Legea micii reforme încalca grav dreptul cetateanului de acces la justitie

Asociatia Magistratilor din România (AMR) nu este de acord cu proiectul de lege privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, denumit “legea micii reforme”. Astfel, chiar cu o zi înainte ca acesta sa

 

 

primeasca avizul Guvernului, AMR a adresat Consiliului Superior al Magistraturii un material în care îsi exprima dezacordul.

Redam în continuare continutul materialului semnat de catre judecatorul Mona Pivniceru, presedintele AMR: “Desi Asociatia Magistratilor din România a solicitat, în numeroase rânduri, modificarea procedurii în sensul accelerarii judecarii, observam ca mica reforma initiata de Ministerul Justitiei nu reprezinta decât o reiterare a dispozitiilor Codului de procedura civila, fara a reusi sa atinga scopul de celeritate a judecatii (art. 3211 alin.1). Pe de alta parte, proiectul de lege promovat de Ministerul Justitiei încalca grav dreptul cetateanului de acces la justitie, în ceea ce priveste respectarea principiilor contradictorialitatii si a publicitatii sedintei de judecata (art. 88 alin.1 pct.5). În acelasi timp, AMR constata ca noua reglementare privind recursul în interesul legii bulverseaza sistemul procedural existent, pe care în realitate îl îngreuneaza, fara a putea ajunge la finalitatea pretinsa, aceea a unui mecanism juridic de unificare a practicii. Fata de aceste aspecte, precum si altele similare asupra carora AMR a elaborat un punct de vedere, solicitam întrunirea într-o sedinta de lucru, la care sa fie invitat sa participe si Ministerul Justitiei, pentru a discuta în detaliu dispozitiile modificate ale Codului de procedura civila prin Legea micii reforme, întrucât, în afara de intentia declarativa de accelerare a judecatilor, în realitate asistam la reformularea în acelasi sens a vechilor dispozitii ale Codului de procedura civila, în timp ce unele dintre modificarile propuse încalca drepturi procedurale garantate prin Conventia Europeana a Drepturilor Omului. AMR îsi exprima disponibilitatea de colaborare, astfel încât modificarile în materie de procedura civila sa aduca solutii reale în ceea ce priveste trenarea proceselor, fara a aduce atingere drepturile partilor, prevazute de Conventia Europeana a Drepturilor Omului”.

Sursa: Gandul

Prin crearea unui sentiment de frică pentru corpul de judecători se doreşte lichidarea puterii judecătoreşti

Asociaţia Magistraţilor avertizează că astfel de acţiuni induc ideea că statul român este controlat de serviciile secrete care ar avea dezlegare să intimideze judecătorii şi Justiţia. 

„Atâta vreme cât serviciile secrete interpelează judecătorii despre libertatea de exprimare, dreptul de petiţionare, modalitatea în care înţeleg să-şi exercite drepturile, este un paradox să ne imaginăm că SRI-ul, care răspunde de Justiţie, ar proteja vreo valoare constituţională”, a declarat, la Realitatea TV, Mona Pivniceru, preşedintele AMR. 

În opinia sa, judecătorii nu pot fi protejaţi împotriva Parlamentului European, a Consiliului Europei sau a Comisiei Europene, „gândindu-ne că aceste structuri sunt cele care asigură protecţia drepturilor”.

Mai mult, Pivniceru acuză că „s-au reluat vechile metehne şi practici ale fostei Securităţi care, mie, personal, în acest moment, îmi dă fiori reci, cu dorinţa de a paraliza orice capacitate de reacţie a magistraţilor”.

„Rămâne o enigmă de neelucidat cum a ajuns reprezentantul SRI-ului să se intereseze de corespondenţa judecătorilor sau a oricărui cetăţean”,a mai spus preşedintele Asociaţiei.

De cealaltă parte, SRI a anunţat că demersurile instituţiei, care s-au desfăşurat în mod oficial, nu au alt scop decât protejarea valorilor Constituţiei.

„Demersurile instituţiei noastre, care s-au desfăşurat, de altfel, în mod oficial, nu au alt scop decât protejarea valorilor Constituţiei, pe care SRI este obligat să le apere”, a declarat Sorin Sava, şeful Biroului de presă al Seriviciului.

În replică, Mona Pivniceru a spus că, în opinia „judecătorilor de carieră, este greu de înţeles la ce valori constituţionale se referă SRI-ul: la drepturile judecătorilor, la dreptul de acces, la dreptul de petiţionare, la libertatea de exprimare, la independenţa judecătorilor. Or fi acestea valorile constituţionale pe care vroia să le protejeze SRI-ul, sau dorea ca valoare constituţională îngheţarea gândirii si reducerea la tăcere a judecătorilor astfel încât structurile europene să nu cunoască situaţia corpului de judecători din România?”.

 

realitatea