Datora o sumă de bani dacă era debitor

Datora o sumă de bani dacă era debitor

Ce înseamnă debitor, ce înseamnă creditor, ce înseamnă drept de creanță?Datora o sumă de bani dacă era debitor

Datora o sumă de bani dacă era debitor

 

 

Ce înseamnă debitor?

Debitor = datornic.

  • ia un împrumut, împrumutat;
  • cel care este creditat;
  • are de restituit o datorie.

Ce înseamnă credit?

Credit = împrumut.

  • suma împrumutată;
  • procurare de capital prin împrumut.

Ce înseamnă creditor?

Creditor = împrumutător.

  • dă un împrumut;
  • cel care dă un credit, creditează;
  • implicit are de primit o datorie.

Ce înseamnă drept de creanță?

Drept de creanță = dreptul de a cere înapoierea împrumutului.

  • dreptul de a cere plata sumei de bani dată cu împrumut;
  • drept al împrumutătorului (creditor) de a pretinde de la datornic (debitor) să îi înapoieze împrumutul.

Debitorul ia un credit de la creditor și așa se naște dreptul de creanță.

Scriind acest text, mi-am amintit cum, în facultate, în dimineața examenului de licență, un coleg m-a întrebat pe un ton foarte serios: dacă eu îți împrumut niște bani, tu ce ești, debitor sau creditor?

Cred că si astăzi, întrebările despre ce înseamnă debitor, ce înseamnă creditor, credit, drept de creanță sunt la fel de actuale.

Caut avocat bun din Romania

Caut avocat bun din Romania

[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

Caut avocat bun din Romania
coltuc.ro/avocat

https://www.google.com/search?ei=IDKTXJWmDoeWmwX_1p9I&q=avocat&oq=caut+un+avocat+bun&gs_l=psy-ab.18…0.0..2204558…0.0..0.0.0…….0….6..gws-wiz.x2rfNxv8Ia0&gs_ivs=1

Sunt avocat Coltuc Marius Vicentiu,avocat in cadrul Baroul Bucuresti de peste
16 ani
In 2009 incepeam o lupta alaturi de domnul avocat Piperea in dosarele impotriva
bancilor
Aici aveti un video relevant

 

Pana in anul 2019 am castigat peste 5000 de dosare impotriva bancilor

Datele oficiale ale calitatii de avocat le gasiti pe
https://www.ifep.ro/justice/lawyers/lawyerspanel.aspx
Dosarele instrumentate de mine le gasiti pe
http://portal.just.ro/SitePages/cautare.aspx?k=coltuc&v1=-mjmpdosardata

O poza cu mine gasiti mai jos

Aparitiile mele la tv le gasiti pe https://www.youtube.com/watch?v=dCAwNy9wXUA

Sunt avocat Marius Vicentiu Coltuc
== Avocat corect și implicat. Client mulțumit și relaxat! ==
Sunt Coltuc Marius Vicentiu,titularul de Cabinet avocat Avocat Coltuc
0745 150 894

www.coltuc.ro
________________

Clienții mei spun despre mine că sunt o persoană sufletistă, care își dă
interesul în realizarea scopului clientului, și care dă dovadă de
seriozitate și profesionalism. Cu alte cuvinte un avocat implicat pentru
un client mulțumit și relaxat!
______________________________________

Avocat de 16 ani in Bucuresti ,cu activitate in toata tara,inclusiv la
Cedo

____________________

Îmi consiliez clienții cu onestitate, dar și cu respect, vorbindu-le
astfel cum îmi doresc să mi se vorbească mie. Mulți oameni văd avocați
ca fiind grăbiți și duri, misiunea mea însă e să schimb această
percepție, oferind servicii particularizate, prompte și profesioniste,
într-o manieră blândă și cu interes adevărat pentru binele clientului.
Ofer clienților soluții complete, cu implicare minimă din partea lor,
lucrez mult online și de aceea majoritatea clienților mei sunt români
stabiliți în străinătate, cu care nu m-am văzut niciodată fizic dar cu
care am discutat de multe ori telefonic, prin WhatsApp ori pe email.

Dacă ai nevoie de asistență juridică promptă, de calitate și cu
implicare minimă din partea ta mă poți contacta:
la numărul de telefon 0040745150894;
pe emailul avocat@coltuc.ro
folosind formularul de pe http://avocatcoltuc.com/contact/

[/column]

Ce , Cum , Unde , De Ce , Cat , Cat Dureaza Caut avocat executare silita

Caut avocat bun Romania ? Avocat Coltuc Marius

[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

Ce , Cum , Unde , De Ce , Cat , Cat Dureaza Caut avocat executare silita

[yasr_overall_rating size=”large”]

[yasr_visitor_votes size=”large”]

Peste 250000 de contestatii la executare silita depuse de avocati executare silita in 2019

Vezi dosarele de executare silita 2019 sau contestatiile la executare silita

1-10 din 274.052 rezultate
Pagină Web
Judecătoria TULCEA – dosarul nr. 5262/327/2016/a1
… 327/2016/a1 Sectia civila si penala contestaţie la executare restituire taxă timbru 5262/327/2016 … MACHEDON AURORA si EOS KSI ROMANIA SRL si Civil
Pagină Web
Judecătoria TIMIŞOARA – dosarul nr. 8340/325/2019
… 8340/325/2019 SECŢIA I CIVILĂ contestaţie la executare 8340/325/2019 Fond vDosarCHLTest … MBH si NEXT CAPITALINVESTMENTS LIMITED si Civil
Pagină Web
Judecătoria TÂRNAVENI – dosarul nr. 594/323/2019
… 594/323/2019 594/323/2019 Civil_Penal_CC contestaţie la executare dos. exec. 3130/2018 a SCPEJ HURUBĂ … Gherman si PROSPEROCAPITAL SARL si Civil
Pagină Web
Judecătoria CORNETU – dosarul nr. 19932/303/2018
… 303/2018 19932/303/2018 . contestaţie la executare 19932/303/2018 Fond vDosarCHLTest … PORTFOLIO INVESTMENT (LUXEMBOURG) SA si Civil
Pagină Web
Judecătoria SUCEAVA – dosarul nr. 2854/314/2019
… 2854/314/2019 2854/314/2019 . contestaţie la executare 2854/314/2019 Fond vDosarCHLTest … portal/sites/cthub Judecătoria SUCEAVA Civil
Pagină Web
Judecătoria RÂMNICU VALCEA – dosarul nr. 3170/288/2019
… 288/2019 3170/288/2019 CIVILA contestaţie la executare cerere de restituire taxă timbru 3170 … SEDIUL ALES LA SCA GHIŞE ŞI ASOCIAŢII si Civil
Pagină Web
Judecătoria TÂRGOVIŞTE – dosarul nr. 2624/315/2019
… 315/2019 2624/315/2019 . contestaţie la executare dosar executare2882/2018 2624/315/2019 Fond … INTRUM JUSTIŢIA DEBT FINANCE AG) si Civil
Pagină Web
Tribunalul ILFOV – dosarul nr. 4649/94/2017
… 2017 4649/94/2017 Secţia Civilă contestaţie la executare 4649/94/2017 Apel vDosarCHLTest … Florina si REAL CREDIT & LEASE IFN SA si Civil
Pagină Web
Tribunalul ILFOV – dosarul nr. 3917/94/2018
… 2018 3917/94/2018 Secţia Civilă contestaţie la executare 3917/94/2018 Apel vDosarCHLTest … INVESTCAPITAL MALTA LTD si SECAPITAL SARL si Civil
Pagină Web
Tribunalul BUCUREŞTI – dosarul nr. 18970/303/2018
… 303/2018 Secţia a-IV-a Civilă contestaţie la executare 18970/303/2018 Apel vDosarCHLTest … FLORICĂ si PROSPEROCAPITAL S.A.R.L. si Civil

[/column]

Lupta continua – Legea dării în plată a fost contestată în integralitate la CCR!

 Legea dării în plată a fost contestată în integralitate la CCR. Darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin creditea constituit un subiect controversat încă de la apariţia proiectului de lege. Mulţi susţin această lege iar alţii contestă constant dispoziţiile sale sesizând Curtea Constituţională cu excepţii de neconstituţionalitate.

 

Potrivit noutăţilor legislative, o nouă excepţie de neconstituţionalitate a fost ridicată împotriva dispoziţiilor prevăzute în Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite .

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că prevederile criticate sunt neconstituţionale, deoarece acestea se aplică nu numai situaţiilor juridice ce se vor naşte, se vor modifica sau stinge după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016, ci şi situaţiilor juridice în curs de formare, modificare sau stingere la data intrării în vigoare a acestei legi, precum şi efectelor prezente şi viitoare ale unor raporturi juridice trecute încheiate între bănci şi consumatori, ceea este contrar dispoziţiilor constituţionale.

Curtea Constituţională a reţinut că revine instanţelor de judecată competenţa de a stabili cadrul procesual în care se soluţionează litigiul dedus judecăţii, în funcţie de stadiul derulării contractului de credit. Totodată, Curtea a reiterat faptul că este rolul instanţelor de judecată să interpreteze normele legale şi să facă aplicarea acestora în funcţie de conţinutul normativ, respectiv dacă sunt norme de drept substanţial sau de drept procesual şi dacă sunt de imediată aplicare, precum şi cu privire la prioritatea acestora, în funcţie de caracterul de normă specială sau de drept comun.

Curtea a constatat că soluţia legislativă de stingere a datoriilor izvorâte din contractele de credit, indiferent de data la care a fost vândut bunul imobil ipotecat prin licitaţie publică sau printr-un alt mod agreat de creditor, nu încalcă dreptul de proprietate privată al creditorului, consacrat de art. 44 din Constituţie.

Totodată, prin Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, paragrafele 50 – 60, Curtea a reţinut că, reglementând procedura dării în plată, ca expresie a impreviziunii contractuale, legiuitorul, prin art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a pus la îndemâna debitorului obligaţiei un mecanism procedural specific, prin efectul căruia are loc o suspendare de drept a executării plăţilor pe care debitorul le-ar datora în temeiul contractului de credit. Este o măsură conexă firească deciziei debitorului de a transmite creditorului dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar. Suspendarea plăţilor aferente contractului de credit intervine ca un accesoriu al deciziei unilaterale a acestuia prin care apreciază că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate inerente procedurii dării în plată, însă, pe perioada suspendării plăţilor, celelalte obligaţii ale debitorului rezultate din acesta se execută în continuare.

De asemenea, Curtea a constatat că un asemenea mecanism procedural nu este de natură să afecteze sau să anuleze dreptul de proprietate privată al creditorului, pentru că suspendarea plăţilor este o măsură imediată, care înlătură efectele negative asupra patrimoniului debitorului în condiţiile în care creditorul decide să demareze o procedură judiciară. Este o măsură provizorie prin natura sa, întrucât, în cazul în care este admisă contestaţia creditorului, debitorul obligaţiei va trebui să execute în continuare contractul de credit, plata sumelor de bani aferente perioadei de suspendare urmând a fi reluată.

Legea dării în plată a fost contestată în integralitate la CCR

Sesizare CCR cu privire la termenul de 6 luni perimare executare silita.Opinie avocat Coltuc

Codul de procedură civilă prevede în materie de executare silită perimarea acesteia. Astfel, în art. 697 alin. 1) C. procedură civilă se prevede că în cazul în care creditorul, din culpa sa, a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite, ce i-a fost solicitat, în scris, de către executorul judecătoresc, executarea se perimă de drept.

 

 

Vezi https://www.coltuc.ro

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile legale criticate lasă fără efect instituţia perimării, întrucât permit în mod legal o conivenţă între creditorul urmăritor şi executorul judecătoresc, în sensul eliminării oricărei posibilităţi ca, în anumite condiţii, perimarea să intervină. Dispoziţiile legale criticate sunt lipsite de previzibilitate şi accesibilitate, deoarece, din modul în care este condiţionat termenul de la care începe să curgă, termenul de perimare în drept, de 6 luni, este incert şi imprevizibil, fiind lăsat în mod nejustificat la aprecierea executorului judecătoresc, fără limitare în timp. Dispoziţiile legale criticate condiţionează obligaţia creditorului de efectuare a unui act/demers de solicitarea în scris a executorului judecătoresc, fără să existe o limită în timp în care să se facă această solicitare. Debitorul se va afla permanent în incertitudine şi insecuritate juridică, iar perimarea de drept rămâne, practic, fără niciun efect, lipsind orice marjă rezonabilă de apreciere.

În lipsa unor termene şi condiţii explicite în care executorul judecătoresc să emită adresa către creditor prin care să îi solicite îndeplinirea unui act în interesul executării ori să opteze pentru suspendarea executării pentru o perioadă limitată, ori să constate imposibilitatea executării debitorului, instituţia perimării este lipsită de efecte juridice, afectând legalitatea executării silite şi imparţialitatea justiţiei în procesul civil în faza executării silite.

Curtea Constituţională a reţinut că prin reglementarea legală criticată, intervenţia perimării executării silite este circumstanţiată la atitudinea creditorului, care, prin neîndeplinirea obligaţiilor solicitate în scris de către executorul judecătoresc, lasă executarea silită în nelucrare timp de şase luni. Termenul de perimare începe să curgă din momentul formulării solicitării de către executorul judecătoresc.

În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia legiuitorul a lăsat la aprecierea executorului judecătoresc prerogativa de a determina incidenţa instituţiei perimării şi a efectelor acesteia, în cadrul executărilor silite pe care le efectuează, Curtea a constatat că dispoziţia legală criticată dă expresie rolului activ al executorului judecătoresc. Dacă executorul judecătoresc are obligaţia de a stărui prin toate mijloacele prevăzute de lege pentru realizarea interesului creditorului, în egală măsură şi părţile din această procedură trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile prevăzute de lege. În privinţa creditorului, Curtea a reţinut că, potrivit art. 647 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă, acesta are obligaţia să acorde executorului judecătoresc, la cererea acestuia, sprijin efectiv pentru aducerea la îndeplinire, în bune condiţii, a executării silite, punându-i la dispoziţie şi mijloacele necesare în acest scop, iar în privinţa debitorului, acesta trebuie să se conformeze titlului executoriu. În concluzie, perimarea operează ca o sancţiune pentru inactivitatea sau neglijenţa creditorului care a fost încunoştinţat, în scris, de obligaţiile sale de către executorul judecătoresc.

Referitor la invocarea pretinsei încălcări a principiului egalităţii în drepturi şi a dreptului la un proces echitabil, Curtea a reţinut că reglementarea legală criticată se aplică în mod egal pentru toate părţile care au aceeaşi poziţie procesuală, în realizarea aceloraşi categorii de drepturi, astfel încât nu poate reţine încălcarea art. 16 şi art. 21 alin. (3) din Constituţie în componenta sa referitoare la egalitatea de arme.

Cum se face evacuarea fostilor proprietari

Potrivit legii, drumul de la executarea silita la intrarea in posesie este unul destul de scurt. Astfel, pentru ducerea la bun sfarsit a unei hotarari judecatoresti de executare silita, „executorul judecatoresc poate intra in incaperile ce reprezinta domiciliul, resedinta sau sediul unei persoane, precum si in orice alte locuri, cu consimtamantul acesteia, iar in caz de refuz, cu forta publica” (art 374, Cod de

procedura civila). Mai mult, tot Codul de procedura civila, prevede ca, „atunci cand executorul judecatoresc considera necesar, organele de politie, jandarmerie sau alti agenti ai fortei publice, dupa caz, sunt obligati sa-i acorde concursul la indeplinirea efectiva a executarii silite” (art. 3732).

Pentru ca lucrurile sa fie clare, merita amintit ca actul de adjudecare este titlu de proprietate si ca poate fi inscris in cartea funciara, si in plus pentru adjudecatar, constituie titlu executoriu impotriva debitorului, daca imobilul se afla in posesiunea acestuia din urma, sau impotriva oricarei persoane care are in posesiune ori detine in fapt, fara niciun titlu, imobilul ajudecat (art. 516).

In cazul in care este necesara o interventie a unor firme specializate in evacuare, executorii judecatoresti spun ca aceste servicii s-ar ridica la circa 400 – 500 de euro. Important de subliniat este ca toate cheltuielile legate de evacuarea fostilor proprietari sau a chiriasilor, daca este cazul, vor fi suportate in cele din urma de datornic si nu de cel care urmeaza a intra in posesie. Asta chiar daca intr-o prima instanta, sumele ar fi avansate si de catre creditor.

Este bine de stiut si ca, la cererea cumparatorului, executorul judecatoresc, cu acordul creditorului (de obicei banca), poate stabili plata pretului in rate, numarul acestora, cuantumul si data scadentei lor, precum si suma care se plateste de indata drept avans. Cu alte cuvinte, chiar si sume de pana in 10.000 de euro pentru o garsoniera executata silit pot fi platite in rate, cu conditia sa se convina acest lucru in prealabil.

Trebuie subliniat insa, potrivit specialistilor consultati de Avocatura.com, ca in marea majoritate a cazurilor nu exista probleme cu evacuarea dupa ce are loc o executare silita. Mai mult decat atat, exista cumparatori care chiar convin cu fostul proprietar sa stea in continuare in locuinta si sa plateasca o chirie. De asemenea, exista si cumparatori care achizitioneaza astfel de locuinte, le reamenajeaza, pregatindu-le astfel pentru o revanzare ulterioara.

O alta problema falsa, cum apreciaza specialistii,  este cea legata de chiriasii prezenti in imobil. Practicienii arata ca amploarea acestor situatii este exagerata, motivul fiind unul simplu – proprietarii sunt cei care ajung in situatia de a fi executati silit,  pentru ca nu reusesc sa-si plateasca ratele la banca sau datoriile la intretinere, nu chiriasii. Mai mult decat atat, chiar si in acele putine cazuri in care locuinta care este executata silit este inchiriata, foarte rar sunt intalniti chiriasi cu „forme legale”.

Pur teoretic insa, inchirierile sau arendarile, precum si cesiunile de venituri facute de debitor sau detinator dupa data inscrierii somatiei pentru executare silita nu vor fi opozabile creditorului urmaritor sau adjudecatarului. Daca insa sunt facute inainte de somatie, creditorul trebuie sa tina cont de acestea. Cu alte cuvinte, in cazul putin probabil in care chiriasul este cu forme legale, lucru care se poate afla de la executor, pentru lunile de chirie ramase, noul proprietar va incasa chiria. In acest sens, art. 518 spune: „(1) Prin actul de adjudecare proprietatea imobilului sau, dupa caz, un alt drept real care a facut obiectul urmaririi silite se transmite de la debitor la adjudecatar. De la aceasta data, adjudecatarul are dreptul la fructe si venituri, datoreaza dobanzile pana la plata integrala a pretului si suporta toate sarcinile imobilului.

(2)Prin intabulare, adjudecatarul dobandeste dreptul de a dispune de imobilul cumparat, potrivit regulilor de carte funciara”.

Evacuarile nu pot fi facute insa oricand, ci doar intre orele sase si 22, in zilele lucratoare. In plus, guvernul Boc a statuat in 2010 ca, pe timp de iarna, evacuarile  nu pot avea loc. Mai precis, „nicio evacuare din imobilele cu destinatie de locuinta nu poate fi facuta de la data de 1 decembrie si pana la data de 1 martie a anului urmator, decat daca creditorul face dovada ca, in sensul dispozitiilor legislatiei locative, el si familia sa nu au la dispozitie o locuinta corespunzatoare ori ca debitorul si familia sa au o alta locuinta corespunzatoare in care s-ar putea muta de indata „(art 5781, Cod de procedura civila).

Intrebare recuperare creante

Intrebare: buna ziua, emitentul unui ordin de plata efectuata electronic a inscris gresit contul bancar si banii au ajuns in contul altei societati. deci, numele beneficiarului si cui-ul este ok dar contul nu.
ce pot face eu, ca beneficiar, care nu mi-am incasat banii?

Raspuns av.Coltuc: Conform dispozitiilor Codului civil, dumneavoastra, in calitate de creditor, nu ati primit plata si, pe cale de consecinta, aveti dreptul sa solicitati in continuare efectuarea platii.

Patronatele din constructii au avansat o serie de propuneri menite sa imbunatateasca Legea insolventei

“Propunem modificarea valorii-prag prevazute la art. 3 pct 12 din Legea 85/2006, privind procedura insolventei, de la suma de 45.000 lei cat este in prezent, la o suma de cel putin 100.000 lei”, au precizat, la cererea Curierului National, reprezentantii Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii.

Valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea creditorului. Aceasta este in prezent stabilita la suma de 45.000 lei, iar pentru salariati, de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat.

Un alt aspect important, care ar putea proteja societatile comerciale mijlocii si mari de exercitarea in mod abuziv a actiunilor in justitie ar putea fi modificarea termenului de 90 de zile, prevazut la art. 3 pct. 1 si pct. 6 din Legea 85/2006, care reprezinta vechimea minima de la scadenta pe care trebuie sa o aiba creanta creditorului indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei.

Laguna Residence a intrat in procedura de faliment anunta Casa de avocatura Coltuc

Orice procedura de executare silita asupra dezvoltatorului imobiliar este suspendata.In hotararea Tribunalului Bucuresti se arata ca “Dispune deschiderea procedurii falimentului si dizolvarea societatii debitoare GEA International Developement. Numeste lichidator judiciar pe RVA Insolvency Specialist”.

Anterior, alti creditori au obtinut executarea silita a complexului, astfel, terenul, in suprafata de peste 25.000 de metri patrati si constructiile aferente, respectiv noua cladiri construite in proportie de circa 50%, au fost scoase la vanzare prin licitatie la solicitarea firmei de constructii Acosta Inversiones, careia dezvoltatorul proiectului, Gea International, trebuie sa-i plateasca peste 200.000 de euro.

Raspunderea membrilor organelor de conducere

Art. 138. – (1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns în stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte:

a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;
b) au facut acte de comert în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activitati care ducea, în mod vadit, persoana juridica la încetarea de plati;
d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea în conformitate cu legea;
e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit în mod fictiv pasivul acesteia;
f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetarii de plati;
g) în luna precedenta încetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, în dauna celorlalti creditori.
(2) Aplicarea dispozitiilor alin. (1) nu înlatura aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infractiuni.
(3) Comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic sa fie autorizat sa introduca actiunea prevazuta la alin. (1), daca administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa indice, în raportul sau asupra cauzelor insolventei, persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitorului persoana juridica ori daca acesta a omis sa formuleze actiunea prevazuta la alin. (1) si raspunderea persoanelor la care se refera alin. (1) ameninta sa se prescrie.
(4) În caz de pluralitate, raspunderea persoanelor prevazute la alin. (1) este solidara, cu coditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp în care si-au exercitat mandatul ori în care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele în cauza se pot apara de solidaritate daca, în organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.
Art. 139. – Actiunea prevazuta la art. 138 se prescrie în termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotarârii de deschidere a procedurii.
Art. 140. – Sumele depuse potrivit dispozitiilor art. 138 alin. (1) vor intra în averea debitorului si vor fi destinate, în caz de reorganizare, completarii fondurilor necesare continuarii activitatii debitorului, iar în caz de faliment, acoperirii pasivului.
Art. 141. – (1) Odata cu cererea formulata conform art. 138 alin. (1) sau, dupa caz, art. 138 alin. (3), administratorul judiciar sau lichidatorul ori, dupa caz, comitetul creditorilor va putea cere judecatorului-sindic sa instituie masuri asiguratorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmarite conform art. 138. Fixarea unei cautiuni de 10% din valoarea pretentiilor este obligatorie.
(2) Cererea de masuri asiguratorii poate fi formulata si ulterior introducerii actiunii prevazute la art. 138.
Art. 142. – (1) Executarea silita împotriva persoanelor prevazute la art. 138 alin. (1) se efectueaza de catre executorul judecatoresc, conform Codului de procedura civila.
(2) Dupa închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silita vor fi repartizate de catre executorul judecatoresc, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat de creante pus la dispozitia sa de catre lichidator.

Reorganizarea

Art. 103. – (1) În urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul îsi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si în conformitate cu planul confirmat, pâna când judecatorul-sindic va dispune, motivat, fie încheierea procedurii insolventei si luarea tuturor masurilor pentru reinsertia debitorului în activitatea comerciala, fie încetarea reorganizarii si trecerea la faliment, în conditiile art. 107 si urmatoarele.

(2) Pe parcursul reorganizarii, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar. Actionarii, asociatii si membrii cu raspundere limitata nu au dreptul de a interveni în conducerea activitatii ori în administrarea averii debitorului, cu exceptia si în limita cazurilor expres si limitativ prevazute de lege si în planul de reorganizare.
(3) Debitorul va fi obligat sa îndeplineasca, fara întârziere, schimbarile de structura prevazute în plan.
Art. 104. – Prin exceptie de la dispozitiile art. 38, judecatorul-sindic poate, la cererea furnizorului, sa dispuna ca debitorul sa depuna o cautiune la o banca, drept conditie pentru îndatorirea furnizorului de a-i presta serviciile sale în timpul desfasurarii procedurii prevazute în prezenta sectiune. O astfel de cautiune nu va putea depasi 30% din costul serviciilor prestate debitorului si neachitate ulterior deschiderii procedurii.
Art. 105. – (1) Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special pot solicita oricând judecatorului-sindic sa aprobe intrarea în faliment, în conditiile art. 107 si urmatoarele.
(2) Înregistrarea cererii mentionate la alin. (1) nu suspenda continuarea activitatii debitorului pâna când judecatorul-sindic nu hotaraste asupra ei, prin încheiere.
Art. 106. – (1) Debitorul, prin administratorul special, sau, dupa caz, administratorul judiciar va trebui sa prezinte trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situatiei financiare a averii debitorului. Ulterior aprobarii de catre comitetul creditorilor, rapoartele vor fi înregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul sau, dupa caz, administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor creditorilor, în vederea consultarii rapoartelor.
(2) De asemenea, administratorul judiciar va prezenta si situatia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activitatii, în vederea recuperarii acestora, potrivit art. 102 alin. (4), care va fi avizata de comitetul creditorilor.
(3) În termen de 5 zile de la sedinta comitetului creditorilor mentionata la alin. (1), comitetul creditorilor va putea convoca adunarea generala a creditorilor pentru a prezenta masurile luate de debitor si/sau de administratorul judiciar, precum si efectele acestora si sa propuna motivat si alte masuri.

Planul

Art. 94. – (1) Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare în conditiile de mai jos:

a) debitorul, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, în termen de 30 de zile de la afisarea tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii, potrivit art. 28, a intentiei de reorganizare, daca procedura a fost declansata de acesta, si potrivit art. 33 alin. (6), în cazul în care procedura a fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pâna la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante, cu conditia sa îsi fi manifestat aceasta intentie pâna la votarea raportului prevazut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai multi creditori care si-au anuntat aceasta intentie pâna la votarea raportului prevazut la art. 59 alin. (2), detinând împreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse în tabelul definitiv de creante, în termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante.
(2) La cererea oricarei parti interesate, judecatorul-sindic poate scurta, pentru motive temeinice, perioadele prevazute la alin. (1).
(3) Planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare.
(4) Nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, într-un interval de 5 ani anteriori formularii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite în baza prezentei legi si nici debitorul care a fost condamnat definitiv pentru falsificare sau pentru infractiuni prevazute în Legea nr. 21/1996 sau ai carui administratori, directori si/sau asociati au fost condamnati definitiv pentru: bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de încredere, înselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute în Legea nr. 21/1996, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii.
(5) Nerespectarea termenelor prevazute la alin. (1) conduce la decaderea partilor respective din dreptul de a depune un plan de reorganizare si, ca urmare, la trecerea, din dispozitia judecatorului-sindic, la faliment.
Art. 95. – (1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului, si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv în ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si înlocuire a administratorilor si a directorilor.
(2) Planul de reorganizare va cuprinde în mod obligatoriu programul de plata a creantelor.
(3) Executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 3 ani, socotiti de la data confirmarii.
(4) La recomandarea administratorului judiciar, dupa trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la confirmarea planului, aceasta perioada va putea fi extinsa cu cel mult înca o perioada de un an, daca propunerea este votata de cel putin doua treimi din creditorii aflati în sold la acea data.
(5) Planul de reorganizare va mentiona:
a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate, în sensul legii;
b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate;
c) daca si în ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile în nume colectiv si asociatii comanditati din societatile în comandita vor fi descarcati de raspundere;
d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, în comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire în caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula la data propunerii planului.
(6) Planul va specifica masurile adecvate pentru punerea sa în aplicare, cum ar fi:
A. pastrarea, în întregime sau în parte, de catre debitor, a conducerii activitatii sale, inclusiv dreptul de dispozitie asupra bunurilor din averea sa, cu supravegherea activitatii sale de catre administratorul judiciar desemnat în conditiile legii;
B. obtinerea de resurse financiare pentru sustinerea realizarii planului si sursele de provenienta a acestora;
C. transmiterea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului catre una ori mai multe persoane fizice sau juridice, constituite anterior ori ulterior confirmarii planului;
D. fuziunea debitorului, în conditiile legii;
E. lichidarea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului, separat ori în bloc, libere de orice sarcini, sau distribuirea acestora catre creditorii debitorului, în contul creantelor pe care acestia le au fata de averea debitorului;
F. lichidarea partiala sau totala a activului debitorului în vederea executarii planului se face potrivit art. 116-120;
G. modificarea sau stingerea garantiilor reale, cu acordarea obligatorie, în beneficiul creditorului garantat, a unei garantii sau protectii echivalente, în conditiile prevazute la art. 39 alin. (2) lit. c);
H. prelungirea datei scadentei, precum si modificarea ratei dobânzii, a penalitatii sau a oricarei alte clauze din cuprinsul contractului ori a celorlalte izvoare ale obligatiilor sale;
I. modificarea actului constitutiv al debitorului, în conditiile legii;
J. emiterea de titluri de valoare de catre debitor sau oricare dintre persoanele mentionate la lit. C si D, în conditiile prevazute de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si de Legea nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru înscrierea în plan a unei emisiuni de titluri de valoare este necesar acordul expres, în scris, al creditorului care urmeaza sa primeasca titlurile de valoare emise, acord ce se va da înainte de admiterea planului de catre judecatorul-sindic, în conformitate cu prevederile art. 98 alin. (3). Prin exceptie de la prevederile art. 205 alin. (2) din Legea nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, operatiunile cuprinse la prezenta litera sunt considerate operatiuni exceptate în sensul art. 205 alin. (1) din legea mentionata mai sus;
K. prin derogare de la prevederile lit. J, planul de reorganizare nu poate prevedea conversia creantelor bugetare în titluri de valoare;
L. inserarea în actul constitutiv al debitorului – persoana juridica – sau al persoanelor mentionate la lit. C si D a unor prevederi:
a) de prohibire a emiterii de actiuni fara drept de vot;
b) de determinare, în cazul diferitelor categorii de actiuni ordinare, a unei distributii corespunzatoare a votului între acestei categorii;
c) în cazul categoriilor de actiuni preferentiale cu dividend prioritar fata de alte categorii de actiuni, de reglementare satisfacatoare a numirii administratorilor reprezentând categoriile de actiuni respective în ipoteza neonorarii obligatiei de plata a dividendelor.
(7) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, planul propus de creditori poate prevedea modificarea, fara acordul statutar al membrilor sau asociatilor/actionarilor debitorului, a actului constitutiv, daca se îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) planul propus de debitor ofera o recuperare mai redusa a creantelor debitorului;
b) în caz de faliment, membrilor sau asociatilor/actionarilor debitorului nu li s-ar cuveni nimic din distribuire;
c) membrii sau asociatii/actionarii debitorului refuza sa participe la planul propus de creditori.
(8) Înregistrarea mentiunii în registrul comertului va fi solicitata de administratorul judiciar pe cheltuiala debitorului, pe baza hotarârii de confirmare a planului de reorganizare, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Art. 96. – (1) În vederea administrarii eficiente a procedurii, planul poate desemna o categorie separata de creante, compusa numai din acele creante chirografare care, în sensul art. 49 alin. (1), apartin furnizorilor fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura si care nu pot fi înlocuiti. Lista acestor creante trebuie confirmata de administratorul judiciar.
(2) Planul va stabili acelasi tratament pentru fiecare creanta din cadrul unei categorii distincte, cu exceptia cazului în care detinatorul unei creante din categoria respectiva consimte un tratament mai putin favorabil pentru creanta sa.
Art. 97. – Nu se considera modificare a creantei sau a conditiilor de realizare a acesteia situatia în care planul propus prevede revenirea la conditiile de realizare a creantei anterioare survenirii evenimentelor care au condus la modificarea conditiilor respective, cum ar fi neplata uneia sau a mai multor rate scadente ale unui împrumut, la termenele si în conditiile stipulate în contract, care conduce la accelerarea platii întregului rest al împrumutului.
Art. 98. – (1) Câte o copie de pe planul propus va fi depusa la grefa tribunalului si la oficiul registrului comertului sau, dupa caz, la registrul societatilor agricole si va fi comunicata debitorului, prin administratorul special, administratorului judiciar si comitetului creditorilor.
(2) Judecatorul-sindic va convoca o sedinta, în termen de 20 de zile de la înregistrarea planului la tribunal, la care vor fi citati cei care au propus planul si persoanele mentionate la alin. (1) si în care planul va fi admis sau respins de judecatorul-sindic, dupa audierea persoanelor citate.
(3) Judecatorul-sindic va putea admite un plan propus de partile legal îndreptatite, care contine toate informatiile prevazute de prezenta lege. Judecatorul-sindic poate sa ceara unui practician în insolventa sa îsi exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, înainte de admiterea lui.
(4) Daca au fost exprimate mai multe intentii de depunere a unor planuri de reorganizare, judecatorul-sindic va fixa un termen maxim pâna la care acestea pot fi depuse, cu respectarea dispozitiilor art. 74 alin. (2), astfel încât votarea planurilor admise sa se faca în aceeasi sedinta a adunarii generale a creditorilor.
Art. 99. – (1) Dupa admiterea planului, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar convocarea adunarii generale a creditorilor si a debitorului într-un termen cuprins între 20 si 25 de zile, dar nu mai înainte de afisarea tabelului definitiv de creante.
(2) Judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar, în termen de 5 zile de la admitere, publicarea unui anunt referitor la propunerea planului în Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea celui care l-a propus, a datei când se va vota cu privire la plan si a faptului ca este admisibila votarea prin corespondenta, precum si a datei de confirmare a planului, care nu va depasi 15 zile de la data exprimarii votului asupra planului.
(3) Actionarii si creditorii cu titluri de valoare la purtator vor trebui sa depuna originalele la administrator cu cel putin 5 zile înainte de data fixata pentru exprimarea votului, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a vota.
(4) Din momentul publicarii, toate partile interesate vor fi socotite ca au cunostinta de plan si de data de exprimare a votului. În toate cazurile, debitorul va asigura posibilitatea consultarii planului la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului.
Art. 100. – (1) La începutul sedintei de vot, administratorul judiciar va informa creditorii prezenti despre voturile valabile primite în scris.
(2) Fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot, pe care titularul acesteia îl exercita în categoria de creante din care face parte creanta respectiva.
(3) Urmatoarele creante constituie categorii distincte de creante, care voteaza separat:
a) creditorii cu creante garantate;
b) creditorii bugetari;
c) creditorii chirografari stabiliti conform art. 96 alin. (1);
d) ceilalti creditori chirografari.
(4) Un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creante daca în categoria respectiva planul este acceptat de o majoritate absoluta din valoarea creantelor din acea categorie.
(5) Categoriile care, direct sau indirect, controleaza, sunt controlate sau se afla sub control comun cu debitorul, în sensul legislatiei pietei de capital, pot participa la sedinta, dar pot vota cu privire la plan doar în cazul în care acesta le acorda mai putin decât ar primi în cazul falimentului.
Art. 101. – (1) La data stabilita, un plan va fi confirmat de catre judecatorul-sindic, daca sunt întrunite cumulativ urmatoarele conditii:
A. cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate în programul de plati, dintre cele mentionate la art. 100 alin. (3), accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul;
B. în cazul în care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat în cazul în care categoria cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul;
C. fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si echitabil prin plan.
(2) Tratament corect si echitabil exista atunci când sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) nici una dintre categoriile care resping planul si nici o creanta care respinge planul nu primesc mai putin decât ar fi primit în cazul falimentului;
b) nici o categorie sau nici o creanta apartinând unei categorii nu primeste mai mult decât valoarea totala a creantei sale;
c) în cazul în care o categorie defavorizata respinge planul, nici o categorie de creante cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia prevazuta la art. 100 alin. (3), nu primeste mai mult decât ar primi în cazul falimentului.
(3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat.
(4) Confirmarea unui plan de reorganizare împiedica propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricarui alt plan.
Art. 102. – (1) Când sentinta care confirma un plan intra în vigoare, activitatea debitorului este reorganizata în mod corespunzator; creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate astfel cum este prevazut în plan. În cazul intrarii în faliment ca urmare a esuarii planului sau a unei executari silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotarâre definitiva si irevocabila împotriva debitorului. Pentru executarea silita a acestor creante, calitatea de titlu executoriu o va avea sentinta de confirmare a planului.
(2) Creditorii conserva actiunile lor, pentru întreaga valoare a creantelor, împotriva codebitorilor si a fidejusorilor debitorului, chiar daca au votat pentru acceptarea planului.
(3) Daca nici un plan nu este confirmat si termenul pentru propunerea unui plan, în conditiile art. 94, a expirat, judecatorul-sindic va dispune începerea de îndata a procedurii falimentului, în conditiile art. 107 si urmatoarele.
(4) Remuneratiile persoanelor angajate în temeiul art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si al art. 98 alin. (3) si alte cheltuieli administrative vor fi achitate la momentul prevazut, dupa caz, de lege, cu exceptia cazurilor în care partile interesate ar accepta, în scris, alte termene de plata. Planul trebuie sa precizeze în programul de plati cum va fi asigurata aceasta plata.
(5) Plata va putea fi facuta trimestrial, pe baza de acte legale.