Camera Deputaţilor

Pot fi românii obligați să execute serviciul militar

de
Pot Fi Romanii Obligati Sa Lupte La razboi

Pot Fi Romanii Obligati Sa Lupte La razboi?       În caz de război ”armata redevine obligatorie” până la 35 de ani! Refuzul se pedepsește

Pot Fi Romanii Obligati Sa Lupte La razboi
Pot Fi Romanii Obligati Sa Lupte La razboi

Încorporarea românilor în armată este un subiect care interesează acum pe toată lumea. În contextul diferitelor evenimente curente, interne și/sau internaționale, un subiect precum cel ce privește posibilitatea prin care efectuarea serviciului militar în România devine obligatorie poate prezenta interes. De altfel, un subiect precum acesta vine cu scopul de a preveni o probabilă dezinformare.

În cele ce urmează, cu scop strict informativ, vor fi prezentate dispozițiile legale în vigoare care circumstanțiază subiectul efectuării serviciului militar în România.

Pot fi românii obligați să execute serviciul militar?

E notoriu faptul că în prezent serviciul militar poate fi efectuat pe baza de voluntariat, adică, armata nu mai e obligatorie. Acest aspect rezultă din Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat. Astfel, s-a dispus în sensul în care începând cu data de 1 ianuarie 2007, executarea serviciului obligatoriu, în calitate de militar în termen și militar cu termen redus, se suspendă. Totuși, cetățenii români, bărbați și femei, care îndeplinesc condițiile prevăzute de legislația în vigoare, pot efectua, pe bază de voluntariat, orice formă a serviciului militar, fără discriminare.

„Pe de altă parte însă, aceeași Lege 395/2005, în articolul 3, dispune că pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum și pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condițiile legii. Aceasta înseamnă că în cazul declarării stării de război sau stării de mobilizare, ori în ipoteza instituirii stării de asediu, „armata redevine obligatorie” afirma avocat Zamfirescu

Cine declară sau instituie starea de război, mobilizare sau asediu?

Constituția României ne spune în articolul 65 alineatul (2) că Parlamentul, Camera Deputaților și Senatul în ședință comună, e cel care poate declara mobilizarea totală sau parțială precum și starea de război. Totodată, articolul 93 din Constituția României arată că Președintele României e cel care instituie starea de asediu și starea de urgență. După cum s-a văzut recent, în temeiul acestui articol al Constituției României, Președintele României a declarat starea de urgență în raport de situația pandemică generată de Covid-19.

Despre starea de război, mobilizare, asediu

Constituția României, în ceea ce privește starea de război, starea de mobilizare și starea de asediu se completează practic cu Legea nr. 355 din 20.11.2009 privind regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război și cu Ordonanța de Urgență nr. 1 din 21.01.1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență. Din aceste dispoziții normative aflăm detaliile privind cele 3 ipoteze de interes, în special procedurile de urmat în ceea ce privește fiecare stare declarată sau instituită.

Cine nu poate fi obligat să execute serviciul militar în caz de stare de mobilizare, război sau asediu?

Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare arată că cetățenii încorporabili, în sensul prezentei legi, sunt considerați cetățenii români, bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar, iar femeile pot îndeplini, la cerere, oricare dintre formele serviciului militar.

„Regula de mai sus însă are și excepții, în sensul în care Legea nr. 446/2006 arată categoriile de persoane care sunt scoase din rândul cetățenilor încorporabili. Astfel, cei care nu îndeplinesc serviciul militar sunt: „cei clasați inapți pentru serviciul militar, cu scoatere din evidență, conform baremului medical; personalul hirotonit sau ordinat care aparține cultelor religioase recunoscute de lege, personalul consacrat oficial ca deservent al unui asemenea cult, precum și călugării care au o vechime în mănăstire de cel puțin 2 ani; persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe timpul executării pedepsei, precum și cele arestate preventiv sau trimise în judecata până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluționat cauza penală”, precum și cei care, în general vorbind, dar cu respectarea unor anumite condiții, au persoane în întreținere”

Un aspect interesant de remarcat este dat de articolul 4 al Legii 446/2006 care prevede că ”cetățenii care, din motive religioase sau de conștiință, refuză sa îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ”. În acest caz nu am vorbi de o neîndeplinire a serviciului militar, ci doar despre faptul că, practic, cel încorporat poate refuza să poarte armă.

Despre procedura încorporării

Legea 446/2006 detaliază procedura prin care cetățeanul român este încorporat, această procedură implicând medicul de familie, istoricul medical, comisia locală de încorporare, etc.

De scos în evidență în acest context este faptul că deși vorbim de o procedură legată de serviciul militar, mijloacele de apărare a drepturilor există în mod clar. Astfel, deciziile comisiilor locale se pot contesta la comisia județeană de încorporare. În orice caz, „dacă recruții consideră că au fost lezați într-un drept sau interes legitim, după epuizarea căilor de atac, se pot adresa instanțelor competente”. Deci orice cetățean se poate adresa în final instanțelor de judecată, în fața unui judecător care o să rezolve acțiunea promovată de acesta, orice cetățean își poate apăra în mod concret drepturile.

Despre sancțiuni în caz de refuz al încorporării

Nu e necunoscut faptul că în cazul încălcării unei obligații stabilite de lege există și sancțiuni. În materia încorporării, există sancțiuni contravenționale, care pot consta în amenzi care pot varia între 500 și 8.000 lei (raportându-ne la valoarea salariului minim brut pe economie), conform Legii 446/2006. Pot exista și sancțiuni penale, Codul penal sancționând infracțiunile de sustragere de la serviciul militar sau de la luarea în evidență militară sau neprezentarea la încorporare sau concentrare. Totuși, cu privire la aceste infracțiuni, trebuie îndeplinite anumite condiții strict prevăzute de Codul penal.

Sursa Adevarul

 

 

 

 

 

 

Cum se va alege alt președinte la Camera Deputaților?

de
alegere presedinte camera deputatilor

Cum se va alege alt președinte la Camera Deputaților? Opinie avocat Coltuc https://www.coltuc.ro

alegere presedinte camera deputatilor

 


 

În cazul în care funcția de președinte al Camerei Deputaților devine vacantă, atunci grupurile parlamentare vor propune alți candidați pentru funcția rămasă vacantă, conform Regulamentului Camerei Deputaților. Fiecare grup poate face o singură propunere, iar parlamentarii vor alege, prin vot secret, un alt președinte care să ocupe funcția pe perioada care a mai rămas din mandatul Camerei.

 

Candidatul care obține votul majorității deputaților prezenți este cel care este declarat președinte al Camerei Deputaților. În cazul în care niciun candidat nu obține votul majorității, atunci se va organiza un nou tur de scrutin la care să participe doar cei doi candidați care au obținut cel mai mare număr de voturi.

 

Funcția de președinte al CD rămâne vacantă fie în cazul revocării de către parlament a persoanei care o ocupă, fie în patru situații prevăzute de Legea nr. 96/2006 privind Statului deputaților și al senatorilor, respectiv demisia, încetarea mandatului de deputat, eliminarea/retragerea din grupul parlamentar din care face parte sau pierderea sprijinului politic.

 

În general, președintele Camerei Deputaților poate fi revocat din funcție înaintea expirării mandatului de patru ani, cu votul majorității deputaților prezenți, atâta vreme cât se asigură cvorumul legal, conform Regulamentului Camerei Deputaților. Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar care l-a propus în funcția de președinte a CD. Dar funcția poate deveni vacantă și din alte motive decât revocarea.

 

Funcția de președinte al Camerei Deputaților încetează de drept în patru situații, după cum prevede legislația în vigoare. Demisia și încetarea calității de deputat (adică sfârșitul mandatului de patru ani) sunt primele două situații în care președintele CD își pierde de drept funcția.

 

Dacă persoana care ocupă funcția își pierde calitatea de membru al grupului parlamentar din care făcea parte, atunci, din nou, funcția încetează de drept. Acest lucru se întâmplă deoarece grupul parlamentar respectiv, iar nu persoana, a fost ales de popor ca să ocupe funcția. A patra și ultima situație în care o persoană își pierde funcția de președinte al CD este pierderea sprijinului politic.

Luni, 20 februarie, deputatii din Comisia juridica au aprobat modificarea Codului penal sub aspectul imprescriptibilitatii faptelor de omor

de

“Am discutat astazi modificarea Codului penal sub aspectul imprescriptibilitatii infractiunii de omor. Este o lege foarte importanta si aceasta lege face ca, practic, toate infractiunile de omor contra pacii si omenirii sa fie imprescriptibile.

Altfel spus, daca o infractiune de omor nu a fost urmarita si judecata intr-un termen de timp, inainte raspunderea penala se prescria pentru cel care a savarsit aceasta fapta. Iata ca prin aceasta modificare adusa in sedinta Comisiei juridice de astazi, practic, aceste nu se prescriu.

Este o lege care va intra la vot in plenul Camerei Deputatilor, urmand a fi trimisa la promulgare”, a declarat la finalul sedintei presedintele Comisiei juridice, Daniel Buda.

El a precizat ca modificarea adusa Codului penal se refera si la faptele de omor petrecute in timpul Revolutiei. “Inclusiv faptele de omor petrecute in timpul Revolutiei vor deveni imprescriptibile”, a mai afirmat acesta

Deputatii juristi au decis modificarea Codului penal sub aspectul imprescriptibilitatii faptelor de omor

de

Deputatii din Comisia juridica au aprobat luni modificarea Codului penal sub aspectul imprescriptibilitatii faptelor de omor.
In cadrul aceleiasi sedinte au inceput discutiile si asupra modificarii Legii 341/2004 a recunostintei fata de eroii martiri din timpul Revolutiei din decembrie 1989.


„Am discutat astazi modificarea Codului penal sub aspectul imprescriptibilitatii infractiunii de omor. Este o lege foarte importanta si aceasta lege face ca, practic, toate infractiunile de omor contra pacii si omenirii sa fie imprescriptibile. Altfel spus, daca o infractiune de omor nu a fost urmarita si judecata intr-un termen de timp, inainte vreme raspunderea penala se prescria pentru cel care a savarsit aceasta fapta. Iata ca prin aceasta modificare adusa in sedinta Comisiei juridice de astazi, practic, aceste infractiuni nu se prescriu. Este o lege care va intra la vot in plenul Camerei Deputatilor, urmand a fi trimisa la promulgare”, a declarat la finalul sedintei presedintele Comisiei juridice, Daniel Buda.
El a precizat ca modificarea adusa Codului penal se refera si la faptele de omor petrecute in timpul Revolutiei. „Inclusiv faptele de omor petrecute in timpul Revolutiei vor deveni imprescriptibile”, a afirmat democrat-liberalul.
Intrebat daca in acest caz nu se va aplica principiul retroactivitatii legii, Buda a raspuns: „Atata vreme cat nu discutam despre infractiuni care nu au fost urmarite si nu au fost judecate in aceasta perioada nu putem vorbi despre o retroactivitate”.
„Au fost discutii pe aceasta chestiune a retroactivitatii, dar exista si o decizie a CEDO care ne indreptateste sa adoptam acest proiect de lege”, a adaugat Daniel Buda.
In aceeasi sedinta, deputatii juristi, alaturi de mai multi reprezentanti ai revolutionarilor, au inceput discutiile la modificarile ce urmeaza sa fie aduse la Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 (Legea 341/2004).

Varsta standard de pensionare: 60 de ani pentru femei, 64 de ani pentru barbati

de

Comisia de munca din Camera Deputatilor, la reexaminarea Legii pensiilor, a votat un amendament comun, care prevede ca varsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 64 de ani pentru barbati.

 

Deputatii coalitiei parasisera anterior sedinta Comisiei de munca, reunita pentru reexaminarea Legii pensiilor.

“Varsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 64 de ani pentru barbati. Atingerea acestei varste se realizeaza prin cresterea varstelor standard de pensionare”, se precizeaza in amendamentul votat de deputatii PSD si PNL.

Totodata, amendamentul respectiv prevede ca “stagiul minim de cotizare este de 10 ani, atat pentru femei, cat si pentru barbati”, reducandu-se astfel termenul de 15 ani prevazut in forma initiala.

De asemenea, amendamentul prevede ca “stagiul complet de cotizare este de 30 de ani, atat pentru femei, cat si pentru barbati”, reducandu-se astfel de la 35 ani, cat se prevedea in proiectul de lege trimis spre reexaminare.

Presedintele Basescu a cerut, in 7 octombrie, reexaminarea Legii pensiilor, avand obiectii fata de un singur articol al acesteia, respectiv prevederea referitoare la varsta standard de pensionare pentru femei, seful statului cerand stabilirea acesteia la 63 de ani, nu la 65 de ani.

Sursa: Mediafax

Camera Deputatilor a adoptat Legea privind aprobarea unor masuri financiare pentru IMM-urile din industria berii

de

Camera Deputatilor a adoptat, ieri, Legea privind aprobarea unor masuri financiare pentru IMM-urile din industria berii, în ciuda criticilor formulate de seful statului, care a trimis actul normativ spre reexaminare în februarie

2007, informeaza NewsIn. Deputatii au adoptat, cu 228 voturi favorabile, 12 “împotriva” si 30 abtineri, Legea berii cu amendamente fata de forma adoptata de Senat în martie 2007. Camera Deputatilor este for decizional în acest caz, iar actul normativ merge la promulgare. Potrivit articolului 1 al actului normativ adoptat ieri, “se scutesc la plata obligatiile fiscale restante la data de 31 decembrie 2008 si neachitate pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi, reprezentând accize, impozit pe profit si T.V.A., datorate de întreprinderile mici si mijlocii din industria berii, care îndeplinesc conditiile prevazute la art. 3, cu exceptia obligatiilor cu retinere la sursa si a T.V.A. datorata în vama”.

Se scutesc la plata obligatiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi, penalitati si majorari de întârziere aferente obligatiilor fiscale

De asemenea, “se scutesc la plata obligatiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi, penalitati si majorari de întârziere aferente obligatiilor fiscale scutite conform alineatului anterior, calculate pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi”, se mai arata în proiect. Legea stipuleaza si o serie de conditii pe care trebuie sa le îndeplineasca IMM-urile pentru a putea beneficia de facilitatile enuntate, printre care conditia de a fi declarat, pâna la data de 15 ianuarie 2009, ca au capacitate de productie mai mica de 200 mii hl/an, si conditia de a nu se fi aflat în procedura de faliment pâna la data intrarii în vigoare a acestei legi.

Sursa: Curierul National

Graba strică treaba, spune un proverb românesc, iar parlamentarii l-au aplicat cu succes în privinţa unei ordonanţe

de

Este vorba de Ordonanţa de urgenţă 59, care se referă la destinaţia sumelor încasate de fostul FPS din privatizări. Actul normativ a fost depus de guvernul Ciorbea la Parlament pe 2 octombrie 1997. În aceeaşi lună, proiectul a intrat în plen şi a fost retrimis la comisia de

 

privatizare pentru raport suplimentar.

Din acest moment, se aşterne o negură de 4 ani peste ordonanţa lui Ciorbea. În februarie 2001 găsim ordonanţa la Biroul Permanent, iar în aprilie acelaşi an plenul Senatului o ia în dezbatere, dar nu ca s-o voteze, ci ca să-i găsească suficiente cusururi cât s-o retrimită la comisia de specialitatea pentru un alt raport suplimentar. Care a venit, ce-i drept, dar după şapte ani, când a ajuns în plen şi a fost respinsă.

Culmea este că prevederile acestui act normativ sunt, teoretic, în vigoare. De ce? Pentru că aşa spune constituţia. O ordonanţă de urgenţă se aplică până când Parlamentul decide altfel. Între timp şi FPS-ul s-a desfiinţat şi banii din privatizări s-au evaporat. 

 

Sursa: Realitatea TV

Premierul Emil Boc a declarat joi, că ar face orice ca să ajungă în faţa justiţiei dacă ar fi în locul lui Adrian Năstase

de

coltuc211„Nu înţeleg de ce se încăpăţânează cu obstinaţie să nu ajungă în faţa justiţiei. Eu cred că, dacă aş fi în locul lui Adrian Năstase, aş face orice să ajung în

 

faţa justiţiei, să demonstrez că toate dosarele alea sunt slabe, că Parchetul nu a fundamentat cum trebuie şi după aceea să revin în politică să spun ce am de spus „, a declarat Emil Boc la un post tv

 

realitatea

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!