avocat gratuit online

avocat gratuit online

  1. Un drept fundamental pentru toți cetățenii este accesul la un avocat gratuit.
  2. Oamenii care nu își pot permite un avocat particular au dreptul la asistență juridică gratuită.
  3. Un avocat de oficiu este pus la dispoziția celor care nu își pot permite să plătească un avocat.
  4. Avocatul gratuit poate oferi consiliere juridică și asistență în instanță.
  5. Toți cetățenii au dreptul la apărare, indiferent de situația financiară.
  6. Avocatul gratuit poate asigura un proces echitabil și corect.
  7. Asistența juridică gratuită poate fi oferită în cazuri civile și penale.
  8. Cei care beneficiază de avocat gratuit pot fi reprezentați în fața instanțelor de judecată.
  9. Avocatul gratuit poate oferi asistență pentru redactarea unui act juridic.
  10. Asistența juridică gratuită poate fi acordată și în cazuri de divorț sau custodie a copiilor.
  11. Un avocat de oficiu poate oferi asistență juridică și în cazuri de discriminare sau hărțuire.
  12. Persoanele cu dizabilități sau cu probleme de sănătate mentală pot beneficia de asistență juridică gratuită.
  13. Avocatul gratuit poate ajuta persoanele care au fost victimele unui abuz sau infracțiuni.
  14. Oamenii care sunt arestați și nu își pot permite un avocat pot beneficia de asistență juridică gratuită.
  15. Avocatul gratuit poate oferi asistență în cazuri de asistență socială și ajutor public.
  16. Cei care nu vorbesc limba majoritară a țării pot beneficia de servicii de interpretare oferite de avocatul gratuit.
  17. Un avocat de oficiu poate ajuta persoanele care sunt deportate sau au probleme de imigrare.
  18. Asistența juridică gratuită poate fi acordată și în cazuri de drepturi de proprietate intelectuală.
  19. Cei care sunt implicați în accidente de mașină sau alte incidente pot beneficia de asistență juridică gratuită.
  20. Un avocat de oficiu poate oferi asistență pentru a obține dreptul de azil sau de refugiat.
  21. Cei care sunt implicați în dispute de locuințe sau chirii pot beneficia de asistență juridică gratuită.
  22. Persoanele care sunt implicate în dispute de muncă sau salarii neplătite pot beneficia de avocatul gratuit.
  23. Un avocat de oficiu poate ajuta persoanele care sunt implicate în dispute de contracte sau drepturile consumatorilor.
  24. Cei care sunt implicați în dispute de moștenire pot beneficia de asistența juridică gratuită.
  25. Avocatul gratuit

Avocatul gratuit este un serviciu care oferă posibilitatea de a discuta cu un avocat fără a plăti nicio taxă. Aceasta poate fi realizată prin intermediul telefonului sau printr-o întâlnire în persoană, în funcție de preferințele dumneavoastră.
Dacă aveți nevoie de ajutor pentru înțelegerea drepturilor dumneavoastră ca angajat sau dacă există probleme legate de contractul dumneavoastră de muncă, atunci vorbirea cu un avocat ar putea fi benefică pentru dumneavoastră. Dacă aceasta este o opțiune care vă interesează și doriți mai multe informații despre cum funcționează, citiți mai departe!

Beneficiile avocatului gratuit

Beneficiile avocatului gratuit sunt numeroase. Puteți economisi bani, obțineți sfaturi de la experți și chiar obțineți o consultație gratuită.

Ce tipuri de consultanță legală sunt disponibile gratuit?

Consultanța legală gratuită este disponibilă pentru o varietate de tipuri de cazuri. De exemplu, dacă treceți printr-un divorț sau o luptă pentru custodie, consultanța legală gratuită poate ajuta să înțelegeți drepturile și opțiunile dumneavoastră. Dacă sunteți acuzat de o infracțiune, consultanța legală gratuită poate ajuta să explice ce se întâmplă în continuare și cum să vă protejați în timpul procesului. Consultanța legală gratuită acoperă, de asemenea, problemele de dreptul muncii, cum ar fi procesele de discriminare, procesele de concediere abuzivă și disputele salariale/orare dintre angajați și angajatori. În cele din urmă, dacă există o problemă legată de un contract (cum ar fi un acord între două părți), atunci consultanța legală gratuită poate fi obținută de la avocații specializați în dreptul contractelor.

Găsirea avocatului gratuit

Dacă căutați avocatul gratuit, există multe opțiuni disponibile. Unele dintre cele mai comune locuri pentru a-l găsi sunt:

  • Firmele de avocatură
  • Clinici legale
  • Societățile de ajutor legal
  • Servicii pro bono

Cum să profitați la maximum de avocatul gratuit

Dacă căutați avocatul gratuit, iată câteva sfaturi despre cum să profitați la maximum de el:

  • Fii pregătit. Înainte de întâlnirea cu avocatul, documentați-vă și pregătiți-vă cu întrebări.
  • Nu mințiți sau exagerați. S-ar putea să credeți că exagerarea unei povești va ajuta cazul dumneavoastră, dar este mai bine să fiți onest și direct cu situația dumneavoastră decât să încercați să-l înșelați pe avocat pentru a vă ajuta mai mult decât poate (și să-i irosiți timpul).
  • Urmați după întâlnire cu avocatul – nu așteptați până în ultimul moment! Acest lucru este deosebit de important dacă există probleme legate de custodia copiilor sau probleme de dreptul familiei, deoarece aceste cazuri necesită comunicare constantă între părțile implicate, pentru a nu cădea în capcana mai târziu, când lucrurile devin mai complicate decât se aștepta.

Concluzie

Avocatul gratuit este o resursă importantă pentru oamenii care au nevoie de ea. Poate ajuta să obțineți informațiile și suportul necesare pentru a lua decizii cu privire la cazul dumneavoastră,

 

Cabinetul de avocat Coltuc Marius a fost infiintat ca urmare a unei decizii de peste 16 ani de practica in domeniul avocaturii dupa o lunga colaborare cu o echipa de avocati profesionisti din Bucuresti

 

In cadrul acestui cabinet de avocat oferim servicii juridice de asistare sau reprezentare juridica de catre avocati pentru toate instantele judecatoresti

 

Avem o experienta de peste 16 ani in domeniul juridic in diverse domenii ale dreptului penal,civil,fiscal,familiei,drept contencios administrativ

Consultanta juridica este o prioritate.Infiintam firme si srl in 2018

Consultanta gratuita este avuta in vedere in cadrului Cabinetului de avocat Coltuc

Suntem profesionisti in litigii impotriva bancilor si foarte buni avocati impotriva executarii silite

Ne gasiti pe www.coltuc.ro

Ne puteti citi articolele pe www.coltuc.ro/blog

Ne puteti urmari apartiile tv pe https://www.youtube.com/watch?v=g0Ylmb0XhTs

Ne puteti citi comunicatele de presa ale Cabinetului de avocat Coltuc https://www.agerpres.ro/ots/2017/06/06/avocat-coltuc-veste-incredibila-de-la-ccr-ati-pierdut-un-proces-cu-banca-in-2013-2017-aveti-30-de-zile-sa-depuneti-recurs-12-24-36

Cabinetul de avocat Coltuc este localizat pe google maps aici

https://www.google.com/maps?q=coltuc&biw=1422&bih=649&dpr=1.13&um=1&ie=UTF-8&sa=X&ved=0ahUKEwj5iezBhJTdAhVOKywKHfjJD9oQ_AUICygC

Puteti scrie avocatului Coltuc pe whatsapp 0745.150.894

Sau email : avocat@coltuc.ro

 

Admisibilitatea probelor noi cand tribunalele si curtile de apel au retinut cauzele spre rejudecare in fond -RIL

Admisibilitatea-probelor-noi-cand-tribunalele-si-curtile-de-apel-au-retinut-cauzele-spre-rejudecare-in-fond -RIL.    In data de 9 mai 2013 adjunctul procurorului general a expediat ICCJ un recurs in interesul legii privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 312 alin. (4) raportat la art. 305 din fostul Cod de procedura civila, in procesele incepute anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 202/2010, in referire la admisibilitatea probelor noi, cu exceptia inscrisurilor, atunci cand tribunalele si curtile de apel, dupa casarea hotararii atacate, au retinut cauzele spre rejudecare in fond.

In practica judiciara s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la „Interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 312 alin. (4) raportat la art. 305 din fostul Cod de procedura civila, in procesele incepute anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 202/2010, in referire la admisibilitatea probelor noi, cu exceptia inscrisurilor, atunci cand tribunalele si curtile de apel, dupa casarea hotararii atacate, au retinut cauzele spre rejudecare in fond”.

Intr-o prima opinie s-a considerat ca, in caz de admitere a recursului si casarea hotararii atacate, curtile de apel si tribunalele, retinand cauza spre rejudecare, pot administra orice probe prevazute de lege, fara a fi limitate numai la administrarea inscrisurilor noi, intrucat dispozitiile art. 312 alin. (4) din Codul de procedura civila (in vigoare la data solutionarii acestor cauze) instituiau regula de principiu, potrivit careia, in caz de casare, tribunalele si curtile de apel vor rejudeca pricina in fond, fie la termenul cand a avut loc admiterea recursului, situatie in care se pronunta o singura decizie, fie la un alt termen stabilit in acest scop. De asemenea, dispozitiile art. 305 din Codul de procedura civila sunt aplicabile doar in faza judecarii cererii de recurs, iar nu in faza rejudecarii cauzei dupa casarea cu retinere.

Alte instante au trimis cauza spre rejudecare instantei a carei hotarare a fost casata ori de cate ori au apreciat ca se impune administrarea unor probe noi, altele decat inscrisurile, avand in vedere dispozitiile imperative ale art. 305 din Codul de procedura civila care interzic administrarea de probe noi in instanta de recurs, cu exceptia inscrisurilor. (Anexa I)

Adjunctul procurorului general apreciaza ca primul punct de vedere este in litera si spiritul legii.

Potrivit dispozitiilor art. 312 alin. (4) din fostul Cod de procedura civila, in redactarea anterioara intrarii in vigoare a Legii nr. 202/2010, „in caz de casare, curtile de apel si tribunalele vor rejudeca pricina in fond, fie la termenul cand a avut loc admiterea recursului, situatie in care se pronunta o singura decizie, fie la un alt termen stabilit in acest scop”.

Art. 312 alin. (5) din acelasi cod stabilea, cu titlu de exceptie ca, in cazul in care instanta a carei hotarare a fost recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost regulat citata atat la administrarea probelor, cat si la dezbaterea fondului, instanta de recurs, dupa casare, trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotararea casata sau altei instante de acelasi grad.

Pe temeiul acestor dispozitii legale, se observa ca, in cazul tribunalelor si al curtilor de apel, casarea cu retinere este regula, iar casarea cu trimitere reprezinta exceptia, aplicabila numai in cazurile strict determinate de art. 312 alin. (5) din fostul Cod de procedura civila.

Ca atare, apreciem ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 312 alin. (4) raportat la art. 305 din fostul Cod de procedura civila, in procesele incepute anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 202/2010, atunci cand tribunalele si curtile de apel, dupa casarea hotararilor atacate, au retinut cauzele spre rejudecare in fond, sunt admisibile orice probe noi, nu doar inscrisurile.

Admisibilitatea-probelor-noi-cand-tribunalele-si-curtile-de-apel-au-retinut-cauzele-spre-rejudecare-in-fond -RIL

Recuperari creante pana in 10000 lei in NCC

Ordinul va intra in vigoare la data de 15 februarie 2013, odata cu Noul Cod de procedura civila (denumit in continuare „NCPC”).
NCPC aduce schimbari majore in ceea ce priveste recuperarile de creante, instituind aplicarea unei proceduri speciale pentru cererile de chemare in judecata a caror valoare (fara a se lua in considerare accesoriile, cheltuielile de judecata, etc.) nu depaseste 10.000 lei la data sesizarii instantei. Cererile astfel formulate sunt de competenta judecatoriei.

Atentie insa, procedura speciala are un domeniu de aplicare limitat. Aceasta nu se aplica in materie fiscala, vamala, administrativa si nici in ceea ce priveste raspunderea statului pentru acte sau omisiuni in cadrul exercitarii autoritatii publice.

Totodata, aceasta nu este aplicabila in cazul cererilor referitoare la starea civila sau capacitatea persoanelor fizice, drepturile patrimoniale nascute din raporturile de familie, mostenire, insolventa, concordat preventiv, procedurile privind lichidarea societatilor insolvabile si a altor persoane juridice, asigurari sociale, dreptul muncii, inchirierea unor bunuri imobile (cu exceptia actiunilor privind creantele avand ca obiect plata unei sume de bani), arbitraj, atingeri aduse dreptului la viata privata sau altor drepturi care privesc personalitatea.

Pentru valorificarea creantei sale, creditorul va putea alege intre aplicarea procedurii speciale sau a celei de drept comun. Specific procedurii speciale este caracterul scris, bazat pe formularele standard puse la dispozitie de Ordin.

Formularul de cerere cuprinde rubrici speciale pentru determinarea cadrului procesual, a valorii pretentiei, precum si a modului de curgere a dobanzilor, in situatia in care acestea sunt solicitate. Totodata, reclamantul va indica in formular probele pe care se sprijina cererea sa, pe care le va anexa acesteia. In acelasi timp, se va specifica daca se doreste o dezbatere orala, iar in caz afirmativ, va arata motivele pentru care opteaza in acest sens.

In aparare, debitorul va completa fie formularul pus la dispozitie de Ordin, fie va raspunde prin orice alt mijloc adecvat, in termen de 30 de zile de la comunicarea cererii. Acesta va indica probele pe care se sprijina, isi va exprima opinia cu privire la dezbaterea orala si va putea formula chiar o cerere reconventionala, caz in care va completa un formular similar celui completat de catre reclamant. In cazul in care debitorul nu raspunde in termen, instanta va pronunta o hotarare in baza celor existente deja la dosar.

Desfasurarea procesului are loc exclusiv in camera de consiliu, in probatoriu putandu-se folosi si alte probe, daca instanta apreciaza ca este necesar. Este de asemenea atributul instantei sa decida daca este sau nu necesara infatisarea partilor pentru solutionarea cererii.

Hotararea judecatoriei va fi data si redactata in termen de 30 de zile de la primirea tuturor informatiilor necesare/incheierea dezbaterilor orale si este executorie de drept. Aceasta va putea fi atacata numai cu apel, la tribunal, in termen de 30 de zile de la comunicare.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Procedura de preluare bun de la licitatie executor judectoresc

Potrivit art. 510 din Codul de procedura civila, executorul judecatoresc va declara adjudecatar persoana care, la termenul de licitatie, a oferit pretul de vanzare potrivit dispozitiilor art. 509 din Codul de procedura civila, respectiv persoana care, dupa trei strigari succesive, la intervale de timp care sa permita optiuni si supralicitari, a oferit pretul cel mai mare.

Trib. Bistrita-Nasaud, s. com., de cont. adm. si fisc., dec. nr. 113/R/24 februarie 2011

Prin sentinta civila nr. 4914 din 29 septembrie 2010 pronuntata de Judecatoria Bistrita a fost respinsa exceptia tardivitatii invocata de intimata OM Romania SA.

S-a respins exceptia lipsei de interes a contestatoarei de a solicita anularea partiala a procesului-verbal de licitatie invocata de intimata OM Romania SA.

S-a admis contestatia la executare formulata de contestatoarea ICV in contradictoriu cu intimatii BEJ MM, OM Romania IFN SA si TG si a fost anulat partial procesul-verbal de licitatie imobiliara incheiat la data de 22.03.2010 in dosar executional nr. 555/ex/2009 al BEJ MM privitor la refuzul executorului judecatoresc de a adjudeca imobilul si la mentiunea potrivit careia se va stabili o noua data de licitatie.

S-a constatat calitatea contestatoarei de adjudecatar al imobilului situat in localitatea Bistrita, ……. si a fost obligat executorul judecatoresc la continuarea executarii silite.

Impotriva acestei hotarari a formulat recurs intimata OM Romania IFN SA.

Tribunalul, examinand in baza prev. art. 304 si 3041 Cod procedura civila hotararea atacata atat prin prisma motivelor de recurs invocate, cat si din oficiu, constata ca aceasta este temeinica si legala, nefiind dat nic un motiv de casare sau de modificare a hotararii, avand in vedere urmatoarele considerente:

Instanta de fond a stabilit, pe baza probelor administrate, o corecta stare de fapt pe care a circumscris-o adecvat dispozitiilor legale incidente in materie, pronuntand o solutie legala atat cu privire la exceptiile tardivitatii si a lipsei de interes, cat si referitor la fondul cauzei, nici unul din motivele de recurs nefiind intemeiate.

Privitor la exceptia tardivitatii precizarii contestatiei la executare, instanta de fond a apreciat corect ca aceasta nu este intemeiata, deoarece contestatia la executare a fost introdusa la data de 23.03.2010, in termenul de 15 zile prevazut de art. 401 alin. 1 din Codul de procedura civila, contestatoarea invocand nelegalitatea refuzului executorului judecatoresc de a adjudeca imobilul in favoarea contestatoarei.

Cu toate ca nu s-a solicitat prin contestatie in mod expres anularea partiala a procesului-verbal de licitatie, aceasta solicitare expresa fiind mentionata doar in concluziile scrise depuse la data de 13.08.2010, este evident ca contestatie la executare vizeaza refuzul executorului de a recunoaste calitatea de adjudecatar a contestatoarei si nelegalitatea partiala a licitatiei din data de 22.03.2010, act de executare care s-a materializat prin procesul-verbal incheiat de executorul judecatoresc la data de 22.03.2010.

Astfel, precizarea contestatiei la executare nu poate fi considerata o noua contestatie la executare, distincta de cea initiala, ci, dimpotriva, reprezinta un tot unitar, astfel ca termenul de 15 zile prevazut de textul legal mentionat anterior a fost respectat prin raportare la data depunerii contestatiei la executare – 23.03.2010. Nu este vorba insa de o modificare de actiune, asa cum a retinut prima instanta.

Referitor la exceptia lipsei de interes a contestatoarei de a solicita anularea procesului-verbal de licitatie din data de 22.03.2010 s-a retinut intemeiat ca, potrivit art. 399 alin. 1 din Codul de procedura civila, impotriva executarii silite si a actelor de executare pot face contestatie cei interesati sau vatamati prin executare, contestatoarea invocand, prin contestatia la executare, faptul ca, desi a oferit pretul cel mai mare in urma mai multor strigari succesive, executorul judecatoresc a refuzat sa-i constate calitatea de adjudecatar, fiindu-i vatamate astfel interesele prin acest refuz.

In ceea ce priveste fondul contestatiei la executare, tribunalul retine ca, potrivit art. 510 din Codul de procedura civila, executorul judecatoresc va declara adjudecatar persoana care, la termenul de licitatie, a oferit pretul de vanzare potrivit dispozitiilor art. 509 din Codul de procedura civila, respectiv persoana care, dupa trei strigari succesive, la intervale de timp care sa permita optiuni si supralicitari, a oferit pretul cel mai mare.

Din procesul-verbal incheiat la data de 22.03.2010 in dosarul executional nr. 555/ex/2009, rezulta faptul ca singurii licitatori au fost contestatoarea ICV si numita BC, iar la a saptea strigare contestatoarea a oferit pretul de 71.000 lei, iar licitatorul BC s-a retras.

Comunicarea prin fax a actelor de procedură. Condiţii.Decizia ICCJ!

Prin sentinţa civilă nr.5061 din 13 decembrie 2010 Curtea de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal  a admis excepţia tardivităţii formulării cererii şi, în consecinţă, pe acest temei a respins cererea formulată

de către reclamanta SC TV X SA, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional al Audiovizualului, având ca obiect  anularea  Deciziei nr. 355/2010 emisă de Consiliul Naţional al Audiovizualului .

            Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut, în esenţă că prin Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 355/18.03.2010, reclamanta a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 10.000 de lei pentru încălcarea dispoziţiilor art. 32 alin. (1), art. 36 alin. (1) şi (2) şi art. 42 alin. (1) din Decizia nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 39 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile art. 16 din Decizia 187/2006. S-a reţinut în sarcina acesteia că în data de 18 ianuarie 2010, postul de televiziune X, a difuzat, în direct, în intervalul orar 17.00-19.00, o ediţie a emisiunii „AA”, cu încălcarea prevederilor privind protecţia copiilor, în cadrul serviciilor de programe, precum şi a dreptului la propria imagine şi a vieţii private a persoanei.

Decizia a fost comunicată reclamantei prin fax la data de 19.03.2010, potrivit XMT REPORT aflat la dosar, iar prin postă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, la data de 24.03.2010, potrivit recipisei de confirmare de primire depuse de către pârâtă.

La data de 09.04.2010 a fost depusă la poştă (Oficiul Poştal 73 Bucureşti) cu scrisoare recomandată adresată Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prezenta acţiune în contencios administrativ, înregistrată pe rolul instanţei la data de 09.04.2010, sub nr. 3170/2/2010, potrivit plicului aflat la fila 11.

În conformitate cu dispoziţiile art. 93 alin. 3 din Legea nr. 504/2002 a audiovizualului, cu modificările şi completările ulterioare, în forma în vigoare la data emiterii actului contestat, „actele emise în condiţiile prevăzute la alin. (1) pot fi atacate direct la secţia de contencios administrativ a curţii de apel, fără a fi necesară formularea unei plângeri prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare; termenul de 15 zile nu suspendă de drept efectele acestora.”

Astfel, faţă de data comunicării deciziei, 19.03.2010, ultima zi pentru depunerea acţiunii în contencios administrativ, calculată potrivit dispoziţiilor art. 101 alin. 1 din Codul de procedură civilă, era 05.04.2010, prin prorogarea acestuia, potrivit dispoziţiilor alin. 5 al art. 101.

Instanţa de fond nu a reţinut susţinerile reclamantei referitoare la curgerea termenului de contestare de la data de 24.03.2010, data comunicării Deciziei Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 663 din 11 iunie 2009 de către autoritatea pârâtă reclamantei, prin poştă, întrucât a apreciat că prima comunicare a deciziei a avut loc la data de 19.03.2010, prin fax, în condiţiile dispoziţiilor  art. 86  alin. 3  teza a II-a din Codul  de  procedură  civilă şi este evidentă primirea acestei comunicări în condiţiile în care reclamanta a difuzat textul sancţiunii în aceeaşi zi de 19 martie 2010, la orele 18.12, 18.46 şi 19.42, potrivit raportului de monitorizare depus.

Instanţa de fond nu a reţinut nici susţinerile reprezentantului reclamantei referitoare la nevalabilitatea comunicării deciziei prin fax, în condiţiile în care aceasta este o modalitate legală de comunicare a actelor de procedură, alternativă celei prin poştă, cu scrisoare recomandată cu dovadă de primire, de esenţa mijlocului de comunicare fiind asigurarea transmiterii textului actului şi confirmarea primirii acestuia, cerinţe dovedite prin XMT REPORT aflat la dosar.

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamanta S.C. X S.A. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

            Recurenta-reclamantă, invocând  ca temei al  cererii de  recurs promovate, prevederile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, cu referire la  art. 312 alin.5  şi art. 86 Cod procedură civilă  a solicitat   casarea hotărârii primei instanţe şi trimiterea cauzei spre  rejudecare aceleiaşi instanţe.

Recurenta a susţinut  că  prima instanţă a pronunţat o hotărâre cu  greşita  aplicare a legii, considerând  în mod  eronat  că data comunicării Deciziei nr. 355/18 martie 2010  a intimatului Consiliul Naţional al Audiovizualului, în raport de  care se calculează şi termenul  de  contestare (15 zile), a fost  19 martie 2010, potrivit  raportului  de fax ataşat.

În opinia recurentului, prevederile art. 96 alin.3 Cod procedură civilă   au fost  încălcate, întrucât confirmarea  primirii  textului actului  nu poate fi  făcută în această modalitate,  numai scrisoarea  recomandată cu confirmare de  primite putând  echivala cu o  astfel de dovadă, mai  cu seamă că  instanţa de fond  nu a verificat  şi nici nu a  stabilit că  nr. de telefon  menţionat pe dovada de  fax aparţine  societăţii  recurente.

În fine, recurenta a  arătat  că data ce se impune a  fi luată în  considerare în calculul termenului legal de depunere al   contestaţiei împotriva  Deciziei nr. 355/18 martie 2010 a Consiliului Naţional al Audiovizualului  este data  comunicării  prin poştă, respectiv 24 martie  2010.

Recursul este fondat.

Examinând  sentinţa atacată şi actele dosarului  prin  prisma  criticilor formulate  şi raportat la  prevederile legale  incidente, Înalta Curte reţine  că potrivit  art. 312 alin.3 cu referire la  art. 304 pct.9 Cod procedură civilă se impune casarea hotărârii  şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, pentru cercetarea fondului, în considerarea celor  în continuare arătate.

Prima instanţă, prin  hotărârea  recurată, a respins ca tardiv formulată acţiunea recurentei-reclamante, având ca obiect solicitarea de anulare a Deciziei Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 355/18 martie  2010, apreciind că termenul de  15 zile de contestare începe să  curgă de la  data comunicării realizată prin fax, la 19 martie 2010, în conformitate cuc prevederile art. 86 alin.3 teza a II-a din  Codul de procedură civilă.

Este adevărat că potrivit  acestui text de lege, comunicarea  cererilor  şi actelor de  procedură, prin  excepţie de la regula  instituită în alin.1, în sensul  comunicării  prin  agenţi  procedurali ai instanţei, se face  prin  poştă  cu scrisoare recomandată cu dovadă de primire  sau prin alte  mijloace ce asigură transmiterea  textului actului şi confirmarea primirii acestuia, printre care se numără şi transmiterea  prin fax, astfel cum a reţinut şi  judecătorul fondului.

Raportat însă la  dovezile administrate  în cauză, respectiv simpla  şi  unica depunere la dosar a XMT Report  din data de 19 martie  2010 pe care  figurează  înscris un număr de  telefon, în lipsa  unei  pagini de însoţire pe care să  fie  înscrise numele şi eventual calitatea persoanei din cadrul societăţii  reclamante în atenţia căreia s-a efectuat   o astfel de  transmitere,  nu reprezintă în opinia Înaltei Curţi o  modalitate efectivă de  comunicare, cu confirmarea  primirii  actului, chiar  în  modalitatea efectuată, în  sensul textului de lege indicat.

Şi aceasta cu atât mai  mult cu  cât  recurenta-reclamantă a contestat primirea pretinsului  fax ca şi numărul  de  telefon  (fax) la care s-a transmis, iar faţă de  enunţul art. 86 alin.3 Cod procedură civilă, coroborarea  cu alte  elemente de fapt  pentru  confirmarea  primirii  actului  nu este   prevăzută şi  nici admisibilă.

Prevederile art. 86 Cod procedură civilă consacră  posibilitatea  comunicării  actelor de  procedură  în mai multe  variante,  dar în acelaşi scop, respectiv al încunoştinţării efective şi al eliminării, pe cât posibil a situaţiilor ca actele comunicate să nu parvină destinatarului.

Din această perspectivă, Înalta Curte  apreciază  aşadar că  formalitatea impusă de textul legal incident referitoare la comunicarea şi respectiv  confirmarea primirii  actului atacat  de recurentă s-a realizat  cu  respectarea  normei  arătate numai  prin  transmiterea  deciziei contestate prin poştă, cu confirmare de primire la data de  24 martie2010.

Totodată Înalta Curte  reţine că sunt  întemeiate  susţinerile  recurentei în sensul că  acţiunea  formulată  şi depusă  la oficiul poştal la  9 aprilie 2010 a respectat  termenul  de  15 zile  prevăzut de   art. 93 alin.3 din Legea nr.  504/2001, astfel că  în  mod nelegal s-a reţinut de către prima instanţă tardivitatea  depunerii cererii.

Faţă de cele arătate, pe temeiul legal sus menţionat, recursul a fost admis, hotărârea primei instanţe a fost casată  şi întrucât fondul  cauzei  nu a  fost cercetat, cauza a fost trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Noul Cod penal si cel de procedura penala vor intra in vigoare in 2013

Alina Ghica, presedintele CSM, a afirmat ca fara a nega nevoia reala de suplimentare a numarului de magistrati, profesionalismul judecatorilor si procurorilor aeste ceea ce isi doreste justitiabilul.

Intrebata care sunt provocarile aduse de strategia de resurse umane pe anul acesta, avand in vedere intrarea in vigoare a codurilor, presedinta CSM a declarat:

“Aici avem de-a face cu o situatie cel putin bizara. La inceputul anului 2011, a propus Guvernului un calendar de intrare in vigoare a codurilor: 2011 pentru cele civile, 2012 pentru penal.

Conducerea din 2011 a CSM, pe argumente legate de dificultatile privind resusele umane si de timpul scurt avut la dispozitie pentru pregatirea magistratilor cu noile materii, a propus decalarea acestui calendar astfel incat sa intre in vigoare in 2011, cel de procedura civila la jumatatea lui 2012 si cel penal si de procedura penala in 2013.

Sursa: Money.ro

O decizie surprinzatoare a unei instante din România a pus pe jar mediul bancar.

Recent, un tribunal a hotarât ca unui restantier sa îi fie acordata o perioada de gratie la plata ratelor la credit. Reprezentantii bancherilor sustin ca oricum datoria se acumuleaza, iar respectivul client pâna la urma tot va

 

 trebui sa plateasca. “Probabil este vorba despre un caz izolat al unei instante care poate decide suspendarea temporara a platii ratelor pâna la judecarea pe fond a unei cauze. În veci, clientul nu va mai putea obtine un credit de la o banca”, au declarat pentru gândul surse din mediu bancar.

 Pe scurt, aceasta înseamna ca o astfel de decizie poate constitui un precedent în judecarea altor cazuri similare. Pe de alta parte, reprezentantii bancherilor spun ca de câtiva ani câteva banci mari acorda perioade de gratie la creditele noi, cât si la cele vechi, pentru persoanele care au dificultati la rambursarea împrumuturilor, iar o suprareglementare pe acest domeniu nu ar aduce nimic nou. “Atât timp cât economia este în suferinta, o astfel de decizie (aplicarea legii falimentului personal – n.red.) nu ar face decât sa agraveze situatia economiei în general, contaminând si sistemul bancar”, au declarat membrii Casei de avocatura Coltuc www.coltuc.ro

Sursa: Gandul

Exceptiile de neconstitutionalitate nu vor mai suspenda procesele

Senatorii au adoptat ieri in plen, proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a Codului de procedura civila si a Codului de procedura penala, propunere legislativa (L706/23.12.2009) care a fost

 

 

adoptata tacit de Camera Deputatilor.

Una dintre modificari vizeaza suspendarea proceselor in cazul invocarii exceptiei de neconstitutionalitate, aceasta fiind eliminata. O alta modificare importanta intervine in Codul de Procedura Civila, la alin. 3 al art. 324 cu privire la termenul de revizuire.

Revizuirea unei hotarîri ramase definitiva în instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarîri data de o instanta de recurs atunci cînd evoca fondul, va putea fi ceruta si atunci cand Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra unei exceptii de neconstitutionalitate.

Termenul de revizuire in acest caz, dar si atunci cand Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o încalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarâri judecatoresti, va fi de 3 luni de la data publicarii deciziei CEDO, respectiv a publicarii in Monitorul Oficial a deciziei Curtii Constitutionale

Magistratii din instantele din toata tara se reunesc pentru a discuta masurile de reducere a salariilor

Magistratii din instantele din toata tara se reunesc, in aceasta saptamana, in cadrul unor adunari generale, pentru a-si exprima pozitia fata de masurile Guvernului de reducere a salariilor si pensiilor angajatilor din sistemul
bugetar, prin invocarea dispozitiilor art. 53 din constitutie

1. Zona portuara amplasata de-a lungul unui chei si amenajata special pentru acostarea navelor si manipularea marfurilor.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,

Presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR), Dana Garbovan, a declarat, pentru AGERPRES, ca aceste adunari generale au fost convocate pentru a adopta un punct de vedere unitar al judecatorilor fata de masurile luate de Guvern.