Impozitul forfetar inlocuieste impozitul procentual

Impozitul forfetar, prin care se inlocuieste cota de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri cu o suma fixa, se va aplica de la 1 ianuarie 2014, potrivit unui proiect de lege discutat in prima lectura miercuri in Guvern. Documentul va fi trimis Parlamentului spre adoptare in regim de urgenta.

Surse guvernamentale au declarat pentru Mediafax ca proiectul de lege nu a putut fi adoptat miercuri, deoarece nu primise toate avizele necesare. Astfel, va fi aprobat de Guvern saptamana viitoare, pentru a fi apoi dezbatut in regim de urgenta in legislativ.

Ministrul delegat pentru IMM, Turism si Mediu de Afaceri, Maria Grapini, a declarat, miercuri, ca impozitul forfetar se va aplica pentru cateva mari categorii de servicii: hoteluri si pensiuni; restaurante, baruri si cafenele; saloane de infrumusetare si spalatorii auto.

Guvernul urmareste prin aceasta masura largirea bazei de impozitare prin taxarea firmelor care nu declara profit si care, potrivit autoritatilor, fac evaziune fiscala.

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

Noile modificari aduse Codului fiscal

In Monitorul Oficial nr. 753 din 8 noiembrie 2012 a fost publicata H.G. nr. 1071/2012 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004.

In cadrul actului normative se arata:

In privinta impozitului pe profit

Veniturile si cheltuielile reprezentand dobanzile/penalitatile/daunele-interese contractuale anulate prin conventii incheiate intre partile contractante sunt venituri impozabile, respectiv cheltuieli deductibile, in anul fiscal in care se inregistreaza anularea acestora, in conditiile in care dobanzile/penalitatile/ daunele-interese stabilite in cadrul contractelor economice initiale au reprezentat cheltuieli deductibile, respectiv venituri impozabile, pe masura inregistrarii lor.

Provizioanele specifice, constituite de institutiile financiare nebancare inscrise in Registrul general tinut de Banca Nationala a Romaniei, de institutiile de plata persoane juridice romane care acorda credite legate de serviciile de plata, de institutiile emitente de moneda electronica, persoane juridice romane, care acorda credite legate de serviciile de plata, precum si provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice, potrivit legilor de organizare si functionare.

Pierderi fiscale

Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.

Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care isi inceteaza existenta ca efect al unei operatiuni de fuziune sau divizare se recupereaza de catre contribuabilii nou-infiintati ori de catre cei care preiau patrimoniul societatii absorbite sau divizate, dupa caz, proportional cu activele si pasivele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de fuziune/divizare.

Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care nu isi inceteaza existenta ca efect al unei operatiuni de desprindere a unei parti din patrimoniul acestora, transferata ca intreg, se recupereaza de acesti contribuabili si de cei care preiau partial patrimoniul societatii cedente, dupa caz, proportional cu activele si pasivele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele mentinute de persoana juridica cedenta.

In cazul persoanelor juridice straine, prevederile anterioare se aplica luandu-se in considerare numai veniturile si cheltuielile atribuibile sediului permanent in Romania.

Contribuabilii care au fost platitori de impozit pe venit si care anterior au realizat pierdere fiscala intra sub incidenta prevederilor anterioare, de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu.

Aceasta pierdere se recupereaza pe perioada cuprinsa intre data inregistrarii pierderii fiscale si limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, dupa caz.

Taxa pe valoarea adaugata

Organul fiscal competent va lua o decizie oficiala prin care sa aprobe sau sa refuze implementarea grupului fiscal si va comunica acea decizie reprezentantului grupului, in termen de 60 de zile de la data primirii documentatiei complete, respectiv a cererii completate, insotita de documentele justificative.

Implementarea grupului fiscal va intra in vigoare in prima zi din cea de-a doua luna urmatoare datei comunicarii deciziei prevazute la alin.

Livrarea de bunuri

Este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar.

Se considera ca o persoana impozabila, care actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, in calitate de intermediar, intr-o livrare de bunuri, a achizitionat si livrat bunurile respective ea insasi, in conditiile stabilite prin norme.

Urmatoarele operatiuni sunt considerate, de asemenea, livrari de bunuri:

a) predarea efectiva a bunurilor catre o alta persoana, ca urmare a unui contract care prevede ca plata se efectueaza in rate sau a oricarui alt tip de contract care prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei sume scadente, cu exceptia contractelor de leasing;

b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, in urma executarii silite;

c) trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unei despagubiri.

Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni:

a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;

b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;

c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau produse de catre aceasta, altele decat bunurile de capital prevazute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de deducere, daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial la data achizitiei;

Emiterea de catre mandatar a unei facturi in numele sau catre cumparator, pentru livrarea de bunuri intermediata, este suficienta pentru a-l transforma in cumparator revanzator din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata.

De asemenea, mandatarul devine din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata un cumparator revanzator, daca primeste de la vanzator o factura intocmita pe numele sau. Aceleasi prevederi se aplica si in cazul in care mandatarul intermediaza o prestare de servicii.

Firmele care si-au suspendat activitatea in ultimele luni ar putea fi nevoite sa plateasca anticipat impozit pe profit in 2010

Toate firmele (cu exceptia celor care platesc impozit anual) vor plati anticipat impozit trimestrial pe profit, incepand de anul acesta, in cuantum de o patrime din impozitul anual obtinut in anul precedent, actualizat cu

rata inflatiei.

Dar ce se intampla cu firmele care intre timp si-au suspendat activitatea?

Firmele care si-au suspendat activitatea (inactivitate temporara pentru cel mult trei ani) exista, intocmesc balanta de verificare lunara si depun declaratii la Fisc. Profitul pe care aceste firme il vor obtine anul acesta va fi zero, dar potrivit legii privind plata anticipata a impozitului pe profit, ele ar trebui sa declare si sa plateasca o patrime din impozitul pe anul trecut, in lipsa unei precizari explicite.

Daca statul ar merge pana la absurd cu colectarea taxelor de la companii, un numar de cateva zeci de mii de companii ar avea de platit impozit pe profit anul acesta, chiar daca ele si-au suspendat activitatea si nu mai obtin niciun profit.

6.000 de firme si-au suspendat activitatea numai in luna ianuarie, alte 6.000 numai in luna decembrie, iar pe tot parcursul anului trecut, peste 130.000 de firme au ales sa inceteze temporar activitatea, potrivit datelor ONRC. O buna parte dintre ele insa nu obtineau venituri si au ales sa isi suspende activitatea pentru a nu plati impozitul minim introdus in primavara anului trecut.

“Intr-adevar, nu se precizeaza in lege ca firmele care si-au suspendat activitatea nu trebuie sa plateasca anticipat impozitul pe profit. Merita discutata introducerea unei astfel de precizari”, spune Dragos Doros, director impozite directe in cadrul Ministerului de Finante, la forumul de legislatie si fiscalitate TaxEu.

Sursa: ZF

Impozit pe profit. Limita deductibilităţii provizioanelor, conform H.G. nr.335/1995

Reclamanta  SC „Banca Comercială Albina” prin lichidator a solicitat anularea deciziei nr.813 din 30 mai 2001 emisă de Ministerul Finanţelor şi exonerarea de plata sumei de 4.229.110.450 lei reprezentând impozit pe profit, TVA aferentă unor  activităţi nebancare cu majorările de întârziere aferente, precum şi anularea procesului verbal de control din 3 iunie 2001 întocmit de Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Bucureşti şi exonerarea de plată  a sumelor de: 5.128.826.048 lei, 53.560,35 D.U., 2.274.214,10 franci belgieni şi 8.630,82 USD.

Prin sentinţa civilă nr.1562 din 20 noiembrie 2001 Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea. S-a reţinut că: reclamanta a încălcat  constant dispoziţiile legale specifice bancare, constituind provizioane specifice de risc şi incluzându-le pe cheltuieli deductibile din profitul impozabil; prin recalcularea impozitului pe profit, ca urmare a provizioanelor nedeductibile a rezultat că pe 1998, ar fi virat în plus numai 1.516.602.647 şi  nu 4.000.000.000 lei cât a solicitat; că datorează TVA în condiţiile  în care nu a produs dovezi care să confirme că prestările de serviciu nu au constat în evaluări de patrimoniu şi în fine că majorările de întârziere sunt datorate integral.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, SC „Banca Comercială Albina” SA prin lichidator.

Un prim motiv de casare a vizat greşita respingere a  capătului de cerere referitor la anularea  obligaţiei de plată a  impozitului pe profit şi a deductibilităţii fiscale a provizioanelor specifice de risc. În acest sens, recurenta a susţinut că în mod greşit s-a apreciat că şi-a constituit provizioane peste limita legală în condiţiile în care din raportul de audit a reieşit că trebuia să-şi constituie provizioane la un nivel superior celor deja constituite.

Un al doilea motiv de casare a avut în vedere greşita obligare a  băncii la plata TVA pentru activităţi  nebancare (evaluare de patrimoniu).  Recurenta a apreciat că în mod greşit nu s-a  considerat că verificarea garanţiilor este în fapt o componentă a  activităţii de creditare – care în final este scutită de TVA.  Tot greşit, consideră recurenta, s-a apreciat că activitatea realizată de bancă este o activitate de prestări servicii – de evaluare de patrimoniu.

Printr-un alt motiv de casare, recurenta a criticat soluţia Curţii de Apel Bucureşti şi pentru menţinerea obligaţiei de plată a majorărilor de întârziere deşi după data deschiderii producerii falimentului la creanţele existente nu se mai pot adăuga datorii sau alte cheltuieli.

În fine, o ultimă critică a vizat modul de  soluţionare a capătului de cerere  referitor la restituirea impozitului pe profit virat în plus în 1998 în sumă de 1.200.204.719 lei în loc de 4.000.394.881 lei cât s-a solicitat.

Analizând legalitatea şi temeinicia hotărârii pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti în raport de criticile formulate, urmează a se reţine că acestea sunt justificate.

Recursul este fondat, în sensul ce se va expune:

Din actul de control rezultă că în perioada 30 iunie 1997 –  31 mai 1999, Banca Comercială Albina a constituit provizioane specifice de risc şi le-a inclus pe cheltuieli  deductibile la calculul profitului impozabil fără a respecta Normele Băncii Naţionale a României nr.3/1994 şi H.G. nr.335/1995 privind regimul constituirii, utilizării şi deductibilităţii fiscale a provizioanelor  agenţilor economici şi societăţilor bancare.

Concret, s-a imputat reclamantei că: nu a luat în calcul garanţiile materiale aferente  unor credite acordate; a constituit provizioane pentru credite acordate pe baza unor contracte de credit, nesemnate de beneficiar sau pentru credite la care nu au fost respectate normele interne de creditare; a constituit provizioane fără a lua în calcul garanţiile totale,  sau pentru credite la care nu au fost semnate contractele de credit.

Potrivit dispoziţiilor art.2 din H.G. nr.335/1995 „societăţile bancare pot constitui provizioane specifice de risc potrivit Normelor B.N.R. – pentru constituirea acestora, soldul creditelor acordate fiecărui debitor al  societăţii bancare se diminuează  cu valoarea garanţiilor, ipotecilor şi a depozitelor băneşti  gajate”.

Art.5 din Normele B.N.R. nr.3/1994 – prevăd expres că la determinarea provizioanelor expunerea debitorului poate fi  micşorată numai cu valoarea  angajamentelor apărute din: garanţii, depozite gajate, colaterale acceptate de conducerea băncii”.

Conform art.5 din H.G. nr.335/1995, nu vor beneficia de deductibilitate fiscală provizioanele constituite peste limitele prevăzute de art.1 şi 2, precum şi cele constituite în alte moduri decât cele prevăzute în prezenta hotărâre”.

Reclamanta recurentă a susţinut constant că a respectat dispoziţiile legale  menţionate, precizând, în acelaşi timp, că nivelul provizioanelor de risc s-a situat sub cel necesar constatat de raportul de audit.

Or, problema ce se impune a fi rezolvată priveşte nu nivelul constituirii provizioanelor de risc ci acela al deductibilităţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legale menţionate, neputând fi deduse decât acele provizioane constituite în limita legală.

Pentru verificarea acestui aspect, se impunea efectuarea unei  lucrări tehnice bancare care să stabilească în ce măsură provizioanele deduse din profitul impozabil au depăşit limitele prevăzute de art.1 şi 2 din H.G. nr.335/1995 – şi în raport de aceasta care este impozitul pe profit datorat.

Lucrarea de specialitate este necesară şi pentru explicarea aspectelor legate de conţinutul activităţii de creditare, în ce măsură activitatea de verificare a garanţiilor  prezentate de clienţi poate fi asimilată acesteia şi dacă prin aceasta se realizează în fapt o evaluare a  garanţiilor.

În ce priveşte majorările de întârziere, cum soluţionarea lor este strâns legată de modul de rezolvare al celorlalte motive de  casare, asupra lor instanţa urmează a se pronunţa în raport de aceste constatări.

Astfel fiind, s-a admis recursul, s-a casat sentinţa atacată şi  s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!