prin care instanta dispune asupra arestarii preventive trebuie sa cuprinda si obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Se pot examina prin procedura contestatiei la titlu imprejurari care vizeaza fondul cauzei si care sunt de natura sa repuna in discutie o hotarare judecatoreasca definitiva sau irevocabila? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Cum trebuie incadrata fapta de racordare ilicita la circuitul telefonic al altei persoane? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Ramane valabila o hotarare, daca minuta deciziei apare ca fiind pronuntata de un complet de judecata format din doi judecatori iar in hotarare se precizeaza ca ar fi fost data de un complet format din trei judecatori? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Refuzul de a restitui un bun de catre inculpat, dupa ce victima i-l predase anterior din cauza temerii, se incadreaza in elementele constitutive ale infractiunii de abuz de incredere sau talharie? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Dispozitivul hotararii trebuie sa fie acelasi cu cel intocmit, in momentul pronuntarii? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Cum se rezolva latura penala si cea civila, in cazul uciderii unei persoane prin actiunea unui animal aflat in proprietatea inculpatului? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Exista sanctiune in cazul exceptiei lipsei de interes, cand aceasta nu este pusa in discutia partilor de catre instanta de judecata? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Cum trebuie procedat in lumina jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, la Instanta de Apel, cu privire la ascultarea inculpatului prezent in instanta? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Ce aspecte trebuie sa aiba in vedere magistratul pentru folosirea prezumtiilor? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> In ce conditii circumstantele reale se rasfrang asupra participantilor? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> In caz de simulatie, care sunt persoanele tinute sa respecte drepturile si obligatiile rezultate din actul secret? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta, faptuitorul trebuie sa aiba obligatoriu o influenta reala asupra unui functionar? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Se poate deroga de la limitele de exercitare a cailor de atac, admitandu-se un recurs impotriva unei decizii irevocabile date de o instanta de recurs? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Cum trebuie incadrata fapta inculpatului care, avand calitatea de casier la o societate comerciala, si-a insusit din gestiune la diferite intervale de timp sume de bani ? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Este obligata persoana care este inscrisa in cartea funciara sa foloseasca doar calea actiunii in revendicare in masura in care un tert se gaseste in posesia nelegitima a imobilului respectiv ? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Constituie violare de domiciliu fapta unei persoane de a patrunde in locuinta victimei in conditiile in care aceasta s-a opus acestui lucru ? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Se poate sustrage Statul de la plata prejudiciilor cauzate prin erori judiciare daca victimei nu ii sunt imputabile aceste erori? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Existenta unei masuri de expulzare atrage automat si admiterea cererii de transfer a persoanei condamnate ? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Constituie tentativa de omor sau vatamare corporala grava, fapta inculpatului care stropeste victima cu benzina pentru a-i da foc, provocandu-i arsuri care au necesitat pentru vindecare 45 de zile? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Pentru o cauza care se afla spre judecata la Inalta Curte de Casatie si Justitie, se poate admite o cerere de stramutare? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Este posibil ca in cazul divizarii totale a unei societati pasivul sa fie preluat doar de una dintre societatile succesoare in drepturi? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Ce conditii trebuie indeplinite pentru admiterea unei actiuni de revizuire referitoare la existenta a doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive care nu se pot concilia? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Cum se pot stinge ipotecile pe cale accesorie? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Care este instanta competenta pentru judecarea unei cereri de arestare provizorie in vederea extradarii ? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Cum trebuie sa fie imposibilitatea de iesire la calea publica pentru ca instanta de judecata sa instituie o servitute de trecere? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Din ce moment se calculeaza termenul de reabilitare, in cazul in care inculpatul este condamnat la o pedeapsa egala cu durata retinerii si arestarii preventive? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Care este sanctiunea pentru neintroducerea in termenul de 2 luni a plangerii prealabile? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Care este instanta competenta pentru judecarea unei cereri de arestare provizorie in vederea extradarii? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Care este procedura in cazul emiterii mandatului de arestare de catre autoritatea judiciara compententa a unui stat membru al Uniunii Europene? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Ce efecte are necitarea administratorului judiciar al unei societati aflate in procedura reorganizarii judiciare si falimentului? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> In ce imprejurare parata poate fi exonerata de raspunderea pentru producerea unui prejudiciu, daca avea in acel moment paza juridica a bunurilor reclamantei? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Pentru ce motive poate fi desfiintata o hotarare arbitrala? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Care sunt efectele nerealizarii procedurii concilierii directe in procesele si cererile in materie comerciala? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Are vreun efect faptul ca debitorul si-a executat obligatiile in timpul procesului, daca in contract se stipuleaza un pact comisoriu privind rezilierea de plin drept? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Este in legitima aparare persoana care pareaza o lovitura indreptata asupra sa cu un obiect vulnerant, actiune in urma careia partea vatamata a cazut suferind leziuni vindecabile in 50-55 zile de ingrijri ? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Care este procedura de solutionare a plangerii prin care se denunta o practica anticoncurentiala? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Cand are organul judiciar indicii temeinice despre savarsirea unei fapte prevazute de legea penala? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Se poate pretinde unilateral o plata cu titlu de chirie, daca nu exista vreo conventie intre parti? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Martorul care face afirmatii mincinoase intr-o cauza savarseste infractiunea de marturie mincinoasa numai daca a influentat solutia pronuntata? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Fapta minorului care sustrage in timpul noptii bunuri din autovehicule implica intotdeauna stabilirea unei pedepse cu inchisoarea? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Prezinta pericol social fapta conducatorului auto care conduce autovehiculul avand in sange o imbibatie alcoolica de 1,90 grame la mie? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Se poate ataca o hotarare cu contestatie in anulare daca aceasta vizeaza indreptarea unor greseli de fond? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Este considerata legitima aparare fapta celui atacat care riposteaza, dupa ce atacul a incetat? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

> Este necesar ca actiunea in dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune sa fie solutionata in contradictoriu cu fostul proprietar? Aflati raspunsul  daca ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385

Compensarea datoriilor intre persoane juridice forma de recuperare utilizata de Casa de avocatura Coltuc

Doua persoane juridice care au datorii reciproce le pot stinge prin compensare. Aceasta opereaza ca o dubla plata, ducând la stingerea datoriilor pâna la concurenta celei mai mici. Reglementarile privind aceasta

operatiune sunt diferite în functie de nationalitatea partilor între care se face compensarea. De asemenea, sunt diferite si atunci când compensarea se face cu statul.

Compensarea facturilor între persoane juridice romåne
Compensarea între persoane juridice române se poate face nu­mai prin ordin de compensare, con­form HG nr. 685/1999.
Pentru facturi cu valori mai mari de 10.000 de lei, compensarea datoriilor neplatite la termenele sca­dente, mai vechi de 30 de zile, se poate efectua doar prin Serviciul de Compensare din cadrul Institu­tului de Management si Infor­ma­tica.
Pentru sume reprezentând contravaloarea facturilor mai mici de 10.000 de lei inclusiv, compensarea reciproca între contribuabili persoa­ne juridice se poate efectua si în afa­ra Serviciului de Compensare din ca­drul Institutului de Management si In­for­matica, însa cu ordinele de com­pen­sare tipizate, cu regim special.

Sursa: Saptamana Financiara

Venituri din investitii

Definirea veniturilor din investitii

Art. 65. – (1) Veniturile din investitii cuprind:

a) dividende;

b) venituri impozabile din dobanzi;

c) castiguri din transferul titlurilor de valoare. Reprezinta titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investitii sau alt instrument financiar, calificat astfel de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum si partile sociale;

d) venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare.

e) venituri din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice.

(2) Sunt neimpozabile urmatoarele venituri din dobanzi:

a) venituri din dobanzi la depozitele la vedere/conturile curente;

b) venituri din dobanzi aferente titlurilor de stat si obligatiunilor municipale;

c) venituri sub forma dobanzilor bonificate la depozitele clientilor constituite in baza Legii nr. 541/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

(3) Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate la prima tranzactionare a actiunilor emise de Fondul ŤProprietateať de catre persoanele fizice carora le-au fost emise aceste actiuni, in conditiile titlurilor I si VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare.

Stabilirea venitului din investitii

Art. 66. – (1) Castigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decat titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si partile sociale, reprezinta diferenta pozitiva/negativa dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare pe tipuri de titluri de valori, diminuata, dupa caz, cu costurile aferente tranzactiei. In cazul tranzactiilor cu actiuni primite de persoanele fizice cu titlu gratuit, in cadrul Programului de privatizare in masa, pretul de cumparare la prima tranzactionare va fi asimilat cu valoarea nominala a acestora. In cazul tranzactiilor cu actiuni cumparate la pret preferential, in cadrul sistemului stock options plan, castigul se determina ca diferenta intre pretul de vanzare si pretul de cumparare preferential, diminuat cu costurile aferente tranzactiei.

(2) In cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de investitii, castigul se determina ca diferenta pozitiva intre pretul de rascumparare si pretul de cumparare/subscriere. Pretul de rascumparare este pretul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond. Pretul de cumparare/subscriere este pretul platit de investitorul persoana fizica pentru achizitionarea titlului de participare.

(3) In cazul transferului dreptului de proprietate asupra partilor sociale, castigul din instrainarea partilor sociale se determina ca diferenta pozitiva intre pretul de vanzare si valoarea nominala/pretul de cumparare. Incepand cu a doua tranzactie, valoarea nominala va fi inlocuita cu pretul de cumparare, care include si cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzactiei si alte cheltuieli similare justificate cu documente.

(4) Determinarea castigului potrivit alin. (1)-(3) se efectueaza la data incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat intre parti.

(41) Abrogat.

(5) Castigul net anual se determina ca diferenta intre castigurile si pierderile inregistrate in cursul anului respectiv, ca urmare a tranzactionarii titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise. Castigul net anual se calculeaza pe baza declaratiei privind venitul realizat, depusa conform prevederilor art. 83.

(6) Pentru tranzactiile din anul fiscal cu titlurile de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise, fiecare intermediar sau platitor de venit, dupa caz, are urmatoarele obligatii:

a) calcularea castigului anual/pierderii anuale pentru tranzactiile efectuate in cursul anului pentru fiecare contribuabil;

b) transmiterea informatiilor privind castigul anual/pierderea anuala, precum si impozitul calculat si retinut ca plata anticipata, in forma scrisa catre acesta, pana la data de 28 februarie a anului urmator celui pentru care se face calculul.

(7) Veniturile obtinute sub forma castigurilor din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni de acest gen reprezinta diferentele de curs favorabile rezultate din aceste operatiuni, in momentul incheierii operatiunii si evidentierii in contul clientului. Castigul net anual se determina ca diferenta intre castigurile si pierderile inregistrate in cursul anului respectiv din astfel de operatiuni. Castigul net anual se calculeaza pe baza declaratiei privind venitul realizat, depusa conform prevederilor art. 83. Pentru tranzactiile din anul fiscal, fiecare intermediar sau platitor de venit, dupa caz, are urmatoarele obligatii:

a) calcularea castigului anual/pierderii anuale pentru tranzactiile efectuate in cursul anului pentru fiecare contribuabil;

b) transmiterea informatiilor privind castigul anual/pierderea anuala, precum si impozitul calculat si retinut ca plata anticipata, in forma scrisa catre acesta, pana la data de 28 februarie a anului urmator celui pentru care se face calculul.

(8) Venitul impozabil realizat din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice reprezinta excedentul distributiilor in bani sau in natura peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.

Retinerea impozitului din veniturile din investitii

Art. 67. – (1) Veniturile sub forma de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Obligatia calcularii si retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice, odata cu plata dividendelor catre actionari sau asociati. Termenul de virare a impozitului este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face plata. In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.

(2) Veniturile sub forma de dobanzi pentru: depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobandite, contractele civile incheiate, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Pentru veniturile sub forma de dobanzi, impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri la momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului, respectiv la momentul rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire. In situatia sumelor primite sub forma de dobanda pentru imprumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectueaza la momentul platii dobanzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobanzi se face lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare inregistrarii/rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul platii dobanzii, pentru venituri de aceasta natura, pe baza contractelor civile. Pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobandite, contractele civile incheiate, depozitele la vedere/conturile curente constituite anterior datei de 1 ianuarie 2007, dar a caror scadenta este incepand cu data de 1 ianuarie 2007, pentru determinarea impozitului pe veniturile din dobanzi se aplica cota de impozit de la data constituirii.

(3) Calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din investitii, altele decat cele prevazute la alin. (1) si (2) se efectueaza astfel:

a) castigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, se impune cu o cota de 1%, impozitul retinut constituind plata anticipata in contul impozitului anual datorat. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului reprezentand plata anticipata revine intermediarilor, societatilor de administrare a investitiilor in cazul rascumpararii de titluri de participare la fondurile deschise de investitii sau altor platitori de venit, dupa caz, la fiecare tranzactie. Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza la bugetul de stat, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Pentru tranzactiile din anul fiscal contribuabilul are obligatia depunerii declaratiei privind venitul realizat, pe baza careia organul fiscal stabileste impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul il are de recuperat, si emite o decizie de impunere anuala, luandu-se in calcul si impozitul retinut la sursa, reprezentand plata anticipata. Impozitul anual datorat se stabileste de organul fiscal competent astfel:

1. prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate, in cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investitii, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, intr-o perioada mai mica de 365 de zile de la data dobandirii;

2. prin aplicarea cotei de 1% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate, in cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investitii, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, intr-o perioada mai mare de 365 de zile de la data dobandirii;

b) in cazul castigurilor determinate din transferul valorilor mobiliare, in cazul societatilor inchise, si din transferul partilor sociale, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine dobanditorului. Calculul si retinerea impozitului de catre dobanditor se efectueaza la momentul incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat intre parti. Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului, la fiecare tranzactie, impozitul fiind final. Transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si/sau in registrul asociatilor/actionarilor, dupa caz, operatiune care nu se poate efectua fara justificarea virarii impozitului la bugetul de stat. Termenul de virare a impozitului este pana la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra partilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comertului ori in registrul actionarilor, dupa caz, indiferent daca plata titlurilor respective se face sau nu esalonat;

c) castigul din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si din orice alte operatiuni de acest gen, altele decat cele cu instrumente financiare tranzactionate pe piete autorizate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, se impune cu o cota de 1% la fiecare tranzactie, impozitul retinut constituind plata anticipata in contul impozitului anual datorat. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine intermediarilor sau altor platitori de venit, dupa caz. Impozitul calculat si retinut, reprezentand plata anticipata, se vireaza pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Pentru tranzactiile din anul fiscal contribuabilul are obligatia depunerii declaratiei privind venitul realizat, pe baza careia organul fiscal stabileste impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul il are de recuperat, si emite o decizie de impunere anuala, luandu-se in calcul si impozitul retinut la sursa, reprezentand plata anticipata. Impozitul anual datorat se stabileste de organul fiscal competent, prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (7);

d) venitul impozabil obtinut din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice de catre actionari/asociati persoane fizice se impune cu o cota de 16%, impozitul fiind final. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine persoanei juridice. Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza pana la data depunerii situatiei financiare finale la oficiul registrului comertului, intocmita de lichidatori.

(4) Pierderile rezultate din tranzactiile cu parti sociale si valori mobiliare, in cazul societatilor inchise, nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compenseaza si nu se reporteaza.

(5) Pierderile rezultate din tranzactionarea titlurilor de valoare, altele decat cele prevazute la alin. (4), inregistrate in cursul anului fiscal, se compenseaza la sfarsitul anului fiscal cu castigurile de aceeasi natura realizate din tranzactionarea titlurilor de valoare, altele decat cele prevazute la alin. (4), in cursul anului respectiv. Daca in urma acestei compensari rezulta o pierdere anuala, aceasta nu se reporteaza.

(6) Pierderile rezultate din operatiuni de vanzare/cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen, altele decat cele cu instrumente financiare tranzactionate pe piete autorizate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, inregistrate in cursul anului fiscal, se compenseaza la sfarsitul anului fiscal cu castigurile de aceeasi natura realizate in cursul anului respectiv. Daca in urma acestei compensari rezulta o pierdere anuala, aceasta nu se reporteaza.

(7) Impozitul anual de recuperat, prevazut la alin. (3) lit. a) si c), se stabileste de organul fiscal competent ca diferenta intre impozitul reprezentand plati anticipate efectuate in cursul anului si impozitul anual datorat. Organul fiscal va restitui contribuabilului sumele datorate, in termenul si conditiile stabilite de lege.

(8) In aplicarea prevederilor prezentului articol se utilizeaza norme privind determinarea, retinerea si virarea impozitului pe castigul de capital din transferul titlurilor de valoare obtinut de persoanele fizice, aprobate prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.

Art. 671. – Abrogat.

Venituri din cedarea folosintei bunurilor

Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosintei bunurilor

Art. 61. – Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, in bani si/sau in natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decat veniturile din activitati independente.

Stabilirea venitului net anual din cedarea folosintei bunurilor

Art. 62. – (1) Venitul brut reprezinta totalitatea sumelor in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura si se stabileste pe baza chiriei sau a arendei prevazute in contractul incheiat intre parti pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul incasarii chiriei sau arendei. Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta. In cazul in care arenda se exprima in natura, evaluarea in lei se va face pe baza preturilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotarari ale consiliilor judetene si, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, ca urmare a propunerilor directiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, hotarari ce trebuie emise inainte de inceperea anului fiscal. Aceste hotarari se transmit in cadrul aceluiasi termen directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pentru a fi comunicate unitatilor fiscale din subordine.

(2) Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.

(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosintei bunurilor in sistem real, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla.

(4) Dispozitiile privind optiunea prevazuta la art. 51 alin. (2) si (3) se aplica si in cazul contribuabililor mentionati la alin. (3).

Plati anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor

Art. 63. – Un contribuabil care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor pe parcursul unui an, cu exceptia veniturilor din arendare, datoreaza plati anticipate in contul impozitului pe venit catre bugetul de stat, conform art. 82.

Impozitarea venitului net din cedarea folosintei bunurilor

Art. 64. – Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se impune potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.

Venituri din salarii

Definirea veniturilor din salarii

Art. 55. – (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

(2) In vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:

a) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii;

b) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ;

c) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;

d) indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;

e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica;

f) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie, in comitetul de directie si in comisia de cenzori;

g) sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, potrivit legii;

h) indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale;

i) sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice;

j) indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor;

k) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.

(3) Avantajele, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), primite in legatura cu o activitate dependenta includ, insa nu sunt limitate la:

a) utilizarea oricarui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, in scop personal, cu exceptia deplasarii pe distanta dus-intors de la domiciliu la locul de munca;

b) cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietei;

c) imprumuturi nerambursabile;

d) anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului;

e) abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, in scop personal;

f) permise de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite in scopul personal;

g) primele de asigurare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decat cele obligatorii.

(4) Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit:

a) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca.

Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 1.500.000 lei.

Nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevazute mai sus, realizate de persoane fizice, daca aceste venituri sunt primite in baza unor legi speciale si finantate din buget;

a1) tichetele de cresa acordate potrivit legii;

b) tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare;

c) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei de chirie, suportata de persoana fizica, conform legilor speciale;

d) cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care lucreaza in afara tarii, in conformitate cu legislatia in vigoare;

e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare;

f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajatii isi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii;

g) sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice;

h) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului;

i) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din institutiile publice si celor care isi stabilesc domiciliul in localitati din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, in care isi au locul de munca;

j) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, precum si sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala la incetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii;

k) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut in rezerva sau al carui contract inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite in raport cu solda lunara neta, acordate acestuia la trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc conditiile de pensie, precum si ajutoare sau plati compensatorii primite de politisti aflati in situatii similare, al caror cuantum se determina in raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislatiei in materie;

k1) veniturile din salarii realizate de catre persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, la functia de baza;

l) veniturile din salarii, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator; incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice;

m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati dependente desfasurate intr-un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac exceptie veniturile salariale platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate;

n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru angajator;

o) costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu;

p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajarii si implicit la momentul acordarii;

r) diferenta favorabila dintre dobanda preferentiala stabilita prin negociere si dobanda practicata pe piata, pentru credite si depozite.

(5) Avantajele primite in bani si in natura si imputate salariatului in cauza nu se impoziteaza.

Deducere personala

Art. 56. – (1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.

(2) Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 10.000.000 lei inclusiv, astfel:

– pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere – 2.500.000 lei;

– pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere – 3.500.000 lei;

– pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere – 4.500.000 lei;

– pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere – 5.500.000 lei;

– pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere – 6.500.000 lei.

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 10.000.001 lei si 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei nu se acorda deducerea personala.

(3) Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 2.500.000 lei lunar.

(4) In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala se atribuie unui singur contribuabil, conform intelegerii intre parti.

(5) Copiii minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt considerati intretinuti.

(6) Suma reprezentand deducerea personala se acorda pentru persoanele aflate in intretinerea contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal in care acestea au fost intretinute. Perioada se rotunjeste la luni intregi in favoarea contribuabilului.

(7) Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:

a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare si de ses si de peste 20.000 m2 in zonele montane;

b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si din valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata.

(8) Deducerea personala determinata potrivit prezentului articol nu se acorda personalului trimis in misiune permanenta in strainatate, potrivit legii.

Determinarea impozitului pe venitul din salarii

Art. 57. – (1) Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.

(2) Impozitul lunar prevazut la alin. (1) se determina astfel:

a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:

– deducerea personala acordata pentru luna respectiva;

– cotizatia sindicala platita in luna respectiva;

– contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro;

b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora;

(21) In cazul veniturilor din salarii si/sau al diferentelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculeaza si se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare privind veniturile realizate in afara functiei de baza la data platii, si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit.

(3) Platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.

(4) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.

(5) Obligatia calcularii, retinerii si virarii acestei sume prevazute la alin. (4) revine organului fiscal competent.

(6) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) si (5) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.

Termen de plata a impozitului

Art. 58. – Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.

Deducerea sumelor economisite, potrivit legii, privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ

Art. 581. – Contribuabilul poate deduce din veniturile impozabile din salarii, obtinute la functia de baza, cheltuielile efectuate pentru economisire in sistem colectiv pentru domeniul locativ, potrivit prevederilor Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare, in limita unei sume maxime egale cu 300 lei pe an. Obligatia acordarii acestei deduceri revine organului fiscal competent si procedura de aplicare se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.

Fise fiscale

Art. 59. – (1) Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind in fisele fiscale.

(2) Platitorul de venituri are obligatia sa completeze formularele prevazute la alin. (1), pe intreaga durata de efectuare a platii salariilor. Platitorul este obligat sa pastreze fisele fiscale pe intreaga durata a angajarii si sa transmita organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Modelul si continutul formularelor se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.

Plata impozitului pentru anumite venituri salariale

Art. 60. – (1) Contribuabililor care isi desfasoara activitatea in Romania si care obtin venituri sub forma de salarii din strainatate, precum si persoanelor fizice romane care obtin venituri din salarii, ca urmare a activitatii desfasurate la misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate in Romania, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.

(2) Orice contribuabil prevazut la alin. (1) are obligatia de a declara si de a plati impozit lunar la bugetul de stat, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul aferent unei luni se stabileste potrivit art. 57.

(3) Misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate in Romania, precum si reprezentantele organismelor internationale ori reprezentantele societatilor comerciale si ale organizatiilor economice straine, autorizate potrivit legii sa isi desfasoare activitatea in Romania, pot opta ca pentru angajatii acestora, care realizeaza venituri din salarii impozabile in Romania, sa indeplineasca obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplica contribuabililor, in cazul in care optiunea de mai sus este formulata si comunicata organului fiscal competent.

(4) Persoana fizica, juridica sau orice alta entitate la care contribuabilul isi desfasoara activitatea, potrivit alin. (1), este obligata sa ofere informatii organului fiscal competent referitoare la data inceperii desfasurarii activitatii de catre contribuabil si, respectiv, a incetarii acesteia, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, cu exceptia situatiei in care indeplineste obligatia privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din salarii, potrivit alin. (3).

Venituri din activitati independente

Definirea veniturilor din activitati independente

Art. 46. – (1) Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.

(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestari de servicii, altele decat cele prevazute la alin. (3), precum si din practicarea unei meserii.

(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii.

(4) Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.

Venituri neimpozabile

Art. 47. – (1) Nu sunt venituri impozabile:

a) veniturile obtinute prin aplicarea efectiva in tara de catre titular sau, dupa caz, de catre licentiatii acestuia a unei inventii brevetate in Romania, incluzand fabricarea produsului sau, dupa caz, aplicarea procedeului, in primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului;

b) venitul obtinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia.

(2) De prevederile alin. (1) beneficiaza persoanele fizice care exploateaza inventia, respectiv titularul brevetului aplicat.

Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activitati independente, determinat pe baza contabilitatii in partida simpla

Art. 48. – (1) Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cu exceptia prevederilor art. 49 si 50.

(2) Venitul brut cuprinde:

a) sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura din desfasurarea activitatii;

b) veniturile sub forma de dobanzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate in legatura cu o activitate independenta;

c) castigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate intr-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitiva a activitatii;

d) veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independenta sau de a nu concura cu o alta persoana;

e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute in legatura cu o activitate independenta.

(3) Nu sunt considerate venituri brute:

a) aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natura facute la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia;

b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de imprumuturi de la persoane fizice sau juridice;

c) sumele primite ca despagubiri;

d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.

(4) Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:

a) sa fie efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului, justificate prin documente;

b) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite;

c) sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute in titlul II, dupa caz;

d) cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru:

1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;

2. activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul;

3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;

4. persoane care obtin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu conditia impozitarii sumei reprezentand prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul platii de catre suportator.

(5) Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:

a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6);

b) cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6);

c) suma cheltuielilor cu indemnizatia platita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

d) cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii realizat anual;

e) pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevazute de actele normative in materie;

f) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;

g) contributiile efectuate in numele angajatilor la fonduri de pensii facultative, in conformitate cu legislatia in vigoare, in limita echivalentului in lei a 200 euro anual pentru o persoana;

h) prima de asigurare voluntara de sanatate, conform legii, in limita echivalentului in lei a 200 euro anual pentru o persoana;

i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat si in scopul personal al contribuabilului sau asociatilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferenta activitatii independente;

j) cheltuielile reprezentand contributii sociale obligatorii pentru salariati si contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii;

k) dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei;

l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria – rata de leasing – in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;

m) cotizatii platite la asociatiile profesionale in limita a 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6);

n) cheltuielile reprezentand contributiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, in limita a 5% din venitul brut realizat.

(6) Baza de calcul se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizatiile platite la asociatiile profesionale.

(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:

a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;

b) cheltuielile corespunzatoare veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe teritoriul Romaniei sau in strainatate;

c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat in strainatate;

d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decat cele prevazute la alin. (4) lit. d) si la alin. (5) lit. h);

e) donatii de orice fel;

f) amenzile, confiscarile, dobanzile, penalitatile de intarziere si penalitatile datorate autoritatilor romane si straine, potrivit prevederilor legale, altele decat cele platite conform clauzelor din contractele comerciale;

g) ratele aferente creditelor angajate;

h) dobanzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, in cazul in care dobanda este cuprinsa in valoarea de intrare a imobilizarii corporale, potrivit prevederilor legale;

i) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;

j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, daca inventarul nu este acoperit de o polita de asigurare;

k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale in vigoare;

l) impozitul pe venit suportat de platitorul venitului in contul beneficiarilor de venit;

m) alte sume prevazute prin legislatia in vigoare.

(8) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila, si sa completeze Registrul-jurnal de incasari si plati, Registrul-inventar si alte documente contabile prevazute de legislatia in materie.

(9) In Registrul-inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii.

Stabilirea venitului net anual din activitati independente pe baza normelor de venit

Art. 49. – (1) Venitul net dintr-o activitate independenta, care este desemnata conform alin. (2) si care este desfasurata de catre contribuabil, individual, fara salariati, se determina pe baza normelor de venit.

(2) Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele care contin nomenclatorul activitatilor pentru care venitul net se stabileste pe baza de norme de venit si precizeaza regulile care se utilizeaza pentru stabilirea acestor norme de venit.

(3) Directiile generale ale finantelor publice teritoriale au obligatia de a stabili si publica anual normele de venit inainte de data de 1 ianuarie a anului in care urmeaza a se aplica normele respective.

(4) In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate independenta pe perioade mai mici decat anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activitati se corecteaza astfel incat sa reflecte perioada de an calendaristic in care a fost desfasurata activitatea respectiva.

(5) Daca un contribuabil desfasoara doua sau mai multe activitati desemnate, venitul net din aceste activitati se stabileste pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activitati.

(6) In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate din cele prevazute la alin. (1) si o alta activitate care nu este prevazuta la alin. (1), atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza contabilitatii in partida simpla, conform art. 48.

(7) Daca un contribuabil desfasoara activitate de transport de persoane si de bunuri in regim de taxi si desfasoara si o alta activitate independenta, atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, conform art. 48. In acest caz, venitul net din aceste activitati nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice si de bunuri in regim de taxi.

(8) Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla pentru activitatea respectiva.

Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuala

Art. 50. – (1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:

a) o cheltuiala deductibila egala cu 40% din venitul brut;

b) contributiile sociale obligatorii platite.

(2) In cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:

a) o cheltuiala deductibila egala cu 50% din venitul brut;

b) contributiile sociale obligatorii platite.

(3) In cazul exploatarii de catre mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, precum si in cazul remuneratiei reprezentand dreptul de suita si al remuneratiei compensatorii pentru copia privata, venitul net se determina prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de asemenea venituri, potrivit legii, fara aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevazute la alin. (1) si (2).

(4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de incasari si plati referitoare la incasari. Aceasta reglementare este optionala pentru cei care considera ca isi pot indeplini obligatiile declarative direct pe baza documentelor emise de platitorul de venit. Acesti contribuabili au obligatia sa arhiveze si sa pastreze documentele justificative cel putin in limita termenului de prescriptie prevazut de lege.

Optiunea de a stabili venitul net anual, utilizandu-se datele din contabilitatea in partida simpla

Art. 51. – (1) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, impusi pe baza de norme de venit, precum si cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net in sistem real, potrivit art. 48.

(2) Optiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioada de 2 ani fiscali consecutivi si se considera reinnoita pentru o noua perioada daca nu se depune o cerere de renuntare de catre contribuabil.

(3) Cererea de optiune pentru stabilirea venitului net in sistem real se depune la organul fiscal competent pana la data de 31 ianuarie inclusiv, in cazul contribuabililor care au desfasurat activitate si in anul precedent, respectiv in termen de 15 zile de la inceperea activitatii, in cazul contribuabililor care incep activitatea in cursul anului fiscal.

Retinerea la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate pentru unele venituri din activitati independente

Art. 52. – (1) Platitorii urmatoarelor venituri au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentand plati anticipate, din veniturile platite:

a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;

b) venituri din vanzarea bunurilor in regim de consignatie;

c) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;

d) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele mentionate la art. 78 alin. (1) lit. e);

e) venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;

f) venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica contribuabil, potrivit titlului IV, care nu genereaza o persoana juridica.

(2) Impozitul ce trebuie retinut se stabileste dupa cum urmeaza:

a) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. a) – e), aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut;

b) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f), aplicand cota de impunere prevazuta pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere;

(3) Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul, cu exceptia impozitului aferent veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlului IV.

Plati anticipate ale impozitului pe veniturile din activitati independente

Art. 53. – Un contribuabil care desfasoara o activitate independenta are obligatia sa efectueze plati anticipate in contul impozitului anual datorat la bugetul de stat, potrivit art. 82, cu exceptia veniturilor prevazute la art. 52, pentru care plata anticipata se efectueaza prin retinere la sursa.

Impozitarea venitului net din activitati independente

Art. 54. – Venitul net din activitati independente se impoziteaza potrivit prevederilor capitolul X din prezentul titlu.

Impozitul pe venit

Contribuabili

Art. 39. – Urmatoarele persoane datoreaza plata impozitului conform prezentului titlu si sunt numite in continuare contribuabili:

a) persoanele fizice rezidente;

b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania;

c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania;

d) persoanele fizice nerezidente care obtin venituri prevazute la art. 89.

Sfera de cuprindere a impozitului

Art. 40. – (1) Impozitul prevazut in prezentul titlu, denumit in continuare impozit pe venit, se aplica urmatoarelor venituri:

a) in cazul persoanelor fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania, veniturilor obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei;

b) in cazul persoanelor fizice rezidente, altele decat cele prevazute la lit. a), numai veniturilor obtinute din Romania, care sunt impuse la nivelul fiecarei surse din categoriile de venituri prevazute la art. 41;

c) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania, venitului net atribuibil sediului permanent;

d) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate dependenta in Romania, venitului salarial net din aceasta activitate dependenta;

e) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care obtin veniturile prevazute la art. 39 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevazute in prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.

(2) Persoanele fizice care indeplinesc conditiile de rezidenta prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei, incepand cu al patrulea an fiscal.

Categorii de venituri supuse impozitului pe venit

Art. 41. – Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmatoarele:

a) venituri din activitati independente, definite conform art. 46;

b) venituri din salarii, definite conform art. 55;

c) venituri din cedarea folosintei bunurilor, definite conform art. 61;

d) venituri din investitii, definite conform art. 65;

e) venituri din pensii, definite conform art. 68;

f) venituri din activitati agricole, definite conform art. 71;

g) venituri din premii si din jocuri de noroc, definite conform art. 75;

h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare, definite conform art. 771;

i) venituri din alte surse, definite conform art. 78.

Venituri neimpozabile

Art. 42. – In intelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile:

a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal, maternitate, cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav, potrivit legii;

b) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentand daunele morale;

c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;

d) pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru ingrijirea pensionarilor care au fost incadrati in gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat;

e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare;

f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;

g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile din patrimoniul personal, altele decat castigurile din transferul titlurilor de valoare, precum si altele decat cele definite la cap. VIII1;

h) drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitatilor de invatamant din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala si persoanele civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati;

i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare in cadru institutionalizat;

j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire ori donatie. Pentru proprietatile imobiliare, in cazul mostenirilor si donatiilor se aplica reglementarile prevazute la art. 771 alin. (2) si (3);

k) veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la art. 71;

l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, in conditii de reciprocitate, in virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte;

m) veniturile nete in valuta primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale ale Romaniei amplasate in strainatate, in conformitate cu legislatia in vigoare;

n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, cu conditia ca pozitia acestora, de oficial, sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;

o) veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata in Romania, in conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila incheiate de Romania cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;

p) veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate in Romania, in calitate de corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor romani pentru venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;

q) sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele primite in conformitate cu legislatia in vigoare;

r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate in conformitate cu legislatia in vigoare;

s) veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi, accidentatii de razboi in afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, cele deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945;

t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti in legislatia in materie, in vederea realizarii obiectivelor de inalta performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice, precum si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, in cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti de legislatia in materie, in vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale Romaniei;

u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si altele asemenea, obtinute de elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti in cadrul competitiilor desfasurate in Romania;

v) prima de stat acordata in conformitate cu prevederile Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare;

x) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

Cotele de impozitare

Art. 43. – (1) Cota de impozit este de 16% si se aplica asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:

a) activitati independente;

b) salarii;

c) cedarea folosintei bunurilor;

d) investitii;

e) pensii;

f) activitati agricole;

g) premii;

h) alte surse.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevazute expres pentru categoriile de venituri cuprinse in titlul III.

Perioada impozabila

Art. 44. – (1) Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, in situatia in care decesul contribuabilului survine in cursul anului.

Stabilirea deducerilor personale si a sumelor fixe

Art. 45. – (1) Deducerea personala, precum si celelalte sume fixe, exprimate in lei, se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.

(2) Sumele sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, in sensul ca fractiunile sub 100.000 lei se majoreaza la 100.000 lei.


LISTA SOCIETATILOR la care se face referire in art. 271 alin. (3) pct. 12 lit. a)

a) societãtile înfiintate în baza Reglementãrii Consiliului nr. 2.157/2001/CE, din 8 octombrie 2001, privind statutul societãtii europene (SE) si a Directivei 2001/86/CE a Consiliului, din 8 octombrie 2001, de completare a Statutului societãtii europene în ceea ce priveste implicarea lucrãtorilor si asociatiile cooperatiste înfiintate în baza Reglementãrii Consiliului (CE) nr. 1.435/2003, din 22 iulie 2003, privind Statutul Societãtii Cooperative Europene (SCE) si a Directivei Consiliului 2003/72/CE, din 22 iulie 2003, de completare a Statutului Societãtii Cooperative Europene cu privire la implicarea angajatilor;

b) societãtile înfiintate în baza legii belgiene, cunoscute ca ‘société anonyme’/’naamloze vennootschap’, ‘société en commandite par actions’/’commanditaire vennootschap op aandelen’, ‘société privée à responsabilité limitée’/’besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid’, ‘société coopérative à responsabilité limitée’/’coöperatieve vennootschap metbeperkte aansprakelijkheid’, ‘société coopérative à responsabilité illimitée’/’coöperatieve vennootschap met onbeperkteaansprakelijkheid’, ‘société en nom collectif’/’vennootschap onder firma’, ‘société en commandite simple’/’gewone commanditaire vennootschap’, întreprinderi publice ce au adoptat una dintre formele juridice mentionate mai sus, si alte societãti constituite conform legii belgiene, supuse impozitului pe profit belgian;

c) societãtile înfiintate în baza legislatiei cehe, cunoscute ca ‘akciová spolecnost’, ‘spolecnost s rucením omezenym’;

d) societãtile înfiintate în baza legii daneze, cunoscute ca ‘aktieselskab’ si ‘anpartsselskab’; alte societãti supuse impozitãrii conform legii impozitului pe profit, în mãsura în care venitul lor impozabil este calculat si impozitat în conformitate cu regulile generale ale legislatiei fiscale aplicabile la ‘aktieselskaber’;

e) societãtile înfiintate în baza legii germane, cunoscute ca ‘Aktiengesellschaft’, ‘Kommanditgesellschaft auf Aktien’, ‘Gesellschaft mit beschränkter Haftung’, ‘Versicherungsverein auf Gegenseitigkeit’, ‘Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaft’, ‘Betriebe gewerblicher Art von juristischen Personen des öffentlichen Rechts’, si alte societãti constituite conform legii germane, supuse impozitului pe profit german;

f) societãtile înfiintate în baza legii estoniene ca ‘täisühing’, ‘usaldusühing’, ‘osaühing’, ‘aktsiaselts’, ‘tulundusühistu’;

g) societãtile înfiintate în baza legii grecesti, cunoscute ca ‘ανώνυμη εταιρεία’, ‘εταιρεία περτωρτσμένης ευθύνης (Ε.Π.Ε)

h) societãtile înfiintate în baza legii spaniole, cunoscute ca ‘sociedad anónima’, ‘sociedad comanditaria por acciones’, ‘sociedad de responsabilidad limitada, organisme de drept public care functioneazã în baza legii private;

i) societãtile înfiintate în baza legii franceze, cunoscute ca ‘société anonyme’, ‘société en commandite par actions’, ‘société à responsabilité limitée’, ‘sociétés par actions simplifiées’, ‘sociétés d’assurances mutuelles’, ‘caisses d’épargne et de prévoyance’, ‘sociétés civiles’, care sunt automat supuse impozitului pe profit, ‘coopératives’, ‘unions de coopératives’, întreprinderi publice industriale si comerciale si alte societãti constituite conform legii franceze, supuse impozitului pe profit francez;

j) societãtile înfiintate sau existente în baza legii irlandeze, organisme înfiintate pe baza legii asociatiilor industriale si de aprovizionare, societãti de constructii, înfiintate pe baza legii asociatiilor de constructii, si trusturile bancare de economii, înfiintate pe baza legii trusturilor bancare de economii, 1989;

k) societãtile înfiintate în baza legii italiene, cunoscute ca ‘società per azioni’, ‘società in accomandita per azioni’, ‘società a responsibilità limitata’, ‘società cooperative’, ‘società di mutua assircurazione’, si entitãti publice si private a cãror activitate este în întregime sau în principal comercialã;

l) societãtile înfiintate în baza legii cipriote ca εταιρείας’, supuse impozitului pe profit;

m) societãtile înfiintate în baza legii letone, cunoscute ca ‘akciju sabiedrıba’, ‘sabiedrıba ar ierobezotu atbildıbu’;

n) societãtile înfiintate în baza legii lituaniene;

o) societãtile înfiintate în baza legii statului Luxemburg, cunoscute ca ‘société anonyme’, ‘société en commandite par actions’, ‘société à responsabilité limitée’, ‘société coopérative’, ‘société coopérative organisée comme une société anonyme’,

‘association d’assurances mutuelles’, ‘association d’épargne-pension’, ‘entreprise de nature commerciale, industrielle ou minière de l’Etat, des communes, des syndicats de communes, des établissements publics et des autres personnes morales de droit public’, si alte societãti constituite în baza legii luxemburgheze, supuse impozitului pe profit luxemburghez;

p) societãtile înfiintate în baza legii ungare, cunoscute ca ‘közkereseti társaság’, ‘betéti társaság’, ‘közös vállalat’, ‘korlátolt felelo˝sségu˝ társaság’, ‘részvénytársaság’, ‘egyesülés’, ‘kozhasznú társaság’, ‘szövetkezet’;

q) societãtile înfiintate în baza legii malteze, cunoscute ca ‘Kumpaniji ta’ Responsabilita Limitata’, ‘Soc˙jetajiet en commandite li l-kapital tagh¯ hom maqsum f’azzjonijiet’;

r) societãtile înfiintate în baza legii olandeze, cunoscute ca ‘naamloze vennnootschap’, ‘besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid’, ‘Open commanditaire vennootschap’, ‘Coöperatie’, ‘onderlinge waarborgmaatschappij’, ‘Fonds voor gemene rekening’, ‘Vereniging op coöperatieve grondslag’, ‘vereniging welke op onderlinge grondslag als verzekeraar of

kredietinstelling optreedt’, si alte societãti constituite în baza legii olandeze si supuse impozitului pe profit olandez;

s) societãtile înfiintate în baza legii austriece, cunoscute ca ‘Aktiengesellschaft’, ‘Gesellschaft mit beschränkter Haftung’, ‘Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaften’;

s) societãtile înfiintate în baza legii poloneze, cunoscute ca ‘spólka akcyjna’, ‘spólka z ograniczona odpowiedzialnoscia’;

t) societãtile comerciale sau societãtile de drept civil ce au formã comercialã, precum si alte entitãti a cãror activitate este de naturã comercialã sau industrialã, înregistrate potrivit legii portugheze;

t) societãtile înfiintate în baza legii slovene, cunoscute ca ‘delniska družba’, ‘komanditna družba’, ‘družba z omejeno odgovornostjo’;

u) societãtile înfiintate în baza legislatiei slovace, cunoscute ca akciová spoloćnost’, ‘spoloćnost’ s rucĕním obmedzenm’, ‘komanditná spoloćnost’.

v) societãtile înfiintate în baza legii finlandeze, cunoscute ca ‘osakeyhtiö/aktiebolag’, ‘osuuskunta/andelslag’, ‘säästöpankki/sparbank’ and ‘vakuutusyhtiö/försäkringsbolag’;

w) societãtile înfiintate în baza legii suedeze, cunoscute ca ‘aktiebolag’, ‘försäkringsaktiebolag’, ‘ekonomiska föreningar’, ‘sparbanker’, ‘ömsesidiga försäkringsbolag’;

x) societãtile înfiintate în baza legii Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.“

Dispozitii tranzitorii si finale

Pierderi fiscale din perioadele de scutire

Art. 37. – Orice pierdere fiscala neta care apare in perioada in care contribuabilul a fost scutit de impozitul pe profit poate fi recuperata din profiturile impozabile viitoare, potrivit art. 26. Pierderea fiscala neta este diferenta dintre pierderile fiscale totale pe perioada de scutire si profitul impozabil total in aceeasi perioada.

Dispozitii tranzitorii

Art. 38. – (1) In cazul persoanelor juridice care au obtinut, inainte de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor in zona defavorizata, scutirea de impozit pe profitul aferent investitiilor noi se aplica in continuare pe perioada existentei zonei defavorizate.

(2) Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investitii inainte de 1 iulie 2002, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilitati persoanelor care domiciliaza sau lucreaza in unele localitati din Muntii Apuseni si in Rezervatia Biosferei „Delta Dunarii”, republicata, cu modificarile ulterioare, si care continua investitiile conform ordonantei mentionate, beneficiaza in continuare de deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor distinct evidentiate, facute cu investitiile respective, fara a depasi data de 31 decembrie 2006.

(3) Contribuabilii care isi desfasoara activitatea in zona libera pe baza de licenta si care pana la data de 1 iulie 2002 au realizat investitii in zona libera, in active corporale amortizabile utilizate in industria prelucratoare, in valoare de cel putin 1.000.000 dolari S.U.A., beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit, in continuare, pana la data de 31 decembrie 2006. Dispozitiile prezentului alineat nu se mai aplica in situatia in care survin modificari in structura actionariatului contribuabilului. In intelesul prezentului alineat, modificare de actionariat in cazul societatilor cotate se considera a fi o modificare a actionariatului in proportie de mai mult de 25% din numarul actiunilor, pe parcursul unui an calendaristic.

(4) Cu exceptia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obtin venituri din activitati desfasurate pe baza de licenta intr-o zona libera au obligatia de a plati impozit pe profit in cota de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pana la data de 31 decembrie 2004.

(5) Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la alin. (1)-(4) nu pot beneficia de amortizarea accelerata sau de deducerea prevazuta la art. 24 alin. (12).

(6) Unitatile protejate destinate persoanelor cu handicap, definite prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificarile ulterioare, sunt scutite de la plata impozitului pe profit daca minimum 75% din sumele obtinute prin scutire se reinvestesc in vederea achizitiei de echipament tehnologic, masini, utilaje, instalatii si/sau pentru amenajarea locurilor de munca protejate. Scutirea de la plata impozitului pe profit se aplica pana la data de 31 decembrie 2006.

(7) Contribuabilii direct implicati in productia de filme cinematografice, inscrisi ca atare in Registrul cinematografic, beneficiaza, pana la data de 31 decembrie 2006, de:

a) scutirea de la plata impozitului pe profit a cotei-parti din profitul brut reinvestit in domeniul cinematografiei;

b) reducerea impozitului pe profit in proportie de 20%, in cazul in care se creeaza noi locuri de munca si se asigura cresterea numarului scriptic de angajati, cu cel putin 10% fata de anul financiar precedent.

(8) Societatea Nationala „Nuclearelectrica” – S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2010, in conditiile in care profitul este utilizat exclusiv pentru finantarea lucrarilor de investitii la obiectivul Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda-Unitatea 2, potrivit legii.

(9) Societatea Comerciala „Automobile Dacia” – S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2006.

(10) Societatea Comerciala „Sidex” – S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2004.

(11) Compania Nationala „Aeroportul International Henri Coanda – Otopeni” – S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2006.

(12) La calculul profitului impozabil, urmatoarele venituri sunt neimpozabile pana la data de 31 decembrie 2006:

a) veniturile realizate din activitatile desfasurate pentru obiectivul Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda-Unitatea 2, pana la punerea in functiune a acestuia;

b) veniturile realizate din aplicarea unei inventii brevetate in Romania, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioada de 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii;

c) veniturile realizate din practicarea apiculturii.

(13) Pentru investitiile directe cu impact semnificativ in economie, realizate pana la data de 31 decembrie 2006, potrivit legii, contribuabilii pot deduce o cota suplimentara de 20% din valoarea acestora. Deducerea se calculeaza in luna in care se realizeaza investitia. In situatia in care se realizeaza pierdere fiscala, aceasta se recupereaza potrivit dispozitiilor art. 26. Pentru investitiile realizate se poate calcula amortizare accelerata, cu exceptia investitiilor in cladiri. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la prezentul alineat nu pot aplica prevederile art. 24 alin. (12).

(14) Facilitatile fiscale privind impozitul pe profit din actele normative mentionate in prezentul articol, precum si cele care decurg din alte acte normative date in aplicarea acestora raman in vigoare pana la termenele si in conditiile stipulate de acestea.

Retinerea impozitului pe dividende

Declararea si retinerea impozitului pe dividende

Art. 36. – (1) O persoana juridica romana care plateste dividende catre o persoana juridica romana are obligatia sa retina, sa declare si sa plateasca impozitul pe dividende, retinut catre bugetul de stat, astfel cum se prevede in prezentul articol.

(2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut platit catre o persoana juridica romana.

(3) Impozitul pe dividende care trebuie retinut se declara si se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul. In cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.

(4) Prevederile prezentului articol nu se aplica in cazul dividendelor platite de o persoana juridica romana unei alte persoane juridice romane, daca beneficiarul dividendelor detine minimum 15%, respectiv 10%, incepand cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data platii dividendelor, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii acestora. Prevederile prezentului alineat se aplica dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

(5) Cota de impozit pe dividende prevazuta la alin. (2) se aplica si asupra sumelor distribuite fondurilor deschise de investitii.

Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale

Plata impozitului

Art. 34. – (1) Plata impozitului se face astfel:

a) contribuabilii, societati comerciale bancare, persoane juridice romane, si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a plati impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflatie (decembrie fata de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate. Termenul pana la care se efectueaza plata impozitului anual este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit, prevazut la art. 35 alin. (1);

b) contribuabilii, altii decat cei prevazuti la lit. a), au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul, daca in prezentul articol nu se prevede altfel. Incepand cu anul 2008, acesti contribuabili urmeaza sa aplice sistemul platilor anticipate prevazut pentru contribuabilii mentionati la lit. a).

(2) In cazul asocierilor fara personalitate juridica, impozitul datorat de catre contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. c) si e) si retinut de catre persoana juridica responsabila se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit asupra partii din profiturile asocierii, care este atribuibila fiecarui asociat. Persoana responsabila are obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se distribuie rezultatul asocierii.

(3) Contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. d) au obligatia de a declara si plati impozit pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului.

(4) Organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.

(5) Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.

(6) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a) au obligatia de a declara si efectua trimestrial plati anticipate, in contul impozitului pe profit anual, in suma de o patrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflatie (decembrie fata de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se efectueaza plata. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza caruia se determina platile anticipate, este impozitul pe profit datorat conform declaratiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, fara a lua in calcul platile anticipate efectuate in acel an.

(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a) nouinfiin tati, infiintati in cursul anului precedent sau care, la sfarsitul anului fiscal precedent, inregistreaza pierdere fiscala, efectueaza plati anticipate in contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectueaza plata anticipata.

(8) Prin exceptie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a), care inregistreaza pierdere contabila la sfarsitul unui trimestru, nu mai au obligatia de a efectua plata anticipata stabilita pentru acel trimestru.

(9) Declararea, regularizarea si plata impozitului pe profit aferent anului fiscal 2006, in cazul contribuabililor prevazuti la alin. (1) lit. a), se efectueaza pana la data de 31 martie 2007.

(10) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. b) platesc pentru ultimul trimestru o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal, urmand ca plata finala a impozitului pe profit pentru anul fiscal sa se faca pana la termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit prevazut la art. 35 alin. (1).

(11) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. b), care definitiveaza pana la data de 15 februarie inchiderea exercitiului financiar anterior, depun declaratia anuala de impozit pe profit si platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal incheiat, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator.

(12) Persoanele juridice care inceteaza sa existe in cursul anului fiscal au obligatia sa depuna, prin exceptie de la prevederile art. 35 alin. (1), declaratia anuala de impozit pe profit si sa plateasca impozitul pana la data depunerii situatiilor financiare la registrul comertului.

(13) Obligatiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de stat. Impozitul pe profit datorat pentru anul 2006 de catre regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si de catre societatile comerciale in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari se declara, se regularizeaza si se plateste la bugetele locale respective, pana la data de 31 martie 2007. Dobanzile/majorarile de intarziere si amenzile inregistrate de catre regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si de catre societatile comerciale in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari se datoreaza si se platesc potrivit legii.

(14) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a), indicele de inflatie necesar pentru actualizarea platilor anticipate se comunica, prin ordin al ministrului finantelor publice, pana la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectueaza platile anticipate.

Depunerea declaratiilor de impozit pe profit

Art. 35. – (1) Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit pana la data de 15 aprilie inclusiv a anului urmator.

(2) O data cu declaratia de impozit pe profit anuala, contribuabilii au obligatia sa depuna si o declaratie privind platile si angajamentele de plata catre persoanele nerezidente, care cuprinde scopul si suma fiecarei plati, numele si adresa beneficiarului. Nu se cuprind in aceasta declaratie sumele angajate sau platite pentru bunurile importate sau pentru transportul international.

(3) Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitului pe profit.

Aspecte fiscale internationale

Veniturile unui sediu permanent

Art. 29. – (1) Persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania au obligatia de a plati impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent.

(2) Profitul impozabil se determina in conformitate cu regulile stabilite in cap. II al prezentului titlu, in urmatoarele conditii:

a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ in veniturile impozabile;

b) numai cheltuielile efectuate in scopul obtinerii acestor venituri se includ in cheltuielile deductibile.

(3) Profitul impozabil al sediului permanent se determina prin tratarea acestuia ca persoana separata si prin utilizarea regulilor preturilor de transfer la stabilirea pretului de piata al unui transfer facut intre persoana juridica straina si sediul sau permanent. Atunci cand sediul permanent nu detine o factura pentru cheltuielile alocate lui de catre sediul sau principal, celelalte documente justificative trebuie sa includa dovezi privind suportarea efectiva a costurilor si alocarea rezonabila a acestor costuri catre sediul permanent utilizand regulile preturilor de transfer.

(4) Inainte de a desfasura activitate printr-un sediu permanent in Romania, reprezentantul legal al persoanei juridice straine prevazute la alin. (1) trebuie sa inregistreze sediul permanent la autoritatea fiscala competenta.

Venituri obtinute de persoanele juridice straine din proprietati imobiliare si din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare

Art. 30. – (1) Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana au obligatia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.

(2) Veniturile din proprietatile imobiliare situate in Romania includ urmatoarele:

a) veniturile din inchirierea sau cedarea folosintei proprietatii imobiliare situate in Romania;

b) castigul din vanzarea-cesionarea drepturilor de proprietate sau al oricaror drepturi legate de proprietatea imobiliara situata in Romania;

c) castigul din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica, daca minimum 50% din valoarea mijloacelor fixe ale persoanei juridice sunt, fie direct, fie prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietati imobiliare situate in Romania;

d) veniturile obtinute din exploatarea resurselor naturale situate in Romania, inclusiv castigul din vanzarea-cesionarea oricarui drept aferent acestor resurse naturale.

(3) Orice persoana juridica straina care obtine venituri dintr-o proprietate imobiliara situata in Romania sau din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana are obligatia de a plati impozit pe profit, potrivit art. 34, si de a depune declaratii de impozit pe profit, potrivit art. 35. Orice persoana juridica straina poate desemna un reprezentant fiscal pentru a indeplini aceste obligatii.

(4) Orice persoana juridica romana sau persoana juridica straina cu sediul permanent in Romania, care plateste veniturile prevazute la alin. (1), catre o persoana juridica straina, are obligatia de a retine impozitul calculat din veniturile platite si de a vira impozitul retinut la bugetul de stat.

(5) Abrogat.

(6) Prevederile art. 119 se aplica oricarei persoane care are obligatia sa retina impozit, in conformitate cu prezentul articol.

Credit fiscal

Art. 31. – (1) Daca o persoana juridica romana obtine venituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la sursa si veniturile sunt impozitate atat in Romania cat si in statul strain, atunci impozitul platit catre statul strain, fie direct, fie indirect prin retinerea si virarea de o alta persoana, se deduce din impozitul pe profit ce se determina potrivit prevederilor prezentului titlu.

(2) Deducerea pentru impozitele platite catre un stat strain intr-un an fiscal nu poate depasi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevazute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obtinut in statul strain, determinat in conformitate cu regulile prevazute in prezentul titlu sau la venitul obtinut din statul strain.

(3) Impozitul platit unui stat strain este dedus, numai daca persoana juridica romana prezinta documentatia corespunzatoare, conform prevederilor legale, din care sa rezulte faptul ca impozitul a fost platit statului strain.

(4) Abrogat.

(5) Abrogat.

Pierderi fiscale externe

Art. 32. – (1) Orice pierdere realizata printr-un sediu permanent din strainatate este deductibila doar din veniturile obtinute din strainatate.

(2) Pierderile realizate printr-un sediu permanent din strainatate se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursa de venit. Pierderile neacoperite se reporteaza si se recupereaza in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.

Asocieri fara personalitate juridica

Art. 28. – (1) In cazul unei asocieri fara personalitate juridica, veniturile si cheltuielile inregistrate se atribuie fiecarui asociat, corespunzator cotei de participare in asociere.

(2) Orice asociere fara personalitate juridica dintre persoane juridice straine, care isi desfasoara activitatea in Romania, trebuie sa desemneze una din parti care sa indeplineasca obligatiile ce ii revin fiecarui asociat potrivit prezentului titlu. Persoana desemnata este responsabila pentru:

a) inregistrarea asocierii la autoritatea fiscala competenta, inainte ca aceasta sa inceapa sa desfasoare activitate;

b) conducerea evidentelor contabile ale asocierii;

c) plata impozitului in numele asociatilor, conform art. 34 alin. (1);

d) depunerea unei declaratii fiscale trimestriale la autoritatea fiscala competenta, care sa contina informatii cu privire la partea din veniturile si cheltuielile asocierii care este atribuibila fiecarui asociat, precum si impozitul care a fost platit la buget in numele fiecarui asociat;

e) furnizarea de informatii in scris, catre fiecare asociat, cu privire la partea din veniturile si cheltuielile asocierii care ii este atribuibila acestuia, precum si la impozitul care a fost platit la buget in numele acestui asociat.

(3) Intr-o asociere fara personalitate juridica intre doua sau mai multe persoane juridice romane, veniturile si cheltuielile inregistrate se atribuie fiecarui asociat, corespunzator cotei de participare din asociere.

(4) Intr-o asociere fara personalitate juridica cu o persoana juridica straina si/sau cu persoane fizice nerezidente, precum si cu persoane fizice romane, persoana juridica romana trebuie sa indeplineasca obligatiile ce ii revin fiecarui asociat, potrivit prezentului titlu.

Regimul fiscal comun care se aplica fuziunilor, divizarilor, divizarilor partiale, transferurilor de active si schimburilor de actiuni intre societatile din diferite state membre ale Uniunii Europene

Art. 271. – (1) Prevederile prezentului articol se aplica dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

(2) Prevederile prezentului articol se aplica operatiunilor de fuziune, divizare, divizare partiala, transferurilor de active si schimburilor de actiuni in care sunt implicate societati din doua sau mai multe state membre.

(3) In sensul prezentului articol, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

1. fuziune – operatiunea prin care:

a) una sau mai multe societati, in momentul si ca efect al dizolvarii fara lichidare, isi transfera totalitatea activelor si pasivelor catre o alta societate existenta, in schimbul emiterii catre participantii lor a titlurilor de participare reprezentand capitalul celeilalte societati si, daca este cazul, al platii in numerar a maximum 10% din valoarea nominala ori, in absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;

b) doua sau mai multe societati, in momentul si ca efect al dizolvarii fara lichidare, isi transfera totalitatea activelor si pasivelor unei alte societati care se infiinteaza, in schimbul emiterii catre participantii lor a unor titluri de participare reprezentand capitalul noii societati si, daca este cazul, a platii in numerar a maximum 10% din valoarea nominala ori, in absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;

c) o societate, in momentul dizolvarii fara lichidare, isi transfera totalitatea activelor si pasivelor catre societatea care detine toate titlurile de participare ce reprezinta capitalul sau;

2. divizare – operatiunea prin care o societate, in momentul si ca efect al dizolvarii fara lichidare, isi transfera totalitatea activelor si pasivelor catre doua sau mai multe societati existente ori nou-infiintate, in schimbul emiterii catre participantii sai, pe baza de proportionalitate, de titluri de participare reprezentand capitalul societatilor beneficiare si, daca este cazul, a sumei in numerar de maximum 10% din valoarea nominala sau, in absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor;

3. divizare partiala – operatiunea prin care o societate transfera, fara a fi dizolvata, una sau mai multe ramuri de activitate, catre una sau mai multe societati existente ori nouinfiin tate, lasand cel putin o ramura de activitate in compania cedenta, in schimbul emiterii catre participantii sai, pe baza de proportionalitate, titlurile de participare reprezentand capitalul societatilor beneficiare si, daca este cazul, a sumei in numerar de maximum 10% din valoarea nominala sau, in absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor;

4. active si pasive transferate – activele si pasivele societatii cedente care, in urma fuziunii, divizarii sau divizarii partiale, sunt integrate unui sediu permanent al societatii beneficiare, situat in statul membru al societatii cedente, si care contribuie la generarea profiturilor sau pierderilor luate in calcul la stabilirea bazei de impozitare;

5. transfer de active – operatiunea prin care o societate transfera, fara a fi dizolvata, totalitatea sau una ori mai multe ramuri ale activitatii sale catre alta societate, in schimbul transferarii titlurilor de participare reprezentand capitalul societatii beneficiare;

6. schimb de actiuni – operatiunea prin care o societate dobandeste o participatie in capitalul altei societati in asa fel incat dobandeste majoritatea drepturilor de vot sau majoritatea titlurilor de participare in societatea respectiva, in schimbul emiterii catre participantii acesteia din urma, in schimbul titlurilor lor, a titlurilor reprezentand capitalul societatii initiale si, daca este cazul, a sumei in numerar de maximum 10% din valoarea nominala sau, in absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor emise ca valoare de schimb;

7. societate cedenta – societatea care isi transfera activele si pasivele ori care transfera totalitatea sau una ori mai multe dintre ramurile activitatii sale;

8. societate beneficiara – societatea care primeste activele si pasivele sau totalitatea ori una sau mai multe dintre ramurile de activitate ale societatii cedente;

9. societate achizitionata – societatea in care alta societate detine o participatie, in urma unui schimb de titluri de participare;

10. societate achizitoare – societatea care achizitioneaza o participatie, din actiunile unei societati, in urma unui schimb de titluri de participare;

11. ramura de activitate – totalitatea activului si pasivului unei diviziuni dintr-o societate care, din punct de vedere organizatoric, constituie o activitate independenta, adica o entitate capabila sa functioneze prin propriile mijloace;

12. societate dintr-un stat membru – orice societate care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) are una dintre formele de organizare prezentate in anexa care face parte integranta din prezentul titlu;

b) in conformitate cu legislatia fiscala a statului membru, este considerata ca avandu-si sediul fiscal in statul membru si, in temeiul conventiei incheiate cu un stat tert privind evitarea dublei impuneri, nu se considera ca are sediul fiscal in afara Uniunii Europene;

c) plateste impozit pe profit sau un impozit similar impozitului pe profit, fara posibilitatea unei optiuni ori exceptari.

(4) Operatiunile de fuziune sau de divizare nu sunt transferuri impozabile pentru diferenta dintre pretul de piata al elementelor din activ si pasiv transferate si valoarea lor fiscala.

(5) Dispozitiile alin. (4) se aplica numai daca compania beneficiara calculeaza amortizarea si orice castig sau pierdere, aferente activelor si pasivelor transferate, in concordanta cu dispozitiile care ar fi fost aplicate companiei cedente daca fuziunea, divizarea sau divizarea partiala nu ar fi avut loc.

(6) In cazul in care provizioanele sau rezervele constituite au fost anterior deduse din baza impozabila de catre societatea cedenta si nu provin de la sediile permanente din strainatate, aceste provizioane sau rezerve pot fi preluate, in aceleasi conditii de deducere, de catre sediul permanent al societatii beneficiare situat in Romania, societatea beneficiara asumandu-si astfel drepturile si obligatiile societatii cedente.

(7) Referitor la operatiunile mentionate la alin. (2), in situatia in care societatea cedenta inregistreaza pierdere fiscala, determinata potrivit prezentului titlu, aceasta nu se recupereaza de catre sediul permanent al societatii beneficiare situat in Romania.

(8) Atunci cand o societate beneficiara detine o participatie la capitalul societatii cedente, veniturile societatii beneficiare provenite din anularea participatiei sale nu se impoziteaza in cazul in care participatia societatii beneficiare la capitalul societatii cedente este mai mare de 15%, respectiv 10%, incepand cu data de 1 ianuarie 2009.

(9) In cazul schimbului de actiuni se aplica urmatoarele:

a) atribuirea, in cazul fuziunii, divizarii sau al unui schimb de actiuni, a titlurilor de participare reprezentand capitalul societatii beneficiare ori achizitoare unui participant al societatii cedente sau achizitionate, in schimbul unor titluri reprezentand capitalul acestei societati, nu reprezinta transferuri impozabile potrivit prezentului titlu si titlului III;

b) atribuirea, in cazul divizarii partiale, a titlurilor de participare ale societatii cedente, reprezentand capitalul societatii beneficiare, nu reprezinta transferuri impozabile potrivit prezentului titlu si titlului III;

c) dispozitiile lit. a) se aplica numai daca actionarul nu atribuie titlurilor de participare primite o valoare fiscala mai mare decat valoarea pe care acestea o aveau inainte de fuziune, divizare sau schimb de actiuni;

d) dispozitiile lit. b) se aplica numai daca actionarul nu atribuie titlurilor de participare primite si celor detinute in compania cedenta o valoare fiscala mai mare decat valoarea titlurilor detinute la societatea cedenta inainte de divizarea partiala;

e) profitul sau venitul provenit din cesionarea ulterioara a titlurilor de participare se impoziteaza potrivit prevederilor prezentului titlu sau ale titlului III, dupa caz;

f) expresia valoare fiscala reprezinta valoarea ce este utilizata pentru calcularea veniturilor sau pierderilor, in scopul determinarii venitului impozabil ori aportului de capital al unui participant al societatii;

(10) Dispozitiile alin. (4)-(9) se aplica si transferului de active.

(11) Prevederile prezentului articol nu se aplica atunci cand fuziunea, divizarea, divizarea partiala, transferul de active sau schimbul de actiuni:

a) are ca obiectiv principal sau ca unul dintre principalele obiective frauda si evaziunea fiscala. Faptul ca una dintre operatiunile prevazute la alin. (2) nu este indeplinita din motive economice valabile, cum ar fi restructurarea sau rationalizarea activitatilor societatilor participante la operatiune, poate constitui o prezumtie ca operatiunea are ca obiectiv principal sau ca unul dintre obiectivele principale frauda si evaziunea fiscala;

b) are drept efect faptul ca o societate, implicata sau nu in operatiune, nu mai indeplineste conditiile necesare reprezentarii angajatilor in organele de conducere ale societatii, in conformitate cu acordurile in vigoare inainte de operatiunea respectiva. Aceasta prevedere se aplica in masura in care in societatile la care face referire prezentul articol nu se aplica dispozitiile comunitare care contin norme echivalente privind reprezentarea angajatilor in organele de conducere ale societatii.

(12) Dispozitiile prezentului articol transpun prevederile Directivei 90/434/CEE privind impunerea fuziunilor, divizarilor si transferului activelor si schimburilor de valori mobiliare intre companii ale unor state membre diferite, amendata prin Directiva 2005/19/CE.

Reorganizari, lichidari si alte transferuri de active si titluri de participare

Art. 27. – (1) In cazul contributiilor cu active la capitalul unei persoane juridice in schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica se aplica urmatoarele reguli:

a) contributiile nu sunt transferuri impozabile in intelesul prevederilor prezentului titlu si al prevederilor titlului III;

b) valoarea fiscala a activelor primite de persoana juridica este egala cu valoarea fiscala a acelor active la persoana care contribuie cu activul;

c) valoarea fiscala a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egala cu valoarea fiscala a activelor aduse drept contributie de catre persoana respectiva.

(2) Distribuirea de active de catre o persoana juridica romana catre participantii sai, fie sub forma de dividend, fie ca urmare a operatiunii de lichidare, se trateaza ca transfer impozabil, exceptandu-se cazurile prevazute la alin. (3).

(3) Prevederile prezentului articol se aplica urmatoarelor operatiuni de reorganizare, daca acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscala sau evitarea platii impozitelor:

a) fuziunea intre doua sau mai multe persoane juridice romane, in cazul in care participantii la oricare persoana juridica care fuzioneaza primesc titluri de participare la persoana juridica succesoare;

b) divizarea unei persoane juridice romane in doua sau mai multe persoane juridice romane, in cazul in care participantii la persoana juridica initiala beneficiaza de o distribuire proportionala a titlurilor de participare la persoanele juridice succesoare;

c) achizitionarea de catre o persoana juridica romana a tuturor activelor si pafsivelor apartinand uneia sau mai multor activitati economice ale altei persoane juridice romane, numai in schimbul unor titluri de participare;

d) achizitionarea de catre o persoana juridica romana a minimum 50% din titlurile de participare la alta persoana juridica romana, in schimbul unor titluri de participare la persoana juridica achizitoare si, daca este cazul, a unei plati in numerar care nu depaseste 10% din valoarea nominala a titlurilor de participare emise in schimb.

(4) In cazul operatiunilor de reorganizare prevazute la alin. (3) se aplica urmatoarele reguli:

a) transferul activelor si pasivelor nu se trateaza ca un transfer impozabil in intelesul prezentului titlu;

b) schimbul unor titluri de participare detinute la o persoana juridica romana cu titluri de participare la o alta persoana juridica romana nu se trateaza ca transfer impozabil in intelesul prezentului titlu si al titlului III;

c) distribuirea de titluri de participare in legatura cu divizarea unei persoane juridice romane nu se trateaza ca dividend;

d) valoarea fiscala a unui activ sau pasiv, asa cum este prevazut la lit. a), este egala, pentru persoana care primeste un astfel de activ, cu valoarea fiscala pe care respectivul activ a avut-o la persoana care l-a transferat;

e) amortizarea fiscala pentru orice activ prevazut la lit. a) se determina in continuare in conformitate cu regulile prevazute la art. 24, care s-ar fi aplicat de persoana care a transferat activul, daca transferul nu ar fi avut loc;

f) transferul unui provizion sau al unei rezerve nu se considera o reducere sau anulare a provizionului sau rezervei, potrivit art. 22 alin. (5), daca un alt contribuabil le preia si le mentine la valoarea avuta inainte de transfer;

g) valoarea fiscala a titlurilor de participare prevazute la lit. b), care sunt primite de o persoana, trebuie sa fie egala cu valoarea fiscala a titlurilor de participare care sunt transferate de catre aceasta persoana;

h) valoarea fiscala a titlurilor de participare prevazute la lit. c), care au fost detinute inainte de a fi distribuite, se aloca intre aceste titluri de participare si titlurile de participare distribuite, proportional cu pretul de piata al titlurilor de participare, imediat dupa distribuire.

(5) Daca o persoana juridica romana detine minimum 15%, respectiv 10%, incepand cu anul 2009, din titlurile de participare la o alta persoana juridica romana care transfera active si pasive catre prima persoana juridica, printr-o operatiune prevazuta la alin. (3), anularea acestor titluri de participare nu se considera transfer impozabil.

(6) Abrogat.

(7) In intelesul prezentului articol, valoarea fiscala a unui activ, a unui pasiv sau a unui titlu de participare este valoarea utilizata pentru calculul amortizarii si al castigului sau pierderii, in intelesul impozitului pe venit ori al impozitului pe profit.

Dispozitii generale privind raportul de drept material fiscal

Art. 21. – (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.

(2) Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si:

a) cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil;

b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

c) cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;

d) cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor;

e) cheltuielile de transport si cazare in tara si in strainatate, efectuate de catre salariati si administratori;

f) contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

g) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;

h) cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat;

i) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

j) cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu indeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil;

k) cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, intretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate;

l) cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;

m) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale;

n) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:

1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;

2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;

3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;

4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.

(3) Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:

a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;

b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate in administrarea contribuabililor; gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. In cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;

d) perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;

e) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;

f) Abrogat.

g) cheltuielile cu provizioane si rezerve, in limita prevazuta la art. 22;

h) cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar, in limita prevazuta la art. 23;

i) amortizarea, in limita prevazuta la art. 24;

j) cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;

k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;

l) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari;

m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop;

n) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.

(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania;

b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobanzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri.

c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme;

d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;

e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;

f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;

g) cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere;

h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora;

i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu exceptia celor prevazute la art. 20 lit. d);

j) cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;

k) cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III;

l) alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu exceptia prevederilor titlului III;

m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte;

n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

o) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte situatii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz;

p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

1. este in limita a 30/00 din cifra de afaceri;

2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale;

r) cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a fost suspendat in baza ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

s) cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. g) si m).

(5) Regia Autonoma „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” deduce la calculul profitului impozabil urmatoarele cheltuieli:

a) cheltuielile reprezentand diferenta dintre sumele cuvenite pe baza de contract de prestari de servicii cu Senatul, Camera Deputatilor, Administratia Prezidentiala, Guvernul Romaniei si Curtea Constitutionala pentru plata activitatii de reprezentare si protocol si cheltuielile inregistrate efectiv de regie;

b) cheltuielile efectuate, in conditiile legii, pentru asigurarea administrarii, pastrarii integritatii si protejarii imobilului „Palat Elisabeta” din domeniul public al statului;

c) cheltuielile aferente producerii si emiterii permiselor de sedere temporara/permanenta pentru cetatenii straini, in conditiile reglementarilor legale.

Provizioane si rezerve

Art. 22. – (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai in conformitate cu prezentul articol, astfel:

a) rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare. In cazul in care aceasta este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, reconstituirea ulterioara a rezervei nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil. Prin exceptie, rezerva constituita de persoanele juridice care furnizeaza utilitati societatilor comerciale care se restructureaza, se reorganizeaza sau se privatizeaza poate fi folosita pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de actiuni obtinut in urma procedurii de conversie a creantelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;

b) provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor;

c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;

2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;

3. nu sunt garantate de alta persoana;

4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;

5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;

d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare si functionare, de catre institutiile de credit, institutiile financiare nebancare inscrise in Registrul general tinut de Banca Nationala a Romaniei, precum si provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare;

e) Abrogat;

f) Abrogat;

g) Abrogat;

h) rezervele tehnice constituite de societatile de asigurare si reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare si functionare, cu exceptia rezervei de egalizare. Pentru contractele de asigurare cedate in reasigurare, rezervele se diminueaza astfel incat nivelul acestora sa acopere partea de risc care ramane in sarcina asiguratorului, dupa deducerea reasigurarii;

i) provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare, constituite potrivit reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;

j) provizioanele constituite in limita unei procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;

2. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;

3. nu sunt garantate de alta persoana;

4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;

5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.

k) provizioanele pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitelor de deseuri, constituite de contribuabilii care desfasoara activitati de depozitare a deseurilor, potrivit legii, in limita sumei stabilite prin proiectul pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitului, corespunzatoare cotei-parti din tarifele de depozitare percepute;

l) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romania pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere si reparare a parcului de aeronave si a componentelor aferente, potrivit programelor de intretinere a aeronavelor, aprobate corespunzator de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana.

(2) Contribuabilii autorizati sa desfasoare activitate in domeniul exploatarii zacamintelor naturale sunt obligati sa inregistreze in evidenta contabila si sa deduca provizoane pentru refacerea terenurilor afectate si pentru redarea acestora in circuitul economic, silvic sau agricol, in limita unei cote de 1% aplicate asupra diferentei dintre veniturile si cheltuielile din exploatare, pe toata durata de functionare a exploatarii zacamintelor naturale.

(3) Pentru titularii de acorduri petroliere, care desfasoara operatiuni petroliere in perimetre marine ce includ zone cu adancime de apa mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalatiilor, a dependintelor si anexelor, precum si pentru reabilitarea mediului este de 10%, aplicata asupra diferentei dintre veniturile si cheltuielile inregistrate, pe toata perioada exploatarii petroliere.

(4) Regia Autonoma „Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian” – ROMATSA constituie trimestrial un provizion, potrivit prevederilor legale, pentru diferenta dintre veniturile din exploatare realizate efectiv din activitatea de ruta aeriana si costurile efective ale activitatii de ruta aeriana, care este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare care depasesc tarifele stabilite anual de EUROCONTROL.

(5) Reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplica daca un alt contribuabil preia un provizion sau o rezerva in legatura cu o divizare sau fuziune, reglementarile acestui articol aplicandu-se in continuare acelui provizion sau rezerva.

(6) Sumele inregistrate in conturi de rezerve legale si rezerve reprezentand facilitati fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. In cazul in care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere, de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitarii rezervele de influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilitatilor in valuta, constituite potrivit legii, inregistrate de societati comerciale bancare – persoane juridice romane si sucursalele bancilor straine, care isi desfasoara activitatea in Romania.

(7) In intelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se intelege si majorarea unui provizion sau a unei rezerve.

(8) Provizioanele constituite pentru creantele asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili inainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile in limitele prevazute la alin. (1) lit. c), in situatia in care creantele respective indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) nu sunt garantate de alta persoana;

b) sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;

c) au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;

d) creanta este detinuta asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschisa procedura falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;

e) nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creanta respectiva.

Cheltuieli cu dobanzile si diferente de curs valutar

Art. 23. – (1) Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.

(2) In conditiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, in conditiile alin. (1), pana la deductibilitatea integrala a acestora.

(3) In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitei prevazute la alin. (1). Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului.

(4) Dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar, in legatura cu imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate in norme, si cele care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute in baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata nu intra sub incidenta prevederilor prezentului articol.

(5) In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), dobanzile deductibile sunt limitate la:

a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei; si

b) nivelul ratei dobanzii anuale de 9%, pentru imprumuturile in valuta. Acest nivel al ratei dobanzii se aplica la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.

(6) Limita prevazuta la alin. (5) se aplica separat pentru fiecare imprumut, inainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).

(7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoane juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare.

(8) In cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activitatea printr-un sediu permanent in Romania, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu.

Amortizarea fiscala

Art. 24. – (1) Cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii potrivit prevederilor prezentului articol.

(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;

b) are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului;

c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

Pentru imobilizarile corporale care sunt folosite in loturi, seturi sau care formeaza un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizarii se are in vedere valoarea intregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intra in structura unui activ corporal, a caror durata normala de utilizare difera de cea a activului rezultat, amortizarea se determina pentru fiecare componenta in parte.

(3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:

a) investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea;

b) mijloacele fixe puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca imobilizare corporala; acestea se cuprind in grupele in care urmeaza a se inregistra, la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;

c) investitiile efectuate pentru descoperta in vederea valorificarii de substante minerale utile, precum si pentru lucrarile de deschidere si pregatire a extractiei in subteran si la suprafata;

d) investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;

e) investitiile efectuate din surse proprii, concretizate in bunuri noi, de natura celor apartinand domeniului public, precum si in dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate in proprietate publica;

f) amenajarile de terenuri.

(4) Nu reprezinta active amortizabile:

a) terenurile, inclusiv cele impadurite;

b) tablourile si operele de arta;

c) fondul comercial;

d) lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;

e) bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;

f) orice mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii, potrivit normelor;

g) casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croaziera, altele decat cele utilizate in scopul realizarii veniturilor.

(5) Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se intelege:

a) costul de achizitie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;

b) costul de productie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de catre contribuabil;

c) valoarea de piata, pentru mijloacele fixe dobandite cu titlu gratuit.

(6) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determina conform urmatoarelor reguli:

a) in cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara;

b) in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara, degresiva sau accelerata;

c) in cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara sau degresiva.

(7) In cazul metodei de amortizare liniara, amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare liniara la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil.

Cota de amortizare liniara se calculeaza raportand numarul 100 la durata normala de utilizare a mijlocului fix.

(8) În cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:

a) 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani;

b) 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani;

c) 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.

(9) In cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza:

a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix;

b) pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia.

(10) Cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau fabrica si alte valori similare, precum si cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezinta imobilizari necorporale se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz. Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii programelor informatice se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe o perioada de 3 ani. Pentru brevetele de inventie se poate utiliza si metoda de amortizare degresiva sau accelerata.

(11) Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza:

a) incepand cu luna urmatoare celei in care mijlocul fix amortizabil se pune in functiune;

b) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare ramasa sau pe perioada contractului de concesionare sau inchiriere, dupa caz;

c) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz;

d) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioada de 10 ani;

e) amortizarea cladirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie in solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din industria extractiva de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, in functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila.

Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaza:

1. din 5 in 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum si la cheltuielile de investitii pentru descoperta;

2. din 10 in 10 ani la saline;

f) mijloacele de transport pot fi amortizate si in functie de numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazut in cartile tehnice, pentru cele achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004;

g) pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pana la nivelul corespunzator suprafetei construite prevazute de legea locuintei;

h) numai pentru autoturismele folosite in conditiile prevazute la art. 21 alin. (3) lit. n).

(12) Contribuabilii care au investit in mijloace fixe amortizabile sau in brevete de inventie amortizabile si care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora conform prevederilor legale, la data punerii in functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie, pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligatia sa pastreze in patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de utilizare. In cazul in care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, impozitul pe profit se recalculeaza si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii.

(13) Pentru investitiile realizate in parcurile industriale pana la data de 31 decembrie 2006 se acorda o deducere suplimentara din profitul impozabil, in cota de 20% din valoarea investitiilor in constructii sau a reabilitarilor de constructii, infrastructura interna si de conexiune la reteaua publica de utilitati, tinand seama de prevederile legale in vigoare privind clasificarea si duratele normate de utilizare a mijloacelor fixe amortizabile. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la alin. (12) nu pot beneficia de facilitatile prevazute in prezentul alineat.

(14) Cheltuielile aferente localizarii, explorarii, dezvoltarii sau oricarei activitati pregatitoare pentru exploatarea resurselor naturale se recupereaza in rate egale pe o perioada de 5 ani, incepand cu luna in care sunt efectuate cheltuielile. Cheltuielile aferente achizitionarii oricarui drept de exploatare a resurselor naturale se recupereaza pe masura ce resursele naturale sunt exploatate, proportional cu valoarea recuperata raportata la valoarea totala estimata a resurselor.

(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fara a lua in calcul amortizarea contabila. Castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea ori din scoaterea din functiune a acestor mijloace fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezinta valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuata cu amortizarea fiscala. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabila evidentiata in sold la data de 31 decembrie 2003 amortizarea se calculeaza in baza valorii ramase neamortizate, pe durata normala de utilizare ramasa, folosindu-se metodele de amortizare aplicate pana la aceasta data.

(16) Contribuabilii care investesc in mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale, precum si infiintarii si functionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii in functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.

(17) In cazul unei imobilizari corporale cu o valoare de intrare mai mica decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea cheltuielilor aferente imobilizarii sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.

(18) Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii de containere sau ambalaje, care circula intre contribuabil si clienti, se recupereaza prin deduceri de amortizare, prin metoda liniara, pe durata normala de utilizare stabilita de contribuabilul care isi mentine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.

(19) Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele privind clasificatia si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.

(20) Regia Autonoma „Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian” – ROMATSA efectueaza anual actualizarea valorii ramase neamortizate a mijloacelor fixe si imobilizarilor necorporale inscrise in bilantul anului fiscal cu indicele de inflatie al anului precedent, comunicat de Institutul National de Statistica. Valoarea activelor corporale si necorporale, achizitionate in cursul anului fiscal, va fi actualizata in functie de modificarea indicelui de inflatie din perioada cuprinsa intre luna in care acestea au fost achizitionate si sfarsitul anului fiscal. Valoarea activelor si a patrimoniului propriu al Regiei Autonome „Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian” – ROMATSA se majoreaza cu diferentele rezultate din reevaluarea anuala. Amortizarea capitalului Regiei Autonome „Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian” – ROMATSA, angajat si imobilizat in active corporale si necorporale, se stabileste prin metoda liniara. Valoarea ramasa neamortizata, aferenta mijloacelor fixe ale Regiei Autonome „Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian” – ROMATSA, scoase din functiune inainte de implinirea duratei normale de utilizare, diminuata cu sumele rezultate din valorificare, se inregistreaza in cheltuielile de exploatare si este deductibila din punct de vedere fiscal.

(21) Pentru titularii de acorduri petroliere si subcontractantii acestora, care desfasoara operatiuni petroliere in perimetre marine ce includ zone cu adancime de apa de peste 100 metri, se calculeaza amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale aferente operatiunilor petroliere, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, in functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila, pe durata acordului petrolier. Cheltuielile aferente investitiilor in curs, imobilizarilor corporale si necorporale efectuate pentru operatiunile petroliere vor fi reflectate in contabilitate atat in lei, cat si in euro; aceste cheltuieli, inregistrate in contabilitate in lei, vor fi reevaluate la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar pe baza valorilor inregistrate in contabilitate in euro, la cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi a fiecarui exercitiu financiar.

(22) Prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se aplica la calculul profitului impozabil, cu exceptia prevederilor art. 3 alin. 2 lit. a) si ale art. 8 din aceeasi lege.

Contracte de leasing

Art. 25. – (1) In cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, in timp ce in cazul leasingului operational, locatorul are aceasta calitate.

Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de catre utilizator, in cazul leasingului financiar, si de catre locator, in cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.

(2) In cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobanda, iar in cazul leasingului operational locatarul deduce chiria (rata de leasing).

Pierderi fiscale

Art. 26. – (1) Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.

(2) Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care isi inceteaza existenta prin divizare sau fuziune nu se recupereaza de catre contribuabilii nou-infiintati sau de catre cei care preiau patrimoniul societatii absorbite, dupa caz.

(3) In cazul persoanelor juridice straine, prevederile alin. (1) se aplica luandu-se in considerare numai veniturile si cheltuielile atribuibile sediului permanent in Romania.

(4) Contribuabilii care au fost platitori de impozit pe venit si care anterior au realizat pierdere fiscala intra sub incidenta prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceasta pierdere se recupereaza pe perioada cuprinsa intre data inregistrarii pierderii fiscale si limita celor 5 ani.

Raportul juridic fiscal

ARTICOLUL 16
Continutul raportului de drept procedural fiscal

Raportul de drept procedural fiscal cuprinde drepturile si obligatiile ce revin partilor, potrivit legii, pentru indeplinirea modalitatilor prevazute pentru stabilirea, exercitarea si stingerea drepturilor si obligatiilor partilor din raportul de drept material fiscal.

ARTICOLUL 17
Subiectele raportului juridic fiscal

(1) Subiecte ale raportului juridic fiscal sunt statul, unitatile administrativ-teritoriale, contribuabilul, precum si alte persoane care dobandesc drepturi si obligatii in cadrul acestui raport.
(2) Contribuabilul este orice persoana fizica ori juridica sau orice alta entitate fara personalitate juridica ce datoreaza impozite, taxe, contributii si alte sume bugetului general consolidat, in conditiile legii.
(3) Statul este reprezentat de Ministerul Economiei si Finantelor prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala si unitatile sale subordonate cu personalitate juridica.
(4) Unitatile administrativ-teritoriale sunt reprezentate de autoritatile administratiei publice locale, precum si de compartimentele de specialitate ale acestora, in limita atributiilor delegate de catre autoritatile respective.
(5) Agentia Nationala de Administrare Fiscala si unitatile subordonate acesteia, precum si compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale sunt denumite in prezentul cod organe fiscale.

ARTICOLUL 18
Imputernicitii

(1) In relatiile cu organul fiscal contribuabilul poate fi reprezentat printr-un imputernicit. Continutul si limitele reprezentarii sunt cele cuprinse in imputernicire sau stabilite de lege, dupa caz. Desemnarea unui imputernicit nu il impiedica pe contribuabil sa isi indeplineasca personal obligatiile fiscale, chiar daca nu a procedat la revocarea imputernicirii potrivit alin. (2).
(2) Imputernicitul este obligat sa inregistreze la organul fiscal actul de imputernicire, in forma autentica si in conditiile prevazute de lege. Revocarea imputernicirii opereaza fata de organul fiscal de la data inregistrarii actului de revocare.
(3) In cazul reprezentarii contribuabililor in relatiile cu organele fiscale prin avocat, forma si continutul imputernicirii sunt cele prevazute de dispozitiile legale privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat.
(4) Contribuabilul fara domiciliu fiscal in Romania, care are obligatia de a depune declaratii la organele fiscale, trebuie sa desemneze un imputernicit, cu domiciliul fiscal in Romania, care sa indeplineasca, in numele si din averea contribuabilului, obligatiile acestuia din urma fata de organul fiscal.
(5) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile si reprezentantilor fiscali desemnati potrivit Codului fiscal, daca legea nu prevede altfel.

ARTICOLUL 19
Numirea curatorului fiscal

(1) Daca nu exista un imputernicit potrivit art. 18, organul fiscal, in conditiile legii, va solicita instantei judecatoresti competente numirea unui curator fiscal pentru contribuabilul absent, al carui domiciliu fiscal este necunoscut ori care, din cauza bolii, unei infirmitati, batranetii sau unui handicap de orice fel, nu poate sa isi exercite si sa isi indeplineasca personal drepturile si obligatiile ce ii revin potrivit legii.
(2) Pentru activitatea sa curatorul fiscal va fi remunerat potrivit hotararii judecatoresti, toate cheltuielile legate de aceasta reprezentare fiind suportate de cel reprezentat.

ARTICOLUL 20
Obligatiile reprezentantilor legali

(1) Reprezentantii legali ai persoanelor fizice si juridice, precum si ai asocierilor fara personalitate juridica sunt obligati sa indeplineasca obligatiile fiscale ale persoanelor reprezentate, in numele si din averea acestora.
(2) In cazul in care, din orice motiv, obligatiile fiscale ale asocierilor fara personalitate juridica nu sunt achitate potrivit alin. (1), asociatii raspund solidar pentru indeplinirea acestora.

Aplicarea prevederilor legislatiei fiscale

ARTICOLUL 13
Interpretarea legii

Interpretarea reglementarilor fiscale trebuie sa respecte vointa legiuitorului asa cum este exprimata in lege.

ARTICOLUL 14
Criteriile economice

Veniturile, alte beneficii si valori patrimoniale sunt supuse legii fiscale indiferent daca sunt obtinute din activitati ce indeplinesc sau nu cerintele altor dispozitii legale.

ARTICOLUL 15
Eludarea legislatiei fiscale

(1) In cazul in care, eludandu-se scopul legii fiscale, obligatia fiscala nu a fost stabilita ori nu a fost raportata la baza de impunere reala, obligatia datorata si, respectiv, creanta fiscala corelativa sunt cele legal determinate.
(2) Pentru situatiile prevazute la alin. (1) sunt aplicabile prevederile art. 23.

Principii generale de conduita in administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat

ARTICOLUL 5
Aplicarea unitara a legislatiei

Organul fiscal este obligat sa aplice unitar prevederile legislatiei fiscale pe teritoriul Romaniei, urmarind stabilirea corecta a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat.

ARTICOLUL 6
Exercitarea dreptului de apreciere

Organul fiscal este indreptatit sa aprecieze, in limitele atributiilor si competentelor ce ii revin, relevanta starilor de fapt fiscale si sa adopte solutia admisa de lege, intemeiata pe constatari complete asupra tuturor imprejurarilor edificatoare in cauza.

ARTICOLUL 7
Rolul activ

(1) Organul fiscal instiinteaza contribuabilul asupra drepturilor si obligatiilor ce ii revin in desfasurarea procedurii potrivit legii fiscale.
(2) Organul fiscal este indreptatit sa examineze, din oficiu, starea de fapt, sa obtina si sa utilizeze toate informatiile si documentele necesare pentru determinarea corecta a situatiei fiscale a contribuabilului. In analiza efectuata organul fiscal va identifica si va avea in vedere toate circumstantele edificatoare ale fiecarui caz.
(3) Organul fiscal are obligatia sa examineze in mod obiectiv starea de fapt, precum si sa indrume contribuabilii pentru depunerea declaratiilor si a altor documente, pentru corectarea declaratiilor sau a documentelor, ori de cate ori este cazul.
(4) Organul fiscal decide asupra felului si volumului examinarilor, in functie de circumstantele fiecarui caz in parte si de limitele prevazute de lege.
(5) Organul fiscal indruma contribuabilul in aplicarea prevederilor legislatiei fiscale. Indrumarea se face fie ca urmare a solicitarii contribuabililor, fie din initiativa organului fiscal.

ARTICOLUL 8
Limba oficiala in administratia fiscala

(1) Limba oficiala in administratia fiscala este limba romana.
(2) Daca la organele fiscale se depun petitii, documente justificative, certificate sau alte inscrisuri intr-o limba straina, organele fiscale vor solicita ca acestea sa fie insotite de traduceri in limba romana certificate de traducatori autorizati.
(3) Dispozitiile legale cu privire la folosirea limbii minoritatilor nationale se aplica in mod corespunzator.

ARTICOLUL 9
Dreptul de a fi ascultat

(1) Inaintea luarii deciziei organul fiscal este obligat sa asigure contribuabilului posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere cu privire la faptele si imprejurarile relevante in luarea deciziei.
(2) Organul fiscal nu este obligat sa aplice prevederile alin. (1) cand:
a) intarzierea in luarea deciziei determina un pericol pentru constatarea situatiei fiscale reale privind executarea obligatiilor contribuabilului sau pentru luarea altor masuri prevazute de lege;
b) situatia de fapt prezentata urmeaza sa se modifice nesemnificativ cu privire la cuantumul creantelor fiscale;
c) se accepta informatiile prezentate de contribuabil, pe care acesta le-a dat intr-o declaratie sau intr-o cerere;
d) urmeaza sa se ia masuri de executare silita.

ARTICOLUL 10
Obligatia de cooperare

(1) Contribuabilul este obligat sa coopereze cu organele fiscale in vederea determinarii starii de fapt fiscale, prin prezentarea faptelor cunoscute de catre acesta, in intregime, conform realitatii, si prin indicarea mijloacelor doveditoare care ii sunt cunoscute.
(2) Contribuabilul este obligat sa intreprinda masurile in vederea procurarii mijloacelor doveditoare necesare, prin utilizarea tuturor posibilitatilor juridice si efective ce ii stau la dispozitie.

ARTICOLUL 11
Secretul fiscal

(1) Functionarii publici din cadrul organului fiscal, inclusiv persoanele care nu mai detin aceasta calitate, sunt obligati, in conditiile legii, sa pastreze secretul asupra informatiilor pe care le detin ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu.
(2) Informatiile referitoare la impozite, taxe, contributii si alte sume datorate bugetului general consolidat pot fi transmise numai:
a) autoritatilor publice, in scopul indeplinirii obligatiilor prevazute de lege;
b) autoritatilor fiscale ale altor tari, in conditii de reciprocitate in baza unor conventii;
c) autoritatilor judiciare competente, potrivit legii;
d) in alte cazuri prevazute de lege.
(3) Autoritatea care primeste informatii fiscale este obligata sa pastreze secretul asupra informatiilor primite.
(4) Este permisa transmiterea de informatii cu caracter fiscal in alte situatii decat cele prevazute la alin. (2), in conditiile in care se asigura ca din acestea nu reiese identitatea vreunei persoane fizice sau juridice.
(41) Prin exceptie de la prevederile alin. (4), cazurile de nerespectare a legislatiei financiar-fiscale pot fi facute publice prin mass-media.
(5) Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului fiscal atrage raspunderea potrivit legii.

ARTICOLUL 12
Buna-credinta

Relatiile dintre contribuabili si organele fiscale trebuie sa fie fundamentate pe buna-credinta, in scopul realizarii cerintelor legii.

Domeniul de aplicare a Codului de procedura fiscala

ARTICOLUL 1
Sfera de aplicare a Codului de procedura fiscala

(1) Prezentul cod reglementeaza drepturile si obligatiile partilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat si bugetelor locale, prevazute de Codul fiscal*).
(2) Prezentul cod se aplica si pentru administrarea drepturilor vamale, precum si pentru administrarea creantelor provenind din contributii, amenzi si alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii, in masura in care prin lege nu se prevede altfel.
(3) Prin administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat se intelege ansamblul activitatilor desfasurate de organele fiscale in legatura cu:
a) inregistrarea fiscala;
b) declararea, stabilirea, verificarea si colectarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat;
c) solutionarea contestatiilor impotriva actelor administrative fiscale.
___________
*) Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003. constatari complete asupra tuturor imprejurarilor edificatoare in cauza.

ARTICOLUL 2
Raportul Codului de procedura fiscala cu alte acte normative

(1) Administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, prevazute la art. 1, se indeplineste potrivit dispozitiilor Codului de procedura fiscala, ale Codului fiscal, precum si ale altor reglementari date in aplicarea acestora.
(2) Prezentul cod constituie procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat.
(3) Unde prezentul cod nu dispune se aplica prevederile Codului de procedura civila.

ARTICOLUL 3
Modificarea si completarea Codului de procedura fiscala

(1) Prezentul cod se modifica si se completeaza numai prin lege, promovata, de regula, cu 6 luni inainte de data intrarii in vigoare a acesteia.
(2) Orice modificare sau completare la prezentul cod intra in vigoare cu incepere din prima zi a anului urmator celui in care a fost adoptata prin lege.

ARTICOLUL 4
Infiintarea si functionarea Comisiei de proceduri fiscale

(1) In cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala se infiinteaza Comisia de proceduri fiscale, care are responsabilitati de elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitara a prezentului cod si a legislatiei care intra in sfera de competenta a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu exceptia cazului cand prin lege se prevede altfel.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei de proceduri fiscale se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(3) Comisia de proceduri fiscale este coordonata de presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(4) Deciziile Comisiei de proceduri fiscale se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(5) Solutiile unitare adoptate prin decizii ale Comisiei de proceduri fiscale si aprobate prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala sunt aplicabile de la data publicarii acestor decizii potrivit alin. (4).
(6) Solutiile unitare prevazute la alin. (5) sunt aplicabile si procedurilor in curs.

Impozit pe profit. Conditiile deductibilitatii, din venitul impozabil, a cheltuielilor de deplasare in strainatate

Deductibilitatea sumei cheltuielilor de deplasare in strainatate se admite numai pe baza de acte justificative, in sensul prevazut in art.6 alin.2 al Legii contabilitatii nr.82/1991, si in H.G. br.518/1995 si numai daca cheltuielile sunt aferente veniturilor realizate.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Principala forma a evidentei economice. Contabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc (rareori etaloane cantitative).
Legea contabilităţii
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Forma a raspunderii juridice care consta in aplicarea unor sanctiuni administrative,
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

***

Reclamanta SC „W.T.H.C.” SRL a solicitat anularea procesului-verbal din 24 februarie 2000, dispozitiei nr.63 din 28 aprilie 2000, acte emise de Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat a judetului Timis si deciziei nr.885 din 12 iunie 2000 a Ministerului Finantelor, cu privire la obligatia de a plati suma de 39.166.967 lei reprezentand impozit pe profit si majorari de intarziere in suma de 84.300.336 lei.

In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca prin actele administrative contestate, paratii au apreciat in mod eronat ca ar fi inregistrat ilegal, pe cheltuieli, suma de 237.402.164 lei reprezentand cheltuieli cu deplasarea in strainatate, a personalului societatii, desi acestea erau deductibile fiscal deoarece sunt legate de realizarea veniturilor societatii.

Curtea de Apel Timisoara – Sectia comerciala si de contencios administrativ, prin sentinta civila nr.94/CA din 23 aprilie 2002, a admis actiunea .

Hotarare a fost atacata cu recurs de parati, sustinand in esenta, ca suma cheltuielilor de deplasare nu poate fi considerata deductibila la calculul impozitului pe profit, intrucat nu sunt aferente veniturilor realizate, si nu au fost inregistrate in contabilitate in baza unor documente legal intocmite.

Recursul este fondat.

Legea 82/1991 a contabilitatii prevede in art.6 alin.2 ca „orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarii in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ”.

Hotararea Guvernului nr.518/1995 privind unele drepturi ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar prevede in art.12 ca, justificarea sumelor cheltuite in valuta, cu exceptia celor reprezentand drepturile de diurna, se face pe baza de documente, iar in situatia in care, in unele tari potrivit practicii existente pe plan local nu se elibereaza documente sau acestea sunt retinute de autoritati, sumele cheltuite se justifica pe baza de declaratie, pe proprie raspundere .

In cauza, reclamanta nu a depus declaratii pe proprie raspundere pentru justificarea sumelor cheltuite in valuta, admisibile numai pentru situatiile in care reclamanta ar fi facut dovada ca in tarile in care s-au efectuat deplasarile nu se elibereaza, potrivit practicii locale, documente justificative sau ca, aceste documente au fost retinute de autoritatile respectivelor state.

Ordinele de deplasare, intocmite de reclamanta nu reprezinta documente justificative in sensul prevederilor art.6 din Legea 82/1991, in conditiile in care la acestea nu au fost anexate documente care sa contina viza trecerii frontierei de stat, la iesirea si intrarea in tara, pentru a se putea determina perioada deplasarii in strainatate, la calculul diurnei in valuta, fata de datele inscrise in ordinul de deplasare, scopul deplasarii, cheltuielile de transport (bilete de avion, de tren, bonuri de benzina) si alte cheltuieli (fax, telefon, etc.).

In lipsa justificarii cheltuielilor cu transportul, cazarea si a altor cheltuieli, pe cale de consecinta, nu se pot justifica nici cheltuielile cu diurna.
Admitand actiunea cu simpla motivare ca, cheltuielile cu deplasarea in strainatate a personalului se incadreaza in limitele prevazute de H.G. nr.518/1995, instanta a pronuntat o hotarare nelegala si netemeinica.

Se impunea ca instanta sa verifice mai intai prin probe suplimentare, dispuse chiar din oficiu, daca sustinerile reclamantei sunt probate cu documente justificative, potrivit prevederilor legale.

In consecinta, s-a admis recursul, s-a casat sentinta si s-a trimis cauza aceleiasi instante spre rejudecare.

Hotarare Judecatoreasca privind taxa auto

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECŢIA MIXTĂ DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 165/2008

Şedinţa  publică de la 01 Februarie 2008

Completul compus din:

PREŞEDINTE Georgeta Gliga

Judecător Cristi Danilet

Grefier Mariana Dediu

S-a luat spre examinare acţiunea privind pe reclamant G.N şi pe pârât ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE CLUJ, pârât DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE CLUJ, având ca obiect contestaţie act administrativ fiscal.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reprezentantul reclamantului, av. CC şi reprezentanta pârâtelor Administraţia Finanţelor Publice Cluj şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj, cons. jr. BL.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care se constată că în data de 31.01.2008 s-a depus la dosar prin registratura instanţei întâmpinare din partea pârâtelor, din care un exemplar se comunică reprezentantului reclamantului.

Reprezentanta pârâtelor depune la dosar o completare la întâmpinare, copia sentinţei civile nr. 2563/2007 a Tribunalului Arad şi copia sentinţei civile nr. 2789/2007 a Tribunalului Gorj. Câte un exemplar din aceste acte se comunică reprezentantului reclamantului.

Reprezentanţii părţilor arată că nu mai au alte cereri de formulat şi probe de administrat, împrejurare faţă de care instanţa declară închisă faza probatorie şi acordă cuvântul asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor şi pe fondul cauzei.

Reprezentanta pârâtelor DGFP Cluj şi AFP Cluj solicită admiterea excepţiei şi respingerea acţiunii formulate de reclamant.

Reprezentantul reclamantului solicită respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor DGFP Cluj şi AFP Cluj arătând că suma a fost plătită la Trezorerie, iar pe fond solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată întrucât judecătorul naţional trebuie să aplice direct dreptul comunitar, cu cheltuieli de judecată conform chitanţei depuse la dosar.

TRIBUNALUL

1. Obiectul actiunii

Prin actiunea din data de 1.12.2007 (f.2-4), GN a solicitat instantei anularea Deciziei nr. 168/2007 emisă de DGFP Cluj, precum si obligarea AFP Cluj la restituirea taxei speciale pentru autoturisme achitate, în cuantum de 636 RON actualizată cu dobânda legală.

Reclamantul si-a motivat actiunea arătând că in luna iulie 2007 a achizitionat un autoturism marca Ford Mondeo, fabricat in 2001, pentru inmatricularea căruia a fost obligat să plătească în România taxa specială in data de 2.07.2007; că a solicitat la data de 04.09.2007 restituirea acestei taxe, dar cererea i-a fost respinsă, prin adresa nr. 26095/25.09.2007 a AFP Cluj; că a formulat contestatie, respinsă prin Decizia 168/20.11.2007 a DGFP Cluj. Reclamantul consideră nelegală această decizie, faţă de prevederile art. 90 paragraful l din Tratatul privind Instituirea Comunitătii Europene.

2. Apărările formulate

Prin întâmpinarea depusă (f.16-20), pârâtele au solicitat respingerea actiunii, pe motiv că taxa achitată nu a fost stabilită prin vreo decizie de impunere sau alt act administrativ ori fiscal emise de ele, ci ea a fost achitată de petent in baza dispozitiilor legale in vigoare, iar chitanta a fost depusă la autoritatea competentă să efectueze inmatricularea autoturismului.

Au mai arătat că cererea petentului este inadmisibilă, pe motiv că adresa AFP nr. 26095/2007 nu constituie act administrativ sau fiscal, că plata a fost efectuată voluntar. De asemenea, pârâtele au invocat exceptia lipsei calităţii procesuale pasive, arătând că restituirea taxei auto ar fi trebuit solicitată de la autoritatea care a efectuat inmatricularea.

3. Rezolvarea excepţiilor

a. Inadmisibilitatea acţiunii Cu privire la faptul că adresa AFP nu ar fi act administrativ în sensul Legii nr. 554-2004 sau administrativ fiscal în sensul OG nr 92-2003, instanţa uneaşte această excepţie cu fondul cauzei, natura juridică a actului contestat ţinând determinând motivul promovării acţiunii şi, deci, a admiterii sau respingerii pe fond a acesteia.

b. Lipsa calităţii procesuale pasive Plata a fost făcută în contul Trezoreriei şi au fost astfel vărsaţi în bugetul de stat. Dacă cauza juridică a acestei plăţi va fi lămurită mai jos, este cert că în contul pârâtelor a fost achitată această sumă şi că aceste autorităţi sunt cele care au refuzat restituirea şi ale căror răspunsuri sunt contestate în instanţă.

Nu ar putea figura în calitate de pârât autoritatea adminstrativă din cadrul MIRA care a procedat la înmatriculare, fiindcă plata sumei de bani este o operaţiune obligatorie şi prealabilă înmatriculării şi care ţine de aspectul fiscal rezolvabil în contenciosul administrativ-fiscal.

4. Starea de fapt

Faţă de înscrisurile depuse la dosar, instanţa reţine că reclamantul a achitat in contul Trezoreriei mun. Cluj-Napoca suma de 6036 RON cu titlu de taxă de primă înmatriculare auto, aspect dovedit cu chitanta 2050193 din 02.07.2007 (f.5).

Prin cererea înregistrată la AFP Cluj-Napoca sub nr 26905 din 4.09.2007, reclamantul a dovedit că a solicitat restituirea acestei taxe, ca fiind contrară reglementărilor comunicare (f.6), iar că prin adresa cu acelaşi număr din 25.09.2007 că AFP Cluj-Napoca a respins cererea de restituire a taxei, pe motiv că acestea au fost încasate in temeiul art. 214 1 – 214 3 din Codul Fiscal (f.6 bis).

Contestaţia formulată împotriva acestui răspuns (f. 7-10) a fost respinsă prin Decizia nr. 168/2007 a DGFP Cluj, pe motiv că in mod corect organele fiscale au aplicat legislatia specifică în România, cu privire la perceperea şi modul de calcul al acestei taxe (f.11-12).

4. Reglementări incidente

a. Reglementări interne

Potrivit art. 214 1 – 214 3 din Codul Fiscal şi pct.31 1 – 31 2 din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, taxa specială pentru autoturisme si autovehicule se plăteste cu ocazia primei inmatriculării in România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme si autovehicule noi cât si pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state.

b. Reglementări comunitare

Conform art. 90 par.1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor nationale similare.

Conform hotararii CJE in cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor între statele comunitare în condiţii normale de concurenţă, prin eliminarea oricărei forme de protecţie care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii faţă de produsele provenind din alte state membre .

Aşadar, rostul acestei reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate şi cele similare autohtone. Or, în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în ţară si înmatriculate aici.

c. Normele aplicabile in speţă

Organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a Codului fiscal. Reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare.

Instanta constată că, într-adevăr, în cauză sunt aplicabile in mod direct dispozitiile din dreptul comunitar, care au prioritate faţă de dreptul national. Acesta rezultă din două argumente:

c.1. Constituţia României: de la 1 ian 2007, România este stat membru al Uniunii Europene. Potrivit art.148, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin 2), iar Parlamentul, Presedintele României, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la îndeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului 2 (alin.4).

De altfel, prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, statul nostru şi-a asumat obligaţia de a respecta dispoziţiile din tratatele originare ale Comunităţii, dinainte de aderare.

c.2. Jurispudenţa Curţii de Justiţie Europene: . Prin Decizia în cauza Costa/Enel (1964), CJE a stabilit că legea care se îndepărtează de Tratat – un izvor independent de drept – nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală şi specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară şi fără ca baza legală a Comunităţii însăşi să fie pusă la îndoială.

Mai mult, aceeaşi decizie a definit relaţia dintre dreptul comunicar şi dreptul naţional al statelor membre arătând că dreptul comunicat este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar şi în faţa dreptului naţional ulterior – or, în speţă, taxa specială auto a fost introdusă în legislaţia internă prin Legea nr. 343/2006 privind Codul FIscal.

De asemenea, în cauza Simmenthal (1976), CJE a stabilit că judecătorul national este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acesta contravin normelor interne, fără a solicita sau aştepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituţionale.

5. Soluţia adoptată

Deoarece în România, stat comunitar, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse si înmatriculate ori reînmatriculate în ţara noastră, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare şi reînmatriculate în România după aducerea acestora aici, instanţa constată o diferenţă de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal şi contravine dispozitiilor mentionate din Tratatul CEE. Aceste dispoziţii se opun unei taxe speciale de primă înmatriculare pentru achiziţiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul naţional, altfel incalcandu-se principiul libertatii circulatiei mafurilor – adica se dezavantajeaza, direct sau indirect, masinile din celelalte tari membre UE, in competitia cu produsele similare autohtone.

Intrucât tribunalul constată că suma plătită de reclamat nu a fost datorată potrivit legislatiei comunitare, taxa trebuie restituită. Faptul că reclamantul a achitat voluntar această taxă este irelevant, intrucât altfel nu ar fi avut posibilitatea înmatriculării autoturismului in România. Cum organul fiscal a refuzat în mod expres restituirea taxei încasate, DGFP emiţând o decizie în acest sens, aceasta va fi anulată. Atât această decizie, cât şi adresa AFP constituie acte administrative fiscale în sensul art-41 din OG 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală întrucât sunt emise de organele fiscale competente şi privesc drepturi şi obligaţii fiscale, astfel încât sunt cenzurabile pe calea contenciosului administrativ întrucât constituie acte administrative în înţelesul art. 2 alin 1 lit c din Legea 544.

Pentru repararea integrală a prejudiciului, pârâtii vor fi obligati să achite si folosul nerealizat, potrivit art. 1084 raportat la 1082 Cod Civil, respectiv dobânda legală calculată conform art 3 alin 3 din OG 9/2000, de la data încasării sumei până la data restituirii integrale si efective.

6. Alte aspecte

In cauza de faţă nu a fost necesară declansarea procedurii prejudiciare prevazită de art 234 din Tratatul CEE in fata Curtii de Justitie Europene, intrucât pentru tribunal nu există nici un dubiu cu privire la incompatibilitatea dintre dreptul national si dreptul comunitar aplicabil în speţa de faţă. De altfel, pe rolul instantei europene s-au aflat două cauze asemănătoare – Nadasdi si Nemeth (Ungaria) si Brzezinski (Polonia).

Potrivit art. 274 Cod Procedură Civilă pârâtele vor fi obligate să plătească cheltuielile de judecată constând in onorariul avocat in cuantum de 1000 RON, plata fiind dovedita prin chitanta anexata la dosar (f.31).

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge exceptia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâtele Directia Generala a Finanţelor Publice Cluj şi Administraţia Finanţelor Publice Cluj-Napoca, ambele cu sediul în Cluj-Napoca, P-ţa A.Iancu nr. 19, jud.Cluj.

Admite acţiunea formulată de reclamantul GN, dom. în Cluj-Napoca str. Gr.Alexandrescu nr. 8, ap.26, jud.Cluj împotriva pârâtelor si, în consecinţă:

Anulează dispozitia nr. 168/20.11.2007 emisă de Directia Generala a Finanţelor Publice Cluj.

Obligă pârâta Administraţia Finanţelor Publice Cluj-Napoca să restituie reclamantului suma de 6.036 RON încasată cu titlu de taxă pentru autoturisme si autovehicule, cu dobânda legală.

Obligă pârâtele să plătească reclamantului suma de 1000 RON cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare .

Pronunţată în şedinţa publică din 01.02.2008.

PRESEDINTE, JUDECATOR, GREFIER,

GEORGETA GLIGA CRISTI DANILET MARIANA DEDIU

Procese celebre care au zguduit Clujul

De-a lungul ultimilor 15 ani Clujul a fost epicentrul unor acţiuni în justiţie care au afectat mii de oameni sau care au zguduit serios încrederea cetăţenilor într-un stat de drept. Cauze privind falimente celebre, traficul de influenţă, de persoane, înşelăciuni, prostituţie şi omucideri au ocupat pagini ample în presa vremii. Acum, dosare precum Caritas, Flora, Roland Garros sau „Şapca verde” au căzut în uitare şi nu mai sunt pomenite nici măcar la bilanţul anual, chiar dacă încă nu sunt definitivate.

Un proces inspirat din perioada de aur a falimentelor a fost înregistrat recent la Strasbourg, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Clujeanul Anania Cioca nu a fost mulţumit de respingerea cererii sale de revizuire a sentinţei în procesul penal, dată de Curtea de Apel Oradea, la sfârşitul lunii februarie. Magistraţii orădeni nu au acceptat solicitarea lui Cioca, liderul păgubiţilor din circuitul financiar Caritas de a fi chemaţi ca martori sau învinuiţi personalităţi din politică, poliţie şi televiziune, considerate implicate sau responsabile de devalizarea prin circuitul scurt. Şi era vorba de nume sonore precum Mihai Tatulici, Florin Călinescu, Ion Iliescu, Gheorghe Funar, Virgil Ardeleanu sau Virgil Măgureanu, suspectaţi de Anania că ar avea cunoştinţă de mai multe aranjamente din jurul escrocheriei.

Năstase păcălit de un clujean

Un proces despre care magistraţii nu ar vrea să mai audă este cel intentat de afaceristul Claudiu Mărginean, foştilor asociaţi Ilie Năstase şi Genaro Ciancio, cel din urmă afacerist şi fost poliţist italian. Cei trei au demarat în urmă cu şase ani o afacere pentru deschiderea unui salon de sport la parterul unui imobil pe malul Someşului, cu numele de Roland Garros, transformat până la urmă în restaurant. Mărginean a refuzat să-i mai ramburseze lui Năstase suma de 50.000 de mărci germane pentru utilizarea mărcii celebrului turneu internaţional francez, iar italianul a fost expediat cu pumnii din afacere. Revoltat de evoluţia proceselor penale, care în prima fază l-au scos basma curată pe Mărginean în ciuda unor falsuri grosolane, italianul şi-a scris povestea într-o carte pe care a popularizat-o în toată Uniunea Europeană, susţinând că România are o justiţie coruptă. Perspectiva aderării ţării la UE şi intervenţia noului preşedinte Băsescu a întors soarta proceselor, iar Mărginean să află în perspectiva de a fi arestat pentru infracţiuni privind falimentul, şi de a fi evacuat din spaţiul municipalităţii.

Alimentara – povestea unei privatizări eşuate

În timp ce mall-urile şi reţelele internaţionale de supermarketuri pun stăpânire pe Cluj, fostele grupuleţe desprinse din alimentarele socialiste se războiesc în continuare prin tribunale. Conturile SC Alimentara SA sunt executate de Finanţe şi AVAS, Flora e disputată de două tabere rivale, iar  Alcom e somată de municipalitate să evacueze sediul ultracentral. Administratorii actuali ai firmei Flora sunt acuzaţi de grupul rival chiar şi de presiuni politice. Poliţia s-a implicat timidă în conflictul de stradă dintre cele două tabere, lăsând rezolvarea acestuia la mâna agenţilor de pază. De lipsa modernizărilor alimentarelor de cartier vor profita magazinele străine, care au venit la Cluj cu bani, tehnologie şi fără conflicte de acţionariat.

Polus în căutarea unui teren pierdut

Un alt caz demn de a fi studiat la Facultatea de Drept este cel al competiţiei pentru proprietatea terenului de 36 de hectare de la ieşirea din Cluj, în direcţia Oradea, cunoscut sub numele de Şapca Verde. Datorită insistenţei fostului primar al Clujului, Gheorghe Funar, contractul de vânzare – cumpărare a terenului de către firma Polus de la Agroindustriala din 1998 a fost reziliat de instanţă în decembrie 2006. Avocaţii omului de afaceri Arpad Paszkany au contestat decizia instanţei. Cazul rămâne extrem de complex, datorită revendicării terenului atât de către vechii mănăştureni, cât şi de către moştenitorii fostului grof local. Paszkany nu crede că procesul ar putea aduce surprize, pentru că viitorul centru comercial, o investiţie internaţională impresionantă, se află în fază avansată de execuţie. Omul de afaceri ne-a declarat că singura problemă va fi probabil că va trebui să negocieze şi cu aceşti pretendenţi pentru despăgubiri după sistemul aplicat anul trecut cu Universitatea de Ştiinţe Agricole.

Pariuri fără Horizont

În urmă cu patru ani, toate televiziunile alocau spaţii ample pentru ceea ce se afirma că este marea escrocherie din agenţia naţională de pariuri Horizont. Patronii slovaci ai casei au fost prinşi în flagrant de poliţiştii de la Crima Organizată, în momentul în care falsificau tabele întregi de bilete de loterie, cu rezultatele corecte ale pariurilor, pentru a–şi adjudeca câştiguri ilegale, estimate la un milion de euro. Cazul a căzut în uitare, protagoniştii au fost între timp eliberaţi, iar termenele sunt amânate cu regularitate, pentru lipsa inculpaţilor sau a traducătorilor.

Evaziune la cafea cu protecţie

Doar veteranii presei îşi amintesc de Anwar Al Tawil, fostul student sirian, devenit prosper om de afaceri în anii 90, care a fost depistat cu o mulţime de transporturi de cafea nedeclarate. În mos curios, a scăpat de mai multe mandate de arestare, iar în prezent, revenit din nou în ţară, a înaintat la Judecătorie o nouă solicitare de întrerupere a pedepsei cu închisoarea pentru evaziune fiscală, examinată în prezent de magistraţi, pretextând starea de sănătate şi un transplant renal efectuat în străinătate.

Gaze penale în Apahida

Un proces aflat pe rolul Curţii de Apel, cu reclamantul codificat G 4-500, sintetizează cel mai bine situaţia prin care s-a introdus gazul metan în mare parte din comunele româneşti. După ce au plătit cu mari eforturi pentru introducerea gazului, sătenii din comuna Apahida au ajuns în situaţia de a plăti unei terţe firme exploatarea reţelei achitate cu propriile contribuţii. Iniţiatorii acţiunii susţin că lucrurile nu sunt tocmai curate şi că în spatele afacerii ar fi implicaţi şi politicieni. Procesul înaintează anevoios, fiind întârziat şi de taxa uriaşă pe care reclamanţii trebuie să o achite pentru continuarea acţiunii.

Un conte pentru neliniştea magistraţilor

Tot de către veterani este cunoscut şi numele unui lider de partid de familie, mult mediatizat după revoluţie. Autointitulat conte, implicat şi în Sindicatul Minerilor din Valea Jiului, prahoveanul Iosipescu Zambra Nicolae a avut mai multe afaceri controversate, şi mai multe înşelătorii, pentru care au început să curgă condamnările. Magistraţii clujeni sunt disperaţi deoarece „contele” a ales Clujul pentru a–şi transfera în ultimele luni o mare parte din dosare, în care se agaţă cu dinţii de fiecare chichiţă avocăţească pentru a-şi întârzia punerea în executare a unor noi condamnări.
Unele cauze trenează de ani de zile şi ies din atenţia opiniei publice. Cei care ţineau ocupate paginile ziarelor cu diferitele infracţiuni de care erau acuzaţi intră în uitare la fel ca şi faptele lor. Prejudiciile create, atât cele financiare cât şi cele de imagine, rămân de cele mai multe ori nerecuperate.

Zvonurile privind falimentul United Airlines creează scandal pentru Google

In urma zvonurilor privind falimentul companiei aeriene United Airlines a aparut un scandal intre Google si grupul de presa Tribune, intrucat titlul companiei aeriene a ajuns in numai cateva ore la 4,4 dolari iar cotatia sa a fost temporar suspendata de la bursa de la New York.

Informatia potrivit careia United Airlines ar fi intrat in proceduri de faliment fusese publicata in 2002, iar Tribune a publicat-o in Chicago Tribune dupa ce a preluat-o prin intermediul sistemului automatizat Googlebot, care „este incapabil sa faca diferenta intre informatiile noi si articolele consultate frecvent pe site-urile ziarelor”.

Pe de alta parte, cei de la Google se scuza afirmand ca articolul era datat si in consecinta eroarea apartine celor de la Tribune care au preluat pur si simplu informatia fara sa se uite la data.

Cea care a avut de pierdut din greseala unuia sau altuia este compania aeriana care a inregistrat o pierdere de 60% a actiunilor listate la bursa de la New York.

Informatia, care data din 2002, se afla in lista celor mai citite articole  ale publicatiei Sun Sentinel. De acolo, informatia a migrat, se pare fara data in Google News, iar de acolo a fost preluata de catre o agentie de presa.

Scandal in jurul falimentului Lehman Brothers: bonusuri de 2,5 miliarde dolari pentru citiva angajati

Angajatii Lehman Brothers din New York vor primi bonusuri de 2,5 miliarde de dolari, in ciuda falimentului bancii, fapt ce a stirnit furia celorlalti angajati ai bancii de investitii.

Potrivit NewsIn, care citeaza Times, primele, numite de personalul din Londra „scandaloase”, au fost garantate de Barclays Capital, banca britanica ce a cumparat saptamana trecuta operatiunile americane ale Lehman, si a preluat 10.000 dintre angajati.

Pachetul de 2,5 miliarde dolari, ce a facut parte din acordul de achizitie, a provocat un val de nemultumiri in randul celor 5.000 de angajati din Europa si Orientul Mijlociu, ale caror salarii nu sunt garantate incepand din aceasta luna.

Declaratia de faliment depusa de Lehman Brothers Holdings Inc precizeaza ca Barclays a identificat opt indivizi din cadrul personalului de 10.000 de angajati din New York, considerati vitali pentru succesul afacerii si alti 200 care sunt considerati „angajati cheie”. Se estimeaza ca acesti opt directori vor fi cooptati prin contracte pe doi ani, in valoare de 10-25 milioane dolari/an.

Cele mai mari prime ar putea fi oferite lui Michael Gelband, seful pietelor de capital din cadrul bancii, lui Eric Felder si lui Hyung Soon Lee, sefii departamenului de venituri fixe, mai scrie NewsIn.

Cum sa eviti insolventa

Procedura insolventei este o procedura concursuala ( colectiva) pe care legea o instituie pentru acoperirea datoriilor debitorului aflat in insolventa, procedura la care toti creditorii sunt chemati sa participe pentru a-si putea acoperi creantele contra debitorului.

Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
(Consolidation) Fuziune a doua sau mai multe firme in urma careia se formeaza o companie complet noua.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
• Cererea /plangerea dumneavoastra va fi examinata gratuit. • Veti suporta numai propriile cheltuieli (onorariul avocatului, costurile legate de procurarea actelor necesare, corespondenta…)
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
(Mortgager, mortgagor) Persoana care ia bani cu imprumut pentru a cumpara o locuinta cu care garanteaza imprumutul.
• Cererea /plangerea dumneavoastra va fi examinata gratuit. • Veti suporta numai propriile cheltuieli (onorariul avocatului, costurile legate de procurarea actelor necesare, corespondenta…)
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Valori de incasat din vanzari pe credit, de bunuri rezultate din exploatare (produse, lucrari, servicii). Sunt generate de ciclul de exploatare al intreprinderii
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Actiune diplomatica prin care un stat accepta prevederile unui tratat international, obligandu-se sa le respecte
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
In momentul deschiderii procedurii, debitorul “ intra sub protectia Tribunalului”, fiind astfel protejat de actiunile creditorilor pentru recuperarea creantelor, inclusiv de eventualele sicane sau presiuni pe care creditorii le-ar putea exercita asupra debitorului prin executari individuale. Caracterul colectiv, concursual, al procedurii insolventei impune consecinta opririi urmaririlor silite individuale ale creditorilor contra debitorului.

Procedura insolventei este, insa, o procedura de sacrificiu, care limiteaza capacitatea juridica a debitorului si restrange drepturile creditorilor. Din aceasta cauza, ea nu se poate deschide decat daca sunt indeplinite unele conditii de fond si de forma stricte, referitoare la persoanele carora le este aplicabila procedura colectiva, caracteristicile creantei neplatite la scadenta care pot duce la aplicarea procedurii, starea de insolventa a debitorului, hotararea judecatoreasca de deschidere a procedurii etc.

Debitorul este, din momentul deschiderii procedurii, desesizat de afacerea sa. Libertatea sa de decizie asupra propriei afaceri este drastic limitata. Pe planul dreptului civil, debitorul persoana fizica sufera o adevarata capitis deminutio, intrucit el nu mai poate incheia acte juridice de sine-statator ci, ca si in cazul persoanei fizice lipsite de capacitate de exercitiu, legea ii substituie debitorului in actele sale juridice un reprezentant legal, mai precis, administratorul judiciar sau lichidatorul. Persoana juridica, desi are organe proprii care sa ii exercite drepturile, dupa deschiderea procedurii isi vede substituite aceste organe proprii fie cu administratorul judiciar/lichidatorul fie, in cazul in care si-a declarat intentia de reorganizare si dreptul de a-si administra afacerea nu i s-a ridicat, cu administratorul special. Administratorul special, atunci cind debitorul si-a pastrat dreptul de a-si administra afacerea, isi desfasoara activitatea sub supravegherea administratorului judiciar. Iar administratorul judiciar este, din punct de vedere judiciar, sub controlul judecatorului-sindic si, din punct de vedere managerial si comercial, sub controlul creditorilor, exercitat prin comitetul creditorilor. Asadar, creditorii preiau de la debitor sau, dupa caz, de la asociatii/actionarii debitorului persoana juridica practic intreg controlul activitatii acestuia. Intr-un sens larg, instituirea procedurii insolventei este, in sine, o preluare ostila a societatii in cauza, din moment ce controlul se transfera de la actionari la creditori. Intr-adevar, rolul asociatilor/actionarilor societatii aflata in insolventa este redus pina la estompare. Practic, de la data deschiderii procedurii insolventei, adunarea generala a asociatilor/actionarilor (AGA) isi vede suspendate atributiile principale. AGA se mai poate implica doar in desemnarea administratorului special ori in procedurile de majorare a capitalului, fuziune sau divizare necesare pentru implementarea unui plan de reorganizare. In cadrul procedurii, eventualele drepturi ale asociatilor/actionarilor sunt exercitate de catre administratorul special, consacrat de Legea insolventei drept mandatar al acestora. Pentru esecul afacerii, insolventa reprezinta o forma extrema de control al comportamentului managerial. Atata timp cat debitorul isi achita obligatiile la scadenta, controlul asupra afacerii ramane in mainile actionarilor si ale administratiei debitorului. Daca insa debitorul nu isi indeplineste obligatiile la scadenta, atunci controlul este transferat de la actionari la creditori, prin intermediul managerilor procedurilor de insolventa.

Actele juridice, platile si operatiunile debitorului incheiate dupa data deschiderii procedurii, cu exceptia celor curente, sunt nule daca nu sunt autorizate de judecatorul-sindic in prealabil. Sunt supuse unei potentiale actiuni in anulare si unele acte juridice ale debitorului incheiate inainte de deschiderea procedurii, in cursul “perioadei suspecte” ( perioada imediat anterioara hotararii de deschidere a procedurii).
Procedura insolventei poate antama si raspunderea, patrimoniala sau penala, a managerilor societatii debitoare, daca acesteia se fac vinovati de aducerea societatii in stare de insolventa. “Amenintarea” cu o astfel de perspectiva poate impune, sub raport psihologic, un control al activitatii manageriale, o prudenta de bonus pater familias in gestiunea afacerilor debitoarei. Legislatia romana a insolventei este insa rareori aplicata marilor companii, datorita, spre exemplu, multiplelor exceptari legale aplicabile societatilor de stat privatizabile.

La randul lor, creditorii sufera serioase limitari sau restrictii ale drepturilor atasate, in mod obisnuit, creantei lor.
In primul rand, acei creditori care nu si-au declarat in termen legal creanta contra debitorului, nu beneficiaza de niciunul dintre drepturile acelor creditori care au fost inscrisi pe tabelul creantelor ( “creditorii indreptatiti sa participe la procedura”, asa cum ii defineste Legea 85/2006 privind procedura insolventei1). Legea insolventei creeaza numai conditiile participarii creditorilor la procedura insolventei, fiind obligatorie notificarea creditorilor, cunoscuti sau necunoscuti, referitoare la deschiderea procedurii, dar creditorii care, pina la expirarea perioadei de inregistrare a declaratiilor de creanta, nu s-au inscris la masa credala, sunt straini de procedura .

In al doilea rand, creditorii ale caror creante sunt contestate sunt, practic, exclusi de la procedura, pe perioada solutionarii contestatiei acesti creditori contestati neavind plenitudinea drepturilor creditorilor indreptatiti sa participe la procedura .

In al treilea rand, ordinea de preferinta normala aplicabila intre creditorii unui debitor aflat in cursul activitatii sale normale, este serios amendata in cadrul procedurii insolventei deschisa fata de acel debitor . Spre exemplu, creantele privilegiate, chiar beneficiare de garantii reale, sunt preferite de “super-privilegiul” cheltuielilor de procedura . Creanta privilegiata a statului este preferita de “super-pivilegiul” creantelor salariale. Pe de alta parte, exista anumite creante care “scapa” procedurii, cum ar fi creantele creditorilor beneficiari de garantii reale, care pot solicita judecatorului-sindic sa-i autorizeze sa continue sau sa incepa o executare silita individuala a bunurilor asupra carora poarta garantia lor. Creantele ulterioare deschiderii procedurii, inclusiv cele rezultate din operatiuni curente, se inscriu la masa credala pe masura exigibilitatii lor, fiind trecute in tabelurile suplimentare de creante . Daca rezulta din activitatile curente ale debitorului, aceste creante pot fi achitate chiar in cursul procedurii, cu titlu de” plati curente”, indiferent de ordinea de preferinta instituita pentru eventualitatea lichidarii.

Avind in vedere aceste restrictii ale drepturilor creditorilor, restrictii care nu opereaza unitar sau egalitar, unul dintre obiectivele majore ale procedurii insolventei este acela de a media sau arbitra intre creditorii cu interese divergente. Organele procedurii au aceasta sarcina, de a media sau, dupa caz, arbitra, intre creditori. Pe de alta parte, Statul roman trebuie sa asigure egalitatea de tratament al tuturor creditorilor unui comerciant sau alta persoana juridica de drept privat care organizeaza o afacere sub forma unei intreprinderi, dar si egalitatea de tratament intre intreprinzatori. In caz contrar, Statul roman isi incalca atat obligatiile inscrise in Constitutie ( liberatea economica si protectia concurentei loiale) cat si obligatiile asumate in procesul de aderare la Uniunea Europeana.

Scopul procedurilor de insolventa este acela de a asigura modalitati de acoperire a pasivului debitorului aflat in insolventa, prin reorganizarea debitorului, acolo unde este posibil, sau prin faliment, acolo unde ideea de reorganizare este inutila.

Ca mecanism al economiei de piata, procedurile de insolventa trebuie sa asigure o rapida eliminare de pe piata a debitorilor aflati in insolventa, pentru a nu permite ca starea lor de insolventa sa contamineze mediul de afaceri si sa duca la alte falimente. Eliminarea de pe piata ii are in vedere pe debitorul – persoana fizica sau pe managerii debitorului – persoana juridica, care, incapabili sa faca fata concurentei sau care s-au facut vinovati de fraude in dauna creditorilor, vor putea fi sanctionati pecuniar, penal sau profesional. Eliminarea nu se refera, neaparat, la intreprinderea debitorului. O intreprindere viabila sau redresabila poate continua sa functioneze daca va fi separata de managerii sai actuali si incredintata unor noi manageri, care sa fie capabili sa faca fata rigorilor competitiei economice.

Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 149. – Dispozitiile prezentei legi se completeaza, în masura compatibilitatii lor, cu cele ale Codului de procedura civila, Codului civil, Codului comercial român si ale Legii nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat în domeniul insolventei.

Art. 150. – Cuantumul amenzilor prevazute de prezenta lege se va modifica periodic, prin hotarâre a Guvernului, în functie de indicele inflatiei.
Art. 151. – Procedura aplicabila regiilor autonome aflate în stare de insolventa se va stabili prin lege speciala.
Art. 152. – Orice referire, în actele normative existente, la data intrarii în vigoare a prezentului act normativ, la Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului si orice trimitere la actul normativ mentionat se vor considera ca referire/trimitere la prezenta lege si/sau la sectiunile corespunzatoare din prezenta lege, dupa caz.
Art. 153. – În toate actele normative în care figureaza termenul insolvabilitate în contextul procedurilor de reorganizare si de faliment, cu sau fara referire la Legea nr. 64/1995, se înlocuieste cu termenul insolventa.
Art. 154. – La art. II din Legea nr. 149/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, precum si a altor acte normative cu incidenta asupra acestei proceduri, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 12 mai 2004, cu modificarile ulterioare, si în toate actele normative subsecvente, sintagma Buletinul procedurilor de reorganizare judiciara si faliment va fi înlocuita cu sintagma Buletinul procedurilor de insolventa.
Art. 155. – În termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, va fi adoptat, prin ordin al ministrului justitiei, Manualul privind bunele practici în aplicarea procedurii insolventei.
Art. 156. – (1) Prezenta lege intra în vigoare la 90 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Citarea, comunicarea oricaror acte de procedura, a convocarilor notificarilor prin Buletinul procedurilor de insolventa, conform art. 7 din prezenta lege, vor fi efectuate si potrivit Codului de procedura civila pe durata a 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(3) La data intrarii în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 282 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alta dispozitie contrara se abroga.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicata.

Infractiuni si pedepse

Art. 143. – (1) Constituie infractiunea de bancruta simpla si se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda neintroducerea sau introducerea tardiva, de catre debitorul persoana fizica ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii în termen, care depaseste cu mai mult de 6 luni termenul prevazut la art. 27.

(2) Constituie infractiunea de bancruta frauduloasa si se sanctioneaza cu închisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care:
a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia;
b) înfatiseaza datorii inexistente sau prezinta în registrele debitorului, în alt act sau în situatia financiara sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind savârsite în frauda creditorilor;
c) înstraineaza, în frauda creditorilor, în caz de insolventa a debitorului, o parte din active.
Art. 144. – (1) Infractiunea de gestiune frauduloasa, prevazuta la art. 214 alin. 1 din Codul penal, se pedepseste cu închisoare de la 3 ani la 8 ani, atunci când este savârsita de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia.
(2) Infractiunea de gestiune frauduloasa, prevazuta la art. 214 alin. 2 din Codul penal, se pedepseste cu închisoare de la 5 ani la 12 ani, atunci când este savârsita de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
(3) Tentativa infractiunilor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste.
Art. 145. – (1) Însusirea, folosirea sau traficarea de catre administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani, valori ori alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza constituie infractiunea de delapidare si se pedepseste cu închisoare de la unu la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
(2) În cazul în care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 ani la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
(3) Tentativa infractiunilor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste.
Art. 146. – Fapta persoanei care, în nume propriu sau prin persoane interpuse, solicita înregistrarea unei cereri de admitere a unei creante inexistente asupra averii debitorului se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
Art. 147. – Refuzul debitorului persoana fizica sau al administratorului, directorului, directorului executiv ori al reprezentantului legal al debitorului, persoana juridica, de a pune la dispozitie judecatorului-sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului, în conditiile prevazute la art. 35, documentele si informatiile prevazute la art. 28 alin. (1) lit. a)-f) ori împiedicarea acestora, cu rea-credinta, de a întocmi documentatia respectiva se pedepseste cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda.
Art. 148. – Infractiunile prevazute la art. 143-147 se judeca în prima instanta de tribunal, cu celeritate.

Raspunderea membrilor organelor de conducere

Art. 138. – (1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns în stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte:

a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;
b) au facut acte de comert în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activitati care ducea, în mod vadit, persoana juridica la încetarea de plati;
d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea în conformitate cu legea;
e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit în mod fictiv pasivul acesteia;
f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetarii de plati;
g) în luna precedenta încetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, în dauna celorlalti creditori.
(2) Aplicarea dispozitiilor alin. (1) nu înlatura aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infractiuni.
(3) Comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic sa fie autorizat sa introduca actiunea prevazuta la alin. (1), daca administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa indice, în raportul sau asupra cauzelor insolventei, persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitorului persoana juridica ori daca acesta a omis sa formuleze actiunea prevazuta la alin. (1) si raspunderea persoanelor la care se refera alin. (1) ameninta sa se prescrie.
(4) În caz de pluralitate, raspunderea persoanelor prevazute la alin. (1) este solidara, cu coditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp în care si-au exercitat mandatul ori în care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele în cauza se pot apara de solidaritate daca, în organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.
Art. 139. – Actiunea prevazuta la art. 138 se prescrie în termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotarârii de deschidere a procedurii.
Art. 140. – Sumele depuse potrivit dispozitiilor art. 138 alin. (1) vor intra în averea debitorului si vor fi destinate, în caz de reorganizare, completarii fondurilor necesare continuarii activitatii debitorului, iar în caz de faliment, acoperirii pasivului.
Art. 141. – (1) Odata cu cererea formulata conform art. 138 alin. (1) sau, dupa caz, art. 138 alin. (3), administratorul judiciar sau lichidatorul ori, dupa caz, comitetul creditorilor va putea cere judecatorului-sindic sa instituie masuri asiguratorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmarite conform art. 138. Fixarea unei cautiuni de 10% din valoarea pretentiilor este obligatorie.
(2) Cererea de masuri asiguratorii poate fi formulata si ulterior introducerii actiunii prevazute la art. 138.
Art. 142. – (1) Executarea silita împotriva persoanelor prevazute la art. 138 alin. (1) se efectueaza de catre executorul judecatoresc, conform Codului de procedura civila.
(2) Dupa închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silita vor fi repartizate de catre executorul judecatoresc, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat de creante pus la dispozitia sa de catre lichidator.

Închiderea procedurii

Art. 131. – În orice stadiu al procedurii prevazute de prezenta lege, daca se constata ca nu exista bunuri în averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare, judecatorul-sindic va putea da o sentinta de închidere a procedurii, prin care se dispune si radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.

Art. 132. – (1) O procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe baza de plan va fi închisa, prin sentinta, în urma îndeplinirii tuturor obligatiilor de plata asumate în planul confirmat. Daca o procedura începe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi închisa în conformitate cu dispozitiile alin. (2).
(2) O procedura de faliment va fi închisa atunci când judecatorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si când fondurile nereclamate au fost depuse la banca. În urma unei cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta, închizând procedura, iar în cazul persoanelor juridice dispunând si radierea acestora.
Art. 133. – Daca creantele au fost complet acoperite prin distribuirile facute, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de închidere a procedurii falimentului si de radiere a debitorului din registrul în care este înmatriculat:
a) chiar înainte ca bunurile din averea debitorului sa fi fost lichidate în întregime, în cazul în care toti asociatii persoanei juridice sau persoana fizica, dupa caz, solicita acest lucru în termen de 30 de zile de la notificarea lichidatorului facuta administratorului special, urmând ca bunurile sa treaca în proprietatea indiviza a asociatilor/actionarilor, corespunzator cotelor de participare la capitalul social;
b) în toate celelalte cazuri, procedura se închide numai dupa lichidarea completa a activului, eventualele sume reziduale ultimei distribuiri urmând a fi depuse într-un cont la dispozitia asociatilor sau persoanei fizice, dupa caz.
Art. 134. – (1) În cazul procedurii deschise în urma formularii cererii introductive de catre debitor, în conditiile art. 32, daca judecatorul-sindic constata, la expirarea termenului pentru înregistrarea cererilor de admitere a creantelor, ca nu s-a depus nici o cerere, va pronunta o sentinta de închidere a procedurii si de revocare a hotarârii de deschidere a procedurii.
(2) În cazul prevazut la alin. (1), închiderea procedurii nu produce efectele prevazute la art. 137. Cu toate acestea, operatiunile de administrare, legal facute asupra averii debitorului, îsi vor produce efectele, iar drepturile dobândite pâna la revocare ramân neatinse.
Art. 135. – Sentinta de închidere a procedurii va fi notificata de judecatorul-sindic directiei teritoriale a finantelor publice si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mentiunii.
Art. 136. – Prin închiderea procedurii, judecatorul-sindic, administratorul/lichidatorul si toate persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice îndatoriri sau responsabilitati cu privire la procedura, debitor si averea lui, creditori, titulari de garantii, actionari sau asociati.
Art. 137. – (1) Prin închiderea procedurii de faliment, debitorul persoana fizica va fi descarcat de obligatiile pe care le avea înainte de intrarea în faliment, însa sub rezerva de a nu fi gasit vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori transferuri frauduloase; în astfel de situatii, el va fi descarcat de obligatii numai în masura în care acestea au fost platite în cadrul procedurii, cu exceptia cazului prevazut la art. 76 alin. (1) pct. 3.
(2) La data confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul este descarcat de diferenta dintre valoarea obligatiilor pe care le avea înainte de confirmarea planului si cea prevazuta în plan.
(3) Descarcarea de obligatii a debitorului nu atrage descarcarea de obligatii a fidejusorului sau a codebitorului principal.

Falimentul

Art. 107. – (1) Judecatorul-sindic va decide, prin sentinta sau, dupa caz, prin încheiere, în conditiile art. 32, intrarea în faliment în urmatoarele cazuri:

A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra în procedura simplificata;
b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi în stare de insolventa, iar contestatia a fost respinsa de judecatorul-sindic;
c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept îndreptatite nu a propus un plan de reorganizare, în conditiile prevazute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;
B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat;
C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite în conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului în decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale;
D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului în faliment, potrivit art. 54 alin. (5) sau art. 60 alin. (3).
(2) Prin hotarârea prin care se decide intrarea în faliment, judecatorul-sindic va pronunta dizolvarea societatii debitoare si va dispune:
a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului;
b) în cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator provizoriu, precum si stabilirea atributiilor si a remuneratiei acestuia, în conformitate cu criteriile aprobate prin hotarâre a Guvernului;
c) în cazul procedurii simplificate, confirmarea, în calitate de lichidator al administratorului judiciar, desemnat conform art. 19 alin. (2) sau art. 34, dupa caz;
d) termenul maxim de la intrarea în faliment în cadrul procedurii generale, de predare a gestiunii averii de la debitor/administratorul judiciar catre lichidator, împreuna cu lista actelor si operatiunilor efectuate dupa deschiderea procedurii mentionate la art. 46 alin. (2);
e) întocmirea de catre administratorul judiciar si predarea catre lichidator, în termen de maximum 10 zile de la intrarea în faliment, în cadrul procedurii generale, a unei liste cuprinzând numele si adresele creditorilor si toate creantele acestora la data intrarii în faliment, cu indicarea celor nascute dupa deschiderea procedurii;
f) notificarea intrarii în faliment.
(3) În cazul intrarii în faliment, încheierea sau, dupa caz, sentinta va indica si termenele prevazute la art. 108 alin. (2) sau, dupa caz, la art. 109 alin. (2).
(4) Dupa intrarea în faliment în procedura generala, dispozitiile art. 62-76 vor fi aplicate, daca este necesar, în mod corespunzator, în ceea ce priveste creantele nascute între data deschiderii procedurii si data intrarii în faliment, precum si procedura de admitere a acestora.
(5) Debitorii intrati în procedura falimentului îsi acopera pierderile anuale, stabilite prin declaratia de impozit pe profit, din profiturile impozabile obtinute în toata perioada, pâna la închiderea procedurii falimentului.
Art. 108. – (1) În cazul intrarii în faliment în procedura generala, lichidatorul va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati în lista depusa de debitor/administratorul judiciar, mentionata la art. 107 alin. (2) lit. e), debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. Dispozitiile alin. (2) si (3) ale art. 61 se aplica în mod corespunzator.
(2) Notificarea va cuprinde:
a) termenul limita pentru înregistrarea cererii de admitere a creantelor mentionate la alin. (3), în vederea întocmirii tabelului suplimentar, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrarii în faliment, precum si cerintele pentru ca o creanta înregistrata sa fie considerata valabila;
b) termenul de verificare a creantelor mentionate la alin. (3), de întocmire, afisare si comunicare a tabelului suplimentar al acestora, care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la lit. a);
c) termenul de depunere la tribunal a contestatiilor, care va fi de cel putin 10 zile înainte de data stabilita prin încheierea de intrare în faliment, pentru definitivarea tabelului definitiv consolidat;
d) termenul de întocmire a tabelului definitiv consolidat, care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la lit. b).
(3) Vor fi supuse verificarii toate creantele asupra averii debitorului, inclusiv cele bugetare, nascute dupa data deschiderii procedurii sau, dupa caz, al caror cuantum a fost modificat fata de tabelul definitiv de creante sau fata de programul de plata din planul de reorganizare, ca urmare a platilor facute dupa deschiderea procedurii.
(4) Creantele admise în tabelul definitiv de creante, în conditiile art. 74 alin. (2), nu vor mai fi supuse verificarii; titularii acestor creante vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de lichidator în tabelul suplimentar prevazut la alin. (2) lit. b).
(5) Tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creantelor admise împotriva averii debitorului, existente la data intrarii în faliment, cu respectarea dispozitiilor art. 110.
(6) Titularilor de creante nascute dupa deschiderea procedurii, care nu depun cererea de admitere a creantelor în termenul prevazut la alin. (2) lit. a), li se aplica, în mod corespunzator, prevederile art. 76.
Art. 109. – (1) În cazul intrarii în faliment prin procedura simplificata, lichidatorul va trimite o notificare privind intrarea în procedura falimentului si, în cazul debitorului persoana juridica, ridicarea dreptului de administrare si dizolvarea acestuia, tuturor creditorilor notificati conform art. 61, debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori registrului asociatiilor si fundatiilor în care debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. În cazul în care este justificata majorarea, în sensul art. 62 alin. (2), a termenelor de afisare a tabelului preliminar de creante, prevazut la art. 62 alin. (1) lit. c), si de definitivare a tabelului de creante, prevazut la art. 62 alin. (1) lit. d), noile termene astfel fixate vor fi notificate creditorilor.
(2) În cazul în care, pâna la aprobarea propunerii administratorului judiciar prevazute la art. 54 alin. (4), debitorul aflat în faliment prin procedura simplificata si-a continuat activitatea, lichidatorul va notifica, în termen de 5 zile de la data intrarii în faliment, creditorii detinând creante asupra debitorului, având prioritate conform dispozitiilor art. 123 pct. 2, nascute în perioada de observatie, solicitându-le sa înscrie, în termen de 10 zile de la primirea notificarii, cereri de creanta însotite de documente justificative. Notificarea va cuprinde si termenele de afisare a tabelului preliminar de creante, prevazut la art. 62 alin. (1) lit. c), si de definitivare a tabelului de creante, prevazut la art. 62 alin. (1) lit. d), asa cum au fost cuprinse si în notificarea prevazuta la art. 61 alin. (1) sau la alin. (1) al prezentului articol, dupa caz. Dispozitiile alin. (2) si (3) ale art. 61 se aplica în mod corespunzator.
(3) Vor fi supuse verificarii toate creantele asupra averii debitorului, inclusiv cele bugetare, nascute dupa data deschiderii procedurii.
(4) Titularilor de creante nascute dupa deschiderea procedurii, care nu depun cererea de admitere a creantelor în termenul prevazut la alin. (2), li se aplica, în mod corespunzator, prevederile art. 76.
Art. 110. – În cazul intrarii în faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare, titularii creantelor participa la distribuiri cu valoarea acestora, astfel cum au fost prezentate în planul confirmat, mai putin cota încasata în cursul reorganizarii.
Art. 111. – Garantiile reale si personale constituite pentru îndeplinirea obligatiilor asumate prin planul de reorganizare ramân valabile în favoarea creditorilor pentru plata sumelor datorate acestora potrivit planului de reorganizare.
Art. 112. – (1) Creditorii nu sunt obligati sa restituie sumele încasate în cursul reorganizarii.
(2) Actele cu titlu gratuit, efectuate între data confirmarii planului de reorganizare si intrarea în faliment, sunt nule.
(3) Celelalte acte efectuate în intervalul prevazut la alin. (2), exceptându-le pe cele facute cu respectarea dispozitiilor art. 49 alin. (1) si (2) si pe cele permise de planul de reorganizare, sunt prezumate ca fiind în frauda creditorilor si vor fi anulate, cu exceptia cazului în care cocontractantul dovedeste buna sa credinta la momentul încheierii actului.
§.1. Masuri premergatoare lichidarii
Art. 113. – (1) Vor fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondenta comerciala, arhiva, dispozitivele de stocare si prelucrare a informatiei, contractele, marfurile si orice alte bunuri mobile apartinând averii debitorului.
(2) În situatia prevazuta la art. 55, inventarul bunurilor debitorului se va face dupa obtinerea relatiilor scrise privind situatia bunurilor debitorului. Daca în urma demersurilor efectuate conform prevederilor art. 56-58, administratorul judiciar nu identifica nici un bun, inventarul se încheie pe baza comunicarilor scrise transmise de autoritatile relevante.
(3) Nu vor fi puse sub sigilii:
a) obiectele care vor trebui valorificate de urgenta pentru a se evita deteriorarea lor materiala sau pierderea din valoare;
b) registrele de contabilitate;
c) cambiile si alte titluri de valoare scadente sau care urmeaza a fi scadente în scurt timp, precum si actiunile ori alte titluri de participatie ale debitorului, care vor fi luate de lichidator pentru a fi încasate sau pentru a efectua activitatile de conservare cerute;
d) numerarul pe care lichidatorul îl va depune în banca în contul averii debitorului.
(4) Când debitorul are bunuri si în alte judete, judecatorul-sindic va trimite notificari tribunalelor din acele judete, în vederea sigilarii de urgenta a bunurilor.
(5) Documentele întocmite de alte tribunale, certificând ca sigiliile au fost aplicate, vor fi trimise judecatorului-sindic.
(6) În timpul actiunii de sigilare, lichidatorul va lua masurile necesare pentru conservarea bunurilor.
Art. 114. – (1) Daca averea debitorului poate fi inventariata complet într-o singura zi, lichidatorul va putea proceda imediat la inventariere, fara a aplica sigiliile. În toate celelalte cazuri se va proceda la inventariere în cel mai scurt timp posibil. Debitorul va trebui sa fie de fata si sa asiste la inventar, daca judecatorul-sindic dispune astfel. Daca debitorul nu se va prezenta, el nu va putea contesta datele din inventar.
(2) Lichidatorul, pe masura desfasurarii inventarierii, ia în posesie bunurile, devenind depozitarul lor judiciar.
Art. 115. – (1) Inventarul va trebui sa descrie toate bunurile identificate ale debitorului si sa indice valoarea lor aproximativa la data inventarului. Cu aprobarea comitetului creditorilor, lichidatorul va angaja un expert evaluator, pe cheltuiala averii debitorului, pentru evaluarea bunurilor atât separat, cât si ca unul sau mai multe ansambluri în stare de functionare, daca este cazul.
(2) Actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar daca acesta nu participa la inventariere, numai de catre lichidatorul judiciar.
§.2. Efectuarea lichidarii
Art. 116. – (1) Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator sub controlul judecatorului-sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile de expunere pe piata, într-o forma adecvata, a acestora, cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului.
(2) Lichidarea va începe îndata dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii bunurilor din averea debitorului. Bunurile vor putea fi vândute în bloc – ca un ansamblu în stare de functionare – sau individual. Metoda de vânzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere directa sau o combinatie a celor doua, va fi aprobata de adunarea generala a creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului si a recomandarii comitetului creditorilor. Lichidatorul va prezenta si regulamentul de vânzare corespunzator.
(3) Lichidatorul va angaja, în numele debitorului, un evaluator, persoana fizica sau juridica, ori va utiliza, cu acordul comitetului creditorilor, un evaluator propriu, pentru a evalua bunurile din averea debitorului, în conformitate cu standardele internationale de evaluare.
(4) În functie de circumstantele cauzei si pe cât posibil, bunurile din averea debitorului vor fi evaluate atât individual, cât si în bloc; prin bloc, ca ansamblu functional, se întelege o parte sau toate bunurile debitorului, necesare pentru desfasurarea unei afaceri, pentru care un cumparator ofera un pret nedefalcat pe bunurile componente.
Art. 117. – (1) În cazul propunerii de vânzare în bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport în care vor fi indicate, descrise si evaluate bunurile ce urmeaza a fi vândute împreuna, precizându-se si sarcinile de care, eventual, sunt grevate, însotit de propuneri vizând modalitatile de vânzare. O copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului, unde va putea fi studiata de orice alta parte interesata.
(2) Raportul prevazut la alin. (1) va cuprinde propuneri privind modalitatea de vânzare în bloc, dupa cum urmeaza:
a) vânzare prin negociere directa catre un cumparator deja identificat, cu precizarea conditiilor minime ale contractului, cum ar fi pretul si modalitatea de plata;
b) vânzare prin negociere directa, fara cumparator identificat, cu precizarea pretului minim propus. În acest caz, lichidatorul poate negocia pretul concret al vânzarii bunurilor, iar daca pretul minim nu se poate obtine, adunarea generala a creditorilor se va întruni din nou pentru a decide daca pretul minim initial scade sau urmeaza sa se treaca la vânzarea individuala a bunurilor;
c) vânzarea la licitatie.
(3) Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor în termen de maximum 20 de zile de la data sedintei comitetului creditorilor, înstiintându-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului si a procesului-verbal al sedintei comitetului creditorilor privind raportul.
(4) Daca adunarea generala a creditorilor aproba raportul, judecatorul-sindic va da dispozitie lichidatorului, prin încheiere, sa efectueze actele si operatiunile de lichidare, în conditiile propuse în raport.
(5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplica în mod corespunzator si pentru autorizarea vânzarii în bloc a creantelor detinute de debitor împotriva unor terte persoane.
Art. 118. – (1) Imobilele vor putea fi vândute direct, în urma propunerii lichidatorului, aprobata de adunarea generala a creditorilor.
(2) Propunerea lichidatorului va trebui sa identifice imobilul, prin situatia de pe teren si prin datele din registrele de publicitate imobiliara, sa arate sarcinile de care este grevat si sa indice pasul de supraofertare si data pâna la care, în caz de aprobare a vânzarii, sunt acceptate supraoferte.
(3) Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor, în termen de maximum 20 de zile de la data propunerii, notificând propunerea administratorului special, creditorilor cu garantii reale asupra bunului, titularilor unor drepturi de retentie de orice fel si comitetului creditorilor, supunând votului adunarii generale a creditorilor propunerea de vânzare.
(4) Ulterior aprobarii de catre adunarea generala a creditorilor, vânzarea va putea fi facuta, sub sanctiunea nulitatii, numai dupa 30 de zile de la data ultimei publicari facute de lichidator în ziar a anuntului privind conditiile de supraofertare.
Art. 119. – Valorile mobiliare vor fi vândute în conditiile Legii nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 120. – (1) Lichidatorul va încheia contracte de vânzare-cumparare; sumele realizate din vânzari vor fi depuse în contul prevazut la art. 4 alin. (2) si recipisele vor fi predate judecatorului-sindic.
(2) Daca vânzarea activelor se va face prin licitatie publica, procesul-verbal de adjudecare semnat de lichidatorul judiciar constituie titlu de proprietate si va fi înscris, în cazul imobilelor, în registrele de publicitate imobiliara.
§.3. Distribuirea sumelor realizate în urma lichidarii
Art. 121. – (1) Fondurile obtinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite în urmatoarea ordine:
1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vânzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate în conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si 24;
2. creantele creditorilor garantati, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorarile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile.
(2) În cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata în întregime a respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferenta, creante chirografare care vor veni în concurs cu cele cuprinse în categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art. 123, si vor fi supuse dispozitiilor art. 41. Daca dupa plata sumelor prevazute la alin. (1) rezulta o diferenta în plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului, în contul averii debitorului.
(3) Un creditor cu creanta garantata este îndreptatit sa participe la orice distribuire de suma facuta înaintea vânzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi îndreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vânzarea bunului supus garantiei sale, daca aceasta este necesara pentru a împiedica un astfel de creditor sa primeasca mai mult decât ar fi primit daca bunul supus garantiei sale ar fi fost vândut anterior distribuirii.
Art. 122. – (1) La fiecare 3 luni, calculate de la data începerii lichidarii si cuprinse într-un program de administrare a lichidarii care trebuie întocmit în 30 de zile de la numire, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport asupra fondurilor obtinute din lichidare si din încasarea de creante si un plan de distribuire între creditori. Raportul va prevedea si plata remuneratiei sale si a celorlalte cheltuieli prevazute la art. 123 pct. 1.
(2) Pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate prelungi cu cel mult o luna sau poate scurta termenul de prezentare a raportului si a planului de distribuire. Planul de distribuire va fi înregistrat la grefa tribunalului si lichidatorul va notifica aceasta fiecarui creditor. O copie de pe raport si o copie de pe planul de distribuire vor fi afisate la usa tribunalului.
(3) Comitetul creditorilor sau orice creditor poate formula contestatii la raport si la plan, în termen de 15 zile de la afisare. O copie de pe contestatie se comunica de urgenta lichidatorului.
(4) În termen de 20 de zile de la afisare, judecatorul-sindic va tine cu lichidatorul, cu debitorul si cu creditorii o sedinta în care va solutiona deodata, prin sentinta, toate contestatiile.
Art. 123. – Creantele vor fi platite, în cazul falimentului, în urmatoarea ordine:
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate în conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4);
2. creantele izvorâte din raportul de munca;
3. creantele reprezentând creditele, cu dobânzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultând din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii;
4. creantele bugetare;
5. creantele reprezentând sumele datorate de catre debitor unor terti, în baza unor obligatii de întretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
6. creantele reprezentând sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru întretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;
7. creantele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile si dobânzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
8. alte creante chirografare;
9. creantele subordonate, în urmatoarea ordine de preferinta:
a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinând cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorând din acte cu titlu gratuit.
Art. 124. – Sumele de distribuit între creditori în acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul mentionat la art. 108 alin. (2) lit. d).
Art. 125. – (1) Titularilor de creante dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dupa deplina îndestulare a titularilor de creante din categoria ierarhic superioara, potrivit ordinii prevazute la art. 123.
(2) În cazul insuficientei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creantelor cu acelasi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cota falimentara, reprezentând suma proportionala cu procentul pe care creanta lor îl detine în categoria creantelor respective.
Art. 126. – În cazul în care bunurile care alcatuiesc averea unui grup de interes economic ori a unei societati în nume colectiv sau în comandita nu sunt suficiente pentru plata creantelor înregistrate în tabelul definitiv consolidat de creante, împotriva grupului sau a societatii judecatorul-sindic va autoriza executarea silita, în conditiile legii, împotriva asociatilor cu raspundere nelimitata sau, dupa caz, a membrilor, pronuntând o sentinta definitiva si executorie, care va fi pusa în executare de lichidator, prin executor judecatoresc.
Art. 127. – Cu ocazia distribuirilor partiale, urmatoarele sume vor fi provizionate:
1. sume proportionale datorate creditorilor ale caror creante sunt supuse unei conditii suspensive care nu s-a realizat înca;
2. sume proportionale datorate proprietarilor de titluri la ordin sau la purtator si care au originalele titlurilor, dar nu le-au prezentat;
3. sume proportionale datorate creantelor admise provizoriu;
4. rezervele destinate sa acopere cheltuielile viitoare ale averii debitorului.
Art. 128. – Pentru creditorii cu creante înscrise în tabelul consolidat definitiv de creante, carora li s-au alocat sume numai partial sau cu creante sub conditie suspensiva si care au luat parte la distribuire, sumele cuvenite vor fi pastrate la banca, într-un cont special de depozit, pâna ce situatia lor va fi lamurita.
Art. 129. – (1) Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecatorului-sindic un raport final însotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi communicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorul-sindic va convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile înainte de data convocarii.
(2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin încheiere, toate obiectiunile la raportul final, îl va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia.
(3) Creantele care la data înregistrarii raportului final vor fi înca sub conditie nu vor participa la ultima distribuire.
Art. 130. – Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate în termen de 90 de zile de catre cei îndreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la banca, în contul averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. Acestea vor putea fi folosite în conditiile art. 4 alin. (4).

Reorganizarea

Art. 103. – (1) În urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul îsi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si în conformitate cu planul confirmat, pâna când judecatorul-sindic va dispune, motivat, fie încheierea procedurii insolventei si luarea tuturor masurilor pentru reinsertia debitorului în activitatea comerciala, fie încetarea reorganizarii si trecerea la faliment, în conditiile art. 107 si urmatoarele.

(2) Pe parcursul reorganizarii, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar. Actionarii, asociatii si membrii cu raspundere limitata nu au dreptul de a interveni în conducerea activitatii ori în administrarea averii debitorului, cu exceptia si în limita cazurilor expres si limitativ prevazute de lege si în planul de reorganizare.
(3) Debitorul va fi obligat sa îndeplineasca, fara întârziere, schimbarile de structura prevazute în plan.
Art. 104. – Prin exceptie de la dispozitiile art. 38, judecatorul-sindic poate, la cererea furnizorului, sa dispuna ca debitorul sa depuna o cautiune la o banca, drept conditie pentru îndatorirea furnizorului de a-i presta serviciile sale în timpul desfasurarii procedurii prevazute în prezenta sectiune. O astfel de cautiune nu va putea depasi 30% din costul serviciilor prestate debitorului si neachitate ulterior deschiderii procedurii.
Art. 105. – (1) Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special pot solicita oricând judecatorului-sindic sa aprobe intrarea în faliment, în conditiile art. 107 si urmatoarele.
(2) Înregistrarea cererii mentionate la alin. (1) nu suspenda continuarea activitatii debitorului pâna când judecatorul-sindic nu hotaraste asupra ei, prin încheiere.
Art. 106. – (1) Debitorul, prin administratorul special, sau, dupa caz, administratorul judiciar va trebui sa prezinte trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situatiei financiare a averii debitorului. Ulterior aprobarii de catre comitetul creditorilor, rapoartele vor fi înregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul sau, dupa caz, administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor creditorilor, în vederea consultarii rapoartelor.
(2) De asemenea, administratorul judiciar va prezenta si situatia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activitatii, în vederea recuperarii acestora, potrivit art. 102 alin. (4), care va fi avizata de comitetul creditorilor.
(3) În termen de 5 zile de la sedinta comitetului creditorilor mentionata la alin. (1), comitetul creditorilor va putea convoca adunarea generala a creditorilor pentru a prezenta masurile luate de debitor si/sau de administratorul judiciar, precum si efectele acestora si sa propuna motivat si alte masuri.

Planul

Art. 94. – (1) Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare în conditiile de mai jos:

a) debitorul, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, în termen de 30 de zile de la afisarea tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii, potrivit art. 28, a intentiei de reorganizare, daca procedura a fost declansata de acesta, si potrivit art. 33 alin. (6), în cazul în care procedura a fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pâna la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante, cu conditia sa îsi fi manifestat aceasta intentie pâna la votarea raportului prevazut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai multi creditori care si-au anuntat aceasta intentie pâna la votarea raportului prevazut la art. 59 alin. (2), detinând împreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse în tabelul definitiv de creante, în termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante.
(2) La cererea oricarei parti interesate, judecatorul-sindic poate scurta, pentru motive temeinice, perioadele prevazute la alin. (1).
(3) Planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare.
(4) Nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, într-un interval de 5 ani anteriori formularii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite în baza prezentei legi si nici debitorul care a fost condamnat definitiv pentru falsificare sau pentru infractiuni prevazute în Legea nr. 21/1996 sau ai carui administratori, directori si/sau asociati au fost condamnati definitiv pentru: bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de încredere, înselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute în Legea nr. 21/1996, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii.
(5) Nerespectarea termenelor prevazute la alin. (1) conduce la decaderea partilor respective din dreptul de a depune un plan de reorganizare si, ca urmare, la trecerea, din dispozitia judecatorului-sindic, la faliment.
Art. 95. – (1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului, si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv în ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si înlocuire a administratorilor si a directorilor.
(2) Planul de reorganizare va cuprinde în mod obligatoriu programul de plata a creantelor.
(3) Executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 3 ani, socotiti de la data confirmarii.
(4) La recomandarea administratorului judiciar, dupa trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la confirmarea planului, aceasta perioada va putea fi extinsa cu cel mult înca o perioada de un an, daca propunerea este votata de cel putin doua treimi din creditorii aflati în sold la acea data.
(5) Planul de reorganizare va mentiona:
a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate, în sensul legii;
b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate;
c) daca si în ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile în nume colectiv si asociatii comanditati din societatile în comandita vor fi descarcati de raspundere;
d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, în comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire în caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula la data propunerii planului.
(6) Planul va specifica masurile adecvate pentru punerea sa în aplicare, cum ar fi:
A. pastrarea, în întregime sau în parte, de catre debitor, a conducerii activitatii sale, inclusiv dreptul de dispozitie asupra bunurilor din averea sa, cu supravegherea activitatii sale de catre administratorul judiciar desemnat în conditiile legii;
B. obtinerea de resurse financiare pentru sustinerea realizarii planului si sursele de provenienta a acestora;
C. transmiterea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului catre una ori mai multe persoane fizice sau juridice, constituite anterior ori ulterior confirmarii planului;
D. fuziunea debitorului, în conditiile legii;
E. lichidarea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului, separat ori în bloc, libere de orice sarcini, sau distribuirea acestora catre creditorii debitorului, în contul creantelor pe care acestia le au fata de averea debitorului;
F. lichidarea partiala sau totala a activului debitorului în vederea executarii planului se face potrivit art. 116-120;
G. modificarea sau stingerea garantiilor reale, cu acordarea obligatorie, în beneficiul creditorului garantat, a unei garantii sau protectii echivalente, în conditiile prevazute la art. 39 alin. (2) lit. c);
H. prelungirea datei scadentei, precum si modificarea ratei dobânzii, a penalitatii sau a oricarei alte clauze din cuprinsul contractului ori a celorlalte izvoare ale obligatiilor sale;
I. modificarea actului constitutiv al debitorului, în conditiile legii;
J. emiterea de titluri de valoare de catre debitor sau oricare dintre persoanele mentionate la lit. C si D, în conditiile prevazute de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si de Legea nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru înscrierea în plan a unei emisiuni de titluri de valoare este necesar acordul expres, în scris, al creditorului care urmeaza sa primeasca titlurile de valoare emise, acord ce se va da înainte de admiterea planului de catre judecatorul-sindic, în conformitate cu prevederile art. 98 alin. (3). Prin exceptie de la prevederile art. 205 alin. (2) din Legea nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, operatiunile cuprinse la prezenta litera sunt considerate operatiuni exceptate în sensul art. 205 alin. (1) din legea mentionata mai sus;
K. prin derogare de la prevederile lit. J, planul de reorganizare nu poate prevedea conversia creantelor bugetare în titluri de valoare;
L. inserarea în actul constitutiv al debitorului – persoana juridica – sau al persoanelor mentionate la lit. C si D a unor prevederi:
a) de prohibire a emiterii de actiuni fara drept de vot;
b) de determinare, în cazul diferitelor categorii de actiuni ordinare, a unei distributii corespunzatoare a votului între acestei categorii;
c) în cazul categoriilor de actiuni preferentiale cu dividend prioritar fata de alte categorii de actiuni, de reglementare satisfacatoare a numirii administratorilor reprezentând categoriile de actiuni respective în ipoteza neonorarii obligatiei de plata a dividendelor.
(7) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, planul propus de creditori poate prevedea modificarea, fara acordul statutar al membrilor sau asociatilor/actionarilor debitorului, a actului constitutiv, daca se îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) planul propus de debitor ofera o recuperare mai redusa a creantelor debitorului;
b) în caz de faliment, membrilor sau asociatilor/actionarilor debitorului nu li s-ar cuveni nimic din distribuire;
c) membrii sau asociatii/actionarii debitorului refuza sa participe la planul propus de creditori.
(8) Înregistrarea mentiunii în registrul comertului va fi solicitata de administratorul judiciar pe cheltuiala debitorului, pe baza hotarârii de confirmare a planului de reorganizare, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Art. 96. – (1) În vederea administrarii eficiente a procedurii, planul poate desemna o categorie separata de creante, compusa numai din acele creante chirografare care, în sensul art. 49 alin. (1), apartin furnizorilor fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura si care nu pot fi înlocuiti. Lista acestor creante trebuie confirmata de administratorul judiciar.
(2) Planul va stabili acelasi tratament pentru fiecare creanta din cadrul unei categorii distincte, cu exceptia cazului în care detinatorul unei creante din categoria respectiva consimte un tratament mai putin favorabil pentru creanta sa.
Art. 97. – Nu se considera modificare a creantei sau a conditiilor de realizare a acesteia situatia în care planul propus prevede revenirea la conditiile de realizare a creantei anterioare survenirii evenimentelor care au condus la modificarea conditiilor respective, cum ar fi neplata uneia sau a mai multor rate scadente ale unui împrumut, la termenele si în conditiile stipulate în contract, care conduce la accelerarea platii întregului rest al împrumutului.
Art. 98. – (1) Câte o copie de pe planul propus va fi depusa la grefa tribunalului si la oficiul registrului comertului sau, dupa caz, la registrul societatilor agricole si va fi comunicata debitorului, prin administratorul special, administratorului judiciar si comitetului creditorilor.
(2) Judecatorul-sindic va convoca o sedinta, în termen de 20 de zile de la înregistrarea planului la tribunal, la care vor fi citati cei care au propus planul si persoanele mentionate la alin. (1) si în care planul va fi admis sau respins de judecatorul-sindic, dupa audierea persoanelor citate.
(3) Judecatorul-sindic va putea admite un plan propus de partile legal îndreptatite, care contine toate informatiile prevazute de prezenta lege. Judecatorul-sindic poate sa ceara unui practician în insolventa sa îsi exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, înainte de admiterea lui.
(4) Daca au fost exprimate mai multe intentii de depunere a unor planuri de reorganizare, judecatorul-sindic va fixa un termen maxim pâna la care acestea pot fi depuse, cu respectarea dispozitiilor art. 74 alin. (2), astfel încât votarea planurilor admise sa se faca în aceeasi sedinta a adunarii generale a creditorilor.
Art. 99. – (1) Dupa admiterea planului, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar convocarea adunarii generale a creditorilor si a debitorului într-un termen cuprins între 20 si 25 de zile, dar nu mai înainte de afisarea tabelului definitiv de creante.
(2) Judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar, în termen de 5 zile de la admitere, publicarea unui anunt referitor la propunerea planului în Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea celui care l-a propus, a datei când se va vota cu privire la plan si a faptului ca este admisibila votarea prin corespondenta, precum si a datei de confirmare a planului, care nu va depasi 15 zile de la data exprimarii votului asupra planului.
(3) Actionarii si creditorii cu titluri de valoare la purtator vor trebui sa depuna originalele la administrator cu cel putin 5 zile înainte de data fixata pentru exprimarea votului, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a vota.
(4) Din momentul publicarii, toate partile interesate vor fi socotite ca au cunostinta de plan si de data de exprimare a votului. În toate cazurile, debitorul va asigura posibilitatea consultarii planului la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului.
Art. 100. – (1) La începutul sedintei de vot, administratorul judiciar va informa creditorii prezenti despre voturile valabile primite în scris.
(2) Fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot, pe care titularul acesteia îl exercita în categoria de creante din care face parte creanta respectiva.
(3) Urmatoarele creante constituie categorii distincte de creante, care voteaza separat:
a) creditorii cu creante garantate;
b) creditorii bugetari;
c) creditorii chirografari stabiliti conform art. 96 alin. (1);
d) ceilalti creditori chirografari.
(4) Un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creante daca în categoria respectiva planul este acceptat de o majoritate absoluta din valoarea creantelor din acea categorie.
(5) Categoriile care, direct sau indirect, controleaza, sunt controlate sau se afla sub control comun cu debitorul, în sensul legislatiei pietei de capital, pot participa la sedinta, dar pot vota cu privire la plan doar în cazul în care acesta le acorda mai putin decât ar primi în cazul falimentului.
Art. 101. – (1) La data stabilita, un plan va fi confirmat de catre judecatorul-sindic, daca sunt întrunite cumulativ urmatoarele conditii:
A. cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate în programul de plati, dintre cele mentionate la art. 100 alin. (3), accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul;
B. în cazul în care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat în cazul în care categoria cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul;
C. fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si echitabil prin plan.
(2) Tratament corect si echitabil exista atunci când sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) nici una dintre categoriile care resping planul si nici o creanta care respinge planul nu primesc mai putin decât ar fi primit în cazul falimentului;
b) nici o categorie sau nici o creanta apartinând unei categorii nu primeste mai mult decât valoarea totala a creantei sale;
c) în cazul în care o categorie defavorizata respinge planul, nici o categorie de creante cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia prevazuta la art. 100 alin. (3), nu primeste mai mult decât ar primi în cazul falimentului.
(3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat.
(4) Confirmarea unui plan de reorganizare împiedica propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricarui alt plan.
Art. 102. – (1) Când sentinta care confirma un plan intra în vigoare, activitatea debitorului este reorganizata în mod corespunzator; creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate astfel cum este prevazut în plan. În cazul intrarii în faliment ca urmare a esuarii planului sau a unei executari silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotarâre definitiva si irevocabila împotriva debitorului. Pentru executarea silita a acestor creante, calitatea de titlu executoriu o va avea sentinta de confirmare a planului.
(2) Creditorii conserva actiunile lor, pentru întreaga valoare a creantelor, împotriva codebitorilor si a fidejusorilor debitorului, chiar daca au votat pentru acceptarea planului.
(3) Daca nici un plan nu este confirmat si termenul pentru propunerea unui plan, în conditiile art. 94, a expirat, judecatorul-sindic va dispune începerea de îndata a procedurii falimentului, în conditiile art. 107 si urmatoarele.
(4) Remuneratiile persoanelor angajate în temeiul art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si al art. 98 alin. (3) si alte cheltuieli administrative vor fi achitate la momentul prevazut, dupa caz, de lege, cu exceptia cazurilor în care partile interesate ar accepta, în scris, alte termene de plata. Planul trebuie sa precizeze în programul de plati cum va fi asigurata aceasta plata.
(5) Plata va putea fi facuta trimestrial, pe baza de acte legale.

Situatia unor acte juridice ale debitorului

Art. 77. – Toate actiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispozitiilor prezentei legi, inclusiv pentru recuperarea creantelor, sunt scutite de taxe de timbru.

Art. 78. – Masurile prevazute în prezenta sectiune se aplica atât în cazurile de reorganizare judiciara, cât si în cele de faliment, prevazute atât de procedura generala, cât si de cea simplificata.
Art. 79. – Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul poate introduce la judecatorul-sindic actiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii.
Art. 80. – (1) Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul poate introduce la judecatorul-sindic actiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale catre terti si pentru restituirea de catre acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestatii executate, realizate de debitor prin urmatoarele acte:
a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizarile în scop umanitar;
b) operatiuni comerciale în care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;
c) acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia tuturor partilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile;
d) acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca suma pe care creditorul ar putea sa o obtina în caz de faliment al debitorului este mai mica decât valoarea actului de transfer;
e) constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era chirografara, în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii;
f) platile anticipate ale datoriilor, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca scadenta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara deschiderii procedurii;
g) actele de transfer sau asumarea de obligatii efectuate de debitor într-o perioada de 2 ani anteriori datei deschiderii procedurii, cu intentia de a ascunde/întârzia starea de insolventa ori de a frauda o persoana fizica sau juridica fata de care era la data efectuarii transferului unor operatiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la îndeplinire a unui acord de compensare bilaterala (netting), realizate în baza unui contract financiar calificat, ori a devenit ulterior debitor, în sensul prezentei legi.
(2) Urmatoarele operatiuni, încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii cu persoanele aflate în raporturi juridice cu debitorul, vor putea, de asemenea, sa fie anulate si prestatiile recuperate, daca sunt în dauna creditorilor:
a) cu un asociat comanditat sau cu un asociat detinând cel putin 20% din capitalul societatii comerciale ori, dupa caz, din drepturile de vot în adunarea generala a asociatilor, atunci când debitorul este respectiva societate în comandita, respectiv o societate agricola, în nume colectiv sau cu raspundere limitata;
b) cu un membru sau administrator, atunci când debitorul este un grup de interes economic;
c) cu un actionar detinând cel putin 20% din actiunile debitorului ori, dupa caz, din drepturile de vot în adunarea generala a actionarilor, atunci când debitorul este respectiva societate pe actiuni;
d) cu un administrator, director sau un membru al organelor de supraveghere a debitorului, societate cooperativa, societate pe actiuni cu raspundere limitata sau, dupa caz, societate agricola;
e) cu orice alta persoana fizica ori juridica, detinând o pozitie dominanta asupra debitorului sau a activitatii sale;
f) cu un coindivizar asupra unui bun comun.
Art. 81. – (1) Actiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum si pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, la care se refera art. 79 si 80, poate fi introdusa de administratorul judiciar/lichidator în termen de un an de la data expirarii termenului stabilit pentru întocmirea raportului prevazut la art. 20 alin. (1) lit. b), dar nu mai târziu de 18 luni de la data deschiderii procedurii.
(2) Comitetul creditorilor poate introduce la judecatorul-sindic o astfel de actiune, daca administratorul judiciar/lichidatorul nu o face.
(3) Administratorul judiciar/lichidatorul va putea mentine contractele de credit si va putea, cu acordul cocontractantilor, sa le modifice clauzele, astfel încât acestea sa asigure echivalenta viitoarelor prestatii ale debitorului. Modificarile vor fi supuse aprobarii comitetului creditorilor, care va avea în vedere daca acestea sunt atât în folosul averii debitorului, cât si în cel al averii creditorilor.
Art. 82. – Nu se va putea cere anularea unui transfer cu caracter patrimonial, facut de catre debitor în cursul desfasurarii normale a activitatii sale curente.
Art. 83. – (1) Tertul dobânditor în cadrul unui transfer patrimonial, anulat conform art. 80, va trebui sa restituie averii debitorului bunul transferat sau, daca bunul nu mai exista, valoarea acestuia de la data transferului efectuat de catre debitor.
(2) Tertul dobânditor, care a restituit averii debitorului bunul sau valoarea bunului ce-i fusese transferat de catre debitor, va avea împotriva averii o creanta de aceeasi valoare, cu conditia ca tertul sa fi acceptat transferul cu buna-credinta si fara intentia de a-i împiedica, întârzia ori însela pe creditorii debitorului. În caz contrar, tertul dobânditor pierde creanta sau bunul rezultat din repunerea în situatia anterioara, în favoarea averii debitorului. Reaua-credinta a tertului dobânditor trebuie dovedita.
(3) Tertul dobânditor cu titlu gratuit de buna-credinta va restitui bunurile în starea în care se gasesc, iar în lipsa acestora, va restitui diferenta de valoare cu care s-a îmbogatit. În caz de rea-credinta, tertul va restitui, în toate cazurile, întreaga valoare, precum si fructele percepute.
Art. 84. – (1) Administratorul judiciar, lichidatorul sau comitetul creditorilor va putea introduce actiune pentru a recupera de la subdobânditor bunul ori valoarea bunului transferat de catre debitor, numai daca subdobânditorul nu a platit valoarea corespunzatoare a bunului si cunostea sau trebuia sa cunoasca faptul ca transferul initial este susceptibil de a fi anulat.
(2) În cazul în care subdobânditorul este sot, ruda sau afin pâna la gradul al patrulea inclusiv al debitorului, se prezuma relativ ca acesta a cunoscut împrejurarea prevazuta la alin. (1).
Art. 85. – (1) Cererea pentru anularea unui transfer cu caracter patrimonial se va nota, din oficiu, în registrele de publicitate aferente.
(2) O persoana obtinând un titlu sau dobândind o garantie ori un alt drept real asupra bunului respectiv dupa efectuarea unei astfel de notari va avea titlul sau dreptul sau, conditionat de dreptul de a fi recuperat bunul.
(3) Daca sunt îndeplinite conditiile art. 79 si 80, se instituie o prezumtie relativa de frauda în dauna creditorilor. Prezumtia poate fi rasturnata de catre debitor. Ea nu se extinde la tertul dobânditor sau subdobânditor.
(4) Prezumtia de frauda se pastreaza si în cazul în care, prin abuz de drepturi procesuale, debitorul a întârziat momentul deschiderii procedurii pentru a expira termenele la care se refera art. 79 si 80.
(5) Legitimarea procesuala activa în actiunile în anulare reglementate de art. 79 si 80 apartine administratorului judiciar si, respectiv, lichidatorului, iar în cazul prevazut la art. 81 alin. (2), comitetului creditorilor.
(6) Au calitate procesuala pasiva în actiunile în anulare prevazute la art. 79 si 80 debitorul si, dupa caz, cocontractantul sau. Debitorul va fi citat în calitate de pârât prin administratorul special.
Art. 86. – (1) În vederea cresterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul judiciar/lichidatorul poate sa mentina sau sa denunte orice contract, închirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atât timp cât aceste contracte nu vor fi fost executate în totalitate ori substantial de catre toate partile implicate. Administratorul judiciar/lichidatorul trebuie sa raspunda, în termen de 30 de zile, unei notificari a contractantului, prin care i se cere sa opteze pentru mentinerea ori denuntarea contractului; în lipsa unui astfel de raspuns, administratorul judiciar/lichidatorul nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denuntat.
(2) În cazul denuntarii unui contract, o actiune pentru despagubiri poate fi introdusa de catre contractant împotriva debitorului.
(3) Pe parcursul perioadei de observatie, cu acordul cocontractantilor, administratorul judiciar va putea mentine contractele de credit sau va putea sa le modifice clauzele, astfel încât acestea sa asigure echivalenta viitoarelor prestatii. Modificarile vor fi supuse aprobarii comitetului creditorilor, care va verifica daca ele sunt atât în folosul averii debitorului, cât si în cel al averii creditorilor.
(4) Daca vânzatorul unui bun imobil a retinut titlul de proprietate pâna la plata integrala a pretului vânzarii, vânzarea va fi considerata executata de catre vânzator si nu va fi supusa prevederilor alin. (1).
(5) Un contract de munca sau de închiriere, în calitate de locatar, va putea fi denuntat numai cu respectarea termenelor legale de preaviz.
(6) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, în procedura simplificata, precum si în cazul intrarii în faliment în procedura generala, desfacerea contractelor individuale de munca ale personalului debitoarei se va face de urgenta de catre lichidator, fara a fi necesara parcurgerea procedurii de concediere colectiva. Lichidatorul va acorda personalului concediat doar preavizul de 15 zile lucratoare.
(7) Într-un contract prevazând plati periodice din partea debitorului, mentinerea contractului nu îl va obliga pe administratorul judiciar/lichidator sa faca plati restante pentru perioadele anterioare deschiderii procedurii. Pentru astfel de plati pot fi formulate cereri împotriva debitorului.
Art. 87. – Daca un bun mobil, vândut debitorului si neplatit de acesta, era în tranzit la data deschiderii procedurii si bunul nu se afla înca la dispozitia debitorului si nici alte parti nu au dobândit drepturi asupra lui, atunci vânzatorul îsi poate lua înapoi bunul. În acest caz, toate cheltuielile vor fi suportate de catre vânzator si el va trebui sa restituie debitorului orice avans din pret. Daca vânzatorul admite ca bunul sa fie livrat, el va putea recupera pretul prin înscrierea creantei sale în tabelul de creante. Daca administratorul judiciar/lichidatorul cere ca bunul sa fie livrat, el va trebui sa ia masuri sa se plateasca din averea debitorului întregul pret datorat în baza contractului.
Art. 88. – Daca debitorul este parte într-un contract cuprins într-un acord master de netting, prevazând transferul anumitor marfuri, titluri reprezentative ale marfurilor sau active financiare cotate pe o piata reglementata de marfuri, servicii si instrumente financiare derivate, la o anumita data sau într-o perioada determinata de timp, si scadenta intervine sau perioada expira dupa data deschiderii procedurii, se va efectua o operatiune de compensare bilaterala a tuturor contractelor cuprinse în acordul master de netting respectiv, iar diferenta rezultata va trebui sa fie platita averii debitorului, daca aceasta este creditoare, si va fi înscrisa în tabelul de creante, daca este o obligatie a averii debitorului.
Art. 89. – Daca un comisionar, care detine titluri pentru bunuri ce urmeaza a fi primite ori pentru marfa, devine subiectul unei cereri introductive, comitentul va fi îndreptatit sa îsi ia înapoi titlurile ori marfa sau sa ceara ca valoarea lor sa fie platita de comisionar.
Art. 90. – (1) Daca un debitor detine marfa în calitate de consignatar sau orice alt bun care apartine altuia la data înregistrarii cererii introductive, a expirarii termenului pentru contestarea cererii creditorilor de catre debitor ori a respingerii contestatiei debitorului împotriva acestei cereri, proprietarul va avea dreptul sa îsi recupereze bunul, în afara de cazul în care debitorul are un drept de garantie valabil asupra bunului.
(2) Daca la una dintre datele mentionate la alin. (1) marfa nu se afla în posesia debitorului si el nu o poate recupera de la detinatorul actual, proprietarul va fi îndreptatit sa aiba creanta înregistrata în tabelul de creante, cu valoarea pe care marfa o avea la acea data. Daca debitorul se afla în posesia marfii la acea data, dar a pierdut ulterior posesia, proprietarul poate cere ca întreaga valoare a marfii sa fie înscrisa în tabelul de creante.
Art. 91. – Faptul ca un proprietar al unui imobil închiriat este debitor în prezenta procedura nu va desfiinta contractul de închiriere, în afara de cazul în care chiria nu este inferioara chiriei practicate pe piata. Cu toate acestea, administratorul judiciar/lichidatorul poate sa refuze sa asigure prestarea oricaror servicii datorate de proprietar chiriasului pe timpul închirierii. În acest caz, chiriasul poate evacua cladirea si poate sa ceara înregistrarea creantei sale în tabel sau poate detine în continuare imobilul, scazând din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar. Daca chiriasul alege sa continue a detine imobilul, nu va fi îndreptatit la înscrierea creantei în tabel, ci va avea numai dreptul de a scadea din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar.
Art. 92. – Administratorul judiciar/lichidatorul poate sa denunte un contract prin care debitorul s-a obligat sa efectueze anumite servicii specializate sau cu caracter strict personal, în afara de cazul în care creditorul accepta efectuarea prestatiei de catre o persoana desemnata de administratorul judiciar/lichidator.
Art. 93. – (1) Daca un asociat dintr-o societate agricola, societate în nume colectiv, societate în comandita ori cu raspundere limitata sau actionarul unei societati pe actiuni este debitor într-o procedura prevazuta de prezenta lege si daca implicarea debitorului într-o astfel de procedura nu atrage dizolvarea acelei societati, administratorul/lichidatorul poate cere lichidarea drepturilor debitorului în acea societate, potrivit ultimei situatii financiare aprobate, sau poate propune ca debitorul sa fie pastrat ca asociat, daca ceilalti asociati sunt de acord.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica, în mod corespunzator, în cazul membrilor societatilor cooperative si ai grupurilor de interes economic.

Procedura

SECTIUNEA 1
Cererile introductive

Art. 26. – (1) Procedura va începe pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre debitor sau de catre creditori, precum si de orice alte persoane sau institutii prevazute expres de lege.
(2) Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare introduce cerere împotriva entitatilor reglementate si supravegheate de aceasta care, potrivit datelor de care dispune, îndeplinesc criteriile prevazute de dispozitiile legale speciale pentru initierea procedurii prevazute de prezenta lege.

§.1. Cererea debitorului

Art. 27. – (1) Debitorul aflat în stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.
(2) Va putea sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi si debitorul în cazul caruia aparitia starii de insolventa este iminenta.
(3) Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta.
(4) Introducerea prematura, cu rea-credinta, de catre debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau juridica, pentru prejudiciile pricinuite.
Art. 28. – (1) Cererea debitorului trebuie sa fie însotita de urmatoarele acte:
a) bilantul certificat de catre administrator si cenzor/auditor, balanta de verificare pentru luna precedenta datei înregistrarii cererii de deschidere a procedurii;
b) o lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluzând toate conturile si bancile prin care debitorul îsi ruleaza fondurile; pentru bunurile grevate se vor mentiona datele din registrele de publicitate;
c) o lista a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora: certe sau sub conditie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, aratându-se suma, cauza si drepturile de preferinta;
d) o lista cuprinzând platile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 120 de zile anterioare înregistrarii cererii introductive;
e) o lista a activitatilor curente pe care intentioneaza sa le desfasoare în perioada de observatie;
f) contul de profit si pierdere pe anul anterior depunerii cererii;
g) o lista a membrilor grupului de interes economic sau, dupa caz, a asociatilor cu raspundere nelimitata, pentru societatile în nume colectiv si cele în comandita;
h) o declaratie prin care debitorul îsi arata intentia de intrare în procedura simplificata sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activitatii ori prin lichidarea, în tot sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale; daca aceasta declaratie nu va fi depusa pâna la expirarea termenului stabilit la alin. (2), se prezuma ca debitorul este de acord cu initierea procedurii simplificate;
i) o descriere sumara a modalitatilor pe care le are în vedere pentru reorganizarea activitatii;
j) o declaratie pe propria raspundere, autentificata la notar ori certificata de un avocat, sau un certificat de la registrul societatilor agricole ori, dupa caz, oficiul registrului comertului în a carui raza teritoriala se afla domiciliul profesional/sediul social, din care sa rezulte daca a mai fost supus procedurii prevazute de prezenta lege într-un interval de 5 ani anterior formularii cererii introductive;
k) o declaratie pe propria raspundere autentificata de notar sau certificata de avocat, din care sa rezulte ca nu a fost condamnat definitiv pentru fals ori pentru infractiuni prevazute în Legea concurentei nr. 21/1996 si ca administratorii, directorii si/sau asociatii nu au fost condamnati definitiv pentru bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de încredere, înselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute în Legea nr. 21/1996, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii;
l) un certificat de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise.
(2) Daca debitorul nu dispune, la momentul înregistrarii cererii, de vreuna dintre informatiile prevazute la alin. (1) lit. a)-f) si h), va putea înregistra acea informatie la tribunal în termen de 10 zile; daca nu o va face, cererea sa va fi considerata o recunoastere a starii de insolventa a patrimoniului sau, caz în care judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de intrare în procedura simplificata, conform art. 1 alin. (2) lit. c) sau d).
Art. 29. – (1) În cazul unei cereri introduse de o societate în nume colectiv sau în comandita, acea cerere nu va fi considerata ca fiind facuta si de asociatii cu raspundere nelimitata ori, în conditiile art. 31-33, si împotriva lor.
(2) O cerere introdusa de un asociat cu raspundere nelimitata ori împotriva acestuia pentru datoriile sale va fi fara efecte juridice cu privire la societatea în nume colectiv sau în comandita din care face parte.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica, în mod corespunzator, în privinta cererilor introduse de grupurile de interes economic sau de membrii acestora.
Art. 30. – Nu pot formula o cerere de reorganizare judiciara debitorii, persoane juridice, care în ultimii 5 ani, precedenti hotarârii de deschidere a procedurii, au mai fost supusi unei astfel de proceduri.

§.2. Cererile creditorilor

Art. 31. – (1) Orice creditor îndreptatit sa solicite deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolventa poate introduce o cerere introductiva, în care va preciza:
a) cuantumul si temeiul creantei;
b) existenta unei garantii reale, constituite de catre debitor sau instituite potrivit legii;
c) existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului;
d) declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui sa precizeze, cel putin la nivel de principiu, modalitatea în care întelege sa participe la reorganizare.
(2) Creditorul va anexa documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii.
(3) Daca între momentul înregistrarii cererii de catre un creditor si cel al judecarii acestei cereri sunt formulate cereri de catre alti creditori împotriva aceluiasi debitor, tribunalul va verifica, din oficiu, la data înregistrarii, existenta dosarului pe rol, va dispune conexarea acestora si va stabili îndeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) referitoare la cuantumul minim al creantelor, în raport cu valoarea însumata a creantelor tuturor creditorilor care au formulat cereri si cu respectarea valorii-prag prevazute de prezenta lege.
(4) Daca exista o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulata de catre debitor si una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesolutionate înca, toate cererile de deschidere a procedurii se conexeaza la cererea formulata de debitor.
(5) Daca s-a deschis o procedura într-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu acelasi obiect, vor fi conexate la acelasi dosar.

SECTIUNEA a 2-a
Deschiderea procedurii si efectele deschiderii procedurii

Art. 32. – (1) Daca cererea debitorului corespunde conditiilor prevazute la art. 27, judecatorul-sindic va pronunta o încheiere de deschidere a procedurii generale, iar daca prin declaratia facuta conform art. 28 alin. (1) lit. h) debitorul îsi arata intentia de a intra în procedura simplificata sau nu depune documentele prevazute la art. 28 alin. (1) lit. a)-f) si h) la termenul prevazut la art. 28 alin. (2) ori se încadreaza în una dintre categoriile prevazute la art. 1 alin. (2), judecatorul va pronunta o încheiere de deschidere a procedurii simplificate.
(2) Prin încheierea de deschidere a procedurii judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului sa efectueze notificarile prevazute la art. 61. În cazul în care, în termen de 15 zile de la notificare, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va tine, în termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, debitorul si creditorii care se opun deschiderii procedurii, în urma careia va solutiona, deodata, printr-o sentinta, toate opozitiile. Admitând opozitia, judecatorul-sindic va putea pastra deschisa procedura insolventei, cu consecinta calificarii cererii debitorului de deschidere a procedurii ca fiind prematura, sau va putea revoca încheierea de deschidere a procedurii. Deschiderea ulterioara a procedurii, la cererea debitorului sau a creditorilor, nu va putea modifica data aparitiei starii de insolventa. Reaua-credinta a debitorului trebuie dovedita de creditorul care se opune la deschiderea procedurii insolventei.
Art. 33. – (1) În termen de 48 de ore de la înregistrarea cererii creditorului îndreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei, judecatorul-sindic va comunica cererea, în copie, debitorului.
(2) În termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca existenta starii de insolventa. Daca debitorul contesta starea de insolventa, iar contestatia sa este ulterior respinsa, el nu va mai avea dreptul sa solicite reorganizarea judiciara.
(3) La cererea debitorului, judecatorul-sindic îi poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, în termen de 15 zile, la o banca, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creantelor. Cautiunea va fi restituita creditorilor, daca cererea lor va fi admisa. Daca cererea va fi respinsa, cautiunea va fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Daca nu este consemnata în termen cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa.
(4) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul este în stare de insolventa, îi va respinge contestatia si va deschide, printr-o sentinta, procedura generala, situatie în care un plan de reorganizare poate fi formulat numai de catre administratorul judiciar sau de catre creditorii detinând împreuna sau separat minimum 20% din valoarea masei credale si numai daca acestia îsi exprima intentia de a depune un plan în termenul prevazut la art. 59 alin. (1), respectiv la art. 60 alin. (2).
(5) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este în stare de insolventa, respinge cererea creditorilor, care va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la înregistrarea ei.
(6) Daca debitorul nu contesta, în termenul prevazut la alin. (2), ca ar fi în stare de insolventa si îsi exprima intentia de a-si reorganiza activitatea, judecatorul-sindic va da o sentinta de deschidere a procedurii generale. În cazul în care, din declaratia debitorului, facuta pâna la data pronuntarii sentintei, rezulta ca acesta se încadreaza în una dintre categoriile prevazute la art. 1 alin. (2) sau a mai beneficiat de reorganizare în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de deschidere a procedurii simplificate.
(7) Prin sentinta de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau lichidatorului, dupa caz, sa efectueze notificarile prevazute la art. 61.
Art. 34. – Prin sentinta de deschidere a procedurii generale, judecatorul-sindic va desemna un administrator judiciar, iar în cazul deschiderii procedurii simplificate va desemna un lichidator provizoriu. Desemnarea se va face în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. c), coroborat cu cele ale art. 19 alin. (1).
Art. 35. – În termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, potrivit prevederilor art. 33 alin. (4) sau (6), debitorul este obligat sa depuna la dosarul cauzei actele si informatiile prevazute la art. 28 alin. (1).
Art. 36. – De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
Art. 37. – În vederea aplicarii prevederilor art. 36, prin sentinta de deschidere a procedurii judecatorul-sindic va dispune comunicarea acesteia catre instantele judecatoresti în a caror jurisdictie se afla sediul debitorului declarat la registrul comertului si tuturor bancilor unde debitorul are deschise conturi.
Art. 38. – Orice furnizor de servicii – electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice sau altele asemenea nu are dreptul, în perioada de observatie si în perioada de reorganizare, sa schimbe, sa refuze ori sa întrerupa temporar un astfel de serviciu catre debitor sau catre averea debitorului, în cazul în care acesta are calitatea de consumator captiv, potrivit legii.
Art. 39. – (1) Creditorul titular al unei creante garantate cu ipoteca, gaj sau alta garantie reala mobiliara ori drept de retentie de orice fel poate solicita judecatorului-sindic ridicarea suspendarii prevazute la art. 36 cu privire la creanta sa si valorificarea imediata, în cadrul procedurii, cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art. 116-118 si cu conditia achitarii din pret a cheltuielilor prevazute la art. 121 alin. (1) pct. 1, a bunului asupra caruia poarta garantia sau dreptul de retentie, în una dintre urmatoarele situatii:
A. atunci când valoarea obiectului garantiei, determinata de un evaluator conform standardelor internationale de evaluare, este pe deplin acoperita de valoarea totala a creantelor si a partilor de creante garantate cu acel obiect:
a) obiectul garantiei nu prezinta o importanta determinanta pentru reusita planului de reorganizare propus;
b) obiectul garantiei face parte dintr-un ansamblu functional, iar prin desprinderea si vânzarea lui separata, valoarea bunurilor ramase nu se diminueaza;
B. atunci când nu exista o protectie corespunzatoare a creantei garantate în raport cu obiectul garantiei, din cauza:
a) diminuarii valorii obiectului garantiei sau existentei unui pericol real ca aceasta sa sufere o diminuare apreciabila;
b) diminuarii valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior, ca urmare a acumularii dobânzilor, majorarilor si penalitatilor de orice fel la o creanta garantata cu rang superior;
c) lipsei unei asigurari a obiectului garantiei împotriva riscului pieirii sau deteriorarii.
(2) În cazurile prevazute la alin. (1) lit. B, judecatorul-sindic va putea respinge cererea de ridicare a suspendarii formulata de creditor, daca administratorul judiciar/debitorul propune în schimb adoptarea uneia sau mai multor masuri menite sa ofere protectie corespunzatoare creantei garantate a creditorului, precum:
a) efectuarea de plati periodice în favoarea creditorului pentru acoperirea diminuarii valorii obiectului garantiei ori a valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior;
b) efectuarea de plati periodice în favoarea creditorului pentru satisfacerea dobânzilor, majorarilor si penalitatilor de orice fel si, respectiv, pentru reducerea capitalului creantei sub cota de diminuare a valorii obiectului garantiei ori a valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior;
c) novatia obligatiei de garantie prin constituirea unei garantii suplimentare, reale sau personale ori prin substituirea obiectului garantiei cu un alt obiect.
(3) Reclamantul, într-o cerere de ridicare a suspendarii, trebuie sa faca dovada faptului prevazut la alin. (1) lit. A.b), ramânând debitorului/administratorului sau altei parti interesate sarcina producerii dovezii contrare si, respectiv, a celorlalte elemente.
Art. 40. – Deschiderea procedurii suspenda orice termene de prescriptie a actiunilor prevazute la art. 36.
Art. 41. – (1) Nici o dobânda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii.
(2) Prin exceptie de la alin. (1), creantele garantate se înscriu în tabelul definitiv si/sau în tabelul definitiv consolidat, dupa caz, la valoarea garantiilor, evaluata în conformitate cu art. 39 alin. (1) lit. A, dar nu mai mult decât valoarea totala a creantei garantate de acea garantie. La distributia pretului garantiei, creditorul garantat va fi îndreptatit sa calculeze accesoriile la creanta garantata pâna cel mult la data vânzarii bunului, cu conditia ca pretul bunului sa fie corespunzator mai mare decât valoarea initial evaluata. În cazul în care pretul va fi inferior valorii evaluate, la distributie se va ajusta corespunzator raportul dintre partea garantata si cea negarantata a creantei.
(3) În cazul în care se confirma un plan de reorganizare, dobânzile, majorarile ori penalitatile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligatiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achita în conformitate cu actele din care rezulta si cu prevederile programului de plati. În cazul în care planul esueaza, prevederile alin. (1) si (2) se aplica corespunzator pentru calculul accesoriilor cuprinse în programul de plati, la data intrarii în faliment.
(4) Nici o dobânda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute ulterior datei deschiderii atât a procedurii simplificate, cât si a celei generale, în cazul în care nici un plan de reorganizare nu este confirmat.
Art. 42. – (1) Dupa ce s-a dispus deschiderea procedurii potrivit art. 33, este interzis administratorilor debitorilor, persoane juridice, sub sanctiunea nulitatii, sa înstraineze, fara acordul judecatorului-sindic, actiunile ori partile lor sociale sau de interes detinute de debitorul care face obiectul acestei proceduri.
(2) Judecatorul-sindic va dispune indisponibilizarea actiunilor ori a partilor sociale sau de interes, potrivit alin. (1), în registrele speciale de evidenta ori în conturile înregistrate electronic.
Art. 43. – (1) Ca urmare a deschiderii procedurii si pâna la data confirmarii planului de reorganizare, actiunile societatilor emitente, în sensul Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, se suspenda de la tranzactionare cu începere de la data primirii comunicarii de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
(2) La data primirii de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a comunicarii privind intrarea în procedura falimentului intervine retragerea valorilor mobiliare de pe piata reglementata pe care acestea se tranzactioneaza.
Art. 44. – Debitorul are obligatia de a pune la dispozitie administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului toate informatiile cerute de acesta, precum si toate informatiile apreciate ca necesare, cu privire la activitatea si averea sa, precum si lista cuprinzând platile si transferurile patrimoniale facute de el în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.
Art. 45. – (1) Dupa ramânerea irevocabila a hotarârii de deschidere a procedurii toate actele si corespondenta emise de debitor, administratorul judiciar sau lichidator vor cuprinde, în mod obligatoriu si cu caractere vizibile, în limbile româna, engleza si franceza, mentiunea în insolventa, in insolvency, en procedure collective.
(2) Dupa intrarea în reorganizare judiciara sau faliment, actele si corespondenta vor purta, în conditiile prevazute la alin. (1), mentiunea în reorganizare judiciara, in judicial reorganisation, en redressement sau, dupa caz, în faliment, in bankruptcy, en faillite. Dupa intrarea în procedura simplificata se va face, de asemenea, mentiunea în faliment, in bankruptcy, en faillite.
(3) Prejudiciile suferite de tertii de buna-credinta, ca urmare a nerespectarii obligatiei debitorului mentionate la alin. (1) si (2), vor fi reparate în mod exclusiv de persoanele care au încheiat actele ca reprezentanti legali ai debitorului, fara a fi atinsa averea debitorului.
Art. 46. – (1) În afara de cazurile prevazute la art. 49 sau de cele autorizate de judecatorul-sindic, toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.
(2) Debitorul si/sau, dupa caz, administratorul judiciar sunt obligati sa întocmeasca si sa pastreze o lista cuprinzând toate încasarile, platile si compensarile efectuate dupa deschiderea procedurii, cu precizarea naturii si valorii acestora si a datelor de identificare a cocontractantilor.
Art. 47. – (1) Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare – constând în dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile din avere si de a dispune de acestea -, daca acesta nu si-a declarat, în conditiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dupa caz, art. 33 alin. (6), intentia de reorganizare.
(2) Cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile si bunurilor pe care debitorul le-ar dobândi ulterior deschiderii procedurii.
(3) Judecatorul-sindic va putea ordona ridicarea, în tot sau în parte, a dreptului de administrare al debitorului odata cu desemnarea unui administrator judiciar, indicând totodata si conditia de exercitare a conducerii debitorului de catre acesta.
(4) Dreptul de administrare al debitorului înceteaza de drept la data la care se dispune începerea falimentului.
(5) Creditorii, comitetul creditorilor ori administratorul judiciar pot oricând adresa judecatorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare, având ca justificare pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan rational de activitate.
(6) Judecatorul-sindic va examina, în termen de 15 zile, cererea prevazuta la alin. (5), într-o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, comitetul creditorilor si administratorul special.
(7) De la data intrarii în faliment, debitorul va putea desfasura doar activitatile ce sunt necesare derularii operatiunilor lichidarii.
Art. 48. – (1) Prin sentinta sau, dupa caz, încheierea având drept efect ridicarea dreptului de administrare, judecatorul-sindic va da dispozitii tuturor bancilor la care debitorul are disponibil în conturi sa nu dispuna de acestea fara un ordin al administratorului judiciar/lichidatorului.
(2) Încalcarea dispozitiilor judecatorului-sindic, mentionate la alin. (1), atrage raspunderea bancilor pentru prejudiciul creat, precum si o amenda judiciara de la 4.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON).
Art. 49. – (1) Pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se încadreaza în conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente, dupa cum urmeaza:
a) sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare, în sensul art. 28 alin. (1) lit. h), si nu i-a fost ridicat dreptul de administrare;
b) sub conducerea administratorului judiciar, daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.
(2) Actele, operatiunile si platile care depasesc conditiile mentionate la alin. (1) vor putea fi autorizate în exercitarea atributiilor de supraveghere de administratorul judiciar; acesta va convoca o sedinta a comitetului creditorilor în vederea supunerii spre aprobare a cererii administratorului special, în termen de maximum 5 zile de la data primirii acesteia.
(3) În cazul propunerilor de înstrainare a bunurilor din averea debitorului grevate de garantii, se va tine seama de prevederile art. 39 referitoare la acordarea unei protectii corespunzatoare creantei garantate.
Art. 50. – Daca la data deschiderii procedurii un act juridic nu devenise opozabil tertilor, înscrierile, transcrierile, intabularile si orice alte formalitati specifice necesare acestui scop, efectuate dupa data deschiderii procedurii, sunt fara efect fata de masa creditorilor, cu exceptia cazului în care cererea sau sesizarea, legal formulata, a fost primita de instanta, autoritatea ori institutia competenta cel mai târziu în ziua premergatoare hotarârii de deschidere a procedurii.
Art. 51. – (1) Orice transfer, îndeplinire a unei obligatii, exercitare a unui drept, act sau fapt realizat în temeiul unor contracte financiare calificate, precum si orice acord de compensare bilaterala sunt valabile, pot fi executate si/sau opuse unui cocontractant insolvent ori unui garant insolvent al unui cocontractant, fiind recunoscute ca baza de înscriere a creantei în procedurile prevazute de prezenta lege.
(2) Singura obligatie, daca exista în cuprinsul contractului, ca urmare a realizarii unui netting în conditiile prevazute de un contract financiar calificat, a unei parti la contract va fi aceea de a presta (echivalentul) obligatia (suma de plata sau obligatie de a face) neta rezultata în urma nettingului catre cocontractantul sau.
(3) Singurul drept, daca exista în cuprinsul contractului, ca urmare a realizarii unui netting în conditiile prevazute de un contract financiar calificat, a unei parti la contract va fi acela de a primi (echivalentul) dreptul (suma de plata sau obligatie de a face) net care rezulta în urma nettingului de la cocontractantul sau.
(4) Nici o atributie conferita prin prezenta lege unui organ care aplica procedura insolventei nu va împiedica încetarea contractului financiar calificat si/sau accelerarea îndeplinirii obligatiilor de plata ori îndeplinirii obligatiilor de a face sau a realizarii unui drept în baza unuia ori a mai multor contracte financiare calificate, având ca temei un acord de netting, aceste puteri fiind limitate la suma neta rezultata în urma aplicarii acordului de netting.
(5) Cu exceptia dovedirii intentiei frauduloase a debitorului în sensul art. 80 alin. (1) lit. g), nici un lichidator sau, dupa caz, nici o instanta judecatoreasca nu poate împiedica, cere anularea ori decide desfacerea unor operatiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la îndeplinire a unui acord de netting, realizate în baza unui contract financiar calificat.
Art. 52. – Deschiderea procedurii de insolventa nu afecteaza dreptul unui creditor de a invoca compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci când conditiile prevazute de lege în materie de compensare legala sunt îndeplinite la data deschiderii procedurii.
Art. 53. – Bunurile înstrainate de administratorul judiciar sau de lichidator, în exercitiul atributiilor sale prevazute de prezenta lege, sunt dobândite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garantii reale mobiliare sau drepturi de retentie, de orice fel, ori masuri asiguratorii.
Art. 54. – (1) Administratorul judiciar va întocmi si va supune judecatorului-sindic, în termenul stabilit de acesta, care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea sa, un raport prin care sa propuna fie intrarea în procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie din procedura generala.
(2) Raportul va indica daca debitorul se încadreaza în criteriile prevazute la art. 1 alin. (2) si, în consecinta, trebuie supus procedurii simplificate prevazute de prezenta lege, caz în care va cuprinde documentele doveditoare si propunerea de intrare în faliment în procedura simplificata. Administratorul judiciar va notifica propunerea de intrare în faliment prin procedura simplificata creditorilor care au depus cerere introductiva si debitorului, prin administratorul special, depunând la instanta, odata cu cererea, dovada îndeplinirii procedurii de notificare.
(3) Judecatorul-sindic va supune propunerea prevazuta la alin. (2), privind intrarea în faliment a debitorului, în procedura simplificata, dezbaterii partilor într-o sedinta publica care va avea loc în maximum 20 de zile de la primirea raportului administratorului judiciar.
(4) În cadrul sedintei de judecata prevazute la alin. (3), judecatorul-sindic, dupa ascultarea partilor interesate, va da o sentinta prin care va aproba sau va respinge, dupa caz, concluziile raportului supus dezbaterii.
(5) În cazul aprobarii raportului prevazut la alin. (4), judecatorul-sindic va decide, prin aceeasi sentinta, intrarea în faliment a debitorului, în conditiile art. 107 alin. (1) lit. D.
Art. 55. – Ulterior intrarii în procedura simplificata, în cazul în care documentele prevazute la art. 28 alin. (1) lit. b)-e) si i) nu sunt prezentate de catre debitor, lichidatorul desemnat va reconstitui, în masura posibilului, acele documente, cheltuielile astfel efectuate urmând a fi suportate din averea debitorului.
Art. 56. – Pentru celeritatea procedurii de insolventa, în conditiile art. 1 alin. (2) lit. c) sau d) instanta poate stabili, pentru creditorul care a solicitat deschiderea procedurii de insolventa sau administratorul judiciar desemnat, îndatoriri în ceea ce priveste prezentarea probelor cu înscrisuri, relatii scrise, poate solicita la interogatoriu persoanele identificate ca facând parte din administratia societatii, poate solicita asistenta si concursul acestora la efectuarea actelor de procedura, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei.
Art. 57. – Atunci când la sediul înregistrat în registrul comertului debitorul nu mai desfasoara activitate, iar creditorul care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu cunoaste un alt sediu, punct de lucru de desfasurare a activitatii, si dupa ascultarea raportului administratorului judiciar, prevazut la art. 54, prin care se constata ca debitorul se gaseste în una dintre categoriile prevazute la art. 1 alin. (2) lit. c) sau d), comunicarea, notificarea oricarui act de procedura fata de debitor, inclusiv a celor privind deschiderea procedurii, se va efectua numai prin Buletinul procedurilor de insolventa.
Art. 58. – În aplicarea prevederilor art. 54-57, administratorul judiciar va solicita relatii privind sediul social al societatii si date privind administratia societatii, relatii privind bunurile patrimoniale si documentele privind activitatea societatii de la autoritatile care detin sau ar putea sa detina informatiile solicitate.
Art. 59. – (1) Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul, în cazul procedurii simplificate, va întocmi si va supune judecatorului-sindic, în termenul stabilit de judecatorul-sindic, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea sa, un raport asupra cauzelor si împrejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila.
(2) În cazul în care debitorul nu se încadreaza în criteriile prevazute la art. 1 alin. (2), raportul va indica daca exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori, dupa caz, motivele care nu permit reorganizarea si, în acest caz, va propune intrarea în faliment.
(3) În cazul în care, prin raportul sau, administratorul judiciar arata ca activitatea debitorului poate fi redresata pe baza unui plan de reorganizare judiciara, acesta va trebui sa precizeze daca recomanda ca planul de reorganizare sa fie cel propus de debitor, daca, la cererea debitorului, colaboreaza la întocmirea acelui plan ori daca intentioneaza sa propuna un alt plan singur sau împreuna cu unul ori mai multi creditori.
(4) Propunerea privind intrarea în faliment a debitorului, în procedura generala prevazuta la alin. (2), va fi supusa aprobarii adunarii generale a creditorilor la prima sedinta a acesteia.
(5) În cazul în care raportul administratorului judiciar va face propunerea de intrare în faliment, judecatorul-sindic va dispune, în termen de 3 zile de la primirea raportului, publicarea unui anunt referitor la raport în Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea datei adunarii creditorilor, într-un termen de maximum 10 zile de la expirarea termenului prevazut la art. 62 alin. (1) lit. e), la care va supune votului adunarii creditorilor propunerea administratorului judiciar si punctul de vedere al comitetului creditorilor asupra acesteia.
(6) Administratorul judiciar va asigura posibilitatea consultarii raportului prevazut la alin. (1) la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului. O copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului si la registrul comertului sau, dupa caz, la registrul în care este înmatriculat debitorul si va fi comunicata debitorului.
Art. 60. – (1) În cadrul sedintei adunarii generale a creditorilor prevazute la art. 59 alin. (4), administratorul judiciar îi va informa pe creditorii prezenti despre voturile valabile primite în scris cu privire la propunerea de intrare în faliment a debitorului în procedura generala.
(2) Adunarea generala a creditorilor va aproba propunerea administratorului judiciar, prevazuta la art. 59 alin. (2), prin votul titularilor a cel putin doua treimi din creantele prezente la vot. Indiferent de rezultatul votului, propunerea nu va fi aprobata în cazul în care unul sau mai multi creditori, detinând împreuna peste 20% din creantele cuprinse în tabelul preliminar de creante, îsi anunta intentia de a depune, în termenul legal, un plan de reorganizare a debitorului.
(3) În cazul aprobarii de catre adunarea generala a creditorilor a propunerii administratorului judiciar prevazute la art. 59 alin. (2), judecatorul-sindic va decide, prin sentinta, intrarea în faliment a debitorului, în conditiile art. 107 alin. (1) lit. D.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplica pentru raportul prevazut la art. 59 alin. (2), în cazul în care, pâna la data sedintei adunarii generale a creditorilor de aprobare a raportului prevazut la alin. (1), a fost admis un plan de reorganizare de catre judecatorul-sindic.

SECTIUNEA a 3-a
Primele masuri

Art. 61. – (1) În urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati în lista depusa de debitor în conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dupa caz, în conditiile art. 32 alin. (2), debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori altor registre unde debitorul este înmatriculat/înregistrat, pentru efectuarea mentiunii.
(2) Daca creditorii cu sediul sau cu domiciliul în strainatate au reprezentanti în tara, notificarea va fi trimisa acestora din urma.
(3) Notificarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza conform prevederilor Codului de procedura civila si se va publica, totodata, pe cheltuiala averii debitorului, într-un ziar de larga circulatie si în Buletinul procedurilor de insolventa.
Art. 62. – (1) Notificarea va cuprinde:
a) termenul limita de depunere, de catre creditori, a opozitiilor la sentinta de deschidere a procedurii, pronuntata ca urmare a cererii formulate de debitor, în conditiile art. 32 alin. (1), precum si termenul de solutionare a opozitiilor, care nu va depasi 10 zile de la data expirarii termenului de depunere a acestora;
b) termenul limita pentru înregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitorului, care va fi de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii, precum si cerintele pentru ca o creanta înregistrata sa fie considerata valabila;
c) termenul de verificare a creantelor, de întocmire, afisare si comunicare a tabelului preliminar de creante, care nu va depasi 30 de zile pentru procedura generala sau, respectiv, 15 zile, în cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului prevazut la lit. b);
d) termenul de definitivare a tabelului creantelor, care nu va depasi 30 de zile în cazul procedurii generale si, respectiv, 15 zile în cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului corespunzator fiecarei proceduri, prevazut la lit. c);
e) locul, data si ora primei sedinte a adunarii generale a creditorilor, care va avea loc în maximum 5 zile de la expirarea termenului prevazut la lit. c).
(2) În functie de circumstantele cauzei si pentru motive temeinice, judecatorul-sindic va putea hotarî o majorare a termenelor prevazute la alin. (1) lit. b), c) si d) cu maximum 30, 15, respectiv 15 zile.
Art. 63. – Daca debitorul are bunuri supuse transcriptiei, inscriptiei sau înregistrarii în registrele de publicitate, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite instantelor, autoritatilor ori institutiilor care tin aceste registre o copie de pe sentinta de deschidere a procedurii, spre a se face mentiune.
Art. 64. – (1) Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor în termenul fixat în sentinta de deschidere a procedurii; cererile de creante vor fi înregistrate într-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica, în mod corespunzator, titularilor de actiuni la purtator.
(3) Cererea de admitere a creantelor trebuie facuta chiar daca acestea nu sunt stabilite printr-un titlu.
(4) Creantele nescadente sau sub conditie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credala si vor fi îndreptatite sa participe la distribuiri de sume în masura îngaduita de prezenta lege.
(5) Sunt considerate sub conditie si acele creante care pot fi valorificate împotriva debitorului numai dupa executarea unui codebitor principal.
Art. 65. – (1) Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorata, temeiul creantei, precum si mentiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinta sau garantii.
(2) La cerere vor fi anexate documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii.
(3) Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purtator pot solicita administratorului judiciar restituirea titlurilor originale si pastrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. Administratorul judiciar va face mentiunea pe original despre prezentarea acestora. Originalele vor fi prezentate din nou la orice repartitie de sume între creditori, precum si la exercitarea votului în adunarea generala a creditorilor.
Art. 66. – (1) Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevazute de prezenta lege, cu exceptia creantelor constatate prin titluri executorii.
(2) Nu sunt supuse acestei proceduri creantele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevazute de legi speciale.
(3) Toate creantele prezentate pentru a fi admise si înregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile si corecte daca nu sunt contestate de catre debitor, administratorul judiciar sau creditori.
Art. 67. – (1) Administratorul judiciar va proceda de îndata la verificarea fiecarei cereri si a documentelor depuse si va efectua o cercetare amanuntita pentru a stabili legitimitatea, valoarea exacta si prioritatea fiecarei creante.
(2) În vederea îndeplinirii atributiei prevazute la alin. (1), administratorul judiciar va putea solicita explicatii de la debitor, va putea sa poarte discutii cu fiecare creditor, solicitându-i, daca considera necesar, informatii si documente suplimentare.
Art. 68. – Creantele negarantate si partile negarantate ale creantelor garantate care nu sunt scadente la data înregistrarii cererii de admitere vor fi înscrise în tabelul de creante cu întreaga lor valoare, însa, în cursul falimentului, orice distribuire de suma pentru astfel de creante se va face cu respectarea dispozitiilor art. 125.
Art. 69. – (1) Creantele constând în obligatii care nu au fost calculate în valoare monetara sau a caror valoare este supusa modificarii vor fi calculate de catre administratorul judiciar/lichidator si înscrise în tabelul de creante cu valoarea nominala pe care o aveau la data deschiderii procedurii. Judecatorul-sindic va decide asupra oricarei contestatii împotriva calculului facut de administrator pentru astfel de creante.
(2) Creantele exprimate sau consolidate în valuta vor fi înregistrate la valoarea lor în lei, la cursul Bancii Nationale a României existent la data deschiderii procedurii.
Art. 70. – O creanta a unui creditor cu mai multi debitori solidari va fi înscrisa în toate tabelele de creante ale debitorilor cu valoarea nominala, pâna va fi complet acoperita. Nici o reducere a sumei creantei prevazute în tabelul de creante nu va fi facuta în vreunul dintre tabelele de creante ale debitorilor, pâna ce creditorul nu a fost deplin satisfacut, în numerar sau în bunuri. Daca totalul sumelor distribuite creditorului, în toate actiunile cu debitorii, va depasi totalul sumei care îi este datorata, acesta va trebui sa restituie sumele primite în plus, care vor fi reînscrise ca fonduri în averea debitorilor, proportional cu sumele pe care fiecare dintre debitori le-a platit peste ceea ce era datorat.
Art. 71. – (1) Un creditor care, înainte de înregistrarea unei cereri de admitere, a primit o plata partiala pentru creanta sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al debitorului poate avea creanta înscrisa în tabelul de creante numai pentru partea pe care nu a încasat-o înca.
(2) Un codebitor sau un fidejusor, care este îndreptatit la restituire ori la despagubire din partea debitorului pentru suma platita, va fi trecut în tabelul de creante cu suma pe care a platit-o creditorului. În acest caz, creditorul comun are dreptul de a cere sa i se plateasca, pâna la achitarea integrala a creantei sale, cota cuvenita codebitorului sau fidejusorului, ramânând creditor al acestuia doar pentru suma neachitata.
(3) Codebitorul sau fidejusorul debitorului, care pentru asigurarea regresului sau are asupra bunurilor acestuia un drept de garantie, concura la masa credala, pentru a face posibila realizarea garantiei sale, dar pretul obtinut din vânzarea bunurilor grevate va fi atribuit creditorului, scazându-se din suma ce este datorata.
Art. 72. – (1) Ca rezultat al verificarilor facute, administratorul judiciar/lichidatorul va întocmi si va înregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate creantele împotriva averii debitorului, precizând ca sunt: chirografare, garantate, cu prioritati, sub conditie sau nescadente si aratând pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitata de creditor si suma acceptata de administratorul judiciar.
(2) La creantele garantate se vor arata titlul din care izvoraste garantia, rangul acesteia si motivele pentru care creantele au fost trecute partial în tabel sau au fost înlaturate.
(3) Tabelul preliminar de creante va fi, totodata, afisat de grefa la usa instantei, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal de afisare, si va fi comunicat debitorului. Dupa afisare, creditorii înscrisi în tabelul preliminar de creante pot participa la adunarile creditorilor.
(4) Odata cu afisarea tabelului, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite de îndata notificari creditorilor, ale caror creante sau drepturi de preferinta au fost trecute partial în tabelul preliminar de creante sau înlaturate, precizând totodata si motivele.
Art. 73. – (1) Debitorul, creditorii si orice alta parte interesata vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar/lichidator în tabelul preliminar de creante.
(2) Contestatiile trebuie depuse la tribunal cu cel putin 10 zile înainte de data stabilita, prin sentinta de deschidere a procedurii, pentru definitivarea tabelului de creante atât în procedura generala, cât si în procedura simplificata.
(3) La termenul stabilit prin sentinta de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creante, judecatorul-sindic va solutiona deodata, printr-o singura sentinta, toate contestatiile, chiar daca pentru solutionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; în acest din urma caz, judecatorul-sindic poate sa admita, în tot sau în parte, creantele, în mod provizoriu, la masa credala, atât în ceea ce priveste deliberarile, cât si repartitiile.
(4) Daca se admite creanta fara dreptul de preferinta pretins, aceasta va participa la repartitiile sumelor obtinute din valorificarea bunurilor negrevate de garantii.
(5) Din sumele care s-ar obtine din valorificarea bunurilor supuse dreptului de preferinta contestat se va consemna partea ce s-ar cuveni acelei creante.
Art. 74. – (1) Dupa ce toate contestatiile la creante au fost solutionate, administratorul judiciar/lichidatorul va înregistra, de îndata, la tribunal si va avea grija sa fie afisat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creantelor împotriva averii debitorului, aratând suma, prioritatea si situatia – garantata sau negarantata – a fiecarei creante.
(2) Dupa înregistrarea tabelului definitiv, numai titularii creantelor înregistrate în tabelul definitiv pot sa participe la votul asupra planului de reorganizare sau la orice repartitii de sume în caz de faliment în procedura simplificata.
Art. 75. – (1) Dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevazut la art. 73 alin. (2), si pâna la închiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestatie împotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta în tabel definitiv de creante, în cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau unei erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum si în cazul descoperirii unor titluri hotarâtoare si pâna atunci necunoscute.
(2) Judecarea contestatiei se va face de judecatorul-sindic, dupa citarea contestatorului, a creditorului care detine creanta contestata, daca acesta nu este chiar contestatorul, a administratorului judiciar/lichidatorului, a membrilor comitetului creditorilor si a oricarei alte parti interesate, dupa caz.
(3) Pâna la judecarea irevocabila a contestatiei, judecatorul-sindic va putea declara creanta sau dreptul de preferinta contestat ca admis numai provizoriu.
Art. 76. – (1) Cu exceptia cazului în care notificarea deschiderii procedurii s-a facut cu încalcarea dispozitiilor art. 7, titularul de creante anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creantelor pâna la expirarea termenului prevazut la art. 62 alin. (1) lit. b), este decazut, cât priveste creantele respective, din urmatoarele drepturi:
1. dreptul de a participa si de a vota în cadrul adunarii generale a creditorilor;
2. dreptul de a participa la distribuirile de sume în cadrul reorganizarii si falimentului;
3. dreptul de a-si realiza creantele împotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanei juridice debitoare, ulterior închiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul sa nu fi fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se fi stabilit raspunderea pentru efectuarea de plati ori transferuri frauduloase.
(2) Decaderea va putea fi invocata oricând, de orice parte interesata, pe cale de actiune sau exceptie.

Participantii la procedura insolventei

Art. 5. – (1) Organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul.

(2) Organele prevazute la alin. (1) trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea în conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni.

SECTIUNEA 1
Instantele judecatoresti

Art. 6. – Toate procedurile prevazute de prezenta lege, cu exceptia recursului prevazut la art. 8, sunt de competenta tribunalului în a carui raza teritoriala îsi are sediul debitorul, astfel cum figureaza acesta în registrul comertului, respectiv în registrul societatilor agricole sau în registrul asociatiilor si fundatiilor, si sunt exercitate de un judecator-sindic.
Art. 7. – (1) Citarea partilor, precum si comunicarea oricaror acte de procedura, a convocarilor si notificarilor se efectueaza prin Buletinul procedurilor de insolventa. Comunicarea citatiilor, a convocarilor si notificarilor fata de participantii la proces, al caror sediu, domiciliu sau resedinta se afla în strainatate, este supusa dispozitiilor Codului de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare. Buletinul procedurilor de insolventa va fi realizat si în forma electronica.
(2) În procedurile contencioase reglementate de prezenta lege vor fi citate în calitate de parti numai persoanele ale caror drepturi sau interese sunt supuse spre solutionare judecatorului-sindic, în conditii de contradictorialitate. În toate celelalte cazuri se aplica dispozitiile din Codul de procedura civila referitoare la procedura necontencioasa, în masura în care nu contravin unor dispozitii exprese prevazute de prezenta lege.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) se vor realiza, conform Codului de procedura civila, comunicarea actelor de procedura anterioare deschiderii procedurii si notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificati în lista prevazuta la art. 28 alin. (1) lit. c), procedura notificarii prevazute la art. 61 va fi considerata îndeplinita daca a fost efectuata prin Buletinul procedurilor de insolventa.
(4) În cazul în care debitorul este o societate tranzactionata pe o piata reglementata, judecatorul-sindic va comunica Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare hotarârea de deschidere a procedurii.
(5) Formatul si continutul-cadru ale actelor care se publica în Buletinul procedurilor de insolventa si ale dovezii privind îndeplinirea procedurii de citare, convocare, notificare si comunicare se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si sunt utilizate în mod obligatoriu de toti participantii la procedura.
(6) Notificarile, cu exceptia cazului în care sarcina notificarii apartine altor organe care aplica procedura, si convocarile prevazute de prezenta lege cad în sarcina administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupa caz.
(7) Creditorii care au înregistrat cereri de admitere a creantelor sunt prezumati ca au în cunostinta termenele prevazute la art. 62 ori la art. 107, 108 sau 109, dupa caz, si nu vor mai fi citati.
(8) În vederea publicarii citatiilor, convocarilor si notificarilor actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, dupa deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege, se editeaza Buletinul procedurilor de insolventa, publicatie editata de Oficiul National al Registrului Comertului.
(9) Publicarea actelor de procedura sau, dupa caz, a hotarârilor judecatoresti în Buletinul procedurilor de insolventa înlocuieste, de la data publicarii acestora, citarea, convocarea si notificarea actelor de procedura efectuate individual fata de participantii la proces, acestea fiind prezumate a fi îndeplinite la data publicarii.
Art. 8. – (1) Curtea de apel va fi instanta de recurs pentru hotarârile pronuntate de judecatorul-sindic în temeiul art. 11.
(2) Termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotarârii, daca legea nu prevede altfel.
(3) Recursul va fi judecat de completuri specializate, în termen de 30 de zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel. Citarea partilor se face prin Buletinul procedurilor de insolventa. În vederea solutionarii recursului, se trimit la curtea de apel, în copie certificata de grefierul-sef al tribunalului, numai actele care intereseaza solutionarea caii de atac, selectate de judecatorul-sindic. În cazul în care instanta de recurs considera necesare si alte acte din dosarul de fond, va pune în vedere partilor interesate sa le depuna în copie certificata.
(4) Prin derogare de la prevederile art. 300 alin. 2 si 3 din Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare, hotarârile judecatorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs.
(5) Prevederile alin. (4) nu se aplica în cazul judecarii recursului împotriva urmatoarelor hotarâri ale judecatorului-sindic:
a) sentinta de respingere a contestatiei debitorului, introdusa în temeiul art. 33 alin. (4);
b) sentinta prin care se decide intrarea în procedura simplificata;
c) sentinta prin care se decide intrarea în faliment, pronuntata în conditiile art. 107;
d) sentinta de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din încasarea de creante, introdusa în temeiul art. 122 alin. (3).
(6) Pentru toate cererile de recurs formulate împotriva hotarârilor pronuntate de judecatorul-sindic în cadrul procedurii se constituie un singur dosar.
(7) Prin derogare de la art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, judecatorul-sindic va putea sa nu dispuna suspendarea cauzei, în situatia în care dispozitiile a caror neconstitutionalitate se invoca au facut obiectul cel putin al unei decizii pronuntate de Curtea Constitutionala.

SECTIUNEA a 2-a
Judecatorul-sindic

Art. 9. – Repartizarea cauzelor având ca obiect procedura prevazuta de prezenta lege judecatorilor desemnati ca judecatori-sindici se realizeaza potrivit art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
Art. 10. – În îndeplinirea îndatoririlor sale, judecatorul-sindic va putea desemna, prin încheiere, persoane de specialitate, stabilindu-le si remuneratia. Remuneratiile vor fi platite din contul prevazut la art. 4 alin. (2), în conformitate cu criteriile stabilite prin hotarâre a Guvernului.
Art. 11. – (1) Principalele atributii ale judecatorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt:
a) pronuntarea motivata a hotarârii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare în faliment atât prin procedura generala, cât si prin procedura simplificata;
b) judecarea contestatiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;
c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolventa care au depus oferta de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pâna la confirmarea ori, dupa caz, înlocuirea sa de catre adunarea creditorilor, stabilirea remuneratiei în conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician în insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. În vederea desemnarii provizorii a administratorului judiciar, judecatorul-sindic va tine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile în acest sens depuse de creditori si, dupa caz, de debitor, daca cererea introductiva îi apartine;
d) confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;
e) înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;
f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;
g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în insolventa, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penala în legatura cu savârsirea infractiunilor prevazute la art. 143-147;
h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate împotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;
k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de întrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare în faliment;
l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;
m) judecarea actiunii în anularea hotarârii adunarii creditorilor;
n) pronuntarea hotarârii de închidere a procedurii.
(2) Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei. Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, în mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin organele acestora.
Art. 12. – (1) Hotarârile judecatorului-sindic sunt definitive si executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs.
(2) Dispozitiile art. 24 alin. 1 din Codul de procedura civila privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecatorului-sindic care pronunta succesiv hotarâri în acelasi dosar, cu exceptia situatiei rejudecarii, dupa casarea hotarârii în recurs.

SECTIUNEA a 3-a
Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor

Art. 13. – (1) Adunarea creditorilor va fi convocata si prezidata de administratorul judiciar sau, dupa caz, de lichidator, daca legea sau judecatorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor este în sarcina administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului.
(2) Creditorii cunoscuti vor fi convocati de administratorul judiciar sau de lichidator în cazurile prevazute expres de lege si ori de câte ori este necesar.
(3) Adunarea creditorilor va putea fi convocata si de comitetul creditorilor sau la cererea creditorilor detinând creante în valoare de cel putin 30% din valoarea totala a acestora.
Art. 14. – (1) Convocarea creditorilor va trebui sa cuprinda ordinea de zi a sedintei.
(2) Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse în convocare este nula, cu exceptia cazului în care la sedinta participa titularii tuturor creantelor.
(3) Creditorii pot fi reprezentati în adunare prin împuterniciti cu procura speciala autentica sau, în cazul creditorilor bugetari si al celorlalte persoane juridice, cu delegatie semnata de conducatorul unitatii.
(4) Daca legea nu interzice în mod expres, creditorii vor putea vota si prin corespondenta. Scrisoarea prin care se exprima votul, semnata de creditor, semnatura fiind legalizata de notarul public ori certificata si atestata de catre un avocat, sau înscrisul în format electronic, caruia i s-a încorporat, atasat ori asociat semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat valabil, poate fi comunicata prin orice mijloace si înregistrata la administratorul judiciar/lichidator, cu cel putin 5 zile înainte de data fixata pentru exprimarea votului.
(5) La sedintele adunarii creditorilor vor putea participa 2 delegati ai salariatilor debitorului, votând pentru creantele reprezentând salariile si alte drepturi banesti.
(6) Deliberarile si hotarârile adunarii creditorilor vor fi cuprinse într-un proces-verbal, care va fi semnat de presedintele sedintei, membrii comitetului creditorilor, precum si de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz. Procesul-verbal va fi depus, prin grija administratorului judiciar/lichidatorului, la dosarul cauzei, în termen de doua zile lucratoare de la data adunarii creditorilor.
(7) Hotarârea adunarii creditorilor poate fi desfiintata de judecatorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luarii hotarârii respective si au facut sa se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunarii, precum si la cererea creditorilor îndreptatiti sa participe la procedura insolventei, care au lipsit motivat de la sedinta adunarii creditorilor.
Art. 15. – (1) Cu exceptia cazurilor în care legea cere o majoritate speciala, sedintele adunarii creditorilor vor avea loc în prezenta titularilor de creante însumând cel putin 30% din valoarea totala a creantelor împotriva averii debitorului si un numar de membri ai comitetului creditorilor care reprezinta majoritatea simpla a acestora, iar deciziile adunarii creditorilor se adopta cu votul titularilor unei majoritati, prin valoare, a creantelor prezente.
(2) Calculul valorii totale a creantelor prevazute la alin. (1) împotriva averii debitorului se va determina prin raportare la urmatoarele criterii:
a) ulterior afisarii tabelului preliminar si pâna la afisarea tabelului definitiv, valoarea creantelor verificate si acceptate de administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar;
b) ulterior afisarii tabelului definitiv si pâna la confirmarea unui plan de reorganizare, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv;
c) ulterior confirmarii planului de reorganizare si pâna la afisarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din planul de reorganizare confirmat;
d) ulterior afisarii tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia.
(3) Planul de reorganizare va fi supus votului adunarii creditorilor, în conditiile prevazute la art. 101.
Art. 16. – (1) Judecatorul-sindic va desemna, în raport cu proportiile cazului, un comitet format din 3-7 creditori dintre cei cu creante garantate, bugetare si chirografare cele mai mari, prin valoare.
(2) Desemnarea se va face, prin încheiere, dupa întocmirea tabelului preliminar de creante.
(3) Pentru necesitatile procedurii, judecatorul-sindic va desemna, pe baza propunerii creditorilor, un presedinte al comitetului creditorilor. Comitetul creditorilor va fi citat în persoana presedintelui astfel desemnat, iar în lipsa, prin oricare dintre membrii comitetului creditorilor.
(4) În cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, acestia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creante garantate si cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii, care se ofera voluntar; comitetul astfel desemnat va înlocui comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic.
(5) Daca nu se va obtine majoritatea necesara, se va mentine comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic. La propunerea administratorului judiciar sau a celorlalti membri ai comitetului creditorilor, judecatorul-sindic va consemna, prin încheiere, modificarea componentei acestuia, astfel încât criteriile prevazute la alin. (4) sa fie respectate în toate fazele procedurii.
(6) În cursul derularii procedurii, judecatorul-sindic va putea cere asistenta comitetului creditorilor sau a unui delegat al acestuia.
Art. 17. – (1) Comitetul creditorilor are urmatoarele atributii:
a) sa analizeze situatia debitorului si sa faca recomandari adunarii creditorilor cu privire la continuarea activitatii debitorului si la planurile de reorganizare propuse;
b) sa negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care doreste sa fie desemnat de catre creditori în dosar conditiile numirii si sa recomande adunarii creditorilor astfel de numiri;
c) sa ia cunostinta despre rapoartele întocmite de administratorul judiciar sau de lichidator, sa le analizeze si, daca este cazul, sa faca contestatii la acestea;
d) sa întocmeasca rapoarte, pe care sa le prezinte adunarii creditorilor, privind masurile luate de administratorul judiciar sau de lichidator si efectele acestora si sa propuna, motivat, si alte masuri;
e) sa solicite, în temeiul art. 47 alin. (5), ridicarea dreptului de administrare al debitorului;
f) sa introduca actiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, facute de debitor în dauna creditorilor, atunci când astfel de actiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar sau de lichidator.
(2) Comitetul creditorilor se întruneste lunar si, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupa caz, ori a cel putin 2 dintre membrii sai, ori de câte ori este necesar.
(3) Deliberarile comitetului creditorilor vor avea loc în prezenta administratorului judiciar/lichidatorului si vor fi consemnate într-un proces-verbal, care va retine pe scurt continutul deliberarilor, precum si hotarârile luate.
(4) Deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritatea simpla din totalul numarului de membri ai acestuia.
(5) Daca un membru al comitetului creditorilor se afla, datorita interesului propriu, în conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, acesta se va abtine de la vot.
(6) Împotriva actiunilor, masurilor si deciziilor luate de comitetul creditorilor orice creditor poate formula contestatie la adunarea creditorilor, dupa ce, în prealabil, a sesizat comitetul creditorilor cu privire la masurile contestate, iar solutia adoptata de acesta nu raspunde intereselor creditorului.

SECTIUNEA a 4-a
Administratorul special

Art. 18. – (1) Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa participe la procedura, pe seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care îi conduce si activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor.
(2) Administratorul special are urmatoarele atributii:
a) exprima intentia debitorului de a propune un plan, potrivit art. 28 alin. (1) lit. h), coroborat cu art. 33 alin. (2);
b) participa, în calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor prevazute la art. 79 si 80;
c) formuleaza contestatii în cadrul procedurii reglementate de prezenta lege;
d) propune un plan de reorganizare;
e) administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, dupa confirmarea planului;
f) dupa intrarea în faliment, participa la inventar, semnând actul, primeste raportul final si bilantul de închidere si participa la sedinta convocata pentru solutionarea obiectiunilor si aprobarea raportului;
g) primeste notificarea închiderii procedurii.
SECTIUNEA a 5-a
Administratorul judiciar

Art. 19. – (1) Practicienii în insolventa interesati vor depune la dosar o oferta de preluare a pozitiei de administrator judiciar în dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calitatii de practician în insolventa si o copie de pe polita de asigurare profesionala. În oferta, practicianul în insolventa interesat va putea arata si disponibilitatea de timp si de resurse umane, precum si experienta generala sau specifica necesare preluarii dosarului si bunei administrari a cazului. În cazul în care nu exista nici o astfel de oferta, judecatorul-sindic va desemna provizoriu, pâna la prima adunare a creditorilor, un practician în insolventa ales în mod aleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R.
(2) La recomandarea comitetului creditorilor, în cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor sau ulterior, creditorii care detin cel putin 50% din valoarea totala a creantelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i si remuneratia. În cazul în care remuneratia se va achita din fondul constituit conform prevederilor art. 4, aceasta va fi stabilita de catre judecatorul-sindic, pe baza criteriilor stabilite prin legea privind profesia de practician în insolventa. Creditorii pot decide sa confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu de catre judecatorul-sindic.
(3) Creditorii pot contesta, pe motive de nelegalitate, decizia prevazuta la alin. (2), în termen de 3 zile, la judecatorul-sindic care va solutiona, de urgenta si deodata, toate contestatiile printr-o încheiere prin care va desemna administratorul judiciar/lichidatorul propus de creditori sau, dupa caz, va solicita adunarii creditorilor desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator.
(4) Daca în termenul stabilit la alin. (3) decizia adunarii creditorilor nu este contestata, judecatorul-sindic, prin încheiere, va desemna administratorul judiciar propus de creditori, dispunând totodata încetarea atributiilor administratorului judiciar provizoriu pe care l-a desemnat prin sentinta de deschidere a procedurii.
(5) Administratorul judiciar, persoana fizica sau persoana juridica, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie sa aiba calitatea de practician în insolventa, potrivit legii.
(6) Sunt incompatibile cu calitatea de lichidator (expert în insolventa) urmatoarele categorii de persoane:
a) persoana fizica ce are calitatea de fondator, administrator, cenzor sau reprezentant al unui comerciant, persoana juridica, potrivit art. 6 si 138 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) executorii judecatoresti;
c) persoanele fizice sau juridice având calitatea de lichidator (expert în insolventa), carora le sunt aplicabile prevederile art. 27 pct. 1-9 din Codul de procedura civila.
(7) În situatiile prevazute la art. 149 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, administratorul judiciar/lichidatorul are obligatia de abtinere. În cazul neconformarii, persoana interesata poate initia procedura recuzarii, conform dispozitiilor Codului de procedura civila, care se aplica în mod corespunzator.
(8) Înainte de desemnarea sa, administratorul judiciar trebuie sa faca dovada ca este asigurat pentru raspundere profesionala, prin subscrierea unei polite de asigurare valabile, care sa acopere eventualele prejudicii cauzate în îndeplinirea atributiilor sale. Riscul asigurat trebuie sa reprezinte consecinta activitatii administratorului judiciar pe perioada exercitarii calitatii sale.
(9) Este interzis administratorului judiciar, sub sanctiunea revocarii din functie si a repararii eventualelor prejudicii cauzate, sa diminueze, în mod direct sau indirect, valoarea sumei asigurate prin contractul de asigurare.
Art. 20. – (1) Principalele atributii ale administratorului judiciar, în cadrul prezentei legi, sunt:
a) examinarea situatiei economice a debitorului si a documentelor depuse conform prevederilor art. 28 si 35 si întocmirea unui raport prin care sa propuna fie intrarea în procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie în cadrul procedurii generale si supunerea acelui raport judecatorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
b) examinarea activitatii debitorului si întocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si împrejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila, si asupra existentei premiselor angajarii raspunderii acestora, în conditiile art. 138, precum si asupra posibilitatii reale de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea si supunerea acelui raport judecatorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
c) întocmirea actelor prevazute la art. 28 alin. (1), în cazul în care debitorul nu si-a îndeplinit obligatia respectiva înauntrul termenelor legale, precum si verificarea, corectarea si completarea informatiilor cuprinse în actele respective, când acestea au fost prezentate de debitor;
d) elaborarea planului de reorganizare a activitatii debitorului, în functie de cuprinsul raportului prevazut la lit. a) si în conditiile si termenele prevazute la art. 94;
e) supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;
f) conducerea integrala, respectiv în parte, a activitatii debitorului, în acest ultim caz cu respectarea precizarilor exprese ale judecatorului-sindic cu privire la atributiile sale si la conditiile de efectuare a platilor din contul averii debitorului;
g) convocarea, prezidarea si asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor sau ale actionarilor, asociatilor ori membrilor debitorului persoana juridica;
h) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale încheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
i) sesizarea de urgenta a judecatorului-sindic în cazul în care constata ca nu exista bunuri în averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;
j) mentinerea sau denuntarea unor contracte încheiate de debitor;
k) verificarea creantelor si, atunci când este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si întocmirea tabelelor creantelor;
l) încasarea creantelor; urmarirea încasarii creantelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de catre debitor înainte de deschiderea procedurii; formularea si sustinerea actiunilor în pretentii pentru încasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocati;
m) cu conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic, încheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale;
n) sesizarea judecatorului-sindic în legatura cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta.
(2) Judecatorul-sindic poate stabili administratorului judiciar, prin încheiere, orice alte atributii în afara celor stabilite la alin. (1), cu exceptia celor prevazute de lege în competenta exclusiva a acestuia.
Art. 21. – (1) La fiecare termen de continuare a procedurii, administratorul judiciar va prezenta judecatorului-sindic un raport cuprinzând descrierea modului în care si-a îndeplinit atributiile, precum si o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului. Baza de raportare este luna întreaga, raportul putând cuprinde mai multe luni.
(2) Debitorul persoana fizica, administratorul special al debitorului persoana juridica, oricare dintre creditori, precum si orice alta persoana interesata pot face contestatie împotriva masurilor luate de administratorul judiciar.
(3) Contestatia trebuie sa fie înregistrata în termen de 5 zile de la depunerea raportului prevazut la alin. (1).
(4) Judecatorul-sindic va solutiona contestatia, în termen de 10 zile de la înregistrarea ei, în camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar si a comitetului creditorilor, putând, la cererea contestatorului, sa suspende executarea masurii contestate.
Art. 22. – (1) În cazul în care un practician în insolventa desemnat refuza numirea, acesta are obligatia de a notifica instanta, în termen de 5 zile de la comunicarea sentintei de numire. Judecatorul-sindic va sanctiona cu amenda judiciara de la 500 lei (RON) la 1.000 lei (RON) necomunicarea în termen a refuzului, fara motive temeinice. În acest caz sunt aplicabile dispozitiile art. 19. Prevederile prezentului articol sunt aplicabile si în situatia prevazuta la art. 34.
(2) În orice stadiu al procedurii, judecatorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, îl poate înlocui pe administratorul judiciar, prin încheiere motivata, pentru motive temeinice. Încheierea de înlocuire se pronunta în camera de consiliu, de urgenta, cu citarea administratorului judiciar si a comitetului creditorilor.
(3) Judecatorul-sindic va sanctiona administratorul judiciar cu amenda judiciara de la 1.000 lei (RON) la 5.000 lei (RON) în cazul în care acesta, din culpa sau cu rea-credinta, nu îsi îndeplineste sau îndeplineste cu întârziere atributiile prevazute de lege sau stabilite de judecatorul-sindic.
(4) Daca prin fapta prevazuta la alin. (3) administratorul judiciar a cauzat un prejudiciu, judecatorul-sindic va putea, la cererea oricarei parti interesate, sa îl oblige pe administratorul judiciar la acoperirea prejudiciului produs.
(5) În cazul amenzilor si al despagubirii prevazute la alin. (1), (3) si, respectiv la alin. (4), urmeaza a se aplica în mod corespunzator dispozitiile art. 1084 si 1085 din Codul de procedura civila.
Art. 23. – În vederea îndeplinirii atributiilor sale, administratorul judiciar va putea desemna persoane de specialitate. Numirea si nivelul remuneratiilor acestor persoane vor fi supuse aprobarii comitetului creditorilor, cu exceptia cazurilor în care va fi stabilit ca acestea vor fi achitate din fondul constituit conform art. 4.
SECTIUNEA a 6-a
Lichidatorul

Art. 24. – (1) În cazul în care dispune trecerea la faliment, judecatorul-sindic va desemna un lichidator, aplicându-se, în mod corespunzator, dispozitiile art. 19, 21, 22, 23 si ale art. 102 alin. (5).
(2) Atributiile administratorului judiciar înceteaza la momentul stabilirii atributiilor lichidatorului de catre judecatorul-sindic.
(3) Poate fi desemnat lichidator si administratorul judiciar desemnat anterior.
Art. 25. – Principalele atributii ale lichidatorului, în cadrul prezentei legi, sunt:
a) examinarea activitatii debitorului asupra caruia se initiaza procedura simplificata în raport cu situatia de fapt si întocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si împrejurarilor care au dus la insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila si a existentei premiselor angajarii raspunderii acestora în conditiile art. 138, si supunerea acelui raport judecatorului-sindic într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea lichidatorului, daca un raport cu acest obiect nu fusese întocmit anterior de administratorul judiciar;
b) conducerea activitatii debitorului;
c) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale încheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare pentru conservarea lor;
e) mentinerea sau denuntarea unor contracte încheiate de debitor;
f) verificarea creantelor si, atunci când este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si întocmirea tabelelor creantelor;
g) urmarirea încasarii creantelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta înaintea deschiderii procedurii, încasarea creantelor; formularea si sustinerea actiunilor în pretentii pentru încasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocati;
h) primirea platilor pe seama debitorului si consemnarea lor în contul averii debitorului;
i) vânzarea bunurilor din averea debitorului, în conformitate cu prevederile prezentei legi;
j) încheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale sub conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic;
k) sesizarea judecatorului-sindic cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta;
l) orice alte atributii stabilite prin încheiere de catre judecatorul-sindic.

Dispozitii generale

Art. 1. – (1) Procedura generala prevazuta de prezenta lege se aplica urmatoarelor categorii de debitori aflati în stare de insolventa sau de insolventa iminenta, cu exceptia celor prevazuti la alin. (2) lit. c) si d):

1. societatile comerciale;
2. societatile cooperative;
3. organizatiile cooperatiste;
4. societatile agricole;
5. grupurile de interes economic;
6. orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice.
(2) Procedura simplificata prevazuta de prezenta lege se aplica debitorilor aflati în stare de insolventa, care se încadreaza în una dintre urmatoarele categorii:
a) comercianti, persoane fizice, actionând individual;
b) asociatii familiale;
c) comercianti care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1) si îndeplinesc una dintre urmatoarele conditii:
1. nu detin nici un bun în patrimoniul lor;
2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite;
3. administratorul nu poate fi gasit;
4. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului;
d) debitori care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1), care nu au prezentat documentele prevazute la art. 28 alin. (1) lit. b), c), e) si h) în termenul prevazut de lege;
e) societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive;
f) debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare în faliment sau care nu sunt îndreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de prezenta lege.
Art. 2. – Scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolventa.
Art. 3. – În întelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
1. insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci când debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;
b) insolventa este iminenta atunci când se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei;
2. averea debitorului reprezinta totalitatea bunurilor si drepturilor sale patrimoniale – inclusiv cele dobândite în cursul procedurii insolventei -, care pot face obiectul executarii silite, în conditiile reglementate de Codul de procedura civila;
3. procedura colectiva este procedura în care creditorii recunoscuti participa împreuna la urmarirea si recuperarea creantelor lor, în modalitatile prevazute de prezenta lege;
4. data deschiderii procedurii reprezinta:
a) în cazul cererii debitorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii încheierii prevazute la art. 32 alin. (1);
b) în cazul cererii creditorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii sentintei judecatorului-sindic, prevazuta la art. 33 alin. (4) sau (6);
5. debitorul este persoana fizica sau persoana juridica de drept privat, care face parte din una dintre categoriile prevazute la art. 1, al carei patrimoniu este în stare de insolventa;
6. prin creditor îndreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei se întelege creditorul a carui creanta împotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile;
7. prin creditor se întelege persoana fizica sau juridica ce detine un drept de creanta asupra averii debitorului si care a solicitat, în mod expres, instantei sa îi fie înregistrata creanta în tabelul definitiv de creante sau în tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul debitorului, în conditiile prezentei legi. Au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului;
8. creditorul îndreptatit sa participe la procedura insolventei este acel creditor care a formulat si i-a fost admisa, total sau în parte, o cerere de înregistrare a creantei sale pe tabelul definitiv al creantelor contra debitorului si care are dreptul de a participa si de a vota în adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara admis de judecatorul-sindic, de a fi desemnat în calitate de membru al comitetului creditorilor, de a participa la distributiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat ori notificat cu privire la desfasurarea procedurii si de a participa la orice alta procedura reglementata de prezenta lege;
9. creantele garantate sunt creantele persoanelor care beneficiaza de o garantie reala asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau tert garantat fata de persoanele beneficiare ale garantiilor reale;
10. creantele salariale sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca între debitor si angajatii acestuia. Aceste creante sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creante de catre administratorul judiciar/lichidator;
11. creantele bugetare reprezinta creantele constând în impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora;
12. valoare-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea creditorului. Acesta este de 10.000 lei (RON), iar pentru salariati, de 6 salarii medii pe economie;
13. creditorii chirografari sunt creditorii debitorului care nu au constituite garantii fata de patrimoniul debitorului si care nu au privilegii însotite de drepturi de retentie, ale caror creante sunt curente la data deschiderii procedurii, precum si creante noi, aferente activitatilor curente în perioada de observatie;
14. activitatile curente reprezinta acele fapte de comert si operatiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observatie, în cursul normal al comertului sau, cum ar fi:
a) continuarea activitatilor contractate, conform obiectului de activitate;
b) efectuarea operatiunilor de încasari si plati aferente acestora;
c) asigurarea finantarii capitalului de lucru în limite curente;
15. perioada de observatie este perioada cuprinsa între data deschiderii procedurii si data confirmarii planului sau, dupa caz, a intrarii în faliment;
16. tabelul preliminar de creante cuprinde toate creantele nascute înainte de data deschiderii procedurii curente, scadente, sub conditie sau în litigiu, acceptate de catre administratorul judiciar în urma verificarii acestora. În tabel vor fi mentionate atât suma solicitata de catre creditor, cât si suma acceptata si rangul de preferinta. În cazul procedurii simplificate, în acest tabel se vor înregistra si creantele nascute dupa deschiderea procedurii si pâna la momentul intrarii în faliment;
17. prin tabel definitiv de creante se întelege tabelul care cuprinde toate creantele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate în tabelul preliminar si împotriva carora nu s-au formulat contestatii în conformitate cu prevederile art. 73, precum si creantele admise în urma solutionarii contestatiilor. În acest tabel se arata suma solicitata, suma admisa si rangul de prioritate a creantei;
18. tabelul suplimentar cuprinde toate creantele nascute dupa data deschiderii procedurii generale si pâna la data începerii procedurii falimentului, acceptate de catre lichidator în urma verificarii acestora. În tabel vor fi mentionate atât suma solicitata de catre creditor, cât si suma acceptata si rangul de preferinta;
19. tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creantelor ce figureaza ca admise în tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate, precum si cele rezultate în urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar. În situatia în care s-a dispus intrarea în faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare, urmeaza a se întocmi o varianta actualizata a tabelului definitiv consolidat, în concordanta cu programul de plata a creantelor, cuprins în planul de reorganizare, si cu deducerea sumelor achitate pe parcursul desfasurarii acestuia;
20. reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, în vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune întocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, împreuna sau separat:
a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;
c) restrângerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;
21. categoria de creante defavorizate este prezumata a fi categoria de creante pentru care planul de reorganizare prevede cel putin una dintre modificarile urmatoare pentru oricare dintre creantele categoriei respective:
a) o reducere a cuantumului creantei;
b) o reducere a garantiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reesalonarea platilor în defavoarea creditorului;
c) valoarea actualizata cu dobânda de referinta a Bancii Nationale a României, daca nu este stabilit altfel prin contractul privind creanta respectiva sau prin legi speciale, este mai mica decât valoarea la care a fost înscrisa în tabelul definitiv de creante;
22. prin program de plata a creantelor se întelege tabelul de creante mentionat în planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creante si la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare, si care cuprinde:
a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creante pe care debitorul se obliga sa le plateasca acestora;
b) termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume;
23. prin procedura falimentului se întelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului în vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat;
24. procedura generala reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care un debitor care îndeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (1), fara a le îndeplini simultan si pe cele de la art. 1 alin. (2), intra, dupa perioada de observatie, succesiv, în procedura de reorganizare judiciara si în procedura falimentului sau, separat, numai în reorganizare judiciara ori doar în procedura falimentului;
25. procedura simplificata reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care debitorul care îndeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (2) intra direct în procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 60 de zile, perioada în care vor fi analizate elementele aratate la art. 1 alin. (2) lit. c) si d);
26. administratorul special este reprezentantul desemnat de adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, sa efectueze în numele si pe seama acestuia actele de administrare necesare în perioadele de procedura când debitorului i se permite sa-si administreze activitatea si sa le reprezinte interesele în procedura pe perioada în care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. Adunarea generala a actionarilor, asociatilor sau membrilor persoanei juridice va fi convocata de administratorul judiciar ori de lichidator, pentru desemnarea administratorului special, în termen de maximum 20 de zile de la deschiderea procedurii sau, dupa caz, de la ridicarea dreptului debitorului de a-si administra averea. Adunarea generala va fi prezidata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz;
27. administratorul judiciar este persoana fizica sau juridica, practician în insolventa, autorizat în conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute la art. 20 în perioada de observatie si pe durata procedurii de reorganizare;
28. lichidatorul este persoana fizica sau juridica, practician în insolventa, autorizat în conditiile legii, desemnata sa conduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile prevazute la art. 25 în cadrul procedurii falimentului, atât în procedura generala, cât si în cea simplificata;
29. Buletinul procedurilor de insolventa reprezinta publicatia editata de Oficiul National al Registrului Comertului, care are drept scop publicarea citatiilor, convocarilor, notificarilor si comunicarilor actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, administratorul judiciar/lichidator dupa deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege;
30. ridicarea dreptului de administrare atrage suspendarea mandatului administratorului special sau al consiliului de administratie al debitorului. În cazul ridicarii dreptului de administrare al debitorului, conducerea acestuia este preluata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz;
31. prin contract financiar calificat se întelege orice contract având ca obiect operatiuni cu instrumente financiare derivate realizate pe pietele reglementate, pietele asimilate sau pietele la buna întelegere, astfel cum sunt acestea reglementate;
32. prin consumator captiv se întelege consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul;
33. operatiunea de compensare bilaterala (netting) presupune realizarea, în legatura cu unul sau mai multe contracte financiare calificate, a uneia sau a mai multora dintre urmatoarele operatiuni:
a) încetarea unui contract financiar calificat si/sau accelerarea oricarei plati sau îndepliniri a unei obligatii ori realizari a unui drept în baza unuia sau a mai multor contracte financiare calificate având ca temei un acord de compensare bilaterala (netting);
b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piata, valori de lichidare ori valori de înlocuire a oricareia dintre obligatiile sau drepturile la care se refera lit. a);
c) conversia într-o singura moneda a oricarei valori, calculata potrivit lit. b);
d) compensarea, pâna la obtinerea unei sume nete (off-set), a oricaror valori calculate potrivit lit. b) si convertite potrivit prevederilor lit. c);
34. prin acord de compensare bilaterala (acord de netting) se întelege:
a) orice întelegere sau clauza în cadrul unui contract financiar calificat dintre doua parti, prin care se prevede un netting al unor plati ori o îndeplinire a unor obligatii sau o realizare a unor drepturi prezente ori viitoare rezultând din sau având legatura cu unul ori mai multe contracte financiare calificate („acord master de netting”);
b) orice acord master de netting între doua parti, prin care se prevede netting-ul între doua sau mai multe acorduri master de netting („acord master-master de netting”);
c) orice întelegere de garantare subsecventa ori în legatura cu unul sau mai multe acorduri master de netting;
35. prin întelegere de garantare se întelege orice contract/instrument de garantare a unui acord de netting sau a unor contracte financiare calificate, incluzând fara limitare: gajuri, scrisori de garantie, garantii personale si altele asemenea.
Art. 4. – (1) Toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cele privind notificarea, convocarea si comunicarea actelor de procedura efectuate de administratorul judiciar si/sau de lichidator, vor fi suportate din averea debitorului.
(2) Platile se vor face dintr-un cont deschis la o unitate a unei banci, pe baza de dispozitii emise de debitor sau, dupa caz, de administratorul judiciar, iar în cursul falimentului, de lichidator.
(3) Disponibilitatile banesti vor putea fi pastrate într-un cont special de depozit bancar.
(4) În lipsa disponibilitatilor în contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, platile efectuându-se pe baza unui buget previzionat pe o perioada de cel putin 3 luni, aprobat de judecatorul-sindic.
(5) Judecatorul-sindic va putea autoriza, pe baza documentelor justificative atasate la raportul lunar al administratorului judiciar/lichidatorului, elaborat potrivit art. 21 alin. (1), plata, din fondul de lichidare a cheltuielilor ce au depasit bugetul previzionat.
(6) Fondul prevazut la alin. (4) va fi constituit prin:
a) majorarea cu 20% a taxelor percepute de oficiile registrului comertului de pe lânga tribunale pentru operatiunile de înregistrare;
b) majorarea cu 20% a taxelor percepute pentru operatiunile de înregistrare în registrul societatilor agricole si, în cazul asociatiilor si fundatiilor ce desfasoara activitati economice, în registrul asociatiilor si fundatiilor.
(7) Sumele prevazute la alin. (1) vor fi virate de oficiile registrului comertului, prin Oficiul National al Registrului Comertului, în contul Uniunii Nationale a Practicienilor în Insolventa din România, denumita în continuare U.N.P.I.R., iar taxele prevazute la alin. (6) lit. b) vor fi achitate la orice unitate bancara în contul mentionat.
(8) U.N.P.I.R. va comunica la Oficiul National al Registrului Comertului si la instantele judecatoresti pe lânga care functioneaza registrul societatilor agricole, respectiv registrul asociatiilor si fundatiilor, numarul contului si unitatea la care acesta este deschis si orice modificari ulterioare ale acestuia.
(9) Sumele mentionate la alin. (1) vor fi considerate cheltuieli de lichidare în conformitate cu art. 121 si art. 123 pct. 1 si vor fi înscrise în planul de distribuire prevazut la art. 122 alin. (1).

Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei

Legitima aparare
Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita in stare de legitima aparare.
Este in stare de legitima aparare acela care savarseste fapta pentru a inlatura un atac material, direct, imediat si injust, indreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes obstesc, si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc.

Se prezuma ca este in legitima aparare, si acela care savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare.
Este de asemenea in legitima aparare si acela care din cauza tulburarii sau temerii a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul.

Starea de necesitate

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita in stare de necesitate.
Este in stare de necesitate acela care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes obstesc.
Nu este in stare de necesitate persoana care in momentul cand a savarsit fapta si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat.

Constrangerea fizica si constrangerea morala

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita din cauza unei constrangeri fizice careia faptuitorul nu i-a putut rezista.
De asemenea, nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita din cauza unei constrangeri morale, exercitata prin amenintare cu un pericol grav pentru persoana faptuitorului ori a altuia si care nu putea fi inlaturat in alt mod.

Cazul fortuit

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, al carei rezultat este consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazuta.

Iresponsabilitatea

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, fie din cauza alienatiei mintale, fie din alte cauze, nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale, ori nu putea fi stapan pe ele.

Betia

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, se gasea, datorita unor imprejurari independente de vointa sa, in stare de betie completa produsa de alcool sau de alte substante.
Starea de betie voluntara completa produsa de alcool sau de alte substante nu inlatura caracterul penal al faptei. Ea poate constitui, dupa caz, o circumstanta atenuanta sau agravanta.

Minoritatea faptuitorului

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita de un minor care la data comiterii acesteia nu indeplinea conditiile legale pentru a raspunde penal.

Eroarea de fapt

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, cand faptuitorul, in momentul savarsirii acesteia, nu cunostea existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei.
Nu constituie o circumstanta agravanta imprejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o in momentul savarsirii infractiunii.
Dispozitiile alin. 1 si 2 se aplica si faptelor savarsite din culpa pe care legea penala le pedepseste, numai daca necunoasterea starii, situatiei sau imprejurarii respective nu este ea insasi rezultatul culpei.
Necunoasterea sau cunoasterea gresita a legii penale nu inlatura caracterul penal al faptei.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!