Dreptul familiei

Divortul si partajul

de

Divortul si partajul

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/4K7kEZQjKpe

Division of property at divorce

Divortul este reglementat de legislatia noastra in Codul familiei (capitolul IV – art. 37-44), iar regulile procedurale speciale cu privire la desfacerea casatoriei se regasesc in Codul de procedura civila (art. 607-619).

Potrivit legislatiei romane, casatoria se poate desface prin divort, care poate fi de doua feluri: „standard” si o procedura simplificata de divort, care se aplica numai in anumite cazuri.

Divortul standard
Pentru a declansa actiunea de divort se depune o actiune la judecatoria in raza careia sotii au avut ultimul domiciliu comun sau, daca nici unul dintre soti nu mai locuieste acolo, la judecatoria aferenta domiciliului sotului impotriva caruia se porneste actiunea. Sotul care doreste divortul, adica reclamantul, depune o cerere la judecatorul delegat prin care arata motivele care afecteaza grav relatiile dintre soti, astfel incat o continuare a casatoriei nu mai este posibila.

Desfacerea casatoriei poate fi ceruta din culpa unuia dintre soti sau din culpa comuna, iar, daca ambele parti cer divortul, nu mai este necesar sa se motiveze cererea de incetare a casatoriei.

Aceste motive vor fi dovedite sau combatute in cadrul procesului de catre martorii fiecarui sot, care pot fi chiar si rude cu sotii. In cererea de divort se vor specifica numele copiilor minori rezultati din casatorie – daca exista -, anexandu-se si o copie dupa certificatul de nastere a acestora in scopul stabilirii pensiei de intretinere a minorilor, aspect asupra caruia instanta se pronunta obligatoriu. Tot pentru solutionarea acestei laturi a procesului sotii va trebui sa aduca dovada veniturilor. Exista si instante care nu mai cer aceste dovezi atunci cand partile cad de acord asupra cuantumului pensiei.

La desfacerea casatoriei sotii vor hotara daca acela dintre ei care in timpul mariajului a purtat numele de familie al celuilalt va mai purta numele si dupa divort, sau va reveni la numele avut anterior. Totusi, pentru motive intemeiate (de exemplu, daca sotul respectiv este cunoscut intr-un anumit domeniu sub numele dobandit in urma casatoriei), instanta poate incuviinta acest drept chiar in lipsa unei acord intre soti.

Procedura simplificata de divort, prin care acesta se poate obtine foarte usor, se poate aplica in conditiile in care:

Ambii soti sunt de acord cu divortul;

Pana la data cererii de divort a trecut cel putin 1 an de la incheierea casatoriei;

Nu exista copii minori rezultati din casatorie.

Cererea de divort va fi semnata de ambii soti. In timpul sedintei, presedintele instantei va verifica existenta consimtamantului sotilor si va fixa un termen de 2 luni pana la judecarea divortului in sedinta publica. La termenul de judecata instanta va verifica daca sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si, in caz afirmativ, va trece la judecarea cererii fara a mai administra probe cu privire la motivele de divort.

In acesta procedura, judecatorul hotareste desfacerea casatoriei fara a pronunta, insa, divortul din vina unuia sau a ambilor soti. Casatoria este desfacuta din ziua in care hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila.

Partajul
Art. 36 din Codul familiei arata ca, la desfacerea casatoriei, bunurile comune se impart intre soti potrivit invoielii acestora. Daca sotii nu se invoiesc asupra impartirii bunurilor comune, va hotari instanta judecatoreasca. O solutie fericita ar fi ca sotii sa se puna de acord asupra modului de partajare a bunurilor dobandite in timpul casatoriei. Acest lucru se poate face fie in fata instantei, fie prin intocmirea unui act notarial.

Codul familiei introduce prezumtia ca orice bun dobandit in timpul casatoriei de oricare dintre soti devine comun; exista, insa, si bunuri proprii, aflate in proprietatea unuia din soti, dar acestea sunt stabilite de lege:

a) bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei;

b) bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, in afara cazului in care dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune;

c) bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiunii unuia din soti;

d) bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si inovatii, precum si alte asemenea bunuri;

e) indemnizatia de asigurare sau despagubirea pentru pagube pricinuite persoanei;

f) valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare.

De pilda, daca unul din viitorii soti este proprietarul locuintei in care sotii vor locui impreuna iar, pe parcursul casniciei, sotul neproprietar face anumite investitii in cladirea respectiva (zugraveli, gresie, faianta, etc), sotul proprietar nu trebuie sa-si inchipuie ca in urma partajului risca sa „piarda” propria locuinta in favoarea celuilat. Locuinta respectiva este bun propriu, deoarece a fost dobandit inaintea casatoriei, sotul celalalt putand avea, cel mult, un drept asupra cheltuielilor facute cu imbunatatirile.

O alta problema la partaj este reprezentata de darurile de nunta. In general, s-a considerat ca darurile de nunta devin comune pentru ca sunt dobandite in timpul casatoriei. Insa, daca aceste daruri au valoare deosebita, constand in autoturisme, sume mari de bani, fara precizarea expresa ca darurile se fac ambilor soti, atunci bunurile vor fi proprii copilului parintilor donatori.

Partea cea mai disputata atunci cand se face partajul bunurilor comune este criteriul dupa care se realizeaza stabilirea bunurilor comune si impartirea acestora. In practica judiciara, cota-parte ce se cuvine fiecaruia dintre soti se stabileste in raport cu contributia sa la dobandirea si conservarea bunurilor comune. Este vorba despre dobandirea tuturor bunurilor comune, deoarece acestea se afla in proprietate devalmasa, adica nu se poate stabili o cota-parte asupra bunurilor si, cu atat mai putin, asupra unui anumit bun. In stabilirea aportului fiecarui sot se va lua in considerare si munca pe care femeia o depune in gospodarie si pentru cresterea copiilor.

Actiunea de partaj poate fi introdusa odata cu cererea de divort, dar si mai tarziu, deoarece este o actiune imprescriptibila, prin urmare nu are importanta cat timp a trecut de la divort pana la introducerea cererii de partaj.

Instanta competenta pentru stabilirea partajului este cea de divort, daca impartirea se face in cadrul procesului de divort; in caz contrar, partajul este guvernat de dreptul comun.

Casatorie in strainatate si divort – Divort Romania

de

Casatorie in strainatate si divort – Divort Romania

Casatorie in strainatate si divort - Divort Romania

Cetăţenii români cu domiciliul în Germania în al căror statut civil a intervenit una din modificările referitoare la divorţ, adopţie, schimbare de nume şi/sau prenume (în cazul in care schimbarea s-a facut în baza unei hotărâri judecătoreşti pronunţate într-unul din statele membre ale Uniunii Europene) pot depune, la misiunea diplomatică sau oficiul consular, cererea insoşită de documentele justificative, în vederea înscrierii în registrele de stare civilă române a schimbărilor intervenite în statutul lor civil.

Cererea se poate adresa şi în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială direct la primaria care are în păstrare actul de stare civilă.

In vederea înscrierii menţunilor, împreuna cu cererea de efectuare a serviciului consular, respectiv cea de procurare a actului de stare civilă cu menţiuni, vor fi prezentate urmatoarele:

· hotărârea judecătorească (de divorţ, adopţie sau schimbare de nume şi/sau prenume) cu apostila autorităţii competente germane, în conformitate cu prevederile Conventiei de la Haga din 1961, după care va fi efectuată o copie legalizată de către consul;

· traducerea legalizată a acesteia făcută la un traducător autorizat ăi cu apostila conform Convenţiei de la Haga din1961;

· certificat de naştere, în copie;

· certificat de căsătorie, în copie;

· paşaportul românesc sau german, dupa caz.

În cazul în care căsătoria al cărei divorţ se doreşte a fi înscris nu a fost înregistrată în registrele de stare civilă române, solicitantul va depune copia legalizată de misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României a extrasului de căsătorie apostilat şi traducerea legalizată a acestuia.

Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, prin serviciile specializate, va da avizul de înscriere a menţiunilor, procedând totodată la eliberarea certificatelor sau extraselor de stare civilă, după caz.


Divort prin neprezentare parat – Proceduri de divort

de

Divort prin neprezentare parat – Proceduri de divort

Divort prin neprezentare parat - Proceduri de divortjudecata în lipsă, mod de judecată care derogă de la principiul general al dezbaterilor judiciare în prezenţa şi cu participarea părţilor, în cazul în care acestea au cerut în scris instanţei ca pricina să fie soluţionată şi în lipsa lor. J.l. poate avea loc numai dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a) procedura de citare faţă de părţi este corect îndeplinită; în caz contrar, instanţa este obligată să amâne judecata şi să dispună o nouă citare; b) dacă ambele părţi lipsesc, este necesar ca una din părţi să fi cerut în scris să se procedeze la judecarea cauzei şi în absenţa sa, altfel cauza se suspendă; cererea de j.l. formulată în faţa primei instanţe nu-şi produce efectele şi în instanţele superioare. Privitor la j.l. se pot distinge următoarele situaţii:

a) când lipseşte pârâtul, instanţa poate păşi la judecarea cauzei, limitându-se numai la ascultarea reclamantului prezent; b) dacă lipseşte reclamantul, pârâtul poate cere ca judecata să aibă loc sau, dimpotrivă – dacă reclamantul nu a cerut. j.l. – deşi prezent, el poate să nu răspundă la apelul făcut în şedinţa de judecată pentru ca în felul acesta să fie întrunită condiţia de suspendare a cauzei pe motiv că nici una din părţi nu s-a prezentat la strigarea pricinii;

c) când lipsesc ambele părţi, dacă s-a cerut ca judecata să se facă şi în absenţa lor, se va trece la administrarea eventualelor probe şi apoi, dacă instanţa se consideră lămurită asupra cauzei, va declara dezbaterile închise. De regulă, j.l. este cerută de către reclamant, deoarece, în caz de neprezentare, el riscă ca pârâtul, deşi prezent, să nu răspundă şi astfel pricina să fie suspendată. J.l. nu poate avea loc, chiar dacă soţul reclamant ar cere aceasta, în procesele de divorţ. Drept urmare, dacă la judecată se înfăţişează numai pârâtul, cererea soţului reclamant va fi respinsă ca nesusţinută.

 


Divort si partaj la notar – Procedura divortului

de

Divort si partaj la notar – Procedura divortului

Divort si partaj la notar - Procedura divortului Este cea mai simpla cale de a desface o casatorie, chiar si atunci cand exista copii minori. Nu trebuie sa existe, ca si conditie principala, decat intelegerea sotilor.

         Aceasta prevedere, introdusa initial prin legea 202/2010 si modificata prin adoptarea Noului Cod Civil, este de natura sa aseze legea in rand cu realitatile sociale actuale. Mai mult, are caracter educativ  si, pe cale de consecinta, un rol important in evolutia constiintei individuale si colective.  Caci, ce este mai normal la incheierea unei casatorii decat intelegerea viitorilor soti? Si, de ce nu putem socoti la fel de normal ca, dupa o convietuire mai mult sau mai putin de durata, sotii sa-si desfaca raporturile tot prin buna intelegere?

          Anterior actualei reglemenetari legale,  situatia juridica era depasita de realitatea sociala, intrucat existau numeroase cupluri care, desi se intelegeau perfect cu privire la toate aspectele legate de desfacerea casatoriei, nu avea de urmat decat calea instantei de judecata. Pronuntarea divortului era asadar un motiv de trauma suplimentara, atat pentru soti cat si pentru copiii lor minori, toti fiind obligati sa faca fata si sa se supuna caracterului contencios si public al divortului
          Ce inseamna si ce presupune acum un divort pronuntat prin acordul sotilor, de catre notarul public? In primul rand exista beneficiul  unei proceduri „curate”. Avantajul acesteia consta in special in inexistanta unor traume suplimentare, mai ales pentru copiii minori.

          Pentru a putea divorta, sotii trebuie sa se prezinte personal in fata notarului public in vederea depunerii actelor si  semnarea cererii de divort. In cazul in care unul dintre soti nu se poate prezenta la depunerea cererii, el poate fi reprezentat de catre un mandatar cu procura speciala si autentica.

          Documentele necesare sunt : certificatul de casatorie, certificatele de nastere ale sotilor, certificatele de nastere ale copiilor minori, actele de identitate ale sotilor, dovada ultimei locuinte comune.


Divort cetateni italieni in Romania – Procedura divort

de

Divort cetateni italieni in Romania – Procedura divort

Divort cetateni italieni in Romania - Procedura divort

După ani de căsnicie a spune „adio” pentru totdeauna nu este deloc ușor.  Pentru italienii care decid să divorţeze procedura este şi mai complicată decât în cazul altor cetățeni europeni. Presupune timp şi mulţi bani. Peste 10.000 de euro şi cel puţin cinci ani pentru un proces de divorț. Asta în cazurile fericite, pentru că dacă partenerii nu sunt de acord în privința partajului, procesul se poate întinde pe o perioadă de 15 ani.

De vreo doi ani însă, italienii optează pentru divorţul rapid, la distanță, mai exact în alte ţări comunitare. Şi cel mai ieftin divorţ se obţine în România.

Cum se procedează? Se închiriază o locuință, se obține rezidența după care avocaţii se ocupă de acte şi de divorț.

„Nu există o statistică, dar se estimează că în ultimii cinci ani, aproximativ opt mii de cupluri au ales tribunalele din străinătate pentru a-şi încheia căsniciile”.

Mai multe organizaţii profesionale din magistratura italiană solicită de ani de zile executivului de la Roma să se modifice legea privind divorţurile, lege care cere o perioadă de separaţie de trei ani înainte de a putea intenta un proces de divorţ. Până în 1987, această perioadă era de 5 ani. În prezent, dacă divorţul nu este consensual,  procesul poate dura şi 15 ani.

Perioada de separaţie reprezintă un compromis pe care Italia îl face pentru a împăca Vaticanul, în contextul în care -aşa cum era de aşteptat – Biserica nu recunoaşte divorţul.


Divort la primarie cu minor – Procedura divort

de

Divort la primarie cu minor – Procedura divort

Divort la primarie cu minor - Procedura divort

Cei care vor sa renunte la statutul de om casatorit, o pot face de anul acesta si  la primarie, unde divortul este mult mai rapid si mai ieftin.

Iata ca incepand de anul acesta, primaria oficiaza casatorii, dar le si desface.

Divortul pe cale administrativa se poate face si fara proces atunci cand cuplul este  de acord cu desfacerea casatoriei, dar principala conditie este ca sotii  sa nu aiba copii minori.

Totodata, ambii soti vor trebui sa se inteleaga asupra numelui pe care il vor purta ulterior si nici unul sa nu aiba pretentii la partaj.

Tot ce trebuie sa faca este sa depuna o cerere la primarie, sa astepte 30 de zile si sa se prezinte la intalnirea cu ofiterul de stare civila, la data programata pentru desfacerea casatoriei.

“ Se acorda sotilor mai intai un termen de gandire de 30 de zile pentru ca se pot razgandi si isi pot retrage cererea de divort. Am avut cateva cazuri de acest gen.

Daca trece acest termen si sotii staruie in divort, ofiterul de stare civila va elibera certificatul de divort. In cazul in care unul dintre soti renunta sau nu se prezinta la data fixata pentru desfacerea casatoriei, dosarul se claseaza ca fiind fara obiect.” a declarat AnaMaria Axente, ofiter de stare civila la Primaria Codlea.


Divort fara copii prin mediere – Procedura divort

de

Divort fara copii prin mediere – Procedura divort

Divort fara copii prin mediere - Procedura divortAcordul de mediere –  se va încheia un acord în formă scrisă privind soluțiile agreate de părți în ce privește:

  • desfacerea căsătorie de comun acord;
  • numele purtat după divorț;
  • domiciliul fiecăruia
  • și partajul bunurilor comune

Depunerea acordului de mediere la instanța de judecată – la termenul stabilit de instanță sau chiar înainte, cele două părţi împreună vor depune o cerere prin care se solicită emiterea unei hotărâri care să le consfinţească acordul privind divorţul.


Divort bazat pe comun acord – Procedura divort

de

Divort bazat pe comun acord – Procedura divort

Divort bazat pe comun acord - Procedura divortDivort prin acord – conditii pentru divortul prin acord
Procedura obisnuita a divortului poate aduce celor doi soti, prin solicitarile sale exprese, o serie de momente neplacute si incarcate intens emotional, acest lucru fiind datorat mai ales eforturilor privind dovedirea culpei celuilalt sot sau a culpei comune. Exista, insa, si o cale simplificata de a efectua divortul – divortul prin acord (divortul prin acordul partilor).


In baza noului Cod Civil    , se poate efectua divort prin acord cand sotii se inteleg cu privire la realizarea divortului, indifent de timpul trecut de la incheierea casatoriei si indiferent daca au sau nu copii minori din casatorie. Singura conditie absolut necesara este de a se intelege cu privire la realizarea divortului si la toate aspectele implicate.


Tot in baza Codului Civil, intrat in vigoare incepand cu 1 octombrie, divortul prin acord se poate realiza atat la Judecatorie, cat si la oficiile de Stare Civila sau notar. Totusi, in genere, orice tip de divort se poate pronunta de catre o instanta de judecata.

Divort cu copil minor – Procedura divort

de

Divort cu copil minor – Procedura divort

Divort cu copil minor - Procedura divortTrebuie mentionat inca din primul rand faptul ca, conform Codul Civil , Statul apara interesul superior al copilului si manifesta deosebita grija pentru cresterea si educarea tinerei generatii.


Daca cei doi soti nu fac solicitari pentru incredintarea catre unul dintre ei a copilului, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel.

Daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti.

Incredintarea catre unul dintre parinti, la cererea acestora Daca insa, cel putin unul dintre parinti solicita incredintarea copilului, instanta va decide cu privire la acest aspect, in urma unei analize detaliate a situatiei copilului.

In procesul de luare a deciziei privind incredintarea (termen folosit popular: custodie) copilului minor in cazul unui divort, precum si stabilirea unei obligatii de intretinere si folosire a locuintei, instanta va tine cont si de interesul superior al copilului.


Dupa cum am mentionat si in cadrul sectiunii dedicate aspectelor generale privind divortul, incredintarea minorului din casatorie se stabileste in hotararea finala a instantei privind divortul. Trebuie subliniat, insa, ca cele doua aspecte (divortul propriu-zis si incredintarea copiilor minori din casatorie catre unul dintre parinti) sunt privite oarecum separat, chiar daca, privit din exterior, cele doua cauze se judeca in acelasi timp.


Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!