coruptie

Dosare mare coruptie 2014:DNA instrumenteaza in prezent 4500 de dosare de coruptie

de

Directia Nationala Anticoruptie (DNA) investigheaza in prezent peste 4.500 de dosare la nivel inalt si mediu, a declarat marti procurorul sef al institutiei, Laura Codruta Kovesi, la conferinta ‘Regula de aur a bunei guvernante si a luptei impotriva coruptiei: impletirea armonioasa a politicilor si a actiunilor de implementare’, organizata de Institutul Aspen Romania.

‘Daca avem in vedere un criteriu cantitativ, in acest an, la nivelul DNA sunt in investigare peste 4.500 de cazuri de coruptie la nivel inalt si mediu. Sigur ca unii ar putea sustine ca acest numar de dosare indica o crestere a coruptiei in Romania. Intr-o alta opinie, la fel de justificata, altii ar putea sustine ca de fapt a crescut eficienta institutiilor anticoruptie in a descoperi si investiga aceleasi infractiuni. Iata un exemplu in care acelasi criteriu poate duce la concluzii diferite’, a argumentat Laura Codruta Kovesi.

Numai anul trecut, a adaugat Kovesi, peste 1.000 de persoane au fost condamnate definitiv de catre instante in urma investigatiilor DNA si procurorii anticoruptie au instituit sechestre asupra unor bunuri in valoare de peste 350 de milioane de euro.

‘In ultimii ani, DNA s-a ocupat in mod exclusiv de investigarea actiunilor de coruptie la nivel inalt comise in Romania si, in acest context, am putut experimenta eficienta diferitelor strategii anticoruptie. Am avut acces la o multitudine de date statistice si, lucrul cel mai important, am fost supusi unor monitorizari permanente si extrem de detaliate, atat interne, cat si internationale. DNA este institutia din domeniul judiciar care se bucura de cea mai mare incredere in randul romanilor si este unul dintre cele cinci exemple de bune practici amintite in raportul anticoruptie al Uniunii Europene, dupa o evaluare a tuturor statelor membre ale Uniunii’, a subliniat sefa DNA.

https://www.google.ro/maps/uv?hl=ro&pb=!1s0x40b1ff9e0108ca45:0xe8e326b2390a235a!2m5!2m2!1i80!2i80!3m1!2i100!3m1!7e1!4shttps://plus.google.com/104580095601763669486/photos?hl%3Dro%26socfid%3Dweb:lu:kp:placepageimage%26socpid%3D1!5savocat+coltuc+-+C%C4%83utare+Google&sa=X&ei=D8YGVN7gIcK-O8e2gaAD&sqi=2&ved=0CIEBEKIqMAo
Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

Dezvaluiri bomba. Soc in lumea fotbalului

de

Dezvaluiri bomba. Soc in lumea fotbalului

Cu toate astea, nu ma lasa parca ratiunea sa nu reactionez. De cate ori nu am auzit ca se vor taia capete? De parca Vlad Tepes ar colinda pe la D.N.A si ar da directive! De cate ori nu am avut impresia ca se vor gasi parghii legale de a face curatenie? In afara de situatia creata la Steaua nu mai avem nimic concret. In rest, avem paine si circ. Dosare parca scoase la rampa doar de dragul de a face unora rating. Sedinte foto, interviuri, o sumedenie de cameramani si totusi nimic. In esenta, nimic nu se petrece. Aceleasi zvonuri. Aceleasi fete. Aceleasi meleaguri.

 

 

In cazul de fata, in 2010-2011, Liga a virat drepturile TV cuvenite cluburilor Steaua, CFR Cluj, Otelul, Bistrita si Urziceni in alte conturi decat cele oficiale. Nu stiu ce sa spun, dar parca mi se pare ridicol. Adica, dupa ce Mircea Sandu a declarat ca in fotbalul romanesc sa fac „aranjamente”, se gasesc niste probleme legate de niste conturi amarate.

De parca nu ar exista solutii. Dupa cum ne relateaza avocatul LPF, Catalin Ciubota: „S-au facut asemenea plati, dar acestea au fost efectuate in contextul unor conventii de credit pe care respectivele cluburi le aveau cu institutii bancare.” Tot el afirma: „Sunt conventii de cesiune sau factori prin care clubul si banca notificau LPF cu sase – sapte luni inainte si toate operatiunile erau legale”

Nu spune nimeni ca nu exista un iz mefistolic in toata afacerea drepturilor TV, dar nici sa ajungem sa ne impiedicam de un ciot. Mai ales in conditiile in care seful fotbalului romanesc declara cu voce tare ca exista coruptie, ca sunt meciuri trucate, ca totul se invaluie sub dictonul banului la negru. Avem asa de multe de rezolvat, asa de multe de facut.

Situatia acestui asa-zis proces ma face sa ma gandesc la romani. Conducatorii stiau foarte bine ca turma poate fi multumita daca are paine si circ. In cazul Romaniei, nici painea nu poate fi la indemana, dar circul este la el acasa. Si care este rolul fundamental al circului? Amuzamentul. Flecareala, cum ar spune Heidegger. Adica, tot ce este strain juridicului care lucreaza cu certitudini, nu cu locvacitatea de la colt de strada. Inca o data dovedim ca suntem expertii propriei noastre derute.

Protecţia politică, principala cauză a corupţiei

de

Dimensiunea la care a ajuns corupţia în România ne arată că nu avem mecanisme viabile de prevenire şi descurajare a acestui flagel.

Daniel Morar, fostul procuror-şef al DNA, a prezentat miercuri bilanţul activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, instituţie pe care a condus-o timp de şapte ani.

El a precizat că în perioada 2006-2012 instanţele de judecată au condamnat definitiv 90 la sută din persoanele deferite justiţiei de procurorii DNA, ceea ce înseamnă că probatoriile anchetatorilor au fost efectuate cu profesionalism. Altfel spus, aceste date infirmă declaraţiile multor politicieni ai actualei puteri dar şi campaniile denigratoare ale trusturilor de presă aservite conform cărora procurorii DNA ar fi acţionat în multe cazuri (inclusiv în cazul Adrian Năstase) la comandă politică, scriu cei de la Deutsche Welle.

În perioada menţionată, au fost trimişi în judecată 23 de parlamentari, 15 miniştri şi secretari de stat, 8 prefecţi şi subprefecţi, 8 preşedinţi de Consilii Judeţene şi peste 100 de primari.

Însă poate ce este cel mai îngrijorător în ceea ce priveşte corupţia din societatea românească aflăm din acelaşi bilanţ prezentat de Daniel Morar: în perioada 2006-2012, procurorii DNA au trimis în judecată peste 50 de magistraţi, unii dintre ei şefi de parchete sau de instanţe de judecată superioare, şi 500 de ofiţeri de poliţie. Corupţia din rîndul celor care „au legea în mînă” este pata cea mai neagră din societatea românească.

Avem aici de-a face cu magistraţi şi ofiţeri de poliţie cu grade superioare care s-au dovedit complici cu şefii unor clanuri mafiote, cu afacerişti cu dosare penale, cu traficanţi de ţigări, alcool, carburanţi şi chiar de droguri. Dosarul vameşilor de pildă include şi el nume de ofiţeri de poliţie care au lucrat mînă-n mînă cu vameşii care luau şpagă.

Bilanţul prezentat de Daniel Morar ne arată eficienţa instituţiei pe care a condus-o şapte ani în lupta anticorupţie. Direcţia Naţională Anticorupţie a fost apreciată în toate rapoartele MCV ale Comisiei Europene, împreună cu şeful acesteia.

Dimensiunea la care a ajuns corupţia în România ne arată însă că nu avem mecanisme viabile de prevenire şi descurajare a acestui flagel. Clasa politică ar trebui să gîndească un astfel de sistem de prevenţie, dacă ar fi cu adevărat interesată de diminuarea actelor de corupţie, a traficului de influenţă, a complicităţilor celor care sînt puşi să apere legea cu cei care o încalcă.

Principala cauză a proliferării corupţiei vine însă tocmai din modul în care puterea politică, oricare ar fi aceasta, înţelege să îşi planteze clientela de partid în fruntea instituţiilor statului, a companiilor economice cu capital de stat, a regiilor, în învăţămînt, în sistemul public de sănătate, în cultură.

Fiecare schimbare de putere aduce cu ea o armată de clienţi care, odată numiţi în funcţii, conduc instituţiile ca pe propriile feude, pentru că se simt protejaţi politic. Protecţia politică este principala cauză a corupţiei, aceasta neputînd fi înlăturată decît prin depolitizarea instituţiilor şi promovarea competenţelor.

Respectînd reţeta politicii dîmboviţene, premierul Ponta a numit în funcţii de conducere din ministere şi agenţii peste 500 de clienţi ai USL în cele cinci luni de guvernare. Şi acesta e doar începutul.

Hotarari date in dosarul „Mita 3% pentru PDL”

de

In procesul „Mita 3% pentru PDL” sunt implicate trei persoane: Mariana Popa – fost inspector general scolar, Ioan Ulici – fost director adjunct al Directiei Generale a Finantelor Publice Satu Mare si Vasile Strango- om de afaceri negrestean. Cei trei au fost trimisi in judecata sub acuzatii de coruptie. Potrivit

rechizitoriului intocmit de procurorii DNA, Ioan Ulici ar fi instigat-o la comiterea infractiunii de luare de mita pe Mariana Pop, iar aceasta ar fi deblocat plata sumei de  100.000 de lei catre Vasile Strango. Banii reprezentau contravaloarea lucrarilor efectuate de firma omului de afaceri la o gradinita din localitatea Livada (Satu Mare).  Potrivit procurorilor, sumele au fost deblocate doar dupa ce omul de afaceri ar fi achitat catre PDL 3% din valoarea banilor de incasat, respectiv 3.000 de lei.

Prin sentinta emisa de Tribunalul Satu Mare, Ioan Ulici, acuzat de trafic de influenta si instigare la luare de mita, a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu executare. Pentru infractiunea de luare de mita pentru care a fost judecata, Mariana Pop a fost condamnata la un an si 10 luni de inchisoare cu executare, iar omul de afaceri Vasile Strango, acuzat de dare de mita si cumparare de influenta, a fost condamnat la pedeapsa cu inchisoarea de un an si opt luni, in regim de detentie.  In plus, instanta satmareana a decis confiscarea sumei de 3.000 de lei de la Vasile Strango, bani bani care au constituit obiectul mitei. De asemenea, fiecare condamnat va avea de platit cate 4.000 lei pentru cheltuieli de judecata.

Procurorul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) le-a cerut, luni, judecatorilor Inaltei Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) condamnarea definitiva a lui Serban Mihailescu la doi ani de inchisoare cu executare

de

Tot luni, Mihailescu a dat o declaratie in fata celor cinci magistrati in care predominant l-a discreditat pe denuntatorul Fanel Pavalache si a pus la indoiala calitatea morala a acestuia. Instanta a trecut apoi la pledoariile finale, dand cuvantul procurorului DNA, pentru a-si sustine contestatia.

Procurorul le-a aratat judecatorilor ca la completul de trei al instantei supreme au fost retinute in mod gresit circumstante atenuante in sarcina fostului demnitar.

„Pedepsele au fost gresit individualizate, la fel ca si cuantumul lor. Retinerea circumstantelor atenuante s-a facut in mod gresit. Desi s-au retinut ca si fapte comise primirea de foloase necuvenite si nerespectarea regimului armelor si munitiilor, instanta a stabilit doar cinci luni de inchisoare cu suspendare pentru prima fapta si un an cu suspendare pentru a doua. Instanta a retinut conduita buna avuta de inculpat inainte de savarsirea faptelor, dar a ignorat o serie de imprejurari ce denota clar caracterul de pericol public precum calitatea acestuia, suma foloaselor primite in mod necuvenit, dar si alte aspecte”, a declarat procurorul, citat de Mediafax.

Procurorul a sustinut ca circumstantele nu trebuie sa fie atenuante in cazul lui Mihailescu, intrucat acesta s-a folosit de rangul inalt pe care-l detinea pentru a cere armele, cu titlu de folos necuvenit, de la denuntatorul Fanel Pavalache.

In plus, reprezentantul DNA a aratat ca o pedeapsa cu suspendare in cazul lui Mihailescu nu poate constitui un avertisment suficient de serios atat pentru acesta, cat si pentru alti viitori demnitari tentati sa cada in plasa ilicitului penal.

In final, procurorul a cerut celor cinci judecatori inlaturarea circumstantelor atenuante si condamnarea lui Serban Mihailescu la un an de inchisoare cu executare pentru fapta de primire de foloase necuvenite si la doi ani de inchisoare cu executare pentru nerespectare regimului armelor si munitiilor, astfel incat fostul demnitar sa execute in regim de detentie pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de doi ani cu inchisoare. Totodata, procurorul a cerut instantei obligarea lui Mihailescu la plata a 7.000 de lei catre stat, cheltuieli rezidate din urmarirea penala si cercetarea judecatoreasca.

Serban Mihailescu a fost condamnat, in decembrie 2011, de catre instanta suprema la un an de inchisoare cu suspendare, in dosarul in care acesta este acuzat de fapte de coruptie in legatura cu primirea mai multor arme de vanatoare de la fostul sau consilier Fanel Pavalache.

In rechizitoriul intocmit de procurorii DNA se arata ca, in perioada 12 aprilie 2002 – 30 mai 2002, detinand functia de ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului, Serban Mihailescu a primit de la Fanel Pavalache noua arme de vanatoare, in valoare totala de 264.000.000 lei vechi, dupa ce, prin Ordinul nr. 352/15.10.2001, l-a numit pe acesta in functia de consilier. In perioada aprilie-octombrie 2002, armele au fost detinute, fara drept, de catre Mihailescu, fiind depozitate la Vila de protocol nr. 5 din Snagov.

Inalta Curte de Casatie si Justitie i-a condamnat pe 14 februarie pe fostii ministri ai Agriculturii Decebal Traian Remes si Ioan Avram Muresan la cate trei ani de inchisoare cu executare

de

Decebal Traian Remes, ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in perioada aprilie-octombrie 2007, este acuzat de trafic de influenta, iar Ioan Avram Muresan de complicitate la cumparare de influenta, in forma continuata, potrivit Directiei Nationale Anticoruptie.

Omul de afaceri Gheorghe Ciorba este acuzat de cumparare de influenta, in forma continuata.

Potrivit rechizitoriului Directiei Nationale Anticoruptie, in 13 septembrie 2007 si 23 septembrie 2007, Remes, in calitate de ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ar fi acceptat si primit produse alimentare in valoare de 1.500 de lei si suma de 15.000 de euro de la Gheorghe Ciorba, prin intermediul lui Muresan.

Procurorii anticoruptie au intocmit un top al spagilor pe care unii magistrati sau politisti le-au primit pentru a favoriza infractorii.

de

Din câte se pare, acestia tin cel mai mult la pret, ceea ce face ca “tarifele” lor sa ajunga chiar si la câteva zeci de mii de euro. Potrivit DNA, un sef de sectie al unui tribunal a cerut, anul trecut, 45.000 € si a primit efectiv 30.000 € pentru

a scoate din puscarie doi infractori. Procurorii însa “se vând” si pe sume mai mici, cuprinse între 120 si 1.000 €.

Nici politistii nu se dau în laturi de la a lua spaga. Ai facut un accident de circulatie? Cu 100-120 € bagati în buzunarul agentului de la “Rutiera”, scapi de dosar penal, conform DNA. Oamenii legii au primit, în general, sume fabuloase, chiar si 18.500 €, pentru “a închide ochii” la anumite faradelegi, cum ar fi traficul de droguri.

Sursa: Libertatea

Zece judecători şi procurori au fost condamnaţi pentru corupţie în ultimii cinci ani

de

 Potrivit datelor din raport, în 2005 au fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie doi procurori şi un magistrat asistent, în anul 2007 trei judecători, în 2008 un judecător, doi procurori şi un grefier, iar în anul

 

 

 2009 un procuror.

„Cu excepţia CSM, care a furnizat aceste date numai pentru ultimii trei ani, nici Ministerul Justiţiei, nici Ministerul Public nu deţin statistici cu privire la categoriile de persoane din sistemul juridic condamnate pentru corupţie, fiind evident că nu au avut vreo intenţie de preocupare pentru o strategie anticorupţie în acest sistem”, se arată în raport.

În perioada 2005-2008 au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie 26 de magistraţi, majoritatea proceselor fiind încă pe rolul instanţelor. „Până în prezent, avem o singură hotărâre de achitare din cele 26 de trimiteri în judecată”, a declarat şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, prezent, luni după-amiază, la Grupul pentru Dialog Social, unde a avut loc lansarea raportului „Vulnerabilităţi ale sistemului juridic din România”, realizat de Iniţiativa pentru o Justiţie Curată.

Conform raportului prezentat luni de judecătorul Cristi Danileţ, 60% dintre români consideră că există corupţie în justiţie. Cu toate acestea, numai 11% dintre persoanele intervievate de Iniţiativa pentru o Justiţie Curată, arată că li s-a cerut sau au dat mită.

 

realitatea

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, luni, drecretul de reînvestire a procurorului Doru Florin Ţuluş la şefia Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din cadrul DNA.

de
De asemenea, preşedintele a semnat decretul pentru reînvestirea procurorului Carmen Gâlcă în funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În acelaşi timp, prin decretul semnat de preşedinte,
Laura Oprean a fost numită în funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Totodată, procurorul Ion Alexandru a fost numit şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, din cadrul DNA.

Secţia pentru procurori a CSM a avizat favorabil, săptămâna trecută, propunerile făcute de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, pentru ocuparea funcţiilor de conducere din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Potrivit procedurii, lista cu propunerile ministrului Justiţiei trebuie înaintată preşedintelui Traian Băsescu.

Sursa: NewsIn

Credeţi că există corupţie în fotbalul românesc?

de

Ofiţeri de poliţie judiciară ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie au ridicat, luni, de la sediul Federaţiei Române de Fotbal, mai multe documente care au legătură cu un dosar instrumentat de Serviciul Teritorial Piteşti al DNA,

 

 procurorii punând chiar sigiliu pe biroul şefului arbitrilor din FRF. Se pare că meciul vizat este CS Otopeni – FC Argeş 1-2, disputat în turul campionatului, pe 12 septembrie 2008.

Nu este însă prima dată când fotbalul românesc se află sub lupa DNA. Un caz celebru este „Valiza”. Pe 8 mai 2008, DNA a început urmărirea penală împotriva patronului Clubului Steaua, Gigi Becali, acuzat de dare de mită pentru că ar fi vrut să ofere bani jucătorilor de la „U” Cluj, pentru ca aceştia să câştige meciul cu CFR Cluj. Opt luni mai târziu, Gigi Becali era trimis în judecată alături de alţi cinci înculpaţi, printre care şi selecţionerul naţionalei, Victor Piţurcă.

 

realitatea

Mulţi judecători vor la pensie

de

Un singur judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a avut de rezolvat, anul trecut, 1063 de dosare, o cifră ameţitoare dacă ne raportăm la media europeană. Spre exemplu, în Germania, un judecător de la Curtea

Supremă, cu atribuţii asemănătoare, a avut de rezolvat de 10 ori mai puţine dosare.

Un raport al Consiliului Superior al Magistraturii arată că sistemul judiciar românesc suferă din cauza lipsei de personal. Judecătorii sunt puţini, dosarele multe, aşa că procesele devin tot mai lungi. Totodată, speriaţi de faptul că odată cu legea Predoiu nu vor mai putea ieşi la pensie anticipat decât după 25 de ani de muncă, tot mai mulţi magistraţi cer să iasă din activitate. Anul trecut, au fost peste 150 de pensionări, iar în 2009 ritmul este crescător.

Preşedintele Traian Băsescu susţine că mass-media au o parte de vină pentru exodul magistraţilor. În urmă cu o lună, prezent la şedinţa CSM, şeful statului a spus că jurnaliştii nu se pricep la justiţie, iar atacurile lor generalizate strică imaginea sistemului judiciar.

„Atacarea generalizată a sistemului, pentru cazuri care nu plac nimănui, judecători, judecători cu experienţă, procurori cu experienţă, îi face pe unii să îşi părăsească meseria prin pensionare”, a declarat Traian Băsescu la şedinţa CSM din 26 februarie 2009.

 

realitatea

Presa straina despre alegerile parlamentare din Romania

de

Alegerile parlamentare din Romania vor fi macate de absenteism, desi vin intr-un moment crucial pentru tara, pe fondul crizei economice, scrie presa internationala.

Votul intervine intr-un moment critic pentru Romania, cand economia incetineste si reformele cruciale in domeniul justitiei s-au impotmolit in timpul guvernarii minoritare a guvernului lui Calin Popescu-Tariceanu, informeaza Reuters.

Diviziunile dintre principalele trei partide sunt adanci, iar presedintele Traian Basescu, desi ramane popular in randul electoratului, i-a indepartat pe multi in elita conducatoare cu criticile sale frecvente despre clientelism si coruptie, vazute ca slabiciunea endemica a acestui stat sarac al Uniunii Europene.

Atat PSD, cat si PD-L sunt creditate cu circa 30% din intentiile de vot, urmate de PNL cu circa 20%, ceea ce inseamna, daca sondajele se confirma, ca niciun partid nu va avea majoritatea si cele doua partide mari vor rivaliza pentru conducerea guvernului de coalitie.

Apropierea PD-L de presedinte, care nominalizeaza premierul potrivit Constitutiei, ii acorda un avantaj, dar Basescu ar putea fi obligat sa il numeasca pe liderul PSD, Mircea Geoana, daca partidul sau va avea cele mai multe voturi. Sondajele recente arata o crestere a popularitatii PSD, care a promis ajutoare sociale si reduceri de impozite pentru salariile cele mai mici, in contextul in care multi romani se tem de impactul crizei globale si sunt nemultumiti de inegalitatile sociale.

Oricine va forma guvernul va trebui sa ia masuri rapide care sa pregateasca Romania pentru o deteriorare consistenta a situatiei economice si posibile turbulente pe pietele sale financiare, spun analistii citati de Reuters.

Cele doua partide principale vad cresterea fiscalitatii drept solutie, desi centristii sunt mai putin dispusi sa creasca si cheltuielile. Toata lumea se asteapta la o participare mica, multi alegatori fiind dezamagiti de reformele lente. Un element in plus care va favoriza absenteismul ar putea weekendul prelungit, luni fiind Ziua nationala a Romaniei.

La randul sau, AFP informeaza ca nici PD-L, nici PSD nu par in masura sa obtina majoritatea solida dorita de seful statului, iar PNL va avea probabil un rol central in negocierile pentru formarea oricarei aliante.

Acelasi lucru l-au remarcat si cei de la Euronews. Jurnalistii au remarcat incertitudinea care marcheaza acest scrutin, de la rezultate, pana la participare, intr-o tara in care populatia nu este, oricum, pasionata de politica. Singura certitudine este ca nici PSD, nici PD-L nu vor obtine majoritatea si ca unul dintre aceste doua partide va trebui sa formeze o coalitie, cel mai probabil cu PNL.

Pe langa acestea, singurul partid care poate spera sa depaseasca pragul de 5% pentru a intra in Parlament este UDMR, in timp ce PRM va ramane probabil pentru prima oara in afara legislativului.

Indiferent care va fi castigatorul, acesta nu va beneficia de o luna de miere, in contextul crizei economice care incepe sa afecteze Romania si a mai multor conflicte sociale, amanate pe timpul campaniei, dar care risca sa reizbucneasca inca din ianuarie, mai scrie agentia de stiri.

Ceresterea somajului si masurile de austeritate vor influenta rezultatul alegerilor

Associated Press scrie ca romanii, speriati de somajul si masurile de austeritate dureroase pe care le-ar putea aduce criza, vor sanctiona probabil actuala putere, pe care o considera rupta de realitate, in contextul in care premierul Calin Popescu Tariceanu sugera public ca Romania este intr-o anumita masura imuna la criza economica mondiala.

Si aceasta agentie descrie progresele economice ale Romaniei din ultimii ani, adaugand ca acestea au fost favorizate si de banii trimisi in tara de cei circa doua milioane de romani care muncesc in strainatate – circa sapte miliarde de euro numai anul trecut. Acum insa, criza economica pune in pericol mii de locuri de munca, pe masura ce companiile isi reduc productia din cauza scaderii cererii.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!