Legea 571/2003

Impozitul pe dividende din 2014

de

Impozitul pe dividende din 2014

Modificarile aduse de OUG 102/2013 se refera la: dividendele inregistrate de persoana juridica romana/sediul permanent din Romania al persoanei juridice straine distribuite de o filiala situata intr-un stat membru; respectiv dividendele platite de o persoana juridica romana unei alte persoane juridice  romana, dupa data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, adica dupa 1  ianuarie 2014, astfel cum prevede art. II din OUG 102/2013.

In privinta impozitului pe dividend, retinem faptul ca: se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut distribuit/platit unei persoane juridice romane; se declara si se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se distribuie/plateste dividendul; in situatia in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 25 ianuarie a anului urmator.

De asemenea, prevederile se aplica in cazul dividendelor distribuite/platite de o persoana juridica romana: fondurilor de pensii facultative, respectiv fondurilor de pensii administrate privat; organelor administratiei publice care exercita, prin lege, drepturile si obligatiile ce decurg din calitatea de actionar al statului la acele persoane juridice romane; cota de impozit pe dividende de 16% se aplica si asupra sumelor distribuite/platite  fondurilor deschise de investitii, incadrate astfel, potrivit reglementarilor privind piata de capital.

 

Regimul facturilor fiscale 2012

de

Conform prevederilor Codului Fiscal sunt considerate facturi documentele sau mesajele pe suport hartie ori in format electronic care contin in mod obligatoriu urmatoarele informatii:

a) numarul de ordine, in baza uneia sau a mai multor serii, care identifica factura in mod unic;
b) data emiterii facturii;
c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data incasarii unui avans, in masura in care aceasta data este anterioara datei emiterii facturii;
d) denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de taxa pe valoarea (TVA) sau, dupa caz, codul de identificare fiscala ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit in Romania si care si-a desemnat un reprezentant fiscal, precum si denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA, conform art. 153 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, ale reprezentantului fiscal;
f) denumirea/numele si adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum si codul de inregistrare in scopuri de TVA sau codul de identificare fiscala al beneficiarului, daca acesta este o persoana impozabila ori o persoana juridica neimpozabila;
g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit in Romania si care si-a desemnat un reprezentant fiscal, precum si denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare prevazut la art. 153 din CF ale reprezentantului fiscal;
h) denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum si particularitatile prevazute la art. 125^1 alin. (3) din CF in definirea bunurilor, in cazul livrarii intracomunitare de mijloace de transport noi;
i) baza de impozitare a bunurilor si serviciilor ori, dupa caz, avansurile facturate, pentru fiecare cota, scutire sau operatiune netaxabila, pretul unitar, exclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret, in cazul in care acestea nu sunt incluse in pretul unitar;
j) indicarea cotei de taxa aplicate si a sumei taxei colectate, exprimate in lei, in functie de cotele taxei;
k) in cazul in care factura este emisa de beneficiar in numele si in contul furnizorului, mentiunea „autofactura”;
l) in cazul in care este aplicabila o scutire de taxa, sa existe mentiunea din care sa rezulte ca livrarea de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;
m) in cazul in care clientul este persoana obligata la plata TVA, mentiunea „taxare inversa”;
n) in cazul in care se aplica regimul special pentru agentiile de turism, mentiunea „regimul marjei – agentii de turism”;
o) daca se aplica unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, una dintre mentiunile „regimul marjei – bunuri second-hand”, „regimul marjei – opere de arta” sau „regimul marjei – obiecte de colectie si antichitati”, dupa caz;
p) in cazul in care exigibilitatea TVA intervine la data incasarii contravalorii integrale sau partiale a livrarii de bunuri ori a prestarii de servicii, mentiunea „TVA la incasare”;
r) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci cand se emit mai multe facturi ori documente pentru aceeasi operatiune.

Facturile pot fi emise si in sistem simplificat si trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii:

a) data emiterii;
b) identificarea persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
c) identificarea tipului de bunuri sau servicii furnizate;
d) suma taxei colectate sau informatiile necesare pentru calcularea acesteia;
e) in cazul documentelor sau mesajelor tratate drept factura, o referire specifica si clara la factura initiala si la detaliile specifice care se modifica.

Orice document sau mesaj care modifica si care se refera in mod specific si fara ambiguitati la factura initiala are acelasi regim juridic ca si o factura.

Facturile pot fi emise si primite in format electronic daca acestea contin informatiile prezentate mai sus.

Conditii de emitere a facturilor

Persoana impozabila trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar, in urmatoarele situatii:

a) pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate;
b) pentru fiecare vanzare la distanta pe care a efectuat-o, in conditiile art. 132 alin. (2) si (3) din CF;
c) pentru livrarile intracomunitare de bunuri efectuate in conditiile art. 143 alin. (2) lit. a) – c) din CF;
d) pentru orice avans incasat in legatura cu una dintre operatiunile mentionate la lit. a) si b).

Important! Prin exceptie de la cele mentionate de mai sus, pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate si pentru orice avans incasat in legatura cu una dintre operatiunile mentionate la lit. a) si b), persoana impozabila nu are obligatia emiterii de facturi pentru operatiunile scutite fara drept de deducere a taxei conform art. 141 alin. (1) si (2).

Persoana inregistrata conform art. 153 trebuie sa autofactureze fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii catre sine cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa.

Persoana impozabila trebuie sa emita o autofactura, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei, pentru fiecare transfer efectuat in alt stat membru, in conditiile prevazute la art. 128 alin. (10), si pentru fiecare operatiune asimilata unei achizitii intracomunitare de bunuri efectuate in Romania in conditiile prevazute la art. 130^1 alin. (2) lit. a).

Operatiuni pentru care nu se emit facturi

Prin exceptie, pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate, persoana impozabila este scutita de obligatia emiterii facturii pentru urmatoarele operatiuni, cu exceptia cazului in care beneficiarul solicita factura:

a) livrarile de bunuri prin magazinele de comert cu amanuntul si prestarile de servicii catre populatie, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale, conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

b) livrarile de bunuri si prestarile de servicii, altele decat cele mentionate la lit. a), furnizate catre beneficiari persoane neimpozabile, altele decat persoanele juridice neimpozabile, pentru care este obligatorie emiterea de documente legal aprobate, fara nominalizarea cumparatorului, cum ar fi: transportul persoanelor pe baza biletelor de calatorie sau abonamentelor, accesul pe baza de bilet la: spectacole, muzee, cinematografe, evenimente sportive, targuri, expozitii;

c) livrarile de bunuri si prestarile de servicii, altele decat cele mentionate la lit. a) si b), furnizate catre beneficiari, persoane neimpozabile, altele decat persoanele juridice neimpozabile, care prin natura lor nu permit furnizorului/prestatorului identificarea beneficiarului, cum sunt: livrarile de bunuri efectuate prin automatele comerciale, serviciile de parcari auto a caror contravaloare se incaseaza prin automate, servicii de reincarcare electronica a cartelelor telefonice preplatite. Prin norme se vor stabili documentele pe care furnizorii/prestatorii trebuie sa le intocmeasca in vederea determinarii corecte a bazei de impozitare si a taxei colectate pentru astfel de operatiuni.

Persoana impozabila care nu are obligatia de a emite facturi poate opta pentru emiterea facturii.

Sursa: DGFP Valcea

Taxarea inversa la cereale si plante tehnice a fost adoptata de Guvern anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Guvernul a aprobat astazi, 31 mai, Ordonanta de Urgenta privind modificarea si completarea Legii 571/2003 privind si a altor prevederi financiar-fiscale, act normativ prin care se va pune in aplicare pentru livrarea in interiorul tarii a unor bunuri din

 

 sectorul comercializarii cerealelor si plantelor tehnice.

Potrivit Ordonantei de Urgenta adoptate de Guvern se va aplica taxarea inversa pentru o perioada de doi ani – pana la 31 mai 2013 – pentru urmatoarele categorii de cereale si plante tehnice: grau, secara, orz, porumb, soia, rapita, floarea-soarelui si sfecla de zahar.

“Masura pe care o luam astazi este una din cele mai eficiente decizii in ceea ce priveste combaterea evaziunii fiscale in acest domeniu, avand in vedere ca timp de doi ani cat se va aplica aceasta taxare inversa, eliminam firmele fantoma care nu plateau practic TVA-ul catre stat, desi exportatorul venea si cerea statului rambursarea TVA-ul, prejudiciind in maniera serioasa statul roman din perspectiva impozitelor si taxelor care trebuie sa fie achitate”, a declarat primul-ministru Emil Boc la inceputul sedintei de Guvern.

Seful Executivului a apreciat ca masura adoptata de Guvern va contribui la colectarea unui volum mai mare de taxe si impozite la bugetul de stat.

Ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Ialomitianu, a afirmat, de asemenea, ca taxarea inversa este o metoda de reducere a evaziunii fiscale in domeniul TVA, aratand ca o maniera similara de taxare se aplica deja si in ceea ce priveste deseurile, masa lemnoasa, materialele lemnoase si transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de sera. Gheorghe Ialomitianu a explicat, de asemenea, ca: “noi avem o particularitate fata de alte tari, pentru ca aceste cereale si plante tehnice se achizitioneaza in ceea mai mare parte de la producatorii agricoli, persoane fizice care nu sunt platitoare de TVA. In mod concret, multe firme achizitioneaza aceste bunuri de la persoane fizice, iar pe lant aceste firme dispar si statul este prejudiciat”.

Potrivit estimarilor prezentate de ministrul Finantelor, aplicarea taxarii inverse pentru livrarea in interiorul tarii a unor bunuri din sectorul comercializarii cerealelor si plantelor tehnice va determina cresterea colectarii bugetare, astfel: cu 240 de milioane de lei pentru anul 2011, cu 410 milioane de lei pentru 2012 si cu 170 de milioane de lei pentru primele 6 luni ale anului 2013, perioada pentru care se va aplica Ordonanta de Urgenta.

Potrivit actului normativ, prin aplicarea taxarii inverse, furnizorul nu va mai factura cu TVA catre clientul sau, iar acesta din urma va inscrie taxa aferenta achizitiei in decontul de TVA ca taxa colectata si taxa deductibila, fara a mai solicita rambursari de TVA pentru achizitiile de cereale si plante tehnice.

Pe de alta parte, primul-ministru Emil Boc a precizat ca pentru a intari autoritatea statului, a luat decizia sa demita conducerile autoritatilor judetene de Administrare Fiscala, ale Garzii Financiare si Autoritatii Vamilor din judetele care se situeaza pe ultimele cinci locuri in ceea ce priveste gradul de incasare la bugetul de stat. Rezultatele vor fi cunoscute in luna iulie, cand se va realiza evaluarea pentru incasarile realizate in iunie.

Informatii de background

Pentru a permite combaterea pierderilor semnificative de TVA in anumite domenii cu risc crescut de frauda, Romania a transmis Comisiei Europene, in data de 16 iunie 2010, o solicitare de autorizare de a aplica taxarea inversa pentru urmatoarele categorii de produse: porumb, grau, secara, floarea soarelui, orz, rapita, sfecla de zahar, soia si orzoaica.

Comisia Europeana a adoptat decizia de autorizare a Romaniei de a aplica taxarea inversa pentru domeniile cu risc crescut de frauda in data de 4 mai 2011.
Fata de solicitarea Romaniei de derogare de la prevederile Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoare adaugata (TVA), Comisia Europeana a adoptat decizia de autorizare a Romaniei de a aplica taxarea inversa pentru urmatoarele categorii de produse: porumb, grau, secara, floarea soarelui, orz, rapita, sfecla de zahar, soia si orzoaica.

Sursa: Guvernul Romaniei

Ce impozite si taxe trebuie sa plateasca nerezidentii

de

Nerezidentii care obtin venituri sub forma dividendelor de la o persoana juridica româna au obligatia de a plati impozit, în conformitate cu prevederile art. 113 coroborate cu ale art. 115 alin. (1) lit. a) cap. I titlul V

 

din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
Din punctul de vedere al legislatiei legate de taxarea nerezidentilor, sunt considerati contribuabili acele persoane, juridice sau fizice, nerezidente, care obtin venituri din România, indiferent daca aceste venituri sunt platite în România sau în alta  tara. Impozitul este denumit uzual withholding (WHT) si se datoreaza pentru urmatoarele categorii de venituri:
– Dividende;
– Dobânzi;
– Redevente;
– Comisioane;
– Venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanta din orice domeniu;
– Venituri reprezentând remuneratii primite de nerezidenti pentru functia de administrator sau altele similare (membru în consiliul de administratie etc)
– Venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul international si serviciile accesorii transportului.

Care sunt cotele de impozit?

Conform consultantului fiscal Gabriel Sârbu, cotele de impozit, potrivit prevederilor legislatiei interne, sunt urmatoarele:
– 0% pentru o serie de venituri scutite (de exemplu, dividende primite de la o persoana juridica româna daca beneficiarul este o persoana juridica nerezidenta, situata în unul din statele membre UE sau al Asociatiei Economice a Liberului Schimb, platitoare de impozit pe profit în tara în care rezida, cu o participatie de minimum 10% la platitorul de venit rezident, detinuta pe o perioada neîntrerupta de minimum 2 ani, perioada care se încheie la momentul platii venitului)
– 10% pentru: dobânzi, redevente, daca beneficiarul efectiv este o persoana juridica rezidenta într-un stat membru al UE. Cota se aplica pe perioada 01.01.2007 – 31.12.2010. Conditia ce trebuie îndeplinita este urmatoarea: beneficiarul efectiv al dobânzilor sau redeventelor sa detina minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare la persoana juridica româna, pe o perioada neîntrerupta de cel putin 2 ani, care se încheie la data platii dobânzii sau redeventelor; începând cu 1 ianuarie 2011 aceste categorii de venituri vor fi scutite de impozit, daca îndeplinesc conditiile mentionate;
– dividendele platite unei persoane juridice rezidente (sau unui sediu permanent) în alt stat membru UE, sau rezidente în Statele Asociatiei Europene a Liberului Schimb (Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei)
– 25% pentru veniturile obtinute din jocuri de noroc;
– 16% în cazul celorlalte venituri impozabile obtinute din România.
“Baza taxabila o reprezinta venitul brut platit beneficiarului nerezident. De retinut este faptul ca beneficiarii nerezidenti de venituri, care sunt rezidenti într-un stat cu care România a încheiat un tratat de evitare a dublei impuneri, pot beneficia de prevederile acestor tratate, care sunt în general mai favorabile decât cele prevazute de legislatia interna. Pentru a putea beneficia de aceste prevederi, nerezidentii trebuie sa puna la dispozitia platitorului de venit, pâna la momentul platii, un certificat de rezidenta fiscala valid, care sa-i demonstreze rezidenta în statul respectiv”, a declarat, pentru Curierul National, Gabriel Sârbu, senior consultant în cadrul departamentului Servicii de consultanta fiscala al companiei Mazars.
Potrivit acestuia, certificatul este valabil în anul în care a fost emis si în primele doua luni din anul urmator emiterii.

Dupa ce a tinut în ceata aproape 200.000 de firme înregistrate ca platitoare de impozit pe venit ministerul Finantelor transmite, printr-un comunicat de presa, ca acest impozit nu mai exista.

de

Asta dupa ce întreprinzatorii si-au facut sperante pâna în ultima clipa ca impozitul va fi pastrat, având la baza declaratiile secretarilor de stat din minister si prevederile din legea bugetului de stat, care include încasari de

444 milioane de lei în 2010, în crestere fata de 2009 din impozitul respectiv.

Pâna pe 31 ianuarie, firmele trebuie sa depuna la ANAF declaratia 010 privind schimbarea regimului de impozitare. Deci, cu doar patru zile înainte de expirarea termenului, ministerul Finantelor anunta ca „începând cu data de 1 ianuarie 2010, microîntreprinderile care pâna la data de 31 decembrie 2009 au aplicat (…) nr impozitul pe venit, vor intra în categoria contribuabililor platitori de impozit pe profit”.

Fara cota=fara impozit

Codul Fiscal trateaza impozitul pe venitul microîntreprinderilor ca un tip diferit de impozit, la egalitate cu TVA, accizele sau impozitul pe profit. Nicaieri în textul Codului Fiscal nu scrie ca regimul microîntreprinderilor îsi înceteaza existenta sau ca este o exceptie la impozitul pe profit, existenta pe termen limitat. Legea nu prevede însa cota de impozitare  pentru 2010, fapt care, din punct de vedere legal, s-ar putea dovedi insuficient pentru anularea unui întreg capitol din Codul Fiscal, daca microîntreprinderile vor da statul în judecata.

„În conformitate cu prevederile art. 107 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, sistemul de impozitare pentru microîntreprinderi, a avut o aplicabilitate limitata în timp, respectiv pâna la data de 31 decembrie 2009, prin modul de reglementare a cotelor de impozitare numai pentru anii 2007-2009.

Astfel, pe cale de consecinta, începând cu 1 ianuarie 2010, prevederile Titlului IV ?Impozit pe veniturile microîntreprinderilor?, normele metodologice de aplicare corespunzatoare, precum si alte prevederi incidente acestui sistem, nu mai produc efecte juridice”, se arata în informarea transmisa de Ministerul de Finante.

Codul fiscal prevede ca microîntreprinderile pot opta pentru plata unui impozit de 3% aplicat veniturilor, în loc de profit. Conditiile pentru a se încadra în acest regim sunt sa aiba între 1 si 9 salariati, cifra de afaceri sub 100.000 de euro pe an si sa obtina mai mult de 50% din venituri din alte activitati decât cele de consultanta si management.

Sursa: Capital