(Consultatii afaceri firme) Afla cum se face poprirea(e-Popriri.ro) de catre Anaf din 27 martie 2020

(Consultatii afaceri firme) Afla cum se face poprirea(e-Popriri.ro) de catre Anaf din 27 martie 2020

(Consultatii afaceri firme) Afla cum se face poprirea(e-Popriri.ro) de catre Anaf din 27 martie 2020

(e-Popriri.ro) Din 27 martie 2020, vom avea un nou mecanism pentru popririle de la Fisc

Noul mecanism va funcționa, pe scurt, cam așa:

1.  Fiscul transmite electronic, în fiecare zi, adresele de înființare a popririlor bancare către Unitatea de Imprimare Rapidă. Care le procesează și le validează.
2.  De la Unitate, informațiile din adrese sunt preluate de e-Popriri și sunt comunicate electronic băncilor . Până la ora 24:00 (se consideră comunicate la începerea următoarei zile bancare).
3.  Băncile răspund Fiscului și îi spun, până la ora 17:00 a următoarei zile bancare de după comunicarea adreselor. Ce sume se pot plăti.
Notă: În situația în care datornicii n-au bani în conturi la înființarea popririlor, procedura se aplică atunci când intră efectiv bani în conturile poprite.
4.  Până la ora 24:00, e-Popriri analizează sumele comunicate de bănci și emite ordonanțările de plată, astfel încât instituțiile financiare să vireze banii . (această analiză va împiedica reținerea din conturile bancare a unor sume mai mari decât datoriile prevăzute în adresele de înființare a popririlor. Chiar dacă sunt implicate popriri la mai multe instituții financiare).
5.  În următoarea zi bancară, instituțiile financiare fac plata către Fisc a sumelor indicate prin ordonanțările de plată.

Așadar, aplicația e-Popriri va automatiza înființarea și ridicarea popririlor bancare

Astfel încât popririle să se instituie și să se ridice în timp real, dar și să se evite situațiile în care din conturi sunt reținute sume mai mari decât cele ce trebuie recuperate.
Din vara anului 2017, popririle bancare se comunică băncilor printr-un mecanism de procesare masivă (actualul mecanism de înființare și ridicare a popririlor). Fiscul a pus la dispoziția instituțiilor de credit o platformă specială pentru asta, dar autoritățile recunosc, totuși, că sunt probleme . Fiecare bancă virează sumele pentru care există popriri, însă fără să știe de sumele deja virate de către alte instituții de credit. În multe cazuri, situația aceasta duce la reținerea din conturile datornicilor . A unor sume mai mari decât cele pentru care există popriri, iar rezolvarea vine destul de greu.

(NOU) Ce fac daca am primit poprire pentru un angajat la firma

Nou ce fac daca am primit poprire pentru un angajat al firmei

Ce fac daca am primit poprire pentru un angajat la firma

COLTUC si ASOCIATII explica Obligatiile angajatorului in calitate de tert poprit
https://coltucsiasociatii.ro/amp

Poprirea pe salariul unui angajat este o forma destul de comuna de executare silita a unui datornic.
“In termen de 5 zile de la comunicarea popririi, tertul poprit (angajatorul – n.red.) este obligat fie sa consemneze suma de bani. Daca creanta poprita este exigibila sau sa plateasca direct creditorului suma retinuta si cuvenita acestuia. In cazul sumelor datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocație pentru copii, precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte. Vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii.
In cazul in care se infiinteaza poprirea asupra veniturilor din salarii, articolul 169 din Codul Muncii prevede ca retinerile din salariu cumulate nu pot depasi. In fiecare luna, jumatate din salariul net“, precizeaza Coltuc Marius Vicentiu,CEO COLTUC SI ASOCIATII

 

poprire pentru un angajat la firma

 

Mediul de afaceri are parte și de vești bune Avocat firme

Mediul de afaceri are parte și de vești bune! Avocat firme

Mediul de afaceri are parte și de vești bune Avocat firme

 Mediul de afaceri are parte și de vești bune avocat firme ,vezi #livecoltuc si coltuc si asociatii. Avem consultanta online GRATUITA pentru dvs.

[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

Vezi AVOCAT FIRME

Mediul de afaceri are parte și de vești bune! Din ce în ce mai puține firme își suspendă activitatea.

În primele patru luni din 2019, numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea a scăzut cu 21,16% comparativ cu perioada similară din 2018. La 5.486, conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe companii care şi-au suspendat activitatea în primele patru luni ale acestui an sunt din Bucureşti, respectiv 538.In scădere cu 37,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului anului trecut, Capitala fiind urmată de judeţele Bihor (279 de firme. In scădere cu 14,94%), Cluj (268, în scădere cu 6,29%) şi Neamţ (210, în scădere cu 14,63%).

Întreruperea temporară a activității firmei: ce pași sunt necesari?

Dacă deţineţi o firmă a cărei activitate doriţi să o întrerupeţi temporar, trebuie să depuneţi la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul .Unde firma îşi are sediul social, o serie de documente necesare pentru înregistrarea în registrul comerţului a acestei menţiuni.

În primul rând, este necesară completarea şi depunerea unei cereri de înregistrare prin care să solicitaţi înregistrarea menţiunii privind suspendarea temporară . A activităţii firmei dumneavoastră, însoţită de o declaraţie-tip pe propria .Răspundere din care să rezulte că persoana juridică nu desfăşoară la sediul social. La sediile secundare sau în afara acestora/desfăşoară activităţile declarate o perioadă de maxim 3 ani.

Alte documente obligatorii pentru înregistrarea întreruperii activităţii temporare a firmei sunt următoarele:

  • hotărârea adunării generale a asociaţilor/acţionarilor sau decizia asociatului unic privind suspendarea temporară a activităţii.Prin care va fi specificată durata suspendării, precum şi momentul reluării activităţii;
  • certificatele constatatoare emise în baza declaraţiilor-tip pe propria răspundere pentru autorizarea activităţii/suspendarea activităţii;
  • dovezile privind plata taxei/tarifului, conform prevederilor legale în vigoare.

De asemenea, aveţi posibilitatea să desemnaţi o altă persoană care să îndeplinească toate formalităţile legale necesare. Caz în care trebuie depusă şi o împuternicire specială şi autentică, o împuternicire avocaţială sau o delegaţie, în original.

Pe lângă posibilitatea depunerii cererii și documentelor aferente la oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunalul în a cărui rază teritorială firma are stabilit sediul social. Direct la ghișeu, prin poștă, cu scrisoare cu valoare declarată și confirmare de primire.Există şi opţiunea completării şi transmiterii acestora on-line, cu semnătură electronică extinsă.Prin intermediul portalului de servicii, care poate fi accesat de pe pagina de internet a ONRC.  www.onrc.ro,  precum şi direct folosind adresa https://portal.onrc.ro.

Conform art. 159 din Subsecţiunea 2 a Ordinului nr. 2594/C/10.10. 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice .Privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor.Prevederile privind întreruperea temporară a activităţii unei societăţi se aplică în mod corespunzător .Si în cazul întreruperii temporare a activităţii unei persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale.

De menționat că întreruperea temporară a activităţii unei societăţi nu poate depăşi 3 ani de la data înregistrării menţiunii în registrul comerţului.Potrivit prevederilor art. 237 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile, republicată.Cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care, după expirarea acestei perioade, activitatea societăţii nu este reluată.

Mediul de afaceri are parte și de vești bune Avocat firme

Tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii la cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

Atenție! În cadrul oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale se desfăşoară activităţi de asistenţă acordate profesioniştilor.La cererea şi pe cheltuiala acestora, pentru efectuarea procedurilor necesare înregistrării în registrul comerţului .A actelor constitutive sau modificatoare, cu excepţia activităţilor prevăzute la art. 35 (din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor .La înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice.Inregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările și completările ulterioare).

Alin. (1) lit. a) – c) şi g), care se acordă gratuit, respectiv:

  • îndrumarea prealabilă privind formalităţile legale pentru constituirea şi modificarea actelor constitutive ale firmelor;

  • îndrumarea pentru completarea corectă a cererii de înregistrare şi a formularelor tipizate specifice activităţii registrului comerţului;
  • redactarea declaraţiei pe propria răspundere a fondatorilor, administratorilor, împuterniciţilor sucursalelor şi a cenzorilor că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.

Legislaţia aplicabilă:

Legea nr. 31/1990 – Legea societăţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Ordinul ministrului justiţiei nr. 2594/C/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor

HG nr. 902/2012 privind aprobarea taxei şi tarifului pentru operaţiunile efectuate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale

Pentru detalii suplimentare accesaţi:

http://www.onrc.ro/index.php/ro/mentiuni/persoane-juridice/suspendarea-sau-reluarea-activitatii

[/column]

Poprire

Poprire

poprire, calea procedurală prin care creditorul urmăreşte sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate de o altă persoană debitorului urmărit sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, blocând sumele cuvenite datornicului în mâinile terţului debitor al acestuia şi obligându-l să plătească direct pe seama lui, din suma respectivă, atât cât îi datorează debitorul urmărit. 1) P. poate îndeplini două funcţii procedurale distincte, şi anume: a) funcţia de mijloc de executare silită; b) funcţia de mijloc de asigurare a acţiunii în vederea punerii în executare ulterioare a titlului executoriu ce va fi obţinut prin acţiune. Corespunzător acestor funcţii, p. poate îmbrăca două forme, şi anume: p. executorie şi p. asigurătorie. Până la modificarea prin O.U.G. nr. 138/2000, codul de procedură civilă reglementa p. asigurătorie cu p. executorie, ca o procedură mixtă în cadrul căreia se distingea între creditorul care avea un titlu executoriu şi care putea înfiinţa, în mâinile terţului, o p. executorie, şi creditorul a cărui creanţă era constatată prin act scris neautentic, care putea, odată cu intentarea acţiunii, să înfiinţeze o p. asigurătorie, cu posibilitatea de a fi supus la darea unei cauţiuni fixate de instanţă sau creditorul a cărui creanţă nu era constatată printr-un act scris şi care era obligat, odată cu introducerea acţiunii, să depună o cauţiune de 1/2 din valoarea reclamată, mod de reglementare ce a condus în practică la unele confuzii între condiţiile şi efectele celor două categorii de p.; aceasta a determinat reglementarea distinctă a p. asigurătorii în art. 597 C. proc. civ. şi a p. executorii în art. 452-461 C. proc. civ. 2) P. este o operaţie juridică trilaterală la care participă: creditorul urmăritor (denumit şi creditor popritor), debitorul urmărit (denumit şi debitorul poprit) şi terţul poprit (care este debitorul datornicului urmărit). Ea presupune trei raporturi juridice distincte: unul între creditorul urmăritor şi debitorul urmărit, altul între acesta din urmă şi terţul poprit, iar al treilea (de natură specială) între creditorul urmăritor şi terţul poprit. Pe tot parcursul p., terţul poprit rămâne în continuare debitorul datornicului urmărit, neputând pretinde ca din cauza acesteia să se considere stinsă datoria sa; creanţa debitorului faţă de terţ subzistă, dar plata ei este temporar oprită până la lămurirea definitivă a situaţiei. Dacă p. se definitivează şi terţul plăteşte direct creditorului urmăritor, el se liberează valabil faţă de datornic în limitele sumei plătite, trebuind să-i achite numai eventuala diferenţă de datorie peste suma poprită, iar în cazul desfiinţării p., întreaga datorie. Terţul se poate libera valabil faţă de creditorul său (datornicul urmărit) şi prin consemnarea întregii sume pe care o datorează, trimiţând dovada consemnării executorului judecătoresc. 3) Potrivit legii, înfiinţarea p. se face la cererea creditorului urmăritului, fără să se facă deosebire între creditorii chirografari, ipotecari sau privilegiaţi; creditorul a cărui creanţă a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească sau arbitrală străină îşi va putea valorifica această creanţă pe calea p. după ce, în prealabil, a obţinut o hotărâre definitivă a instanţei de exequatur. Legitimare procesuală activă pot avea şi succesorii universali, cu titlu universal şi cu titlu particular ai creditorului urmăritor; de asemenea, şi orice altă persoană care, fără a fi creditorul debitorului poprit, are dreptul în temeiul legii de a introduce, în numele creditorului popritor, acţiunea subrogatorie (oblică); p. poate fi cerută şi de procuror în temeiul şi în condiţiile art. 45 C. proc. civ. (cum este, de exemplu, în ipoteza pensiilor de întreţinere). în cazul în care mai mulţi creditori urmăresc aceeaşi sumă de bani, soluţia variază, pe de o parte, în funcţie de procedura aplicată, iar pe de altă parte, după cum există sau nu o ordine de preferinţă între creanţele puse în executare; de regulă însă (independent de orice distincţie), la definitivarea procedurii p. trebuie să participe toţi creditorii care, până la acel moment, au înfiinţat p. devenite executorii; tot astfel, creditorii care nu au înfiinţat p., dar au titluri executorii, pot interveni până în momentul distribuirii sumei poprite, pentru a fi plătiţi din acea sumă. în cazul în care într-o procedură de p. se ajunge la necesitatea validării p., rămânerea definitivă a unei sentinţe de validare nu conferă creditorului care a obţinut validarea p. sale un drept exclusiv, ci numai îl face să vină în concurs cu ceilalţi creditori care au validat p. ulterior. După înfiinţarea p. terţul poprit este răspunzător de orice plăţi efectuate de el împotriva dispoziţiilor de indisponibilizare ordonate de executorul judecătoresc; prin urmare, o astfel de plată nu este opozabilă creditorului popritor, care va putea obţine din nou obligarea terţului. 4) Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va înceta dacă debitorul consemnează, cu afectaţiune specială, întreaga valoare a creanţei la dispoziţia creditorului urmăritor; debitorul va înmâna recipisa de consemnare executorului judecătoresc, care va înştiinţa de îndată pe terţul poprit. în cazul debitorilor obligaţi solidar, creditorul se poate îndrepta împotriva oricărui debitor pentru realizarea întregii creanţe, fără posibilitatea pentru debitor de a invoca beneficiul de diviziune şi fără să se poată prezuma renunţarea creditorului la beneficiul solidarităţii în raporturile cu ceilalţi codebitori; astfel, în cazul înfiinţării p. pentru întreaga creanţă asupra salariului primit de un codebitor nu îl lipseşte pe creditor de dreptul de a începe urmărirea împotriva altui codebitor, câtă vreme nu şi-a realizat integral şi efectiv întreaga creanţă [v. şi executare silită prin poprire; înfiinţarea popririi; poprire asigurătorie; poprire asupra conturilor bancare; poprire asupra titlurilor de valoare sau asupra altor bunuri mobile incorporale; poprire executorie de drept comun; poprire executorie pentru realizarea dreptului la întreţinere sau la alocaţia pentru copii, precum şi a dreptului la despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii; poprire în propriile mâini ale creditorului; validarea popririi]

POPRIRE, cale procedurală prin care un creditor poate urmări (în temeiul unei decizii judiciare) sumele datorate debitorului său de către un terţ; reţinere din salarii în contul unei datorii.

poprire – măsură asigurătorie, în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune, care constă în indisponibilizarea sumelor de bani datorate cu orice titlu învinuitului, inculpatului sau persoanei responsabile civilmente, de către o a treia persoană, ori de către păgubit, până la concurenţa valorii probabile a pagubei. Poprirea se dispune de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. Sumele poprite se consemnează de debitori, după caz, la dispoziţia organului care a dispus poprirea sau a organului de executare, în termen de 5 zile de la scadenţă, iar recipisele sunt predate aceluiaşi organ în 24 ore, de la consemnare.