Pe numele vicepremierului a fost înregistrată o plângere penală la DNA, sub acuzația de înşelăciune, abuz de încredere, fals, abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat.

Vicepremierul Gabriel Oprea riscă dosar penal, după ce un fost partener de afaceri al acestuia în anii ‘93-‘94 – Julian Rosengren, cetăţean român şi suedez – a făcut o plângere penală la Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva acestuia pentru înşelăciune, abuz de încredere, fals, abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat.

Plângerea lui Julian Rosenberg a ajuns în atenţia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), după ce a trecut, ca un „cartof fierbinte”, prin mâinile mai multor anchetatori, care şi-au declinat competenţa. Plângerea adresată iniţial DNA a fost remisă şi înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care a trimis-o spre competentă soluţionare Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 5. La rândul lor, procurorii PJS5 au constatat, „în urma verificărilor”, că Gabriel Oprea „face parte din Guvernul României, fiind ministru de Interne” şi au trimis-o la PÎCCJ, informează Puterea.

În 2010, Julian Rosengren i-a trimis lui Gabriel Oprea un fax, în care îl acuză, în esenţă, că după Revoluţie a făcut bani pe spatele lui şi îi reaminteşte că, în vreme ce el avea probleme cu legea şi se afla în închisoare, actualul vicepremier i-a preluat ilegal firma şi bunurile. „Nu doresc să înşirui restul marilor vânzări, care mă duc cu gândul la afirmaţiile tale publice despre coloană vertebrală, moralitate sau integritate. E ceva penibil şi se înşiruie într-un lanţ care începe de la Mercedesul cumpărat de mine, trece prin amărâtul acela de televizor din vremea când te văitai că nu ai şi prin spaţiul de la parterul blocului «tău» din Calea 13 Septembrie pentru care s-au chinuit mulţi, trece printre maşinile mele ajunse la prietenii tăi şi ajunge unde? La primul miliard făcut din spaţiile de pe Str. Tina Petre nr. 5, care au fost pietre de consolidare ale «onoarei» de care vorbeşti”, îl acuza Rosengren pe Gabriel Oprea, într-un mesaj trimis prin fax. Julian Rosengren a făcut public conţinutul acestui document, însă Gabriel Oprea nu a dat nici până acum detalii concrete cu privire la acuzaţiile aduse de acesta. Vicepremierul nu a precizat în ce context l-a cunoscut imediat după Revoluţie pe Julien Rosengren, pe vremea când el era maior. Gabriel Oprea nu a explicat niciodată de ce s-a asociat în 1993 cu Rosengren, artizanul unei fraude de 700 de milioane de lei vechi privind importul a 20 de milioane de tone de păcură pe banii Armatei – pentru care, de altfel, Rosengren a fost condamnat la închisoare. Totodată, vicepremierul nu a dat un răspuns concret acuzaţiilor lui Rosengren, respectiv dacă i-a preluat sau nu firma când acesta din urmă era privat de libertate şi dacă i-a preluat sau nu – şi în ce modalitate – spaţiile comerciale, pe care ulterior le-a vândut.

„Onorabilul” Oprea, acuzat de înşelăciuni

În plângerea adresată DNA în decembrie 2014, Julian Rosengren arată că în timp ce el era arestat preventiv şi, ulterior, condamnat, Gabriel Oprea a profitat de situaţie, şi din asociat în firmă s-a transformat în administrator, apoi a vândul spaţiile comerciale fără acordul partenerului său. Redăm un pasaj din plângerea făcută de către Julian Rosengren la Parchet, pe care o publicăm în facsimil:

„Am motive serioase să afirm că Oprea Gabriel era în absolută cunoştinţă de cauză, că urma ca împotriva mea să fie luată măsura arestării preventive. Astfel, în mai multe ocazii, mi-a propus direct sau prin intermediari să îmi asigure ieşirea din România, dar de fiecare dată am refuzat acest lucru, având convingerea că procesul juridic va fi unul corect, însă m-am înşelat şi la data de 13 aprilie 1993 am fost arestat preventiv. (…) Deşi în cauza respectivă s-a instituit, de către organul de cercetare penală, măsura sechestrului asigurător, spaţiile (n.n. – comerciale) menţionate care fac obiectul acestei plângeri nu au făcut parte din bunurile asupra cărora s-a aplicat această măsură. Astfel, prin manopere frauduloase, fals şi uz de fals, înşelăciune şi abuz de încredere, dar şi prin complicitatea numitului Şaimovici Ilie (n.n. – notar) şi a altor persoane necunoscute, numitul Oprea Gabriel aplică o formă de autenticitate acestor acte private, le acordă număr de înregistrare fără a le înregistra undeva şi, deşi privesc tranzacţii diferite, aceste înscrisuri primesc acelaşi număr de înregistrare ,,89bis” din aceeaşi dată respectiv 12 martie 1993. Aceasta, evident, în absenţa vreunui act care logic ar fi trebuit să poarte numărul 89. Mai mult decât atât, le dă şi o formă legalizată, prin complicitatea numitului Şaimovici Ilie, care în ceea ce priveşte autentificarea identităţii şi prezenţei mele în faţa lui, foloseşte datele de identificare luate dintr-un act de identitate al meu. Actul de identitate era însă furat, anulat şi fără valoare juridică la acea dată aşa cum reiese şi din dovada de la Poliţia suedeză. Ulterior acestei manopere frauduloase, numitul Oprea Gabriel împreună cu Sanda Oprea operează o serie de modificări în structura acţionariatului SC Romline Trading SA în lipsa oricăror puteri sau autorizări din partea mea, ca acţionar majoritar. Ca rezultat, numitul Oprea Gabriel, împreună cu Sanda Oprea, reuşeşte să înstrăineze aceste spaţii la un preţ considerabil către SC Bancpost SA şi, prin manopere frauduloase, să îşi însuşească suma rezultată din această vânzare frauduloasă”.

sursa Puterea

Violeta Oancea ii reprezinta in instanta pe fratii Hassan si Mehdi Awdi

ICCJ a admis recursul Violetei Oancea si a dispus eliberarea acesteia in 3 decembrie 2012. Curtea a dispus in schimb masura obligarii de a nu parasi tara pe o perioada de 30 de zile.

 

Violeta Oancea a fost retinuta de procurorii DIICOT, pentru fals si spalare de bani, in legatura cu provenienta unei sume de 50.000 de euro, au declarat surse judiciare. Ea este invinuita ca ar fi consemnat un imprumut de 50.000 de euro, bani ce ar proveni din trafic de persoane, serviciul fiind pentru niste cetateni italieni, spun sursele citate.

,,Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul teritorial Buzau, au dispus retinerea pentru 24 de ore a inculpatei Oancea Violeta, avocat in cadrul Baroului Bucuresti, pentru savarsirea infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata, spalarea banilor si favorizarea infractorului”, se arata intr-un comunicat remis joi presei de catre Biroul de presa al DIICOT.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins ca nefondat recursul avocatei Alice Drăghici, care solicita suspendarea verificării averii sale de către Agenţia Naţională de Integritate, hotărârea fiind irevocabilă

  „În dosarul 6961/2/2008 privind cererea de suspendare a executării actului administrativ reprezentat de înştiintarea de declanşare, din oficiu, a verificării averii, potrivit Legii 144/2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, la termenul din data de 1 octombrie

 

2009, recursul recurentei-reclamante Alice Elena Draghici ca fiind nefondat. Hotărârea este irevocabilă”, informează ANI, la solicitarea NewsIn.

Alice Drăghici, fost membru al Consiliului Naţional de Integritate din partea Partidului Conservator, a cerut în instanţă anularea procedurii de verificare a averii sale. În luna mai a acestui an, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea avocatei împotriva Agenţiei Naţionale de Integritate, decizia nefiind însă definitivă. 

ANI s-a sesizat din oficiu, în octombrie 2008, după ce Alice Drăghici nu şi-a depus declaraţiile de avere şi de interese în termenul prevăzut de lege. După ce s-a constatat că declaraţiile de avere şi de interese nu au fost depuse în termenul legal, ANI a dispus aplicarea unei amenzi de 500 de lei şi a declanşat din oficiu procedura de verificare a averii. În calitate de membru al CNI, Drăghici trebuia să depună declaraţia de avere la Senat, iar acest for urma să o transmită Agenţiei de Integritate, însă avocata ar fi depus documentul direct la ANI, cu o întârziere de două luni.

 

realitatea

Mai mulţi oficiali din Ministerul Educaţiei, dar şi şefii unor universităţi de stat sunt suspectaţi de implicare într-o reţea de falsificatori de diplome de licenţă

În martie 2009, DGIPI a sesizat Parchetul Judecătoriei Sectorului 4 în legătură cu eliberarea a 15.000 de diplome de licenţă, de către mai multe universităţi de stat, unor studenţi la facultăţi neacredite.

Dosarul a ajuns pe masa procurorilor DNA.

Este vorba de două facultăţi din Alexandria, „Alexandru Ghica” şi „Europa Ecor”, care, din 2006, au intrat în procedura de lichidare, nefiind acreditate.

Rectorii universităţilor, împreună cu mai mulţi complici, au fabricat, pe bandă rulantă, dosarele de absolvire ale unor studenţi. Ulterior, prin intermediul relaţiilor pe care cei doi le aveau, dar şi al colegilor de catedră, în schimbul unor sume de ordinul miilor de euro, complicii au cumpărat licenţe atât de la universităţi de stat, cât şi de la universităţi particulare acreditate.

Pentru fiecare diplomă, studenţii plăteau 3-4.000 de euro. În cazul în care nu doreau să participe la examene, studenţii plăteau în plus încă 500 de euro şi asta pentru a permite altor persoane, dintr-o listă aleasă, să susţină examenul în locul lor.

Ministrul Educaţiei anunţă că vinovaţii vor fi daţi afară din învăţământ

”Categoric că vinovaţii trebuie să plece din sistem. Nu există altă soluţie. Să plece şi să suporte pedeapsa legală pentru un fals atât de ordinar”, a declarat Ecaterina Andronescu, la Realitatea TV.

Potrivit ministrului Educaţiei, mecanismul pornea de la falsificarea diplomelor de bacalaureat.  

„Diplomele de licenţă nu pot fi considerate false. Au în spate documentele cu care candidatul se prezenta la licenţă. Acestea erau documentele false – diploma de bacalaureat şi foaia de licenţă cu care studentul se înscria la examen. Responsabilitatea pentru verificarea autenticităţii lor revine secretariatelor şi decanatelor. Acestea nu ajung niciodată la Rectorat”, a explicat ministrul Andronescu. 

Ministerul Educaţiei a început verificarea universităţilor încă de acum câteva luni, însă, până în momentul de faţă, nu a fost raportat niciun caz.

„Din păcate, ar fi trebuit controlată închiderea acestor universităţi în 2006-2007, în momentul în care procedura de lichidare trebuia încheiată”, a mai spus Andronescu.

„Este bine ca numele vinovaţilor să fie făcute publice astfel încât complicitatea să nu planeze asupra numelor tuturor profesorilor. Mă suprinde numărul mare al celor vehiculaţi pentru că, din momentul în care a apărut această ştire, am chemat toate universităţile şi le-am cerut să facă controlul diplomelor, să analizeze dacă au primit studenţi la licenţă de la cele două universităţi din Alexandria”, a asigurat ministrul Ecaterina Andronescu.

Sursa: REALITATEA.NET

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

Aplicarea legii privind combaterea practicilor comerciale incorecte

Practicile comerciale care afecteaza consumatorii vor fi sanctionate, de la 1 februarie

Prezentarea de informatii false, amenintarea consumatorilor sau exploatarea slabiciunilor acestora vor fi sanctionate de Autoritatea pentru Protectia Consumatorului, incepand cu 1 februarie, potrivit Legii 363/2007, care combate practicile incorecte ale comerciantilor.

In cazul in care considera ca le-au fost incalcate drepturile, consumatorii pot fie sa sesizeze Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC), fie sa initieze actiuni in justitie impotriva comerciantilor care au savarsit sau sunt susceptibili de practici comerciale incorecte, potrivit actului normativ.

Daca practicile comerciale incorecte sunt dovedite, operatorii economici vor plati o amenda cuprinsa intre 3.000 si 30.000 de lei, in unele cazuri mergand pana la suspendarea activitatii.

Legea defineste doua tipuri de practici comerciale incorecte, respectiv inselatoare si agresive.

O practica comerciala este inselatoare atunci cand contine informatiile false sau are ca scop inducerea in eroare a consumatorului, determinandu-l sa ia o decizie pe care in alte conditii nu ar fi luat-o.

Practicile pot fi, de asemenea, inselatoare si daca informatiile referitoare la caracteristicile si pretul produsului, necesitatea service-ului si drepturile consumatorului sunt corecte, dar se creeaza o confuzie cu un alt produs, marca sau cu alte semne distinctive ale unui concurent.

Exemple de pratici inselatoare sunt afisarea de catre comerciant, in cazul in care nu este adevarat, a unui certificat sau a unei marci de calitate pentru care nu a obtinut autorizatia necesara sau afirmarea ca o firma sau un produs au fost agreate sau autorizate de un organism public sau privat.

Crearea impresiei ca un produs poate fi in mod legal vandut in situatia in care acest lucru nu este posibil sau prezentarea drepturilor garantate consumatorilor de lege ca o caracteristica distincta a ofertei comerciantului sunt considerate si ele practici inselatoare.

Falsa afirmatie ca produsul poate vindeca boli, disfunctii sau malformatii sau promovarea unui produs care se aseamana cu un articol fabricat de alt producator, astfel incat consumatorul sa creada ca produsul este cel cu care se aseamana, sunt considerate tot practici comerciale inselatoare.

Practicile agresive presupun actiuni de constrangere, legea mentionand amenintarile, utilizarea fortei fizice si hartuirea.

Daca vanzatorul exploateaza o vulnerabilitate a cumparatorului, acesta poate fi acuzat, de asemenea, de practica agresiva.

„Exploatarea de catre comerciant a unei situatii nefericite sau a unei circumstante speciale, de o asemenea gravitate incat afecteaza rationamentul consumatorului mediu si de care comerciantul este constient, in scopul influentarii deciziei consumatorului cu privire la produs”, este unul dintre elementele de care se tine seama atunci cand o practica este considerata agresiva.

Totodata, impunerea unor obstacole, neprevazute in contract, care sa impiedice consumatorul sa rezilieze contractul sau sa apeleze la alt comerciant, sunt sanctionate, la fel ca amenintarea cumparatorului cu masuri care nu pot fi luate in mod legal.

Exemple de practici agresive sunt informarea explicita a consumatorului ca, daca nu cumpara un anumit produs, comerciantul isi va pierde slujba sau mijloacele de trai, sau crearea impresiei ca persoana care cumpara un produs va beneficia de un premiu, desi acesta nu exista sau acordarea lui presupune un cost suplimentar.

Totodata, firmele nu au voie sa includa in reclame indemnuri directe adresate copiilor pentru a cumpara anumite produse sau pentru a-si convinge parintii sa cumpere respectivele produse.

Daca nu raspunde in mod repetat la corespondeta prin care un cumparator isi cere in mod pertiment drepturile contractuale, firma va fi sanctionata.

„Crearea impresiei consumatorului ca nu poate parasi sediul comerciantului pana cand nu se intocmeste un contract si efectuarea personala de vizite la locuinta consumatorului, ignorand solicitarea acestuia de a pleca sau de a nu se intoarce, cu exceptia situatiilor legitime si in masura justificata, pentru punerea in aplicare a unei obligatii contractuale”, constituie si ele practici comerciale agresive.

ANPC a anuntat in cursul lunii ianuarie ca ii va sanctiona extrem de dur pe operatorii economici care influenteaza consumatorii sa ia decizia de a cumpara un produs pe care nu l-ar achizitiona daca ar fi fost in cunostinta de cauza.

Presedintele ANPC, Dan Vlaicu, a numit atunci ca practici incorecte publicitatea – capcana, falsele oferte „gratuite”, indemnurile directe adresate copiilor de a cumpara anumite produse sau de a-si convinge parintii sa le cumpere, practica de a crea consumatorilor falsa impresie ca au castigat un premiu in conditiile in care nu exista niciun premiu.

Intrebat ce se va intampla in cazul in care un operator economic apreciaza ca a fost sanctionat incorect de un inspector al Autoritatii, dar, potrivit noii legi, nu se poate adresa instantei, Dan Vlaicu a explicat ca abaterile trecute pe „lisa neagra” sunt foarte clare, astfel ca nu lasa loc de interpretare.

Vicepresedintele ANPC, Gheorghe Ciubotaru, a explicat, la acea data, ca legea va viza si activitatea bancilor, in special in privinta creditelor, amintind ca institutiile de credit mentin inca o dobanda atractiva, inferioara celei practicate pentru clientii mai vechi ai bancii, dar care, la scurt timp de la contractarea creditului se modifica.

Presedintele ANPC a declarat, joi, ca prevederile legii legate de descrierea unui produs ca fiind „gratis” nu vor fi sanctionate, autoritatea urmand sa poarte discutii cu producatorii din industria alimentara, care s-au aratat nemultumiti de acest punct, pe motiv ca duce la prejudicierea consumatorilor.

Membru CNI cercetat pentru fals intelectual

PROCES. Tiberius Tănase, membru în Consiliul Naţional de Integritate (CNI), este cercetat pentru fals intelectual, fiind apărat de avocata Alice Drăghici, şi ea membră a consiliului.

Tănase este anchetat pentru că, în calitate de membru al comisiei de examinare, ar fi modificat notele obţinute la un concurs pentru ocuparea postului de inspector general adjunct la Inspecţia Muncii. Pe acest loc „s-au bătut“ Valentina Conţescu şi Dănuţ Radu, prima fiind declarată admisă. Imediat după ce au primit rezultatele, Dănuţ Radu a contestat nota pe care a primit-o şi a făcut plângeri penale împotriva membrilor comisiei de examinare, pe care i-a acuzat de fals. Dosarul se află pe rolul Judecătoriei Sectorului 1.

Sursa principala

Alice Draghici apara un coleg din CNI acuzat de fals si e suspectata de evaziune

Vizat intr-un dosar privind savârsirea unui fals intelectual, Tiberius Tanase, membru al Consiliului National de Integritate, este aparat de colega sa, Alice Draghici. In acelasi timp, Alice Draghici este faptuitor intr-un dosar cu lunga istorie prin parchete, dosar care a fost declinat dupa ce a fost tinut la sertarul Parchetului Judecatoriei sector 1 timp de un an si jumatate, desi acest parchet nu avea competenta sa efectueze acte procedurale intr-o cauza ce priveste un avocat. E vorba de o posibila evaziune fiscala pentru o suma nedeclarata in valoare de 3.000 de euro.

Dosarul care o priveste pe Alice Draghici are, cum aratam mai sus, o istorie a tergiversarilor foarte suspecta. Mai intâi, acest dosar a fost inregistrat in urma unui denunt, la Directia Nationala Anticoruptie, sub numarul 290/P/2002. In acest dosar despre a carui existenta nu s-a stiut pâna azi, asupra avocatului Alice Draghici a planat acuzatia de trafic de influenta, care ar fi fost savârsita in favoarea denuntatorului, in 1999. Interesant este ca aceste cercetari au durat foarte mult timp, si abia in 2007, dupa cinci ani, timp in care denuntatorul a si decedat. Interesant este si faptul ca perioada in care procurorii DNA, mai precis procurorul Stan, se chinuia sa uite sa dea vreun verdict, la DNA se desfasurau negocieri privind intrarea lui Genica Boerica sub protectia martorilor pentru denuntul dat impotriva lui Adrian Nastase, Ristea Priboi, Ion Melinescu etc. Avocatul lui Genica Boerica a fost Alice Draghici. Daca si cât de “prelungite” au fost tentaculele acestei negocieri cu DNA, nu se stie, dar este cert ca abia in februarie 2007, procurorii au avut revelatia unui N.U.P. bazat pe art.10 litera d si, astfel, avocatul Alice Draghici a scapat de acuzatia de trafic de influenta. Dosarul a fost disjuns si trimis la Parchetul Judecatoriei sector 1 pentru continuarea cercetarilor in cazul unei evaziuni fiscale pentru o suma de 3.000 euro nedeclarata de avocatul Alice Draghici.

Posibila evaziune fiscala pentru 3.000 de euro nedeclarati

Aici, alta poveste judiciara romantata. Nu se stie din ce cauza, lipsa de profesionalism sau intentie cu ochii la termenul de prescriptie, anchetatorii  de la Parchetul Judecatoriei sector 1 n-au luat in considerare modificarea legii care dadea competenta privind cauzele cu avocati la Parchetele Curtilor de Apel si au tinut dosarul cu Alice Draghici timp de un an si jumatate. Abia in 17 octombrie 2008, a fost declinata competenta la Parchetul Curtii de Apel. Care l-a inregistrat sub numarul 1617/P/2008.

Colegul din CNI la nevoie… penala se cunoaste!

In acest timp, avocatul Alice Draghici, care a fost acuzata recent de presiuni asupra conducerii Agentiei Nationale de Integritate si a trecut senina prin armistitiul declarat pe cauza de catre senatorii Comisiei juridice, apara un coleg de la Consiliul National de Integritate. Un coleg care s-a abtinut, atunci când a fost pus in discutie cazul sau, sa voteze “pentru” sau “impotriva”. Este vorba de Tiberius Tanase, care e vizat intr-un dosar de fals intelectual, in legatura cu modificarea unor note de concurs de la Ministerul Muncii, alaturi de alti colegi. Dosarul se afla pe rolul Judecatoriei sector 1. Concursul a avut loc in 2003 si a vizat ocuparea postului de inspector general de stat adjunct. Unu dintre cei doi candidati ramasi in cursa, Danut Radu, a facut contestatie si a câstigat, in 2004, anularea acestui concurs. Radu a actionat si pe latura penala.

Salvati de «clopotelul» Parchetului Judecatoriei sector 1

Dupa doi ani, acelasi mirific Parchet al Judecatoriei sector 1 a dat solutie de neincepere a urmaririi penale fata de membrii comisiei de concurs. Radu a mers mai departe, facând plângere impotriva solutiei de N.U.P. Tribunalul Bucuresti i-a dat dreptate, apreciindu-se ca trei dintre membrii comisiei ar trebui anchetati pentru fals in inscrisuri si uz de fals. Procesul privindu-l pe membrul CNI Tiberius Tanase se afla pe rolul Judecatoriei sector 1, unde Alice Draghici va pleda pentru colegul sau. Amândoi sunt membri in comisia de concurs pentru ocuparea postului de vicepresedinte la ANI, care incepe in 30 octombrie 2008.

Sursa principala

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!