reuters

Reuters cere falimentul Realitatea TV anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Agentia britanica de presa Reuters a solicitat recent la Tribunalul Bucuresti deschiderea procedurii de insolventa impotriva postului romanesc de televiziune Realitatea TV si a agentiei de presa NewsIn, ambele apartinand

Grupului Realitatea-Catavencu, controlat de Sorin Ovidiu Vantu. Avocatii Reuters au introdus cererile in instanta pe data de 5 martie, iar
judecatorii Tribunalului Bucuresti au fixat primul termen in ziua de 3 iunie. Insolventa reprezinta si primul pas spre deschiderea procedurilor de intrare in faliment a societatilor vizate, in acest caz Realitatea TV si agentia de presa NewsIn.  Potrivit legislatiei in vigoare, o societate este indreptatita sa se adreseze instantei pentru a solicita intrarea altei firme in insolventa numai daca volumul
datoriilor pe care le are de recuperat depaseste suma de 30.000 lei noi. In cazul celor doua institutii de presa din Grupul Realitatea-Catavencu, debitele catre Reuters sunt de 60.000 lei.

Daca Tribunalul Bucuresti va considera intemeiate cererile agentiei britanice de presa,  Realitatea TV si NewsIn mai pot scapa de faliment numai daca vor achita integral suma reclamata de Reuters.

Sursa: Romania Libera

Presa straina despre alegerile parlamentare din Romania

de

Alegerile parlamentare din Romania vor fi macate de absenteism, desi vin intr-un moment crucial pentru tara, pe fondul crizei economice, scrie presa internationala.

Votul intervine intr-un moment critic pentru Romania, cand economia incetineste si reformele cruciale in domeniul justitiei s-au impotmolit in timpul guvernarii minoritare a guvernului lui Calin Popescu-Tariceanu, informeaza Reuters.

Diviziunile dintre principalele trei partide sunt adanci, iar presedintele Traian Basescu, desi ramane popular in randul electoratului, i-a indepartat pe multi in elita conducatoare cu criticile sale frecvente despre clientelism si coruptie, vazute ca slabiciunea endemica a acestui stat sarac al Uniunii Europene.

Atat PSD, cat si PD-L sunt creditate cu circa 30% din intentiile de vot, urmate de PNL cu circa 20%, ceea ce inseamna, daca sondajele se confirma, ca niciun partid nu va avea majoritatea si cele doua partide mari vor rivaliza pentru conducerea guvernului de coalitie.

Apropierea PD-L de presedinte, care nominalizeaza premierul potrivit Constitutiei, ii acorda un avantaj, dar Basescu ar putea fi obligat sa il numeasca pe liderul PSD, Mircea Geoana, daca partidul sau va avea cele mai multe voturi. Sondajele recente arata o crestere a popularitatii PSD, care a promis ajutoare sociale si reduceri de impozite pentru salariile cele mai mici, in contextul in care multi romani se tem de impactul crizei globale si sunt nemultumiti de inegalitatile sociale.

Oricine va forma guvernul va trebui sa ia masuri rapide care sa pregateasca Romania pentru o deteriorare consistenta a situatiei economice si posibile turbulente pe pietele sale financiare, spun analistii citati de Reuters.

Cele doua partide principale vad cresterea fiscalitatii drept solutie, desi centristii sunt mai putin dispusi sa creasca si cheltuielile. Toata lumea se asteapta la o participare mica, multi alegatori fiind dezamagiti de reformele lente. Un element in plus care va favoriza absenteismul ar putea weekendul prelungit, luni fiind Ziua nationala a Romaniei.

La randul sau, AFP informeaza ca nici PD-L, nici PSD nu par in masura sa obtina majoritatea solida dorita de seful statului, iar PNL va avea probabil un rol central in negocierile pentru formarea oricarei aliante.

Acelasi lucru l-au remarcat si cei de la Euronews. Jurnalistii au remarcat incertitudinea care marcheaza acest scrutin, de la rezultate, pana la participare, intr-o tara in care populatia nu este, oricum, pasionata de politica. Singura certitudine este ca nici PSD, nici PD-L nu vor obtine majoritatea si ca unul dintre aceste doua partide va trebui sa formeze o coalitie, cel mai probabil cu PNL.

Pe langa acestea, singurul partid care poate spera sa depaseasca pragul de 5% pentru a intra in Parlament este UDMR, in timp ce PRM va ramane probabil pentru prima oara in afara legislativului.

Indiferent care va fi castigatorul, acesta nu va beneficia de o luna de miere, in contextul crizei economice care incepe sa afecteze Romania si a mai multor conflicte sociale, amanate pe timpul campaniei, dar care risca sa reizbucneasca inca din ianuarie, mai scrie agentia de stiri.

Ceresterea somajului si masurile de austeritate vor influenta rezultatul alegerilor

Associated Press scrie ca romanii, speriati de somajul si masurile de austeritate dureroase pe care le-ar putea aduce criza, vor sanctiona probabil actuala putere, pe care o considera rupta de realitate, in contextul in care premierul Calin Popescu Tariceanu sugera public ca Romania este intr-o anumita masura imuna la criza economica mondiala.

Si aceasta agentie descrie progresele economice ale Romaniei din ultimii ani, adaugand ca acestea au fost favorizate si de banii trimisi in tara de cei circa doua milioane de romani care muncesc in strainatate – circa sapte miliarde de euro numai anul trecut. Acum insa, criza economica pune in pericol mii de locuri de munca, pe masura ce companiile isi reduc productia din cauza scaderii cererii.

Reuters: Principalele partide romanesti sfideaza apelurile internationale la reducerea cheltuielilor

de

Principalele partide romanesti se intrec in promisiuni financiare inaintea alegerilor generale din 30 noiembrie, sfidand apelurile internationale la reducerea cheltuielilor pentru a proteja tara de criza financiara, comenteaza Reuters, citat de NewsIn.

Economistii avertizeaza ca Romania trebuie sa isi reduca cheltuielile, sa reformeze sectorul public si sa se asigure ca politicile sunt implementate eficient, in caz contrar existand riscul destabilizarii economiei. Unii spun chiar ca Romania ar trebui sa ceara, preventiv, ajutorul FMI, dupa ce vecinele sale Ungaria si Ucraina au facut acest lucru pentru a reda increderea investitorilor.
Dar nici Guvernul condus de Calin Popescu Tariceanu, nici partidele de opozitie, prinse intr-o cursa electorala stransa, nu au facut din prudenta fiscala principala lor prioritate. Toate partidele resping criticile straine, inclusiv ale FMI, ca fiind lipsite de obiectivitate, iar Guvernul risca sa nu isi poata asuma meritul pentru cresterea economica mare de anul acesta, cea mai ridicata din UE.
Majoritatea romanilor nu a simtit inca impactul crizei financiare globale la fel de dureros ca occidentalii, ceea ce face cu atat mai dificil de explicat nevoia de austeritate fiscala, comenteaza Reuters. Caderea leului dupa falimentul bancii de investitii Lehman Brothers a fost atenuata de interventia bancii centrale, iar scaderea cu aproape 75% inregistrata anul acesta de actiunile lichide a afectat un procent mic din populatie. Iar daca numarul locurilor de munca va scadea anul viitor pe masura ce scaderea cererii va afecta vanzarile, pentru moment somajul este de doar 4%.
Romania este cea mai saraca tara din UE, dupa Bulgaria, dar nivelul de trai creste rapid datorita cresterii economice, favorizata de consum, importurile de tehnologie si investitiile in constructii. Primul semn de necazuri a intervenit saptamana trecuta, cand Standard & Poor’s a coborat cu o treapta ratingurile Romaniei pentru imprumuturile in valuta si a scos-o din categoria statelor care au calificative din categoria „investment grade”.
Alte agentii de rating nu au urmat exemplul Standard & Poor’s, Moody’s Investors Service apreciind ca acest lucru ar fi o greseala, partial pentru ca Romania are o datorie publica mica.
Tariceanu a incercat sa limiteze cheltuielile preelectorale obligand Parlamentul sa amane marirea salariilor profesorilor cu 50%. La scurt timp dupa coborarea ratingului Romaniei, el a spus ca asemenea cresteri salariale sunt periculoase intr-o perioada de tulburari financiare mondiale.
Si mai ingrijoratoare sunt indiciile ca alegerile vor fi urmate de indelungate negocieri pentru formarea unei coalitii. Sondajele arata ca Partidul Democrat-Liberal (PD-L) si PSD sunt aproape la egalitate la circa 30%, in timp ce liberalii lui Tariceanu se situeaza sub 20%. Principalele doua scenarii considerate probabile, o coalitie PD-L-PNL sau una PNL-PSD, sunt considerate dificil de realizat din cauza divergentelor.
Unii analisti spun ca cea mai buna sansa a Romaniei pentru reforme ar fi refacerea coalitiei celor doua partide care au obtinut puterea in 2004. PNL si PD-L vor sa mentina taxele la nivelurile actuale si sa introduca unele masuri de austeritate fiscala, dar o veche rivalitate intre Tariceanu si presedintele Basescu a dus la destramarea coalitiei in 2007.

Porumbul românesc se exportă la un preţ de 120 euro/tonă, printre cele mai mici din Europa

de

Porumbul din România, Serbia şi Ungaria, ţări care folosesc pentru livrări portul Constanţa, se exportă în noiembrie la un preţ FOB (ce nu include cheltuielile de transport sau asigurare) de 120 euro/tonă, printre cele mai mici din Europa, potrivit Reuters.

Astfel, pentru livrările din noiembrie, preţul FOB negociat pentru porumbul expediat din porturile din Croaţia este de 121 euro/tonă, iar porumbul din Franţa, considerat de calitate mai bună, se vinde cu 131-134 euro/tonă, preţ care include însă şi costul transportului.

În 2008, producţia de porumb din Franţa este estimată la 15 milioane de tone, faţă de 14,4 milioane tone în 2007, în ciuda unor întârzieri în recoltare ca urmare a ploilor mari din ultima perioadă, potrivit institutului francez Arvalis, citat de Reuters.

În România, producţia de porumb a fost anul trecut de 3,85 milioane tone şi este estimată la circa 4 milioane tone pentru 2008, potrivit ultimelor date ale Ministerului Agriculturii.

Franţa are probleme, de altfel, în a exporta porumb, din cauza preţului mult mai mare decât al altor producători europeni importanţi, mai ales Ucraina, care are un disponibil pentru export de circa 2,7 milioane tone de porumb, faţă de 1,5 milioane tone în anul agricol precedent, potrivit unor estimări ale companiei de consultanţă pentru agricultură UkrAgroConsult.

„Calitatea bună (a porumbului din Franţa) nu va fi suficientă pentru a compensa diferenţa de preţ faţă de alte ţări”, a declarat un trader, citat de Reuters.

Preţurile la termen pentru porumb – cumpărat mai ales pentru a fi folosit ca furaj – au scăzut cu peste 40% de la sfârşitul lui iunie pe platforma Euronext, ajungând sub preţul la grâu, ca urmare a ofertei mari de furaje şi îngrijorărilor legate de scăderea cererii de carne, pe fondul crizei financiare.

Achiziţiile din stocul de intervenţie din Uniunea Europeană, care au început în luna noiembrie, nu au adus mult optimism în piaţă, în condiţiile în care stocul de intervenţie din UE este în acest an de 700.000 de tone, mai puţin de jumătate faţă de cel de anul trecut, de 1,5 milioane tone.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!