2016: Ghidul de solutionare a contestatiilor in materia achizitiilor publice

 

 

 

2016: Ghidul de solutionare a contestatiilor in materia achizitiilor publice: tot ce trebuie sa stiti despre aceasta procedura

 

Autor avocat dr. COLTUC MARIUS VICENTIU

 

Posibilitatea cofinantarii din fonduri europene a achizitiilor publice realizate de autoritatile contractante a fost un factor esential care a dus la cresterea numarului acestor proceduri. Totusi, complexitatea lor naste multe probleme juridice atat pentru autoritatile contractante, cat si pentru operatorii economici implicati in procedurile de achizitii publice. De cele mai multe ori aceste probleme juridice ajung sa fie solutionate pe calea contestatiei de catre Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor. Pentru a veni in sprijinul operatorilor economici si al autoritatilor contractante am elaborat acest ghid de solutionare a contestatiilor in achizitiile publice

 

  1. Cine poate introduce o contestatie

In conformitate cu legislatia achizitiilor publice, orice persoana care se considera vatamata intr-un drept ori intr-un interes legitim printr-un act al autoritatii contractante, prin incalcarea dispozitiilor legale in materia achizitiilor publice, poate formula contestatie impotriva acestui act.

Poate formula contestatie orice operator economic care are sau a avut un interes legitim in legatura cu respectiva procedura de atribuire si care a suferit, sufera sau risca sa sufere un prejudiciu ca o consecinta a unui act al autoritatii contractante, de natura sa produca efecte juridice, ori ca urmare a nesolutionarii in termenul legal a unei cereri privind respectiva procedura de atribuire.

Interesul unui operator economic de a contesta un act al autoritatii contractante trebuie interpretat in sens larg. Astfel, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a statuat ca posibilitatea contestarii este disponibila oricarei persoane care are sau care a avut un interes in obtinerea unui anumit contract public si care a fost sau risca sa fie prejudiciata de o incalcare pe care o reclama, din momentul in care autoritatea contractanta si-a exprimat vointa intr-o maniera capabila sa produca efecte juridice. Asadar, statele membre nu sunt autorizate sa supuna posibilitatea de contestare conditiei ca procedura de achizitie publica in cauza sa fi ajuns formal intr-o anumita etapa. (Hotararea Curtii din 11 ianuarie 2005, cauza C-26/03, punctul 41, Hotararea Curtii din 11 octombrie 2007, cauza C-241/06).

  1. Acte ale autoritatii contractante ce pot fi contestate

Operatorii economici pot contesta orice acte ale autoritatii contractante in legatura sau emise pe parcursul procedurii de atribuire. In sensul legii prin act al autoritatii contractante se intelege orice act administrativ, orice alta operatiune administrativa care produce sau poate produce efecte juridice, neindeplinirea in termenul legal a unei obligatii prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumita operatiune, in legatura cu sau in cadrul procedurii de atribuire.

Un aspect important de subliniat este ca operatorii economici pot contesta aspecte ce tin de procedura de atribuire chiar inainte de depunerea ofertelor. Astfel, atata timp cat un operator economic doreste sa participe la o procedura de atribuire si justifica un interes, poate sa conteste insasi documentatia de atribuire sau procedura de atribuire aleasa de autoritatea contractanta, daca nu sunt indeplinite conditiile legii. Intr-o astfel de contestatie se va critica insasi procedura de atribuire aleasa de autoritatea contractanta sau se vor contesta specificatii tehnice considerate nelegale – daca aceasta este de natura sa restranga in mod nejustificat libera concurenta intre operatorii economici interesati sa participe la procedura.

 

 

  1. Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC)

Contestatiile impotriva actelor autoritatii contractante, pot fi introduse fie la instanta competenta, tribunal, sectia contencios administrativ si fiscal, fie la organul administrativ jurisdictional competent, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor.

Ordonanta de urgenta nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, reglementeaza in detaliu doar procedura de solutionare a contestatiilor de catre  organul administrativ jurisdictional competent, respectiv Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor.

In ceea ce priveste solutionarea contestatiilor in materia achizitiilor publice de catre instanta de judecata competenta, tribunalul, sectia de contencios administrativ si fiscal aceasta se solutioneaza potrivit dreptului comun, potrivit Legii 554/2004 a contenciosului administrativ si Codului de procedura civila.

In practica operatorii economici prefera sa aleaga calea Consiliului National de Solutionare a contestatiilor, avand in vedere ca acesta judeca cu celeritate si in regim de urgenta.

Consiliul solutioneaza pe fond contestatia in termen de 20 de zile de la data primirii dosarului achizitiei publice de la autoritatea contractanta, respectiv in termen de 10 zile in situatia incidentei unei exceptii care impiedica analiza pe fond a contestatiei.

In cazuri temeinic justificate, termenul de solutionare a contestatiei poate fi prelungit o singura data cu inca 10 zile. In practica sa Consiliul depune in majoritatea cazurilor toate diligentele pentru a nu se depasi termenul de 20 zile, evitand prelungirea termenului de solutionare a contestatie cu 10 zile.

  1. Termenul in care se poate introduce contestatia

Persoana vatamata poate sesiza Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor in vederea anularii actului si sau recunoasterii dreptului pretins ori a interesului legitim, in termen de:

  1. a)10 zile,incepand cu ziua urmatoare luarii la cunostinta, despre un act al autoritatii contractante considerat nelegal, in cazul in care valoarea contractului care urmeaza sa fie atribuit, estimata conform prevederilor art. 23 ?i ale cap. II sectiunea a 2-a, este egala sau mai mare decat pragurile valorice prevazute la art. 55 alin. (2) din OUG 34/2006;
  2. b)5 zile, incepand cu ziua urmatoare luarii la cunostinta, despre un act al autoritatii contractante considerat nelegal, in cazul in care valoarea contractului care urmeaza sa fie atribuit, estimata conform prevederilor art. 23 si ale cap. II sectiunea a 2-a, este mai mica decat pragurile valorice prevazute la art. 55 alin. (2).

Un aspect important de subliniat este ca termenele de contestare se vor calcula in functie de valoarea estimata a fiecarui lot, publicata in invitatia de participare/anuntul de participare. Astfel operatorul economic se va raporta mereu la valoarea lotului la care a participat si nu la valoarea per total a achizitiei publice, pentru toate loturile.

 

  1. Suspendarea procedurii

Introducerea contestatiei la instanta sau la Consiliu nu are ca efect suspendarea de drept a procedurii. Cu toate acestea, pentru ca in majoritatea cazurilor, continuarea procedurii ar lipsi de orice eficienta juridica contestatia in sine, persoana vatamata poate introduce si o cerere de suspendare a procedurii la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor. Suspendarea procedurii de atribuire va fi dispusa de Consiliu numai daca sunt indeplinite cerintele legale.

Astfel, in cazuri temeinic justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, Consiliul, pana la solutionarea fondului cauzei, poate sa dispuna, in termen de 3 zile, la cererea partii interesate, prin decizie, masura suspendarii procedurii de achizitie publica.

Consiliul va solutiona cererea de suspendare luand in considerare consecitele acestei masuri asupra tuturor categoriilor de interese ce ar putea fi lezate, inclusiv asupra interesului public.

In cazul in care Consiliul dispune suspendarea procedurii, va emite o decizie de suspendare, masura provizorie, pana la solutionarea fondului contestatiei. Aceasta decizie de suspendare poate fi atacata la instanta competenta, in mod separat, in termen de 5 zile de la comunicare.

Consiliul nu poate sa dispuna din oficiu suspendarea procedurii daca contestatorul nu a formulat o astfel de cerere prin contestatie. In schimb, autoritatea contractanta, daca considera oportun poate sa dispuna suspendarea procedurii de atribuire pana la solutionarea pe fond a cauzei, chiar daca nu a fost solicitata de contestator.

 

 

  1. Reguli de solutionare a contestatiilor in fata Consiliului de Solutionare a Contestatiilor

Contestatorul va depune contestatia in termen legal, atat la Consiliu, cat si la autoritatea contractanta a carui act se contesta. Sanctiunea nedepunerii contestatiei si la autoritatea contractanta este foarte drastica, ducand la respingerea contestatiei ca tardiva.

Contestatorul va atasa la contestatie si copia actului atacat, in cazul in care acesta a fost emis, precum si copii ale inscrisurilor de care intelege sa se foloseasca in probatiune.

Contestatia se formuleaza in scris si trebuie sa contina urmatoarele elemente:
a) numele, domiciliul sau resedinta contestatorului ori, pentru persoanele juridice, denumirea, sediul lor si codul unic de inregistrare. In cazul persoanelor juridice se vor indica si persoanele care le reprezinta si in ce calitate;
b) denumirea si sediul autoritatii contractante;
c) denumirea obiectului contractului de achizitie publica si procedura de atribuire aplicata;
d) obiectul contestatiei;
e) motivarea in fapt si in drept a cererii;
f) mijloacele de proba pe care se sprijina contestatia, in masura in care este posibil;
g) semnatura partii sau a reprezentantului persoanei juridice.

In situatia in care Consiliul apreciaza ca in contestatie nu sunt cuprinse toate elementele enumerate mai sus, va cere contestatorului ca, in termen de 5 zile de la instiintarea prin care i se aduce la cunostinta aceasta situatie, acesta sa completeze contestatia. Acesta este singurul moment la care se poate completa contestatia. Trebuie observat insa ca nu se va putea completa contestatia cu noi capete de cerere decat in cazul in care nu s-a formulat nicio pretentie concreta.

In cazul in care contestatorul nu se conformeaza obligatiei impuse de Consiliu, de a completa contestatia, contestatia va fi respinsa.

In termen de o zi lucratoare de la primirea contestatiei, autoritatea contractanta are obligatia sa ii instiinteze despre aceasta si pe ceilalti participanti inca implicati in procedura de atribuire. Instiintarea trebuie sa contina inclusiv o copie a contestatiei respective. Astfel se respecta principiul transparentei, principiul fundamental in material achizitiilor publice. De asemenea prin instituirea acestei obligatii se asigura informarea celorlalti participanti la procedura cu privire la aspectele contestate, participantii avand astfel posibilitatea de a se asocia la contestatie printr-o cerere proprie.

In vederea solutionarii contestatiei, autoritatea contractanta are obligatia de a transmite Consiliului, in termen de cel mult 3 zile lucratoare punctul sau de vedere asupra acesteia insotit de orice alte documente considerate edificatoare. De asemenea sub sanctiunea amenzii autoritatea contractanta are obligatia de a depune o copie a dosarului achizitiei publice, cu exceptia anunturilor publicate in SEAP si a documentatiei de atribuire, atunci cand aceasta este disponibila si poate fi descarcata direct din SEAP.

Lipsa punctului de vedere al autoritatii contractante nu impiedica solutionarea contestatiei in masura in care s-a facut dovada comunicarii acesteia. In practica insa autoritatile contractante obisnuiesc ca formuleze punct de vedere, chiar daca uneori cu depasirea termenului de 3 zile lucratoare.

Autoritatea contractanta va notifica punctul de vedere si contestatorului, tot in termen de 3 zile lucratoare.

La cerere, contestatorul are acces la documentele aflate in dosarul achizitiei publice depuse de autoritate la Consiliu, cu exceptia propunerilor tehnice ale celorlalti ofertanti la procedura de atribuire. Ofertele tehnice pot fi consultate de contestator numai cu acordul scris al respectivilor ofertanti, acord care se anexeaza la cererea pe care contestatorul o adreseaza Consiliului. In practica insa niciun ofertant concurent in procedura de atribuire nu este de acord ca oferta sa sa fie studiata de contestator, din motive lesne de inteles.

In vederea solutionarii contestatiei Consiliul are dreptul de a solicita lamuriri partilor, de a administra probe si de a solicita orice alte informatii sau documente, in masura in care acestea sunt relevante in raport cu obiectul contestatiei. De asemenea, Consiliul are dreptul de a solicita orice date necesare pentru solutionarea contestatiei si de la alte persoane fizice sau juridice.

Autoritatea contractanta are obligatia de a raspunde la orice solicitare a Consiliului si de a-i transmite acestuia orice alte documente care prezinta relevanta pentru solutionarea contestatiei, intr-un termen care nu poate depasi 5 zile de la data primirii solicitarii. In cazul in care autoritatea contractanta nu se conformeaza solicitarii Consiliu ii va putea aplica, conducatorului autoritatii contractante, sanctiunea amenzii in cuantum de 10.000 lei.

In materia probelor in fata Consiliul conform legislatiei in vigoare se pot folosi toate mijloacele de proba admisibile intr-un proces de drept comun.

Consiliul va putea chiar sa dispuna si efectuarea unei expertize desemnand un expert independent pentru lamurirea unor aspecte de natura tehnica sau financiara. Durata efectuarii expertizei trebuie sa se incadreze inauntrul termenului prevazut pentru solutionarea contestatiilor de catre Consiliu. Costul expertizei va fi suportat de partea care a formulat cererea de efectuare a acesteia.

Cu toate acestea din practica Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, de la infiintare in 2007 si pana in prezent, nu a fost admisa si administrata nicio expertiza in nicio contestatie, indiferent de obiectul achizitiei publice. Consiliul motiveaza aceasta practica de faptul ca celeritatea cu care trebuie sa fie solutionata contestatia nu permite administrarea unei expertize. Solutia este criticabila, mai ales din prisma faptului ca majoritatea procedurilor de achizitie publica aduc in discutie aspecte foarte tehnice si complexe pe care Consiliul nu le poate intelege in totalitate in cele mai multe cazuri si care pot avea un caracter hotarator asupra legalitatii deciziei Consiliului.

Principalele probe care se administeaza in contestatiile solutionate de Consiliu sunt inscrisurile, iar in unele cazuri expertize extrajudiciare realizate de contestatori. Problema principala pe care o ridica aceste expertize extrajudiciare este data de faptul ca nu se poate garanta caracterul obiectiv si impartial al expertizei astfel cum ar fi fost cazul pentru o expertiza judiciara. Cu toate acestea nu de putine ori Consiliul in motivarea deciziei, retine concluziile expertului din expertizele extrajudiciare.

Procedura in fata Consiliului este scrisa. Partile pot formula si depune concluzii scrise in cursul procedurii, pentru sustinerea pretentiilor lor fata de probele administrate.

Cu toate acestea partile pot fi audiate si/sau pot sustine concluzii orale numai daca acest lucru este considerat necesar de catre completul de solutionare a contestatie. In practica, de regula, contestatorul este cel care solicita audierea sau sustinerea de concluzii orale in fata Consiliului, insa in cele mai multe cazuri Consiliul respinge aceste solicitari fara o motivare temeinica, mentionand doar faptul ca nu considera aceasta etapa necesara solutionarii contestatiei.

Partile pot fi reprezentate de avocati sau de consilieri juridici si pot solicita cheltuieli de solutionare.

  1. Solutiile pe care le poate pronunta CNSC

Consiliul se pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si de fond, iar daca constata ca acestea sunt intemeiate, respinge contestatia pe exceptie nemaintrand in analiza fondului.

Consiliul poate respinge contestatia ca fiind nefondata, tardiva, lipsita de interes, lipsita de obiect, ca fiind introdusa de o persoana fara calitate sau neimputernicita sa formuleze contestatia, precum si pe orice alta exceptie de procedura sau de fond.

Consiliul examineaza din punctul de vedere al legalitatii si temeiniciei actul atacat. Consiliul poate pronunta o decizie prin care anuleaza in parte sau in tot actul atacat, obliga autoritatea contractanta sa emita un act sau dispune orice alta masura necesara pentru remedierea actelor ce afecteaza procedura de atribuire.

In cazul in care Consiliul dispune modificarea/eliminarea oricaror specificatii tehnice din caietul de sarcini ori din alte documente emise in legatura cu procedura de atribuire, autoritatea contractanta are dreptul de a anula aplicarea procedurii de atribuire.

In cazul in care Consiliul admite contestatia si dispune luarea unor masuri de remediere a actului atacat, precizeaza si termenul in care aceasta trebuie dusa la indeplinire, care nu va fi mai scurt decat termenul de exercitare a caii de atac impotriva deciziei Consiliului, respectiv 10 zile.

In functie de solutia pronuntata, Consiliul va decide asupra continuarii sau anularii procedurii de achizitie publica. Consiliul poate lua act, oricand in cursul solutionarii contestatiei, de renuntarea la aceasta de catre contestator.

Consiliul nu poate decide atribuirea unui contract catre un anumit operator economic, aceasta fiind o atributie exclusiva a comisiei de evaluare din cadrul autoritatii contractante.

Decizia Consiliului, va fi motivata si comunicata in scris partilor in termen de 3 zile de la pronuntare. Decizia, fara motivarea acesteia, se publica pe pagina de internet a Consiliului in termen de 5 zile.

Decizia prin care Consiliul anuleaza in tot sau in parte actul atacat este executorie si obligatorie pentru autoritatea contractanta.

  1. Cai de atac impotriva deciziilor pronuntate de CNSC

Deciziile Consiliului privind solutionarea contestatiei pot fi atacate de catre autoritatea contractanta sau de catre orice persoana vatamata, în sensul legii, cu plangere la instanta judecatoreasca competenta in termen de 10 zile de la comunicare, atat pentru motive de nelegalitate, cat si de netemeinicie.

Instanta judecatoreasca competenta este Curtea de Apel, sectia contencios administrativ si fiscal, in circumscriptia careia se afla sediul autoritatii contractante care desfasoara procedura de atribuire.

Partea care formuleaza plangerea are obligatia sa comunice, tot in termen de 10 zile, o copie a acesteia, precum si a inscrisurilor doveditoare si partii adverse, depunand dovada de comunicare in fata instantei pana la primul termen de judecata. Practica judiciara recenta in materie a statuat ca necomunicarea plangerii partii adverse nu este sanctionata cu tardivitatea formularii plangerii, ca in cazul contestatiei. Cu toate acestea pana la cristalizarea unei practici unitare la nivelul instantelor consideram ca plangerea trebuie comunicata si partii adverse in termen.

Plangerea se timbreaza cu taxa de timbru de 4 lei, in cazul in care este o cerere neevaluabila in bani. De obicei insa avand in vedere faptul ca se cere anularea unor acte ale autoritatii contractante, instanta califica cererile ca fiind neevaluabile in bani si solicita timbrarea cu 4 lei.

In cazul in care instanta admite plangerea, modifica decizia Consiliului, dispunand, dupa caz:
a) anularea in tot sau in parte a actului autoritatii contractante;
b) obligarea la emiterea actului de catre autoritatea contractanta;
c) indeplinirea unei obligatii de catre autoritatea contractanta, inclusiv eliminarea oricaror specificatii tehnice, economice sau financiare discriminatorii din anuntul/invitatia de participare, din documentatia de atribuire sau din alte documente emise in legatura cu procedura de atribuire;
d) orice alte masuri necesare remedierii incalcarii dispozitiilor legale in materia achizitiilor publice

Instanta, sesizata cu o plangere impotriva unei decizii a Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, prin care acesta a solutionat contestatia pe exceptie, admitand plangerea, va desfiinta decizia respectiva si va retine cauza spre judecare pe fond cu luarea in considerare a motivelor care au determinat desfiintarea deciziei.

In situatia in care instanta admite plangerea, modifica decizia Consiliului si constata ca actul autoritatii contractante a incalcat prevederile legislatiei in materia achizitiilor publice.

Instanta poate de asemenea respinge pe fond plangerea, mentinand decizia Consiliului. Hotararea pronuntata de instanta este definitiva.

 

 

www.coltuc.ro

Whatsapp 0745.150.894

 

Ghid de achizitii publice – Curs achizitii, caiet de sarcini‎

Agenția Națională pentru Achiziții Publice a prezentat un document explicativ care rezumă cele mai importante 10 elemente de noutate aduse de proiectul de norme de aplicare a Legii achizițiilor publice.

Proiectul Legii achizițiilor publice urmează să fie discutat și votat la Camera Deputaților – cameră decizională. Proiectul de norme metodologice a fost lansat într-o primă formă în dezbatere publică săptămâna trecută, urmând ca în urma feed-back-ului primit ANAP să realizeze un proiect de norme consolidat.

Documentul rezumativ poate fi consultat pe site-ul ANAP.
Câteva extrase:

1) Strategia de contractare (Art. 11 din proiect) aduce o schimbare importantă în abordarea procesului de achiziție publică, împărțind acest proces în trei etape. Se acordă astfel importanță celor două etape asociate procedurii de atribuire:

– pregătirea procesului de achiziție și cea de
– etapa de după derularea procedurii.

„Cu cât efortul va fi mai mare în faza de pregătire, cu atât va crește rata de succes a achiziției”, arată rezumatul ANAP.

2. Detalierea regulilor de calcul a valorii estimate a achiziției (art. 18 din proiect):3. Detalierea modalităților de consultare a pieței (art. 20 din proiect)

Autoritatea contractantă poate derula un proces de consultare a pieței, ca parte a procesului de achiziție publică, care se inițiază prin publicarea în SEAP a unui anunț privind consultarea. „Proiectul prevede că aspectele supuse consultării vizează, fără a se limita la acestea, potențiale soluții tehnice, financiare sau contractuale pentru satisfacerea nevoii autorității contractante, precum și aspecte legate de strategia de contractare, inclusiv divizare pe loturi, posibilitatea solicitării de oferte alternative și altele asemenea”, arată rezumatul ANAP.

4. Detalierea unor aspecte legate de documentația de atribuire – fișa de date și documentele suport (art. 22 din proiect).

Proiectul de norme metodologice arată că „fișa de date trebuie să conțină cel puțin informații generale standard, însoțite de formalitățile ce trebuie îndeplinite în legătură cu procedura de atribuire în cauză, particularizate în funcție de contextul în care se încadrează achiziția, aspectele/cerințele ce pot face obiectul DUAE, modul în care trebuie întocmite și structurate propunerea tehnică și cea financiară, criteriul de atribuire ce urmează a fi aplicat, precum și căile de atac ce pot fi utilizate.”

5. Evaluarea ex-ante a documentației de atribuire – noi reguli (art. 25 din proiect)

6. Explicitarea criteriilor de atribuire „calitate-preț” și „costul cel mai scăzut” (art. 31 și 32 din proiect).

Se precizează că aplicarea criteriului de atribuire „calitate – preț” este obligatorie în cazul contractelor având ca obiect prestații intelectuale (de natura celor de consultanță/asistență tehnică, elaborare studii, proiectare, supervizare, sau altele asemenea, aferente unor proiecte de complexitate ridicată), iar stabilirea ofertei câştigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare unde ponderea alocată factorului preț nu poate fi mai mare de 40%.

În cazul în care criteriul de atribuire utilizat este „costul cel mai scăzut”, acesta se calculează prin însumarea cuantificărilor în unitatea monetară, exprimate în valoare netă, a eforturilor autorității contractante corespunzătoare elementelor ciclului de viață identificate de autoritatea contractantă ca fiind relevante pentru obiectul contractului în fiecare an de utilizare a echipamentului, serviciului sau lucrării achiziționate și în plus față de costul de achiziție, arată rezumatul ANAP.

7. Procedurile desfășurate integral prin mijloace electronice (on-line) devin regulă pentru toate tipurile de proceduri – detalii pot fi găsite în Secțiunea a 4a – „Derularea procedurilor de atribuire”

8. Procedura simplificată (art. 106-113)

9. O nouă abordare ce trebuie urmată de autoritățile contractante în procesul de evaluare a ofertelor.
Mai exact, arată rezumatul ANAP, este vorba despre defalcarea acestui proces pe faze ce se finalizează cu rezultate intermediare ce sunt comunicate ofertanților. Fazele de evaluare încep cu analiza documentului european nou introdus, DUAE, continuă cu analiza ofertelor tehnice, a celor financiare, cu aplicarea criteriului de atribuire, documentele ce probează îndeplinirea cerințelor de calificare urmând a fi solicitate numai ofertantului clasat pe primul loc.
În evaluarea ofertelor, autorităție contractante sunt îndrumate să orienteze acest proces pe aspecte de fond din conținutul ofertelor. În acest scop, sunt clarificate, prin oferirea unor repere clare, conceptele de abateri tehnice minore, erori aritmetice, vicii de formă.
Nu în ultimul rând, prin proiectul de norme se atrage atenția asupra necesității ca deciziile comisiei de evaluare să fie documentate astfel încât să se poată asigura trasabilitatea acestora în orice moment.
10. Nu mai există o regulă rigidă cu privire la ce înseamnă preț neobișnuit de scăzut.

Avocat. Avocat Coltuc. Avocat Online. Avocat Banca. Avocat penalist#avocatcoltucDaca nu raspundem in maxim 2-3 ore la…

Posted by Cabinet De Avocat Coltuc on 30 Septembrie 2015

Avocat Achizitii Publice – Noul cadru legislativ privind achizițiile publice, aplicat de la 1 ianuarie 2016

Noul pachet de legi privind achizițiile publice dorim să treacă prin Parlament până la finalul acestui an, astfel încât noul cadru legislativ să poată fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2016, a declarat luni ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.

Pachetul de legi privind achizițiile publice va ajunge în Parlament în jurul datei de 15 octombrie 2015 pentru ca legislația să poată fi implementată de la 1 ianuarie 2016

‘Am discutat deja cu colegii parlamentari despre ceea ce dorim să facem în zona legislativă. Transpunerea directivei europene pe achiziții publice în legislația românească este doar un pilon din strategia națională. Strategia se întinde undeva pe următorii doi ani. În strategie, am identificat ca problematică importantă standardizarea documentației. Avem două constrângeri. Să transpunem directivele, să transpunem norma europeană, dar și să ne adaptăm realităților românești’, a precizat Roxana Mînzatu.

IPP organizează luni și marți un workshop internațional cu tema „O nouă viziune în achiziții publice, un sistem de eficientizare a resurselor publice și noi coordonate de lucru cu mediul privat”.

‘În ceea ce privește transpunerea directivelor europene în legislația națională privind achizițiile publice, putem spune că doar noile legi nu vor face primăvară în ceea ce înseamnă achiziția publică eficientă și corectă în România. Sunt așteptări foarte mari de la noua legislație și pe bună dreptate. Avem circa 500 de pagini de propuneri venite din consultări pe legea achizițiilor publice clasice. Le-am discutat pe toate într-un grup de lucru special și am transmis deja MFP proiectul de lege consolidat pe achizițiile publice clasice și pe legea privind remediile. Așteptăm validarea finală de la MFP pentru a veni cu forma consolidată pe zona de informare publică’, spune Roxana Mînzatu.

În cursul acestei săptămâni, conform calendarului ANAP, se va ieși în consultare publică și cu legea pe concesiuni și cu legea pe utilități.

‘Cu toate patru propuneri de legi ne propunem să mergem către Parlament în jurul datei de 15 octombrie. Desigur, întotdeauna, termenele sunt împotriva noastră, mai ales când vorbim de o implementare de directive în timp ce facem și reorganizare instituțională’, spune Roxana Mînzatu.

Achiziţiile publice în România vor beneficia de legi noi prin transpunerea noilor directive europene privind achiziţiile publice

„Regulile vor fi similare în ceea ce priveşte achiziţiile clasice şi cele sectoriale. Nu sunt schimbări majore pe partea de concesiuni, însă ele capătă o identitate proprie şi corelat cu aceasta vom vedea cum definim şi parte­neriatele publice – private, care să fie supuse tot legislaţiei achiziţiilor publice. La începutul lunii iulie vor fi prezentate în primă lectură şi după aceea urmează dezbaterea publică, pentru ca, începând din ianuarie anul viitor, să fie aplicate“

Achizitii publice

Achizitii publice

 

Principalele activităţi de consultanţă şi reprezentare în materia achiziţiilor publice pe care le oferim clienţilor noştrii constau în:

  • Consultanţă acordată autorităţilor contractante privind pregătirea: documentaţiei de atribuire, a fişei de date, a caietului de sarcini, a răspunsului la clarificări, a răspunsurilor date operatorilor economici implicaţi în procedură pe parcursul procesului de evaluare, precum şi în redactarea raportului procedurii, a decizie de suspendare a procedurii de atribuire, a deciziei de anulare a procedurii de atribuire, a anunţului de atribuire.
  • Consultanţă acordată operatorilor economici referitoare la: contestare documentaţie de atribuire, clarificări, pregătirea documentelor de calificare, a ofertei tehnice şi a ofertei financiare, accesul la dosarul achiziţiei în temeiul legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, redactarea răspunsurilor la clarificările solicitate de autoritatea contractantă pe parcursul derulării procedurii.
  • Consultanţă, asistenţă şi reprezentare, atât pentru autorităţi contractante cât şi pentru operatori economici în faţa Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) şi a Unităţii pentru Coordonarea si Verificarea Achiziţiilor Publice (UCVAP).
  • Consultanţă, asistenţă şi reprezentare, atât pentru autorităţi contractante cât şi pentru operatori economici în faţa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi a instanţelor de judecată, inclusiv în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
  • Serviciile juridice de reprezentare în faţa CNSC şi a instanţelor de judecată includ următoarele activităţi: redactare contestaţii, cereri de intervenţie, cereri de asociere la contestaţie, concluzii scrise, consultarea dosarului de achiziţie publică la Consiliu, elaborare strategie de aparare in cadrul contestatiilor formulate, administrarea de probatorii suplimentare şi reprezentarea clienţilor în cadrul şedinţelor de audiere de la Consiliu.


Achiziţii publice

Achiziţii publice

ACHIZIŢII PUBLICE, obţinerea de către o persoană juridică achizitoare, definitivă sau temporară, de bunuri prin contract de cumpărare, închiriere sau antrepriză, inclusiv servicii legate de furnizarea respectivelor bunuri sau investiţii publice, cu condiţia ca valoarea acestor servicii să nu depăşească valoarea bunurilor sau investiţiilor publice cărora le corespund.

Contractarea achiziţiilor publice se face pe de o parte, între o persoană juridică achizitoare, organe de stat şi instituţii publice, din fondurile aprobate prin bugetul de stat, bugetele locale ori alte surse asigurate de stat sau unităţile administrativ-teritoriale, şi pe de altă parte, de orice persoană fizică sau juridică, partener al persoanei juridice achizitoare, care şi-a adjudecat la licitaţie, încheierea contractului.

ACHIZIŢIE, formă contractuală având ca obiect cumpărarea de produse sau prestarea de servicii.

Publicarea unor criterii de calificare şi selecţie discriminatorii – ACHIZITII PUBLICE

Publicarea unor criterii de calificare şi selecţie discriminatorii, insuficient detaliate sau incomplete
Note generale
● Criteriile de calificare şi selecţie, astfel cum sunt ele prevăzute la art. 176 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a

contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ce au ca scop demonstrarea potenţialului tehnic, financiar şi organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedura de atribuire, nu pot fi utilizate ca factori de evaluare în cadrul criteriului de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.
● La stabilirea criteriilor de calificare se va avea în vedere ca acestea să fie: obiective, nediscriminatorii şi proporţionale cu complexitatea şi obiectul contractului şi să reflecte posibilitatea concretă a operatorului economic de a îndeplini contractul.
● Criteriile de calificare şi selecţie publicate în anunţul de participare trebuie să fie aceleaşi cu cele precizate în documentaţia de atribuire.
Greşeli frecvente care trebuie evitate:
– publicarea parţială a criteriilor de calificare în anunţul de participare în raport cu informaţiile cuprinse în documentaţia de atribuire, documentaţie ce cuprinde fişa de date a achiziţiei şi caietul de sarcini.
NOTĂ:
Nota de justificare privind alegerea criteriilor de calificare şi selecţie, anunţul de participare şi documentaţia de atribuire trebuie să conţină aceleaşi criterii.
– Solicitarea unor criterii prin raportare la o anumită arie geografică restrânsă (de exemplu: o unitate de producţie stabilită în România sau în zona de referinţă a proiectului, o staţie de asfalt situată în limitele judeţului).
– Restrângerea artificială a concurenţei prin solicitarea de experienţă similară specifică unui anumit tip de construcţie (de exemplu, construirea de şcoli în loc de construcţii civile).
– Solicitarea de dovezi nerezonabile pentru demonstrarea îndeplinirii unui anumit criteriu de calificare (de exemplu, copia facturilor pentru dovedirea îndeplinirii unui anumit nivel al cifrei de afaceri în domeniul de activitate aferent obiectului contractului).
– Restricţionarea competiţiei prin solicitarea unor certificate sau autorizaţii care nu sunt relevante pentru îndeplinirea contractului (de exemplu, ISO 9001 de la producător).

Modificari ale legislatiei privind atribuirea contractelor de achizitie publica anunta Cab.av.Coltuc

Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza regimul juridic al contractului de achizitie publica, al contractului de concesiune de lucrari publice si al contractului de concesiune de servicii, procedurile de atribuire a acestor contracte, precum si modalitatile de solutionare a contestatiilor formulate impotriva actelor emise in legatura cu aceste proceduri.

Contract de achizitie publica – contractul, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, care include si categoria contractului sectorial, astfel cum este definit la art. 229 alin. (2), cu titlu oneros, incheiat in scris intre una sau mai multe autoritati contractante, pe de o parte, si unul ori mai multi operatori economici, pe de alta parte, avand ca obiect executia de lucrari, furnizarea de produse sau prestarea de servicii.

Atribuirea, de catre o entitate juridica fara calitate de autoritate contractanta, a unui contract de lucrari, in cazul in care se indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii:

respectivul contract este finantat/subventionat in mod direct, in proportie de mai mult de 50%, de catre o autoritate contractanta;
valoarea estimata a respectivului contract este egala sau mai mare decat echivalentul in lei al sumei de 5.000.000 euro;

Atribuirea, de catre o entitate juridica fara calitate de autoritate contractanta, a unui contract de servicii, in cazul in care se indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii:

respectivul contract este finantat/subventionat in mod direct, in proportie de mai mult de 50%, de catre o autoritate contractanta;
valoarea estimata a respectivului contract este egala sau mai mare decat echivalentul in lei al sumei de 200.000 euro.

Autoritatea contractanta atribuie contractul de achizitie publica prin aplicarea procedurilor de licitatie deschisa sau licitatie restransa.

Documentatia de atribuire cuprinde:

a) fisa de date;
b) caietul de sarcini sau documentatia descriptiva, aceasta din urma fiind utilizata in cazul aplicarii procedurii de dialog competitiv ori de negociere;
c) informatii referitoare la clauzele contractuale obligatorii.

Perchezitii privind achizitii publice de peste doua milioane de euro.

Perchezitiile au fost dispuse in urma cercetarilor efectuate de ofiterii de investigare a fraudelor de la Politia Capitalei, intr-un dosar penal ce priveste savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma continuata si instigare la abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma continuata.

In cadrul acestui dosar sunt cercetate noua persoane, unele dintre acestea pentru ca ar fi obtinut contracte de achizitii publice in valoare de peste 2,2 milioane de euro, fara a fi respectate prevederile legale, se arata intr-un comunicat de presa al Politiei Capitalei. Contractele au fost obtinute cu sprijinul unor functionari care lucreaza intr-o institutie publica, in perioada august – septembrie 2012, a precizat Politia Capitalei.

Potrivit unor surse din randul anchetatorilor, printre suspecti ar fi si angajati ai Institutului National al Patrimoniului, care ofereau achizitii publice pentru restaurari si constructii.

achizitii publice-referat achizitii publice-achizitii publice forum-formulare achizitii publice-achizitii publice directe-achizitii publice legislatie-achizitii publice definitie-achizitii publice legislatie 2011-seap

licitatiijuridice.ro Modificari importante in Sistemul Electronic de Achizitii Publice Functionalitati noi in S.E.A.P.: – Standardizarea modului de completare a fisei de date.Notificare la încheierea contractului de achiziţie publică/acordului – cadru. În obiectivul R.A.P.. În obiectivul R.A.P.. Analiza.Achizițiile publice reprezintă suma tuturor proceselor de

planificare, stabilire …. de achiziții publice europene · Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP

Hotararea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica

Potrivit actului normativ, autoritatea contractanta nu are dreptul sa intarzie, din motive imputabile acesteia, incheierea contractului de achizitie publica/acordului-cadru cu mai mult de 7 zile calendaristice de la expirarea

termenelor de asteptare prevazute de lege, dupa anuntarea rezultatului procedurii de atribuire.
Autoritatea contractanta beneficiaza de termenul de mai sus numai in vederea indeplinirii conditiilor de semnare a contractului de achizitie publica/acordului-cadru, cu respectarea obligatiilor prevazute de lege.

Actul normativ mai stipuleaza ca autoritatea contractanta nu are dreptul sa adopte nicio masura cu scopul de a crea circumstante artificiale de anulare a procedurii.

Ofertantul care se considera lezat de un astfel de comportament are dreptul de a sesiza Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice.

Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, prin mijloace electronice, in cel mult 48 de ore de la data incheierii contractului de achizitie publica/acordului-cadru, o notificare cu privire la contractul de achizitie publica/acordul-cadru incheiat. Formatul notificarii se stabileste prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice.

Atribuirea contractelor de achizitie publica a fost modificata

Autoritatea contractanta achizitioneaza direct produse, servicii sau lucrari, in masura in care valoarea achizitiei, estimata conform prevederilor sectiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depaseste echivalentul in lei a 15.000 euro pentru fiecare achizitie de produse, servicii ori lucrari. Achizitia se realizeaza pe baza de document justificativ

Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice evalueaza, inainte de transmiterea spre publicare a invitatiei/anuntului de participare, conformitatea cu legislatia aplicabila din domeniul achizitiilor publice a documentatiei de atribuire aferente contractelor de achizitie publica care intra sub incidenta prevederilor prezentei ordonante de urgenta.

Autoritatea contractanta are obligatia de a solicita ofertantilor constituirea garantiei de participare, in vederea participarii la procedura de atribuire a contractului, atunci cand prezenta ordonanta de urgenta prevede obligativitatea publicarii unui anunt sau a unei invitatii de participare.

Documentatia de atribuire trebuie sa contina urmatoarele informatii
atunci cand este necesara achizitionarea unor lucrari sau servicii suplimentare/aditionale, care nu au fost incluse in contractul initial, dar care datorita unor circumstante imprevizibile au devenit necesare pentru indeplinirea contractului in cauza, si numai daca se respecta, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

  • atribuirea sa fie facuta contractantului initial;
  • lucrarile sau serviciile suplimentare/aditionale sa nu poata fi, din punct de vedere tehnic si economic, separate de contractul initial fara aparitia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractanta sau, desi separabile de contractul initial, sa fie strict necesare in vederea indeplinirii acestuia;
  • valoarea cumulata a contractelor care vor fi atribuite si a actelor aditionale care vor fi incheiate pentru lucrari si/sau servicii suplimentare ori aditionale sa nu depaseasca 20% din valoarea contractului initial.

Atunci cand, ulterior atribuirii unui contract de lucrari sau de servicii, autoritatea contractanta isi propune sa achizitioneze noi lucrari, respectiv noi servicii, care sunt similare lucrarilor ori serviciilor achizitionate prin atribuirea contractului initial si numai daca se respecta, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

  • atribuirea se face contractantului initial, iar noile lucrari, respectiv noile servicii, constau in repetarea unor lucrari sau servicii similare celor prevazute in contractul atribuit initial si sunt conforme cu cerintele prevazute in caietul de sarcini elaborat cu ocazia atribuirii respectivului contract;
  • contractul de lucrari/servicii initial a fost atribuit prin procedura de cerere de oferte/licitatie deschisa sau restransa;
  • valoarea estimata a contractului initial de lucrari/servicii s-a determinat prin luarea in considerare inclusiv a lucrarilor/serviciilor similare care pot fi achizitionate ulterior;
  • in anuntul de participare la procedura aplicata pentru atribuirea contractului initial s-a precizat faptul ca autoritatea contractanta are dreptul de a opta pentru achizitionarea ulterioara de noi lucrari similare, respectiv noi servicii similare, de la operatorul economic a carui oferta va fi declarata castigatoare in cadrul procedurii respective;
  • autoritatea contractanta are dreptul de a aplica aceasta procedura intr-un interval care nu poate depasi 3 ani de la atribuirea contractului initial.

In cazul aplicarii criteriului «oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic», oferta stabilita ca fiind castigatoare este oferta care intruneste punctajul cel mai mare rezultat din aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative. in cazul in care, din motive obiective, pe care autoritatea contractanta le poate justifica temeinic, este imposibila stabilirea exacta a ponderilor relative pentru fiecare factor de evaluare, autoritatea contractanta are obligatia de a indica in anuntul de participare si in documentatia de atribuire cel putin ordinea descrescatoare a importantei factorilor de evaluare care urmeaza sa fie utilizati.

Trei sferturi din achizitiile publice initiate prin sistemul e-licitatie.ro au fost anulate anunta Casa de avocatura Coltuc

În plin sezon de taiere a cheltuielilor publice, sistemul care ar trebui sa simplifice procedurile de desfasurare a licitatiilor, asigurând în acelasi timp transparenta întregului proces, pare sa îngreuneze activitatea autoritatilor.

În primele cinci luni ale acestui an au fost anulate 15.000 de licitatii publice, a caror valoare estimata depaseste sase miliarde de euro.

Suma reprezinta trei sferturi din valoarea licitatiilor anulate pe tot par­cursul anului trecut: 8,15 miliarde euro. Gabriel Sandu, ministrul comunicatiilor, explica situatia prin frica angajatilor din ministere de a fi chemati la DNA. „Ar fi un lucru bun daca, de frica justitiei, angajatii îsi corecteaza singuri comportamentul”, comenteaza Sorin Ionita, director de cercetare la Societatea Academica Româna.

O alta piedica în calea fondurilor UE

Cresterea tot mai mare a numarului de contestatii depuse de participanti, dar si greselile din caietele de sarcini si la evaluarile valorilor contractelor sunt alti doi factori majori care au contribuit la explozia numarului de licitatii anulate. Cel putin la nivelul contestatiilor, ritmul nu se va domoli anul acesta: Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor prognozeaza o majorare de 40% a contestatiilor depuse de firmele înscrise în sistem.

Înseamna ca aceste miliarde de euro nu mai ajung în economie? „Eu nu cred ca exista sase miliarde de euro, tocmai pentru ca au existat si licitatii anulate din lipsa banilor pentru cofinantare”, afirma Sorin Ionita. Însa, cu siguranta, se va simti acut lipsa celor câteva sute de milioane de euro din fonduri europene ce nu vor mai fi atrase din cauza anularilor licitatiilor.

Av.Coltuc Marius,fondator Casa de avocatura Coltuc precizeaza ca numai in 2010 Casa de avocatura Coltuc a avut 35 de dosare admise.

Aproape 15.000 de licitatii publice, în valoare de peste sase miliarde de euro, au fost anulate doar în cinci luni din 2010. Cauzele sunt nu numai de ordin tehnic si procedural, ci tin si de teama în crestere a birocratilor din institutiile publice ca vor fi chemati sa dea cu subsemnatul la DNA. Între timp, România pierde si din acest motiv fonduri europene de sute de milioane de euro.

Sursa: Capital

Totul despre achizitiile publice in Ramania

Sistemul achizitiilor publice din Romania este similar celui din alte state membre UE, intrucat legislatia comunitara in domeniu (Directivele 2004/18/CE si 2004/17/CE ale Parlamentului European si ale Consiliului Uniunii Europene) a fost transpusa cu rigurozitate in legislatia romana.

Prin urmare, principiile impuse prin directivele europene – nediscriminarea, tratamentul egal, recunoasterea reciproca, transparenta, proportionalitatea, eficienta utilizarii fondurilor publice, asumarea raspunderii – au fost preluate si in legislatia nationala, aplicandu-se tuturor achizitiilor publice, indiferent de valoarea acestora.

Acestea sunt consacrate in mod expres prin O.U.G. nr. 34/2006, actul normativ care sta la baza sistemului achizitiilor publice. Cunoasterea si intelegerea acestui act normativ este esentiala pentru participantii la procesul achizitiilor publice. Nu mai putin importanta este legislatia secundara in domeniu, precum normele de aplicare ale O.U.G. nr. 34/2006.

Etapele procedurii de atribuire

Procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica sunt: licitatia deschisa, licitatia restransa, dialogul competitiv, negocierea cu/fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, cererea de oferte si concursul de solutii.

Cel mai frecvent utilizate in practica sunt licitatia deschisa si cererea de oferte. Participarea la aceste proceduri de achizitie publica presupune parcurgerea, in general, a urmatoarelor etape:

  1. i.            Identificarea anuntului sau invitatiei de participare in SEAP – Sistemul Electronic de Achizitii Publice(www.e-licitatie.ro)
  2. ii.            Descarcarea documentatiei de atribuire din SEAP sau obtinerea acesteia de la autoritatea contractanta
  3. iii.            Verificarea indeplinirii criteriilor de calificare si de atribuire si identificarea eventualilor asociati, subcontractanti sau terti sustinatori
  4. iv.            Solicitarea de clarificari de la autoritatea contractanta, daca exista neclaritati sau neconcordante in documentatia de atribuire
  5. v.            Pregatirea ofertei (scrisoarea de garantie de participare, documentele de calificare, oferta tehnica si oferta financiara, eventualele obiectii la contract) si impachetarea acesteia, potrivit cerintelor din documentatia de atribuire
  6. vi.            Depunerea ofertei (la sediul autoritatii contractante  si in termenul limita stabilit de aceasta) si deschiderea acesteia in cadrul sedintei de deschidere a ofertelor
  7. vii.            Solicitarea clarificarilor de catre autoritatea contractanta si transmiterea clarificarilor de catre ofertanti
  8. viii.            Comunicarea rezultatului procedurii
  9. ix.            Incheierea contractului de achizitie publica

Fiecare etapa mentionata mai sus poate ascunde insa numeroase capcane pentru ofertanti, o mica greseala de forma sau de fond putand conduce la eliminarea din competitie. Din acest motiv, este esentiala respectarea cu strictete a tuturor cerintelor din anuntul/invitatia de participare, din documentatia de atribuire, precum si din eventualele clarificari transmise/publicate de autoritatea contractanta.

Daca aceste cerinte sunt nejustificate raportat la principiile enumerate mai sus sau la prevederile legale exprese, se impune contestarea acestora intr-un termen de 5 sau 10 zile, in functie de valoarea estimata a contractului. Potrivit statisticilor, cele mai multe contestatii sunt formulate insa impotriva rezultatului procedurii.

Cai de atac

Legislatia achizitiilor publice garanteaza firmelor doua niveluri de cai de atac impotriva autoritatilor contractante care nu respecta reglementarile in domeniu: contestatia si plangerea.

Contestatiile se pot formula in prezent atat in fata  instantelor de drept comun (tribunale), cat si in fata organismului adiministrativ-jurisdictional creat special pentru solutionarea contestatiilor din materia achizitiilor publice, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC). Pe cale de exceptie, litigii­le privind procedurile de atribuire de servicii si/sau lucrari aferente infrastructurii de transport national sunt de competenta exclusiva a Curtii de Apel Bucuresti.

Deciziile CNSC/hotararile tribunalelor pot fi atacate cu plangere/recurs la curtea de apel in a carei raza se afla sediul autoritatii contractante, in termen de 10zile/5 zile de la comunicarea acestora.

Casa de avocatura Coltuc instrumenteaza peste 50 de licitatii-dosare publice.Daca doriti o oferta din partea noastra cu privire la serviile juridice va rugam sa ne scrieti pe adresa de email avocat@coltuc.ro sau fax 0314259385