dna

Ce se intampla cand te lupti cu mafia bancara/avocaturii

de
ABUZURI STAT PARAREL,SECURISTI SI MASONI DE BANCI ASUPRA AVOCAT COLTUC

Ce se intampla cand te lupti cu mafia bancara/avocaturii – „patitul” avocat Coltuc

Ce se intampla cand te lupti cu mafia bancara/avocaturii – „patitul” avocat Coltuc.

„Cazul” din Caracal a lui Dinca exista in fiecare zi sub diverse aspecte si impotriva tuturor oamenilor !

Citeste si  : https://coltucsiasociatii.ro/livecoltuc-cazul-caracal/livecoltucsiasociatii

Ma numesc Coltuc Marius Vicentiu si sunt de peste 16 ani avocat in cadrul Baroului Bucuresti cu numeroase publicatii juridice,prezenta tv si activitate universitara.vDar ce conteaza…? Aveti o poza atasata

In anul 2017 instrumentam peste 5000 de dosare impotriva bancilor din Romania sau IFN – urilor pe clauze abuzive. Procese colective banci si executari silite . In 2017 a inceput lupta unor forte oculte impotriva mea . 

Imi pun o intrebare retorica : De ce credeti ca sunt foarte putine dosare impotriva bancilor in 2019? Pentru ca bancile au toata puterea interna a statului si cea internationala si masoneria lucreaza foarte bine si in 2019!

In 2015 „ma pune naibii” sa indraznesc ca candidez la sefia Baroului Bucuresti si de atunci POTOPUL …

DE CE?

Haideti sa le luam pe rand

In decursul anilor 2015,2016 si 2017 primeam zilnic telefoane cu numar privat si diverse voci de barbati si femei imi repetau aproape bolnavicios  .  „Stai in banca ta,Nu stii cu cine te pui, Da ti demisia si multe altele”

La momentul respectiv le-am tratat ca pe simple mesaje si fiind o persoana publica atunci nu le am dat importanta

Insa,in august 2017 am inteles care este forta mafiei bancare din Romania si a colegilor oculti din avocatura .

I

Initial ,in lunile aprilie-iunie 2017 fusesem chemat in calitate de martor la sediul DIICOT pentru un dosar extins si intrumentat de acestia .

M-am prezentat si am dat declaratii si am depus niste documente care sa ajute cauza . Dar miza era alta si am inteles mai tarziu .

II

Toate bune si frumoase pana in ziua de 09 august 2017 . Cand primesc un telefon pe la 8.30 de la un comisar judiciar Diicot care imi spune” Sa treceti un pic pe la birou sa discutam cu dvs.” . Mentionez ca in luna august ma aflam in concediu de odihna,dar ma prezint in maxim 35 de minute la sediul cabinetului de avocat .

Cand,surpriza:  Erau peste 10 persoane care efectuau o perchezitie domiciliara LA SEDIUL UNUI AVOCAT . 

Am cerut sa vorbesc cu procurorul de caz si acesta lipsea la inceput,venind in aproximativ 30 de minute in slapi si sfidand pe toata lumea .

Le-am cerut sa sune pe decanul nostru si sa imi arate incheierea judecatoreasca de perchezitie domiciliara pentru un sediu de avocat .

Liniste cateva minute .

Dupa imi arata o incheiere prin care se permitea intrarea in cabinet si nicidecum perchezitia calculatoarelor unui cabinet de avocat .

Dar,mi s-a raspuns sec : „ ori cooperezi,ori iti luam toate calculatoarele si inchidem casa de avocatura” .  Vezi plangerea atasata .

Dupa aproximativ 5 ore mergem la sediul DIICOT si procurorul de caz imi zice sec”Ori recunosti,ori te arestez”  . Eram de fata cu un coleg avocat care lucra la cabinetul meu si am ramas siderati .

A se vedea plangerea penala impotriva procurorului .  Se ataseaza plangerea .

III

Avocatul meu depune 6 cereri de studiere de dosar la care nici pana in ziua de azi nu a raspuns Veti regasi detaliat in plangerea atasata .

Si,m-au arestat preventiv 10 zile „ PENTRU CA ASA A VRUT PROCURORUL SI CA POATE” . 

Nu se putea aresta fara concursul unor magistrati.

Aceeasi magistrati care judeca ca si judecatori de drepturi si libertati la Curtea de Apel Bucuresti(cel putin in cazul meu si pot dovedi afirmatiile facute) .Si admit toate cererile DIICOT SI DNA – se stiu acestia si fata de care am depus deja plangeri penale. De exemplu mandatul de arestare la Cab in dosarul meu a fost dat de judecatorul . Care aprobase in dosarul de urmarire DIICOT ascultarea ilegala a mea ca avocat- Sunt multe de spus si adevarul va iesi la iveala.

„Culoarul justitiei” functioneaza si in 2019 si pot dovedi acest lucru si mai grav este ca sunt implicati si colegi avocati . In dosarul meu exista o declaratie data de un coleg avocat care este „Oaspetele perfect „ pentru DIICOT  . 

IV

Prin septembrie 2017 procurorul de caz imi cere amenintator sa fac un denunt –.Cititi plangerea impotriva procurorului care intrumenteaza denuntul .Se ataseaza plangerea pe denunt

Ce se intampla in septembrie 2019?

Sunt condamnat in prima instanta(Curtea de Apel Bucuresti) 2 ani cu suspendare sub supraveghere si SURPRIZA . 2 ani sa nu imi exercit profesia de avocat si 2 ani sa nu ocup vreo functie publica .

Nu stiu daca ati fost atenti la ce am scris mai sus.

Am deranjat bancile ca avocat si m-au pus pe tusa 2 ani

Am deranjat colegii avocat,procuratura si serviciile si nu pot fi ales 2 ani in functii publice

CE COINCIDENTA!

Am 40 de ani si nu cred in concidente!Nu am crezut niciodata!

Oameni buni,

Procuratura este puterea suprema a Romaniei. Nu va amagiti cu respectarea drepturilor in Romania . Pana sa mi se intample aceasta minune si eu eram idealist,nu credeam ca se poate intampla asa ceva si sa iti fie incalcate toate drepturile . 

BA DA,EXISTA! CULOARELE JUSTITIEI MACABRE FUNCTIONEAZA MAI BINE CA ORICAND IN 2019. 

VOI SESIZA CU ACESTE ASPECTE TOATE INSTITUTIILE UE,CJUE ,CEDO SI PE TOTI PARLAMENTARII EUROPENI .

PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

SECTIA PENTRU INVESTIGAREA INFRACTIUNILOR DIN JUSTITIE

Bucuresti, Aleea Modrogan, nr. 16, Sector 1

Telefon: 0217961910

Fax: 0213193918

E-mail: siij@mpublic.ro

 

 PLANGERE PENALA

LATER EDIT 2023

ABUZURI STAT PARAREL,SECURISTI SI MASONI DE BANCI ASUPRA AVOCAT COLTUC
ABUZURI STAT PARAREL,SECURISTI SI MASONI DE BANCI ASUPRA AVOCAT COLTUC

Intre timp am depus sesizare la CEDO si dupa ce

fixeaza termen declara cererea inadmisibila intrucat a aparut Judecătoarea Pauliine Koskelo la CEDO care respinge tot! Puteti citi si https://justitiareala.ro/2022/10/21/respinge-ca-inadmisibila-cererea-la-cedo-curtea-europeana-a-drepturilor-omului/

Cauza 50096/21 Coltuc vs Romania

In pandemie am scos a 7 a carte

Tot ce a fost DREPT in pandemie carte Coltuc Marius Vicentiu

Si,asa,desi total nevinovat sunt scos pe tusa de acesti neaveniti!

Cand face o ancheta Dna-ul si pe piata recuperarilor de creante bancare?Prejudiciu de peste 10 miliarde in ultimii 3 ani

de

 SCHEMA ESTE SIMPLA : BANCA X PRIN FIRMA DE RECUPERARI INTERPUSA CU SEDIUL IN PARADIS FISCAL VINDE CATRE O FIRMA DE RECUPERARI TOT DIN PARADIS FISCAL.BANII IES DIN ROMANIA PRINTR-UN SISTEM SUVEICA

 

măreşte imaginea

 

* Clientul BCR: „Din 2008 şi până acum, nu am avut nicio zi întârziere la plata ratelor; banca nu m-a anunţat că mi-a înstrăinat creditul”
* Firma către care BCR a cesionat împrumutul – Tonescu Finance – apare înregistrată în Luxemburg şi are ca mandatar la noi societatea Asset Portfolio Servicing România SRL, cu unic asociat APS Holding
* Operaţiunea de înstrăinare a ipotecii – înregistrată la OCPI
BCR a cesionat mai multe credite imobiliare către Tonescu Finance, o firmă care, potrivit informaţiilor exis¬tente, apare înregistrată în Luxemburg. Cel puţin unul dintre acestea este performant, persoana împrumutată susţinând că nu a avut niciodată vreo întârziere la plata ratelor.
Clientul în cauză ne-a declarat: „Sunt la zi cu toate plăţile şi nu am avut niciodată întârzieri la plata creditului, din anul 2008, de când l-am contractat. L-am plătit întotdeauna la acelaşi ghişeu. Inclusiv astăzi (n.r. ieri) am verificat cu directorul sucursalei de unde m-am împrumutat şi mi s-a confirmat că sunt la zi cu plăţile”.
Mai mult decât atât, reprezentanţii băncii spun că nu ştiu nimic despre acest lucru, potrivit debitorului: „Doamna director de la sucursală, care spune că este imposibil să-mi fi fost cesionat creditul, a trimis email la trei directori zonali de la Timişoara şi a zis că nimeni nu ştie nimic.
În schimb, la Oficiul pentru Cadastru am un dosar întreg, unde apare şi această cesiune. Am văzut chiar un tabel întreg cu persoane cărora le-au fost înstrăinate creditele. Nu cunosc care este situaţia creanţelor lor, dar de mine pot să vă spun cu siguranţă că nu am restanţe la plăţi”.
Operaţiunea de cesiune a fost înregistrată la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI), conform încheierii OCPI, obţinută de ziarul BURSA. De altfel, OCPI este cel care a înştiinţat clientul în legătură cu cesiunea împrumutului, de la bancă debitorul neprimind nicio notificare în acest sens, pe niciuna din căile de comunicare – în scris, online sau telefonic, după cum susţine clientul BCR.
După cum ne-au transmis reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) încă din anul 2015, în Capitolul VI – Cesiunea de drepturi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, cu modificările ulterioare, „cesiunea individuală sau în cadrul unui portofoliu de creanţe se notifică de către cedent consumatorului în termen de zece zile de la încheierea contractului de cesiune, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire”.
În plus, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR), ne-a dat asigurări, în 2015, că împrumuturile performante nu pot fi vândute, în condiţiile în care clienţii s-au plâns în mod continuu că li s-au vândut creditele, la câteva zile după contractarea acestora.
BCR nu a răspuns solicitării noastre de a ne oferi detalii pe subiect, până la închiderea ediţiei.
Ziarul BURSA a anunţat, anul trecut, că ANAF a iniţiat controale în rândul băncilor, identificând nereguli care au consecinţe grave.
Ionuţ Mişa, care, la vremea respectivă, ocupa funcţia de director general al Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF, ne-a spus, atunci, că un exemplu în acest sens este vânzarea pachetelor de credite de către instituţiile bancare. În octombrie 2016, domnia sa ne-a explicat: „Băncile constituie portofolii de credite, în care includ atât performante, cât şi neperformante şi pe care le vând la preţuri mult mai mici unor societăţi care se ocupă să recupereze sumele neachitate în anii următori vânzării. Există situaţii în care au fost vândute şi performante, aceste active fiind puse în acelaşi pachet cu neperformantele. Este indiscutabil că băncile au un interes pentru care vând împrumuturi fără restanţe. Este posibil ca băncile să-şi mute profiturile către altă zonă de fiscalitate. Acele profituri înregistrate din creditele performante trebuie înregistrate ca profituri în România, însă, fiind integrate în acele pachete de neperformante, profiturile sunt înregistrate în alte părţi, astfel încât băncile să îşi diminueze profitul şi să nu mai plătească taxele şi impozitele aferente. Există situaţii în care băncile sunt acţionari majoritari la societăţile afiliate, către care îşi vând creditele. Însă, sunt şi societăţi care nu sunt afiliate, dar acest lucru nu înseamnă că nu au legătură cu băncile. Pentru că sunt situaţii în care în companiile respective pot fi identificate ca acţionari alte companii, care să aibă, la rândul lor, acţionari majoritari – băncile. Ştim că există astfel de practici, dar nu avem acces la informaţii şi este foarte greu să ajungem la ele. Sperăm că acum, cu acordurile privind accesul la informaţii, să reuşim să demonstrăm aceste practici, pentru că ele există, chiar dacă la a treia – a patra verigă. Avem semnale că există astfel de practici şi la bănci, din diferite surse, inclusiv din media. Au fost vândute pachete de credite de 100 de milioane de euro cu 5-7 milioane euro. Diferenţa de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, ceea ce înseamnă că băncile şi-au diminuat profitul”.
Ionuţ Mişa ne-a mai spus, în toamna anului trecut, că, dacă ANAF constată că o persoană juridică (indiferent dacă face sau nu parte din sistemul bancar) nu a declarat că societatea cu care colaborează îi este afiliată şi se constată că a vândut, de fapt, unui afiliat, atunci va fi întocmit un dosar al preţurilor de transfer şi tranzacţia va fi retractată, respectiv recalificată la preţul pieţei, fiind stabilit un impozit mai mare la plată sau diminuându-se pierderea.
Fostul reprezententant al ANAF ne-a mai spus, anul trecut: „Dacă operaţiunea respectivă încalcă o normă legală care are consecinţe penale, dacă demonstrăm că a urmărit să se sustragă de la plata taxelor la buget şi constatăm că a dorit să facă evaziune, atunci sesizăm Parchetul. Avem situaţii în care am sesizat DIICOT asupra unor operaţiuni – este drept, nu în sistemul bancar – prin care se intenţiona sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor”.
În urma inspecţiilor de specialitate derulate în sistemul bancar, ANAF a descoperit că una din băncile care acţionează pe piaţa noastră are datorii la stat de circa 9 milioane de euro, după cum ne-au declarat reprezentanţii instituţiei fiscale.
Oficialii ANAF ne-au precizat, recent, răspunzând unei întrebări adresate de ziarul BURSA: „Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili a inclus în programul de activitate din anul 2016 şi inspecţii fiscale parţiale la societăţi din sistemul bancar, dintre care una a fost finalizată, celelalte fiind în curs de desfăşurare. Organele de inspecţie fiscală din cadrul Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili au stabilit în sarcina contribuabilului la care controlul a fost finalizat sume suplimentare în valoare totală de aproximativ 9 milioane de euro”. ANAF nu ne-a transmis şi numele băncii la care a fost încheiată inspecţia fiscală.
Conform informaţiilor existente, Tonescu Finance din Luxemburg a cumpărat mai multe credite de la BCR şi are ca mandatar în ţara noastră societatea Asset Portfolio Servicing România SRL, parte a unui grup din Cehia. Asociatul unic al Asset Portfolio Servicing SRL este APS Holding AS, care a achiziţionat portofolii însemnate de credite neperformante de la Banca Comercială Română.
Băncile din ţara noastră nu plătesc impozit la stat decât dacă doresc, ele având un sistem de raportare a profitului foarte complicat, după cum ne-au spus unele surse guvernamentale. Acestea ne-au precizat că există instituţii financiare care nu au plătit impozit pe profit timp de zece ani, raportând pierdere în toată această perioadă. Băncile se folosesc de prevederile legislative speciale şi dedicate sectorului bancar ca să nu plătească impozitul pe profit, subliniază sursele citate, explicând că este vorba despre deductibilitatea nelimitată a cheltuielilor cu vânzarea de credite neperformante (NPL). Potrivit cifrelor existente, în perioada 2011-2015, din 46 de bănci, 19 au plătit impozit pe profit în unii din aceşti ani, iar celelalte bănci nu au plătit niciodată nimic, au conchis cei de la Bursa ro

Cum ma apar in 2016 cand am un dosar penal?Diicot,DNA,Parchet

de

 

 

 

Cum ma apar in 2016 cand am un dosar penal?

 

Avocat specializat in dreptul penal al afacerilor COLTUC MARIUS VICENTIU

 

Ne puteti contacta pe whatsapp 0745.150.894 , email:avocat@coltuc.ro

Adresa de facebook www.facebook.com/avocatcoltucoficial

Site-ul oficial www.coltuc.ro

 

 

Art. 24 din Constitutia Romaniei garantează dreptul la apărare.  Părţile, pe tot parcursul procesului penal, au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

♦

În cauzele penale, subiecţii procesuali principali sunt:

  1. suspectul/inculpatul;
  2. persoana vătămată.

Alţi subiecţi procesuali sunt:

martorul, expertul, interpretul, agentul procedural, organele speciale de constatare precum şi orice alte persoane sau organe prevăzute de lege având anumite drepturi, obligaţii sau atribuţii în procedurile judiciare penale.

♦

Suspectul şi inculpatul au dreptul să nu facă nicio declaraţie. Acesta este considerat a fidreptul de a nu te autoincrimina şi este prevăzut expres în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, sub denumirea de „dreptul la tăcere”. Dreptul persoanei de a nu se autoincrimina şi a nu contribui cu nimic la propria incriminare constituie o exigenţă elementară a procesului penal echitabil, deşi dreptul de a nu depune mărturie împotriva propriei persoane nu este garantat în mod expres!!!

♦

Obligaţia de a depune mărturie contra voinţei persoanei, sub constângerea unei amenzi sau alte ameninţări constituie o ingerinţă negativă a dreptului la liberă exprimare, specific societăţilor democratice. Dreptul la tăcere nu împiedică autorităţile să tragă anumite concluzii asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei persoanei. De asemenea, este interzisă luare declaraţiilor sub prestare de jurământ deoarece aceasta ar putea constrânge persoana în recunoaşterea vinovăţiei.

♦

În cadrul procesului penal, persoana vătămată are următoarele drepturi:

         de a fi informată cu privire la drepturile sale;

         de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii;

         de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale a cauzei;

         de a fi informată, într-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmăririi penale, la cererea sa expresă, cu condiţia de a indica o adresa pe teritoriul României, o adresă de poştă electronică sau mesagerie electronică, la care aceste informaţii să îi fie comunicate;

         de a fi ascultată;

         de a adresa întrebări inculpatului, martorilor şi experţilor.

De asemenea, partea vătămată şi inculpatul au dreptul să apeleze la un mediator, în cazurile permise de lege şi să-şi consulte dosarul.

♦

Conform art. 88  alin.(1) din Codul de Procedură Penală, avocatul asistă sau reprezintă, în procesul penal, părţile ori subiecţii procesuali principali, în condiţiile legii.

♦

Art.88 alin.(2) Nu poate fi avocat al unei părţi sau al unui subiect procesual principal:

  1. a) soţul ori ruda până la gradul al IV-lea cu procurorul sau cu judecătorul;
  2. b) martorul citat în cauză;
  3. c) cel care a participat în aceeaşi cauză în calitate de judecător sau de procuror;
  4. d) o altă parte sau un alt subiect procesual.

(3) Avocatul ales sau desemnat din oficiu este obligat să asigure asistenţa juridică a părţilor ori a subiecţilor procesuali principali. Pentru nerespectarea acestei obligaţii, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate sesiza conducerea baroului de avocaţi spre a se lua măsuri disciplinare.

(4) Părţile sau subiecţii principali cu interese contrare nu pot fi asistaţi sau reprezentaţi de acelaşi avocat.

♦

Art. 89 din Codul de Procedura Penala reglementează asistenţa juridică a suspectului sau a inculpatului

(1) Suspectul sau inculpatul are dreptul să fie asistat de unul ori de mai mulţi avocaţi în tot cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii, iar organele judiciare sunt obligate să îi aducă la cunoştinţă acest drept. Asistenţa juridică este asigurată atunci când cel puţin unul dintre avocaţi este prezent.

(2) Persoana reţinută sau arestată are dreptul să ia contact cu avocatul, asigurându-i-seconfidenţialitatea comunicărilor, cu respectarea măsurilor necesare de supraveghere vizuală, de pază şi securitate, fără să fie interceptată sau înregistrată convorbirea dintre ei. Probele obţinute cu încălcarea prezentului alineat se exclud.

♦

In timpul procesului penal, părţile sau subiecţii principali cu interese contrare nu pot fi asistaţi sau reprezentaţi de acelaşi avocat.

♦

Conform art. 90 din Codul de procedură penală, asistenţă juridiciară este obligatorie:

 

  1. a) când suspectul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de detenţie ori într-un centru educativ, când este reţinut sau arestat, chiar în altă cauză, când faţă de acesta a fost dispusă măsura de siguranţă a internării medicale, chiar în altă cauză, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege;
  2. b) în cazul în care organul judiciar apreciază că suspectul ori inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea;
  3. c) în cursul judecăţii în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

♦

Înainte de a fi ascultaţi, suspectului şi inculpatului trebuie să li se pună în vedere că au dreptul de a nu face nicio declaraţie. Mai mult, suspectul are dreptul de a fi informat, înainte de a fi ascultat, despre fapta pentru care este cercetat şi încadrarea juridică a acesteia, iarinculpatul trebuie sa fie informat, de îndată, despre fapta pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva lui şi încadrarea juridică a acesteia.

♦

Avocatul din oficiu este desemnat de organul judiciar

Art. 91 – Avocatul din oficiu

(1) În cazurile prevăzute în art. 90, dacă suspectul sau inculpatul nu şi-a ales un avocat, organul judiciar ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu.

(2) În tot cursul procesului penal, când asistenţa juridică este obligatorie, dacă avocatul ales lipseşte nejustificat, nu asigură substituirea şi refuză să efectueze apărarea, deşi a fost asigurată exercitarea tuturor drepturilor procesuale, organul judiciar ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care să îl înlocuiască, acordându-i acestuia un termen rezonabil şi înlesnirile necesare pentru pregătirea unei apărări efective, făcându-se menţiune despre aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheierea de şedinţă. În cursul judecăţii, după începerea dezbaterilor, când asistenţa juridică este obligatorie, dacă avocatul ales lipseşte nejustificat la termenul de judecată, nu asigură substituirea şi refuză să efectueze apărarea, deşi a fost asigurată exercitarea tuturor drepturilor procesuale, instanţa ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care să îl înlocuiască, acordându-i un termen de minimum 3 zile pentru pregătirea apărării.

(3) Avocatul din oficiu se consideră desemnat până la desemnarea, dacă este cazul, de către organul judiciar a unui nou avocat din oficiu. Avocatul din oficiu desemnat este obligat să se prezinte ori de câte ori este solicitat de organul judiciar, asigurând o apărare concretă şi efectivă în cauză.

(4) Delegaţia apărătorului din oficiu încetează la prezentarea apărătorului ales.

(5) Dacă la judecarea cauzei avocatul lipseşte şi nu poate fi înlocuit în condiţiile alin. (2), cauza se amână.

♦

Drepturile avocatului sunt reglementate de art.92 Cod Procedură Penală.

(1) În cursul urmăririi penale, avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, cu excepţia tehnicilor speciale de supraveghere ori cercetare, a percheziţiei informatice şi a percheziţiei corporale sau a vehiculelor în cazul infracţiunilor flagrante, precum şi cu excepţia situaţiei în care prin prezenţa avocatului s-ar aduce atingere dreptului la apărare al celorlalte părţi ori subiecţi procesuali principali, caz în care întrebările acestuia pot fi formulate de către organul de urmărire penală.

(2) Avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita să fie încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

(3) Lipsa avocatului nu împiedică efectuarea actului de urmărire penală sau a audierii, dacă există dovada că acesta a fost încunoştinţat în condiţiile alin. (2).

(4) Avocatul suspectului sau inculpatului are de asemenea dreptul să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, să formuleze plângeri, cereri şi memorii.

(5) În cazul efectuării percheziţiei domiciliare, încunoştinţarea prevăzută la alin. (2) se poate face şi după prezentarea organului de urmărire penală la domiciliul persoanei ce urmează să fie percheziţionată.

(6) În cazul în care avocatul suspectului sau al inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmărire penală, se face menţiune despre aceasta, iar actul este semnat şi de avocat.

(7) În cursul procedurii de cameră preliminară şi în cursul judecăţii, avocatul are dreptul să consulte actele dosarului, să asiste pe inculpat, să exercite drepturile procesuale ale acestuia, să formuleze plângeri, cereri şi memorii.

(8) Avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul să beneficieze de timpul şi înlesnirile necesare pentru pregătirea şi realizarea unei apărări efective.

♦

Art. 93 – Asistenţa juridică a persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente

(1) Avocatul persoanei vătămate, al părţii civile sau al părţii responsabile civilmente are dreptul să fie încunoştinţat în condiţiile art. 92 alin. (2), să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală în condiţiile art. 92, dreptul de a consulta actele dosarului şi de a formula cereri şi a depune memorii. Dispoziţiile art. 89 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

(2) Avocatul persoanei vătămate, al părţii civile sau al părţii responsabile civilmente are dreptul prevăzut la art. 92 alin. (8).

(3) În cursul judecăţii, avocatul persoanei vătămate, al părţii civile sau al părţii responsabile civilmente exercită drepturile persoanei asistate, cu excepţia celor pe care aceasta le exercită personal, şi dreptul de a consulta actele dosarului.

(4) Asistenţa juridică este obligatorie când persoana vătămată sau partea civilă este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă.

(5) Când organul judiciar apreciază că din anumite motive persoana vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente nu şi-ar putea face singură apărarea, dispune luarea măsurilor pentru desemnarea unui avocat din oficiu.

♦

Art. 94 – Consultarea dosarului

(1) Avocatul are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrâns în mod abuziv.

(2) Consultarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia, dreptul de a nota date sau informaţii din dosar, precum şi de a obţine fotocopii pe cheltuiala clientului.

(3) În cursul urmăririi penale, procurorul stabileşte data şi durata consultării într-un termen rezonabil. Acest drept poate fi delegat organului de urmărire penală.

(4) În cursul urmăririi penale, procurorul poate restricţiona motivat consultarea dosarului de către suspect, inculpat sau avocat, pe o perioadă de cel mult 10 zile, dacă prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale.

(5) În cursul urmăririi penale, avocatul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea sau secretul datelor şi actelor de care a luat cunoştinţă cu ocazia consultării dosarului.

(6) În toate cazurile, avocatului nu îi poate fi restricţionat dreptul de a consulta declaraţiile părţii sau ale subiectului procesual principal pe care îl asistă ori îl reprezintă.

(7) În vederea pregătirii apărării, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunoştinţă de întreg materialul dosarului de urmărire penală în procedurile desfăşurate în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi privind măsurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participă.

♦

Art. 95 – Dreptul de a formula plângere

(1) Avocatul are dreptul de a formula plângere, potrivit art. 336-339.

(2) În situaţiile prevăzute la art. 89 alin. (2), art. 92 alin. (2) şi art. 94, procurorul ierarhic superior este obligat să rezolve plângerea şi să comunice soluţia, precum şi motivarea acesteia, în cel mult 48 de ore.

 

 

Avocat specializat in dreptul penal al afacerilor COLTUC MARIUS VICENTIU

 

Ne puteti contacta pe whatsapp 0745.150.894 , email:avocat@coltuc.ro

Adresa de facebook www.facebook.com/avocatcoltucoficial

Site-ul oficial www.coltuc.ro

 

http://issuu.com/mariuscoltuc/docs/cum_ma_apar_in_2016_cand_am_un_dosa_9a2a36a20b3a45?workerAddress=ec2-54-158-87-190.compute-1.amazonaws.com

Posted by Cabinet De Avocat Coltuc on 15 Martie 2016

Avocat Penalist :DNA a dispus trimiterea in judecata a mai multor persoane in dosarul retrocedarilor de la Bacau

de

La data de 17 aprilie 2012, in urma unei intelegeri prealabile, la solicitarea inculpatului Adam Ioan, un complet de judecatori de la Tribunalul Covasna, din care facea parte si inculpatul Ordog Lorand Andras, a dispus admiterea unui recurs in materia fondului funciar si reconstituirea dreptului de proprietate pentru o mare suprafata de teren forestier si de teren agricol, situata pe raza judetului Bacau, in favoarea inculpatului Sturdza Paltin-Gheorghe si in defavoarea Regiei Nationale a Padurilor ROMSILVA.

Anterior, in luna iunie 2010, inculpatul Ordog Lorand Andras, in calitate de judecator in cauza respectiva, a primit de la inculpatul Adam Ioan suma de 10.000 de euro, pentru a formula o solutie favorabila clientului acestuia din urma, inculpatul Paltin Gheorghe Sturdza. Banii au fost primiti chiar in biroul inculpatului din cadrul Tribunalului Covasna.

Dupa ce a primit banii, inculpatul Ordog Lorand Andras, impreuna cu membrii completului, a admis recursul impotriva unei sentinte pe care a casat-o si a trimis cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotararea atacata, respectiv Judecatoria Sfantu Gheorghe.

In luna martie 2012, pentru a-si indeplini in mod necorespunzator atributiile de judecator in aceeasi cauza, inculpatul Ordog Lorand Andras a solicitat de la inculpatul Adam Ioan suma de 50.000 de euro, pentru a-i da o solutie favorabila clientului acestuia din urma, inculpatul Paltin Gheorghe Sturdza.

Ulterior, dupa formularea deciziei (dispuse de judecatorul Ordog Lorand Andras, impreuna cu membrii completului), inculpatul Adam Ioan i-a dat magistratului suma de 10.000 de euro, din banii promisi anterior.

Decizia judecatoreasca ar fi fost pronuntata in contradictie evidenta cu principiile de drept si cu starea de fapt reala, respectiv fara prezenta vreunui inscris nou care sa schimbe starea de fapt retinuta de instantele anterioare, fara a se efectua vreo expertiza in cauza, fara a clarifica cu probe cine a avut calitatea de proprietar deposedat in anul 1945.

Astfel, a fost creat un prejudiciu, in sarcina Regia Nationala a Padurilor Romsilva – Directia Silvica Bacau, de 1.421.800.870,50 lei (echivalentul a 303.888.615 euro), reprezentand contravaloarea a 43.227 ha teren forestier.

Imediat dupa pronuntarea deciziei civile a Tribunalului Covasna, inculpatul Adam Ioan, impreuna cu inculpatii Paltin Gheorghe Sturdza, Calugar Daniel-Constantin, Varga Ioan-Gheorghe, Bengescu Dan Costin, Hrebenciuc Viorel, a constituit si coordonat un grup, ce urmarea sa obtina venituri prin cumparare de influenta sau folosirea nelegala a influentei (art. 13 din Legea nr. 78/2000) cu scopul de a urgenta punerea in posesie si eliberarea titlului de proprietate asupra terenurilor forestiere, precum si o cat mai rapida vanzare a terenului forestier dobandit prin hotararea judecatoreasca mentionata.
La inceputul anului 2013, inculpatii Adam Ioan si Paltin Gheorghe Sturdza le-au promis celorlalti membri ai grupului, pentru „serviciile lor” bani sau alte foloase (achizitionarea unei parti din teren la un pret foarte mic raportat la valoarea de piata).

In acest scop, membrii grupului urmareau sa intervina asupra functionarilor cu atributii la nivelul institutiilor locale, astfel incat acestia sa urgenteze indeplinirea actelor ce intra in atributiile lor de serviciu sau sa indeplineasca acte contrare acestor indatoriri ( de exemplu sa nu se formuleze plangeri in instanta impotriva deciziilor Comisiei judetene de fond funciar Bacau).

Ulterior, acestui grup infractional i s-a alaturat si inculpatul Hrebenciuc Andrei care, pentru a ascunde adevarata natura a provenientei bunurilor promise tatalui sau de inculpatii Adam Ioan si Paltin Sturdza, a determinat administratorul firmei Sc Resedinta Varstnicilor Srl sa incheie un contract prin care aceasta societate a dobandit calitatea de promitent cumparator alaturi de Bengescu Dan Sorin pentru suprafata de 43.277 ha, dobandita prin decizia civila nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna, la pretul de 2500 de euro/ha.

In contextul demersurilor infractionale depuse pentru retrocedarea suprafetei de teren forestier catre inculpatul Sturdza Paltin Gheorghe, in luna noiembrie 2012, inculpatii Varga Ioan Gheorghe si Calugar Daniel Constantin i-au promis inculpatului Chiuariu Tudor suma de 2.500.000 de euro pentru ca acesta din urma sa intervina pe langa functionarii publici ai Comisiei Judetene de aplicare a legilor fondului funciar din cadrul Institutiei Prefectului Judetului Bacau, RNP Romsilva – Directiei Silvice Bacau si OCPI Bacau, cu scopul de a-i determina pe acestia fie sa urgenteze, fie sa sa-si indeplineasca in mod defectuos (ex. sa nu exercite actiuni in justitie) atributiile de serviciu privind punerea in executare a deciziei Tribunalului Covasna.

Ulterior, cumpararea de influenta a fost disimulata prin incheierea unui contract de asistenta juridica incheiat cu inculpatul Chiuariu Tudor, potrivit caruia suma de 2.000.000 de euro urma a fi platita cu titlu de onorariu fix si suma de 500.000 de euro cu titlu de onorariu de succes la data predarii titlurilor de proprietate.

In acelasi context, la data de 12 aprilie 2013, a avut loc o intalnire intre inculpatii Paltin Gheorghe Sturdza si Chiuariu Tudor Alexandru, ocazie cu care acesta din urma l-a asigurat de influenta pe care o avea asupra functionarilor publici din judetul Bacau, implicati in procedura de punere in executare a deciziei nr. 231/2012 a Tribunalului Covasna.

Totodata, inculpatul Chiuariu Tudor Alexandru i-a pretins acestuia suma de 3.000.000 de euro pentru a obtine, cu ajutorul influentei sale asupra respectivilor functionari, punerea in posesie a unui lot de aproximativ 6.000 de ha, din cele 43.227 ha teren forestier.

Prin cooptarea inculpatului Chiuariu Tudor in interiorul grupului infractional organizat, acesta a dobandit si asumat un rol esential, in sensul ca, sub coordonarea inculpatilor Adam Ioan si Paltin Gheorghe Sturdza, si-a folosit influenta politica data de calitatea de parlamentar si fost ministru al justitiei, pentru a interveni pe langa functionarii publici din cadrul Institutiei Prefectului Judetului Bacau, OCPI Bacau, Directia Silvica Bacau, in scopul urgentarii punerii in executare a deciziei Tribunalului Covasna.

In perioada 2013 – octombrie 2014, inculpatii Matasel Ioan, Kadas Iosif si Iacob Sorin Ion, in scopul de a obtine venituri prin ajutarea inculpatului Bengescu Dan Costin si a membrilor grupului sau sa-si atinga scopurile urmarite, i-au promis bani inculpatului Janica Poenaru pentru ca acesta sa intervina pe langa directorul general al Romsilva in scopul urgentarii punerii in posesie si obtinerii titlului de proprietate in ceea ce priveste suprafata de 43.227 ha.
In demersul lor infractional, inculpatii Sturdza Paltin Gheorghe si Adam Ioan au beneficiat si de ajutorul inculpatelor Zaharia Gabriela Rodica si Adam Anca Roxana, care i-au sprijinit moral pe acestia pentru a cumpara influenta lui Hrebenciuc Viorel, al carui rol era sa intervina pe langa directorul general al R.N.P. Romsilva, pentru a urgenta punerea in executare a deciziei civile nr. 231/17.04.2012 a Tribunalului Covasna si pentru a bloca eventualele actiuni in justitie pe care RNP Romsilva sau Directia Silvica Bacau le-ar fi putut introduce cu referire la respectiva decizie.

Grupul infractional a beneficiat si de sprijinul inculpatului Durlan Ion, care a mentinut legatura cu persoanele din cadrul Directiei Silvice Bacau si l-a informat pe inculpatul Bengescu Dan Costin despre existenta unei anchete DNA.

In context celor descrise mai sus, inculpatul Craciunescu Adam, in calitate de director general al RNP Romsilva, in exercitarea atributiilor de serviciu, incepand cu anul 2013, a raspuns solicitarilor nelegale formulate de catre inculpatul Hrebenciuc Viorel, referitoare la modul in care RNP Romsilva trebuie sa se comporte in legatura cu punerea in posesie, eliberarea titlului de proprietate si litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafetei de padure de peste 40.000 de hectare.

In consecinta, inculpatul Craciunescu Adam a luat masuri impotriva intereselor RNP Romsilva, in sensul ca a sicanat efectuarea de actiuni in justitie impotriva intereselor avute de grupul infractional organizat format din inculpatii Hrebenciuc Viorel, Adam Ioan si alte persoane interesate in obtinerea terenurilor mentionate.

Spre exemplu, dupa ce jurista din cadrul Romsilva a semnat o actiune civila in favoarea intereselor Romsilva, de suspendare a judecatii pana la solutionarea dosarului avand ca obiect revizuirea deciziei luate la data de 17 aprilie 2012, stramutat de la Tribunalul Covasna la o alta instanta(cerere admisa de ICCJ la data de 17 ianuarie 2014), in luna martie 2014, inculpatul Craciunescu Adam a dispus in mod abuziv ca acestei juriste sa-i fie preluata cauza respectiva si i-a interzis, indirect (folosind un pretext medical), sa mai reprezinte RNP Romsilva la procesele ce aveau ca obiect decizia din anul 2012 a Tribunalului Covasna si punerea in aplicare a acestei decizii.

In cauza, procurorii au dispus luarea masurii asiguratorii a sechestrului, asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatului Ördög Lóránd – András.

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au dispus trimiterea in judecata a inculpatului Valeriu-Adrian Mihai, avocat

de

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

In perioada februarie 2011-iunie 2012, inculpatul Mihai Valeriu Adrian a pretins de la un denuntator 8.000 de euro din care a primit 2.500 de euro si acte de instrainare fictiva de bunuri pentru suma de 20.000 de lei (cu rol de a garanta primirea ulterioara a banilor).

In schimb, inculpatul Mihai Valeriu Adrian a promis ca va interveni pe langa organele judiciare penale, astfel incat denuntatorul sa beneficieze de injumatatirea pedepsei in dosarul penal in care era cercetat in acea perioada.

De asemenea, in perioada ianuarie – martie 2006, inculpatul Mihai Valeriu-Adrian a pretins si primit de la un alt denuntator suma de 2.000 de euro, in schimbul promisiunii ca va interveni pe langa judecator din cadrul Judecatoriei Constanta, investit cu judecarea unui dosar in care denuntatorul era judecat si pentru a-l determina sa pronunte o solutie favorabila denuntatorului.

In vederea confiscarii, procurorii au instituit sechestru asigurator asupra unui autoturism apartinand inculpatului Mihai Valeriu Adrian.

La data de 17 octombrie 2012, Curtea de Apel Bucuresti a dispus fata de inculpatul Mihai Valeriu Adrian arestarea preventiva pe un termen de 29 de zile (detalii in comunicatul nr. 753/VIII/3 din data de 17 octombrie 2012). La data de 23 octombrie 2012, Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus cercetarea in stare de libertate a inculpatului si luarea masurii preventive a obligarii de a nu parasi tara pe un termen de 30 de zile, masura ce a fost prelungita ulterior de catre procuror.

Gabriela Birsan, audiata la DNA

de

Potrivit rezolutiei de incepere a urmaririi penale, in perioada mai 2010 – mai 2011, invinuitele Birsan Gabriela Victoria si Pusoiu Iuliana au primit, in mod repetat, de la invinuitii Claudia Gherbovan Silinescu si Gabriel Chiriac, diferite foloase reprezentand bijuterii, contravaloarea unor bilete de avion si plata cazarii pentru diferite deplasari in strainatate, suportarea cheltuielilor ocazionate de

organizarea unor petreceri la restaurant, asigurarea folosintei gratuite a unui apartament situat in Paris-Franta. Foloasele respective au fost primite in schimbul facilitarii solutionarii favorabile a unor dosare aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Toate actele de urmarire penala in cazul judecatoarei Gabriela Birsan au fost refacute de procurorii anticoruptie, ca urmare a deciziei Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a admis ridicarea imunitatii de care beneficiaza magistrata care este casatorita cu judecatorul Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) Corneliu Birsan.

Surse judiciare au declarat ca decizia CEDO precizeaza ca in cazul Gabrielei Birsan ridicarea imunitatii nu se aplica retroactiv, astfel ca perchezitia efectuata de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie la domiciliul judecatoarei este nula. Astfel, in cazul Birsan toate actele de urmarire penala au fost refacute, procurorii folosind alte mijloace de proba in acest caz.

In dosarul de la DNA mai sunt vizati judecatoarea Corina Corbu, de la Sectia de contencios a ICCJ (o apropiata a familiei Birsan), si judecatorul Anton Pandrea, fostul sef al Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si fost presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (intre timp pensionat). Corbu si Pandrea sunt acuzati de favorizarea infractorului. Judecatorul Anton Pandrea i-ar fi comunicat Corinei Corbu faptul ca s-a emis mandat de interceptare in cazul judecatoarelor Gabriela Birsan si Iuliana Pusoiu, la solicitarea DNA.

Remus Vulpescu, audiat de procurorii DNA in dosarul privatizarii combinatului Oltchim anunta C.A.Coltuc

de

In plangerea penala ajunsa la DNA, Remus Vulpescu il acuza pe Dan Diaconescu de savarsirea infractiunii de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata, deoarece acesta ar fi indus in eroare statul roman si opinia publica sustinand ca detine suma de 200 de milioane de lei necesara pentru cumpararea pachetului majoritar de actiuni detinut la SC Oltchim SA.

Remus Vulpescu sustinea: ,,Activitatea infractionala reclamata a fost savarsita prin multiple actiuni deliberate, avand drept scop dobandirea fara drept a calitatii de adjudecatar al licitatiei organizate pentru privatizarea SC Oltchim SA si a drepturilor decurgand din aceasta calitate de catre Diaconescu Cristian Dan. De asemenea, activitatea infractionala reclamata prezinta elemente transfrontaliere”.

,,In cadrul activitatii infractionale reclamate, numitul Diaconescu Cristian-Dan a utilizat inscrisuri false, pe care le-a intocmit sau obtinut de la terte persoane. Se apreciaza ca prin activitatea infractionala reclamata a fost produsa o perturbare deosebit de grava a activitatii SC Oltchim SA si OPSPI”, se mai arata in plangere.

Omul de afaceri Dan Diaconescu a fost declarat adjudecatar al licitatiei pentru privatizarea combinatului valcean, insa negocierile acestuia cu autoritatile romane, derulate in perioada 24 septembrie – 1 octombrie, au fost finalizate fara incheierea unui contract de vanzare-cumparare pentru pachetul de actiuni detinut de MECMA sau pentru creantele detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului si Electrica asupra Oltchim

Liviu Dragnea, presedintele Consiliului Judetean Teleorman, s-a prezentat, miercuri, la Directia Nationala Anticoruptie (DNA)

de

Liviu Dragnea a ajuns la sediul Directiei Nationale Anticoruptie in jurul orei 13.00, fiind insotit de avocat. Presedintele CJ Teleorman a spus ca a fost chemat de procurori si s-a prezentat, precizand ca va face mai multe declaratii cand va pleca de la DNA.

La iesirea de la DNA, Dragnea a precizat ca nu a dat declaratii in fata procurorilor, dar in schimb le-a lasat un memoriu privind faptele de care este acuzat, aratand ca analizarea activitatii sale politice in contextul campaniei electorale creeaza un precedent ,,extrem de periculos”. El a spus ca in memoriul pe care l-a lasat procurorilor vorbeste pe larg despre presupusele fapte de care este acuzat in dosarul privind referendumul.

Liviu Dragnea a precizat ca analizarea activitatii sale politice in cadrul campaniei electorale creeaza ,,un precedent estrem de periculos” in ceea ce priveste functionarea partidelor politice.

,,Repet ce am spus la inceput, daca se analizeaza activitatea mea politica in cadrul unei campanii electorale consider ca este un dosar eminamente politic. Mi se pare un precedent extrem de periculos, functionarea unor partide, stabilirea unor obiective politice sa fie considerate sau sa poata fi interpretate ca niste fapte penale. De asemenea, mi se pare extrem de periculos si cred ca ar trebui sa modificam legea partidelor”, a declarat Dragnea, la iesirea din sediul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA).

Secretarul general al PSD a precizat ca, in context actual, ar trebui eliminat unul dintre obiectivele principale ale partidelor politice, respectiv acela de a-si indemna oamenii sa-si exercite dreptul la vot.

,,Ar trebui sa nu mai avem acolo ca unul dintre obiective principale pentru partidele politice sa isi indemne oamenii sa-si exercite dreptul la vot. Poate ar fi bine sa propun in PSD si in USL sa ne propunem pierderea alegerilor. Altfel, daca ne propunem ca obiectiv sa castigam alegerile din noua decembrie, s-ar putea sa fie considerat ca si foloase necuvenite”, a mai aratat Dragnea.

Liviu Dragnea invinuit

de

Infractiunile retinute in sarcina lui Liviu Dragnea sunt urmatoarele:

  • folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite,

 

  • asociere pentru savarsirea de infractiuni,
  • instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de catre membrii biroului electoral al sectiei de votare ori de catre alte persoane,
  • instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase in scopul de a determina alegatorul sa voteze in cadrul referendumului.

In rezolutia de incepere a urmaririi penale, procurorii au retinut ca exista indicii temeinice ca, in calitate de secretar general al unui partid politic, invinuitul Dragnea Nicolae Liviu si-a folosit influenta si autoritatea functiei in vederea obtinerii unui folos nepatrimonial pentru partid, respectiv a unei prezente de minimum 60% la votul de la referendumul din 29.07.2012, care sa garanteze validarea acestuia.

Astfel, acesta a initiat o asociere formata din numeroase persoane (presedinti si membri ai sectiilor de votare coordonati de responsabili locali si judeteni, presedinti de organizatii judetene si locale, precum si primari ai partidului), iar scopul asocierii era savarsirea de infractiuni prevazute de Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului.

In acest sens, a fost utilizat un sistem informatic complex ce permitea unui numar restrans de persoane sa obtina, in timp real, informatii despre numarul de votanti si modul cum s-a votat in sectiile de votare.

Astfel, ora de ora, coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezentei la urne, identificand sectiile de vot cu prezenta slaba.

Sistemul informatic a asigurat comunicarea de date, mesaje, ordine si recomandari cu continut ilicit, destinate coordonatorilor si/sau membrilor sectiilor de votare si altor persoane, in vederea maririi artificiale a numarului de votanti.

De asemenea, invinuitul Dragnea Nicolae Liviu a constituit un sistem national de influenta pentru a determina autoritatile publice centrale, judetene si locale aflate sub controlul politic al formatiunii politice, de a se implica in:

  • exercitarea de presiuni asupra presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare si asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnaturile alegatorilor pe listele de vot si a introduce in urne un numar suplimentar de buletine decat cele votate de alegatori;
  • folosirea unei urne mobile in conditii contrare legii (fara a exista cereri in acest sens depuse in termen si aprobate corespunzator);
  • obtinerea pe cai ilicite de informatii, in fiecare ora, despre numarul de persoane care si-au exercitat dreptul de vot si despre modul in care s-a votat in unele sectii de votare;
  • practicarea votului multiplu;
  • denaturarea pe listele suplimentare a ultimei cifre a CNP al unor persoane a caror semnatura a fost falsificata pe lista, pentru a nu permite programelor de calculator specializate sa identifice votul multiplu;
  • practicarea „turismului electoral” – adica a deplasarii organizate de importante mase de persoane, cu ajutorul autobuzelor, microbuzelor etc., pentru a vota multiplu, atat in sectia de votare la care au fost arondati, cat si la alte sectii de votare din tara;
  • falsificarea de semnaturi in numele unor persoane decedate, ce au ramas inscrise pe listele electorale;
  • falsificarea de semnaturi ale multor alegatori, plecati din tara in momentul referendumului;
  • votul exercitat de minori, interzisi judecatoresti si persoane carora le-a fost interzis dreptul la vot printr-o hotarare judecatoreasca penala;
  • neaplicarea autocolantelor cu mentiunea „VOTAT” pe cartile / buletinele de identitate ale votantilor

Blejnar este aşteptat în aceasta săptămâna la DNA

de

Sorin Blejnar a primit săptămâna trecută o citaţie pentru a da explicaţii în faţa procurorilor anti-corupție.Sorin Blejnar este cercetat penal într-un dosar de evaziune fiscală în care sunt anchetate 11 persoane, printre care fostul şef al Vămilor Viorel Comăniţă şi fostul şef al SIPI Constanţa Dan Secăreanu.

 Ei sunt acuzaţi că au permis şi sprijinit funcţionarea unei reţele care importa motorină, dar care plătea accize pentru păcură, obţinând astfel un profit de milioane de euro.

Hotarari date in dosarul „Mita 3% pentru PDL”

de

In procesul „Mita 3% pentru PDL” sunt implicate trei persoane: Mariana Popa – fost inspector general scolar, Ioan Ulici – fost director adjunct al Directiei Generale a Finantelor Publice Satu Mare si Vasile Strango- om de afaceri negrestean. Cei trei au fost trimisi in judecata sub acuzatii de coruptie. Potrivit

rechizitoriului intocmit de procurorii DNA, Ioan Ulici ar fi instigat-o la comiterea infractiunii de luare de mita pe Mariana Pop, iar aceasta ar fi deblocat plata sumei de  100.000 de lei catre Vasile Strango. Banii reprezentau contravaloarea lucrarilor efectuate de firma omului de afaceri la o gradinita din localitatea Livada (Satu Mare).  Potrivit procurorilor, sumele au fost deblocate doar dupa ce omul de afaceri ar fi achitat catre PDL 3% din valoarea banilor de incasat, respectiv 3.000 de lei.

Prin sentinta emisa de Tribunalul Satu Mare, Ioan Ulici, acuzat de trafic de influenta si instigare la luare de mita, a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu executare. Pentru infractiunea de luare de mita pentru care a fost judecata, Mariana Pop a fost condamnata la un an si 10 luni de inchisoare cu executare, iar omul de afaceri Vasile Strango, acuzat de dare de mita si cumparare de influenta, a fost condamnat la pedeapsa cu inchisoarea de un an si opt luni, in regim de detentie.  In plus, instanta satmareana a decis confiscarea sumei de 3.000 de lei de la Vasile Strango, bani bani care au constituit obiectul mitei. De asemenea, fiecare condamnat va avea de platit cate 4.000 lei pentru cheltuieli de judecata.

Procurorul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) le-a cerut, luni, judecatorilor Inaltei Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) condamnarea definitiva a lui Serban Mihailescu la doi ani de inchisoare cu executare

de

Tot luni, Mihailescu a dat o declaratie in fata celor cinci magistrati in care predominant l-a discreditat pe denuntatorul Fanel Pavalache si a pus la indoiala calitatea morala a acestuia. Instanta a trecut apoi la pledoariile finale, dand cuvantul procurorului DNA, pentru a-si sustine contestatia.

Procurorul le-a aratat judecatorilor ca la completul de trei al instantei supreme au fost retinute in mod gresit circumstante atenuante in sarcina fostului demnitar.

„Pedepsele au fost gresit individualizate, la fel ca si cuantumul lor. Retinerea circumstantelor atenuante s-a facut in mod gresit. Desi s-au retinut ca si fapte comise primirea de foloase necuvenite si nerespectarea regimului armelor si munitiilor, instanta a stabilit doar cinci luni de inchisoare cu suspendare pentru prima fapta si un an cu suspendare pentru a doua. Instanta a retinut conduita buna avuta de inculpat inainte de savarsirea faptelor, dar a ignorat o serie de imprejurari ce denota clar caracterul de pericol public precum calitatea acestuia, suma foloaselor primite in mod necuvenit, dar si alte aspecte”, a declarat procurorul, citat de Mediafax.

Procurorul a sustinut ca circumstantele nu trebuie sa fie atenuante in cazul lui Mihailescu, intrucat acesta s-a folosit de rangul inalt pe care-l detinea pentru a cere armele, cu titlu de folos necuvenit, de la denuntatorul Fanel Pavalache.

In plus, reprezentantul DNA a aratat ca o pedeapsa cu suspendare in cazul lui Mihailescu nu poate constitui un avertisment suficient de serios atat pentru acesta, cat si pentru alti viitori demnitari tentati sa cada in plasa ilicitului penal.

In final, procurorul a cerut celor cinci judecatori inlaturarea circumstantelor atenuante si condamnarea lui Serban Mihailescu la un an de inchisoare cu executare pentru fapta de primire de foloase necuvenite si la doi ani de inchisoare cu executare pentru nerespectare regimului armelor si munitiilor, astfel incat fostul demnitar sa execute in regim de detentie pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de doi ani cu inchisoare. Totodata, procurorul a cerut instantei obligarea lui Mihailescu la plata a 7.000 de lei catre stat, cheltuieli rezidate din urmarirea penala si cercetarea judecatoreasca.

Serban Mihailescu a fost condamnat, in decembrie 2011, de catre instanta suprema la un an de inchisoare cu suspendare, in dosarul in care acesta este acuzat de fapte de coruptie in legatura cu primirea mai multor arme de vanatoare de la fostul sau consilier Fanel Pavalache.

In rechizitoriul intocmit de procurorii DNA se arata ca, in perioada 12 aprilie 2002 – 30 mai 2002, detinand functia de ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului, Serban Mihailescu a primit de la Fanel Pavalache noua arme de vanatoare, in valoare totala de 264.000.000 lei vechi, dupa ce, prin Ordinul nr. 352/15.10.2001, l-a numit pe acesta in functia de consilier. In perioada aprilie-octombrie 2002, armele au fost detinute, fara drept, de catre Mihailescu, fiind depozitate la Vila de protocol nr. 5 din Snagov.

Cornel Penescu, trimis in judecata de procurorii DNA anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Pe numele lui Cornel Gheorghe Penescu, actionar majoritar al S.C. PIC S.A. Pitesti, S.C. MUNTENIA ALIMENT S.R.L., S.C. PIC DISTRIB S.R.L. (fosta ONITA S.R.L.), s-au retinut infractiunile de dare de mita, in forma continuata, complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, cu

consecinte deosebit de grave, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, in forma continuata, complicitate la infractiunea de fals intelectual, in forma continuata, savarsit in scopul de a ascunde si de a realiza scopul urmarit prin savarsirea infractiunilor de coruptie si a celor asimilate infractiunilor de coruptie,

Penescu este acuzat si de instigare la infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata savarsit in scopul de a ascunde si de a realiza scopul urmarit prin savarsirea infractiunilor de coruptie si a celor asimilate infractiunilor de coruptie, in forma continuata, dar si de instigare la infractiunea de evaziune fiscala.

In ceea ce il priveste pe Gheorghita Pieca, administrator al S.C. FOTBAL CLUB 2005 S.A. Pitesti, procurorii DNA au retinut infractiunile de complicitate la infractiunea de dare de mita in forma continuata, fals in inscrisuri sub semnatura privata savarsit in scopul de a ascunde si de a realiza scopul urmarit prin savarsirea infractiunilor de coruptie si a celor asimilate infractiunilor de coruptie, precum si evaziune fiscala.

Cei doi nu sunt singurele persoane trimise in judecata in dosarul referitor la mituirea fostului director al ANAF Arges pentru a fi favorizate firmele afaceristului pitestean.

Astfel, Gheorghe Grigore, fost director executiv adjunct al activitatii de inspectie fiscala din cadrul A.N.A.F. – D.G.F.P. Arges, actualmente consilier superior in cadrul aceleiasi institutii, este acuzat de luare de mita in forma continuata, de instigare la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata, dar si de instigare la infractiunea de fals intelectual, in forma continuata, savarsit in scopul de a ascunde si de a realiza scopul urmarit prin savarsirea infractiunilor de coruptie si a celor asimilate infractiunilor de coruptie, in forma continuata.

Bogdan Hossu, presedintele Confederatiei “Cartel Alfa” este cercetat de procurorii DNA

de

Liderul “Cartel Alfa” a prezentat, miercuri, 4 aprilie, intr-o conferinta de presa, un proces-verbal al Directiei Nationale Anticoruptie din 31 ianuarie 2011, potrivit caruia procurorul Claudia Rosu s-a autosesizat in ceea ce-l priveste pe Bogdan Hossu, in acelasi dosar care il viza si pe fostul presedinte al CNSLR-Fratia Marius Petcu.

Faptele imputate lui Bogdan Hossu, aparent fara legatura cu cele ale lui Marius Petcu, erau legate de atribuirea preferentiala a unor contracte de reparatii capitale la doua hoteluri apartinand SC Alfa Hotels SRL.

Sursa: Mediafax

Maria David a fost retinuta pentru doua infractiuni de trafic de influenta cu miza 200.000 euro.

de

Judecatoarea Maria David, de la Sectia Civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a fost dusa la sediul DNA marti seara pentru a fi  audiata intr-un dosar de trafic de influenta, in care, potrivit primelor informatii, miza o reprezinta

solutionarea unor dosare in schimbul unei sume ametitoare: 200.000 euro. Sectia pentru Judecatori a CSM a dat marti aviz pentru retinerea si arestarea judecatoarei. Judecatoarea Maria David provine de la Curtea de Apel Ploiesti, a promovat la instanta suprema in octombrie 2008. La Curtea de Apel Ploiesti Maria David a fost si presedintele Sectiei Civile. Intrebata la interviul de promovare pentru ICCJ care ar trebui sa fie calitatile unui judecator de instanta suprema, Maria David a raspuns: „Gandire independenta, critica, sa inteleaga societatea romaneasca, sa aiba curaj, sa contribuie la imbunatatirea mediului social, sa fie devotat”.

UPDATE – Acuzatiile oficiale ale DNA – David a fost retinuta pentru ca a pretins bani pentru a aranja doua procese

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au dispus retinerea judecatoarei Maria David si efectueaza cercetari penale impotriva acesteia pentru comiterea a doua infractiuni de trafic de influenta.

Fostul presedinte al Judecatoriei Racari, judecatoarea Florica Mihalcea, trei grefieri de la aceeasi instanta si un avocat, trimisi in judecata de DNA pentru ca inventau dosare civile, pentru a face rost de terenuri si case!

de

Presedintele Judecatoriei Racari, judetul Dambovita, judecatoarea Florica Mihalcea, Gina Aurelia Serban, Florentina Alexandru si Maria Mezei, grefieri in cadrul aceleiasi judecatorii, avocatul Daniela Elena Petrea, din Baroul Dambovita, dar si o alta persoana, Dorina Mirela Butiseaca, au fost trimisi in

judecata de DNA, fiind acuzati de comiterea mai multor infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, si fals intelectual, uz de fals si complicitate la aceste infractiuni. Procurorii DNA au sustinut ca grupul condus de judecatoarea Mihalcea a inventat dosare civile si a dat hotarari judecatoresti in urma carora anumite persoane se alegeau cu locuinte sau cu terenuri. Dosarul a fost trimis la Curtea de Apel Ploiesti, persoanele prejudicate constituindu-se parti civile cu sumele de 300.000 de euro si 30.000 lei.

Acuzatiile aduse judecatoarei, grefierilor si avocatului din Baroul Dambovita

Judecatoarea Florica Mihalcea, fost presedinte al Judecatoriei Racari, a fost acuzata de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, in forma continuata, doua infractiuni de fals intelectual, ambele in forma continuata, doua infractiuni de uz de fals, ambele in forma continuata in timp ce grefiera Gina Aurelia Serban a fost acuzata de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, in forma continuata, complicitate la abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, doua infractiuni de fals intelectual in forma continuata si doua infractiuni de uz de fals, in forma continuata. De asemenea, grefierul registrator Florentina Alexandru a fost trimis in judecata pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, in forma continuata, iar in sarcina grefierului arhivar Maria Mezei au fost retinute complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual suz de fals. Avocatul Daniela Elena Petrea a fost acuzata de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata. Dorina Mirela Butiseaca, una dintre beneficiarele infractiunilor comise de judecatoare si de grefieri, a fost acuzata de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si fals in inscrisuri sub semnatura privata.

Biroul de Informare si Relatii Publice a intocmit o sinteza a cauzelor finalizate de procurorii anticoruptie in luna ianuarie 2012

de

 Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Bacau au dispus trimiterea in judecata a inculpatului Bulacu Victor-Emanuel in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de dare de mita si cumparare de influenta.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

In cursul lunii august 2010, inculpatul Bulacu Victor-Emanuel, in contextul in care era cercetat intr-un dosar penal aflat pe rolul D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Neamt, le-a promis celor doi ofiteri de politie judiciara desemnati sa efectueze o perchezitie informatica (denuntatori in cauza) cate 10.000 USD cu titlu de mita. In dosarul respectiv, Bulacu Victor-Emanuel avea calitatea de invinuit fiind cercetat pentru infractiuni de crima organizata in legatura cu falsificarea instrumentelor electronice de plata si accesare fara drept a unui sistem informatic. Banii au fost oferiti pentru ca cei doi ofiteri sa omita sa consemneze in procesul verbal de perchezitie informatica mai multe date care i-ar putea agrava situatia in cadrul dosarului penal.

De asemenea, in aceleasi imprejurari, inculpatul Bulacu Victor-Emanuel i-a promis unuia dintre ofiteri sume de bani cuprinse intre 10.000 si 15.000 de euro pentru a interveni pe langa procurorul de caz in scopul obtinerii unei solutii de netrimitere in judecata sau pentru a fi trimis in judecata mult mai tarziu, la o instanta din judetul Constanta, intr-o cauza separata.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Tribunalul Neamt.

2. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Alba Iulia au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:

Neamtiu Lucian-Miron, ofiter de politie judiciara in cadrul I.P.J. Sibiu, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de trafic de influenta, si Sandu Marian, administrator al SC Postu Trans SRL Turcoaia, jud. Tulcea, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de cumparare de influenta.

In perioada mai-iunie 2011, inculpatul Neamtiu Lucian-Miron, ofiter de politie judiciara, cu gradul profesional de comisar, a acceptat de la inculpatul Sandu Marian promisiunea obtinerii unor foloase materiale constand in cazare pentru 3 nopti in 3 camere la un hotel intr-o statiune turistica de pe litoral si a obtinut efectiv folosul material constand in suma de 4.721 lei, reprezentand contravaloarea cazarii. Foloasele au fost obtinute in schimbul interventiei sale pe langa presedintele Judecatoriei Saliste, jud. Sibiu, astfel incat acesta din urma sa admita plangerea contraventionala depusa de Sandu Marian intr-un dosar civil pe care magistratul urma sa il solutioneze si care ar fi avut drept consecinta restituirea permisului de conducere.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Curtea de Apel Alba-Iulia.

3. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Iasi au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:

Arhip Liviu, fost primar al comunei Stanilesti, judetul Vaslui, in sarcina caruia s-au retinut urmatoarele infractiuni:

– folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor,

– doua infractiuni de fals intelectual si

– inselaciune cu consecinte deosebit de grave;

Striblea Magdalina, inginer proiectant in cadrul SC Striblea SRL Vaslui, Serban Corneliu, inginer constructor, Iordachi Radu-Constantin, inginer constructor, DRANCEANU GHEORGHE, inginer proiectant in cadrul Serviciului de Proiectare –Finantare Europeana din cadrul Consiliului Judetean Iasi, Zaharia Teodora, secretar al Primariei comunei Stanilesti, judetul Vaslui, Pruteanu Stefan, inginer in cadrul Primariei comunei Stanilesti, judetul Vaslui, in sarcina carora s-au retinut urmatoarele infractiuni:

– complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor,

– complicitate la infractiunea de inselaciune cu consecinte deosebit de grave,

– fals intelectual.

La data de 29 martie 2004, intre Consiliul Local al Comunei Stanilesti, judetul Vaslui (beneficiar) si Agentia SAPARD Romania (Autoritatea Contractanta) a fost incheiat contractul de finantare nerambursabila pentru punerea in practica a proiectului intitulat „Modernizare drum de interes local Gura Vaii ( DN 24A ) – Poganesti, 6,524 Km., comuna Stanilesti, judetul Vaslui”. Contractul de executie a lucrarilor a fost atribuit prin licitatie SC Compania Nova Construct SA Iasi.

In cursul lunii decembrie 2005, pentru a obtine in mod nelegal transa a patra din banii alocati in cadrul acestui proiect, inculpatul Arhip Liviu, in calitate de reprezentant al beneficiarului si primar al comunei Stanilesti la acel moment, a semnat si depus la Autoritatea Contractanta mai multe inscrisuri false (proces verbal de receptie, raportul de executie) atestand, in mod nereal, ca lucrarile pentru care a solicitat alocarea transei au fost realizate integral si in conformitate cu prevederile proiectului tehnic. In aceasta modalitate, Agentia SAPARD a aprobat plata catre Consiliul Local Stanilesti a sumei de 862.002,57 RON (echivalentul a aproximativ 235.590,63 euro) reprezentand fonduri SAPARD si fonduri de la bugetul de stat alocate in mod nelegal.

In demersul sau, inculpatul Arhip Liviu a fost ajutat de inculpatii Striblea Magdalina, inginer proiectant in cadrul SC Striblea SRL Vaslui, realizator al proiectului tehnic, care a intocmit in fals referatul privind executia lucrarilor, in timp ce inculpatii Serban Corneliu (diriginte de santier si secretar al comisiei de receptie), Dranceanu Gheorghe, Iordachi Radu Constantin, Zaharia Teodora si Pruteanu Stefan (membri ai comisiei de receptie la terminarea lucrarilor) au semnat procesul verbal de receptie in care s-a consemnat in mod nereal ca lucrarile au fost finalizate.

In vederea recuperarii prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurator asupra unor bunuri imobile apartinand inculpatilor.

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit nu s-a constituit parte civila in procesul penal pana la momentul sesizarii instantei de judecata.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Tribunalul Vaslui.

4. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Targu Mures au dispus trimiterea in judecata a inculpatului Deac Mihai-Radu, consilier in Consiliul Local al Comunei Vinatori, judetul Mures, in sarcina caruia s-au retinut urmatoarele infractiuni:

– folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, in forma continuata si

– instigare la fals intelectual in forma continuata.

In data de 30 aprilie 2010 si 9 mai 2011, inculpatul Deac Mihai-Radu a solicitat la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura Mures acordarea de fonduri europene nerambursabile in baza schemei unice de plata pentru suprafata de 65 de hectare de pasune. In cuprinsul acestor cereri, inculpatul a facut afirmatii nereale in sensul ca detine un numar suficient de animale pentru a se incadra in prevederile legale impuse pentru acordarea subventiei. In sustinerea acestei afirmatii, inculpatul a prezentat doua adeverinte, emise la solicitarea sa de functionari publici din cadrul Primariei comunei Vinatori, judetul Mures, in care s-a specificat in mod nereal ca inculpatul detine numarul necesar de animale.

A.P.I.A s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma totala de 81.982,70 lei (echivalentul a aproximativ 19.473 euro), reprezentand banii achitati pe nedrept inculpatului Deac Mihai – Radu.

In vederea recuperarii acestei pagube, procurorii au instituit sechestru asigurator asupra unor bunuri imobile apartinand inculpatului.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Sighisoara.

Mihai Betelie, prim-procurorul Parchetului Judecatoriei Sectorului 4, suspectat de coruptie

de

Procurorii anticoruptie au mers si la biroul de la Parchetul Judecatoriei Sectorului 4 al lui Mihai Betelie.Procurorul este monitorizat de mai multe luni. Betelie a ocupat functia de prim – procuror la Parchetul Judecatoriei Sectorului 1, ulterior ajungand, prin concurs, la Judecatoria Sectorului 4.

 

 

Betelie ar fi fost retinut miercuri seara, pentru 24 de ore, urmand ca judecatorii sa decida, joi, daca va fi arestat preventiv pentru 29 de zile. Surse judiciare, citate de Evenimentul Zilei, sustin ca Betelie este vizat de DNA din cauza ca nu-si poate justifica averea.

Alte surse judicare, citate de Mediafax, precizeaza ca Mihai Betelie este cercetat pentru incalcarea articolului 12 lit a) din Legea 78/2000, de organizare si functionare a DNA. Acesta ar fi derulat acte de comert folosind informatii obtinute ca procuror.

Potrivit articolului respectiv, „sunt pedepsite cu inchisoarea de la 1 la 5 ani, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale”.

Perchezitiile si luarea masurii de retinere preventiva a lui Mihai Betelie au fost avizate miercuri seara de catre Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

„Precizam ca, fata de procurorul sus mentionat se efectueaza cercetari pentru infractiuni aflate in competenta Directiei Nationale Anticoruptie”, a anuntat CSM.

DNA extinde cercetarile in cazul U.Craiova.

de

Potrivit unor oficiali din cadrul DNA, procurorii anticoruptie ar fi extins cercetarile in dosarul dezafilierii clubului Craiova, Mircea Sandu fiind cercetat si pentru posibile fapte de luare de mita, in timp ce  Dumitru Dragomir pentru posibile fapte de complicitate la luare de mita. Mituitorul in aceast caz ar fi presedintele clubului Gloria Bistrita, Jean Padureanu.

 

 

In dosarul dezafilierii echipei Universitatea Craiova, au mai fost pusi sub invinuire, alaturi de seful LPF, presedintele Federatiei Romane de Fotbal (FRF), Mircea Sandu, si alti opt membri ai Comitetului Executiv al FRF, Octavian Goga, Cornel Sfaiter, Marian Rusen, Stefan Stana, Cristian Bobar, Paul Costas, Sorin Terbea si Vasile Avram.

Surse judiciare, citate de Adevarul, sustin ca Dragomir a virat 400.000 de euro reprezentand drepturile TV ale clubului Gloria Bistrita, din conturile LPF, intr-un cont al sotiei lui Mircea Sandu, Elisabeta Sandu. Anterior, Elisabeta Sandu ar fi imprumutat, printr-un act parafat la notar, aceeasi suma clubului Gloria Bistrita, dar tranzactia nu a fost facuta prin intemediul bancilor.

Procurorii DNA suspecteaza ca, de fapt, sotia lui Mircea Sandu nu a dat, niciodata, bani Gloriei Bistrita, viramentul efectuat de Mitica Dragomir reprezentand, in realitate, mita pentru presedintele FRF. Cercetarile in ceea ce priveste aceasta pista sunt insa in faza preliminara.

Fosta conducere a Aeroportului Baneasa a fost trimisa in judecata de procurorii DNA anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Bucuresti au dispus trimiterea in judecata a urmatorilor inculpati care, la data savarsirii faptelor indeplineau urmatoarele functii:

 

 

Florin Paul Fulger, director general si ulterior director tehnic al Societatii Nationale „Aeroportul International Bucuresti Baneasa – Aurel Vlaicu” SA (SN „AIBB – AV” SA), , director economic si Vlasceanu Dorian, consilier juridic la aceeasi societate nationala, in sarcina carora s-a retinut infractiunea de contra intereselor publice, in forma calificata si continuata

Tuser Monica Catalina Conciu, sef Departament achizitii publice in cadrul SN „AIBB – AV” SA si JERNOIU EMIL, director tehnic la aceeasi societate nationala, in sarcina carora s-a retinut infractiunea de contra intereselor publice, in forma calificata

, director general al Societatii Nationale „Aeroportul International Bucuresti Baneasa – Aurel Vlaicu” SA, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de neglijenta in serviciu.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

La datele de 20 februarie 2007, respectiv 14 mai 2007, inculpatii Fulger Florin Paul, si Vlasceanu Dorian, in calitate de persoane cu functie de decizie in cadrul Societatii Nationale „Aeroportul International Bucuresti Baneasa – Aurel Vlaicu” SA, au semnat doua acte aditionale la contractul de executie de lucrari de reparatii si modernizare a suprafetelor de miscare ale aeroportului sus-amintit, contract ce fusese incheiat cu executantul SC ROMSTRADE SRL, lider al Asocierii ROMSTRADE – UTI – DELTA – TEHNOLOGICA (cu sediul in comuna Adunatii Copaceni, judetul Giurgiu).

Astfel, prin cele doua acte a fost modificata formula de actualizare a pretului lucrarilor printr-o formula de revizuire ce nu corespunde dispozitiilor legale aplicabile acestui contract de achizitie publica, formula ce a fost apoi aplicata si unor lucrari conexe suplimentare celor contractate initial. Aplicarea noii formule de calcul, care nu corespunde formulei de revizuire legale reglementate imperativ, a avut drept rezultat obligarea Societatii Nationale „Aeroportul International Bucuresti Baneasa – Aurel Vlaicu” SA la plata nejustificata, catre executant, a unei sume totale in valoare de 23.675.859,91 lei. In acest fel, a fost cauzat un prejudiciu atat in dauna Societatii Nationale „Aeroportul International Bucuresti Baneasa – Aurel Vlaicu” SA (cu suma de 8.443.649,19 lei), cat si bugetului de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor (cu suma de 15.232.210,72 lei).

Implicarea inculpatilor Conciu Tuser Monica Catalina si Jernoiu Emil este in legatura numai cu semnarea actului aditional din data de 20 februarie 2007, iar implicarea inculpatului Mladin Stefan, numai in legatura cu semnarea actului aditional din 14 mai 2007.

Compania Nationala „Aeroporturi Bucuresti” si Ministerul Transporturilor si Infrastructurii au comunicat ca se constituie parte civila in cauza in vederea recuperarii prejudiciului.

In scopul recuperarii prejudiciului, a fost instituita masura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor imobile identificate in proprietatea inculpatilor , Jernoiu Emil si Conciu Tuser Monica Catalina raportat la valoarea pagubei retinute fata de acestia in cauza. Inculpatii Fulger Florin Paul, Vlasceanu Dorian si Mladin Stefan nu au fost identificati ca detinand imobile pe teritoriul Romaniei conform evidentei de carte funciara analizata.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.

Amintim ca, alaturi de alte persoane, FULGER FLORIN PAUL a mai fost trimis in judecata, in calitate de director tehnic, in legatura cu un prejudiciu de peste 4 milioane euro in dauna Societatii Nationale Aeroportul International Bucuresti – Baneasa.

Sursa: DNA

Magistratii din instantele din toata tara se reunesc pentru a discuta masurile de reducere a salariilor

de
Magistratii din instantele din toata tara se reunesc, in aceasta saptamana, in cadrul unor adunari generale, pentru a-si exprima pozitia fata de masurile Guvernului de reducere a salariilor si pensiilor angajatilor din sistemul
bugetar, prin invocarea dispozitiilor art. 53 din constitutie

1. Zona portuara amplasata de-a lungul unui chei si amenajata special pentru acostarea navelor si manipularea marfurilor.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,

Presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR), Dana Garbovan, a declarat, pentru AGERPRES, ca aceste adunari generale au fost convocate pentru a adopta un punct de vedere unitar al judecatorilor fata de masurile luate de Guvern.

Europarlamentarul Gigi Becali este audiat de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

de

Pe 5 mai 2009, ANI a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, în vederea efectuării de cercetări cu privire la săvârşirea de către Gigi Becali a infracţiunii de fals în declaraţii. După ce Gigi Becali a fost ales europarlamentar, acest dosar a fost preluat de procurorii de la Parchetul General

Pretul unui kilometru din autostrada Comarnic-Brasov va ajunge la 80 de milioane de euro

de

Chiar daca au trecut mai bine de opt luni de la anuntarea constructorului tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov, Guvernul Boc a semnat abia ieri contractul de constructie a celor 58 km de autostrada cu asocierea de firme

Vinci-Aktor. Consortiul va construi tronsonul de autostrada din fonduri proprii, urmand ca statul sa achite ulterior, timp de 26 de ani, rate anuale cuprinse intre 180 si 300 milioane de euro de la buget. Statul va cheltui cel putin 4,68 miliarde de euro, adica peste 80 milioane de euro pe kilometru, pentru tronsonul de autostrada Comarnic-Brasov.

Consortiul Vinci-Aktor va concesiona autostrada Comarnic-Brasov pentru 1,57 miliarde de euro, pret de constructie. Începând din al cincilea an al concesiunii, pe o perioada de 26 de ani, statul plateste disponibilitate catre concesionar.
Negocierile dintre oficialii Ministerului Transporturilor si Infrastructurii(MTI) si constructori privind încheierea contractului au intrat în impas din cauza din cauza unor clauze contractuale. Lucrarile de constructie a celor 58 km de autostrada ar trebui sa înceapa în vara acestui an, intregul tronson urmând sa fie finalizat în 2014. „Nu se stie daca vor incepe lucrarile la sfarsitul acestui an la cei 58 kilometri de autostrada. Asteptam proiectul tehnic de la constructori. Aproape o treime din cei 58 km de autostrada vor fi prin tunele si viaducte. Consortiul Vinci – Aktor trebuie sa proiecteze, sa finanteze si sa construiasca autostrada Comarnic – Brasov.  Pe o perioada de 30 de ani, constructorul celor 58 km de autostrada ai tronsonului, în schimbul unei taxe pe care utilizatorii o vor plati începând din al cincilea an al concesiunii”, au declarat surse avizate.

gardianul

Procesul în care Eugen Butur este judecat pentru luare de mita si alte infractiuni conexe celor de coruptie a ajuns astazi la final.

de

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA ) Iasi au cerut judecatorilor Tribunalului Iasi condamnarea fostului sef al Directiei Regionale Vamale Iasi la ani grei de închisoare.

“Inculpatul neaga acuzatiile însa noi consideram ca sunt destule probe care sa-i arate vinovatia. Am cerut condamnarea la închisoare cu executare”,  a declarat procurorul Luminita Merisescu, purtatorul de cuvânt al DNA Iasi. În schimb fostul sef al Directiei Vamale Iasi a sustinut în fata judecatorilor Tribunalului ca este nevinovat si a solicitat achitarea. Pronuntarea a fost amânata pentru 7 decembrie.

Sursa: Adevarul

Mai mulţi oficiali din Ministerul Educaţiei, dar şi şefii unor universităţi de stat sunt suspectaţi de implicare într-o reţea de falsificatori de diplome de licenţă

de

În martie 2009, DGIPI a sesizat Parchetul Judecătoriei Sectorului 4 în legătură cu eliberarea a 15.000 de diplome de licenţă, de către mai multe universităţi de stat, unor studenţi la facultăţi neacredite.

Dosarul a ajuns pe masa procurorilor DNA.

Este vorba de două facultăţi din Alexandria, „Alexandru Ghica” şi „Europa Ecor”, care, din 2006, au intrat în procedura de lichidare, nefiind acreditate.

Rectorii universităţilor, împreună cu mai mulţi complici, au fabricat, pe bandă rulantă, dosarele de absolvire ale unor studenţi. Ulterior, prin intermediul relaţiilor pe care cei doi le aveau, dar şi al colegilor de catedră, în schimbul unor sume de ordinul miilor de euro, complicii au cumpărat licenţe atât de la universităţi de stat, cât şi de la universităţi particulare acreditate.

Pentru fiecare diplomă, studenţii plăteau 3-4.000 de euro. În cazul în care nu doreau să participe la examene, studenţii plăteau în plus încă 500 de euro şi asta pentru a permite altor persoane, dintr-o listă aleasă, să susţină examenul în locul lor.

Ministrul Educaţiei anunţă că vinovaţii vor fi daţi afară din învăţământ

”Categoric că vinovaţii trebuie să plece din sistem. Nu există altă soluţie. Să plece şi să suporte pedeapsa legală pentru un fals atât de ordinar”, a declarat Ecaterina Andronescu, la Realitatea TV.

Potrivit ministrului Educaţiei, mecanismul pornea de la falsificarea diplomelor de bacalaureat.  

„Diplomele de licenţă nu pot fi considerate false. Au în spate documentele cu care candidatul se prezenta la licenţă. Acestea erau documentele false – diploma de bacalaureat şi foaia de licenţă cu care studentul se înscria la examen. Responsabilitatea pentru verificarea autenticităţii lor revine secretariatelor şi decanatelor. Acestea nu ajung niciodată la Rectorat”, a explicat ministrul Andronescu. 

Ministerul Educaţiei a început verificarea universităţilor încă de acum câteva luni, însă, până în momentul de faţă, nu a fost raportat niciun caz.

„Din păcate, ar fi trebuit controlată închiderea acestor universităţi în 2006-2007, în momentul în care procedura de lichidare trebuia încheiată”, a mai spus Andronescu.

„Este bine ca numele vinovaţilor să fie făcute publice astfel încât complicitatea să nu planeze asupra numelor tuturor profesorilor. Mă suprinde numărul mare al celor vehiculaţi pentru că, din momentul în care a apărut această ştire, am chemat toate universităţile şi le-am cerut să facă controlul diplomelor, să analizeze dacă au primit studenţi la licenţă de la cele două universităţi din Alexandria”, a asigurat ministrul Ecaterina Andronescu.

Sursa: REALITATEA.NET

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

Procurorul general al României a cerut începerea urmăririi penale pentru fostul ministru al Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi.

de

Potrivit raportului DNA, publicat pe site-ul jurnalul.ro, au fost realizate o serie de înregistrări audio din care reiese că Monica-Iacob Ridzi şi consilierii săi au participat activ la distrugerea dovezilor. 

„Prin ordonanţa nr. 147/P/2009 din 13.07.2009 (autorizaţia nr.
13/13.07.2009) Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei a dispus, printre altele, autorizarea cu titlu provizoriu a interceptării şi înregistrării audio – video a discutiilor purtate în mediul ambiental de Preoteasa Andreea Lelia cu Marcuta Marius şi Cazan Ruxandra Ileana, între ei şi cu alte persoane, măsură confirmată şi prelungită cu încă 28 zile de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

în urma punerii În aplicare a măsurilor descrise, a rezultat că, în ziua de
13.13.2009, după ora 19.00, Preoteasa Andreea Lelia – consilier în cadrul Direcţiei Generale Programe, Proiecte şi Centre Teritoriale pentru Tineret a fost chemată la sediul M.T.S. de Cazan Ruxandra Ileana – directorul de cabinet al ministrului Tineretului şi Sportului, unde era aşteptată de Iacob Ridzi Monica Maria, soţul ei, Iacob Ridzi Tiberiu Florin, Marcuţa Marius-Mihail – fost consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii Achiziţii Publice şi Servicii Interne (în prezent director al aceleiaşi direcţii) şi Diaconu Paul – director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane.

Aceştia au chestionat-o pe denunţătoare în detaliu cu privire la obiectul
audierii la D.N.A., manifestand un interes deosebit pentru a afla dacă organele de urmărire penală au intrat în posesia corespondenţei pe care şi-au transmis-o reciproc prin e-mail vizând  evenimentul organizatde M.T.S.la 02.05.2009. Susnumiţii şi-au exprimat temerea ca aceste probe, datorită conţinutului lor, pot servi la extinderea acuzaţiilor de corupţie şi asupra lor.

Din acest motiv, Iacob Ridzi Monica Maria, Cazan Ruxandra Ileana,
Marcuţă Marius-Mihail şi Diaconu Paul au hotărât să cheme la sediul M.T.S. pe Meşină Dan Paul – specialist IT., pentru a-i cere să şteargă definitiv din calculatoarele de serviciu (sisteme informatice ale MTS) şi din alte mijloace de stocare mesajele cu conţinut incriminator la adresa lor, pentru a nu mai putea fi recuperate şi folosite ca probe de organele de urmarire penală.

La cererea numitei Iacob Ridzi Monica Maria, Marcuţă Marius-Mihail şi i-a contactat telefonic pe Meşina Dan Paul spunându-i că doreşte să şteargăajuns la sediul M.T.S. Marcuţa Marius-Mihail şi Diaconu Paul – au condus fiecare în biroul său unde Meşină Dan Paul a accesat sistemele informatice ale M.T.S. şi a şters din calculatoarele utilizate de cei doi e-mail-urile pe care i le-au indicat”. din calculatoare date informatice pentru a nu fi descoperite de D.N.A.

În referatul procurorilor, conform Gazetei Sporturilor, se precizează că ambele contracte au fost atribuite premeditat, concurenţa fiind doar mimată.

Astfel, Ioana Vârsta, consilier în MTS din luna aprilie şi de imagine al ministrului Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, s-a întâlnit încă din luna martie cu Bogdan Iacobescu de la firma Artisan, căruia i-a transmis că MTS va organiza un eveniment în luna aprilie.

În acestă lună, are loc o nouă întâlnire între Vârsta şi Iacobescu, ultimul obţinând promisiunea de a obţine contractul cu MTS.

Aceeaşi sursă suţine că, în paralel, Vârsta a comandat, tot la inceputul lui aprilie, şepci, tricouri, baloane, pentru 2 Mai în numele firmei sale Red Apple Communication.

Iacobescu este pus în legătură cu Paul Diaconu şi Marius Mărcuţă, ambii directori în MTS, care pun la cale realizarea contractelor, prin mai multe schimburi de mailuri.

Timp de 5 zile, Ridzi şi angajaţii MTS au cooperat pentru falsificarea înscrisurilor oficiale: nota de oportunitate, nota de fundamentare, trei caiete de sarcini şi raportul procedurii interne. “În realitate, nici una dintre societăţi nu a primit caietele de sarcini pentru că nu fuseseră întocmite”, scrie DNA în raport.

Specialistul IT din MTS, Paul Mesina, a recunscut la DNA că i s-a cerut să şteargă definitiv din calculatoare mailurile compromiţătoare, referitoare la informaţiile legate de falsificarea documentelor.

 

realitatea

 

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, luni, drecretul de reînvestire a procurorului Doru Florin Ţuluş la şefia Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din cadrul DNA.

de
De asemenea, preşedintele a semnat decretul pentru reînvestirea procurorului Carmen Gâlcă în funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În acelaşi timp, prin decretul semnat de preşedinte,
Laura Oprean a fost numită în funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Totodată, procurorul Ion Alexandru a fost numit şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, din cadrul DNA.

Secţia pentru procurori a CSM a avizat favorabil, săptămâna trecută, propunerile făcute de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, pentru ocuparea funcţiilor de conducere din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Potrivit procedurii, lista cu propunerile ministrului Justiţiei trebuie înaintată preşedintelui Traian Băsescu.

Sursa: NewsIn

Grupul infracţional organizat coordonat de finanţatorul FC Argeş

de

„În perioada 2006 – aprilie 2009, inculpaţii Penescu Gheorghe Cornel, Făcăleaţă Liviu Ilie, Mincă Cristian, Pieca Gheorghiţă şi Gheorghe Constantin au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat care a

 

acţionat în mod coordonat în scopul comiterii mai multor infracţiuni grave de corupţie prin care să obţină beneficii financiare sau materiale”, se arată într-un comunicat al DNA.

În rechizitoriul întocmit de procurorii anticorupţie se specifică sarcinile membrilor, în funcţie de structura ierarhică. Astfel, Liviu Făcăleaţă, director al supermarketului PIC, avea atribuţii legate de arbitrajele echipei FC Argeş, deşi nu avea vreo calitate oficială în cadrul clubului, el ocupându-se de contactatea arbitrilor şi de remiterea banilor.

Preşedintele FC Argeş, Cristian Mincă, avea atribuţii legate de cumpărarea influenţie unor oficiali din cadrul FRF, Gheorghiţă Pieca, administrator la societăţile S.C. PIC S.A. şi Fotbal Club Argeş avea calitatea de trezorier al grupului infracţional organizat, iar fostul preşedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor, Gheorghe Constantin, sprijinea acţiunile grupului prin delegarea arbitrilor solicitaţi de Penescu.

„Inculpatul F.L.I ( Liviu Făcăleaţă) avea atribuţii legate de arbitrajele echipei F.C. A Piteşti şi, din dispoziţia inculpatului P.G.C (Cornel Penescu) a remis sume de bani în repetate rânduri arbitrilor delegaţi şi oficialilor din cadrul FRF. Acelaşi inculpat avea atribuţii legate de remiterea unor sume de bani către funcţionari publici, cum este în speţa noastră situaţia inculpatului L.D.C ( Cristian Libertatu), fost director al OPC Argeş. Deşi F.L.I ( Liviu Făcăleaţă) nu avea nici o calitate oficială în cadrul clubului de fotbal contacta arbitrii delegaţi de CCA din cadrul FRF. Contactarea acestora se realiza de regulă telefonic, după care stabilea cu aceştia întâlniri la intrările în municipiul Piteşti”, se arată în materialul de urmărire penală.

Procurorii mai spun că după desemnarea arbitrilor şi observatorilor, Cornel Penescu  îl trimitea pe Liviu Făcăleaţă să contacteze arbitrii respectivi, promiţându-le sume de bani pentru a favoriza echipa FC Argeş, aceştia fiind contactaţi, de regulă, în seara dinaintea partidei, la hotelul unde erau cazaţi, sau cu câteva zile înainte de disputarea meciurilor.

Tot în rechizitoriu se arată „inculpatul M.C. (Cristian Mincă), preşedinte al FCA SA, avea atribuţii în cadrul grupului legate de cumpărarea influenţei unor oficiali din cadrul FRF, pentru ca aceştia să-şi exercite influenţa în cadrul Comisiei de Disciplină sau Comisiei de Apel, ambele din cadrul FRF, pentru ca oficiali ai clubului să nu fie sancţionaţi sau sancţiunile să fie minime pentru abaterile săvîrşite şi care erau incriminate de Regulamentul disciplinar”.

Procurorii DNA precizează că Gheorghiţă Pieca, administrator la societăţile S.C. PIC S.A. şi Fotbal Club Argeş, „avea calitatea de trezorier al grupului infracţional organizat. În calitatea sa de administrator al S.C. PIC S.A, era la curent cu toate acţiunile întreprinse de grup, le sprijinea, prin punerea la dispoziţie a sumelor de bani necesare, remiterii cu titlu de mită sau cumpărare de influenţă. În calitatea menţionată anterior, acest inculpat ţinea o evidenţă strictă a sumelor remise, evidenţă ce a fost găsită pe un memory stick şi pe unitatea centrală a computerului utilizat de acesta”. În acele evidenţe paralele, Gheorghiţă Pieca menţiona cu exactitate destinaţia sumelor, după cum urmează: mita pentru oficialii FRF era menţionată «protocol FRF», mita pentru Comisia Centrală a Arbitrilor era menţionată «protocol CCA», mita pentru directorul Oficiului pentru Protecţia Consumatorului Argeş era consemnată prin menţiunea «protocol OPC», iar mita pentru arbitri, cât şi pentru observatorii delegaţi la partidele de fotbal ale echipei FC Argeş, era menţionată «protocol FCA»”.

În acelaşi rechizitoriu se precizează cum a sprijinit acţiunile grupului fostul preşedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor din cadrul Federaţiei Române de Fotbal, Gheorghe Constantin. „Arbitrii erau ceruţi fie prin apeluri telefonice, fie prin sms-uri, iar în alte situaţii în urma unor întâlniri directe între cele două persoane. Mai mult decât atât, la percheziţia efectuată la domiciliul din Bucureşti al lui Gheorghe Constantin a fost găsită o listă ce cuprindea numele mai multor arbitrii agreaţi de Penescu”, este precizat în rechizitoriu. La audieri Gheorghe Constantin a recunoscut că acea listă i-a fost remisă de către Cornel Penescu, au precizat procurorii.

În încheiere procurorii DNA explică: „În ce priveşte beneficiul financiar, în cazul persoanelor care au beneficiat de mită acesta este indiscutabil, iar în ceea ce priveşte celelalte persoane acestea erau interesate în mod direct ca echipa de fotbal aparţinând FC Argeş Piteşti să ocupe un loc cât mai bun în clasamentul Ligii I R.TV, iar, în funcţie de poziţia în clasament, erau obţinute şi sumele de bani provenite din drepturile de televizare, administrate de LPF. În situaţia în care echipa se califica, în una din competiţiile organizate de UEFA, clubul urma să fie recompensat cu sume de bani provenind de la instituţia anterior menţionată”.

Procurorii DNA Piteşti i-au trimis în judecată, joi, pe Cornel Penescu, Gheorghe Constantin şi Florin Prunea, alături de alţi 11 inculpaţi, printre care cinci arbitri şi un observator federal, în dosarul corupţiei din fotbal declanşat la jumătatea lunii aprilie.

Sursa: NewsIn

Scandalul Mită în arbitraj a subţiat serios rândurile în prima grupă valorică a arbitrilor.

de

Realitatea TV a intrat în posesia unui document redactat de DNA, din care reiese că 8 arbitri sunt învinuiţi în dosarul care a dat peste cap fotbalul din România. Cei 8 au fost audiaţi de mai multe ori de procurori.

Lajos, Martiş, Danşa, Lucian Dan, Caia, Roşu, Toderici şi Tripa sunt învinuiţi oficial de DNA. Singurii arbitri care au calitate de martori sunt Demetrescu şi Dumitrescu

„Ştiam că după lotul acesta mai urmează alt lot, probabil că or să mai fie şi alţii”, a declarat Ionuţ Lupescu.

Cei 8, împreună cu inculpaţii Bogaciu, Corpodean şi Savaniu, au fost opriţi de la delegări şi vor vedea la televizor meciurile din sezonul viitor.

„E datoria celor de la CCA să găsească arbitri tineri, să promoveze arbitrii tineri, să-i crească şi să-i educe aşa cum trebuie”, a mai spus directorul general al FRF.


Sursa: Realitatea TV

Florin Prunea a ajuns la DNA Piteşti

de

Numele lui Florin Prunea a apărut în stenogramele convorbirilor telefonice interceptate de către anchetatori. Acestea sunt cuprinse în dosarul judecat la Tribunalul Piteşti. La prima vedere, concluziile procurorilor la discuţiile

 

telefonice dintre inculpaţi sunt cel puţin ciudate, pentru că faptele subliniate de aceştia nu reies cu nimic din discuţii.

realitatea

Credeţi că există corupţie în fotbalul românesc?

de

Ofiţeri de poliţie judiciară ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie au ridicat, luni, de la sediul Federaţiei Române de Fotbal, mai multe documente care au legătură cu un dosar instrumentat de Serviciul Teritorial Piteşti al DNA,

 

 procurorii punând chiar sigiliu pe biroul şefului arbitrilor din FRF. Se pare că meciul vizat este CS Otopeni – FC Argeş 1-2, disputat în turul campionatului, pe 12 septembrie 2008.

Nu este însă prima dată când fotbalul românesc se află sub lupa DNA. Un caz celebru este „Valiza”. Pe 8 mai 2008, DNA a început urmărirea penală împotriva patronului Clubului Steaua, Gigi Becali, acuzat de dare de mită pentru că ar fi vrut să ofere bani jucătorilor de la „U” Cluj, pentru ca aceştia să câştige meciul cu CFR Cluj. Opt luni mai târziu, Gigi Becali era trimis în judecată alături de alţi cinci înculpaţi, printre care şi selecţionerul naţionalei, Victor Piţurcă.

 

realitatea

Cred că în următoarea perioadă vor mai fi arestaţi trei ziarişti şi vreo patru-cinci constructori

de

Afirmaţia a fost făcută la Realitatea TV, la câteva zile după ce liderul PSD Bucureşti, Marian Vanghelie, a declarat că ar urma arestarea a trei oameni din mass-media.

„Ştiu mai mult de atât, ştiu că în afară de lista aceea mai circulă o lista cu patru sau cinci constructori importanţi. N-am să dau nume, dar din două surse am primit o astfel de listă cu oameni din construcţie pentru a se arăta că Băsescu e obiectiv”, a afirmat Năstase. 

Sursa: Realitatea TV

Recursul împotriva eliberării lui Şerban, Pitcovici şi Popoviciu se judecă luni

de

Cornel Şerban, fostul şef DGIPI, Petru Pitcovici, de la DGA, şi omul de afaceri Gabriel Popoviciu nu au primit mandate de arestare preventivă, în noaptea de miercuri spre joi, de la Curtea de Apel Bucureşti. Procurorii au declarat recurs.

Potrivit unui comunicat al DNA de pe 25 martie, procurorii anticorupţie au luat măsura reţinerii pe termen de 24 de ore a lui Ioan Alecu, fost rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, Gabriel Popoviciu, în sarcina căruia s-a reţinut complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, Cornel Şerban, directorul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul MAI, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de favorizare a infractorului şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine de foloase şi Petru Pitcovici, şeful Diviziei Operaţiuni din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul MAI, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de favorizare a infractorului.

Sursa: NewsIn

Direcţia Naţională Anticorupţie prezintă astăzi bilanţul de activitate pe 2008.

de

La mijlocul lunii februarie, activitatea DNA a fost lăudată în raportul interimar pe justiţie al Comisiei Europene. Comisia a apreciat continuarea luptei anticorupţie şi a insistat pentru păstrarea în funcţie a lui Daniel Morar.

Asta după ce, în august 2008, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat că o va propune la şefia DNA pe Monica Şerbănescu.Deşi propunerea i-a fost respinsă, ministrul a continuat să o susţină. În tot acest timp, mandatul lui Morar a fost prelungit de două ori, pe o perioadă de câte trei luni.

La începutul acestui an, Cătălin Predoiu a anunţat că Daniel Morar este propunerea sa pentru funcţia de procuror-şef a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Pe 4 februarie, CSM a avizat favorabil propunerea ministrului Justiţiei pentru şefia DNA.

Sursa: Realitatea TV

Singurul dosar în care fostul premier Adrian Nastase are calitatea de învinuit

de

Este singurul dosar în care fostul premier are calitatea de învinuit. De altfel, procurorii anticorupţie n-au mai cerut aici avizul Parlamentului ca în celelalte dosare pentru că, spun ei, infracţiunile ar fi fost comise în calitatea

 

 

de preşedinte al PSD, şi nu în cea de premier.

Alături de Năstase vor mai fi judecate încă 5 persoane. Procurorii DNA susţin că Adrian Năstase, ajutat de complici, a mascat strângerea de fonduri pentru campania prezidenţială, în taxe pentru simpozioane şi concursuri organizate de instituţii de stat.

Anchetatorii susţin că banii au fost spălaţi prin firmele unor apropiaţi de-ai lui Adrian Năstase. Procurorii DNA au pus sub sechestru aproape 120 de mii de dolari din conturile fostului premier. 

Sursa: Realitatea TV

Judecătoria Sectorului 5 a admis astăzi contestaţia Inspectoratului General al Poliţiei Române împotriva amenzii de 35.000 de lei care a fost primită în urma contractului de cumpărare a Loganurilor

de

Reprezentantul IGPR a arătat, pe 27 ianuarie, în motivarea contestaţiei, că agenţii constatatori care au întocmit procesul verbal de contravenţie nu aveau specificat prenumele, ci doar iniţiala. De asemenea, reprezentantul

 

 IGPR a precizat că agentul constatator nu a scris urmările faptei pentru care IGPR a fost amendat cu 35.000 lei.

Reprezentantul IGPR a precizat că instituţia a ales preţul cel mai mic pentru autoturismele achiziţionate şi că a rămas o sumă de bani de aproximativ 12 milioane de lei vechi necheltuită din fondurile alocate acestei achiziţii, respectând principiul utilizării fondurilor.

Pentru toate aceste motive, reprezentantul IGPR a cerut instanţei să constate nulitatea şi nelegalitatea procesului verbal de contravenţie. Instanţa a decis să amâne pronunţarea cauzei pentru data de 3 februarie, pentru a da posibilitatea părţilor implicate în procesul respectiv, IGPR şi Autoritatea pentru Monitorizarea Achiziţiilor, să depună concluzii scrise în această cauză.

Inspectoratul General al Poliţiei Române a achitat amenda aplicată de Autoritatea pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), dar a formulat şi o plângere împotriva procesului-verbal la Judecătoria Sector 5, prin care cere anularea sancţiunii contravenţionale.

„Instituţia noastră a achitat la data de 24 decembrie 2008, jumătate din minimul prevăzut de lege pentru fapta contravenţională constatată (5.000 lei), pentru a profita de acest beneficiu al legii, însă  a formulat şi plângere împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor seria AR nr. 00611 al Autorităţii pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publice, la Judecătoria Sector 5 Bucureşti, unde s-a constituit dosarul cu nr. 94/302/2009”, a precizat, pe 23 ianuarie, Inspectoratul General al Poliţiei Române, la cererea NewsIn.

Reamintim că în luna octombrie 2008, contractul de achiziţionare a unor autoturisme destinate Inspectoratului General al Poliţiei Române a fost catalogat, într-o şedinţă CSAT, de către preşedintele Traian Băsescu, a fi dubios.

 

realitatea

Fostul director al Companiei Naţionale Căile Ferate Române, Mihai Necolaiciuc, şi alte cinci persoane au fost trimise în judecată de DNA

de

Au fost trimişi în judecată Mihai Necolaiciuc, fost director general al Companiei Naţionale a Căilor Ferate Române (CN CFR), în sarcina căruia s-au reţinut două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, în

 

formă calificată şi continuată; Mihail Gabriel Misir, fost director comercial al CN CFR, în sarcina căruia s-a reţinut complicitate la două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată; Viroca Olăeru, fost director al Direcţiei Economice din cadrul CN CFR , în sarcina căreia s-a reţinut complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată; Vasile Dragoş Vlăduţ, fost şef al Serviciului Aprovizionare din CN CFR, în sarcina căruia s-a reţinut complicitate la două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată; Ilie Vlăduţ, fost funcţionar în cadrul Serviciului Aprovizionare din CN CFR, în sarcina căruia s-a reţinut complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată; Alexandru Nicolae, fost director al Bazei de Aprovizionare Basarab şi director al Bazei de Aprovizionare Basarab şi coordonator achiziţii al Serviciului Aprovizionare, în sarcina căruia s-a reţinut complicitate la două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, în perioada 2002 – 2003, Mihai Necolaiciuc, în calitate de director general al CN CFR, a semnat un număr de 23 de comenzi de achiziţii de piese pentru instalaţii feroviare către SC GENERAL COM ELECTRICA SA Bucureşti. Aceste comenzi au fost semnate cu încălcarea prevederilor legale şi în lipsa oricăror documente care să ateste necesitatea şi oportunitatea achiziţiei, furnizorul nefiind neautorizat de către Autoritatea Feroviară Română (AFER – organismul tehnic specializat al Ministerului Transporturilor desemnat să asigure autorizarea şi supravegherea tehnică a furnizorilor interni de produse şi servicii în domeniul feroviar). 

 

realitatea.net

Finanţatorul Stelei, Gigi Becali, a declarat astăzi că nu-şi face griji în ceea ce priveşte pronunţarea unui verdict nefavorabil lui în cazul „Valiza”, dar a precizat că, dacă va fi condamnat, se va adresa Curţii Europene pentru Drepturile Omului -CEDO

de

33334„Prima dată se va judeca sechestrul asigurator pentru 1,7 milioane de euro. La primul termen trebuie să-mi iau banii înapoi. Pe 25 februarie se va

judeca strămutarea procesului de la Cluj în altă parte, dar nu-mi fac niciun fel de probleme. Cazul ‘Valiza’ a fost aşa, mai mult un caz mediatic. Nu mai stau să-mi fac probleme, să judece unde vor ei. Oricum, dacă voi fi condamnat, voi merge la CEDO”, a spus Becali

 

realitatea

Fraudă cu fonduri europene la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA

de

coltuc217  In urma unei anchete făcută de Direcţia Antifraudă din cadrul APIA, s-a constatat că aproximativ 50 de angajaţi din cadrul instituţiei au

acceptat la plată dosare care nu îndeplineau condiţiile impuse de Uniunea Europeană. Direcţia Antifraudă a sesizat DNA-ul în această privinţă.

Cele mai multe nereguli s-au constatat în judeţele Caraş-Severin, Tulcea, Vrancea şi Constanţa. În urma mai multor sesizări, Direcţia Antifraudă din cadrul APIA a anchetat modalităţile de acordare a subvenţiilor agricole. Astfel, s-a descoperit că s-a plătit ilegal mai mult de un milion de euro pentru dosarele depuse în perioada martie – iunie 2007.

 

realitatea

Premierul Emil Boc a declarat joi, că ar face orice ca să ajungă în faţa justiţiei dacă ar fi în locul lui Adrian Năstase

de

coltuc211„Nu înţeleg de ce se încăpăţânează cu obstinaţie să nu ajungă în faţa justiţiei. Eu cred că, dacă aş fi în locul lui Adrian Năstase, aş face orice să ajung în

 

faţa justiţiei, să demonstrez că toate dosarele alea sunt slabe, că Parchetul nu a fundamentat cum trebuie şi după aceea să revin în politică să spun ce am de spus „, a declarat Emil Boc la un post tv

 

realitatea

Finantatorul Stelei, Gigi Becali, a declarat luni ca stenogramele facute publice de procurorii DNA în cazul „Valiza“ sunt „niste tâmpenii“ si intentioneaza sa îi dea în judecata

de

becaliStenogramele astea sunt niste tâmpenii de te doare capul. Nu înteleg eu ce vor ei sa faca cu astea. Nici eu nu stiu ce vor sa zica, si doar eu am vorbit la

telefon. Sunt niste idioti pentru ca nici nu întelegi nimic. Eu am murit de râs când le-am vazut. Daca stiam ca am vorbit ceva la telefon sa ma incrimineze, ma uitam pe rechizitoriu, dar când mi l-au dat la semnat nici nu m-am uitat peste el. Oricum, stenogramele astea sunt ilegale pentru ca nu aveau voie sa le faca publice si o sa dau procurorii în judecata. Ce treaba aveau ei sa arate discutiile mele cu Lacatus? O sa ma adresez celor de la drepturile omului“, a declarat, ieri Gigi Becali. Patronul Stelei a precizat apoi ca regreta discutia pe care a avut-o la telefon cu Gigi Netoiu, însa nu toate lucrurile publicate sunt adevarate: „Îmi pare rau de ce am zis, mai ales de Vasile Turcu, pentru ca el e baiat bun. Am vorbit cu el si nu prea a înteles, dar o sa îi treaca, e baiat sufletist. Mai zic astia si de Porumboiu, si poate am zis ceva de el, l-oi fi înjurat, dar nu cred ca l-am facut eu dobitoc, pentru ca nu este“.Gigi Becali a vorbit si despre scandalul depunctarii echipei FC Timisoara si a spus ca nu stia nimic despre acest lucru: „Am vorbit cu Iancu si i-am spus ca în viata mea nu ma voi asocia cu un strain (n.r., Claudio Zambon) sa lovesc un român, oricât de dusman mi-ar fi. Stiam eu de la FRF ceva? Zambon e unul din oamenii pe care eu nu îi agreez, iar cu Marian Iancu am vorbit si a înteles“. Referitor la declaratiile patronului echipei Farul Constanta, Gheorghe Bosânceanu, care a spus ca justitia ar trebui sa îsi faca datoria în cazul „Valiza“, Becali a afirmat: „A zis ca a vorbit el cu juristi si ca premierea e coruptie. Minte, pentru ca niciun jurist nu poate spune acest lucru“. Patronul ros-albastrilor a continuat apoi, lasând sa se înteleaga ca îl are cu ceva la mâna pe omul de afaceri constantean: „Daca as vrea sa îsi faca institutiile statului datoria, cu el ar putea sa faca acest lucru, cu evaziune fiscala, dar eu nu vreau. Cum mai ia el banii pe jucatori asa… Dar nu fac, ca eu nu fac turnatorie. Sa stea linistit, dar sa îsi aduca aminte, atât. Daca ar vrea institutiile statului sa îsi faca datoria, sa vada cum a luat el santierul Naval Constanta. De unde a avut el bani sa ia santierul?“.

gardianul

Judecătorii au decis ca dosarul „Caltaboş” să rămână la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

de

Concret, avocaţii lui Mureşan, Remeş şi Ciorbă au declarat în instanţă că procurorii nu le-ar fi arătat clienţilor lor procesul-verbal referitor la interceptările convorbirilor, convorbiri ce ar fi fost înregistrate doar de denunţător, nu şi de DNA. În acest fel, inculpaţilor le-ar fost încălcat dreptul la apărare, au mai susţinut apărătorii acestora. În acelaşi timp, procurorul care reprezintă DNA în instanţă a afirmat că toţi inculpaţii şi-au văzut dosarele penale, precizând că Ioan Mureşan a fost la DNA de 23 de ori, în timpul anchetei.

Procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, pe 9 iunie, pe foştii miniştri ai agriculturii, Decebal Traian Remeş şi Ioan Mureşan – primul, pentru trafic de influenţă, iar cel de-al doilea, pentru complicitate la cumpărare de influenţă, în formă continuată.

Totodată, procurorii l-au trimis în instanţă şi pe omul de afaceri Gheorghe Ciorbă, în sarcina căruia a fost reţinută infracţiunea de cumpărare de influenţă, în formă continuată.

Anchetatorii au constatat că în zilele de 13 septembrie 2007 şi 23 septembrie 2007, Remeş, în calitate de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, funcţie deţinută la acea dată, ar fi acceptat şi primit produse alimentare în valoare de 1.500 RON şi suma de 15.000 Euro de la Gheorghe Ciorbă, prin intermediul lui Ioan Mureşan.

Sursa: NewsIn

Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

Frauda de 4 milioane de euro

de

Potrivit anchetatorilor, în perioada februarie 2007 – septembrie 2008, cei cinci au constituit un grup infracţional organizat, pentru a induce în eroare mai multe societăţi de leasing, cu privire la existenţa bunurilor ce urmau a fi livrate prin crearea aparenţei existenţei acestora

 

Procurorii DNA precizează că inculpaţii au creat un prejudiciu în valoare totală de 14.678.646,63 lei (echivalentul a 4.036.480 euro

DNA susţine că Dan Voiculescu a „căpuşat” Institutul de Cercetări Alimentare

de

Dan Voiculescu a intrat în proprietatea Institutului de Cercetări Alimentare printr-o acţiune de căpuşare a acestuia, susţin procurorii, care arată că au fost înfiinţate firme în acest scop, ICA a fost transformat în societate pe acţiuni şi inclus apoi în portofoliul ADS, controlat de fostul PUR.

 

Potrivit rechizitoriului, după includerea ICA în portofoliul Agenţiei Domeniilor Statului în 2002, funcţionarii agenţiei au numit în Consiliul de Administraţie (CA) şi în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) apropiaţi ai lui Dan Voiculescu, respectiv membri ai fostului Partid Umanist Român (PUR). ADS nu a efectuat o reevaluare a institutului, în condiţiile în care terenurile erau evaluate la nivelul anului 1994, construcţiile la nivelul anului 1998, iar mijloacele fixe şi titlurile de valoare nu au fost reevaluate.

Dan Voiculescu mai este acuzat de procurori că şi-a folosit influenţa politică pentru a obţine la un preţ derizoriu ICA, arătând că anunţul de privatizare a institutului nu a fost publicat în Monitorul Oficial, ci în cotidianul „Independent”.

Procurorii DNA susţin că Dan Voiculescu „a fost artizanul şi beneficiarul final al operaţiunii prin care Agenţia Domeniilor Statului (ADS) a vândut pachetul de acţiuni pe care îl deţinea la societatea în cauză la un preţ de 75 de ori mai mic decât valoarea comercială a acestuia”.

Tribunalul Bucureşti a fixat pentru 6 ianuarie primul termen al procesului în care DNA l-a trimis în judecată pe liderul PC, Dan Voiculescu, alături de fostul ministru al telecomunicaţiilor, Sorin Pantiş, şi alte 11 persoane, pentru privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare.

În total, DNA a trimis, pe 4 decembrie, în judecată 13 persoane, considerând că privatizarea frauduloasă a ICA s-a făcut în folosul lui Dan Voiculescu şi s-a realizat prin subevaluarea bunurilor Institutului cu suma de 7.796.198 de euro.

Potrivit DNA, Dan Voiculescu, preşedintele fondator al Partidului Conservator, acţionar  majoritar  al societăţii „Grupul Industrial Voiculescu şi Compania” (GRIVCO) SA Bucureşti, este acuzat de folosire  de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid a influenţei şi autorităţii date de  această  calitate  în scopul de a  obţine, pentru sine sau pentru  altul, bani, bunuri, sau alte  foloase necuvenite şi spălare de bani, ambele în formă continuată. 

Potrivit rechizitoriul, în perioada 1991-2003, cele 13 persoane au desfăşurat o serie de operaţiuni financiare şi comerciale frauduloase în scopul de a facilita adjudecarea prin licitaţie, de către S.C. GRIVCO S.A. Bucureşti,  a pachetului de acţiuni deţinut de A.D.S la I.C.A., la un preţ mult mai mic faţă de valoarea comercială reală şi în condiţii discriminatorii, netransparente şi prin subevaluarea activelor şi a titlurilor de participare. Institutul de Cercetări Alimentare a devenit atractiv datorită activelor sale imobiliare valoroase, respectiv terenul în suprafaţă de 36.676,79 mp şi construcţiile în suprafaţă desfăşurată de 9.983 mp, amplasate în zona rezidenţială a lacului Băneasa şi având toate  utilităţile în apropiere, arată DNA.

Procurorii anticorupţie au pus sechestru asigurator, pentru a recupera un prejudiciu de 20.000.000 de lei, pe conturile lui Dan Voiculescu şi pe un apartament în valoare de 250.000 de euro aparţinând acestuia, arată rechizitoriul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare.

 

Sursa: NewsIn

Doi inspectori din Primăria Capitalei, reţinuţi de DNA

de

Doi funcţionari ai Primăriei Capitalei au fost reţinuţi de procurorii anticorupţie, joi noapte, pentru luare de mită.

Doru Gadea şi Gheorghe Dicu sunt inspectori în Primărie şi fac parte din Serviciul inspecţie disciplină în construcţii şi respectarea reglementărilor. Funcţionarii au fost reţinuţi timp de 24 de ore, cu propunere de arestare pe 29 de zile. Inspectorii din Primărie au fost aduşi la Tribunalul Municipiului Bucureşti. Nu se cunosc informaţii despre alte persoane implicate în flagrant. Pe numele lui Doru Gâdea a fost emism deja, un mandat de arestare preventivă pentru 25 de zile. Se pare că aceştia au pretins o şpagă de 10 milioane de lei unei persoane care deţinea o clădire. Avocatul lui Gadea a declarat, pentru MEDIAFAX, că suma primită de cei doi funcţionari este foarte mică

 

http://www.antena3.ro/stiri/romania/2-inspectori-din-primarie-retinuti-de-procurorii-anticoruptie-pentru-luare-de-mita_57660.html

Borcea si terenul de la Mazare

de

În dosarul în care a fost trimis în judecată Radu Mazăre, Cristian Borcea a cumpărat, în anul 2002, cu sprijinul primarului Constanţei, o suprafaţă de teren de 8.990 metri pătraţi, situat în zona Mamaia Nord cu 54 de euro. Borcea a vândut respectivul teren cu 449.541 euro, respectiv 50 euro pentru un metru pătrat, preţ de 8.300 de ori mai mare decât suma investită, respectiv 0,006 euro pentru un metru pătrat.

Mazăre ar fi atribuit terenuri atât din domeniul public al statului şi faleza, cât şi din patrimoniul municipiului Constanţa. Borcea a devenit proprietar pe respectivele terenuri în baza cumpărării unor aşa-zise drepturi succesorale. „Prin caracterizarea obiectului cesiunilor, ca fiind creanţe şi nu drepturi succesorale, s-a urmărit să se creeze o aparenţă de legalitate”, se arată în rechiztoriu

 

Ce credeti ca trebuie sa pateasca Borcea?

Scandalul clipurilor turistice, pe masa DNA

de

Departamentul de Control al Guvernului (DCG) a sesizat DNA în cazul clipurilor publicitare contractate de fosta Autoritate Naţională pentru Turism cu scopul de a promova imaginea României în mass-media.

În urma verificărilor făcute, în perioada 13-26 iunie, comisarii guvernamentali au constatat deficienţe legate de derularea contractului şi recepţia materialelor produse. Echipa de control a verificat modul în care a fost respectată procedura de achiziţie privind înţelegerea cu firma Smart Advertising pentru achiziţionarea a cinci spoturi tv, a contractului pentru cele cinci machete banner, în valoare de 5.356.700 lei, inclusiv TVA, dar şi pentru serviciile de difuzare media interne, în valoare de 3.092.334 lei, inclusiv TVA. Potrivit şefului Departamentului de Control al Guvernului, secretarul de stat Emanoil Neguţ, instituţia de control a constatat deficienţe privind modul în care au fost derulate aceste contracte, în special în privinţa alocării bugetului, în acest sens fiind identificate două note de fundamentare cu acelaşi conţinut, dar cu sume modificate: 1.037.037 euro cu TVA la 1.851.852 euro cu TVA. Referitor la campania de publicitate în media interne, inspectorii au descoperit că nu au fost respectate nici caietul de sarcini şi nici prevederile contractuale. Astfel, concluzia anchetei a fost aceea că 97% din buget a fost plătit pentru promovarea clipurilor prin posturi tv aflate pe locurile 7-15 din punct de vedere al audienţei medii zilnice, deşi documentaţia prevedea obligaţia difuzării pe cele mai importante cinci posturi tv. Scandalul clipurilor publicitare a fost scos la iveală de secretarul de stat în Ministerul Comerţului şi Turismului, Lucia Morariu, care a făcut public faptul că Departamentul de Promovare al fostei Autorităţi pentru Turism a contractat şi plătit cinci clipuri publicitare tv pentru promovare internaţională, în valoare de 1,3 milioane de euro, care nu aveau sonor, drept care nu au putut fi niciodată folosite. Mai mult, Morariu a apreciat la declanşarea scandalului faptul că preţul plătit de stat a fost de cel puţin cinci ori mai mare decât suma pe care ar fi plătit-o o firmă privată.

 

814.000 euro reprezintă suplimentarea de buget de care au avut nevoie diriguitorii turismului pentru promovarea ratată a ţării în mass-media.