judecatori

Regulamentul instantelor judecatoresti modificat

de

In Monitorul Oficial nr. 797 din 28 noiembrie 2012 a fost publicata Hotararea nr. 975/2012 a Consiliului Superior al Magistraturii pentru modificarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005.

In cadrul Hotararii se arata:

Daca mai multi judecatori decat este necesar solicita mutarea la alta sectie sau, dupa caz, isi exprima acordul in acest sens ori niciun judecator nu este de acord cu repartizarea la alta sectie, vor fi avute in vedere, in ordine ierarhica, urmatoarele criterii de selectie:

a) experienta profesionala anterioara in domeniul de activitate al sectiei la care se doreste mutarea;
b) absolvirea cursurilor de formare profesionala in domeniul respectiv;
c) pregatirea profesionala realizata prin doctorat, masterat, studii postuniversitare, sustinere de referate sau lucrari in congrese, seminare, alte forme de dezbatere, articole sau studii aparute in publicatii de specialitate, precum si specializarea pentru care s-a optat la concursul de promovare in functii de executie;
d) vechimea in functia de judecator.

In cazul aplicarii criteriului vechimii, va fi avuta in vedere vechimea cea mai mare in functia de judecator, daca mai multi judecatori decat este necesar solicita mutarea la alta sectie sau, dupa caz, isi exprima acordul in acest sens, ori vechimea cea mai mica in functia de judecator, in situatia in care niciun judecator nu este de acord cu repartizarea la alta sectie.

In aplicarea criteriilor vor fi avute in vedere, cu prioritate, in masura posibilului, sectiile cu un domeniu de activitate apropiat de cel al sectiei la care se doreste repartizarea si, in cadrul acestui criteriu, volumul de activitate al sectiei de la care se intentioneaza mutarea.

La solicitarea judecatorului ce urmeaza a fi repartizat la alta sectie, colegiul de conducere poate aproba o perioada de maximum doua luni in care acesta sa nu participe la sedintele de judecata si sa aiba posibilitatea formarii profesionale, in functie de specializarea noii sectii.

Noul Cod penal si cel de procedura penala vor intra in vigoare in 2013

de

Alina Ghica, presedintele CSM, a afirmat ca fara a nega nevoia reala de suplimentare a numarului de magistrati, profesionalismul judecatorilor si procurorilor aeste ceea ce isi doreste justitiabilul.

Intrebata care sunt provocarile aduse de strategia de resurse umane pe anul acesta, avand in vedere intrarea in vigoare a codurilor, presedinta CSM a declarat:

“Aici avem de-a face cu o situatie cel putin bizara. La inceputul anului 2011, a propus Guvernului un calendar de intrare in vigoare a codurilor: 2011 pentru cele civile, 2012 pentru penal.

Conducerea din 2011 a CSM, pe argumente legate de dificultatile privind resusele umane si de timpul scurt avut la dispozitie pentru pregatirea magistratilor cu noile materii, a propus decalarea acestui calendar astfel incat sa intre in vigoare in 2011, cel de procedura civila la jumatatea lui 2012 si cel penal si de procedura penala in 2013.

Sursa: Money.ro

Magistratii din instantele din toata tara se reunesc pentru a discuta masurile de reducere a salariilor

de
Magistratii din instantele din toata tara se reunesc, in aceasta saptamana, in cadrul unor adunari generale, pentru a-si exprima pozitia fata de masurile Guvernului de reducere a salariilor si pensiilor angajatilor din sistemul
bugetar, prin invocarea dispozitiilor art. 53 din constitutie

1. Zona portuara amplasata de-a lungul unui chei si amenajata special pentru acostarea navelor si manipularea marfurilor.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,

Presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR), Dana Garbovan, a declarat, pentru AGERPRES, ca aceste adunari generale au fost convocate pentru a adopta un punct de vedere unitar al judecatorilor fata de masurile luate de Guvern.

Deputatul PNL Octavian Popa doreste modificarea Codului Civil, astfel încât statul român sa îsi poata recupera sumele pierdute prin sentintele CEDO

de

Parlamentarul tulcean a declarat ca initiativa sa legislativa vizeaza doar latura strict civila, instanta urmând sa decida daca judecatorul care s-a pronuntat într-un proces pierdut de România la CEDO urmeaza sa plateasca daune statului

român. „Am initiat aceasta propunere de modificare a Codului Civil pentru ca în acest moment România este implicata în 10% din procesele de la CEDO, statul român ocupând astfel un «onorant» loc sapte. Multe procese au fost deja pierdute, iar sumele pe care România trebuie sa le plateasca de la buget nu sunt deloc mici. În plus, mai exista si alte procese din cauza carora România va mai trebui sa scoata bani de la buget, adica din buzunarul fiecarui cetatean“, a afirmat Popa.

Sursa: Curentul

Costel Căşuneanu ar fi încercat să cumpere cu 200.000 de euro influenţa unui judecător de la Instanţa Supremă

de

Povestea mitei de 200.000 de euro este relatată de judecătorii care au analizat legalitatea interdicţiei de a părăsi localitatea pe care Costel Căşuneanu a primit-o după ce a fost pus sub învinuire în dosarul senatorului

Cătălin Voicu.

„În luna august 2009, Costel Căşuneanu, asociat al SC PA &CO Internaţional SRL Bacău i-a cerut lui Cătălin Voicu să intervină pe lângă magistraţii Secţiei Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, învestiţi cu soluţionarea dosarului având ca obiect litigiul dintre SC PA&CO Internaţional SRL Bacău şi CNADNR, pentru ca aceştia să adopte o soluţie favorabilă societăţii comerciale menţionate”, se arată în încheierea celor nouă judecători.

Cătălin Voicu ar fi fost de acord, i-a cerut lui Căşuneanu 200.000 de euro folosind termenul împrumut şi l-a sunat pe şeful secţiei Civile de la Instanţa Supremă, judecătorul Florin Costiniu. Acesta trebuia să-şi influenţeze colegii care judecau contestaţia făcută de Căşuneanu impotriva rezultatului unei licitaţii pentru lucrări la drumurile din Iaşi.

„Magistraţii au pronunţat o soluţie defavorabilă, deşi cei doi [C. Voicu şi F. Costiniu] au făcut numeroase intervenţii, asigurându-l însă pe Costel Căşuneanu că se vor ocupa în continuare să găsească o modalitate prin care soluţia adoptată de instanţă să fie desfiinţată şi ulterior să se adopte o alta favorabilă omului de afaceri”, se mai arată în încheierea celor nouă judecători de la ÎCCJ.

realitatea

Zece judecători şi procurori au fost condamnaţi pentru corupţie în ultimii cinci ani

de

 Potrivit datelor din raport, în 2005 au fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie doi procurori şi un magistrat asistent, în anul 2007 trei judecători, în 2008 un judecător, doi procurori şi un grefier, iar în anul

 

 

 2009 un procuror.

„Cu excepţia CSM, care a furnizat aceste date numai pentru ultimii trei ani, nici Ministerul Justiţiei, nici Ministerul Public nu deţin statistici cu privire la categoriile de persoane din sistemul juridic condamnate pentru corupţie, fiind evident că nu au avut vreo intenţie de preocupare pentru o strategie anticorupţie în acest sistem”, se arată în raport.

În perioada 2005-2008 au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie 26 de magistraţi, majoritatea proceselor fiind încă pe rolul instanţelor. „Până în prezent, avem o singură hotărâre de achitare din cele 26 de trimiteri în judecată”, a declarat şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, prezent, luni după-amiază, la Grupul pentru Dialog Social, unde a avut loc lansarea raportului „Vulnerabilităţi ale sistemului juridic din România”, realizat de Iniţiativa pentru o Justiţie Curată.

Conform raportului prezentat luni de judecătorul Cristi Danileţ, 60% dintre români consideră că există corupţie în justiţie. Cu toate acestea, numai 11% dintre persoanele intervievate de Iniţiativa pentru o Justiţie Curată, arată că li s-a cerut sau au dat mită.

 

realitatea

Un nou record mondial: 19 judecători, 8 săli, 9.400 de dosare – o singură zi

de

După o lună de proteste în magistratură, nimic nu lăsa ieri dimineaţă să se întrevadă că la Registrul Comerţului activitatea curentă abia se relua. La registratura de la etajul întâi sunt puţine cereri. Solicitanţii aşteaptă calmi, iar în spatele ghişeelor, funcţionarii oferă informaţii.

La etajul II, unde sunt sălile de judecată, ai însă primul şoc. Realizezi dintr-odată ce înseamnă o lună fără  activitate. Holul din faţa sălilor de judecată este „plin ochi” cu lume, într-o aparentă dezordine, sute de oameni de toate soiurile, de la bancher la buticar, aşteaptă să intre într-una dintre cele opt săli de judecată, pentru a-şi rezolva cazul. Cei 19 judecători care s-au întors la lucru au de rezolvat 9.400 de dosare strânse în luna septembrie. O medie de 494,7 dosare pe judecător, ceea ce înseamnă 61 de dosare semnate în 60 de minute, potrivit purtătorului de cuvânt al Oficiului,  Alina Sîrbu. Dintre cele 9.400 de dosare, 1.500 sunt pentru date preschimbate,  restul fiind cumulate în cele 30 de zile de protest 

 

Standard

Aproximativ 400 de judecatori au semnat o plângere care va fi trimisa, astazi, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.Casa de avocatura Coltuc sustine initiativa.

de

Potrivit presedintelui Asociatiei Magistratilor din România, semnatarii fac parte din cadrul mai multor curti de apel din tara. Mai mult, o noua plângere va fi trimisa la CEDO în septembrie, când se asteapta ca majoritatea

 

judecatorilor sa se întoarca din concedii. Motivul plângerii, a declarat Mona Pivniceru, îl reprezinta neexecutarea hotarârilor judecatoresti. “?i judecatorii au creante. Statul a invocat criza financiara, dar criza este ulterioara hotarârilor. Era obligatoriu ca drepturile sa fie executate înainte”, a explicat Pivniceru.

În alta ordine de idei, presedintele AMR a mai spus ca nu este exclus, ca ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, si ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, “sa se trezeasca cu noi denunturi facute în nume propriu de judecatori, deoarece au umblat la leafa noastra”.

Sursa: RTV

Prin crearea unui sentiment de frică pentru corpul de judecători se doreşte lichidarea puterii judecătoreşti

de

Asociaţia Magistraţilor avertizează că astfel de acţiuni induc ideea că statul român este controlat de serviciile secrete care ar avea dezlegare să intimideze judecătorii şi Justiţia. 

„Atâta vreme cât serviciile secrete interpelează judecătorii despre libertatea de exprimare, dreptul de petiţionare, modalitatea în care înţeleg să-şi exercite drepturile, este un paradox să ne imaginăm că SRI-ul, care răspunde de Justiţie, ar proteja vreo valoare constituţională”, a declarat, la Realitatea TV, Mona Pivniceru, preşedintele AMR. 

În opinia sa, judecătorii nu pot fi protejaţi împotriva Parlamentului European, a Consiliului Europei sau a Comisiei Europene, „gândindu-ne că aceste structuri sunt cele care asigură protecţia drepturilor”.

Mai mult, Pivniceru acuză că „s-au reluat vechile metehne şi practici ale fostei Securităţi care, mie, personal, în acest moment, îmi dă fiori reci, cu dorinţa de a paraliza orice capacitate de reacţie a magistraţilor”.

„Rămâne o enigmă de neelucidat cum a ajuns reprezentantul SRI-ului să se intereseze de corespondenţa judecătorilor sau a oricărui cetăţean”,a mai spus preşedintele Asociaţiei.

De cealaltă parte, SRI a anunţat că demersurile instituţiei, care s-au desfăşurat în mod oficial, nu au alt scop decât protejarea valorilor Constituţiei.

„Demersurile instituţiei noastre, care s-au desfăşurat, de altfel, în mod oficial, nu au alt scop decât protejarea valorilor Constituţiei, pe care SRI este obligat să le apere”, a declarat Sorin Sava, şeful Biroului de presă al Seriviciului.

În replică, Mona Pivniceru a spus că, în opinia „judecătorilor de carieră, este greu de înţeles la ce valori constituţionale se referă SRI-ul: la drepturile judecătorilor, la dreptul de acces, la dreptul de petiţionare, la libertatea de exprimare, la independenţa judecătorilor. Or fi acestea valorile constituţionale pe care vroia să le protejeze SRI-ul, sau dorea ca valoare constituţională îngheţarea gândirii si reducerea la tăcere a judecătorilor astfel încât structurile europene să nu cunoască situaţia corpului de judecători din România?”.

 

realitatea

Suntem obligaţi să ne prostituăm juridic

de

22238

„Legislaţia română te pune în situaţia ca, în câteva ore, să fii obligat să studiezi un volum sau mai multe în urma cărora să decizi. Parchetul mizeză

pe criza de timp a judecătorului. Am avut situaţii când într-o oră a trebuit să studiez 60 de volume”, a explicat Viorica Costiniu, la Realitatea TV, în cadrul emisiunii „3×3”.

Potrivit preşedintelui de onoare al AMR, în cazul Popoviciu s-au studiat 22 de volume de peste 5.000 de pagini, în doar 90 de minute. Totuşi, ea a ţinut să sublinieze că îşi asumă decizia din cazul Popoviciu.

Totodată, Viorica Costiniu susţine că „România mimeză statul de drept”. „Suntem într-o fază de consolidare a statului poliţienesc”, consideră ea, aducând ca argument faptul că bugetul justiţiei „rămâne, pentru încă trei ani, atârnat de voinţa Executivului” şi este „cel mai mic buget din anii de după decembrie 1989 încoace”. Aceasta a mai precizat că reducerile bugetare nu se fac de la Ministerul Justiţiei.

realitatea

Probleme din ce în ce mai mari pentru Gigi Becali

de

Doi atacatori şi doi hoţi, aşa arată descrierea făcută de Cătălin Zmărăndescu în faţa instanţei. Martorii, imaginile surprinse de camerele de supraveghere, dar şi calculele expertului arată că în noaptea de 26 spre 27 ianuarie, în

 

incidentul de pe strada Doctor Felix din Capitală, au fost implicati patru atacatori şi două victime.

Primul martor al incidentului este un taximetrist care a sunat la 112. I-a povestit judecătorului exact ce a relatat şi dispecerei.

Un al doilea martor povesteşte că „a auzit o bubuitură, a ieşit în curtea firmei şi a văzut cum doi indivizi îl bateau pe un al treilea vizavi de o scară de bloc, dupa care l-au aruncat în portbagajul unui autoturism care a demarat în trombă, martorul precizând că a auzit două focuri de armă”.

Al treilea martor are o poveste similară. „A auzit un zgomot puternic ca de accident de maşină, apoi larmă şi strigăte, iar când a ieşit pe balcon a vazut cum un autoturism a demarat în trombă, observând apoi în dreptul scării mai multe pete de sânge”, se arată în motivaţie.

De asemenea, un alt martor ” a văzut din cabina de pază în care se afla pe strada doctor Ferlix, cum doi indivizi îl băteau pe un altul în faţa blocului, vizavi, cei doi fiind descrişi ca nişte persoane înalte, solide, tunse scurt”, scrie în motivaţie.

Anchetatorii mai au şi declaraţia unui martor sub acoperire care dă aceleaşi informaţii.

În motivarea instanţei apar detalii şi despre momentul sechestrării celor trei hoţi la barul din Pipera. Instanţa admite că discuţia din imagini este una amiabilă, dar atrage însă atenţia că una dintre victime este rănită la picior.

 

realitatea

Mulţi judecători vor la pensie

de

Un singur judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a avut de rezolvat, anul trecut, 1063 de dosare, o cifră ameţitoare dacă ne raportăm la media europeană. Spre exemplu, în Germania, un judecător de la Curtea

Supremă, cu atribuţii asemănătoare, a avut de rezolvat de 10 ori mai puţine dosare.

Un raport al Consiliului Superior al Magistraturii arată că sistemul judiciar românesc suferă din cauza lipsei de personal. Judecătorii sunt puţini, dosarele multe, aşa că procesele devin tot mai lungi. Totodată, speriaţi de faptul că odată cu legea Predoiu nu vor mai putea ieşi la pensie anticipat decât după 25 de ani de muncă, tot mai mulţi magistraţi cer să iasă din activitate. Anul trecut, au fost peste 150 de pensionări, iar în 2009 ritmul este crescător.

Preşedintele Traian Băsescu susţine că mass-media au o parte de vină pentru exodul magistraţilor. În urmă cu o lună, prezent la şedinţa CSM, şeful statului a spus că jurnaliştii nu se pricep la justiţie, iar atacurile lor generalizate strică imaginea sistemului judiciar.

„Atacarea generalizată a sistemului, pentru cazuri care nu plac nimănui, judecători, judecători cu experienţă, procurori cu experienţă, îi face pe unii să îşi părăsească meseria prin pensionare”, a declarat Traian Băsescu la şedinţa CSM din 26 februarie 2009.

 

realitatea

Un judecător, un procuror şi patru medici sunt vinovaţi pentru eliberarea unui criminal.Cum comentati?

de

Maria Nicola – judecător în cadrul Tribunalului Dolj, Marius Vlădoianu – procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, Claudiu Ţolescu – medic legist, Carmen Marin, medic oftalmolog, Vasile Vîlcea- medic primar chirurg

şi Leontin Braşoveanu – medic generalist în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) Dolj. Ei sunt cei care ar trebui să aibă pe conştiinţă faptele principalului suspect al dublului asasinat de la Braşov, Serghei Gorbunov.

Judecătoarea tulburată

Judecătoarea Maria Nicola este recunoscută ca fiind un magistrat cu un comportament uşor agresiv în sala de judecată, atât faţă de inculpaţi, cât şi faţă de avocaţi.

Explicaţia dată de unii colegi ar fi că magistratul a suferit un şoc după ce s-a despărţit de soţul ei. Ea are un dosar la DNA, fiind cercetată după ce a violat domiciliul unui vecin. Pentru că magistratul îşi bătea copilul, acesta a sărit în ajutorul micuţului pentru a-l apăra de propria mamă

 

adevarul

Aspecte procedurale privind alegerile pentru Parlamenul European

de

In conditiile in care Romania pregateste pentru perioada urmatoare primele alegeri pentru Parlamentul European, Cabinetul Avocat Coltuc Marius Vicentiu (www.coltuc.ro) a realizat pentru www.SMARTfinancial.ro un material de prezentare a aspectelor procedurale privind aceste alegeri. Membrii din Romania in Parlamentul European sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile prezentei legi.

Mandatul membrilor din Romania in Parlamentul European este de 5 ani. Cetatenii romani care fac parte din urmatoarele categorii – judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici, inclusiv cei cu statut special, stabilite prin lege organica – nu pot fi alesi ca membri din Romania in Parlamentul European. Listele electorale sunt permanente si speciale. Alegatorii resortisanti sunt inscrisi in listele electorale permanente. Dispozitiile Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, cu modificarile si completarile ulterioare, privind listele electorale permanente se aplica in mod corespunzator. Alegatorii comunitari care, in conformitate cu prevederile prezentei legi, au drept de vot sunt inscrisi, la cerere, de catre primarul unitatii administrativ-teritoriale in care au resedinta sau domiciliul, intr-o lista electorala speciala. Cererea prevazuta la alin. (3) se depune cu cel putin 60 de zile inaintea alegerilor insotita de un document valabil de identitate sau de orice alt asemenea document care atesta identitatea, precum si de o declaratie oficiala, pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele precizari: a) cetatenia si adresa la care solicitantul locuieste pe teritoriul Romaniei; b) localitatea sau circumscriptia electorala, dupa caz, din statul membru de origine, pe ale carei liste electorale acesta este inscris; c) mentiunea ca isi exercita dreptul de vot numai in Romania; d) mentiunea ca nu este lipsit, printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, de dreptul de vot in statul membru de origine. In termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii prevazute la alin. (3), primarul unitatii administrativ-teritoriale respective inainteaza cererea, insotita de declaratia pe propria raspundere, Autoritatii Electorale Permanente. In termen de 15 zile de la inregistrarea cererii prevazute la alin. (3), Autoritatea Electorala Permanenta hotaraste asupra indeplinirii conditiilor prevazute de lege de catre alegatorul comunitar privind exercitarea dreptului de a alege membri din Romania in Parlamentul European. In cazul in care alegatorul comunitar indeplineste conditiile prevazute de prezenta lege, Autoritatea Electorala Permanenta comunica primarului unitatii administrativ-teritoriale hotararea sa pentru inscrierea solicitantului in listele electorale speciale prevazute la alin. (3). Comunicarea este insotita de o dovada pe baza careia solicitantul isi poate exercita dreptul de a alege membri din Romania in Parlamentul European, la orice sectie de votare organizata pentru aceste alegeri. Autoritatea Electorala Permanenta informeaza institutiile cu responsabilitati similare din statul membru al Uniunii Europene al carui cetatean este ca acestuia i s-a acordat dreptul de a alege membri din Romania in Parlamentul European. Primarul respinge cererea de inscriere in listele electorale speciale in baza raspunsului negativ al Autoritatii Electorale Permanente in cazul in care, in urma verificarilor efectuate potrivit art. 11 alin. (1), se constata neindeplinirea cerintelor prevazute la alin. (4) lit. d). Solutia data de primar poate fi contestata potrivit dispozitiilor Legii nr. 373/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Alegatorii comunitari care nu mai indeplinesc cerintele prezentei legi se radiaza din listele electorale speciale de catre primarul localitatii pe raza careia isi au resedinta sau domiciliul, in baza comunicarii scrise din partea Autoritatii Electorale Permanente. Pentru a-si exercita dreptul de a fi ales ca membru din Romania in Parlamentul European pe listele unui partid politic, ale unei organizatii a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, unei aliante politice, aliante electorale ori ca independent, o persoana eligibila comunitar este obligata ca, pe langa actele necesare candidatilor care sunt cetateni romani, sa prezinte Biroului Electoral Central documente valabile care sa ateste identitatea, precum si o declaratie oficiala pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele precizari: a) cetatenia si adresa la care solicitantul locuieste pe teritoriul Romaniei; b) localitatea sau circumscriptia electorala, dupa caz, in statul membru de origine, pe ale carei liste electorale este inscris; c) mentiunea ca nu candideaza pentru obtinerea unui mandat de parlamentar european in alt stat membru al Uniunii Europene. Persoanele eligibile comunitar, care candideaza in cadrul alegerii membrilor din Romania in Parlamentul European, trebuie sa prezinte, odata cu propunerea de candidatura, un certificat in traducere oficiala, eliberat de autoritatea competenta din statul al carui cetatean este, care sa ateste ca nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales in acel stat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. Biroul Electoral Central respinge prin hotarare, in 24 de ore de la depunere, propunerile de candidaturi care nu sunt insotite de certificatul prevazut la alin. (2). In termen de 24 de ore de la inregistrare, Biroul Electoral Central inainteaza catre Autoritatea Electorala Permanenta o copie a propunerii de candidatura insotita de o copie a declaratiei pe propria raspundere, in vederea informarii statului membru de origine asupra intentiei persoanei eligibile comunitar de a candida la alegerile organizate pentru desemnarea membrilor din Romania in Parlamentul Europei Propunerile de candidaturi pentru alegerea membrilor din Romania in Parlamentul European se depun si se inregistreaza la Biroul Electoral Central cel mai tarziu cu 60 de zile inainte de ziua de referinta. Listele de candidati pentru alegerea membrilor din Romania in Parlamentul European trebuie intocmite astfel incat sa asigure reprezentarea ambelor sexe. Numarul de candidati de pe fiecare lista poate fi cu maximum 10 mai mare decat numarul mandatelor repartizate Romaniei in Parlamentul European. Sectiile de votare se organizeaza dupa cum urmeaza: a) in localitatile urbane, cate o sectie de votare la 1.000-2.000 de locuitori; b) in comune, cate o sectie de votare la 500-2.000 de locuitori; se organizeaza sectii de votare, de regula, in fiecare sat; pot fi organizate sectii de votare si in satele sau in grupurile de sate cu populatie de pana la 500 de locuitori.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!