proces-verbal

Procesele-verbale ale Fiscului nu mai pot fi probe în cauzele penale

de
urtea Constituțională (CCR) a dat recent o decizie deosebit de importantă pentru contribuabili și a spus că nu este constituțional ca procesele-verbale întocmite de Fisc în cadrul unor controale efectuate la cererea organelor penale să fie folosite ulterior în procese ca mijloace de probă. Decizia a fost aplaudată de fiscaliști, dar importanța ei nu contează doar pentru viitor, ci și pentru procesele în derulare, în care astfel de probe sunt folosite.

Procesele-verbale ale Fiscului nu mai pot fi probe în cauzele penale

Curtea Constituțională (CCR) a dat recent o decizie deosebit de importantă pentru contribuabili și a spus că nu este constituțional ca procesele-verbale întocmite de Fisc în cadrul unor controale efectuate la cererea organelor penale să fie folosite ulterior în procese ca mijloace de probă. Decizia a fost aplaudată de fiscaliști, dar importanța ei nu contează doar pentru viitor, ci și pentru procesele în derulare, în care astfel de probe sunt folosite.

Continua lupta juridica cu ambrozia

de

Pentru persoanele care suferă de alergie la polen, ambrozia a devenit binecunoscută și reprezintă o plantă temută. Ambrozia este o buruiană greu de combătut și capabilă să producă mari cantități de polen cu proprietăți alergene. De aceea, nu mai este de mirare că dăunătoarea buruiană a intrat în atenția legiuitorului. De-acum, ea trebuie să se afle și în atenția proprietarilor de terenuri, ei având obligația de a o distruge.

Potrivit Legii 62/2018, proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole au obligația de a efectua lucrări de prevenire, combatere și distrugere a buruienii ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), în vederea evitării „instalării și răspândirii vegetației adventive invazive” și eliminării sale în cazul prezenței pe terenurile intra- sau extravilane. Aceeași Lege 62/2018 prevede că normele sale metodologice de aplicare vor fi elaborate de către Ministerul Sănătății, Ministerul Agriculturii și Ministerul Mediului, în termen de 90 de zile.

Vezi https://www.coltuc.ro si https://www.coltuc.ro/blog

Știri juridice

Acum, în „Monitorul Oficial” 785/2018 a fost publicată HG 707/2018 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia. În condițiile în care autoritățile i-au pus gând rău ambroziei de mai multă vreme, în primul articol al normelor metodologice se prevede că scopul asumat este „instituirea unor măsuri de prevenire, combatere și distrugere” a acestei plante ce-și are originea pe îndepărtatele meleaguri ale Americii de Nord.

Activitățile de verificare şi identificare a terenurilor infestate cu buruiana ambrozia vor demara primăvara, după ce planta a răsărit şi vor lua sfârșit, an de an, cel târziu până la data de 20 mai, când se poate observa o diferenţiere vegetativă faţă de celelalte specii.

Autorităţile administraţiei publice locale, prin consilierii agricoli angajaţi sau prin alte persoane desemnate, ce fac parte din personalul propriu, se vor ocupa de verificarea şi identificarea terenurilor infestate cu buruiana ambrozia de pe raza teritorială a unităţilor administrativ-teritoriale.

După cum reiese din recentele știri juridice, după efectuarea verificărilor „la fața locului”, autorităţile administraţiei publice locale vor alcătui, cel târziu până la data de 25 mai a fiecărui an, un centralizator în care vor fi trecute suprafeţele de teren pe care s-a observat prezența buruienii ambrozia.

 

Spre știința proprietarilor…

Toţi proprietarii ori deţinătorii de terenuri, precum și administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi bazinelor piscicole pe ale căror proprietăți sau suprafețe administrate a fost identificată buruiana ambrozia vor primi o somație, după ce au fost înscriși în centralizator, cel târziu până la data de 5 iunie.

Acțiunile de verificare şi constatare a nerespectării prevederilor Legii (62/2018), după transmiterea somațiilor, vor fi efectuate de către o comisie mixtă – alcătuită din patru specialiști și un secretar (și constituită printr-un ordin al prefectului).

Ce mijloace de combatere și nimicire a buruienii ambrozia le sunt recomandate proprietarilor de terenuri? Cosirea repetată, erbicidarea, distrugerea prin folosirea uneltelor agricole, smulgerea, arăturile adânci, discuirile.

La fața locului, comisia va verifica conformarea la lege a proprietarilor sau deţinătorilor de terenuri, beneficiarilor lucrărilor de construcţii, administratorilor de drumuri publice, căi ferate, cursuri de apă, ape stătătoare, sisteme de irigaţii şi bazine piscicole, în prezenţa acestora. La constatarea contravențiilor vor fi aplicate primele sancțiuni.

 

Controalele și sancțiunile

În perioada 1 – 15 iulie a fiecărui an, comisia va efectua primul control în teren, pe teritoriile tuturor localităților menționate în centralizator. Dacă în timpul controlului se va constata că pe terenuri se dezvoltă planta ambrozia se va aplica cea mai blândă sancțiune – avertismentul, fiind întocmit un proces-verbal. Acest act va fi întocmit în trei exemplare: unul revine contravenientului, cel de-al doilea este transmis primăriei pe raza căreia se află terenul infestat iar ultimul rămâne la Comisie.

În perioada 16-31 iulie a fiecărui an comisia va efectua un al doilea control, pe terenurile proprietarilor sau administratorilor sancționați anterior cu avertisment. Dacă la momentul celui de-al doilea control comisia va observa că nu s-au luat măsurile de distrugere a plantei ambrozia de către proprietari sau de către deținători ori administratorii sancționați anterior cu avertisment, va fi redactat un nou proces verbal, fiind aplicate amenzile cuvenite, după caz, persoanelor fizice și persoanelor juridice în cauză.

În cadrul acestui control vor fi realizate fotografii și filmări în zonele infestate cu planta dăunătoare. Seriile şi numerele proceselor-verbale cu sancţiunile aplicate vor fi înregistrate, de către secretariatul comisiei, într-un registru special, la sediul direcțiilor județene pentru agricultură.

Comisiei i se poate cere, de către Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii ori Ministerul Sănătății, să efectueze controale tematice suplimentare în localitățile în care-au fost descoperite focare de infestare a terenurilor cu planta ambrozia. An de an, vor fi realizate acțiuni de informare, constatare, verificare, sancționare, scopul fiind reducerea ariei de răspândire a acestei specii vegetale. Se va acționa până ce ambrozia va fi eradicată. (Probabil multă vreme, de acum înainte!)

https://www.facebook.com/coltuc.omul.1

Război total, contra… unei plante

Motivul acestui război înverșunat dus împotriva ambroziei e clar: puternicele sale proprietăți alergene și efectele asupra populației. Simpla inhalare a polenului de ambrozie declanșează, la persoanele vulnerabile, predispuse la alergii, o suită de manifestări neplăcute, specifice „febrei fânului”.

Teoretic, nimicirea ambroziei nu-i vreo mare scofală, în condițiile în care planta va fi stârpită orișiunde va fi găsită, de frica sancțiunilor. În practică, eradicarea dăunătoarei plante s-ar putea să nu fie posibilă prea curând, în România, chiar și-n cazul fericit în care distrugerea ei ar deveni un soi de sport național, pe care-l vor practica toți proprietarii de terenuri.

Ambrozia, spun botaniștii, are un sistem radicular foarte robust și dezvoltat. Este o plantă foarte adaptabilă. O plantă ale cărei rădăcini sunt foarte bine împlântate în „glia românească”, deși nu-i o specie băștinașă.

În orice caz, toți proprietarii de terenuri ar face bine să învețe s-o identifice și, mai ales, s-o stârpească cu hotărâre. Dacă declanșarea „febrei fânului” provocată de către ambrozie se lasă, de regulă, cu o mulțime de strănuturi, nerespectarea repetată a prevederilor legii se lasă cu amenzi capabile să-i dea frisoane aproape oricărui cetățean. Amenzile pot ajunge la 20.000 de lei, pentru persoanele juridice și la 5.000 de lei pentru persoanele fizice!

Vezi https://www.coltuc.ro si https://www.coltuc.ro/blog

 

Unde se depune o plangere la o contraventie-amenda rutiera in 2018

de

Contravenţiile sunt cele mai întâlnite fapte sancţionate de către agenţii constatatori. OUG nr. 195/2002 reglemetează circulaţia pe drumurile publice iar un întreg capitol prevede răspunderea contravenţională.

Conform art. 118 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta.

Acest articol de lege, potrivit https://www.coltuc.ro a fost contestat pe motiv de neconstituţionalitate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că prin prevederile legale criticate se instituie o competenţă teritorială exclusivă de soluţionare a plângerii contravenţionale îndreptate împotriva procesului – verbal de constatare a contravenţiilor, în favoarea exclusivă a judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost constată fapta.

Se apreciază că, prin introducerea plângerii exclusiv la instanţa în circumscripţia căreia a fost săvârşită contravenţia, cetăţeanul este privat de posibilitatea de a-şi putea pregăti o apărare eficientă, având în vedere faptul că participarea contravenientului la şedinţele de judecată este îngreunată, acesta fiind nevoit să se deplaseze la distanţe mari de domiciliul său, ceea ce implică şi cheltuieli financiare mari.

Aşa fiind, autorul excepţiei consideră că prin reglementarea criticată se aduce atingere liberului acces la justiţie al cetăţeanului, întrucât obligarea contravenientului de a se deplasa la judecătoria în a cărei rază teritorială a fost constată fapta reprezintă o condiţionare abuzivă, care îl poate pune pe acesta în situaţia de a renunţa la plângere.

Curtea Constituţională a reţinut că stabilirea competenţei teritoriale unice a instanţei de judecată pentru soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului – verbal de constatare şi sancţionare a unei/unor contravenţii la circulaţia pe drumurile publice are în vedere aplicarea unui criteriu general şi obiectiv, şi anume cel al locului unde a fost săvârşită şi constatată contravenţia, ceea ce este pe deplin justificat şi rezonabil în considerarea specificului acestei categorii de contravenţii, şi anume mobilitatea sau starea de tranzit în care se află persoanele ce circulă pe drumurile publice şi care trebuie să respecte aceleaşi reguli de circulaţie prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.

Chiar dacă art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 instituie competenţa teritorială exclusivă a instanţei de judecată de la locul săvârşirii şi constatării faptei contravenţionale, acest lucru nu îl obligă, în sine, pe reclamant, la cheltuieli suplimentare cauzate de deplasarea în acea localitate pentru a fi prezent la fiecare termen de judecată sau pentru a depune diverse acte procedurale necesare la dosar şi nici nu poate conduce la încălcarea dreptului de soluţionare a cauzei într-un termen rezonabil.

Tocmai în considerarea unor astfel de situaţii, legiuitorul a reglementat modalităţi alternative care să garanteze exercitarea efectivă şi deplină a drepturilor materiale şi procesuale ale oricărei persoane ce doreşte să se adreseze justiţiei pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime.

În concluzie, prin Decizia nr. 189/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 522/2018 a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate.

Ce se intampla daca refuz sa semnez procesul-verbal de amenda rutiera,rovinieta sau Isctr?

de

 

VEZI SI ALTE STIRI PE https://www.coltuc.ro

 

Încălcarea dispoziţiilor privind circulaţia pe drumurile publice constituie de cele mai multe ori contravenţie.

Recent, potrivit noutăţilor legislative, practica judiciră a întâmpinat o problemă de interpretare a dispoziţiilor art. 96 din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Art. 96 din OUG 195/2002 stabileşte că sancţiunile contravenţionale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii altor fapte interzise de lege şi se aplică prin acelaşi proces-verbal prin care se aplică şi sancţiunea principală a amenzii sau avertismentului.

Problema supusă sub analiza ICCJ

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare sesizarea referitoare la următoarea problemă de drept:” dacă încălcarea dispoziţiei legale prevăzute de art. 96 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare – prin neconsemnarea în procesul – verbal (I) a sancţiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, (II) a intervalului de timp (conţinutul concret al sancţiunii complementare) în care este suspendat dreptul de a conduce şi (III) a temeiului juridic – este sancţionată cu nulitatea parţială a procesului – verbal şi atrage anularea inclusiv a menţiunilor privind măsura reţinerii permisului de conducere, nulitate ce nu poate fi înlăturată, sau este suficientă numai consemnarea măsurii tehnico – administrative a reţinerii permisului de conducere pentru valabilitatea procesului – verbal, inclusiv cu privire la măsura complementară de suspendare, durată şi temei juridic.

Decizia ICCJ

Prin Decizia nr. 8/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 501/2018 a fost admisă sesizarea şi s-a constatat că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, neconsemnarea, în cuprinsul procesului – verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, a sancţiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, a intervalului de timp în care acesta este suspendat şi a temeiului juridic este sancţionată cu nulitatea relativă parţială a procesului – verbal, condiţionată de producerea unei vătămări care nu poate fi înlăturată decât prin anularea măsurii privind reţinerea permisului de conducere.

S-a argumentat că în prezent, nu există posibilitatea ca printr-un act administrativ separat să se aplice sancţiunea complementară a suspendării cu precizarea temeiului şi a intervalului de timp pentru care se dispune, cu excepţia situaţiei particulare a ipotezei prevăzute la art. 96 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 (dat fiind mecanismul juridic de sancţionare suplimentară, datorat cumulului unor puncte acumulate din mai multe fapte).

În concluzie, din economia prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce este stabilită de lege întotdeauna pe lângă sancţiunea principală a amenzii, iar agentul sancţionator nu are latitudinea de a reindividualiza sancţiunea complementară.

Astfel, în condiţiile în care formularul procesului – verbal nu prevede în mod expres o rubrică în care să fie consemnată separat sancţiunea suspendării exercitării dreptului de a conduce, iar această sancţiune rezultă în mod expres din dispoziţiile legale incidente în cauză, nu poate fi pus în discuţie faptul că nu există o măsură complementară dispusă în mod legal care să privească suspendarea dreptului de a conduce, ci doar modalitatea consemnării acestei măsuri în cuprinsul actului contestat, o interpretare contrară nefiind în spiritul legii.

 

NU UITATI ! DATI URMARESTE #stiriserioase pe instagram si facebook
Multumim

Proces-verbal

de

Proces-verbal

proces-verbal, înscris în care se consemnează diferite constatări ale instanţei sau ale organelor ce participă la activitatea de judecată. P.-v. se întocmesc atât în faza judecăţii propriu-zise, cât şi cu prilejul executării silite. Astfel, în faza judecăţii se pot întocmi p.-v. privitoare la consemnarea mărturiei unei persoane, consemnarea opiniei unui expert, constatarea unei stări de fapt etc; în faza executării silite p.-v. vizează, de regulă, urmărirea sau predarea bunurilor mobile şi imobile. După subiecţii procesuali care le întocmesc, distingem: a) p.-v. ale instanţei de judecată (consemnarea depoziţiei unui martor, a opiniei unui expert etc.); b) p.-v. ale organelor de executare silită (de predarea bunurilor mobile sau imobile etc); c) p.-v. ale altor participanţi procesuali (de înmânare a citaţiei sau a actelor de procedură). Orice p.-v. trebuie să cuprindă următoarele menţiuni: 1) data şi locul încheierii; 2) numele, prenumele şi calitatea celui care l-a încheiat; 3) arătarea actelor sau activităţilor îndeplinite; 4) semnătura organului sau agentului care l-a întocmit. P.-v. urmează să cuprindă şi unele menţiuni speciale, ce diferă însă în funcţie de constatările la care se referă. P.-v. întocmite de executorul judecătoresc trebuie să cuprindă următoarele menţiuni: 1) denumirea şi sediul organului de executare; 2) numele şi calitatea celui care încheie procesul-verbal; 3) data încheierii procesului-verbal şi numărul dosarului de executare; 4) titlul executoriu în temeiul căruia se efectuează actul de executare;

5) numele şi domiciliul ori, după caz, denumirea şi sediul debitorului şi creditorului urmăritor; 6) locul, data şi ora efectuării actului de executare; 7) măsurile luate de executor sau constatările acestuia; 8) consemnarea explicaţiilor şi obiecţiunilor participanţilor la executare; 9) alte menţiuni cerute de lege sau considerate necesare de executor; 10) menţiunea, când este cazul, a lipsei creditorului sau debitorului ori despre refuzul sau împiedicarea de a semna procesul-verbal; 11) menţionarea numărului de exemplare în care s-a întocmit procesul-verbal, precum şi a persoanelor cărora li s-a înmânat acesta; 12) semnătura executorului, precum şi, când este cazul, a altor persoane interesate în executare sau care asistă la efectuarea actului de executare; 13) ştampila executorului judecătoresc.

proces-verbal – înscris încheiat de organele competente, consemnând fapte sau împrejurări susceptibile să contribuie la aflarea adevărului în procesul penal (de ex., procesul-verbal de constatare la faţa locului, procesul-verbal de percheziţie etc.) ori la stabilirea realităţii unor acte îndeplinite în faţa organelor menţionate (de ex., procesul-verbal de predare a citaţiei, procesul-verbal de sechestru, procesul-verbal de prezentare a materialului). Procesele-verbale încheiate de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată sunt mijloace de probă. în aceeaşi situaţie se află şi procesele verbale încheiate de alte organe, dacă legea prevede aceasta (art. 90 C. proc. pen.).

Inexistenta recidivei. Infractiune din culpa. Suspendarea executarii pedepsei. Savarsirea din nou a unei infractiuni din culpa

de

Inculpatul H.I. a fost condamnat de Judecatoria Cimpulung Moldovenesc la 100.000 lei amenda pentru infractiunea prevazuta de art.36 din Decretul nr.328 din 1966, prin sentinta penala nr. 150 din 21 februarie 1997. Prin aceeasi sentinta a fost revocat beneficiul suspendarii conditionate a executarii unei pedepse anterioare, de doi ani inchisoare, ce i-a fost aplicata in anul 1995, pedeapsa ce i-a fost aditionata inculpatului la noua pedeapsa, retinandu-se si starea de recidiva.

Instanta de fond a retinut ca inculpatul, avand permisul de conducere suspendat, a fost descoperit, la 10 august 1966, de organele de politie, conducand autoturismul proprietate personala pe drumurile publice.

Apelul introdus de inculpat a fost respins ca nefondat de Tribunalul Suceava prin decizia penala nr.722 din 29 septembrie 1977.

Parchetul de pe langa Tribunalul Suceava a declarat recurs impotriva celor doua hotarari in motivarea caruia a aratat ca in mod gresit s-a revocat inculpatului beneficiul suspendarii conditionate a executarii pedepsei anterioare din moment ce aceasta este gratiata si ca, totodata, nu se retinuse nici starea de recidiva.
Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, prin decizia nr.493 din 2 noiembrie 1998 a admis recursul parchetului, a casat in totalitate decizia instantei de apel si in parte sentinta instantei de fond, in sensul ca a inlaturat dispozitiile art.37 lit.a C.pen. si dispozitia privind revocarea beneficiului suspendarii conditionate a executarii pedepsei anterioare de 2 ani inchisoare si a constatat gratiata pedeapsa de 100.000 lei amenda in temeiul art. 1 din Legea nr. 137 din 1997.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de recurs a retinut ca in mod gresit s-a retinut starea de recidiva, deoarece primul termen al recidivei nu este pedeapsa aplicata pentru o infractiune intentionata, ci pentru o infractiune din culpa, respectiv art. 178 alin.2 C.pen., infractiunea fiind gratiata conform dispozitiilor prevazute de Legea nr. 137 din 1997. Intradevar, in cauza nu poate fi retinuta starea de recidiva, iar pedeapsa aplicata pentru infractiunea ulterioara intra sub incidenta sus amintitei legi privind gratierea unor pedepse.

Curtea de Apel Suceava, decizia nr.493 din 2 noiembrie 1998

Atacarea amenzilor rutiere

de

Contestarea unui proces verbal prin care s-au stabilit amenzi rutiere se face la instanta de judecata.

Pentru sesizarea instantei nu este nevoie de prezenta dumneavoastra, puteti sa trimiteti prin posta plangerea.

Contestarea unei amenzi, adica a unui proces verbal se face prin redactarea unui act de investire a instantei, numit plangere.

Plangerea se depune la sediul politiei in a carei raza teritoriala lucreaza politistul care va amendat.

Plangerea se adreseaza judecatoriei in a carei raza teritoriala a fost savarsita fapta (asa vine vorba, pentru ca dumneavoastra bineinteles ca n-ati savarsit nici o fapta rea, sau chiar daca ati savarsit, in mod categoric nu meritati sa vi se intocmeasca un proces verbal).

CASA DE AVOCATURA COLTUC E LIDER PE ACEST SEGMENT

ONORARIU 500 LEI