penalitati

Ghidul practic de stergere datorii catre Anaf acumulate de firme sau persoane fizice 2017

de

Ghidul practic de stergere datoriile catre Anaf acumulate de firme sau persoane fizice

 

Articol scris de #avocatcoltuc

Ca semn de multumire ,fie si tacita,dati Distribuie

 

 

 

Firmele vor putea să scape, în anumite condiții, de penalitățile de întârziere și de jumătate din dobânzile aferente datoriilor la stat cu termene de plată anterioare ultimei zile a lunii iunie 2017 (și care sunt administrate de Fisc). Măsura este inclusă într-un proiect de act normativ înregistrat la Senat pentru dezbatere, iar de aceasta vor putea beneficia, de asemenea, cetățenii și persoanele fizice autorizate.

 

Atât firmele, cât și cetățenii și persoanele fizice autorizate vor putea scăpa, dacă îndeplinesc anumite condiții, de penalitățile de întârziere și de o cotă de 50% din dobânzile aferente obligațiilor principale de plată cu termene de plată anterioare ultimei zile a lunii iunie 2017 (și care sunt administrate de Fisc). Concret, anularea penalităților și a jumătate din dobânzi se va face dacă sunt îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții:

  • toate obligațiile principale de plată cu termene anterioare datei de 30 iunie 2017 inclusiv se sting până la data de 30 septembrie 2017 inclusiv;
  • o cotă de 50% din dobânzile aferente obligațiilor de plată specificate la primul punct, stabilite prin decizii comunicate și calculate până la data stingerii obligațiilor principale de plată, se stinge până la  31 decembrie 2017 inclusiv;
  • sunt stinse toate obligațiile principale de plată administrate de Fisc cu termene de plată cuprinse între 1 iulie 2017 și 31 decembrie 2017, împreună cu accesoriile calculate pentru eventualele întârzieri la plata acestor obligații principale, stabilite prin decizii comunicate cu termene de plată de până la 31 decembrie 2017;
  • contribuabilul vizat are depuse toate declarațiile fiscale, potrivit vectorului fiscal (condiția se va considera îndeplinită și dacă, pentru perioadele în care nu s-au depus declarații, obligațiile fiscale au fost stabilite prin decizie de Fisc);
  • contribuabilul vizat depune cererea de anulare a accesoriilor după îndeplinirea condițiilor specificate la punctele anterioare, dar cel târziu la 30 decembrie 2017 inclusiv.

Totodată, proiectul de lege prevede că penalitățile de întârziere și o cotă de 50% din dobânzi, aferente diferențelor de obligații de plată declarate suplimentar de contribuabili prin declarație rectificativă prin care se corectează obligațiile de plată principale cu scadențe anterioare datei de 30 iunie 2017 inclusiv (administrate de Fisc), se vor anula dacă sunt îndeplinite cumulativ aceste condiții:

  • declarația rectificativă este depusă între 1 iulie 2017 și 30 septembrie 2017;
  • toate obligațiile de plată principale individualizate în declarația rectificativă se sting până la 30 septembrie 2017 inclusiv;
  • sunt îndeplinite condițiile precizate la punctele doi, trei, patru și cinci de la prima enumerare.

Același document dispune că penalitățile de întârziere și o cotă de 50% din dobânzi, aferente obligațiilor principale de plată cu termene de plată până la 30 iunie 2017 inclusiv și stinse până la această dată (administrate de Fisc), se vor anula dacă sunt îndeplinite aceste condiții:

  • penalitățile de întârziere și dobânzile ce pot forma obiectul anulării sunt datorate și nestinse la 30 iunie 2017 inclusiv;
  • o cotă de 50% din dobânzile aferente obligațiilor principale de plată cu termene de plată anterioare datei de 30 iunie 2017 și stinse până la această dată se stinge până la 31 decembrie 2017 inclusiv;
  • este îndeplinită condiția de la punctul al cincilea al primei enumerări.

Intenția de a beneficia de anularea accesoriilor, notificată în avans

Societățile, cetățenii și persoanele fizice autorizate care vor dori să scape de penalități și de jumătate din dobânzile aferente datoriilor accesorii vor trebui să notifice Fiscul în avans în acest sens.

„Contribuabilii care intenționează să beneficieze de anularea obligațiilor de plată accesorii potrivit prezentei legi pot notifica organul fiscal competent cu privire la intenția lor până cel mai târziu la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor”, scrie în inițiativa legislativă aflată momentan în dezbatere la Senat.

Astfel, în cazul celor care au transmis notificări, penalitățile de întârziere și jumătate din dobânzi, ce pot fi anulate, vor fi amânate la plată, executarea silită nu va începe sau se va suspenda pentru obligațiile accesorii de plată amânate la plată, iar obligațiile accesorii de plată amânate la plată nu se vor stinge până la soluționarea cererii de anulare a accesoriilor sau până la 31 decembrie 2017.

Referitor la obligațiile de plată datorate bugetelor locale, fiecare consiliu local va putea să decidă, prin hotărâre, dacă va aplica prevederile proiectului de lege.

În altă ordine de idei, actul amintit menționează și contribuabilii care la data de 30 iunie 2017 beneficiază de eșalonări la plata obligațiilor: „Contribuabilii care la data de 30.06.2017 beneficiază de eșalonare la plata obligațiilor pot beneficia de facilitățile prevăzute (…) dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege, astfel ca la data de 31 decembrie 2017 sumele cuprinse în eșalonare să fie achitate anticipat.”

Pentru a aplica în mod adecvat prevederile, Ministerul Finanțelor va trebui să emită, în cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a propunerii legislative, norme metodologice. Acestea vor trebui aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Penalitatea de nedeclarare a obligatiilor fiscale va fi introdusa in noul Cod de procedura fiscala 2015.

de
Penalitatea de nedeclarare a obligatiilor fiscale va fi introdusa in noul Cod de procedura fiscala 2015.
Penalitatea de nedeclarare a obligatiilor fiscale va fi introdusa in noul Cod de procedura fiscala 2015.

 

01.08.2014 Avocatul contribuabilului  Etichete :penalitate de nedeclarare, penalitati amenzi, Noul Cod de Procedura Fiscala

 

Cum este posibil sa platim si penalitati si accesorii si o alta penalitate?Cum?

 

 

______________________________________________________________________________

Persoanele fizice si firmele care nu isi declara impozitele datorate statului, obligatii care sunt insa descoperite de Fisc in cuantum mai mare de 50 lei, vor fi obligate sa achite o “penalitate de nedeclarare” de minimum 10% din suma, care va fi majorata la 100% daca datoria rezulta din evaziune.

_______________________________________________________________________________

 

 

Noua penalitate a fost introdusa in ultima forma a proiectului noului Cod de Procedura Fiscala, retras de pe site-ul Ministerului Finantelor si obtinut de MEDIAFAX, desi la inceputul anului a fost puternic contestata de catre mediul de afaceri.

Documentul releva intentia Guvernului de a introduce o astfel de “penalitate de nedeclarare” pentru obligatiile fiscale principale nedeclarate de contribuabili/platitori si stabilite de organele de inspectie fiscala prin decizii de impunere.

Contribuabilii carora le va fi impusa o astfel de penalitate sunt definiti in acelasi document ca fiind orice persoana fizica, juridica sau orice alta entitate fara personalitate juridica ce datoreaza impozite, taxe si contributii sociale, iar penalitate de nedeclarare este definita drept acea obligatie fiscala “accesorie” reprezentand sanctiunea pentru nedeclararea sau subdeclararea, in declaratii de impunere, a impozitelor, taxelor si contributiilor sociale.

Asigurătorii, penalizaţi dacă nu plătesc la timp anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Asigurătorii care nu îşi îndeplinesc obligaţiile ce decurg din poliţele RCA, sau şi le îndeplinesc defectuos, le vor plăti persoanelor care trebuie despăgubite, pentru fiecare zi de întârziere, penalizări de 0,2% din valoarea cuvenită. Totodată, pentru

poliţele emise începând cu 1 ianuarie 2012, sistemul “bonus-malus” li se va aplica şi asiguraţilor persoane juridice. Poate să pară un procent mic, dar pentru un asigurător care trebuie să despăgubească sute, poate mii de persoane, sumele pierdute se pot ridica la valori destul de mari. Astfel, asigurătorii sunt forţaţi să plătească la timp. Dacă vor respecta noul regulament, vor fi evitate momentele neplăcute, când persoanele implicate într-un accident ajungeau să se încaiere sau să se judece pentru că asigurătorul amâna la nesfârşit plata sau constatarea daunelor. CSA a realizat şi un top al rău- platnicilor, primele trei poziţii fiind ocupate de Euroins, Carpatica şi Astra.

www.coltuc.ro

Românii platesc penalitati nejustificate atunci când reziliaza contractele de asigurare anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Consiliul Concurentei a luat în vizor noua “sectoare sensibile” ale economiei, respectiv energetic, transport feroviar, achizitii publice, agroalimentar, comunicatii electronice, preturi reglementate, retail, asigurari si gaze naturale.

 

Românii platesc penalitati nejustificate atunci când reziliaza contractele de asigurare, reiese dintr-o analiza a Consiliului Concurentei. “În sectorul de asigurari au fost identificati o serie de factori de limitare a concurentei de pe piata, cum ar fi reglementari excesive care pot genera costuri administrative importante.

Consiliul Concurentei acuza transparenta limitata a produselor, penalitatile pe care consumatorul le suporta la rezilierea contractelor si slaba dezvoltare a canalelor de distributie, altele decât prin agenti”, se arata într-un raport realizat de Consiliul Concurentei.

Un alt “sector sensibil” analizat de Concurenta este transportul feroviar de calatori. Analiza arata ca o continuare a politicii de administrare a pretului la transportul de calatori pe calea ferata este dificil de sustinut, pentru ca exista concurenta în acest sector. Exista si alte companii care folosesc liniile detinute de CFR Infrastructura, mai mentioneaza analiza Consiliului Concurentei.

“Utilitatea continuarii politicii de administrare a pretului la transportul de calatori pe calea ferata este dificil de sustinut. În primul rând, acesta descurajeaza disciplina financiara la nivel de companie, cu consecinte negative asupra dezvoltarii companiei. În al doilea rând, administrarea pretului nu se adreseaza unui monopol în domeniu, pentru ca exista concurenta, fiind active si alte companii care transporta calatori pe liniile detinute de compania CFR Infrastructura”, se mentioneaza în analiza. Totodata, în acest caz, administrarea pretului nu constituie o politica sociala, deoarece impactul majorarii pretului asupra anticiparilor inflationiste este mai daunator decât protectia obtinuta pentru un numar limitat de utilizatori.

Sursa: Gandul

Am datorii la stat.Ce patesc?

de

Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale a supus dezbaterii publice un ordin privind procedura de declarare a stării de insolvabilitate a debitorilor persoane fizice sau juridice care au datorii la bugetul de stat. Acest ordin,

 

care are la bază Codul de procedură fiscală, stabileşte detaliile procedurii de urmărire a datornicilor la bugetul statului, unde şi cum pot fi căutate bunurile şi veniturile care ar putea fi supuse executării
Codul de procedură fiscală stabileşte două categorii de debitori care pot fi consideraţi insolvabili:
– cei ale căror venituri sau bunuri ce pot fi urmărite în cazul unei executări silite au o valoare mai mică decât obligaţiile fiscale de plată
– cei care nu au deloc venituri ori bunuri urmăribile (art. 176 Cod de procedură fiscală).
Proiectul de ordin tratează separat aceste două categorii de insolvabili. Diferenţele constau în special în abordarea procedurilor de urmărire a bunurilor şi veniturilor în vederea executării silite. Însă mai sunt şi alte deosebiri în ceea ce priveşte datorarea dobânzilor şi penalizărilor la creanţele fiscale neplătite sau prescripţia dreptului organelor fiscale de a cere executarea silită a datoriei.
Debitorul persoană fizică sau juridică poate fi considerat insolvabil, atât pentru obligaţiile fiscale principale (taxe şi impozite), cât şi pentru obligaţiile fiscale accesorii aferente acestora (dobånzi şi penalităţi de întârziere, stabilite de organul fiscal).

Pånă cånd se datorează dobånzi şi penalizări
Creanţele fiscale ale debitorilor declaraţi în stare de insolvabilitate care nu au venituri sau bunuri urmăribile se scot din evidenţa curentă şi sunt trecute într-o evidenţă separată. Aceşti debitori datorează dobânzi şi penalităţi până la data trecerii acestora în evidenţa separată. 
Spre deosebire de aceştia, debitorii ale căror venituri sau bunuri urmăribile au o valoare mai mică decât obligaţiile fiscale de plată datorează dobânzi şi penalizări până la data stingerii datoriilor prin plată sau, după caz, prin prescripţie. Pe perioada în care un debitor ale cărui venituri sau bunuri urmăribile au o valoare mai mică decât obligaţiile fiscale de plată este declarat insolvabil, măsurile de executare silită nu vor fi întrerupte.
Prescripţia dreptului de a cere executarea silită a creanţelor fiscale
În materie fiscală, termenul de prescripţie este de 5 ani, cu excepţia cazurilor de infracţiuni fiscale, de exemplu evaziunea fiscală, când termenul este de 10 ani. Termenul curge de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care obligaţia fiscală a devenit scadentă. Obligaţia fiscală devine scadentă, de regulă, la termenul arătat în decizia de impunere.
Creanţele fiscale aflate în evidenţa curentă,  înregistrate de debitorii declaraţi insolvabili, care nu au suficiente bunuri sau venituri urmăribile, vor fi scăzute din aceste evidenţe la împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită.
La fel şi creanţele fiscale aflate în evidenţa separată, înregistrate de debitorii declaraţi insolvabili care nu au venituri sau bunuri urmăribile. Însă, în cazul acestora, aplicarea măsurilor de executare silită se întrerupe din momentul trecerii în evidenţa separată. Aceasta înseamnă că de la momentul întreruperii începe să curgă un nou termen de prescripţie integral de 5, respectiv 10 ani.

Răspunderea solidară pentru datoriile fiscale
După data declarării stării de insolvabilitate a unui debitor persoană fizică sau juridică, în situaţia în care organul de executare constată îndeplinite condiţiile legale în materia atragerii răspunderii solidare, va face demersurile legale ce se impun.
Pentru obligaţiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil răspund solidar cu acesta următoarele persoane:
a) persoanele fizice sau juridice care, în cei 3 ani anteriori datei declarării insolvabilităţii, cu rea-credinţă, dobândesc în orice mod active de la debitorii care îşi provoacă astfel insolvabilitatea;
b) administratorii, asociaţii, acţionarii şi orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea-credinţă, sub orice formă, a bunurilor mobile şi imobile proprietatea acesteia.
Persoana juridică răspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil dacă, direct ori indirect, controlează, este controlată sau se află sub control comun cu debitorul, dacă desfăşoară efectiv aceeaşi activitate sau aceleaşi activităţi ca şi debitorul şi dacă este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) dobândeşte, cu orice titlu, dreptul de proprietate asupra unor active corporale de la debitor, iar valoarea contabilă a acestor active reprezintă cel puţin jumătate din valoarea contabilă netă a tuturor activelor corporale ale dobânditorului;
b) are raporturi comerciale contractuale cu clienţii şi/sau cu furnizorii, alţii decât cei de utilităţi, care, în proporţie de cel puţin jumătate, au avut sau au raporturi contractuale cu debitorul;
c) are raporturi de muncă sau civile de prestări de servicii cu cel puţin jumătate din angajaţii sau prestatorii de servicii ai debitorului.

 

sfin

Monica Cercelescu

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!