Instanta a considerat ca si cauza de impreviziune faptul ca veniturilor nu au crescut la fel ca si cursul francului
|
Părţi
|
Şedinţe
|
Datorie stearsa prin dare in plata 2018
venituri
Mai multe filiale ale PDL, PSD, UNPR, dar si PNL inregistreaza restante catre bugetul de stat conform unei situatii a ANAF
Filiala PDL Cluj are datorii la bugetul de stat de 450 de lei, care reprezinta impozitul datorat pentru veniturile din salarii. De asemenea, filiala PDL din Calarasi inregistreaza datorii privind impozitul pe venituri din salarii de 554 de lei.
Un alt caz este cel al filialei Timis a Partidului Liberal Democrat, care figureaza in evidentele ANAF cu 145 de lei, reprezentand de asemenea impozit pe venituri din salarii.
Totodata, PNL a inregistrat restante de 79 de lei reprezentand dobanzi si penalitati, din totalul de 156 de lei pe care partidul l-a anuntat ca ,,obligatii asumate de contribuabili prin declaratii depuse la organul fiscal”. De asemenea, filiala PSD din Botosani figureaza cu datorii neachitate de 72 de lei, reprezentand impozitul pe venituri din salarii.
Sume considerabile datorate bugetului de stat a inregistrat insa Partidul Socialist Roman, respectiv 5.000 de lei, reprezentand impozite si taxe inclusiv dobanzi si penalitati de orice fel. De asemenea, filiala PRM Hunedoara are datorii de 1.066 de lei, iar filiala PRM din Mehedinti are restante de 485 de lei. Si filiala UNPR din Prahova mai are de achitat restante de 286 de lei, reprezentand impozite pe venituri din salarii.
Sinteza a cauzelor finalizate de procurorii DNA in luna martie 2010
1. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Cluj au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:
VISOVAN GHEORGHE, primar al comunei Rozavlea jud. Maramures, in sarcina caruia s-au retinut urmatoarele infracti
– folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor;
– omisiunea de a furniza, cu stiinta, datele cerute potrivit legii pentru obtinerea de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor si
– schimbare, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor obtinute din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor;
PARJOL ALEXANDRU, director general al S.C. a€žIntreprindere Montaj Instalatiia€ť S.A. si MEZEI IOAN, inspector de santier, in sarcina carora s-a retinut complicitate la infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:
La data de 6 februarie 2004, a fost incheiat contractul de asistenta financiara nerambursabila finantat din fonduri SAPARD intre Agentia SAPARD a€“ Romania (in calitate de autoritate contractanta) si Consiliul Local al Primariei Rozavlea, judetul Maramures (in calitate de beneficiar), obiectul contractului fiind implementarea proiectului intitulat a€žAlimentare cu apa potabila a localitatii Rozavlea judetul Maramuresa€ť.
Cu ocazia incheierii si derularii acestui contract, inculpatul Visovan Gheorghe, in calitate de reprezentant legal al beneficiarului a€“ Consiliul Local Rozavlea, a prezentat reprezentantilor Agentiei SAPARD documente si declaratii false, inexacte si incomplete (avize, memoriile justificative, proiectul tehnic, etc) avand ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Comunitatilor Europene in valoare de 1.416.640,28 lei (RON) (aproximativ 349.787,72 euro) reprezentand intreaga finantare acordata prin programul SAPARD Consiliului Local Rozavlea.
De asemenea, in aceleasi imprejurari, Visovan Gheorghe a omis cu stiinta sa furnizeze informatiile privind implementarea partiala a unui proiect asemanator in anii 1997 a€“ 1998 si a utilizat o parte din fonduri in alte scopuri decat cele prevazute in Proiectul tehnic.
Inculpatii Mezei Ioan, in calitate de inspector de santier desemnat pentru supravegherea lucrarilor necesare realizarii proiectului si Parjol Alexandru, in calitate de director general al S.C. a€žIntreprindere Montaj Instalatiia€ť S.A., au completat documente in care au consemnat efectuarea unor lucrari care in realitate nu s-au realizat (respectiv montarea unor conducte si folosirea unei anumite cantitati de materiale de constructii care in realitate nu a fost utilizate), documente ce au fost prezentate Autoritatii Contractante de catre Visovan Gheorghe .
Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit si Consiliul Local Rozavlea s-au constituit parte civila cu suma de 1.416.640,28 lei reprezentand valoarea intregii finantari acordate.
In vederea recuperarii prejudiciului s-a dispus luarea masurii asiguratorii a sechestrului asupra unor bunuri mobile si imobile apartinand inculpatilor si partii responsabile civilmente S.C. a€žIntreprindere Montaj Instalatiia€ť S.A.
Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Baia Mare.
2. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Timisoara au dispus trimiterea in judecata a inculpatului DUTA LEONTIN, primar al comunei Biled jud. Timis, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de:
– tentativa la infractiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete in scopul obtinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea, ori in numele lor si
– fals in declaratii.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:
La data de 15 mai 2009, inculpatul Duta Leontin, primarul comunei Biled, judetul Timis, a intocmit si depus la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura Timisoara (APIA) Timis o cerere prin care solicita plata subventiilor din bugetul general al Comunitatilor Europene pentru suprafata de 63,7 ha de pasune situata pe raza comunei Biled, judetul Timis. Cu aceeasi ocazie, inculpatul a completat si o declaratie pe proprie raspundere in care a consemnat in fals ca pe suprafata de pasune pentru care solicita sprijin nu au fost incheiate contracte de arenda, concesiune, inchiriere, etc. si nu se incaseaza taxe de pasunat, in conditiile in care terenul fusese inchiriat pe o durata de opt ani unei asociatii pentru cresterea animalelor.
Intrucat reprezentantii APIA Timis au cunoscut aceasta situatie, nu a fost aprobata acordarea subventiei.
Dosarul a fost inaintat spre judecare Judecatoriei Timis.
3. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Bucuresti au dispus trimiterea in judecata a inculpatei PATRASCU TUDORA, presedinta Asociatiei DUNARG Oltenita, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, in forma continuata.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:
La data de 24 noiembrie 2004, Asociatia Dunarg Oltenita din judetul Calarasi, reprezentata de presedinta acesteia, inculpata Patrascu Tudora, a incheiat, in calitate de beneficiar, cu Ministerul Integrarii Europene (autoritatea contractanta) un contract de asistenta financiara finantat cu fonduri PHARE avand ca obiect punerea in practica a proiectului intitulat a€žAgentia Transfrontaliera de Dezvoltare a Afacerilora€ť, cu scopul de a oferi oamenilor de afaceri din orasele zonei de granita Oltenita – Romania si Tutrakan – Bulgaria informatii cu privire la oportunitatile economice si comerciale existente in cele doua localitati si la cresterea gradului de cooperare transfrontaliera.
La datele de 25 noiembrie 2004, respectiv 25 octombrie 2005, inculpata Patrascu Tudora a depus la autoritatea contractanta documente si declaratii false (contracte de prestari servicii, contracte de achizitie, liste cu participantii la cursurile de instruire si conferinte, etc.) din care rezulta faptul ca fondurile comunitare alocate cu titlul de avans in proiect ar fi fost utilizate in scopul pentru care au fost acordate.
In aceasta modalitate, bugetul general al Comunitatii Europene a fost prejudiciat cu suma de 37.440 euro, bani ce au fost restituiti de inculpata.
Dosarul a fost inaintat spre judecare Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.
4. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Ploiesti au dispus trimiterea in judecata a inculpatului ENACHE COSTEL, profesor I (instructor de politie principal) in cadrul Scolii de Agenti de Politie a€žVasile Lascara€ť Campina, in sarcina caruia a fost retinuta infractiunea de permitere a accesului unor persoane neautorizate la informatii ce nu sunt destinate publicitatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul, de foloase necuvenite.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:
In cursul lunii mai 2009, inculpatul Enache Costel, in calitate de profesor si de sef al comisiei metodice al promotiei 2009 din cadrul Scolii de Agenti de Politie a€žVasile Lascara€ť Campina, a intocmit subiectele necesare evaluarii elevilor la una din disciplinele de studiu, evaluare ce urma a fi sustinuta de catre toti elevii din anul terminal la data de 8 mai 2009. Nota la acest examen avea o pondere in media generala de absolvire a scolii, in functie de aceasta medie efectuandu-se si repartitia finala.
La data de 7 mai 2009, inculpatul a pus la dispozitia uneia dintre eleve aceste subiecte cat si rezolvarea acestora, comunicand astfel informatii nedestinate publicitatii. Subiectele au ajuns in posesia mai multor elevi, astfel ca o clasa intreaga a obtinut nota 10 la examenul respectiv.
La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiteri din cadrul M.A.I. a€“ Directia Generala Anticoruptie.
Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Campina.
5. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:
CIMPEANU IOAN, comisar sef de politie, sef al Biroului regim permise de conducere si examinari din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor (S.P.C.R.P.C.I.V.) Satu Mare, in sarcina caruia s-a retinut instigare la infractiunea abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial si instigare la infractiunea de fals intelectual;
ARDELEANU CIPRIAN a€“ STEFAN, agent de politie in cadrul I.P.J. Satu a€“ Mare, Politia Mun. Satu a€“ Mare, Biroul Politiei Rutiere, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial si fals intelectual;
BODAN GRIGORE, fost instructor auto, in prezent agent sef adjunct in cadrul Penitenciarului Satu a€“ Mare, in sarcina caruia s-a retinut instigare la infractiunea abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial si instigare la infractiunea de fals intelectual.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:
La data de 3 februarie 2009, inculpatul Bodan Grigore a fost oprit in trafic de inculpatul Ardeleanu Ciprian Stefan pentru ca nu acordase prioritate unui pieton angajat in traversare regulamentara si nu a oprit autoturismul, desi observase ca este urmarit de un echipaj de politie.
Pentru a nu-i fi suspendat dreptul de a conduce, inculpatul Bodan Grigore l-a determinat pe inculpatul Cimpeanu Ioan ca, prin autoritatea pe care o are asupra subordonatului sau, Ardeleanu Ciprian Stefan, sa faca presiuni asupra acestuia din urma in sensul de a constata o alta contraventie decat cea reala, prevazuta cu o sanctiune mai blanda.
In aceste conditii, la aceeasi data, inculpatul Ardeleanu Ciprian Stefan a intocmit un proces verbal de sanctionare contraventionala a inculpatului Bodan Grigore in care a consemnat o stare de fapt nereala si a aplicat o sanctiune contraventionala mai blanda, nemaifiind necesara, in acest fel, suspendarea dreptului de a conduce pe o perioada de 30 de zile.
Dosarul a fost inaintat spre judecare la Tribunalul Satu a€“ Mare.
La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiteri din cadrul M.A.I. a€“ Directia Generala Anticoruptie.
Ai salariu, iei credit maxim.
Daca un client poate obtine, cu un salariu de 4.200 lei, un credit ipotecar în valoare de 82.000 euro (pe 25 ani) de la Garanti Bank, împrumutul maxim se reduce în cazul în care clientul are aceleasi venituri, dar din surse
diverse. Cu 4.200 lei proveniti astfel: 1.500 din salariu, 1.000 din chirii, 1.500 din drepturi de autor si 200 lei tichete de masa, persoana în cauza primeste doar 65.900 euro. La Unicredit, spre exemplu, se poate contracta suma de 97.000 euro la venituri de 4.200 de lei doar din salarii, si de numai 87.000 de euro daca veniturile provin din sursele multiple mentionate.
Sumele obtinute difera în functie de conditiile fiecarei banci, de gradul maxim de îndatorare admis, dar si de ponderea veniturilor luate în considerare. Veniturile din chirii acceptate ca eligibile la creditare variaza de la 100% (Unicredit Bank) sau 90% (Garanti Bank) pâna la 70% (Raiffeisen Bank) sau 50% (ING Bank). Pe de alta parte, Raiffeisen accepta 100% veniturile din drepturi de autor, în timp ce la Garanti si la ING acestea sunt luate în considerare în proportie de 75%.
Unele dintre bancile consultate de Capital au recunoscut ca, în ultimul an, ponderile unor venituri acceptate la acordarea creditelor au fost modificate prin diminuare, însa au refuzat sa comunice date exacte privind procentajul de reducere. Rozaura Stanescu, director strategie BRD, declara ca „este firesc sa se modifice ponderea veniturilor eligibile luate în considerare pentru acordarea unui credit, mai ales în aceasta perioada, deoarece fiecare banca urmareste controlul riscului“. Pentru chirii, de exemplu, se modifica ponderea, fiindca nivelul chiriilor în 2009-2010 nu mai este atât de ridicat cum era în 2008, precizeaza aceasta.
Sursa: Capital
Senatul a aprobat marţi o propunere legislativă a PNL care prevede ca alocaţiile pentru copii să fie diferenţiate în funcţie de venitul lunar al familiei
Propunerea a primit 77 de voturi pentru, 1 împotrivă şi o abţinere, iar Senatul este prima cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind decizională.Astfel, propunerea a şapte parlamentari PNL prevede ca
alocaţiile de stat să fie calculate în funcţie de veniturile familiilor, prin aplicarea unui procent diferit asupra salariului de bază minim brut (în valoare de 600 de lei). Alocaţiile vor reprezenta 5%, pentru copiii proveniţi din familii cu venituri peste 6000 lei; 10% pentru copii proveniţi din familii cu venituri cuprinse între 3500 şi 6000 lei; 15% – pentru copii proveniţi din familii cu venituri cuprinse între 2500 şi 3500 lei; 20% – pentru copii proveniţi din familii cu venituri cuprinse între 1500 şi 2500 lei; 25% din salariul minim brut pentru copiii proveniţi din familii cu venituri mai mici de 1500 lei.
realitatea
Conducerea Ministerului Apărării Naţionale (MApN) a decis miercuri să amâne temporar plata unor sporuri către angajaţi, printre aceste sporuri numărându-se sporul de radiaţii şi de confidenţialitate.
Măsura va afecta aproximativ 90% din personalul armatei, adică 75.000 de militari, a declarat purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spânu. Sporul de confidenţialitate este de până la 15%, iar cel de radiaţii de până la 10%.
Conducerea Ministerului Apărării Naţionale, care a decis miercuri să amâne temporar plata sporului de radiaţii şi confidenţialitate, nu a discutat dacă acestea vor fi achitate retroactiv, totul depinzând de buget, a declarat purtătorul de cuvânt al MApN
Sporul de confidenţialitate se acordă conform Ordonanţei Guvernului nr. 19/2006. Astfel, potrivit ordonanţei, pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate, în funcţie de certificatul sau avizul de securitate deţinut, cadrele militare în activitate, militarii angajaţi pe bază de contract şi personalul civil din Ministerul Apărării Naţionale beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază. De acest spor poate beneficia, însă, doar 5% din numărul total de angajaţi care figurează în statul de organizare al MApN.
De asemenea, conform legii, unităţile militare, categoriile de personal, condiţiile de acordare şi cuantumul sporului de confidenţialitate se stabilesc prin ordin al Ministrului Apărării Naţionale.
Sursa: NewsIn
T.V.A. Prestări servicii şi livrări de bunuri în cadrul penitenciarelor
Direcţia Generală a Penitenciarelor din Ministerul Justiţiei, pentru Penitenciarul Codlea a solicitat ca, în contradictoriu cu Curtea de Conturi a României să se dispună anularea deciziei nr.272 din 6 iunie 2002 a Secţiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi emise de pârâtă şi exonerarea sa de la plata sumei de 830.896.000 lei cu titlu de TVA, neîncasată şi nevirată la bugetul statului.
Instanţa de fond, Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi, a reţinut că unitatea controlată a realizat în anul 2000 venituri din operaţiuni economice, respectiv livrări de bunuri şi prestări de servicii, altele decât cele privind activitatea sa administrativă, socială, educativă, de ordine publică, pe bază de contracte economice cu plată, peste plafonul de 50.000.000 lei, fără să devină plătitor de TVA.
Instanţa de recurs jurisdicţional a reţinut ca bine stabilite faptele, iar cu privire la regimul fiscal aplicabil categoriilor de venituri realizate, că penitenciarul datorează TVA..
Au fost respinse apărările invocate, în sensul că veniturile respective nu intră în sfera de aplicare a TVA, întrucât fac parte din categoria activităţilor educative, cu motivarea că munca deţinuţilor a produs venituri penitenciarului urmare a efectuării unor operaţiuni cu caracter comercial; de asemenea a fost respinsă apărarea că neînscrierea în facturi a TVA nu a dat posibilitatea beneficiarilor să procedeze la deducerea lor.
Impotriva deciziei a declarat recurs judiciar Direcţia Generală a Penitenciarelor, reiterând în esenţă apărările făcute în faţa instanţei de fond şi de recurs jurisdicţional.
Recursul este nefondat.
Situaţia de fapt expusă este corect stabilită şi asupra acestui aspect pârâta nu a formulat nici o obiecţie.
Argumentele aduse în susţinerea punctului de vedere afirmat, de neimpozabilitate a prestărilor de servicii şi livrărilor de bunuri realizate cu deţinuţii din penitenciar, nu pot fi reţinute.
In primul rând şi ca o problemă de principiu, orice scutire sau exceptare de la regimul fiscal de drept comun trebuie anume prevăzută de lege, tot astfel cum şi aplicarea oricăror taxe sau impozite nu poate fi instituită decât prin lege, această simetrie juridică consfinţind principiul fundamental al legalităţii regimului fiscal sub dublul său aspect, de impunere şi de scutire / exceptare.
Inaplicabilitatea prevederilor privitoare la TVA, reclamată în speţă nu are drept temei nici o dispoziţie normativă directă, ea fiind dedusă dintr-o interpretare a legii, iar nu întemeiată pe o prevedere clară, expresă şi lipsită de ambiguităţi.
De altfel, chiar această interpretare este nepertinentă şi fundamentată pe o greşită citire a textului normativ.
Astfel, dispoziţiile art.3 din OUG nr.17/2000 la care se face trimitere, vorbesc despre livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate de instituţiile publice pentru activităţile lor administrative, sociale ş.a.m.d. Deci, se referă la operaţiunile care privesc activităţile lor proprii exercitate, în interesul şi scopul acoperirii nevoilor de funcţionare specifice instituţiei şi legate intrinsec de mecanismul administrativ (cu diversele sale componente: sport, educaţie, ordine publică etc.) al penitenciarului.
Or, în speţă, este vorba de o activitate conexă, nespecifică administraţiei penitenciare ca atare şi care pune în valoare nişte raporturi de drept comercial încheiate cu terţe persoane şi cârmuite de dispoziţii specifice dreptului obligaţional , atât penitenciarul, prin direcţia sau serviciul său de specialitate cât şi beneficiarul acţionând ca agenţi economici.
Acest tip de raporturi nu este propriu exclusiv penitenciarelor, ci se regăseşte şi la alte instituţii publice, fără scop lucrativ. În privinţa acestor instituţii, sistemul nostru fiscal consideră că, atunci când este cazul, trebuie despărţită componenta cu caracter lucrativ, de activitatea cu caracter spiritual, cultural, sportiv etc., prin esenţa ei nelucrativă, specifică instituţiei respective, aplicabil fiind primei componente regimul fiscal de drept comun, adică impozabilitatea.
A crea unui beneficiar de prestaţii de servicii plătite privilegiul fiscal al neachitării TVA atunci când contractează cu penitenciarul spre deosebire de un agent economic care contractează aceleaşi sevicii cu un furnizor oarecare, înseamnă a institui o discriminare de tratament care nu-şi găseşte nici un temei în lege.
Nu se poate aduce nici cel puţin argumentul de oportunitate, că din raţiuni social educative se face o favoare celor ce prestează munca sau instituţiei ca atare, întrucât TVA este suportată de beneficiar, colectată de prestator şi vărsată la bugetul statului, venitul în sine rămânând acelaşi şi pentru instituţia prestatoare şi pentru persoanele fizice.
Sunt, de asemenea, lipsite de pertinenţă şi celelalte argumente invocate de către recurentă.
Astfel, afirmaţia că statul nu a fost prejudiciat în speţă fiindcă unităţile beneficiare au virat la buget întreaga valoare a TVA colectată, formal este exact, dar ceea ce se impută este cu totul altceva şi anume, faptul că nu s-a încasat întreaga sumă legal datorată şi care ar fi trebuit colectată, iar apoi vărsată la bugetul statului
Tot astfel susţinerea că pentru a fi plătitor de TVA este necesar să existe o „activitate independentă de specificul sistemului penitenciar”, este nerelevantă deoarece dacă este adevărat că specific activităţii penitenciare poate fi şi reeducarea prin muncă, este nespecific activităţii de reeducare valorificarea prestărilor de servicii, consimţită de către deţinuţi, în cadrul unor raporturi economice, contractuale, care ţin de natura activităţilor comerciale, sunt specifice acestora, şi, funcţional, au un caracter independent.
Faţă de considerentele mai sus expuse, recursul a fost respins.
Impozit pe profit. Cazul penalităţilor neîncasate
S.C. ”R.” SA a solicitat anularea deciziei nr.1554/5 octombrie 2001 a Ministerului Finanţelor Publice, prin care a fost respinsă contestaţia privind suma de 803.147.421 lei, reprezentând impozit pe profit.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că, întrucât facturile de penalităţi nu erau încasate, acestea nu puteau fi considerate venit, potrivit H.G.nr.974/1994 şi H.G.nr.402/2000; că, potrivit Regulamentului de aplicare a Legii contabilităţii nr.82/1991, la “veniturile excepţionale” se înregistrează penalităţile încasate, momentul încasării fiind cel ce constituie stabilirea venitului şi a impozitului aferent; emiterea facturilor în fapt, nu consitituie momentul de stabilire a impozitului pe profit, întrucât nu este venit până la data încasării.
Curtea de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr.862 din 30 septembrie 2002, a admis acţiunea reclamantei şi, pe cale de consecinţă, a anulat decizia nr.1554/5 octombrie 2001, precum şi procesul verbal încheiat de Administraţia Financiară Sector 1, cu nr.341095/26 octombrie 1998, în privinţa obligării la plata sumei de 799.685.280 lei impozit pe profit.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut pe baza înscrisurilor de la dosar şi a raportului de expertiză contabilă efectuată în cauză, că, potrivit Legii nr.82/1991 şi a regulamentului de aplicare a legii stabilit prin H.G.nr.704/1993, “penalităţile sunt “creanţe incerte”, care se înregistrează în contabilitate în partidă simplă, în contul nr.8035 al penalităţilor neîncasate din Planul de Conturi-Debitori de amenzi şi penalităţi pretinse”; că, autorităţile de control, au încadrat greşit penalităţile neîncasate în categoria veniturilor excepţionale, unde se înregistrează numai penalităţile care au fost încasate, astfel că reclamanta nu datorează suma de 799.685.280 lei, cu titlu de impozit pe profit.
Împotriva sentinţei a declarat recurs Ministerul Finanţelor Publice şi Administraţia Finanţelor Publice Sector 1 Bucureşti, susţinând, în esenţă, că a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, întrucât a încadrat penalităţile neîncasate de către reclamantă în categoria celor prevăzute în contul nr.8035 destinat amenzilor şi penalităţilor pretinse de la debitori, nu în categoria veniturilor excepţionale, cum corect au procedat organele de control financiar.
Recursurile sunt fondate.
Din actele dosarului, necontestate, rezultă că, în perioada 1996 – 1998, reclamanta a emis către clienţii săi facturi de penalizări ca urmare a nerespectării prevederilor contractuale, pe care nu le-a înregistrat în evidenţa sa contabilă ca venituri excepţionale, ci în contul nr.8035 destinat amenzilor şi penalităţilor pretinse de la debitori, motivând că acestea nu au fost încasate şi, deci, nu datorează impozit pe profit pentru ele, potrivit pct. 100 lit.c din Regulamentul de aplicarea Legii nr.82/1991.
Or, potrivit Cap.II, art.5 alin.4 din O.G. nr.70/1994, contribuabilii trebuie să înregistreze în evidenţa contabilă, ca venituri, contravaloarea bunurilor mobile livrate, valoarea bunurilor imobiliare pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, valoarea prestărilor de servicii facturate şi câştigurilor, indiferent de sursă, din orice operaţii care duc la creşterea valorii activului, precum şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestor venituri, în scopul reflectării corecte a impozitului pe profit.
Potrivit art.5 din H.G.nr.974/1994 pentru aprobarea instrucţiunilor privind metodologia de calcul şi formularistica corespunzătoare referitoare la impozitul pe profit, “la determinarea profitului impozabil al unui an fiscal, contribuabilii vor lua în calcul totalitatea veniturilor încasate sau de încasat, indiferent de natura lor”; în venituri se include şi veniturile excepţionale, obţinute din operaţiuni de gestiune ( din despăgubiri şi penalităţi).
În aceeaşi ordine, sunt de observat şi dispoziţiile H.G.nr.704/1993 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a legii nr.82/1991, care stipulează că, pentru a da o imagine fidelă situaţiei financiare trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniului şi celelalte norme şi principii contabile, inclusiv principiul indepedenţei exerciţiului, care presupune delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţii unităţii patrimoniale, pe măsura angajării acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului.
Aşadar, potrivit acestor acte normative, penalităţile neîncasate, pentru care s-au emis facturi, constituie un venit care trebuia înregistrat şi impozitat, deoarece, prin emiterea facturilor, societatea a iniţiat o operaţiune economică şi financiară, pe care trebuia să o reflecte în evidenţa contabilă ca venit şi, pe cale de consecinţă, să stabilească şi să achite obligaţiile fiscale; obligaţia rezidă şi în faptul că la clienţi facturile emise se înregistrează în mod corespunzător pe cheltuieli deductibile, prin care se diminuează masa impozabilă.
Faţă de cele menţionate, soluţia adoptată de prima instanţă este nelegală şi netemeinică, iar recursurile fondate, astfel că au fost admise, s-a casat sentinţa şi, pe fond, s-a respins acţiunea.
Venituri din alte surse
Definirea veniturilor din alte surse
Art. 78. – (1) In aceasta categorie se includ, insa nu sunt limitate, urmatoarele venituri:
a) prime de asigurari suportate de o persoana fizica independenta sau de orice alta entitate, in cadrul unei activitati pentru o persoana fizica in legatura cu care suportatorul nu are o relatie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;
b) castiguri primite de la societatile de asigurari, ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferentelor de pret pentru anumite bunuri, servicii si alte drepturi, fosti salariati, potrivit clauzelor contractului de munca sau in baza unor legi speciale;
d) venituri primite de persoanele fizice reprezentand onorarii din activitatea de arbitraj comercial;
e) venituri primite de persoanele fizice din activitati desfasurate pe baza contractelor/conventiilor civile, incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele care sunt impozitate conform cap. II si conform optiunii exercitate de catre contribuabil. Optiunea de impunere a venitului brut se exercita in scris, in momentul incheierii fiecarei/fiecarui conventii/contract civil si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestei/acestui conventii/contract.
(2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finantelor Publice, altele decat veniturile care sunt neimpozabile in conformitate cu prezentul titlu.
Calculul impozitului si termenul de plata
Art. 79. – (1) Impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa la momentul platii veniturilor de catre platitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut.
(2) Impozitul calculat si retinut reprezinta impozit final.
(3) Impozitul astfel retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.
Venituri din premii si din jocuri de noroc
Definirea veniturilor din premii si din jocuri de noroc
Art. 75. – (1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decat cele prevazute la art. 42.
(2) Veniturile din jocuri de noroc cuprind castigurile realizate ca urmare a participarii la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot definite conform normelor metodologice, altele decat cele realizate la jocuri de tip cazino si masini electronice cu castiguri.
Stabilirea venitului net din premii si din jocuri de noroc
Art. 76. – Venitul net este diferenta dintre venitul din premii sau din jocuri de noroc si suma reprezentand venit neimpozabil.
Retinerea impozitului aferent veniturilor din premii si din jocuri de noroc
Art. 77. – (1) Venitul sub forma de premii dintr-un singur concurs se impune, prin retinerea la sursa, cu o cota de 16% aplicata asupra venitului net.
(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinerea la sursa, cu o cota de 20% aplicata asupra venitului net care nu depaseste cuantumul de 100 milioane lei si cu o cota de 25% aplicata asupra venitului net care depaseste cuantumul de 100 milioane lei.
(3) Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine platitorilor de venituri.
(4) Nu sunt impozabile veniturile obtinute din premii si din jocuri de noroc, in bani si/sau in natura, sub valoarea sumei neimpozabile stabilite in suma de 600 lei pentru fiecare concurs sau joc de noroc, realizate de la acelasi organizator sau platitor intr-o singura zi.
(5) Impozitul calculat si retinut in momentul platii este impozit final.
(6) Impozitul pe venit astfel calculat si retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.
Venituri din activitati agricole
Definirea veniturilor din activitati agricole
Art. 71. – Veniturile din activitati agricole sunt venituri din urmatoarele activitati:
a) cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, in sere si solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat;
b) cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor;
c) exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele asemenea;
d) valorificarea produselor agricole obtinute dupa recoltare, in stare naturala, de pe terenurile agricole proprietate privata sau luate in arenda, catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati, pentru utilizare ca atare, incepand cu data de 1 ianuarie 2008.
Stabilirea venitului net anual din activitati agricole pe baza de norme de venit
Art. 72. – (1) Venitul net dintr-o activitate agricola se stabileste pe baza de norme de venit. Normele de venit se stabilesc de catre directiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si se aproba de catre directiile generale ale finantelor publice teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice. Normele de venit se stabilesc, se avizeaza si se publica pana cel tarziu la data de 31 mai a anului pentru care se aplica aceste norme de venit.
(2) Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafata.
(3) Daca o activitate agricola este desfasurata de un contribuabil pe perioade mai mici – incepere, incetare si alte fractii de an – decat anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activitati se corecteaza astfel incat sa reflecte perioada de an calendaristic pe parcursul careia se desfasoara activitatea.
(4) Daca o activitate agricola a unui contribuabil inregistreaza o pierdere datorata calamitatilor naturale, norma de venit aferenta activitatii se reduce, astfel incat sa reflecte aceasta pierdere.
(5) Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla, pentru activitatea respectiva.
Optiunea de a determina venitul net anual prin utilizarea datelor din contabilitatea in partida simpla
Art. 73. – (1) Un contribuabil care desfasoara o activitate agricola, prevazuta la art. 71, poate opta pentru determinarea venitului net din acea activitate, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, potrivit art. 48.
(2) Dispozitiile privind optiunea prevazuta la art. 51 alin. (2) si (3) se aplica si in cazul contribuabililor mentionati la alin. (1).
Calculul si plata impozitului aferent veniturilor din activitati agricole
Art. 74. – (1) Impozitul pe venitul net din activitati agricole se calculeaza prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului net, determinat pe baza de norme de venit, cat si in sistem real, impozitul fiind final.
(2) Orice contribuabil care desfasoara o activitate agricola prevazuta la art. 71, pentru care venitul se determina pe baza de norma de venit, are obligatia de a depune anual o declaratie de venit la organul fiscal competent, pana la data de 15 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul in curs. In cazul unei activitati pe care contribuabilul incepe sa o desfasoare dupa data de 15 mai, declaratia de venit se depune in termen de 15 zile inclusiv de la data la care contribuabilul incepe sa desfasoare activitatea.
(3) In cazul unui contribuabil care determina venitul net din activitati agricole pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, acesta este obligat sa efectueze plati anticipate, aferente acestor venituri, la bugetul de stat, la termenele prevazute la art. 82 alin. (3). Platile anticipate vor fi regularizate de organul fiscal competent, care va emite o decizie de impunere anuala.
(4) In cazul contribuabililor care realizeaza venituri banesti din agricultura, potrivit prevederilor art. 71 lit. d), prin valorificarea produselor vandute catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati pentru utilizare ca atare, impozitul se calculeaza prin retinere la sursa prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii produselor livrate, incepand cu data de 1 ianuarie 2008, impozitul fiind final.
(5) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) se stabileste prin norme care se emit de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.
Veniturile GTS Telecom au urcat cu 17% in primele noua luni, la 13,8 milioane euro
GTS Telecom, filiala din Romania a operatorului alternativ de telecomunicatii GTS Central Europe, a raportat in primele noua luni ale acestui an venituri totale de 13,8 milioane de euro, in crestere cu 17,1% fata de perioada similara a anului trecut, se arata intr-un comunicat al companiei. Profitul inainte de plata impozitelor, dobanzilor, taxelor, deprecierii si amortizarii (EBITDA) a urcat cu 27%, la 3,6 milioane de euro.
Cresterea veniturilor a fost inregistrata in mod uniform pe toata gama de servicii de comunicatii de date, internet si voce ale companiei, se mai arata in comunicat.
Dan Mihaescu, country manager GTS Telecom, este de parere ca actualele conditii macro-economice nu sunt dintre cele mai predictibile si mai favorabile.
GTS Telecom este parte a grupului GTS Central Europe, ce ofera servicii de comunicatii de date, voce si hosting pentru piata business, cu operatiuni in Cehia, Polonia, Romania, Slovacia si Ungaria. Filiala din Romania a GTS si-a inceput activitatea in anul 1993.