restanţe

Creditul se poate prescrie (sterge) daca nu s-a mai achitat nimic bancii timp de 3 ani?

de
Impotriva bancii .forum impotriva bancii

 

„Buna ziua, am citit undeva ca exista o lege in care se precizeaza ca in cazul in care nu s.a mai achitat nimic bancii timp de 3 ani, creditul se prescrie. Exista cumva o astfel de lege? Si daca da, ma puteti ajuta va rog cu informatii despre ea (numar, data)? Multumesc”

 

 

Stimata doamna,

Legea, mai exact Codul Civil, spune ca datoriile la un credit se pot anula (prescrie) daca firma creditoare (banca sau IFN-ul) nu incearca, timp de trei ani, sa recupereze datoriile de la client (debitor), prin executare silita.

Cu alte cuvinte, daca dumneavoastra nu ati primit, timp de trei ani, nicio notificare de executare silita de la banca sau de la o firma de recuperare creante, exista posibilitatea ca datoria sa se anuleze.

Ceea ce nu inseamna ca daca dumneavoastra nu ati platit bancii nimic timp de trei ani, puteti scapa de datorii.

Dimpotriva, veti avea de platit mai mult, din cauza dobanzilor pentru intarziere si alte costuri aferente executarii silite, daca banca a inceput procedura de executare silita, inainte de termenul de trei ani, dar dumneavoastra nu stiti, din diverse motive, precum schimbarea domiciliului, adresa gresita sau alte cauze.

Banca si firmele de recuperare creante sunt obligate sa-si notifice clientii cu privire la declansarea procedurilor de executare silita.

De aceea, sfatul meu este sa luati legatura cu banca pentru a vedea care este situatia creditului si a datoriilor, pentru a nu avea surprize neplacute.

Trebuie sa aveti in vedere si faptul ca, potrivit Codului de Procedura Civila, art. 405 indice 1 alin. (1), prescriptia dreptului de a cere executarea silita se intrerupe:

a) pe data indeplinirii de catre debitor, inainte de inceperea executarii silite sau in cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligatiei prevazute in titlul executoriu ori a recunoasterii, in orice alt mod, a datoriei;

b) pe durata depunerii cererii de executare, insotita de titlul executoriu, chiar daca a fost adresata unui organ de executare necompetent;

c) pe durata trimiterii spre executare a titlului executoriu, in conditiile art. 453 alin. 2;

d) pe durata indeplinirii in cursul executarii silite a unui act de executare;

e) pe durata depunerii cererii de reluare a executarii, in conditiile art. 371 indice 6 alin. 1;

f) in alte cazuri prevazute de lege.

Probleme cu banca? Scrie-ne aici si te ajutam!

Mai multe filiale ale PDL, PSD, UNPR, dar si PNL inregistreaza restante catre bugetul de stat conform unei situatii a ANAF

de

Filiala PDL Cluj are datorii la bugetul de stat de 450 de lei, care reprezinta impozitul datorat pentru veniturile din salarii. De asemenea, filiala PDL din Calarasi inregistreaza datorii privind impozitul pe venituri din salarii de 554 de lei.

 

Un alt caz este cel al filialei Timis a Partidului Liberal Democrat, care figureaza in evidentele ANAF cu 145 de lei, reprezentand de asemenea impozit pe venituri din salarii.

Totodata, PNL a inregistrat restante de 79 de lei reprezentand dobanzi si penalitati, din totalul de 156 de lei pe care partidul l-a anuntat ca ,,obligatii asumate de contribuabili prin declaratii depuse la organul fiscal”. De asemenea, filiala PSD din Botosani figureaza cu datorii neachitate de 72 de lei, reprezentand impozitul pe venituri din salarii.

Sume considerabile datorate bugetului de stat a inregistrat insa Partidul Socialist Roman, respectiv 5.000 de lei, reprezentand impozite si taxe inclusiv dobanzi si penalitati de orice fel. De asemenea, filiala PRM Hunedoara are datorii de 1.066 de lei, iar filiala PRM din Mehedinti are restante de 485 de lei. Si filiala UNPR din Prahova mai are de achitat restante de 286 de lei, reprezentand impozite pe venituri din salarii.

Judecătoria Sectorului 1 a decis evacuarea Mioarei Roman anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Mioara Roman locuiește într-o casă închiriată de la RAAPPS a cărei chirie pe lună se ridică la 6000 de euro, bani pe care nu și-a mai permis să-i plătească.

Astfel, instanţa a decis ca fosta soţie a lui Petre Roman să plătească 300.000 de euro restanţe la chirie, precum şi penalităţile aferente.

Decizia judecătorilor este definitivă,nu irevocabila.

Ce restante au romanii va anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Pentru 67% din debitori, firmele de recuperare de creante nu au date valide pentru a-i contacta. „Buna ziua, când va platiti datoriile?“ Asa suna apelul unei firme de recuperare de creante, însa, de multe ori, la celalalt capat al firului nu

raspunde nimeni.

Tot mai multi români au ajuns în imposibilitatea de a-si mai plati ratele la creditele bancare, dar si facturile la curent, apa, gaze si telefon. Restantele la credite contractate de populatie s-au majorat de aproape trei ori în ultimul an, pâna la 672 de milioane de euro, iar facturile neachitate la utilitati cresc exponential.

ziarul Adevarul

Ce se intampla daca nu mai platesc ratele la banca?

de

Pierderea locuintei folosite drept garantie nu este cel mai grav lucru care li se poate întâmpla restantierilor. Banca poate cere bani în plus sau poate trece si la vânzarea altor bunuri.

Caderea preturilor pe piata imobiliara reuseste sa puna sare pe ranile clientilor cu restante la banci. Daca în anii 2006, 2007, 2008, când  preturile cresteau, o eventuala executare silita te-ar fi lasat doar fara bunul adus drept garantie, în 2010, situatia se schimba. Pentru ca nu mai au cum sa vânda locuintele luate de la datornici la preturile din anii trecuti, bancile au dreptul legal de a se îndrepta împotriva altor bunuri ale restantierului pentru a acoperi integral datoria.

Juristii institutiilor financiare con­tactati de Capital spun ca pot aparea trei situatii în cazul unei executari silite. Prima, destul de rara în actuala perioada de criza, este aceea în care pretul de vânzare a bunului este mai mare decât datoria, caz în care diferenta este returnata clientului. În cea de-a doua situatie, mult mai frecventa acum, „suma obtinuta prin vânzarea garantiei în cadrul procedurii de executare silita sa fie mai mica decât creanta bancii“, arata juristii Piraeus Bank.

Pica preturile. O casa nu mai e de-ajuns

În aceasta situatie, spun bancherii, „vom avea un creditor garantat, dar care nu este îndestulat 100% (banca). Acesta are dreptul de a continua procedurile de executare silita ca creditor negarantat, putând sa urmareasca orice bun aflat în patrimoniul debitorului.

În aceasta situatie, evident ca debitorul nu va mai primi nicio suma din vânzarea bunului adus în garantie atâta timp cât creanta nu este stinsa. Cu atât mai mult, acesta va fi urmarit în continuare pentru diferenta“. Asadar, banca va solicita datornicului o suma de bani egala cu diferenta dintre pretul de vânzare a bunului si creanta clientului catre banca sau va trece la executarea altor bunuri ale acestuia.

Potrivit specialistilor din banci, creanta definita la momentul trecerii la executarea silita este formata din principal neachitat (suma împrumutata), dobânda aferenta creditului neachitat, calculata pâna la data declansarii procedurii de executare, si penalitati de întârziere, conform clauzelor contractului de credit.

Bancherii recunosc ca obtin pentru bunurile scoase la licitatie preturi substantial mai mici decât cele la care au fost evaluate initial garantiile. „Un pret mediu care poate rezulta în urma vânzarii prin licitatie publica se poate încadra în limita a 50%- 60% din pretul initial“, a explicat pentru editia online a Capital, Liviu Fenoghen, seful Comisiei Executorilor Bancari din cadrul Asociatiei Române a Bancilor.

Sursa: Capital

Restantele populatiei la credite au crescut intr-un an cu 73%, pana la 989,6 milioane lei

de

Cea mai mare crestere a fost inregistrata de segmentul creditelor in valute exceptand euro si dolar, sector dominat de creditele in franci elvetieni, unde restantele la finalul lunii noiembrie au crescut de peste 34 de ori intr-un an,

pana la 18,74 milioane lei (4,96 milioane euro).
Totodata, cresterea semnificativa a sumelor restante la imprumuturile acordate populatiei pana la finalul lunii noiembrie a fost cauzata de cresterea anuala cu peste 120% a restantelor la creditele in valuta, pana la 208,84 milioane lei (55,26 milioane euro).

Incredibil!Restanţele populaţiei la credite au crescut într-un an cu 50%

de

Restanţele populaţiei la credite au crescut într-un an cu 50%, până la 758 milioane lei, adică 209 milioane euro, la finalul lunii septembrie 2008. Creşterea are loc pe fondul creşterii puternice a restanţelor la creditele în euro, o creştere de 84%, până la 134 milioane de lei

Astfel, la finalul celui de-al treilea trimestru din 2007, populaţia avea restanţe de 505,4 milioane lei la credite.

Cel mai mult au crescut restanţele la împrumuturile în euro, care au sporit cu 84% faţă de septembrie 2007, până la un echivalent de 134 milioane lei, arată datele BNR.

În acelaşi timp, restanţele populaţiei la creditele în dolari au fost singurele care au înregistrat o scădere faţă de luna septembrie 2007, cu 34,3%, până la 1,1 milioane lei. Totodată, datoriile neachitate la creditele în alte monede, printre care şi cele în franci elveţieni, au crescut semnificativ în ultimul an, de aproape 18 ori, până la 6 milioane lei.

Restanţele mai mari de 30 de zile la creditele acordate populaţiei au crescut numai de la începutul anului cu 32%, când acestea depăşeau 573 milioane lei, mai arată datele băncii centrale.

Românii au cele mai multe datorii neachitate la bănci cu întârzieri mai mari de 90 de zile, în valoare de 579 milioane lei, dublu faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce restanţele între 31 şi 60 de zile lucrătoare au ajuns la 28,5 milioane lei, sumă uşor mai mare faţă de cea a întârzierilor între 61 şi 90 de zile lucrătoare.

În acelaşi timp, restanţele în curs de colectare au ajuns la 23,1 milioane lei, iar restanţele mai mari de un an de zile, reprezentând credite scoase în afara bilanţului, a scăzut faţă de anul trecut cu aproape 44%, până la 99 milioane lei.

Numărul românilor care au restanţe mai mari de 30 de zile la credite a ajuns la 405.505 persoane în septembrie 2008, în creştere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Biroul de Credit avea la sfârşitul lui septembrie 2008 peste 544.000 de restanţe în evidenţă, cu 25% mai multe decât la finalul lunii septembrie din 2007.

Directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), Nicolae Cinteză, declara săptămâna trecută că totalul creditelor mai mari de 20.000 lei contractate de populaţie şi afectate de restanţe a crescut îngrijorător de la începutul anului, cu aproape 2 puncte procentuale, până la 8,28% din volumul total al împrumuturilor peste această sumă.

 

Sursa: NewsIn

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!