Avocat in 2023

Avocat in 2023

Avocat in 2023
Avocat in 2023

 

În 2023, profesia de avocat va fi la fel de importantă ca întotdeauna. Într-o lume în continuă schimbare și evoluție, avocații vor juca un rol vital în asigurarea justiției și protejarea drepturilor și intereselor clienților lor. În acest articol SEO, vom explora mai multe aspecte legate de profesia de avocat în anul 2023.

Primul aspect pe care dorim să-l abordăm este tehnologia. În ultimii ani, tehnologia a avut un impact semnificativ asupra profesiei de avocat, iar acest trend se va menține și în 2023. Din ce în ce mai mulți avocați utilizează tehnologii moderne pentru a gestiona cazurile lor, cum ar fi aplicații mobile, software de gestionare a cazurilor sau de comunicare cu clienții.

Un alt aspect important este diversitatea. În ultimii ani, am asistat la o creștere semnificativă a diversității în profesia de avocat. Această tendință va continua și în 2023, cu mai mulți avocați proveniți din medii diverse și cu o varietate mai mare de experiențe și puncte de vedere. Acest lucru va ajuta la asigurarea unei perspective mai largi și mai echilibrate în tratarea cazurilor.

Pedeapsa „executată sau considerată ca executată”, ce constituie primul termen al recidivei

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 26 septembrie 2018, că admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. 676/267/2017 prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei

 

chestiuni de drept: „în interpretarea dispoziţiilor art. 43 alin. (1) şi alin. (5) Cod penal pentru pedeapsa anterioară ce constituie primul termen al recidivei, prin pedeapsă „executată sau considerată ca executată” se are în vedere pedeapsa astfel recalculată urmare a aplicării art. 551 din Legea nr. 254/2013 sau durata pedepsei aplicată anterior prin hotărârea definitivă de condamnare calculată conform dispoziţiilor art. 71 Cod penal raportat la art. 186 Cod penal” și, în consecință:

”Stabileşte că, în interpretarea dispoziţiilor art. 43 alin. (1) şi alin. (5) Cod penal, prin pedeapsa „executată sau considerată ca executată”, ce constituie primul termen al recidivei, se are în vedere pedeapsa recalculată ca urmare a aplicării art. 551 din Legea nr. 254/2013.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 septembrie 2018.”

:: Minuta Deciziei nr. 15/2018

 

Citeste si https://www.coltuc.ro/blog/dictionar-juridic/recidiva/

Reabilitarea de drept si judecatoreasca in noul cod penal

Si asa cum cere orice tema despre care doresc sa vorbesc, trebuie sa prezint mai intai intelesul notiunii de reabilitare.
Reabilitarea este o institutie de drept penal care are rolul de a inlatura , in anumite conditii expres prevazute de codul penal, consecintele condamnarii unei persoane care a savarsit o infractiune penala. Reabilitarea poate fi de drept sau judecatoreasca, aceasta din urma operand la cererea persoanei condamnate sau a mostenitorilor sai.

Mai pe scurt, reabilitarea inlatura decaderile, interdictiile si incapacitatile din hotararea de condamnare.

Avem doua tipuri de reabilitare: REABILITARE JUDECATOREASCA si REABILITARE DE DREPT.
Mai intai vorbim despre REABILITAREA JUDECATOREASCA. Asa cum intelegem si din denumirea pe care o poarta, aceasta se constata de catre instanta de judecata.
Intai, trebuie sa stim care sunt conditiile in care opereaza cererea de reabilitare judecatoreasca si instanta la care se depune aceasta cerere.
Sa incepem cu conditiile reabilitarii judecatoresti:
Conform articolului 137 Cod Penal litera a) se cere ca cel condamnat sa nu fi suferit o noua condamnare in termenul prevazut la articolul 135, respectiv:
a) în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de un an până la 5 ani, după trecerea unui termen de 4 ani, la care se adaugă jumătate din durata pedepsei pronunţate;

b) în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani până la 10 ani, după trecerea unui termen de 5 ani, la care se adaugă jumătate din durata pedepsei pronunţate;

c) în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, după trecerea unui termen de 7 ani, la care se adaugă jumătate din durata pedepsei pronunţate;

d) în cazul pedepsei detenţiunii pe viaţă comutate sau înlocuite cu pedeapsa închisorii, după trecerea unui termen de 7 ani, la care se adaugă jumătate din durata pedepsei cu închisoare.

Articolul 137, litera b) condamnatul isi asigura existenta prin munca sau prin alte mijloace oneste , precum si in cazul in care are varsta de a fi pensionat sau este incapabil de munca;
Articolul 137, litera c) condamnatul a avut o conduita buna;
Articolul 137, litera d) condamnatul a achitat în întregime cheltuielile de judecată şi despăgubirile civile la plata cărora a fost obligat, afară de cazul când partea vătămată a renunţat la despăgubiri, sau când instanţa constată că cel condamnat şi-a îndeplinit în mod regulat obligaţiile privitoare la dispoziţiile civile din hotărârea de condamnare.
Termenul de reabilitare judecatoreasca incepe sa curga de la data executarii sau considerarii ca executata a pedepsei principale (Excepție: grațierea conditionată: termenul de reabilitate curge de la data aplicării actului de grațiere, nu de la data împlinirii termenului de incercare)
In caz de condamnari succesive, termenul de reabilitare se calculează in raport de pedeapsa cea mai mare si curge de la data executarii ultimei pedepse

Insa, constatam ca pe langa termenul care se cere, trebuie rezolvata si problema referitoare la plata despagubirilor catre partea vatamata si cheltuielile avansate de catre stat , precum si dovada ca v-ati integrat in sociatate, in sensul existentei unui loc de munca si obtinerea unor venituri in mod licit.

In cazul neindeplinirii unei conditii, instanta poate dispune anularea reabilitarii.
Este posibila doar in cazul reabilitarii judecatoresti . Vorbim despre anularea reabilitarii atunci cand dupa acordarea acesteia se descopera ca persoana a suferit o alta condamnare, care daca ar fi fost cunoscuta, ducea la respingerea cererii de reabilitare .
Singura exceptie este aceea in care instanta cunostea ca exista o noua condamnarea, insa nu a luat-o in seama la acordarea reabilitarii.

La litera d) e vorba despre cheltuielile de judecata si restul despagubirilor, conditie obligatorie pentru acordarea reabilitarii. Dar, in cazul neindeplinirii acesteia fara a exista rea-credinta, se poate dispune reabilitarea.

Daca cererea a fost respinsa, se poate introduce o noua cerere, insa dupa o perioada calculata in functie de pedeapsa aplicata.. Daca persoana care ar beneficia de reabilitare decedeaza fara a o depune, aceasta poate fi depusa, insa cu conditia ca persoana beneficiara sa fi trait pana la implinirea termenului de reabilitare.

Acestea fiind spuse, trebuie sa va informez si cu privire la instanta la care se depune cererea de reabilitare. Aceasta se depune fie la instanta care a solutionat cauza in prima instanta, fie la instanta de acelasi grad in raza teritoriala a careia isi are domiciliul persoana in drept sa obtina reabilitarea. Insa, conform practicii si cu scopul de a fi cat mai eficient procesul este indicat ca sa fie introdusa cererea la instanta care a judecat cauza in fond si care are in arhiva toate datele cazului, inclusiv cele privind executarea pedepsei.

Mai jos, aveti un exemplu de cerere de reabilitare judecatoreasca:

Reabilitare judecatoreasca
DOMNULE PREŞEDINTE,

Subsemnatul(a) ………….., domiciliat(a) în …………, va rog sa dispuneti REABILITAREA MEA de condamnarea (sau condamnarile) pe care le-am suferit.
Motivele cererii:
In fapt,
Prin sentinta penala nr. ……… din ……….., a judecatoriei ………..si in baza art. ……, am fost condamnat la ………. inchisoare, fapta savarsita la data de …………
Pedeapsa am executat-o in perioada …………….

Doresc sa precizez ca de la data executarii si pana in prezent nu am suferit o noua condamnare, respectand articolul 135 Cod Penal in ceea ce priveste intervalul de timp si de asemenea doresc sa preciez ca in aceasta perioada mi-am asigurat existenta prin mijloace licite, respectiv prin existenta unul loc de munca si obtinerea unor venituri licite fiind incadrat in munca la societatea X si am locuit efectiv in orasul Y precum si primirea unor venituri licite, am avut o buna conduita si am achitat in ntregime despagubirile civile si cheltuielile judiciare la plata carora am fost obligat..

In drept,
Imi intemeiez cererea pe dispozitiile art. 137 C. pen. şi art. 494 – art. 498 C. proc. pen.
Dovada cererii o fac cu urmatoarele acte pe care le anexez prezentei cereri : copia legalizata a hotararii de condamnare , biletul de liberare din penitenciar, adeverinta nr. ……. din ………., eliberata de unitatea la care am lucrat de la executarea pedepsei pana in prezent, chitanta de achitare a despagubirilor civile si a cheltuielilor judiciare, precum si o caracterizare din partea unitatii la care lucrez, din care rezulta ca am avut o un comportament adecvat.
De asemenea, pentru dovedirea comportamentului meu in societate, doresc sa fie audiat martorul Z.
In vederea judecarii cererii, va rog sa dispuneti atasarea dosarul nr. ………, in care s-a pronuntat hotararea prin care am fost condamnat.

Data, Semnatura,

DOMNULUI PREŞEDINTE AL JUDECATORIEI ……………

Si cam atat despre REABILITAREA JUDECATOREASCA

Acuma sa vorbim in cateva cuvinte si despre REABILITAREA DE DREPT
Reabilitarea de drept este acea forma a reabilitarii care opereaza in virtutea legii, fara a fi necesara cererea fostului condamnat pentru obtinerea ei, aceasta fiind considerata ca dobandita de condamnat in momentul cand s-au realizat conditiile de reabilitare.

Reabilitarea de drept intervine dupa implinirea termenului de incercare.
Asadar, aceasta intervine doar in temeiul legii si este obligatorie indeplinirea a trei conditii. Acestea trebuie sa fie indeplinite cumulativ.
1. Persoana in cauza sa fi fost condamnata la pedeapsa amenzii sau la pedeapsa inchisorii de pana la 1 an
2. Sa se fi împlinit termenul de reabilitare de 3 ani

3. In termenul de reabilitare sa nu se fi comis o noua infractiune,

Conform articolului 134 COD PENAL.
Daca s-a savarsit o noua infractiune in acest termen, nu mai opereaza reabilitarea de drept, numai cea judecatoreasca.

Asa cum este prevazut in articolul 134 Cod Penal, se face distinctie intre reabilitarea persoanei fizice si reabilitarea persoanei juridice.
In ceea ce priveste reabilitarea persoanei juridice, aceasta are loc de drept daca: “dacă în decurs de 3 ani, de la data la care pedeapsa amenzii sau, după caz, pedeapsa complementară, a fost executată sau considerată ca executată şi persoana juridică nu a mai săvârşit nicio altă infracţiune.”

Legalitatea sancţiunilor de drept penal – NOUL COD PENAL

Legea penală prevede pedepsele aplicabile şi măsurile educative ce se pot lua faţă de persoanele care au săvârşit infracţiuni, precum şi măsurile de siguranţă ce se pot lua faţă de persoanele care au comis fapte prevăzute de legea penală.

 

Menţiuni:

Similar reglementării art. 1 din Noul Cod penal, în art. 2 este reglementat principiul legalităţii pedepsei, devenit principiu constituţional odată cu adoptarea Constituţiei din 1991


Legalitatea incriminării – NOUL COD PENAL

Legalitatea incriminării - NOUL COD PENAL
Legalitatea incriminării – NOUL COD PENAL

Art. 1 Legalitatea incriminării

 Legea penală prevede faptele care constituie infracţiuni.Nicio persoană nu poate fi sancţionată penal pentru o faptă care nu era

prevăzută de legea penală la data când a fost săvârşită.

Menţiuni:

Prin art. 1 din Noul Cod penal, este acordată importanţa cuvenită principiului legalităţii incriminării, devenit principiu
constituţional odată cu adoptarea Constituţiei din 1991.

2.În conformitate cu dispoziţiile interpretative cuprinse în art.236 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în

aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal, „dispoziţiile părţii generale a Codului penal, precum şi dispoziţiile generale ale prezentei legi se aplică şi faptelor sancţionate penal prin legi speciale, în afară de cazul în care legea dispune altfel.

 

 

 


NOUL COD PENAL-tratamentul penal al participatiei in Noul Cod penal

 NOUL COD PENAL-tratamentul penal al participatiei in Noul Cod penal.Noul Cod penal contine in linii mari aceleasi prevederi cu privire la pedepsirea participantilor. Exista insa doua diferente. Prima diferenta se refera la denumirea marginala. Codul penal in vigoare prevede denumirea marginala de „pedeapsa in caz de participatie”, in timp ce, in Noul Cod penal, denumirea marginala este de „pedeapsa in cazul participantilor”.

A doua diferenta consta in faptul ca autorul este lasat in afara participantilor, fiind inclus in aceasta categorie coautorul. Textul nou a suferit modificari de forma, impuse de noua conceptie asupra categoriilor de participanti. Astfel, conform art. 49 NCP, coautorul, instigatorul si complicele la o infractiune savarsita cu intentie se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei, se tine seama de contributia fiecaruia la savarsirea infractiunii, precum si de dispozitiile art. 74.

Noua redactare, atat in ce priveste denumirea marginala, cat si continutul articolului, da curs noii conceptii care-l exclude pe autor din categoria participantilor.

Totusi textul il adauga pe coautor alaturi de instigator si complice in categoria participantilor la infractiune. O alta consecinta a faptului ca in conceptia Noului Cod penal autorul nu mai este inclus printre participanti, se reflecta asupra modalitatii de redactare a prevederilor referitoare la circumstantele personale si reale.

Astfel, desi nu modifica pe fond prevederile Codului penal in vigoare (art. 28), art. 50 NCP introduce expresiile „circumstantele privitoare la persoana autorului sau a unui participant”, in loc de „circumstantele privitoare la persoana unui participant” si „se rasfrang asupra autorului si a participantilor” in loc de „se rasfrang asupra participantilor”. Practic autorul este adaugat in text alaturi de participanti, noua modalitate de redactare fiind de natura sa inlature eventuale confuzii.

Efectele circumstantelor personale si reale raman insa neschimbate.

Impiedicarea savarsirii infractiunii in Noul Cod penal (art. 51) reproduce textul art. 30 C.pen. cu doua diferente. Prima se refera la denumirea marginala unde notiunea de „fapta” este inlocuita cu cea de „infractiune”.

Modificarea isi gaseste justificarea in faptul ca art. 51 NCP reglementeaza o cauza generala de nepedepsire a unui participant care contribuie la savarsirea unei infractiuni si nu a unei fapte prevazute de legea penala si numai in prima ipoteza se pune problema ca acesta sa nu fie pedepsit.

In cea de-a doua ipoteza, daca fapta nu constituie infractiune nu putem vorbi de pedeapsa sau de cauza de nepedepsire.

A doua diferenta clarifica practic ce are de facut participantul pentru a beneficia de cauza de nepedepsire. Astfel, in Noul Cod penal, obligatia sa consta in impiedicarea consumarii infractiunii, fie prin denuntul savarsirii acesteia in timp util, fie prin impiedicarea prin propria persoana a consumarii acesteia.

Conform Codului penal in vigoare, interventia participantului este necesara in cursul executarii sau dupa executare, dar inaintea producerii rezultatului.

Asadar, noua modalitate de reglementare a impiedicarii savarsirii infractiunii este binevenita, aducand un plus de acuratete textului in cauza.

Pregatirea intrarii in vigoare a Noului Cod Penal

Pregatirea intrarii in vigoare a Noului Cod Penal NOUL COD PENAL  Unul din proiectele de lege care face parte din acest pachet legislativ prevede introducerea unei noi denumiri pentru judecatorii care isi desfasoara activitatea in penitenciare, posibilitatea audierii detinutilor prin videoconferinta, dar si acordarea unui nou drept condamnatilor, acela de a avea convorbiri online.

Guvernul Romaniei a propus, iar recent Senatul a aprobat proiectul de lege ce contribuie la punerea in aplicare a dispozitiilor penale, procesual-penale si executional penale pe viitor.

Este vorba despre “Proiectul de Lege privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal”, avizat favorabil de Consiliul legislativ, Consiliul Economic si Social si de Consiliul Superior al Magistraturii.

Noul Cod penal – Legea 187/2012 privind punerea in aplicare a Noului Cod Penal

In Monitorul Oficial Partea I nr. 757/2012 a fost publicata o importanta Lege, ce vine in contextul reformei Justitiei: Legea 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.


Legea cuprinde dispozitiile privind punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Codul penal, avand ca principal obiect punerea de acord a legislatiei penale existente cu prevederile acestuia, precum si stabilirea regulilor pentru solutionarea conflictului de legi rezultand din intrarea in vigoare a Codului penal.

Legea a stabili data de 1 februarie 2014 ca data de intrare in vigoare a noului Cod Penal.

Avocat penal – Noul Cod Penal

Schimbarea Codului Penal se pune în discuţie de mai mulţi ani, au existat chiar mai multe comisii de lucru care au realizat proiecte în această privinţă. Un alt cod a mai fost chiar publicat în Monitorul Oficial, respectiv Legea nr. 301/2004. Noul Cod penal a fost adoptat la 26 iunie 2009 prin Legea nr. 286/2009 şi a fost publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 510 din 24 iulie 2009. Nici acest cod nu are

o dată sigură de intrare în vigoare, dar cel mai probabil el nu va intra în vigoare înainte de trecerea a 2 ani de la publicare. Acest lucru pare a a se impune din mai multe motive: înainte de 15 iulie 2010 nu a fost publicat codul de procedura penală care asigură traducerea în practică a instituţiilor de drept substanţial prezentate în Codul penal, iar din punct de vedere practic este nevoie să treacă un interval rezonabil pentru ca destinatarii normei penale în general, dar şi juriştii în special, să aibă timp să lectureze noile prevederi ale legii …Avocat penal

Noul Cod penal si Noul cod de procedura penala – vor intra in vigoare la 1 februarie 2014

Pe site-ul Ministerului de Justitie a fost publicat calendarul pentru aprobarea pachetului legislativ necesar pregatirii intrarii in vigoare a Noului Cod penal si a Noului Cod de procedura penala, agreat cu Parlamentul Romaniei.

Calendarul prevede:

1. Finalizarea, in cursul anului 2012, a dezbaterilor parlamentare cu privire la Legea de punere in aplicare a Codului penal si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii penale – aflat in dezbaterea comisiei juridice a Camerei Deputatilor – camera decizionala;

2. Finalizarea si transmiterea la Parlament, pana la sfarsitul anului 2012, a urmatoarelor 4 proiecte de lege:

a. proiectul de lege pentru punerea in aplicare a Codului de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale;

b. proiectul de Lege privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal;

c. proiectul de lege privind executarea pedepselor, masurilor educative si a altor masuri dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, neprivative de libertate;

d. proiectul de Lege privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune.

3. Sustinerea in Parlament si adoptarea de catre acesta, pana la sfarsitul lunii iunie 2013, a proiectelor de lege prevazute la pct.2;

4. Pregatirea sistemului judiciar, dar si a celorlalte categorii profesionale care contribuie la punerea in aplicare a dispozitiilor penale, procesual-penale si executional penale, in perioada iulie 2013-1 februarie 2014 cu privire la intreg pachetul de acte normative ce vizeaza reforma in materie penala;

5. Intrarea in vigoare la 1 februarie 2014 a urmatoarelor acte normative:

a. noul Cod penal;

b. noul Cod de procedura penala;

c. Legea de punere in aplicare a Codului penal si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii penale;

d. Legea pentru punerea in aplicare a Codului de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale;

e. Legea privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal;

f. Legea privind executarea pedepselor, masurilor educative si a altor masuri dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, neprivative de libertate;

g. Legea privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune.

Sursa: Ministerul Justitiei

Proiectele de Cod Civil si Penal au fost adoptate de Parlament

Guvernul si-a asumat raspunderea pentru proiectele de Cod Penal si Cod Civil, luni, in doua sedinte comune ale Camerei Deputatilor si Senatului. Potrivit membrilor conducerii celor doua Camere ale Parlamentului, dupa

asumarea raspunderii Executivului, in cazul in care in termen de trei zile nu a fost depusa o motiune de cenzura, cele doua proiecte de coduri se considera a fi adoptate, urmand parcursul clasic al unei legi, relateaza Agerpes.Cele doua proiecte urmeaza sa fie depuse la Secretariatul General al Guvernului iar in termen de doua zile de la depunere, vor fi trimise spre promulgare presedintelui.

Desi inainte de asumarea Guvernului asupra celor doua proiecte liberalii anuntau depunerea unei motiuni de cenzura, acestia au spus, miercuri, ca renunta la aceasta procedura, neavand sustinerea UDMR.”In mod normal, noi ne-am pastrat pana in ultima clipa dorinta de a depune motiunea de cenzura. Din pacate, colegii nostri de la grupul parlamentar UDMR n-au dorit sa depuna o motiune de cenzura si ca atare grupul PNL singur nu o poate face”, a declarat viceliderul grupului parlamentar al PNL de la Camera Deputatilor, Eugen Nicolaescu.

Sursa: Ziua

Proiectele de Cod Civil si Penal au fost adoptate de Parlament

Guvernul si-a asumat raspunderea pentru proiectele de Cod Penal si Cod Civil, luni, in doua sedinte comune ale Camerei Deputatilor si Senatului. Potrivit membrilor conducerii celor doua Camere ale Parlamentului, dupa

 

asumarea raspunderii Executivului, in cazul in care in termen de trei zile nu a fost depusa o motiune de cenzura, cele doua proiecte de coduri se considera a fi adoptate, urmand parcursul clasic al unei legi, relateaza Agerpes.Cele doua proiecte urmeaza sa fie depuse la Secretariatul General al Guvernului iar in termen de doua zile de la depunere, vor fi trimise spre promulgare presedintelui.

Desi inainte de asumarea Guvernului asupra celor doua proiecte liberalii anuntau depunerea unei motiuni de cenzura, acestia au spus, miercuri, ca renunta la aceasta procedura, neavand sustinerea UDMR.”In mod normal, noi ne-am pastrat pana in ultima clipa dorinta de a depune motiunea de cenzura. Din pacate, colegii nostri de la grupul parlamentar UDMR n-au dorit sa depuna o motiune de cenzura si ca atare grupul PNL singur nu o poate face”, a declarat viceliderul grupului parlamentar al PNL de la Camera Deputatilor, Eugen Nicolaescu.

Sursa: Ziua

Noul cod penal

Fişă tehnică

 

 

1. Data începerii proiectului – ianuarie 2006

 

 

2. Cadrul instituţional (program Phare, cooperare cu experţi străini, etc.)

–-

 

 

3. Componenta comisiei pe profesii

         judecători: 4

         procurori: 1

         avocaţi: 1

         profesori: 3

         1 reprezentant al Consiliului Legislativ, în temeiul art. 26 alin.(2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

4. Sistematizarea

 

Proiect:

         nr. articole: 436

         nr. secţiuni: 13

         nr. capitole: 56

         nr. titluri: 22

 

Partea Generală:

         nr. articole: 185

         nr. secţiuni: 13

         nr. capitole: 22

         nr. titluri: 10

 

Partea Specială:

         nr. articole: 251

         nr. secţiuni: –

         nr. capitole: 34

         nr. titluri: 12

 

 

 

 

5. Instituţii reformate sau nou introduse, efectele

 

            Proiectul Codului penal cuprinde, urmându-se structura consacrată, două părţi: partea generală şi partea specială.

Prezentăm, în cele ce urmează, principalele noutăţi legislative cuprinse în proiectul Codului penal:

            PARTEA GENERALĂ reuneşte regulile aplicabile ansamblului infracţiunilor reglementate de legislaţia penală, în vreme ce partea specială cuprinde principalele infracţiuni, grupate în funcţie de valorile sociale a căror ocrotire se realizează prin incriminare. Sunt incluse în partea specială a Codului categoriile de infracţiuni cu care practica judiciară se confruntă în mod frecvent, cele prin care se aduce atingere unor valori sociale fundamentale pentru o societate democratică, dar şi faptele a căror incriminare este impusă de dezvoltarea societăţii contemporane.

 

Sub aspectul reglementării instituţiei infracţiunii, mai multe aspecte au fost avute în vedere de către comisie. Este necesar să se renunţe la concepţia materială asupra infracţiunii, specifică statelor din sfera de influenţă sovietică, şi implicit la pericolul social ca trăsătură generală a infracţiunii. Situaţiile care astăzi sunt soluţionate pe baza art. 181 din Codul penal trebuie să îşi găsească rezolvarea pe baza principiului oportunităţii urmăririi penale.

 

În materia pluralităţii de infracţiuni, s-a avut în vedere o simplificare a reglementării, de exemplu prin reducerea numărului de forme de recidivă prevăzute de lege şi, mai ales, prin stabilirea unui tratament sancţionator mai uşor de aplicat.

 

În materia participaţiei, s-a impus consacrarea unei reglementări legale a coautoratului, unanim recunoscut de doctrina şi practica judiciară.

 

În privinţa sistemului pedepselor, principala preocupare vizează crearea unui mecanism care, prin flexibilitate şi diversitate, să permită alegerea şi aplicarea celor mai adecvate măsuri, pentru a putea asigura în acest fel atât o constrângere proporţională în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, cât şi o modalitate eficientă de recuperare socială a infractorului.

            De exemplu, pedeapsa amenzii primeşte o nouă reglementare, dar şi o sferă de aplicare semnificativ lărgită faţă de Codul penal în vigoare, prin creşterea numărului infracţiunilor pentru care aceasta poate fi aplicată ca pedeapsă unică, dar mai cu seamă ca pedeapsă alternativă la pedeapsa închisorii.

În acelaşi timp, calcularea amenzii se face prin sistemul zilelor-amendă, care, prin mecanismul de determinare a cuantumului, asigură o mai bună individualizare a pedepsei concret aplicate atât sub aspectul proporţionalităţii, exprimat în numărul zilelor-amendă, cât şi al eficienţei, prin determinarea valorii unei zile-amendă ţinându-se seama de situaţia patrimonială a condamnatului.

            În privinţa pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, s-a avut în vedere o regândire a reglementării, astfel încât să se ajungă la o diversificare a conţinutului acesteia, dar şi la o extindere a sferei faptelor pentru care se poate dispune, lăsând judecătorului posibilităţi mai largi de individualizare.

Cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei, necesitatea evitării aplicării unor pedepse mult diferite sub aspectul speciei sau duratei pentru fapte similare impune o mai bună articulare a elementelor de individualizare a pedepsei, evitând recurgerea la criterii foarte generale.

 

Sub aspectul modalităţilor de individualizare a executării pedepsei, noul Cod are în vedere diversificarea cadrului reglementărilor în materie, prin introducerea unor modalităţi alternative la executarea pedepsei în regim de detenţie (renunţarea la pedeapsă, amânarea pronunţării pedepsei, suspendarea executării etc.). Totodată, se impune ca pe durata termenelor de încercare a diferitelor modalităţi de executare a pedepsei neprivative de libertate să se reglementeze o intervenţie activă a serviciului de probaţiune, în vederea supravegherii eficiente a persoanei condamnate şi a prevenirii comiterii de către aceasta a unor noi infracţiuni.

 

În ceea ce priveşte reglementarea răspunderii penale a minorilor s-a urmărit reformarea completă a sistemului existent în prezent.

            În primul rând, în acord cu tendinţa generală în plan european, s-a redus limita de vârstă de la care este posibilă angajarea răspunderii penale a minorului, până la 13 ani. În prezent, limita de vârstă de la care minorul răspunde penal este de 10 ani în Franţa, în Marea Britanie şi în Elveţia, de 12 ani în Grecia şi în Olanda, iar în Spania vârsta este stabilită în prezent la 14 ani, dar un proiect de lege aflat în curs de dezbatere parlamentară prevede coborârea acestei vârste la 12 ani. Dincolo de convergenţa cu această tendinţă, modificarea s-a impus în considerarea a cel puţin două elemente:

    1. creşterea continuă în ultimii ani a numărului faptelor penale săvârşite de minori cu vârsta sub 14 ani, aceştia ajungând nu de puţine ori să comită fapte foarte grave sau să fie atraşi în activitatea grupurilor de criminalitate organizată tocmai în considerarea imposibilităţii tragerii lor la răspundere penală;

    2. datele statistice privind expertizele efectuate cu privire la existenţa discernământului în cazul minorilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 16 ani arată că în peste 90% dintre cazuri s-a stabilit existenţa acestui discernământ, ceea ce înseamnă că, de regulă, discernământul există anterior vârstei de 14 ani.

O a doua modificare importantă o constituie renunţarea la dualitatea de sancţiuni consacrată astăzi de Codul penal – pedepse şi măsuri educative. Astfel, proiectul noului Cod penal a urmărit renunţarea completă la pedepse în cazul minorului infractor şi instituirea unui sistem sancţionator bazat doar pe măsuri educative, incluzând, bineînţeles, şi măsuri educative privative de libertate.

            Regula o constituie aplicarea în cazul minorilor a măsurilor educative neprivative de libertate, măsurile privative de libertate constituind excepţia şi fiind rezervate ipotezelor de infracţiuni grave sau de minori care au comis multiple infracţiuni.

            Regimul prevăzut pentru executarea acestor măsuri este astfel conceput încât să ofere largi posibilităţi de individualizare, permiţând adaptarea sa în funcţie de conduita fiecărui minor pe durata executării.

 

În ceea ce priveşte răspunderea penală a persoanei juridice se menţine în linii generale regimul instituit prin modificările aduse Codului penal în vigoare prin prevederile Legii nr. 278/2006, cu câteva corective, cum ar fi: restrângerea imunităţii instituţiilor publice, o mai bună individualizare legală a pedepsei amenzii, introducerea unor noi pedepse complementare prevăzute de unele decizii-cadru adoptate la nivelul Uniunii Europene ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 278/2006 etc.

            Referitor la cauzele care înlătură răspunderea penală, s-a renunţat la reglementarea paralelă a lipsei şi retragerii plângerii prealabile, respectiv la împăcarea părţilor, fiind necesar a se opta pentru una dintre ele. Soluţia cea mai potrivită ar fi renunţarea la împăcarea părţilor şi consacrarea retragerii plângerii prealabile, cu efecte in personam.

 

În ceea ce priveşte PARTEA SPECIALĂ, sub aspectul sistematizării, s-a impus renunţarea la structura codurilor penale anterioare, în favoarea reglementării mai întâi a infracţiunilor care aduc atingere persoanei şi drepturilor acesteia şi abia după aceea a infracţiunilor care aduc atingere atributelor statului sau altor valori sociale fundamentale.

 

            În acelaşi timp, prin proiect se realizează o reaşezare în limite normale a tratamentului sancţionator pentru faptele incriminate în partea specială, astfel încât să se dea expresie viziunii contemporane asupra rolului pedepsei în reintegrarea socială a persoanelor care au comis infracţiuni.

 

            În cazul infracţiunilor contra vieţii persoanei, s-a realizat o simplificare a reglementării omorului, prin renunţarea la reglementarea a două variante agravate distincte (omorul calificat şi omorul deosebit de grav) şi reţinerea ca elemente circumstanţiale de calificare doar a acelor împrejurări care conferă faptei o periculozitate ce excedează în mod vădit posibilităţilor de individualizare pe baza limitelor de pedeapsă ale variantei-tip sau de bază.

Pentru instituirea unei reglementări coerente în privinţa infracţiunilor de violenţă domestică, această împrejurare este valorificată ca un element circumstanţial de agravare în cazul tuturor infracţiunilor contra integrităţii corporale şi sănătăţii.

 

        Materia infracţiunilor împotriva libertăţii şi integrităţii sexuale este complet revizuită, pe baza unei noi concepţii, în acord cu soluţiile diferitelor coduri europene în materie, privind relaţiile dintre infracţiunile înscrise în această categorie.

 

În materia infracţiunilor contra patrimoniului se urmăresc în primul rând o reconsiderare a limitelor legale de pedeapsă, în vederea readucerii acestora în limite normale, dar şi o simplificare a reglementării prin renunţarea la numeroase variante agravate.

 

Reglementarea infracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei cunoaşte modificări importante, justificate şi solicitate de noile realităţi sociale, şi are ca obiectiv asigurarea legalităţii, independenţei, imparţialităţii şi fermităţii în procesul de înfăptuire a actului de justiţie, prin sancţionarea penală a faptelor de natură să influenţeze grav, să ignore ori să submineze autoritatea justiţiei.

            Pornindu-se de la aceste raţiuni, au fost identificate şi incriminate o serie de fapte evidenţiate şi în practica judiciară, care pot afecta semnificativ activitatea de înfăptuire a justiţiei, precum: obstrucţionarea justiţiei, influenţarea declaraţiilor, presiuni asupra justiţiei, compromiterea intereselor justiţiei, sfidarea instanţei, asistenţa şi reprezentarea neloială sau neexecutarea sancţiunilor penale.

Cadrul infracţiunilor de corupţie a fost de asemenea revizuit nu doar prin preluarea în textul Codului a incriminărilor cuprinse în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dar şi prin reformularea unor texte.

 

Capitolul referitor la infracţiunile de fals a fost revizuit prin introducerea unor noi incriminări, ţinându-se seama de noile modalităţi de comitere a acestor infracţiuni (falsul informatic, falsificarea de mijloace de plată electronice etc.), dar şi prin reconsiderarea incriminărilor deja existente, mai ales în privinţa infracţiunilor de fals în înscrisuri.

           

Capitolul referitor la infracţiunile contra circulaţiei pe drumurile publice au fost elaborate avându-se în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 care în Capitolul VI “Infracţiuni şi pedepse“ incriminează faptele săvârşite prin încălcarea regimului circulaţiei pe drumurile publice şi prevede şi pedepsele corespunzătoare. Acestor incriminări, în proiect, li s-au adus mai multe modificări sau completări.

            S-au stabilit titlurile marginale la toate infracţiunile la regimul circulaţiei pe drumurile publice; la unele variante tip sau atenuate ale acestor fapte s-a prevăzut pedeapsa amenzii ca pedeapsă alternativă. Conţinutul legal al infracţiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului, refuzul sau sustragerea de la recoltarea probelor biologice şi consumul de alcool sau alte substanţe după producerea accidentului, au fost îmbunătăţite ţinând seama şi de observaţiile Institutului Naţional de Medicină Legală, cât şi de alte modificări determinate, mai ales, de realizarea unor corelări cu alte incriminări cuprinse în proiectul Codului penal.

Ca element de noutate, trebuie menţionat că determinarea concentraţiei de alcool în sânge relevantă pentru reţinerea infracţiunii prevăzute la art. 340 se face la momentul prelevării probelor biologice, fără posibilitatea unei recalculări ulterioare.

 

În cadrul infracţiunilor contra familiei, au fost incluse, în plus faţă de incriminările existente astăzi, incestul şi o incriminare nouă – împiedicarea accesului la învăţământul general obligatoriu. Aceasta reprezintă o necesitate, în condiţiile creşterii alarmante a ratei abandonului şcolar de către elevi de vârstă tot mai mică. Bineînţeles, textul nu vizează situaţiile în care acest abandon este determinat de o situaţie materială precară, caz în care statul trebuie să intervină prin alte mijloace, ci situaţiile în care părintele acţionează în mod abuziv, retrăgându-l pe minor de la studii sau împiedicându-l să le urmeze, deşi ar fi avut toate condiţiile pentru aceasta.

 

Titlul IX a fost consacrat infracţiunilor electorale, fapte regăsite în prezent în mai multe legi speciale. Astfel, la ora actuală infracţiuni electorale se regăsesc în Legea nr.  3/2000 privind organizarea referendumului, în Legea nr. 67/2004 privind alegerea autorităţilor publice locale şi în Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei deputaţilor şi Senatului. La rândul său, art. 27 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României face trimitere la textele de incriminare din Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului.

În aceste condiţii, s-a considerat preferabilă regruparea infracţiunilor electorale într-un titlu distinct al Codului penal, pentru a asigura o mai mare stabilitate acestor texte dar şi pentru a elimina paralelismele existente în prezent în reglementare.

            În legislaţia în vigoare, deşi faptele incriminate de diferitele legi sunt în mare măsură similare, s-au strecurat şi necorelări sau diferenţe în reglementare, care nu îşi găsesc raţiunea de a exista. Aşa de pildă, infracţiunea de împiedicare a liberului exerciţiu al drepturilor electorale are, potrivit art. 103 din Legea nr. 67/2004 şi o formă agravată, dar în art. 100 din Legea nr. 373/2004 aceasta nu se mai regăseşte.

            Textele propuse de proiect aduc şi o mai bună sistematizare a incriminărilor în această materie, având în vedere obiectul juridic al acestora. În acelaşi timp, au fost restructurate unele dintre incriminări, în scopul unei mai corecte individualizări legale. Astfel, în cazul infracţiunii de violare a confidenţialităţii votului au fost create două forme, cu sancţiuni distincte, în considerarea diferenţei evidente de periculozitate între situaţia în care violarea se face de către un membru al biroului secţiei de votare ori de către o altă persoană. În prezent ambele variante se regăsesc în cuprinsul aceluiaşi text de incriminare şi atrag aceeaşi sancţiune.

            De asemenea, au fost înlăturate câteva erori de reglementare strecurate în textele din legislaţia specială. Spre exemplu, art. 102 alin.(3) din Legea nr. 373/2004 prevede sancţionarea tentativei în cazul infracţiunii de corupere a alegătorilor, constând în „promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul …”. Aceasta este însă o infracţiune cu consumare anticipată, astfel încât ea nu este susceptibilă de tentativă.

 

Titlul XII reglementează într-o formă complet revizuită, infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi de război.

Conform art. 17 din Statutul Curţii Penale Internaţionale (CPI), jurisdicţia Curţii este una complementară faţă de cea a instanţelor naţionale ale statelor ce au ratificat Statutul. În consecinţă, ca urmare a ratificării Statutului de către România prin Legea nr. 111/2002, este necesară alinierea legislaţiei penale române la standardele Statutului CPI, în scopul facilitării exercitării propriei competenţe.

Acesta este de altfel, principalul scop al prezentului titlu – asigurarea unei compatibilităţi depline între prevederile Statutului de la Roma şi cele ale noului Cod penal român. Acest imperativ a fost dealtfel recunoscut şi de alte state ce au ratificat Statutul şi care, fie au recurs la modificarea codurilor penale, fie au creat un Cod al infracţiunilor internaţionale, aşa cum s-a întâmplat în dreptul german (a se vedea Gesetz zur Einfuhrüng des Völkerstrafgesetzbuches (VStG), publicat în Bundesgesetzblatt nr. 42/29.06.2002). Această din urmă reglementare a servit ca model pentru sistematizarea dispoziţiilor din prezentul titlu.

Textele în materie propuse de proiect nu se limitează la o traducere a dispoziţiilor Statutului, operându-se, după modelul reglementării germane, unele modificări de fond şi formă. Astfel, precizăm că, în plus faţă de textul Statutului Curţii, au fost avute în vedere şi alte elemente:

      a) încorporarea suplimentară a prevederilor unor acte normative de drept internaţional (în special Protocolul Adiţional I la Convenţiile de la Geneva şi a Protocolului II din 1999 la Convenţia pentru protecţia bunurilor culturale în caz de conflict armat din 1954);

      b) raportarea la Elementele infracţiunilor (conform art. 9 din Statut), act aprobat de Comisia Preparatorie la data de 30 iunie 2000;

      c) raportarea la jurisprudenţa instanţelor internaţionale ulterioară anului 1998, ce nu a putut fi încorporată în Statut.

 

 

6. Componenţa nominală a comisiei

 

    – procuror Katalin-Barbara Kibedi, consilier al ministrului justiţiei, preşedinte al Comisiei;

    – profesor univ. dr. Valerian Cioclei, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti;

    – profesor univ. dr. Ilie Pascu, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative, Universitatea „Andrei Şaguna” din Constanţa;

    – conf. univ. dr. Florin Streteanu, Facultatea de Drept, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca;

    – judecător Gabriel Ionescu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

    – judecător Ana Cristina Lăbuş, membru al Consiliului Superior al Magistraturii;

    – judecător Andreea Stoica, Curtea de Apel Bucureşti, detaşat la Consiliului Superior al Magistraturii;

    – judecător Mihail Udroiu, Tribunalul Bucureşti, detaşat la Ministerul Justiţiei;

    – avocat Marian Nazat;

    – consilier Elena Cismaru, şef sector – Sectorul de legislaţie penală şi contravenţională – Consiliul Legislativ, reprezentantul acestei instituţii în Comisie, în temeiul art.26 alin.(2) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

 

 

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!