Art. 238 Codul muncii 2014 Greva
CAPITOLUL II
Greva
Art. 238
contract de munca
Art. 237 Codul muncii 2014 Greva
Art. 237 Codul muncii 2014 Greva
CAPITOLUL II
Greva
Art. 237
Aplicarea reglementărilor generale şi speciale în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă este supusă controlului Inspecţiei Muncii,
ca organism specializat al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
Art. 236 Codul muncii 2014 Greva
Art. 236 Codul muncii 2014 Greva
CAPITOLUL II
Greva
Art. 236
Modul de exercitare a dreptului de grevă, organizarea, declanşarea şi desfăşurarea grevei, procedurile prealabile declanşării grevei, suspendarea şi încetarea grevei, precum şi orice alte aspecte legate de grevă se reglementează prin lege specială.
Art. 235 Codul muncii 2014 Greva
Art. 235 Codul muncii 2014 Greva
CAPITOLUL II
Greva
Art. 235
Participarea la grevă, precum şi organizarea acesteia cu respectarea legii nu reprezintă o încălcare a obligaţiilor salariaţilor şi nu pot avea drept consecinţă sancţionarea disciplinară a salariaţilor grevişti sau a organizatorilor grevei.
Contract de munca
TITLUL II – Contractul individual de muncă
CAPITOLUL 1 – Încheierea contractului individual de muncă
Art. 10. [definiţia legală a contractului individual de muncă]
Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.
[ 57 adnotări ]
Art. 11. [clauze prohibite]
Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă.
[ 1 adnotare ]
Art. 12. [durata contractului individual de muncă]
(1) Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată.
(2) Prin excepţie, contractul individual de muncă se poate încheia şi pe durată determinată, în condiţiile expres prevăzute de lege.
[ 1 adnotare ]
Art. 13. [capacitatea juridică a salariatului]
(1) Persoana fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani.
(2) Persoana fizică poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională.
(3) Încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzisă.
(4) Încadrarea în muncă a persoanelor puse sub interdicţie judecătorească este interzisă.
(5) Încadrarea în muncă în locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase se poate face după împlinirea vârstei de 18 ani; aceste locuri de muncă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
[ 25 adnotări ]
Art. 14. [capacitatea juridică a angajatorului]
(1) În sensul prezentului cod, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă.
(2) Persoana juridică poate încheia contracte individuale de muncă, în calitate de angajator, din momentul dobândirii personalităţii juridice.
(3) Persoana fizică dobândeşte capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de angajator, din momentul dobândirii capacităţii depline de exerciţiu.
[ 9 adnotări ]
Art. 15. [cauza contractului de muncă]
Este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, încheierea unui contract individual de muncă în scopul prestării unei munci sau a unei activităţi ilicite ori imorale.
[ 6 adnotări ]
Art. 16. [forma contractului de munca]
(1) Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. Forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului.
(2) Anterior inceperii activitatii, contractul individual de munca se inregistreaza in registrul general de evidenta a salariatilor, care se transmite inspectoratului teritorial de munca.
(3) Angajatorul este obligat ca, anterior inceperii activitatii, sa inmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de munca.
(4) Munca prestata in temeiul unui contract individual de munca constituie vechime in munca.
[ 17 adnotări ]
Art. 17. [informarea cu privire la clauzele contractului de munca]
(1) Anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul, cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice.
(2) Obligatia de informare a persoanei selectate in vederea angajarii sau a salariatului se considera indeplinita de catre angajator la momentul semnarii contractului individual de munca sau a actului aditional, dupa caz.
(3) Persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, va fi informata cu privire la cel putin urmatoarele elemente:
a) identitatea partilor;
b) locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri;
c) sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului;
d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, precum si fisa postului, cu specificarea atributiilor postului;
e) criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
f) riscurile specifice postului;
g) data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele;
h) in cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporara, durata acestora;
i) durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul;
j) conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia;
k) salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si periodicitatea platii salariului la care salariatul are dreptul;
l) durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si ore/saptamana;
m) indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului;
n) durata perioadei de proba.
(4) Elementele din informarea prevazuta la alin. (3) trebuie sa se regaseasca si in continutul contractului individual de munca.
(5) Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege.
(6) La negocierea, incheierea sau modificarea contractului individual de munca, oricare dintre parti poate fi asistata de terti, conform propriei optiuni, cu respectarea prevederilor alin. (7).
(7) Cu privire la informatiile furnizate salariatului, prealabil incheierii contractului individual de munca, intre parti poate interveni un contract de confidentialitate.
[ 35 adnotări ]
Art. 18. [informarea salariatului care va lucra în strainatate]
(1) In cazul in care persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, urmeaza sa isi desfasoare activitatea in strainatate, angajatorul are obligatia de a-i comunica in timp util, inainte de plecare, informatiile prevazute la art. 17 alin. (3), precum si informatii referitoare la:
a) durata perioadei de munca ce urmeaza sa fie prestata in strainatate;
b) moneda in care vor fi platite drepturile salariale, precum si modalitatile de plata;
c) prestatiile in bani si/sau in natura aferente desfasurarii activitatii in strainatate;
d) conditiile de clima;
e) reglementarile principale din legislatia muncii din acea tara;
f) obiceiurile locului a caror nerespectare i-ar pune in pericol viata, libertatea sau siguranta personala;
g) conditiile de repatriere a lucratorului, dupa caz.
(2) Informatiile prevazute la alin. (1) lit. a), b) si c) trebuie sa se regaseasca si in continutul contractului individual de munca.
(3) Dispozitiile alin. (1) se completeaza prin legi speciale care reglementeaza conditiile specifice de munca in strainatate.
[ 1 adnotare ]
Art. 19. [efectele omisiunii de informare]
În situaţia în care angajatorul nu îşi execută obligaţia de informare prevăzută la art. 17 şi 18, persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, are dreptul să sesizeze, în termen de 30 de zile de la data neîndeplinirii acestei obligaţii, instanţa judecătorească competentă şi să solicite despăgubiri corespunzătoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neexecutării de către angajator a obligaţiei de informare.
[ 7 adnotări ]
Art. 20. [clauzele speciale ale contractului individual de muncă]
(1) În afara clauzelor esenţiale prevăzute la art. 17, între părţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de muncă şi alte clauze specifice.
(2) Sunt considerate clauze specifice, fără ca enumerarea să fie limitativă:
a) clauza cu privire la formarea profesională;
b) clauza de neconcurenţă;
c) clauza de mobilitate;
d) clauza de confidenţialitate.
[ 46 adnotări ]
Art. 21. [clauza de neconcurenţă]
(1) La încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părţile pot negocia şi cuprinde în contract o clauză de neconcurenţă prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurenţă.
(2) Clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod concret activităţile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului, cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă lunare, perioada pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă, terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii, precum şi aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiţie cu angajatorul.
(3) Indemnizaţia de neconcurenţă lunară datorată salariatului nu este de natură salarială, se negociază şi este de cel puţin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă sau, în cazul în care durata contractului individual de muncă a fost mai mică de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.
(4) Indemnizaţia de neconcurenţă reprezintă o cheltuială efectuată de angajator, este deductibilă la calculul profitului impozabil şi se impozitează la persoana fizică beneficiară, potrivit legii.
[ 17 adnotări ]
Art. 22. [prelungirea efectelor clauzei de neconcurenta]
(1) Clauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca.
(2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile in cazurile in care incetarea contractului individual de munca s-a produs de drept, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 56 alin. (1) lit. c), e), f), g) si i), ori a intervenit din initiativa angajatorului pentru motive care nu tin de persoana salariatului.
[ 8 adnotări ]
Sinteza a cauzelor finalizate de procurorii DNA in luna martie 2010
1. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Cluj au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:
VISOVAN GHEORGHE, primar al comunei Rozavlea jud. Maramures, in sarcina caruia s-au retinut urmatoarele infracti
– folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor;
– omisiunea de a furniza, cu stiinta, datele cerute potrivit legii pentru obtinerea de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor si
– schimbare, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor obtinute din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor;
PARJOL ALEXANDRU, director general al S.C. a€žIntreprindere Montaj Instalatiia€ť S.A. si MEZEI IOAN, inspector de santier, in sarcina carora s-a retinut complicitate la infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:
La data de 6 februarie 2004, a fost incheiat contractul de asistenta financiara nerambursabila finantat din fonduri SAPARD intre Agentia SAPARD a€“ Romania (in calitate de autoritate contractanta) si Consiliul Local al Primariei Rozavlea, judetul Maramures (in calitate de beneficiar), obiectul contractului fiind implementarea proiectului intitulat a€žAlimentare cu apa potabila a localitatii Rozavlea judetul Maramuresa€ť.
Cu ocazia incheierii si derularii acestui contract, inculpatul Visovan Gheorghe, in calitate de reprezentant legal al beneficiarului a€“ Consiliul Local Rozavlea, a prezentat reprezentantilor Agentiei SAPARD documente si declaratii false, inexacte si incomplete (avize, memoriile justificative, proiectul tehnic, etc) avand ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Comunitatilor Europene in valoare de 1.416.640,28 lei (RON) (aproximativ 349.787,72 euro) reprezentand intreaga finantare acordata prin programul SAPARD Consiliului Local Rozavlea.
De asemenea, in aceleasi imprejurari, Visovan Gheorghe a omis cu stiinta sa furnizeze informatiile privind implementarea partiala a unui proiect asemanator in anii 1997 a€“ 1998 si a utilizat o parte din fonduri in alte scopuri decat cele prevazute in Proiectul tehnic.
Inculpatii Mezei Ioan, in calitate de inspector de santier desemnat pentru supravegherea lucrarilor necesare realizarii proiectului si Parjol Alexandru, in calitate de director general al S.C. a€žIntreprindere Montaj Instalatiia€ť S.A., au completat documente in care au consemnat efectuarea unor lucrari care in realitate nu s-au realizat (respectiv montarea unor conducte si folosirea unei anumite cantitati de materiale de constructii care in realitate nu a fost utilizate), documente ce au fost prezentate Autoritatii Contractante de catre Visovan Gheorghe .
Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit si Consiliul Local Rozavlea s-au constituit parte civila cu suma de 1.416.640,28 lei reprezentand valoarea intregii finantari acordate.
In vederea recuperarii prejudiciului s-a dispus luarea masurii asiguratorii a sechestrului asupra unor bunuri mobile si imobile apartinand inculpatilor si partii responsabile civilmente S.C. a€žIntreprindere Montaj Instalatiia€ť S.A.
Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Baia Mare.
2. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Timisoara au dispus trimiterea in judecata a inculpatului DUTA LEONTIN, primar al comunei Biled jud. Timis, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de:
– tentativa la infractiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete in scopul obtinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea, ori in numele lor si
– fals in declaratii.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:
La data de 15 mai 2009, inculpatul Duta Leontin, primarul comunei Biled, judetul Timis, a intocmit si depus la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura Timisoara (APIA) Timis o cerere prin care solicita plata subventiilor din bugetul general al Comunitatilor Europene pentru suprafata de 63,7 ha de pasune situata pe raza comunei Biled, judetul Timis. Cu aceeasi ocazie, inculpatul a completat si o declaratie pe proprie raspundere in care a consemnat in fals ca pe suprafata de pasune pentru care solicita sprijin nu au fost incheiate contracte de arenda, concesiune, inchiriere, etc. si nu se incaseaza taxe de pasunat, in conditiile in care terenul fusese inchiriat pe o durata de opt ani unei asociatii pentru cresterea animalelor.
Intrucat reprezentantii APIA Timis au cunoscut aceasta situatie, nu a fost aprobata acordarea subventiei.
Dosarul a fost inaintat spre judecare Judecatoriei Timis.
3. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Bucuresti au dispus trimiterea in judecata a inculpatei PATRASCU TUDORA, presedinta Asociatiei DUNARG Oltenita, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, in forma continuata.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:
La data de 24 noiembrie 2004, Asociatia Dunarg Oltenita din judetul Calarasi, reprezentata de presedinta acesteia, inculpata Patrascu Tudora, a incheiat, in calitate de beneficiar, cu Ministerul Integrarii Europene (autoritatea contractanta) un contract de asistenta financiara finantat cu fonduri PHARE avand ca obiect punerea in practica a proiectului intitulat a€žAgentia Transfrontaliera de Dezvoltare a Afacerilora€ť, cu scopul de a oferi oamenilor de afaceri din orasele zonei de granita Oltenita – Romania si Tutrakan – Bulgaria informatii cu privire la oportunitatile economice si comerciale existente in cele doua localitati si la cresterea gradului de cooperare transfrontaliera.
La datele de 25 noiembrie 2004, respectiv 25 octombrie 2005, inculpata Patrascu Tudora a depus la autoritatea contractanta documente si declaratii false (contracte de prestari servicii, contracte de achizitie, liste cu participantii la cursurile de instruire si conferinte, etc.) din care rezulta faptul ca fondurile comunitare alocate cu titlul de avans in proiect ar fi fost utilizate in scopul pentru care au fost acordate.
In aceasta modalitate, bugetul general al Comunitatii Europene a fost prejudiciat cu suma de 37.440 euro, bani ce au fost restituiti de inculpata.
Dosarul a fost inaintat spre judecare Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.
4. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Ploiesti au dispus trimiterea in judecata a inculpatului ENACHE COSTEL, profesor I (instructor de politie principal) in cadrul Scolii de Agenti de Politie a€žVasile Lascara€ť Campina, in sarcina caruia a fost retinuta infractiunea de permitere a accesului unor persoane neautorizate la informatii ce nu sunt destinate publicitatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul, de foloase necuvenite.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:
In cursul lunii mai 2009, inculpatul Enache Costel, in calitate de profesor si de sef al comisiei metodice al promotiei 2009 din cadrul Scolii de Agenti de Politie a€žVasile Lascara€ť Campina, a intocmit subiectele necesare evaluarii elevilor la una din disciplinele de studiu, evaluare ce urma a fi sustinuta de catre toti elevii din anul terminal la data de 8 mai 2009. Nota la acest examen avea o pondere in media generala de absolvire a scolii, in functie de aceasta medie efectuandu-se si repartitia finala.
La data de 7 mai 2009, inculpatul a pus la dispozitia uneia dintre eleve aceste subiecte cat si rezolvarea acestora, comunicand astfel informatii nedestinate publicitatii. Subiectele au ajuns in posesia mai multor elevi, astfel ca o clasa intreaga a obtinut nota 10 la examenul respectiv.
La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiteri din cadrul M.A.I. a€“ Directia Generala Anticoruptie.
Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Campina.
5. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:
CIMPEANU IOAN, comisar sef de politie, sef al Biroului regim permise de conducere si examinari din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor (S.P.C.R.P.C.I.V.) Satu Mare, in sarcina caruia s-a retinut instigare la infractiunea abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial si instigare la infractiunea de fals intelectual;
ARDELEANU CIPRIAN a€“ STEFAN, agent de politie in cadrul I.P.J. Satu a€“ Mare, Politia Mun. Satu a€“ Mare, Biroul Politiei Rutiere, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial si fals intelectual;
BODAN GRIGORE, fost instructor auto, in prezent agent sef adjunct in cadrul Penitenciarului Satu a€“ Mare, in sarcina caruia s-a retinut instigare la infractiunea abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial si instigare la infractiunea de fals intelectual.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:
La data de 3 februarie 2009, inculpatul Bodan Grigore a fost oprit in trafic de inculpatul Ardeleanu Ciprian Stefan pentru ca nu acordase prioritate unui pieton angajat in traversare regulamentara si nu a oprit autoturismul, desi observase ca este urmarit de un echipaj de politie.
Pentru a nu-i fi suspendat dreptul de a conduce, inculpatul Bodan Grigore l-a determinat pe inculpatul Cimpeanu Ioan ca, prin autoritatea pe care o are asupra subordonatului sau, Ardeleanu Ciprian Stefan, sa faca presiuni asupra acestuia din urma in sensul de a constata o alta contraventie decat cea reala, prevazuta cu o sanctiune mai blanda.
In aceste conditii, la aceeasi data, inculpatul Ardeleanu Ciprian Stefan a intocmit un proces verbal de sanctionare contraventionala a inculpatului Bodan Grigore in care a consemnat o stare de fapt nereala si a aplicat o sanctiune contraventionala mai blanda, nemaifiind necesara, in acest fel, suspendarea dreptului de a conduce pe o perioada de 30 de zile.
Dosarul a fost inaintat spre judecare la Tribunalul Satu a€“ Mare.
La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiteri din cadrul M.A.I. a€“ Directia Generala Anticoruptie.
Contractul de munca in 2010
Nenumarati angajati au optat anul trecut sa lucreze pe baza unor contracte civile, din motive bine stiute. Fiscul a încercat sa mai puna un pic de miere în polonicul cu taxe pentru a încuraja mentinerea contractelelor de munca. „În
Codul fiscal se precizeaza ca, începând cu 1 ianuarie 2010, primele aferente contractelor de asigurare civila profesionala pentru administratori/directori, încheiate de companie, nu sunt considerate avantaje în natura impozabile“, exemplifica Nadia Oanea, supervising senior consultant la Mazars. Tot cu titlu de noutate este si posibilitatea deducerii cheltuielilor sociale expres prevazute în contractul colectiv de munca, în limita a 2% din fondul de salarii. În schimb, indemnizatiile primite de angajati la încetarea raporturilor de munca sunt impozabile din 2010.
Angajatorii nu se multumesc însa cu maruntisul primit, motiv pentru care multi cauta forme contractuale menite sa diminueze cheltuielile cu personalul. Deocamdata, Fiscul îi tine în sah pe cei care desfasoara activitatea în microîntreprinderi, neprecizând cota de impozitare care se va aplica în acest an. În schimb, persoanele fizice autorizate (PFA) au primit o mica atentie. Acestea pot deduce cheltuielile efectuate pentru întretinerea si functionarea spatiilor folosite pentru desfasurarea afacerilor, chiar si în cazul în care documentele sunt emise pe numele proprietarului. Nu se impoziteaza nici transferul activelor, daca îsi reorganizeaza activitatea optând pentru întreprindere individuala sau asociatie familiala. Nadia Oanea atentioneaza însa ca, începând din acest an, se impoziteaza veniturile PFA din dobânzi primite de la banci pentru disponibilitatile banesti aferente afacerii sau sumele încasate dupa încetarea activitatii, în contul facturilor emise înainte de aceasta data. De unele beneficii se bucura acum si liber profesionistii, chiar daca Fiscul a lasat sa pluteasca amenintarea ca, de la anul, la o baza impozabila mai mare vor plati CAS.
4,5 milioane de contracte individuale de munca erau în derulare la sfârsitul anului 2009, dintre care 1.605.015 au fost înregistrari noi
6,3 milioane de contracte individuale de munca erau în derulare la sfârsitul anului 2008, dintre care 2.369.062 au fost înregistrari noi
Exceptii de la regula
Pentru activitati independente, care nu presupun raporturi de munca în temeiul Codului muncii, exista diferite alternative contractuale care obliga la plata impozitului pe venituri.
– Contractul de agent
– Contractul de drepturi de proprietate intelectuala
– Contractul de comision sau mandat comercial
– Contractul/conventia civila
Sursa: Capital
Cand si cum pot incheia conventii civile?
Sunt multi patroni care, în loc sa încheie contracte de munca, încheie conventii civile cu persoane fizice neautorizate. Aceste contracte sunt ilegale, pentru ca mascheaza contractele de munca si, evident, nu ofera
protectie salariatului în nicio privinta. Fiind un raport de drept civil, si nu de dreptul muncii, persoana fizica neautorizata, angajata pe baza de conventie civila, nu are practic niciun drept. Chiar daca teoretic ar avea anumite drepturi, nu are instrumentele juridice pentru a si le realiza în mod eficient.
Conventiile civile încheiate cu persoane fizice autorizate
Înca de la început trebuie spus ca la aceasta sectiune nu facem referire la contabili, traducatori, avocati, consultanti fiscali, notari, pentru ca acestia exercita profesii independente reglementate prin legi speciale.
Persoanele fizice autorizate conform OUG nr. 44/2008 au dreptul sa încheie conventii civile (sau contracte de prestari servicii). Aceasta ordonanta reglementeaza desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale si întreprinderile familiale.
Însa nici aceste conventii civile nu pot masca un contract de munca. Practica judecatoreasca si autoritatile fiscale considera ca un asemenea contract este posibil doar pentru o prestatie unica, ocazionala, si nu pentru activitati regulate, desfasurate pe o perioada de timp nelimitata sau mai lunga decât cere prestatia respectiva.
Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) si-a exprimat clar punctul de vedere, în vara anului trecut, când a sanctionat cluburile de fotbal pentru ca angajau sportivi profesionisti, contabili, soferi, electricieni etc. pe baza de conventii civile. Conform ANAF, „sportivii profesionisti nu pot fi angajati pe conventii civile, care se pot încheia doar pentru activitati ocazionale, si nu pentru cele dependente”.
Aceasta este interpretarea art. 1.471 din Codul Civil, care spune ca „nimeni nu poate pune în serviciul altuia lucrarile sale decât pentru o întreprindere determinata sau pe un timp marginit”. Deci conditiile impuse de lege sunt ca serviciul prestat sa fie determinat, executat printr-o singura prestatie, sau timpul pentru care presteaza serviciul respectiv sa fie limitat. Însa limbajul arhaic al Codului Civil, conceput la 1864, face ca aceste conditii sa fie interpretabile, ambigue. Ce înseamna „întreprindere determinata” si mai ales ce înseamna „timp marginit”?
În practica s-a retinut ca trebuie sa fie vorba de o singura prestatie care sa dureze exact cât este necesar pentru a o duce la bun sfârsit. De exemplu, pentru un electrician, exact cât sa repare sau sa instaleze ceva. Sau pentru un web designer, exact cât sa faca un site.
Tot în ideea de a nu masca raporturi de munca prin conventie civila, în practica s-a mai retinut ca nu se pot încheia astfel de conventii pentru activitati care fac parte din obiectul de activitate principal sau secundar al firmei.
Activitati independente reglementate de legi speciale
Contabilii, traducatorii, consultantii fiscali, auditorii, avocatii sau notarii nu sunt autorizati în sensul OUG 44/1998 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale si întreprinderile familiale.
Aceste profesii sunt reglementate prin legi speciale, care permit expres încheierea contractelor de prestari servicii, chiar si pentru o activitate regulata, pe o perioada mai lunga. De exemplu, „contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari de servicii în domeniul contabilitatii, încheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România” (art. 10 alin. 3 din Legea contabilitatii nr. 82/1991). Dispozitii asemanatoare exista si pentru celelalte categorii enumerate la acest capitol.
Exista foarte multe discutii în legatura cu modul de angajare al administratorilor de bloc. HG nr. 1.588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari prevede ca administratorii pot fi angajati cu contract de munca sau conventie civila: „Comitetul executiv poate angaja personal specializat pentru îndeplinirea atributiilor ce îi revin si adopta decizii asupra cuantumului salariilor, indemnizatiilor, remuneratiilor si a eventualelor premieri care se acorda personalului încadrat cu contract individual de munca sau în baza unei conventii civile de prestari de servicii, în limita bugetului aprobat de adunarea generala” (art. 17, alin. 5).
Avantaje si dezavantaje fata de contractul de munca
Desi, asa cum am aratat, contractele de prestari servicii sunt la limita legalitatii, fiind destul de riscante pentru angajator în cazul unui control al Fiscului, acestea se practica foarte frecvent, pentru a masca raporturi de munca, atât cu persoane fizice autorizate, cât si cu cele neautorizate. Angajatorului îi convine pentru ca nu plateste asigurarile, iar impozitul pe venit este de 10% prin retinere la sursa.
Pentru angajat, daca nu este persoana fizica autorizata, dezavantajele ar fi ca nu este asigurat pentru pensii, somaj sau sanatate, poate fi concediat fara preaviz si nu are niciun instrument legal eficient pentru a se apara împotriva angajatorului nici macar daca acesta nu-i plateste salariul. Fiind un raport civil, si nu de munca, el trebuie sa plateasca taxa de timbru si trebuie sa dovedeasca absolut tot ce sustine. Daca ar fi fost raport de munca, angajatorul ar fi trebuit sa probeze ca nu este asa.
Aceste aspecte sunt valabile si pentru persoana fizica autorizata, cu exceptia faptului ca aceasta îsi poate plati toate asigurarile. Aceasta ar putea avea si avantaje în sensul ca îsi poate deconta tot felul de cheltuieli si, optional, poate fi scutita de TVA daca are o cifra de afaceri sub 35.000 de euro pe an.
Sursa: Saptamana Financiara
Conventiile civile cu persoane fizice neautorizate
Sunt multi patroni care, în loc sa încheie contracte de munca, încheie conventii civile cu persoane fizice neautorizate. Aceste contracte sunt ilegale, pentru ca mascheaza contractele de munca si, evident, nu ofera
protectie salariatului în nicio privinta. Fiind un raport de drept civil, si nu de dreptul muncii, persoana fizica neautorizata, angajata pe baza de conventie civila, nu are practic niciun drept. Chiar daca teoretic ar avea anumite drepturi, nu are instrumentele juridice pentru a si le realiza în mod eficient.
Conventiile civile încheiate cu persoane fizice autorizate
Înca de la început trebuie spus ca la aceasta sectiune nu facem referire la contabili, traducatori, avocati, consultanti fiscali, notari, pentru ca acestia exercita profesii independente reglementate prin legi speciale.
Persoanele fizice autorizate conform OUG nr. 44/2008 au dreptul sa încheie conventii civile (sau contracte de prestari servicii). Aceasta ordonanta reglementeaza desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale si întreprinderile familiale.
Însa nici aceste conventii civile nu pot masca un contract de munca. Practica judecatoreasca si autoritatile fiscale considera ca un asemenea contract este posibil doar pentru o prestatie unica, ocazionala, si nu pentru activitati regulate, desfasurate pe o perioada de timp nelimitata sau mai lunga decât cere prestatia respectiva.
Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) si-a exprimat clar punctul de vedere, în vara anului trecut, când a sanctionat cluburile de fotbal pentru ca angajau sportivi profesionisti, contabili, soferi, electricieni etc. pe baza de conventii civile. Conform ANAF, „sportivii profesionisti nu pot fi angajati pe conventii civile, care se pot încheia doar pentru activitati ocazionale, si nu pentru cele dependente”.
Aceasta este interpretarea art. 1.471 din Codul Civil, care spune ca „nimeni nu poate pune în serviciul altuia lucrarile sale decât pentru o întreprindere determinata sau pe un timp marginit”. Deci conditiile impuse de lege sunt ca serviciul prestat sa fie determinat, executat printr-o singura prestatie, sau timpul pentru care presteaza serviciul respectiv sa fie limitat. Însa limbajul arhaic al Codului Civil, conceput la 1864, face ca aceste conditii sa fie interpretabile, ambigue. Ce înseamna „întreprindere determinata” si mai ales ce înseamna „timp marginit”?
În practica s-a retinut ca trebuie sa fie vorba de o singura prestatie care sa dureze exact cât este necesar pentru a o duce la bun sfârsit. De exemplu, pentru un electrician, exact cât sa repare sau sa instaleze ceva. Sau pentru un web designer, exact cât sa faca un site.
Tot în ideea de a nu masca raporturi de munca prin conventie civila, în practica s-a mai retinut ca nu se pot încheia astfel de conventii pentru activitati care fac parte din obiectul de activitate principal sau secundar al firmei.
Activitati independente reglementate de legi speciale
Contabilii, traducatorii, consultantii fiscali, auditorii, avocatii sau notarii nu sunt autorizati în sensul OUG 44/1998 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale si întreprinderile familiale.
Aceste profesii sunt reglementate prin legi speciale, care permit expres încheierea contractelor de prestari servicii, chiar si pentru o activitate regulata, pe o perioada mai lunga. De exemplu, „contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari de servicii în domeniul contabilitatii, încheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România” (art. 10 alin. 3 din Legea contabilitatii nr. 82/1991). Dispozitii asemanatoare exista si pentru celelalte categorii enumerate la acest capitol.
Exista foarte multe discutii în legatura cu modul de angajare al administratorilor de bloc. HG nr. 1.588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari prevede ca administratorii pot fi angajati cu contract de munca sau conventie civila: „Comitetul executiv poate angaja personal specializat pentru îndeplinirea atributiilor ce îi revin si adopta decizii asupra cuantumului salariilor, indemnizatiilor, remuneratiilor si a eventualelor premieri care se acorda personalului încadrat cu contract individual de munca sau în baza unei conventii civile de prestari de servicii, în limita bugetului aprobat de adunarea generala” (art. 17, alin. 5).
Avantaje si dezavantaje fata de contractul de munca
Desi, asa cum am aratat, contractele de prestari servicii sunt la limita legalitatii, fiind destul de riscante pentru angajator în cazul unui control al Fiscului, acestea se practica foarte frecvent, pentru a masca raporturi de munca, atât cu persoane fizice autorizate, cât si cu cele neautorizate. Angajatorului îi convine pentru ca nu plateste asigurarile, iar impozitul pe venit este de 10% prin retinere la sursa.
Pentru angajat, daca nu este persoana fizica autorizata, dezavantajele ar fi ca nu este asigurat pentru pensii, somaj sau sanatate, poate fi concediat fara preaviz si nu are niciun instrument legal eficient pentru a se apara împotriva angajatorului nici macar daca acesta nu-i plateste salariul. Fiind un raport civil, si nu de munca, el trebuie sa plateasca taxa de timbru si trebuie sa dovedeasca absolut tot ce sustine. Daca ar fi fost raport de munca, angajatorul ar fi trebuit sa probeze ca nu este asa.
Aceste aspecte sunt valabile si pentru persoana fizica autorizata, cu exceptia faptului ca aceasta îsi poate plati toate asigurarile. Aceasta ar putea avea si avantaje în sensul ca îsi poate deconta tot felul de cheltuieli si, optional, poate fi scutita de TVA daca are o cifra de afaceri sub 35.000 de euro pe an.
Sursa: Saptamana Financiara
Munca suplimentara
Art. 117. – (1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 109, este considerata munca suplimentara.
(2) Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.
Art. 118. – (1) La solicitarea angajatorului salariatii pot efectua munca suplimentara, cu respectarea prevederilor art. 111 sau 112, dupa caz.
(2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilita potrivit prevederilor art. 111 sau 112, dupa caz, este interzisa, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.
Art. 119. – (1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia.
(2) In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
Art. 120. – (1) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 119 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.
(2) Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. (1), se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.
Art. 121. – Tinerii in varsta de pana la 18 ani nu pot presta munca suplimentara.