csm

Regulamentului de ordine interioara al instantelor Modificat 2014

de

Judecatorii delegati cu executarea hotararilor penale

Judecatorii delegati de presedintii instantelor cu executarea hotararilor penale exercita urmatoarele atributii:

coordoneaza, indruma si controleaza activitatea compartimentului de executari penale;
emit mandatele de executare a pedepsei inchisorii si a pedepsei detentiunii pe viata, asigura comunicarea si supravegheaza luarea masurilor pentru ducerea la indeplinire a acestora, precum si a celorlalte dispozitii din hotararile penale;
asigura punerea in executare a masurilor educative privative de libertate;
urmaresc tinerea evidentei amanarilor si intreruperilor de executare a pedepsei inchisorii, a pedepsei detentiunii pe viata si a masurii educative a internarii intr-un centru educativ sau intr-un centru de detentie si iau masuri pentru emiterea adreselor de revenire;
asigura punerea in executare, prin comunicarea catre serviciul de probatiune si alte institutii prevazute de lege implicate in executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate, a copiilor de pe hotarare sau, dupa caz, de pe dispozitivul acesteia, prin care s-au dispus aceste pedepse sau masuri;
indruma si controleaza activitatea desfasurata de catre serviciul de probatiune si de catre institutiile din comunitate implicate in punerea in executare a pedepselor si masurilor neprivative de libertate;
sesizeaza instanta de executare in cazul in care, cu prilejul punerii in executare a hotararii sau in cursul executarii, se iveste vreo nelamurire ori impiedicare, precum si in celelalte cazuri prevazute de lege;
rezolva incidentele ivite in cursul executarii, date prin lege in competenta acestora, si iau masuri pentru rezolvarea tuturor cererilor ivite in cursul executarii;
solutioneaza plangerile impotriva deciziilor consilierului de probatiune;
aplica amenzi judiciare pentru comiterea unor abateri judiciare, in cazurile prevazute de lege;
inchid pozitiile din registrul de executari penale;
verifica pastrarea in bune conditii a dosarelor si a lucrarilor de executari;
rezolva corespondenta aferenta activitatii de punere in executare a hotararilor penale;
indeplinesc alte atributii date prin lege in competenta acestora.

In functie de volumul de activitate al judecatorului delegat cu executarea hotararilor penale, presedintele instantei, cu avizul colegiului de conducere, poate dispune degrevarea partiala sau totala a acestuia de activitatea de judecata.

In situatia in care mai multi judecatori sunt delegati cu executarea hotararilor penale, repartizarea lucrarilor se face pe baza unei planificari realizate de presedintele instantei sau, dupa caz, de presedintele sectiei, cu acordul colegiului de conducere. La realizarea planificarii se tine cont de completele de judecata din care fac parte judecatorii delegati, avand prioritate asigurarea timpului necesar studierii dosarelor. In cadrul planificarii se vor avea in vedere si situatiile in care judecatorii delegati lipsesc din instanta.

Judecatorul delegat cu executarea unei pedepse sau masuri neprivative de libertate ramane, de regula, acelasi pe toata perioada executarii.

Presedintele curtii de apel numeste, prin decizie, informaticienii-sefi, prim-grefierii, grefierii-sefi, grefierii sefi de sectii si grefierii arhivari sefi ai curtii de apel si ai instantelor din circumscriptia acesteia, in conditiile legii. Prim-grefierul, grefierul-sef si grefierul-sef de sectie nu participa, de regula, in sedinte de judecata.

Prim-grefierii curtilor de apel tin registrele privind controlul averilor, evidenta cererilor privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii si evidenta executorilor judecatoresti.

Prim-grefierii tribunalelor tin registrele privind persoanele juridice, evidenta traducatorilor si interpretilor autorizati.

Registrul general de dosare

In acest registru se trec, in ordinea intrarii, toate dosarele inregistrate la judecatorii, tribunale, tribunale specializate, curti de apel sau la sectiile acestora, cu rubricile stabilite in acest scop; sub acelasi numar se vor inregistra toate cererile depuse ulterior sau corespondenta in legatura cu dosarul.

La instantele unde exista registratura generala si cate o registratura si o arhiva pentru fiecare sectie se tine un registru la registratura generala in care se va trece si sectia la care a fost repartizat dosarul si cate un registru general la fiecare sectie. Aceste dispozitii se aplica in mod corespunzator si in situatia in care la instanta respectiva functioneaza mai multe sectii cu aceeasi specializare, fiind astfel necesar si cate un registru general la fiecare dintre aceste sectii.

Dosarele vor fi inregistrate in ordinea primirii, cronologic, fiind necesara tinerea evidentei acestora cu indicarea datei si orei intr-o rubrica distincta, atat in registrul de la registratura generala a instantei, cat si in registrul general al sectiei la care a fost repartizat fiecare dosar. Dupa numarul dosarului inregistrat la sectie se va trece indicativul sectiei (C – civila, P– penala, CAF – contencios administrativ si fiscal) si numarul cu care a fost inregistrat la registratura generala. La instantele unde functioneaza mai multe sectii pentru aceeasi materie se utilizeaza indicative numerice pentru identificarea acestora.

In cazul utilizarii inregistrarilor in sistem informatizat, se va constitui un singur registru general de dosare care va contine date suplimentare menite sa asigure obtinerea unor evidente derivate. In acest scop, registrul informatizat va fi completat, conform instructiunilor ce insotesc programul de evidenta, cu toate informatiile prevazute in structura bazei de date. Aceste date suplimentare, legate de fiecare cauza, vor fi completate permanent in cursul judecatii.

La sfarsitul fiecarei zile de lucru se va proceda la asigurarea bazei de date prin salvarea acesteia pe suport magnetic de tip compact-disc, conform instructiunilor de exploatare a bazei informatice.

Condica sedintelor de judecata

In acest registru se trec, in ordinea inscrisa in lista, dosarele din fiecare sedinta, separat pe complete, noul termen de judecata in caz de amanare a judecatii, hotararea pronuntata si numarul acesteia, precum si initialele judecatorului care o va redacta.

La judecatoriile cu volum mare de activitate se tin doua condici, una pentru cauzele penale si una pentru cauzele civile.

La instantele unde functioneaza sectii se tine cate o condica pentru fiecare sectie; la instantele unde nu exista sectii, condicile se tin pe materii.

La curtile de apel si tribunale se tin condici separate pentru activitatea de prima instanta, de apel si de recurs.

Se vor tine condici separate pentru sedintele de judecata desfasurate in camera de consiliu, pentru sedintele de judecata privind adoptia, pentru sedintele de judecata a sesizarilor privind efectuarea perchezitiilor, supravegherea tehnica, retinerea, predarea si perchezitionarea trimiterilor postale si a celor privind obtinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele publice de comunicatii electronice ori furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, altele decat continutul comunicatiilor, si retinute de catre acestia, pentru sedintele de judecata a altor cereri, propuneri, plangeri sau contestatii de competenta judecatorului de drepturi si libertati, pentru sedintele de judecata a sesizarilor de competenta judecatorului delegat cu executarea hotararilor penale, precum si pentru sedintele de judecata a contestatiilor in materie penala.

Registrul privind arestarea preventiva in cursul urmaririi penale

In acest registru se vor face urmatoarele mentiuni: numarul curent; numele si prenumele inculpatului; numarul si data adresei parchetului; numarul dosarului instantei; data si solutia pronuntata; numarul si data mandatului de arestare preventiva; durata arestarii, cu indicarea datei la care incepe masura si a datei la care expira; numele si prenumele judecatorului de drepturi si libertati care a emis mandatul; data declararii contestatiei; data inaintarii contestatiei la instanta ierarhic superioara; solutia instantei ierarhic superioare, precum si prelungirile arestarii preventive.

Registrul privind arestarea preventiva in procedura de camera preliminara si in cursul judecatii

In acest registru se vor face urmatoarele mentiuni: numarul curent; numele si prenumele inculpatului; numarul dosarului; numarul si data incheierii prin care s-a dispus arestarea; numarul si data mandatului de arestare preventiva; durata arestarii, cu indicarea datei la care incepe masura si a datei la care expira; data declararii contestatiei; data inaintarii dosarului la instanta ierarhic superioara; solutia instantei ierarhic superioare; observatii.


Demisia din magistratura a lui Daniel Morar

de

Demisia din magistratura a lui Daniel Morar.Procurorul Daniel Morar a inaintat CSM saptamana trecuta cererea de demisie din magistratura. Solicitarea de eliberare din functia de procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj prin demisie a lui Morar a fost pe ordinea de zi a Plenului de marti. Documentatia va fi trimisa la presedintele Romaniei pentru a semna decretul de eliberare din functia de procuror.

Daniel Morar, fost sef al DNA, a fost numit de presedintele Traian Basescu judecator la Curtea Constitutionala incepand cu data de 9 iunie pentru un mandat de noua ani.

Demisia din magistratura a lui Daniel Morar

Regulamentul instantelor judecatoresti modificat

de

In Monitorul Oficial nr. 797 din 28 noiembrie 2012 a fost publicata Hotararea nr. 975/2012 a Consiliului Superior al Magistraturii pentru modificarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005.

In cadrul Hotararii se arata:

Daca mai multi judecatori decat este necesar solicita mutarea la alta sectie sau, dupa caz, isi exprima acordul in acest sens ori niciun judecator nu este de acord cu repartizarea la alta sectie, vor fi avute in vedere, in ordine ierarhica, urmatoarele criterii de selectie:

a) experienta profesionala anterioara in domeniul de activitate al sectiei la care se doreste mutarea;
b) absolvirea cursurilor de formare profesionala in domeniul respectiv;
c) pregatirea profesionala realizata prin doctorat, masterat, studii postuniversitare, sustinere de referate sau lucrari in congrese, seminare, alte forme de dezbatere, articole sau studii aparute in publicatii de specialitate, precum si specializarea pentru care s-a optat la concursul de promovare in functii de executie;
d) vechimea in functia de judecator.

In cazul aplicarii criteriului vechimii, va fi avuta in vedere vechimea cea mai mare in functia de judecator, daca mai multi judecatori decat este necesar solicita mutarea la alta sectie sau, dupa caz, isi exprima acordul in acest sens, ori vechimea cea mai mica in functia de judecator, in situatia in care niciun judecator nu este de acord cu repartizarea la alta sectie.

In aplicarea criteriilor vor fi avute in vedere, cu prioritate, in masura posibilului, sectiile cu un domeniu de activitate apropiat de cel al sectiei la care se doreste repartizarea si, in cadrul acestui criteriu, volumul de activitate al sectiei de la care se intentioneaza mutarea.

La solicitarea judecatorului ce urmeaza a fi repartizat la alta sectie, colegiul de conducere poate aproba o perioada de maximum doua luni in care acesta sa nu participe la sedintele de judecata si sa aiba posibilitatea formarii profesionale, in functie de specializarea noii sectii.

CSM a comunicat demersul de constatare a conflictului juridic in cazul lui Mircea Diaconu

de

Miercuri, 21 noiembrie, pe site-ul CSM a fost postat un comunicat privind admiterea sesizarii CSM de catre Curtea Constitutionala a Romaniei in vederea solutionarii unui conflict juridic de natura constitutionala constatat in cazul senatorului Mircea Diaconu.

In data de 21 noiembrie 2012, Curtea Constitutionala a Romaniei a admis sesizarea formulata de doamna judecator Alina Nicoleta Ghica, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii in vederea solutionarii conflictului juridic de natura constitutionala, constatat in legatura cu refuzul Senatului Romaniei de a pune in executare hotararea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin care s-a confirmat, irevocabil, starea de incompatibilitate a domnului Mircea Diaconu, senator.

In urma deliberarilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constitutionala a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea judecatoreasca si autoritatea legislativa.

Conflictul constitutional a fost declansat prin refuzul Senatului Romaniei de a lua act de incetarea de drept a calitatii de senator a domnului Mircea Diaconu, prin ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a constatat starea de incompatibilitate a acestuia.

La data de 31 octombrie 2012, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, doamna judecator Alina Nicoleta Ghica, in temeiul dispozitiilor art. 146 lit. e) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 34 si urmatoarele din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale art. 24 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, a sesizat Curtea Constitutionala pentru a analiza si a constata existenta conflictului juridic de natura constitutionala intre autoritatea judecatoreasca si puterea legiuitoare, precum si dispunerea masurilor pe care Curtea Constitutionala le va socoti necesare pentru restabilirea ordinii constitutionale care trebuie sa existe intre autoritatile statului.

Sursa: CSM

Intarzierea motivarii in dosarul ,,Trofeul calitatii”

de

ICCJ a amanat, luni, pentru 3 decembrie, judecarea contestatiei in anulare formulata de Adrian Nastase, deoarece nu s-a publicat motivarea sentintei prin care acesta a fost condamnat definitiv la doi ani de inchisoare cu executare.

De asemenea, avocatii lui Nastase au mai spus ca este in lucru si plangerea ce va fi inaintata Curtii Europene pentru Drepturile Omului in legatura cu modul in care s-a judecat acest dosar. Ioan Cazacu, cel care il reprezinta pe Nastase, a spus ca plangerea va fi formulata chiar si in absenta motivarii deciziei in dosarul ,,Trofeul calitatii”.

ICCJ a amanat si pe 1 octombrie judecarea contestatiei in anulare formulata de avocatii lui Adrian Nastase in dosar, tot din cauza lipsei motivarii deciziei Completului de 5 judecatori care a pronuntat sentinta.

Avocatul lui Adrian Nastase, Ioan Cazacu, a anuntat pe 25 iunie ca a depus o cerere de contestatie in anulare a deciziei prin care fostul premier a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu executare in dosarul ,,Trofeul calitatii”.

Potrivit lui Cazacu, contestatia in anulare este o cale extraordinara ce se formuleaza dupa ce o hotarare ramane definitiva, care poate fi contestata numai in anumite puncte prevazute de legea penala, unul dintre aceste puncte fiind prescriptia raspunderii penale. Consecinta acestei actiuni poate fi redeschiderea cazului cu privire la acel aspect, daca in cauza, de exemplu, faptele sunt prescrise din punct de vedere al raspunderii penale.

Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Ministerul Justitiei cu o propunere de modificare si completare a Legii 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat

de

In esenta, propunerile formulate de Consiliul Superior al Magistraturii vizeaza interventii legislative punctuale destinate asigurarii conditiilor optime pentru desfasurarea activitatii de judecata si crearii in acelasi timp a premiselor necesare desfasurarii cu celeritate a procedurilor judiciare.

Propunerea CSM vizeaza urmatorul aspect:

Introducerea prevederii ca, in cazul in care avocatul este impiedicat sa indeplineasca serviciul profesional, isi va asigura substituirea, fiind obligat sa incunostinteze despre aceasta pe clientul sau.

Modificarea legislativa se justifica prin faptul ca o cauza importanta care a condus la prelungirea duratei procedurilor este reprezentata de formularea si incuvintarea cererilor de amanare ale inculpatilor sau celorlalte parti, pentru imposibilitatea de prezentare a aparatorilor alesi si neasigurarea substituirii.

Sursa: UNBR

CSM propune amanarea intrarii in vigoare a Codului de procedura civila

de

Consiliul Superior al Magistraturii a emis un comunicat de presa in care arata ca, avand in vedere lipsa unei finantari corespunzatoare, care sa asigure un suport eficient procesului de implementare la nivelul instantelor din Romania, apreciaza ca inoportuna intrarea in vigoare la 1 septembrie 2012 a Noului Cod de procedura civila.

De asemenea, Consiliul reaminteste ca Memorandumul aprobat in sedinta guvernului din data de 13 iunie 2012, referitor la „Suplimentarea bugetului alocat Ministerului Justitiei pentru anul 2012 si a numarului maxim de posturi aprobat pentru aceasta institutie, in vederea implementarii Noului Cod de procedura civila, asigurarea finantarii unor posturi pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii, precum si sustinerea in dezvoltarea si adaptarea infrastructurii instantelor judecatoresti la noile cerinte determinate de impactul noilor coduri”, care, in fapt, viza finantarea posturilor existente in sistem (vacante si nefinantate), nu s-a finalizat printr-o rectificare bugetara.

In aceste conditii, a lipsei unei minime finantari a instantelor judecatoresti, acestea nu vor putea pune in aplicare Codul de procedura civila, la data de 1 septembrie 2012.

Totodata, Consiliul Superior al Magistraturii propune rediscutarea, cu toti factori responsabili, in termeni realisti, a calendarului de implementare a Noului Cod, astfel incat demersul sa fie sustenabil din perspectiva necesarului de resurse umane si infrastructura cerute de aplicarea prevederile Noului Cod.

Noi atributii ale grefierului de sedinta pentru procesele incepute dupa 1 septembrie 2012

de

Odata cu intrarea in vigoare a noului cod de procedura civila, si grefierul de sedinta va avea noi atributii. Astfel, atat in etapa premergatoare sedintei de judecata, cat  si in etapa cercetarii judecatoresti desfasurata in procesele incepute dupa intrarea in vigoare a Codului de procedura civila, grefierul de sedinta va:

a) intocmi, pe baza dispozitiilor date de complet, toate comunicarile prevazute de lege inainte de fixarea primului termen de judecata, pe care le preda persoanei desemnate cu atributii privind expedierea actelor de procedura;

b) completa borderourile, daca nu exista o persoana desemnata cu atributii privind expedierea actelor de procedura, si preda corespondenta la arhiva, in vederea expedierii;

c) redacta incheierile si toate actele de procedura prevazute de lege;

d) urmari termenele prevazute de lege pentru efectuarea modificarilor sau completarilor la cererea de chemare in judecata, pentru depunerea intampinarii si a raspunsului la intampinare, va tine evidenta acestora si va informa completul de judecata cu privire la implinirea acestora;

e) intocmi citatiile;

f) prelua din arhiva si pastra dosarele pe durata necesara efectuarii actelor de procedura si studiului dosarului de catre completul de judecata;

g) imediat dupa fixarea termenului de judecata, pentru cauzele urgente, sau in cel mult 5 zile lucratoare, pentru celelalte cauze, emite procedurile de citare pentru primul termen de judecata si duce la indeplinire celelalte masuri pentru pregatirea judecatii.

Actele de sesizare a instantei

Pana in prezent, regulamentul de ordine interioare a instantelor judecatoresti stabilea ca toate actele de sesizare a instantei, depuse personal sau prin reprezentant, vor fi depuse la registratura si vor primi, in aceeasi zi, data certa. Ulterior, acestea se vor preda presedintelui instantei sau, dupa caz, judecatorului de serviciu, avand atasate dovezile privind modul in care au fost transmise.

De la 1 septembrie, potrivit noilor prevederi legale, dupa depunerea sesizarilor la registratura, se va stabili obiectul cauzei si data certa si se va da un numar din aplicatia ECRIS. In cazul in care actele nu primesc numar in sistemul informatic ECRIS, atunci ele vor fi prelucrate cu prioritate a doua zi, cu aprobarea presedintelui instantei sau a persoanei desemnate de acesta.

„(…) actele de sesizare a instantei vor fi prelucrate cu prioritate a doua zi, cu aprobarea presedintelui instantei sau a persoanei desemnate de acesta, incheindu-se in acest sens un proces-verbal si mentionand ca data certa data depunerii actului de sesizare la registratura”, se mai arata in textul hotararii.

Informatii noi in registrul de evidenta a cailor de atac impotriva hotararilor civile si penale

In ceea ce priveste registrul de evidenta a cailor de atac impotriva hotararilor civile si penale, acesta va contine, pe langa informatiile necesare in prezent (adica numele si prenumele partii care a declarat apelul sau recursul; numarul dosarului, data declararii caii de atac si data inaintarii dosarului la instanta competenta), si alte date precum:

a) data comunicarii catre apelant/recurent a lipsurilor cererii;

b) data primirii completarii cererii;

c) data comunicarii cererii catre intimate;

d) data primirii intampinarii;

e) data comunicarii intampinarii catre apelant/recurrent;

f) data primirii raspunsului la intampinare

Magistratii pot fi sau nu audiati in Parlament?

de

Judecatorul arata ca Plenul CSM s-a pronuntat deja pe aceasta problema inca de pe data de 24 mai 2007, atunci cand a decis in unanimitate ca ,,procurorii nu pot fi citati si obligati sa se prezinte in calitate de martori in fata Comisiilor parlamentare, deoarece, conform normelor  constitutionale,  fac parte din

autoritatea judecatoreasca. De asemenea, s-a hotarat ca, in mod exceptional, pot participa in calitate de invitati la Comisiile parlamentare atunci cand este necesara clarificarea unor aspecte de natura tehnica sau a unor informatii de interes public.”

Totodata, el face referire si la o lucrare de-a sa, publicata relativ recent, in care a tratat problema independentei magistratilor din perspectivele standardelor internationale. Danilet spune ca, desi in lucrarea respectiva vorbeste despre judecatori, potrivit standardelor internationale aceste afirmatii sunt valabile si pentru procurori, atat timp cat statutul lor este asemanator cu cel al judecatorilor, asa cum este si in Romania.

,,Prezenta puterii legislative in spectrul juridic se manifesta in mod necesar prin legile care statueaza organizarea si functionarea sistemului judiciar, pe de o parte, si in elaborarea actelor normative ce urmeaza a fi astfel aplicate pentru restabilirea si pastrarea ordinii de drept, pe de alta parte. Astfel se explica faptul ca judecatorii se supun legii, ceea ce nu afecteaza principiul independentei judecatorului: instantele nu pot functiona in vid, astfel ca prin lege se creeaza doar cadrul normativ in care judecatorul sa functioneze. Insa dincolo de atributiile sale legislative, legislativul nu poate cenzura judecatorul, nu poate sa ii adreseze ordine, nici sa se substituie lui. Parlamentul nu trebuie sa intervina in actul de justitie decat cel mult pentru acordarea amnistiei sau gratierii. Emiterea unor acte normative pentru a bloca procedurile jurisdictionale sau executionale ori audierea judecatorilor in legatura cu solutiile lor sunt inadmisibile”, precizeaza Danilet

x

Calendar admitere INM 2012

de

CALENDARUL include urmatoarele date:

  •  26 iunie 2012 – publicarea datelor referitoare la concurs
  •  26 iunie – 17 iulie 2012 – depunerea cererilor de inscriere la tribunale sau, dupa caz, la parchetele de pe langa acestea;

 

  • 26 august 2012 – proba scrisa, tip grila, de verificare a cunostintelor juridice, la urmatoarele materii:drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal;
  •  9 septembrie 2012 – test de verificare a rationamentului logic;
  • 22 – 30 septembrie 2012 – sustinerea interviului;
  •  2 octombrie 2012 – afisarea rezultatelor finale.

Sursa: Membricsm.ro

Inspectia Judiciara la concurs

de

Floarea Grosu este judecator la Curtea de Apel Tg- Mures fiind membru in Comisia de Disciplina pana la intrarea in vigoare a Legii 24/2012.Petru Rosu este judecator la Curtea de Apel Bucuresti si este inspector la Inspectia Judiciara de mai mult timp fiind membru in Comisia de Disciplina pana la intrarea in vigoare a Legii 24/2012.

Rica Vasiliu Cravelos, actualul inspector-sef, numit cu delegatie de CSM, care la concursul pentru functia de inspector judiciar din luna martie 2012 a luat cea mai mica nota la evaluarea facuta de membri Plenului CSM, reaminteste site-ul membricsm.ro.

Pentru functia de inspector-sef adjunct s-au inscris doi procurori inspectori:

– Gheorghe Stan, procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, inspector judiciar in cadrul Inspectiei Judiciare

– Camelia Sutiman, procuror la DNA, pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 24/2012 indeplinind functia de inspector sef al Serviciului de Inspectie Judiciara pentru procurori.

In prima etapa a concursului s-au constatat ca toti candidatii indeplinesc conditiile de participare la concursul pentru functiile de sefie.

Lista membri CSM-alegeri

de

Parchetul de pe langa

  • Ramona-Daniela Bulcu
  • Carmen Argentina Galca
  • Gheorghe Muscalu

 

 

Judecatori:
Tribunale

  • Mona-Lisa Neagoe – Tribunalul Bucuresti
  • Anca-Jeanina Nita – Tribunalul Constanta
  • Florin Encescu – Tribunalul Gorj
  • Florin-Alexandru Andrei – Tribunalul Iasi
  • Natalia-Floarea Roman – Tribunalul Comercial Mures
  • Petre Dinescu – Tribunalul Valcea.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis sesizarea Ministerului Justitiei cu propunerea de stergere sau cenzurare a datelor cu caracter personal de pe portalul instantelor

de

Plenul Consiliului a analizat sesizarea Tribunalului Brasov cu privire la posibilitatea stergerii sau cenzurarii datelor cu caracter personal de pe portalul instantelor judecatoresti in cazul dosarelor arhivate.

In urma discutiilor, relateaza Agerpres, CSM a apreciat ca se impune elaborarea unei proceduri care sa permita stergerea sau cenzurarea datelor cu caracter personal de pe portalul instantelor si a hotarat sesizarea Ministerului Justitiei, in calitatea sa de administrator al portalului, cu aspectele semnalate.

CSM a avut in vedere aspectele referitoare la dispozitiile art.4 alin.4 lit. e din Legea 677/2001, potrivit caruia datele cu caracter personal trebuie sa fie pastrate doar pentru perioada de timp necesara indeplinirii scopului pentru care acestea au fost colectate sau pentru o prelucrare ulterioara.

De asemenea, Consiliul a tinut cont de continutul dreptului la protectia datelor cu caracter personal, care priveste dreptul persoanei fizice de a-i fi aparate caracteristicile care conduc la identificarea sa si obligatia corelativa a statului de a adopta masuri adecvate pentru a asigura o protectie eficienta, precum si de scopul portalului de a asigura transparenta procedurilor judecatoresti, prin posibilitatea oricarei persoane interesate de a urmari evolutia cauzelor supuse judecatii, prin consultarea listelor de sedinte de la instantele judecatoresti, inclusiv termenele de judecata si solutiile date in cauze.

Judecatorul Adrian Neacsu, membru al CSM este de parere ca Noul Cod de procedura civila nu va intra in vigoare la data stabilita de catre ministrul Justitiei si anume, 1 iunie 2012.

de

“Sunt total convins ca data de 1 iunie 2012 pentru intrarea in vigoare a codului de procedura civila este iluzorie. Nu cred in intrarea intempestiva in vigoare a acestui nou cod.

Nu cred in sinceritatea celor care sustin ca ziua copilului se poate transforma in ziua celebrarii marii reforme a sistemului judiciar. Dimpotriva, am convingerea ca toate patimile si excesele publice din jurul acestei teme se vor topi imediat ce adevaratele mize vor fi atinse.

Circumstantele fac, daca nu imposibila, atunci cel putin improbabila intrarea in vigoare a codului de procedura civila la 1 iunie 2012, adica peste exact 72 de zile.

Data intrarii in vigoare a codului de procedura civila este cuprinsa in proiectul legii pentru punerea in aplicare a acestuia. Codul de procedura civila nu poate intra in vigoare, la 1 iunie sau la orice alta data, fara adoptarea acestui proiect de lege.

Acest proiect, de o complexitate deosebita, a fost finalizat in iunie 2011. El a fost adoptat in Guvern abia in 25 ianuarie 2012, data cand a si fost cunoscut public, dupa o intarziere pentru care nimeni nu a oferit explicatii. A fost inregistrat pe ordinea de zi a Senatului la 30 ianuarie 2012, fiind trimis pentru raport comisiei juridice si altor 2 comisii.

Datorita grevei parlamentare a opozitiei, termenele pentru intocmirea rapoartelor de catre comisiile de specialitate au fost depasite. Biroul permanent al Senatului a luat hotararea punerii proiectului pe ordinea de zi a Plenului fara rapoartele comisiilor de specialitate.

Pana acum proiectul a fost amanat din cauza lipsei cvorumului de sedinta in doua randuri. Daca nu intervine o modificare imprevizibila a contextului politic, e de asteptat ca proiectul legii de punere in aplicare a codului de procedura civila sa nu poate trece decat prin adoptare tacita. Insa termenul de adoptare tacita este 8 mai 2012.

Iar Senatul este doar prima camera sesizata, in Camera Deputatilor fiind obligatorie derularea dezabaterilor parlamentare si, mai ales, adoptarea prin vot in Plen. Cunoscand acestea, parieaza cineva in mod serios pe data de 1 iunie?

Sursa: InfoCSM

Marti, 20 martie, Comisia juridica a Camerei Deputatilor a inceput dezbaterile la proiectul de lege privind revizuirea Constitutiei.

de

La sedinta comisiei sunt prezenti reprezentanti ai Guvernului, CSM, Avocatul Poporului, Administratia Prezidentiala, Consiliul Legislativ si Monitorul Oficial.Ca modalitate de lucru, presedintele Comisiei juridice, Daniel Buda, a

anuntat ca in fiecare zi de marti, cu incepere de la ora 17.00, vor avea loc discutii in comisie pe proiectul de revizuire a Constitutiei.

“Pentru ca din punct de vedere procedural unii colegi spuneau ca nu exista o procedura foarte bine lamurita privind revizuirea Constitutiei pe aceasta cale, eu spun ca, dimpotriva, avem posibilitatea sa modificam legea fundamentala printr-un asa cum a fost el depus.

Urmeaza ca singura diferentiere care se va face sa fie in plenul Camerei Deputatilor unde, evident, este nevoie de o alta majoritate, fiind vorba de modificarea legii fundamentale.

Prin urmare, vom trata acest proiect de lege ca pe orice alt proiect aflat in dezbaterea Comisiei juridice. Vom inainta un raport plenului Camerei Deputatilor, urmand sa se pronunte prin vot si mai apoi raportul sa fie trimis la Senat. Daca vor fi opinii diferite intre Camera si Senat se va face Comisie de mediere, unde se vor transa divergentele dintre cele doua Camere”, a declarat Daniel Buda.

Sursa: Money.ro

Noul Cod penal si cel de procedura penala vor intra in vigoare in 2013

de

Alina Ghica, presedintele CSM, a afirmat ca fara a nega nevoia reala de suplimentare a numarului de magistrati, profesionalismul judecatorilor si procurorilor aeste ceea ce isi doreste justitiabilul.

Intrebata care sunt provocarile aduse de strategia de resurse umane pe anul acesta, avand in vedere intrarea in vigoare a codurilor, presedinta CSM a declarat:

“Aici avem de-a face cu o situatie cel putin bizara. La inceputul anului 2011, a propus Guvernului un calendar de intrare in vigoare a codurilor: 2011 pentru cele civile, 2012 pentru penal.

Conducerea din 2011 a CSM, pe argumente legate de dificultatile privind resusele umane si de timpul scurt avut la dispozitie pentru pregatirea magistratilor cu noile materii, a propus decalarea acestui calendar astfel incat sa intre in vigoare in 2011, cel de procedura civila la jumatatea lui 2012 si cel penal si de procedura penala in 2013.

Sursa: Money.ro

CSM alaturi de ICCJ ref. sesizarea Curtii Constitutionale privind neconstitutionalitatea Legii lustratiei

de

Miercuri, 7 martie 2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, întrunit în şedinţă extraordinară, a decis ralierea la demersului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care aceasta a hotărât sesizarea Curţii Constituţionale în legătură cu

neconstituţionalitatea prevederilor Legii lustraţiei, privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, hotărând, totodată, transmiterea unei solicitări către Avocatul Poporului pentru a aprecia asupra sesizării Curţii Constituţionale cu obiecţiile de neconstituţionalitate prezentate la punctul III din nota direcţiei de specialitate, potrivit unui comunicat al CSM.

Admiterea la INM 2012 se va da dupa vechile coduri

de

Joi, 1 martie, judecatorul Cristi Danilet a publicat pe blogul sau articolul “ Despre admiterea la INM in 2012”.In cadrul articolului judecatorul prezinta orientarea INM in urma consultarilor avute cu facultatile de drept in privinta bibliografiei pentru concursul de admitere la INM din 2012.

Astfel, acesta arata ca: “Sunt dezbateri intense pe marginea admiterii in magistratura si mai ales la INM in acest an, vizavi de noua legislatie.

In mod legitim, doritorii de a deveni judecatori si procurori vor sa stie ce coduri trebuie sa invete si sa aprofundeze. Nu li se pare firesc sa dea licenta la o materie dintr-un cod in iunie si sa fie examinati la INM in august dintr-un alt cod.

Facultatile de Drept au varii sisteme de licenta: unele au pastrat testul scris cu sustinerea ulterioara a lucrarii de licenta, altele au pastrat doar proba cu sustinerea lucrarii de licenta. Pentru ca in acest an, 2012, vor da licenta absolventii de drept care in anii 2008-2010 au invatat vechiul Cod Civil, facultatile au decis sa se dea licenta din vechiul cod.

Numai ca la INM ani de-a randul practica a fost sa se dea concurs din legislatia in vigoare la data anuntarii concursului (care se face cu minim 60 zile inaintea sustinerii sale) si cum la 1 oct 2011 a intrat in vigoare Noul Cod civil, s-ar fi parut ca acestea trebuie stea la baza concursului.

Pentru asigurarea unei echitati in aceasta chestiune data fiind noua legislatie de baza foarte stufoasa si inca neaparitia unor manuale, precum si nestudierea in anii trecuti a noului cod, au avut loc in ultima perioada discutii intre conducerea INM si decanii facultatilor de drept.

S-a ajuns la concluzia: la concursul de admitere la INM din 2012, tematica va fi alcatuita din institutiile cuprinse in vechiul cod civil, urmand ca din noul cod civil sa fie cuprinse in tematica numai institutiile aplicarea legii in timp si actul juridic civil sa fie cuprinse in tematica din noul cod civil.

Dezbateri:Intarzierile procesuale – posibile solutii legislative sau administrative

de

In data de 29 martie 2011 presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, domnul judecator Horatius Dumbrava, a participat la dezbaterea «Intarzierile procesuale – posibile solutii legislative sau administrative»,

 

 organizata la Predeal, sub egida Societatii Academice Romane si a .

La dezbatere au participat judecatori ai Curtii Constitutionale, membri ai , judecatori de la tribunale si curti de apel, reprezentanti ai Ministerului Public, Ministerului Justitiei, precum si membri ai corpului diplomatic acreditati in Romania. Toti participantii s-au declarat preocupati de impactul dispozitiilor din legea micii reforme si de impactul noilor coduri ce ar urma sa intre in vigoare asupra resurselor umane de la instante si parchete, implicit asupra duratei de solutionare a cauzelor.

Presedintele a prezentat date statistice preliminare cu privire la efectele legii mici reforme () in materie penala asupra gradului de incarcatura a completelor de judecata de la tribunale si curti de apel.

Legea in cauza s-a dorit a fi un element ce ar genera o celeritate accelerata a solutionarii cauzelor, dar si o modalitate de unificare a practicii judiciare.

In esenta, in materie penala s-au adus modificari de esenta in competenta tribunalelor si curtilor de apel prin aceea ca parte din cauzele de la tribunal au fost preluate in competenta de catre curtile de apel.

Din analiza datelor statistice pe doua luni in materie penala – respectiv lunile ianuarie si februarie 2011 comparativ cu aceeasi perioada a anului 2010 – s-a facut remarcata existenta unei scaderi a numarului de dosare inregistrate la tribunale, cu 20,95%, in schimb s-a inregistrat o crestere foarte mare la curtile de apel in procent de 79,93% in conditiile in care nu s-a avut in vedere, la intrarea in vigoare a acestei legi, si un studiu de impact adecvat, in special in ce priveste resursele umane.

Cu alte cuvinte, s-au degrevat tribunalele, in schimb au fost grevate cu cauze penale curtile de apel fara o justificare statistica si nici prospectiva.

Presedintele a semnalat faptul ca astfel de acte normative ar trebui sa se bazeze pe realitatile sistemului judiciar si, in acelasi timp, pe o previziune a numarului de cauze relativ la schemele de personal ale instantelor. Consecinta lipsei unui studiu de impact, precum si a lipsei previziunii consecintelor are ca efect imediat o presiune suplimentara asupra curtilor de apel in cazul de fata, care si asa cunosc o crestere accelerata a numarului de cauze nou inregistrate in anumite materii (litigii de munca, comercial, contencios administrativ). Iar consecintele se pot masura direct in lungirea perioadei de solutionare a cauzelor, cel putin la curtile de apel, astfel incat s-ar putea ca efectul pe care si l-a dorit legiuitorul, de accelerare a solutionarii cauzelor, sa nu fie realizat – evident, o imagine exacta a efectelor acestei legi vor putea fi extrase la 6 luni de la intrarea in vigoare a legii micii reforme.

Legea micii reforme, a apreciat cu aceasta ocazie Presedintele , este un exemplu aparent negativ in ce priveste adoptarea unor acte normative cu impact direct asupra justitiei, in sensul in care in lipsa determinarii si masurarii efectelor posibile ale unor acte normative s-ar putea ca efectele dorite de legiuitor sa nu aiba loc.

Justitia are capacitatea si putinta de a participa direct la astfel de determinari si masurari in asa fel incat, pana la urma, sa fie benefic si pentru justitiabil, iar opinia publica sa aprecieze in consecinta elementele pozitive din adoptarea unor astfel de acte normative.

 Nu in ultimul rand, Presedintele a aratat ca trendul ascendent de crestere a numarului anual de cauze nou inregistrate este mai mult decat ingrijorator, motiv pentru care este esential, mai mult decat oricand, ca autoritatile constitutionale sa gaseasca impreuna solutii pentru a reduce acest numar alarmant de mare de cauze nou inregistrate.

In acest sens, numarul de cauze nou inregistrate in anul 2010 a fost de 2.916.776, ceea ce inseamna ca unul din sase romanii adulti este implicat in cauzele aflate azi pe rolul instantelor. Cresterea numarului nou de cauze la instante in anul 2010 este cu 16,16% mai mult decat in anul 2009 si cu 23,48% fata de anul 2008.

Atata timp cat justitiabilii apeleaza la justitie ca ultima cale de aparare a drepturilor, acestia trebuie sa aiba acces la instante in care judecatorii au o incarcatura acceptabila de dosare, incat sa nu fie afectata calitatea actului de justitie.

In acest context, domnul judecator Horatius Dumbrava a subliniat ca justitia este si trebuie sa fie un domeniu de importanta nationala, mai ales in contextul conditiilor de mai sus, aratand ca toate institutiile responsabile au datoria sa colaboreze strans in vederea pregatirii sistemului judiciar romanesc pentru intrarea in vigoare a noilor coduri.

Sursa: CSM

Fenomenul criminalitatii informatice in Romania in 2011

de

Statisticile oficiale ne pot oferi informatii cu privire la criminalitatea legala, nu si la criminalitatea reala, fiind binecunoscut faptul ca in cazul acestui tip de infractiuni cifra neagra a criminalitatii ajunge la rate foarte mari, tocmai

 

 

datorita faptului ca infractiunile informatice nu sunt in general raportate.

Raportul DIICOT din 2007 face vorbire despre 364 de cazuri rezolvate, inregistrandu-se o crestere de 100% fata de anul 2006.

Raportul  privind starea Justitiei din 2008 ne dezvaluie faptul ca in cursul anului 2008 au fost solutionate de catre DIICOT un numar de 340 de cauze privind criminalitatea informatica, in scadere cu 6,59% fata de anul anterior.

Statisticile Politiei din primele 7 luni ale lui 2009 arata ca au fost finalizate cercetarile in 56 de cazuri, fiind trimise in judecata 269 de persoane, din care 167 aflate in stare de arest preventiv.

Se poate spune, asadar, ca infractiunile informatice inregistreaza o crestere constanta, dar sigura, in timp ce fraudele informatice si infractiunile cu carti de credit ocupa primele pozitii in totalul infractiunilor instrumentate de anchetatorii romani, pornografia infantila comisa prin sisteme informatice, o infractiune ce face obiectul a numeroase initiative la nivel Uniunii Europene, Consiliului Europei sau Organizatiei Natiunilor Unite, fiind mai putin prezenta in cadrul faptelor comise de infractorii informatici romani.

Romania nu mai este doar o tara sursa a furtului de identitate savarsit prin mijloace electronice (phishing, skimming etc.). incepand cu anul 2005 cand s-a inregistrat primul atac phishing asupra Bancii Nationale Romane, atacurile de acest gen s-au inmultit, conform datelor furnizate de Politie inregistrandu-se prejudicii reale (intr-un comunicat recent al Politiei Romane referitor la un atac phishing desfasurat asupra unei banci romanesti se vorbeste despre un prejudiciu estimat de 800.000 lei), ceea ce semnifica implicit ca au existat persoane care au cazut victime ale acestui tip de inginerie sociala. Se observa, asadar, o reorientare catre „piata interna”, Romania nemaifiind o furnizoare de criminalitate informatica, ci transformandu-se si intr-o tinta a acesteia.

Ultimii ani au relevat prezenta din ce in ce mai pregnanta a grupurilor criminale organizate care au caracter transnational, existand o anumita specializare a acestora si anumite locatii predilecte unde acestia actioneaza. Un exemplu recent este cel al retelei de falsificatori de carduri care au reusit sa cloneze aproximativ 15.000 de carduri, prejudiciul estimat fiind de aproximativ 6,5 milioane euro. A fost nevoie de actiunea coordonata a autoritatilor din Romania, Republica Italiana, Marea Britanie si Olanda, pentru a destructura aceasta retea, actiune finalizata cu 36 de arestari (25 in afara Romaniei si 11 in Romania). Aceasta evolutie transnationala implica, asadar, necesitatea unei cooperari rapide si eficiente intre statele implicate, iar aceasta cooperare nu poate avea loc in absenta unui cadru legislativ adecvat intern, dar si international, care sa faciliteze cooperarea.

Magistratii din instantele din toata tara se reunesc pentru a discuta masurile de reducere a salariilor

de
Magistratii din instantele din toata tara se reunesc, in aceasta saptamana, in cadrul unor adunari generale, pentru a-si exprima pozitia fata de masurile Guvernului de reducere a salariilor si pensiilor angajatilor din sistemul
bugetar, prin invocarea dispozitiilor art. 53 din constitutie

1. Zona portuara amplasata de-a lungul unui chei si amenajata special pentru acostarea navelor si manipularea marfurilor.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,

Presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR), Dana Garbovan, a declarat, pentru AGERPRES, ca aceste adunari generale au fost convocate pentru a adopta un punct de vedere unitar al judecatorilor fata de masurile luate de Guvern.

O lupta surda.CSM respinge acuzaţiile Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România

de

Sugestiile asociaţiilor profesionale au fost avute permanent în vedere de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru îmbunătăţirea activităţii sale şi a sistemului judiciar în ansamblul său”, arată CSM.
CSM răspunde, astfel, criticilor Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, care susţine că, deşi

 

 

CSM a organizat mai multe întâlniri cu asociţiile profesionale, marea majoritate a întâlnirilor au avut un caracter formal. Astfel, potrivit UNJR, propunerile motivate ale asociaţiilor profesionale nu au fost materializate în nici un mod.

„Reproşurile adresate de această asociaţie profesională Consiliului Superior al Magistraturii în domenii care nu ţin de atribuţiile sale, ci mai degrabă de oportunitatea modificării unor actelor normative, pot fi explicate doar prin lipsa de experienţă a conducerii Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România”, se arată în reacţia Consiliului Superior al Magistraturii faţă de acuzaţiile UNJR.

De asemenea, CSM precizează că şedinţele Consiliului sunt publice şi orice persoană poate să participe, susţinând necesitatea creşterii transparenţei sistemului judiciar.

http://www.realitatea.net/csm-respinge-acuzatiile-uniunii-nationale-a-judecatorilor-din-romania_412896.html

 

 

www.coltuc.ro

Refuz nejustificat de soluţionare a cererii. Acţiune în stabilirea vinovăţiei funcţionarului vinovat. Condiţii de admisibilitate.

de

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul SS  a chemat în judecată pe pârâţii DL, în calitate de preşedinte al Curţii de Apel B, IG, în calitate de Preşedinte al CSM şi MT, inspector şef al inspecţiei judiciare, Serviciul de Inspecţie judiciară pentru judecători din cadrul CSM, solicitând obligarea pârâtului DL la plata unei penalităţi în favoarea bugetului de stat de 10.000 Ron pentru încălcarea cu rea-credinţă a obligaţiilor sale legale,

în temeiul art. 96 alin. (2), art. 97 din Legea 303/2004 şi art.998 Cod civil, obligarea pârâtului IG să-i răspundă personal petiţiei sale nr. 46/21/24.08.2006 cu obligarea la plata de penalităţi în favoarea bugetului statului de 10.000 Ron pentru încălcarea cu rea-credinţă a obligaţiilor sale, să oblige pe toţi lucrătorii instituţiei cu drept de semnătură să treacă numele clar şi să dispună măsuri de înregistrare a tuturor documentelor care intră şi ies din instituţie, fără excepţie, la Registratura generală, în temeiul art. 4 şi 11 din OG 27/2002, art. 16 din Legea 554/2004, art. 71 lit. a) din Hotărârea CSM nr. 326/2005 şi art. 998 C.civ şi obligarea pârâtei MT la plata de penalităţi în favoarea bugetului statului de 10.000 Ron pentru încălcarea cu rea-credinţă a obligaţiilor sale, în temeiul art. 11 din O.G. 27/2002, art. 96 din Legea nr. 303/2004, republicată şi art. 998 C.civ. .

De asemenea, reclamantul a mai solicitat obligarea pârâţilor la plata unei penalităţi în favoarea sa, de câte 1 Ron  fiecare, în temeiul art. 998 C.civ.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâtul DL, în calitate de Preşedinte al Curţi de Apel Bucureşti a deturnat cererea sa, prin care solicita să transmită către CSM – secţia pentru judecători materialul probator al incompetenţei profesionale a persoanei care a stabilit greşit cuantumul taxei de timbru.  Referitor la pârâtul IG reclamantul a arătat că deşi prin răspunsul nr. 1.153/IJ/1.078/SIJ/21.08.2006, inspectorul şef al inspecţiei judiciare, recunoaşte că nu are competenţa legală de a soluţiona petiţia, acesta în loc să o prezinte Secţiei pentru judecători a C.S.M., emite un aşa-zis răspuns – nr.46/22/05.09.2006 arătând că a fost transmisă de către pârât exact persoanei a cărei activitate ilegală era incriminată, respectiv inspectorului şef al inspecţiei judiciare – Serviciul de inspecţie judiciară pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu încălcarea dispoziţiilor legale arătate.

Privitor la inspectorul şef al inspecţiei judiciare, Serviciul de Inspecţie Judiciară pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, reclamantul a arătat că acesta a încălcat cu rea-credinţă legea, ştiind că nu ar fi putut să răspundă el unei petiţii în care era vizat critic.

Prin întâmpinare, pârâtul CSM a invocat excepţia de inadmisibilitate arătând că reclamantul nu a îndeplinit procedura prealabilă iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Prin sentinţa civilă nr. 194 din 23 ianuarie 2007, Curtea de Apel  Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia neîndeplinirii procedurii administrative prealabile şi totodată, a respins acţiunea formulată de reclamantul SS ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că reclamantul a făcut dovada îndeplinirii procedurii administrative prealabile prin scrisoarea din data de 05.09.2006 astfel încât  excepţia neîndeplinirii procedurii administrative prealabile nu este întemeiată. .

A mai reţinut că reclamantul a solicitat cu scrisoarea nr.46/13/12.07.2006 Curţii de Apel B să înainteze CSM – Secţia Judecători, materialul probator al incompetenţei profesionale a persoanei care a stabilit greşit cuantumul taxei judiciare de timbru, prin încheierea dată în camera de consiliu în data de 13.06.2006 în acelaşi dosar. Prima instanţă a constatat că prin adresa nr.7108/C/26.07.2006, Curtea de Apel B a comunicat reclamantului că materialul a fost transmis, cu adresa nr.7109/C/2006 Inspecţiei Judiciare a CSM spre a aprecia asupra măsurii ce se impune, conform legii.

A apreciat că potrivit art. 43 lit. a) din Hotărârea nr. 326 din 24 august 2005, privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, inspectorii Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători au, printre altele, atribuţia de a efectua verificări la instanţele de judecată, în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunţarea, redactarea şi comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanţele competente, punerea în executare a hotărârilor penale şi civile şi informează conducerea Consiliului despre deficienţele constatate, formulând propuneri adecvate.

În aceste condiţii a reţinut instanţa de fond că, în mod corect petiţia a fost înaintată Serviciului de Inspecţie Judiciară pentru judecători din cadrul CSM astfel încât primul capăt de cerere îndreptat împotriva pârâtului DL este neîntemeiat, neputându-se reţine o încălcare a obligaţiilor sale legale şi nici a condiţiilor răspunderii civile delictuale.

În ceea ce priveşte capetele de cerere 2.1-2.4, formulate împotriva IG, în calitate de preşedinte al CSM, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că prin adresa nr. 1.153/IJ/1.078/SIJ/21.08.2006, Serviciul  de inspecţie judiciară pentru Judecători  din cadrul C.S.M. a răspuns petiţiei reclamantului adresată preşedintelui Curţii de Apel Bucureşti şi înaintată către C.S.M., prin aceeaşi adresă răspunzându-se şi scrisorii nr. 46/21/24.08.2006.

A concluzionat instanţa de fond că reclamantul nu a făcut dovada că a fost vătămat în drepturile sau interesele sale urmare a aplicării Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, iar pe de altă parte, că adresele de răspuns la scrisorile formulate de reclamant purtau semnătura Inspectorului Şef Serviciului de inspecţie judiciară pentru Judecători, neexistând obligaţia legală ca semnătura să fie efectuată „în clar”.

Împotriva acestei sentinţe reclamantul a declarat recurs.

Recursul este nefondat.

Conform art.16 din Legea nr.554/2004, a contenciosului administrativ, „cererile în justiţie prevăzute de prezenta lege vor putea fi formulate şi  personal împotriva persoanei fizice care a elaborat, a emis sau a încheiat actul, ori după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare  la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se  solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere”.

Prevederile legale invocate nu încalcă principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor şi nici principiul egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice.

Persoana care se încadrează în ipoteza prevăzută de art.16 se află într-o situaţie specială, respectiv cea de funcţionar public, se află în exercitarea atribuţiilor profesionale ale funcţionarului, astfel că stabilirea răspunderii sale şi obligarea la plata despăgubirilor, în solidar cu autoritatea publică, este strâns legată de examinarea legalităţii actului administrativ şi urmează  aceeaşi procedură de judecată.

Se constată astfel că din perspectiva legii contenciosului administrativ, acţiunea poate fi formulată împotriva autorităţii publice care nu i-a soluţionat reclamantului în termen ori a refuzat nejustificat soluţionarea unei cereri sau ipoteza atacării actului emis de autoritatea publică.

În cauză, se constată că reclamantul sesizând instanţa de contencios administrativ a formulat cerere împotriva persoanelor fizice care a apreciat că se fac vinovate de refuzul de a rezolva cererile referitoare la un drept recunoscut de lege, solicitând şi plata de penalităţi în favoarea bugetului statului însă nu a înţeles să cheme în judecată şi  CSM sau Curtea de Apel B.

Din perspectiva acestor considerente, acţiunea reclamantului era inadmisibilă.

Recursul a fost respins ca nefondat.

CSM a avizat proiectul de modificare a Codului penal

de

In sedinta din 23 octombrie 2008, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat proiectul Ordonantei de Urgenta a Guvernului privind modificarea si completarea Codului Penal.

Proiectul propune reglementarea unor noi cazuri speciale de pedepsire a infractiunii de ultraj, in functie de calitatea subiectului pasiv (judecator, procuror, organ de cercetare penala, expert, executor judecatoresc, politist, jandarm), fapte savarsite in scop de intimidare sau de razbunare in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu.

Proiectul vizeaza introducerea a doua noi infractiuni, cu denumirea marginala ,,presiuni asupra justitiei”, respectiv ,,sfidarea organelor judiciare”, ca infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei.

Reglementarile propuse incrimineaza declaratiile publice defaimatoare la adresa judecatorului, procurorului si a organelor de cercetare penala in scop de intimidare sau influentare a acestora in timpul unei proceduri judiciare, respectiv intrebuintarea de cuvinte ori gesturi jignitoare, obscene sau amenintatoare in timpul unei proceduri judiciare sau impotriva unui magistrat, pentru fapte indeplinite in exercitiul functiei.

Ministerul Justitiei a argumentat propunerea legislativa prin aceea ca, in ultima perioada, au devenit tot mai numeroase faptele prin care se aduce atingere autoritatii si infaptuirii justitiei, dar si imaginii publice a organelor judiciare si increderii cetatenilor in actul de justitie.

Urgenta reglementarii este determinata de necesitatea asigurarii mijloacelor adecvate pentru protejarea impartialitatii si independentei judecatorilor si procurorilor si pentru asigurarea solemnitatii sedintelor de judecata si protejarii in general a activitatii desfasurate de organele judiciare.

Judecator Cecilia Morariu,
Purtator de cuvant al Consiliului Superior al Magistraturii

Sursa principala