Cum puteti scapa de ifn-uri daca sunteti executat silit ilegal.Noua lege in vigoare din noiembrie 2024

Cum puteti scapa de ifn-uri daca sunteti executat silit ilegal.Noua lege

Cum puteti scapa de ifn-uri daca sunteti executat silit ilegal.Noua lege in vigoare din noiembrie 2024. Opinie avocat Coltuc Marius Vicentiu Whatsapp 0745150894

Vedeti aici cum puteti scapa de ifn-uri daca sunteti executat silit ilegal. Ifn-urile au pus stapanire pe piata financiara fiindca practic, pentru IFN-uri

Cum puteti scapa de ifn-uri daca sunteti executat silit ilegal.Noua lege
Cum puteti scapa de ifn-uri daca sunteti executat silit ilegal.Noua lege

Dobânzi plafonate pentru românii cu credite la IFN. AVOCAT COLTUC WHATSAPP 0745150894 „Oamenii să deschidă ochii, în loc să deschidă punga”

Legea 243/2024, ale cărei prevederi se vor aplica de luna viitoare, vizează protejarea consumatorilor de dobânzile excesive la credite acordate de instituții financiare nebancare (IFN) și de practicile incorecte ale cesionarilor de creanțe. Legea stabilește plafoane maxime pentru dobânzile anuale efective (DAE) la creditele ipotecare pentru investiții imobiliare și creditele de consum, cu excepții pentru creditele de consum cu valoare mică. De asemenea, interzice perceperea de către cesionarii de creanțe a unor sume mai mari decât cuantumul creanței inițiale, inclusiv cheltuielile de recuperare a creditului, și impune transparență în procesul de cesiune.

Principala schimbare pe care o aduce noua Lege, aplicată pentru creditele ipotecare și de consum, este plafonarea dobânzilor practicate de IFN-uri.  „Dobânda putea să înceapă de la oricât și să ajungă la oricât. Puteau să existe fluctuații de dobândă de la un IFN la altul, care ar fi făcut de cele mai multe ori ca acea dobândă aplicată să fie abuzivă, ilegală. Această nouă Lege vine și arată că există plafoane foarte clare pentru credite – că nu pot depăși acel prag”, a explicat avocatul Coltuc Marius Vicentiu, pentru Digi24.ro. Pentru credite de până la 25.000 de lei, valoarea totală plătită înapoi de către client nu poate depăși dublul acestei sume. Pentru un credit de 5.000 de lei, de exemplu, odată cu promulgarea acestei Legi, IFN-urile nu pot cere mai mult de 10.000 de lei înapoi. Avocatul, care în ultimii ani a tratat inclusiv cazuri în care clienții IFN-urilor erau executați silit, susține că a găsit dobânzi enorme. Important de menționat este că probleme apăreau în situația în care clientul nu reușea să își plătească obligațiile la timp.

Clauze Abuzive Ifn – Totul despre IFN-urile din Romania si cum puteti sa atacati o executare silita pornita de catre un IFN

Ce puteți face dacă considerați că sunteți executat silit ilegal de un IFN (Instituție Financiară Nebancară), având în vedere noua lege din noiembrie 2024?

  1. Documentați-vă:
  • Adunați toate documentele relevante: contractul de credit, notificările de plată, deciziile judecătorești (dacă există), toate comunicările cu IFN-ul și executorul judecătoresc.
  • Studiați cu atenție noua lege: Legea 243/2024 privind protecția consumatorilor de dobânzi excesive la credite aduce modificări importante în relația cu IFN-urile. Identificați aspectele care ar putea fi relevante pentru cazul dumneavoastră (plafonarea dobânzilor, condițiile de cesiune a creanțelor etc.).
  1. Consultați un avocat:
  • Alegeți un avocat specializat: Un avocat cu experiență în dreptul consumatorului și executare silită vă poate oferi o evaluare corectă a situației dumneavoastră și vă poate îndruma în privința pașilor următori.
  • Expuneți-i toate detaliile: Oferiți avocatului toate documentele și informațiile pe care le aveți.
  • Discutați despre posibilele acțiuni: Avocatul vă va explica care sunt opțiunile dumneavoastră legale, cum ar fi:
    • Contestarea executării silite: Puteți contesta executarea silită în termenul legal, invocând motivele pentru care considerați că aceasta este ilegală.
    • Acțiuni în anulare a contractului: În anumite situații, puteți solicita anularea contractului de credit, dacă acesta conține clauze abuzive sau dacă au fost încălcate drepturile dumneavoastră.
    • Acțiuni în daune: Puteți solicita daune materiale și morale pentru prejudiciile suferite.

Important:

  • Acționați prompt: Termenele legale pentru contestarea executării silite și pentru celelalte acțiuni juridice sunt foarte importante.
  • Nu ezitați să solicitați ajutor: Există numeroase organizații neguvernamentale care oferă asistență juridică gratuită sau la costuri reduse.

Cuvinte cheie: ·  Executare silită ilegală

  • IFN (Instituție Financiară Nebancară)
  • Noua lege noiembrie 2024
  • Protecția consumatorului
  • Dobânzi excesive
  • Contestare executare silită
  • Avocat specializat
  • ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor)
  • Clauze abuzive
  • Daune materiale și morale

De ce aceste cuvinte-cheie sunt importante?

  • Executare silită ilegală, IFN, noua lege: Acestea definesc exact problema ta și contextul legal în care te afli.
  • Protecția consumatorului, dobânzi excesive, clauze abuzive: Subliniază drepturile tale ca și consumator și posibilele încălcări ale acestora.
  • Contestare executare silită, avocat specializat, ANPC: Îți indică pașii pe care îi poți urma pentru a te apăra.
  • Daune materiale și morale: Subliniază posibilitatea de a fi compensat pentru prejudiciile suferite.

Avocat Coltuc invinge RAIFFEISEN BANK S.A. in 2024 pe clauze abuzive

Avocat Coltuc invinge RAIFFEISEN BANK S.A. in 2024 pe clauze abuzive

Avocat Coltuc invinge RAIFFEISEN BANK S.A. in 2024 pe clauze abuzive

Avocat Coltuc invinge RAIFFEISEN BANK S.A. in 2024 pe clauze abuzive
Avocat Coltuc invinge RAIFFEISEN BANK S.A. in 2024 pe clauze abuzive
Nr. unic (nr. format vechi) : 40899/299/2016**
Data inregistrarii 06.01.2023
Data ultimei modificari: 13.03.2024
Sectie: Secţia a-VI-a Civilă
Materie: Litigii cu profesioniştii
Obiect: acţiune în constatare clauze abuzive – REJUDECARE
Stadiu procesual: Apel

 

12.03.2024
Ora estimata: 09:00
Complet: C18APEL
Tip solutie: Schimbat în parte
Solutia pe scurt: Admite apelul. Schimbă în parte sentinţa apelată, în sensul că „Admite în parte cererea. Constată caracterul abuziv şi nulitatea absolută parţială a clauzei cuprinse în art. 4.3 din Contractul de credit nr. RM33542721512/29.11.2006, în ceea ce priveşte variaţia dobânzii în funcţie de evoluţia pieţei financiare. Obligă pârâta să restituie reclamantului sumele încasate cu titlu de dobândă peste procentul de 4.9% de la data încheierii contractului şi până la data de 23.11.2009, precum şi la plata dobânzii legale penalizatoare aferente sumelor de restituit, calculată de la data perceperii fiecărei sume în parte până la restituirea efectivă a debitului astfel datorat. Obligă pârâta la plata sumei de 500 lei către reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecată”. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a Civilă, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei azi, 12.03.2024.
Document: Hotarâre  1059/2024  12.03.2024

Proba absoluta in 2019 : CJUE: Contractele de credit care conțin clauze abuzive referitoare la riscul valutar pot fi anulate

CJUE: Contractele de credit care conțin clauze abuzive referitoare la riscul valutar pot fi anulate

Proba absoluta in 2019 : CJUE: Contractele de credit care conțin clauze abuzive referitoare la riscul valutar pot fi anulate

[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

La noi declararea Ril ului pe clauze abuzive banci de catre procurorul general mai asteapta.Si,asteapta mult!

CJUE: Contractele de credit care conțin clauze abuzive referitoare la riscul valutar pot fi anulate

ntr-o hotărâre adoptată zilele trecute de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), aceasta s-a pronunțat asupra faptului că un contract de credit care conține clauze abuzive referitoare la asumarea riscului valutar de către un împrumutat trebuie să poată fi anulat, dacă e vorba de clauze esențiale pentru contract (adică acele prevederi fără de care respectivul împrumut nu ar fi fost acordat).

[yasr_overall_rating size=”large”][yasr_visitor_votes size=”large”]

CJUE a reținut că imposibilitatea de anulare retroactivă a contractelor care conțin clauze abuzive referitoare la asumarea riscului valutar este contrară dreptului european, în contextul unei legi care permite acest lucru pentru alte clauze abuzive.

În concret, CJUE a observat, în cauza C-118/17 (Zsuzsanna Dunai c. ERSTE Bank Hungary Zrt.) că o lege care permite anularea unor contracte pentru anumite clauze abuzive, însă nu și pentru clauze abuzive privind asumarea riscului valutar de către consumator, este contrară dreptului Uniunii Europene.

Astfel, dacă se poate demonstra caracterul abuziv al unei clauze referitoare la riscul cursului de schimb, trebuie să se poate anula un contract care depinde, în esență, de astfel de clauze.

În concret, sunt dese cazurile când o persoană se împrumută într-o monedă străină, însă obține banii în moneda din statul său și, la fel, rambursează împrumutul în moneda din statul său. Așa s-a întâmplat în situația care a dus la prezenta decizie a CJUE.

Moneda de împrumut era stabilită în franci elvețieni, însă banii efectiv primiți și care trebuiau rambursați erau forinți, fiind vorba de un împrumut acordat în Ungaria. Astfel, împrumutatul își asuma exclusiv riscul valutar, ceea ce însemna că o apreciere a francului, față de forinț, ar fi dus la sume suplimentare pe care trebuie să le plătească. Acest lucru s-a și întâmplat.

Problema esențială, în speță, a fost că Ungaria adoptase niște legi, în 2014, care aveau ca efect modificarea clauzelor abuzive din contractele cu consumatorii (cum era și contractul menționat mai sus). Totuși, legile nu au abordat și chestiunea riscului valutar.

Legile respective permiteau constatarea nulității retroactive a contractelor abuzive (atunci când clauzele abuzive erau esențiale pentru contract) doar în privința chestiunilor acoperite – deci nu și în privința riscului valutar.

Prin urmare, prevederile legii în cauză nu erau compatibile cu dreptul european, care implică și posibilitatea anulării retroactive a clauzelor abuzive privind riscul valutar asumat de către consumator.

Chiar dacă speța prezentată mai sus vizează o lege maghiară, ea este relevantă și pentru România. În esență, Curtea a pornit de la analiza Directivei Europene 93/13 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.

Această directivă a fost transpusă și în legislația noastră, fiind implementată prin Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori. Astfel, orice interpretare dată directivei, de către CJUE, este obligatorie și pentru noi. Acest lucru se referă inclusiv la interpretări precum cea de mai sus, referitoare la riscul valutar.

De asemenea, aceasta nu este prima dată când CJUE se pronunță asupra chestiunilor privind riscul valutar, din contractele băncilor cu consumatorii. Într-o altă speță, instanța europeană a reținut că băncile au o obligație de informare a consumatorilor cu privire la riscurile creditelor în valută (puteți citi mai multe despre această decizie, aici).

[/column]

Stay back #btteam – Banca Transilvania pierde recurs pe clauze abuzive in 2019

Stay back #btteam – Banca Transilvania pierde recurs pe clauze abuzive in 2019

Decizia pe #recurs este data Cab

Nr. unic (nr. format vechi) : 11188/300/2016 (2830/2018 )
Data inregistrarii 16.10.2018
Data ultimei modificari: 06.03.2019
Sectie: Secţia a VI-a civilă
Materie: Litigii cu profesioniştii
Obiect: nulitate act juridic clauze abuzive, pretenţii, oblig. de a face
Stadiu procesual: Recurs

 

Părţi

Nume Calitate parte
BASESCU MIHAI LUCIAN Intimat
BASESCU MIHAI LUCIAN Intimat
BANCA TRANSILVANIA FOSTĂ SC BANCPOST SA Recurent

 

Şedinţe

22.02.2019
Ora estimata: 09:00
Complet: S6 Completul 6R
Tip solutie: Nefondat
Solutia pe scurt: Respinge recursul ca nefo

 

RAIFFEISEN BANK SA obligata la restituire comision de administrare si dobanda excedentara Vezi Cum

Informaţii dosar

Informaţii generale

Părţi

Şedinţe

Căi atac

Citare prin publicitate

 

Informaţii generale

Nr. unic (nr. format vechi) : 44437/3/2015
Data inregistrarii 07.12.2015
Data ultimei modificari: 15.02.2017
Sectie: Secţia a-VI-a Civilă
Materie: Litigii cu profesioniştii
Obiect: nulitate act juridic
Stadiu procesual: Fond

 

Părţi

Nume Calitate parte
MOGOS IULIAN Reclamant
MOGOS (RISTEA ) TANIA FLORENTINA Reclamant
RAIFFEISEN BANK SA Pârât

 

Şedinţe

09.03.2016
Ora estimata: 12:00
Complet: C18-Fond
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite, in parte, actiunea, astfel cum a fost precizată. Constata caracterul abuziv al clauzelor stipulate in conventia de credit bancar nr.RMS00011409440/05.06.2008 la art. 4.1, art.4.4 teza a II a, art.5.2 teza a II a, art.5.7, art.14.1, art.14.2, art.14.3. Declara nulitatea absoluta a clauzelor mentionate anterior. Obligă pârâta să platească reclamantilor în echivalent lei la cursul BNR din data efectuării plăţii, sumele încasate cu titlu de comision de administrare şi/sau alte comisioane, sume la care urmează să se calculeze si dobânda legală aferentă, calculată de la data încasării acestor sume nedatorate şi până la achitarea integrală a acestora de către pârâtă. Respinge celelalte capete ale acţiunii ca neintemeiate. Obligă pârâta să plătească reclamanţilor suma de 1240 lei cheltuieli de judecată. Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucuresti – Sectia a VI-a Civila. Pronuntata in sedinta publica astazi, 09 martie 2016.
Document: Hotarâre  1459/2016  09.03.2016

10000 de chf castigati pe dobanda excedentara de la PIRAEUS BANK ROMÂNIA SA.DEFINITIV

Nr. unic (nr. format vechi) : 109101/299/2015*
Data inregistrarii 02.02.2017
Data ultimei modificari: 13.02.2018
Sectie: Secţia a-II-a Civilă
Materie: Civil
Obiect: acţiune în constatare CLAUZE ABUZIVE
Stadiu procesual: Fond

 

Părţi

Nume Calitate parte
NEACSU FLORIN OVIDIU domiciliu ales la av. COLTUC MARIUS Reclamant
PIRAEUS BANK ROMÂNIA SA Pârât
NEACSU TEODORA ELENA cu domiciliu procesual ales la av. C Reclamant

 

Şedinţe

27.11.2017
Ora estimata: 08:30
Complet: Complet amanari de pronuntare pt. jud. IONESCU L.C
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantii Neacsu Florin Ovidiu şi Neacsu Teodora Elena, în contradictoriu cu PIRAEUS BANK ROMÂNIA SA, şi pe cale de consecinţă: Constată caracterul abuziv al clauzei cuprinse în Art. 5.1/Contractul de credit nr. 42020000000027203/21.04.2008, în privinţa sintagmei „dobânda se poate modifica în funcţie de variaţia indicelui de referinţă şi a marjei, conform deciziei băncii”, aceasta fiind lipsită de orice efect juridic între părţile contractante. Obligă pârâta să plătească în favoarea reclamanţilor suma totală de 9372,64 CHF echivalentul în lei, la cursul BNR afişat la data plăţii, cu titlu de plată nedatorată. Respinge în rest cererea ca neîntemeiată. În baza dispoziţiilor Art. 453 alin. 1 NCPC obligă parata la plata în favoarea reclamanţilor a sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de expert. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. Pronuntaţă în şedinţă publică la data de 27.11.2017.
Document: Hotarâre  9012/2017  27.11.2017

Cine judeca recursurile pe clauze abuzive

De curând, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia 1912/24.11.2017,  a arătat că:

  • cererea de recurs împotriva soluției pronunțate de Tribunal în apel se soluționează de către Curtea de Apel competentă, dacă cererea de chemare în judecată are o valoare de până la 200.000 lei inclusiv
  • cererea de recurs împotriva soluției pronunțate de Tribunalul în apel se soluționează de către Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă cererea de chemare în judecată depăsește 200.000 lei.

UNICREDIT BANK SA pierde pe clauze abuzive

Nr. unic (nr. format vechi) : 13019/300/2017
Data inregistrarii 31.05.2017
Data ultimei modificari: 22.11.2017
Sectie: Sectie comuna
Materie: Civil
Obiect: acţiune în constatare clauze abuzive, pretenţii
Stadiu procesual: Fond

 

Părţi

Nume Calitate parte
POPESCU ELENA MIRELLA LA CA COLTUC MARIUS VICENTIU Reclamant
EOS KSI ROMANIA SRL Pârât
UNICREDIT BANK SA LA MOCANU ŞI ASOCIAŢII SPRL Pârât

 

Şedinţe

14.11.2017
Ora estimata: 08:30
Complet: Amanari pronuntare Popescu M.
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Respinge ca neîntemeiate excepţiile de netimbrare, lispei de interes şi lipsei calităţii procesuale pasive. Admite cererea formulată de reclamanta POPESCU ELENA-MIRELLA împotriva pârâtelor EOS KSI ROMÂNIA SRL şi UNICREDIT BANK SA Constată caracterul abuziv al clauzelor stipulate în convenţia de credit la art.3.2 şi art. 3.3 privind comisionul de acordare şi comisionul de administrare şi declară nulitatea absolută a acestor clauze. Obligă pârâta UNICREDIT BANK SA la plata către reclamantă a sumei de 1001 cu titlu de comision de acordare, la plata comisionului de administrare de la data perceperii acestuia şi până la data 24.08.2016 în sumă de 9462,91 lei precum şi a dobânzii legale calculate de la data achitării sumelor percepute cu titlu de comision de acordare şi comision de administrare şi până la data achitării integrale a debitului Obligă pârâta EOS KSI ROMÂNIA SRL la plata comisionului de administrare de la data de 24.08.2016 şi până la data înlăturării aplicării acestuia precum şi la plata dobânzii legale calculate de la data achitării sumelor percepute cu titlu de comision de administrare şi până la data achitării integrale a debitului. Obligă pârâta EOS KSI ROMÂNIA SRL la plata sumei de 793,33 lei către reclamantă cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. Obligă pârâta UNICREDIT BANK SA la plata sumei de 1586 lei către reclamantă cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. Respinge cererea pârâtei UNICREDIT BANK SA de acordare a cheltuielilor de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria sectorului 2. Pronunţată în şedinţă publică azi, 14.11.2017
Document: Hotarâre  12157/2017  14.11.2017

O nouă hotărâre de stabilizare/înghețare a cursului de schimb LEU-CHF la valoarea de la momentul acordării împrumutului

Imagini pentru procese banci

Nr. unic (nr. format vechi) : 16856/196/2016
Data inregistrarii 31.07.2017
Data ultimei modificari: 23.11.2017
Sectie: Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal
Materie: Litigii cu profesioniştii
Obiect: acţiune în constatare CLAUZE ABUZIVE
Stadiu procesual: Apel

 

Părţi

Nume Calitate parte
BLEJOU CRISTIAN-SORIN Apelant Reclamant
RAIFFEISEN BANK SA Intimat Pârât

 

Şedinţe

16.11.2017
Ora estimata: 9:00
Complet: A.2
Tip solutie: Schimbat total
Solutia pe scurt: Admite apelul în parte. Schimbă în tot sentinţa si in rejudecare: Admite în parte ac?iunea. Constată caracterul abuziv al clauzei contractuale inserată la art. 4 pct.6 respectiv ” Eventualele diferenţe de curs valutar vor fi suportate de împrumutat” şi înlătură această clauză din contract. Dispune restituirea sumelor reprezentând diferenţa de curs valutar calculată de la data încheierii contractului şi până la data pronunţării prezentei sentinţe . Obligă pârâta să plătească dobânda legală calculată până la data plăţii efective către reclamant. Respinge celelalte capete de cerere. Obligă intimata la plata sumei de 2250 lei cheltuieli de judecată. Definitivă.
Document: Hotarâre  332/2017  16.11.2017

Instanţa constată caracterul abuziv al clauzei prevăzute de art. 4.3 alin. 3 din contract S.C. BANCPOST S.A.

Ora estimata: 9:00
Complet: 2APEL CIVIL-AP
Tip solutie: Schimbat în parte
Solutia pe scurt: Respinge apelul declarat de apelanta-pârâtă BACNPOST SA ca nefondat. Admite apelul declarat de apelantul-reclamant FĂCĂLEŢ GHEORGHE MARIAN, schimbă în parte sentinţa apelată în sensul că instanţa constată caracterul abuziv al clauzei prevăzute de art. 4.3 alin. 3 din contract. Menţine în rest sentinţa apelată. Obligă apelanta-pârâtă către apelantul-reclamant la plata cheltuielilor de judecată în apel în cuantum de 1.000 lei reprezentând onorariu avocat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică

Nr. unic (nr. format vechi) : 2406/204/2015

Vodafone pierde ca are in contract clauze abuzive- comisionul de reziliere

Ora estimata: 12:30
Complet: C44 apeluri
Tip solutie: Schimbat total
Solutia pe scurt: Admite apelul formulat de apelanta D.F.D., cu domiciliul în (….), cu domiciliul procesual ales în (…), împotriva sentin?ei civile nr. 819/15.02.2016, pronun?ată în dosarul nr. 11190/320/2015 de Judecătoria Tîrgu Mureş. Schimbă hotărârea apelată după cum urmează: Constată că este abuzivă ?i nulă clauza prevăzută la art. 6 din contractul nr. 14534686/29.11.2014 (Clauze contractuale principale, partea a II-a) încheiat de păr?i. Constată că modificarea unilaterală de către pârâtă a contractului nr. 14534686/29.11.2014 începând cu data de 7.07.2015 este lipsită de efecte. Dispune repunerea păr?ilor în situa?ia anterioară comunicării notificării privind modificarea unilaterală a contractului nr. 14534686/29.11.2014, începând cu data de 7.07.2015, ?i obligă pârâta să respecte prevederile acestui contract în forma sa initială pentru o perioadă de 16 luni, începând cu data rămânerii definitive a sentin?ei apelate. Constată că reclamanta nu datorează pârâtei suma de 230,89 lei, reprezentând contravaloarea abonamentului de telefonie mobile pentru perioada ulterioară datei de 7.07.2015. Fără cheltuielile de judecată. Definitivă. Pronun?ată în ?edin?ă publică azi

Nr. unic (nr. format vechi) : 11190/320/2015

Rata variabila banca BCR transformata in rata fixa .Tribunalul Brasov.Definitiva

Nr. unic (nr. format vechi) : 3629/197/2015
Data inregistrarii 23.05.2016
Data ultimei modificari: 2.10.2017
Sectie: SECŢIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Materie: Litigii cu profesioniştii
Obiect: acţiune în constatare constatare clauze abuzive
Stadiu procesual: Apel

 

Părţi

Nume Calitate parte
TUDOSE MIHAIL Intimat Reclamant
OTP BANK ROMANIA SA, PRIN REPR. LEGAL Apelant Pârât
OTP BANK ROMANIA SA, PRIN AGENTIA REPUBLICII BRASOV, PRIN REPR. LEGAL Apelant Pârât

 

Şedinţe

Ora estimata: 08:30
Complet: CAP6
Tip solutie: Schimbat în parte
Solutia pe scurt: Admite apelul declarat de apelanta OTP BANK S.A., împotriva sentinţei civile nr.13136 din data de 29.12.2015, pronunţată de Judecătoria Braşov, pe care o schimbă în parte, şi în consecinţă: Constată caracterul abuziv şi nulitatea absolută parţială a clauzei prevăzute de art.8.1 din contractul de credit pentru nevoi personale nr.C2203/2100/30675 din data de 05.09.2006, respectiv: „Dobânda este variabilă în conformitate cu politica Băncii. Dobânda poate fi modificată în mod unilateral de către bancă, luând în considerare valoarea dobânzii de referinţă pentru fiecare valută, fără a exista consimţământul Împrumutatului.” Stabileşte că, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de credit, rata dobânzii curente este de 8% pe an. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei. Definitivă. Pronun?ată în ?edin?ă publică

Si,Timisoara este cu NOI – RAIFFEISEN BANK pierde

Imagini pentru libertate timisoara

Nr. unic (nr. format vechi) : 27231/325/2015
Data inregistrarii 28.04.2017
Data ultimei modificari: 23.12.2016
Sectie: SECŢIA a II-a CIVILA
Materie: Litigii cu profesioniştii
Obiect: acţiune în constatare
Stadiu procesual: Apel

 

Părţi

Nume Calitate parte
FANCSALI VIORICA Apelant Reclamant
RAIFFEISEN BANK SA Intimat Pârât

 

Şedinţe

Ora estimata: 9:00
Complet: C6NLP/A
Tip solutie: Schimbat total
Solutia pe scurt: Admite apelul formulat de apelantul FANCSALI VIORICA. Schimbă în tot hotărârea apelată, în sensul că: Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta FANCSALI VIORICA, în contradictoriu cu pârâta RAIFFEISEN BANK SA. Constată caracterul abuziv şi pe cale de consecinţă, nulitatea absolută a următoarelor clauze din contractul de credit nr. RF83745534894/01.07.2008: – clauza prevăzută la art. 3.2 teza finală din Contractul de credit referitoare la modificarea ratei anuale a dobânzii „în funcţie de evoluţia pieţei financiare” şi dispune eliminarea ei din contract. – clauza prevăzută de art. 3.5 din Contractul de credit referitoare la perceperea de către bancă a unui comision de administrare în cuantum de 0,33% şi dispune eliminarea ei din contract. – clauza prevăzută de art. 3.7 din Contractul de credit referitoare la perceperea de către bancă a unui comision de procesare în cuantum de 3% şi dispune eliminarea ei din contract. Constată caracterul abuziv şi pe cale de consecinţă, nulitatea absolută a clauzei prevăzută la art. 2.2 din Actul Adiţional la contractul de credit nr. RF83745534894/01.07.2008: Obligă pârâta să restituie reclamantei diferenţa dintre dobânda efectiv achitată şi dobânda în cuantum de 10,5 % prevăzută în contractul de credit nr. RF83745534894/01.07.2008, începând cu data de 01.07.2008, precum şi dobânda legală calculată de la data efectuării plăţilor şi până la achitarea efectivă a debitului. Obligă pârâta la restituirea către reclamantă a sumei achitată cu titlu de comision lunar de administrare, precum şi la plata dobânzii legale aferente acestei sume calculată de la data efectuării plăţilor şi până la achitarea efectivă a debitului. Obligă pârâta la restituirea către reclamantă a sumei de 380,85 euro achitată cu titlu de comision de procesare, precum şi la plata dobânzii legale aferente acestei sume calculată de la data efectuării plăţilor şi până la achitarea efectivă a debitului. Obligă pârâta la restituirea către reclamantă a sumei achitată în temeiul art. 3.4 cu titlu de dobândă majorată achitată peste valoarea de 10,5% + 7,5 puncte procentuale, precum şi la plata dobânzii legale aferente acestei sume calculată de la data efectuării plăţilor şi până la achitarea efectivă a debitului. Respinge în rest acţiunea. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 6.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat, în primă instanţă şi în apel. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi

De ce castiga oamenii procesele cu bancile?Pentru ca au dreptate! Bcr invinsa astazi

Imagini pentru clauze abuzivebcr

DOSARUL POATE FI URMARIT AICI

 

Nr. unic (nr. format vechi) : 3634/218/2016
Data inregistrarii 24.11.2016
Data ultimei modificari: 21.07.2017
Sectie:
Materie: Civil
Obiect: acţiune în constatare clauze abuzive
Stadiu procesual: Fond

 

Părţi

Nume Calitate parte
SAS LIVIA Reclamant
BANCA COMERCIALĂ ROMANA S.A. Pârât
SAS TRAIAN Reclamant

 

Şedinţe

09.05.2017
Ora estimata: 10:00
Complet: C 2 CMF
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite în parte acţiunea civilă formulată şi precizată de reclamanţii SAS LIVIA, şi SAS TRAIAN în contradictoriu cu BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. şi în consecinţă: Constată caracterul abuziv al clauzelor contractuale prevăzute la pct. 9 lit. f) din Contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 1591/23.10.2006 privind „comisionul de urmărire riscuri de 22,68 EUR lunar, reprezentând un procent de 0,28 % din valoarea creditului contractat prevăzută la pct.1”, precum şi al clauzei cuprinse la pct. 7 lit. a) din actul adiţional la Contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 1591/23.10.2006, prin care s-a introdus „comisionul lunar de administrare credit în valoare de 26,73 EUR, reprezentând însumarea comisioanelor lunare prevăzute în Contractul de credit încheiat între Împrumutat şi Bancă”, şi obligă pârâta la eliminarea acestor clauze din contract, respectiv din actul adiţional. Obligă pârâta să restituie reclamanţilor sumele percepute cu titlu de comision de urmărire riscuri, de la data încheierii contractului – 23.10.2006 până la data intrării în vigoare a actului adiţional la contract – 24.10.2010, precum şi sumele percepute cu titlu de comision de administrare începând cu data perceperii lor până la zi, în echivalent în lei la cursul de schimb stabilit de BNR la data plăţii. Respinge în rest acţiunea ca neîntemeiată. Compensează cheltuielile de judecată. Cu drept de a declara apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Carei. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 09 Mai 2017.
Document: Hotarâre  622/2017  09.05.2017

Eu,vara nu dorm – si mortul are drepturi,STIMATA BANCA

Imagini pentru mort

 

A sosit hotararea.

Nr. unic (nr. format vechi) : 4383/55/2016
Data inregistrarii 28.03.2016
Data ultimei modificari: 24.12.2016
Sectie: Sectia civila
Materie: Civil
Obiect: constatare nulitate act juridic clauze abuzive
Stadiu procesual: Fond

 

Părţi

Nume Calitate parte
Isai Stela Reclamant
BANCPOST SA Pârât

 

Şedinţe

27.06.2016
Ora estimata: 08:30
Complet: C11-2016
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Isai Stela în contradictoriu cu pârâta SC Bancpost S.A. Constată caracterul abuziv şi pe cale de consecinţă nulitatea clauzei din Contractul de credit bancar din data de 06.12.2013 având ca titular cont depozit defunctul Isai Gheorghe, privitoare la situaţia în care titularul contului decedează este necesară prezenţa sau consimţământul tuturor comoştenitorilor. Respinge petitul cu privire la obligarea pârâtei SC Bancpost S.A. Sucursala Arad să înfiinţeze un cont nou pentru cota parte ce-i revine reclamantei din moştenire. Obligă pârâtele la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli parţiale de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare care se depune la Judecătoria Arad .

Satisfactia unui avocat:dupa 3 ani de procese,avocat Coltuc invinge banca Bancpost

Imagini pentru avocat coltuc
Informaţii dosar

Informaţii generale

Părţi

Şedinţe

Căi atac

Citare prin publicitate

 

Informaţii generale

Nr. unic (nr. format vechi) : 42253/300/2014
Data inregistrarii 09.11.2016
Data ultimei modificari: 18.07.2017
Sectie: Secţia a-VI-a Civilă
Materie: Litigii cu profesioniştii
Obiect: nulitate act juridic clz abz, pretentii, oblig a face
Stadiu procesual: Apel

 

Părţi

Nume Calitate parte
TALABAN GELU-IOAN cu dom.ales C.A.COLTUC Apelant
TALABAN MARIA-CRISTINA cu dom. ales C.A.COLTUC Apelant
SC BANCPOST SA Apelant

 

Şedinţe

17.07.2017
Ora estimata: 13:00
Complet: C5-APEL
Tip solutie: Schimbat în parte
Solutia pe scurt: 17 iulie 2017 Admite apelul declarat de apelan?ii Talaban Gelu-Ioan ?i Talaban Maria-Cristina. Modifică, în parte, sentinţa apelată, şi, în consecinţă, Constată ?i caracterul abuziv al clauzelor stipulate în convenţia de credit încheiată de păr?i la art. 4.11 lit. a ?i b referitoare la perceperea comisionului de acordare ?i a comisionului de administrare. Declară ?i nulitatea absolută a clauzelor menţionate anterior. Obligă pârâta să plătească reclaman?ilor sumele încasate cu titlu de comision de acordare ?i comision de administrare, în echivalent lei la cursul BNR din data efectuării plăţii, sume la care urmează să fie calculată ?i dobânda legală aferentă, de la data încasării acestora ?i până la data achitării integrale a acestor sume de către pârâtă. Men?ine celelalte dispozi?ii ale sentin?ei apelate. Respinge apelul declarat de apelanta SC Bancpost SA ca nefondat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi, 17 iulie 2017.
Document: Hotarâre    17.07.2017

Si,Aradul este „cu noi”.RAIFFEISEN BANK SA Pierde

A sosit hotararea.Apel admis in extremis in favoarea consumatorului

Informaţii dosar

Informaţii generale

Părţi

Şedinţe

Căi atac

Citare prin publicitate

 

Informaţii generale

Nr. unic (nr. format vechi) : 2818/55/2016 (7750/2016 )
Data inregistrarii 23.08.2016
Data ultimei modificari: 23.12.2016
Sectie: SECTIA a II-a CIVILA
Materie: Litigii cu profesioniştii
Obiect: acţiune în constatare -clauze abuzive
Stadiu procesual: Apel

 

Părţi

Nume Calitate parte
Horvat Oana Raluca Apelant Reclamant
RAIFFEISEN BANK SA Intimat Pârât

 

Şedinţe

24.11.2016
Ora estimata: 09:00
Complet: C1A-LP
Tip solutie: Admitere apel
Solutia pe scurt: Admite apelul exercitat de apelanta Horvat Oana Raluca în contradictoriu cu intimata Raiffeisen Bank SA împotriva Sentinţei civile nr.3548/15.06.2016 pronunţată de Judecătoria Arad şi în consecinţă schimbă în parte sentinţa apelată în sensul constatării ca fiind abuzive a clauzelor de la art.3.5 privind comisionul de administrare şi cel de procesare prevăzute de art.1 pct.b raportat la art.3.7, obligă intimata la restituirea către apelantă a sumelor reţinute în baza acestor clauze, actualizată cu rata inflaţiei precum şi a dobânzii legale aferente, de la data plăţii sumelor şi până la restituirea efectivă. Menţine în rest sentinţa. Obligă intimata la plata sumei de 400 lei cheltuieli de judecată către apelantă. Definitivă. Pronunţată azi în şedinţa publică din 24 11 2016

Si,Neamtul este cu noi. Bcr pierde !Peste 11.000 de chf de restituit

Imagini pentru clauze abuzive coltuc

 

Informaţii generale

Nr. unic (nr. format vechi) : 2453/321/2016
Data inregistrarii 15.09.2016
Data ultimei modificari: 07.07.2017
Sectie:
Materie: Litigii cu profesioniştii
Obiect: acţiune în constatare CONSTATARE EXISTENŢĂ CLAUZE ABUZIVE
Stadiu procesual: Fond

 

Părţi

Nume Calitate parte
APOPEI MIRCEA GIANI- Reclamant
APOPEI CRISTINA-MARIA Reclamant
BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA CU SEDIUL ALES LA „BULBOACĂ ŞI ASOCIAŢII” S.C.A. Pârât

 

Şedinţe

27.02.2017
Ora estimata: 10:00
Complet: Amanate C1
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite acţiunea civilă în constatare clauze abuzive formulată de reclamanţii Apopei Mircea Giani, şi Apopei Cristina Maria, împotriva pârâtei Banca Comercială Română SA, şi în consecinţă: Constată caracterul abuziv al clauzelor inserate în contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 2008777375/22.09.2008 la punctul 9 lit. a, punctul 9 lit. b şi punctul 9 lit. e care se referă la comision de acordare credit, comision de administrare şi comision de urmărire riscuri. Constată nulitatea acestor clauze şi dispune eliminarea lor din contractul de credit. Obligă pe pârâtă să restituie reclamanţilor sumele percepute cu titlu de comision de acordare, comision de administrare şi comision de urmărire riscuri, în baza contractului de credit nr. 2008777375/22.09.2008, cu dobânda legală de data introducerii cererii de chemare în judecată şi până la restituirea efectivă a sumelor încasate cu acest titlu. Obligă pe pârâta să plătească reclamanţilor suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Tg.Neamţ. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27.02.2017.
Document: Hotarâre  248/2017  27.02.2017

Aproape 13.000 de dosare impotriva bancilor pe clauze abuzive in 2017

1-10 din 12.945 rezultate
Pagină Web
Tribunalul BACĂU – dosarul nr. 14707/180/2016
… ALPHA BANK ROMANIA S.A. si Tribunalul BACĂU 14707/180/2016 acţiune înconstatare clauze abuzive DJ DS 12848/180/2016 Litigii cu profesioniştii Apel …
Pagină Web
Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI – dosarul nr. 13680/300/2017
… BANK SA si Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI 13680/300/2017 acţiune înconstatare clauze abuzive, oblig. de a face Civil Fond vDosar Sectie comuna …
Pagină Web
Judecătoria BACĂU – dosarul nr. 8835/180/2017
… 2017 8835/180/2017 Judecătoria BACĂU 8835/180/2017 acţiune în constatareCLAUZE ABUZIVE Civil Fond vDosar Secţia Civilă http://portal …
Pagină Web
Tribunalul CĂLĂRAŞI – dosarul nr. 5560/202/2016
… NAŢIONAL BANK OF GREECE si Tribunalul CĂLĂRAŞI 5560/202/2016 acţiune înconstatare CLAUZE ABUZIVE Civil Apel vDosar Secţia civilă http://portal …
Pagină Web
Tribunalul IAŞI – dosarul nr. 4134/866/2016
… BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ si Tribunalul IAŞI 4134/866/2016 acţiune înconstatare clauze abuzive Litigii cu profesioniştii Apel vDosar Secţia II civilă …
Pagină Web
Tribunalul CONSTANŢA – dosarul nr. 7041/212/2016
… si RAIFEISSEN BANK SA si Tribunalul CONSTANŢA 7041/212/2016 acţiune înconstatare clauze abuzive Litigii cu profesioniştii Apel vDosar Secţia a II-a …
Pagină Web
Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI – dosarul nr. 12692/299/2016*
… A. si Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI 12692/299/2016* acţiune în constatareclauze abuzive-rejudecare Civil Fond vDosar Secţia I Civilă http …
Pagină Web
Tribunalul BACĂU – dosarul nr. 13157/180/2015
… ROMÂNIA – SUCURSALA BACĂU si Tribunalul BACĂU 13157/180/2015 acţiune înconstatare clauze abuzive Litigii cu profesioniştii Apel vDosar Secţia a II …
Pagină Web
Tribunalul BUCUREŞTI – dosarul nr. 23062/299/2016
… PIRAEUS BANK ROMANIA SA si Tribunalul BUCUREŞTI 23062/299/2016 acţiune înconstatare clauze abuzive Litigii cu profesioniştii Apel vDosar Secţia a-VI …
Pagină Web
Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI – dosarul nr. 10603/303/2017
… SECTOR 6 si Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI 10603/303/2017 acţiune înconstatare clauze abuzive Civil Fond vDosar …… http://portal …

DEŞI AU FOST DECLARATE CONSTITUŢIONALE Celebrele articole 12 şi 13 din Legea privind clauzele abuzive, din nou la CCR

Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) într-un proces colectiv deschis de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) împotriva Băncii Româneşti. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată, la cererea băncii, asupra deja celebrelor articole 12 şi 13 din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, deşi Curtea Constituţională a decis, în alte cazuri similare, că cele două articole legislative sunt constituţionale.
În acest context, avocatul Gheorghe Piperea consideră că strategia judecătorilor este inadmisibilă, aceştia încercând să tragă de timp de teamă să ia o decizie.
CCR a fost sesizată de curând, res¬pectiv la finalul lunii martie, fiind dispusă suspendarea cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au ridicat excepţia de neconstituţionalitate asupra aceloraşi articole şi într-un proces dintre ANPC şi Bancpost, în acest caz fiind stabilit un termen de judecată pentru începutul lunii mai.
Anul trecut, în luna aprilie, CCR a hotărât că deciziile pronunţate de instanţă în procesele deschise de ANPC împotriva băncilor se aplică tuturor contractelor de credit similare cu cele în cauză. Curtea Constituţională s-a pronunţat, atunci, pe excepţia de neconstituţionalitate privind articolele 12 şi 13 din Legea 193/2000.
Excepţia fusese ridicată de patru bănci, în cadrul proceselor cu ANPC privind acţiunile în constatarea existenţei clauzelor abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. CCR a respins excepţia, astfel încât o hotărâre favorabilă pentru ANPC are efecte erga omnes, adică se aplică tuturor contractelor de acel tip, potrivit specialiştilor din domeniu.
O altă decizie similară a fost luată de CCR la finalul lunii ianuarie 2017, când Raiffeisen Bank a pierdut la Curtea Constituţională a României într-un proces pe care ANPC l-a deschis pentru eliminarea unor clauze considerate abuzive din contractele de credit. Banca a invocat, în sesizarea sa, retroactivitatea legii, iar decizia Curţii este definitivă şi general obligatorie, conform informaţiilor publicate în Monitorul Oficial.
În octombrie 2013, au intrat în vigoare dispoziţiile articolelor 12 şi 13 din Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, aşa cum au fost modificate prin Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Articolul 12 prevede: „În cazul în care se constată utilizarea unor contracte de adeziune care conţin clauze abuzive, organele de control prevăzute la Art. 8 (n.r. reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi specialişti autorizaţi ai altor organe ale administraţiei publice, potrivit competenţelor) vor sesiza tribunalul de la domiciliul sau, după caz, sediul profesionistului, solicitând obligarea acestuia să modifice contractele aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive. (…) Asociaţiile pentru protecţia consumatorului (…) îl pot chema în judecată pe profesionistul care utilizează contracte de adeziune care conţin clauze abuzive, la instanţa prevăzută la alineatul (1), pentru ca aceasta să dispună încetarea folosirii acestora, prin eliminarea clauzelor abuzive”.
La rândul său, articolul 13 stabileşte: „Instanţa, în cazul în care constată existenţa clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum şi să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activităţii profesionale”.

108 dosare pe actiune in constatare clauze abuzive banci inregistrate in martie 2017 in Romania

1-10 din 108 rezultate
Pictogramă element
Tribunalul HARGHITA – dosarul nr. 382/268/2016
… 023i3k0004080g100023g0cakvj 382/268/2016 382/268/2016 SECŢIA CIVILĂ acţiune în constatare clauze abuzivă 382/268/2016 Apel vDosarCHL http://portal …
Pictogramă element
Judecătoria MEDGIDIA – dosarul nr. 42912/299/2016*
… 023i3k0004080g100023g0aq4vj 42912/299/2016* 42912/299/2016* civil acţiuneîn constatare CLAUZE ABUZIVE 42912/299/2016* Fond vDosarCHL http://portal …
Pictogramă element
Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI – dosarul nr. 8483/299/2017
… 8483/299/2017 8483/299/2017 Secţia a-II-a Civilă acţiune în constatareCLAUZE ABUZIVE 8483/299/2017 Fond vDosarCHL http://portal …
Pictogramă element
Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI – dosarul nr. 8557/299/2017
… 8557/299/2017 8557/299/2017 Secţia a-II-a Civilă acţiune în constatareCLAUZE ABUZIVE 8557/299/2017 Fond vDosarCHL http://portal …
Pictogramă element
Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN – dosarul nr. 2739/225/2017
… 023i3k0004080g100023g092kfj 2739/225/2017 2739/225/2017 .. acţiune înconstatare clauze abuzive în contractul de credit nr. 1076/19.11.2007 2739/225/2017 …
Pictogramă element
Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI – dosarul nr. 8484/299/2017
… 8484/299/2017 8484/299/2017 Secţia a-II-a Civilă acţiune în constatareCLAUZE ABUZIVE 8484/299/2017 Fond vDosarCHL http://portal …
Pictogramă element
Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI – dosarul nr. 8237/299/2017
… 8237/299/2017 8237/299/2017 Secţia a-II-a Civilă acţiune în constatareCLAUZE ABUZIVE 8237/299/2017 Fond vDosarCHL http://portal …
Pictogramă element
Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI – dosarul nr. 8254/299/2017
… 023i3k0004080g100023g0fq4nj 8254/299/2017 8254/299/2017 Secţia I Civilă acţiune în constatare CLAUZE ABUZIVE 8254/299/2017 Fond vDosarCHL http://portal …
Pictogramă element
Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI – dosarul nr. 8243/299/2017
… 023i3k0004080g100023g0fq4nj 8243/299/2017 8243/299/2017 Secţia I Civilă acţiune în constatare CLAUZE ABUZIVE 8243/299/2017 Fond vDosarCHL http://portal …
Pictogramă element
Judecătoria TECUCI – dosarul nr. 1383/324/2017
… 023i3k0004080g100023g0f24vj 1383/324/2017 1383/324/2017 Mixt acţiune înconstatare clauze abuzive 1383/324/2017 Fond vDosarCHL http://portal …

Curtea Constituțională consideră că modificările la Legea clauzelor abuzive nu acționează retroactiv și nu încalcă dreptul creditorilor la proprietate, se arată în motivarea deciziei Curții. Profesioniștii sunt obligați să invite clienții la renegocierea contractelor, în cazul în care instanțele constată că există clauze abuzive, spune CCR

Curtea Constituțională consideră că modificările la Legea clauzelor abuzive nu acționează retroactiv și nu încalcă dreptul creditorilor la proprietate, se arată în motivarea deciziei Curții. Profesioniștii sunt obligați să invite clienții la renegocierea contractelor, în cazul în care instanțele constată că există clauze abuzive, spune CCR. Soluția este relevantă nu numai pentru cele câteva zeci de procese prin care Protecția Consumatorilor a cerut instanțelor să modifice portofolii întregi de contracte de credit ale băncilor pe motiv că sunt împănate de clauze nelegale, ci oferă și indicii despre cum ar putea judeca Curtea în cazul Legii dării în plată.

După ce s-au trezit cu circa 40 de procese pe clauze abuzive cu efecte asupra contractelor de credit semnate cu clienții persoane fizice înainte de criză, băncile locale au cerut instanțelor să trimită legea 193/2000 la Curtea Constituțională.

Băncile locale au mai atacat această lege și cu alte ocazii și nu au primit înțelegere de la CCR. De această dată au contestat două articole introduse în noiembrie 2013 care extind efectele unui proces pierdut de creditor până în punctul în care problema nu mai este doar una de imagine în relația cu clienții, ci riscă să devină una financiară.

Articolele în cauză spun că în situația în care primește sesizări de la consumatori, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor trebuie să ceară în instanță modificarea tuturor contractelor care conțin nereguli prin eliminarea clauzelor abuzive. ANPC a deschis procese doar cu 13 din cele 35 de bănci locale, precum și cu operatorii telecom.

Teoretic, cele 41 de dosare deschise de ANPC care vizează băncile ar putea să aducă pierderi mai mari băncilor decât toate cele peste 11.000 de dosare cu obiectul clauze abuzive înregistrate pe portalul instanțelor. BNR estima în 2013 că gaura în bilanțurile băncilor ar putea ajunge la 1,1 miliarde de euro doar ca urmare a eliminării unor clauze.

O clauză este abuzivă, potrivit legii, atunci când este nenegociată și creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile și părților, în detrimentul consumatorului și contrar bunei-credințe. Dincolo de jargonul juridic, o clauză poate fi încadrată ca abuzivă atunci când păgubește consumatorul. În contractele bancare, clauzele cel mai des declarate abuzive de unele instanțe se referă la diferite comisioane ori la modul de calcul netransparent al dobânzilor variabile.

Deși nu a fost întrebată direct cum trebuie să se aplice această lege, Curtea spune că profesioniștii, în cazul în care pierd în instanță, trebuie fie să renegocieze contractele cu consumatorii, fie trebuie să elimine pur și simplu clauzele preformulate.

“În concluzie, pentru ca un contract în derulare să își mai poată produce efecte juridice după intervenția hotărârii judecătorești (…), părțile la contract urmează să renegocieze condițiile contractuale; profesionistului îi revine, ca o consecință logică, obligația de a invita consumatorul la această renegociere și de a elimina clauzele abuzive din contract, astfel încât contractul în întregul său să respecte prevederile legale și, implicit, drepturile consumatorului”, se arată în motivarea deciziei Curții.

Această interpretare a Curții, care introduce conceptul de renegociere, care nu e stipulat nicăieri în Legea 193/2000, ar putea ajuta în special creditorii care au probleme cu clauzele privind dobânzile, acestea trebuind eliminate din contracte în eventualitatea în care ar fi declarate abuzive, dacă s-ar aplica ad literam legea.

De verificarea îndeplinirii hotărârii se vor ocupa autoritățile competente, mai spune Curtea.

Băncile spun că legea încalcă Constituția pe ici, pe colo, prin punctele esențiale

Curtea a judecat în aprilie excepțiile ridicate de Volksbank (Banca Transilvania), ING  Bank, Raiffeisen Bank și Banca Comercială Română. Valeriu Stoica, Ana Diculescu Șova și Stan Târnoveanu, avocați de top, au reprezentat băncile în fața CCR.

Avocații băncilor au susținut că modificările din 2013, introduse cu ocazia punerii în aplicare a noului Cod de procedură civilă, operează retroactiv, deoarece modifică raporturi contractuale încheiate în 2007-2008, când nu exista o prevedere legală care să permită instanțelor să modifice contractele în bloc.

“Violarea principiului constituțional al neretroactivității legii civile este accentuată prin inexistența la data încheierii contractelor litigioase a vreunei prevederi legale care să permită unei instanțe să dispună modificarea globală a condițiilor contractuale de afaceri practicate de bancă”, au susținut avocații băncilor, potrivit motivării CCR.

Astfel, arată ei, s-ar ajunge în situația în care de la cinci reclamații, cum se întâmplă într-unul dintre dosare, să fie modificate sute sau mii de contracte care nu au făcut obiectul analizei instanței de judecată.

S-ar ajunge astfel la situația “absurdă” în care instanță constată caracterul abuziv și nulitatea clauzelor din toate contractele, fără ca profesionistul să aibă dreptul să se apere pe fiecare contract în parte, mai arată apărarea băncilor.

În această situație, dreptul la proprietate al băncilor asupra creanțelor izvorâte din contractele de credit în curs de executare devine “precar, incert”, mai susțin băncile.

Pe lângă drepturile și principiile de drept expuse mai sus, băncile au mai arătat că modificările din 2013 mai încalcă și dreptul la libertate economică, principiul separației puterilor în stat sau articole privind economia și statul de drept și social.

CCR: Aplicarea la contractele în derulare nu e retroactivă

CCR a avut nevoie de două ședințe de judecată pentru a ajunge la o concluzie în acest dosar, dar a respins până la urmă toate criticile băncilor.

Curtea spune că legea nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi.

“Așadar, Curtea Constituțională constată că această competență conferită instanței judecătorești învestite cu judecarea unei astfel de acțiuni nu vizează desființarea unei clauze abuzive pentru trecut, ci numai pentru viitor, astfel încât prestațiile deja efectuate în baza contractului nu pot fi desființate”.

Ce spune practic aici Curtea e că o decizie a instanței elimină efectele clauzei abuzive doar pentru viitor dar că, în cadrul aceleași acțiuni, nu poate fi vorba de returnarea sumelor încasate de la consumatori în baza clauzelor viciate. Acest lucru se întâmplă pentru că e vorba despre o acțiune în încetare, spune Curtea, în comparație cu acțiunea în anulare prin care debitorii și-au recuperat banii în procese individuale sau de grup. Această interpretare a Curții, anticipată de mai multe decizii ale Tribunalului București, arată că debitorii nu-și vor putea recupera banii decât eventual printr-un proces separat.

Magistrații Curții mai arată că băncile ar fi trebuit să-și adapteze conduita și să nu introducă clauze care contravin legii, pentru că noțiunea de clauză abuzivă a fost introdusă în 2000.

Aceste contracte sunt unele de adeziune, în care consumatorii nu au, în realitate, decât posibilitatea de a accepta sau nu semnarea lor, fără o negociere a clauzelor contractuale, mai spune Curtea.

Pe de altă parte, în chestiunea retroactivității, Curtea nu a mai reluat în motivare o parte din argumentele pe care le-a utilizat atunci când s-ar pronunțat într-o speță similară, care viza Ordonanța 50/2010 privind creditele pentru consumatori.

Tribunalul Bucuresti a pronuntat peste 1.000 de hotarari impotriva bancilor pe clauze abuzive

Iata un exemplu

 

Admite apelul. Schimbă sentinţa apelată în sensul că: Admite acţiunea. Constată caracterul abuziv şi declară nulitatea clauzerlor stipulate prin art.5.1 lit.a din Condiţiile speciale şi art.3.5 din Condiţiile generale din cuprinsul convenţiei de credit nr.0164502/FD/29.09.2008. Obligă pârâta să’ restituie reclamanţilor suma de 6.640,85 franci elveţieni CHF reprezentând contravaloarea comisionului de risc achitat în perioada 24.10.2008-24.09.2010, astfel cum aceste sume figurează în planul de rambursare anexat la convenţia de credit nr.0164502/FD/29.09.2008, în forma iniţială a acesteia. Obligă pârâta la plata dobânzii legale aferente sumelor încasate de către aceasta de la reclamanţi în perioada 24.10.2008-24.09.2010 cu titlu de comision de risc, calculată de la data plăţioi fiecărei rate în parte şi până la data restituirii în integralitate a debitului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică

Dosar 15451/300/2014

 

In toata tara sunt peste 7000 de dosare

1-10 din 7.003 rezultate
Pictogramă element
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 33205/3/2014
… I2P13MdkQAQA=iAgAAAA==&s_ce=023i3k0004080g100023g0a9snj acţiune înconstatare CLAUZE ABUZIVE 33205/3/2014 1780/2015 Apel Secţia a V-a civilă …
Pictogramă element
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 53789/3/2010
… IREV0MdkQAQA=iAgAAAA==&s_ce=023i3k0004080g100023g0f9snj acţiune înconstatare clauze abuzive 53789/3/2010 1772/2012 Apel Secţia a V-a civilă …
Pictogramă element
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 11954/3/2012
… IQfF1MdkQAQA=iAgAAAA==&s_ce=023i3k0004080g100023g0d9snj acţiune înconstatare clauze abuzive şi pretenţii 11954/3/2012 2755/2013 Apel Secţia a V …
Pictogramă element
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 24432/3/2012
… Ivyh2MdkQAQA=iAgAAAA==&s_ce=023i3k0004080g100023g089snj acţiune înconstatare clauze abuzive şi obligaţia de a face, discutare perimare complet jud.: C.G.Ilea …
Pictogramă element
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 31361/3/2014
… ICPV3MdkQAQA=iAgAAAA==&s_ce=023i3k0004080g100023g0f9snj acţiune înconstatare clauze abuzive 31361/3/2014 715/2015 Apel Secţia a V-a civilă …
Pictogramă element
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 2019/98/2014
… IiRrNTgzRIgA=iAgAAAA==&s_ce=023i3k0004080g100023g0apknj acţiune înconstatare clauze abuzive 2019/98/2014 838/2015 Apel Secţia a VI-a civilă …
Pictogramă element
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 2199/98/2014
… IUxvNTgzRIgA=iAgAAAA==&s_ce=023i3k0004080g100023g0cpknj acţiune înconstatare CLAUZE ABUZIVE 2199/98/2014 482/2015 Apel Secţia a VI-a civilă …
Pictogramă element
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 48473/299/2012
… IUEjOPuQ5agA=iAgAAAA==&s_ce=023i3k0004080g100023g0eq4nj acţiune înconstatare constatare clauze abuzive 48473/299/2012 5/2015 Recurs Secţia a V-a civilă …
Pictogramă element
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 4548/299/2013
… Ip4vOPuQ5agA=iAgAAAA==&s_ce=023i3k0004080g100023g08q4nj acţiune înconstatare clauze abuzive 4548/299/2013 2806/2014 Recurs Secţia a V-a civilă …
Pictogramă element
Tribunalul BUCUREŞTI – dosarul nr. 44204/299/2014
… I5PbPPuQ5agA=iAwAAAA==&s_ce=023i3k0004080g100023g0aq4nj acţiune înconstatare clauze abuzive 44204/299/2014 Apel Secţia a-VI-a Civilă Litigii …

Ultimele dosare depuse pe clauze abuzive banci

1-10 din 6.888 rezultate
http://portal.just.ro/SitePages/cautare.aspx?k=actiune%20in%20constatare%20clauze%20abuzive&v1=-mjmpdosardata
Pictogramă element
Judecătoria BRĂILA – dosarul nr. 3883/196/2016
… 023i3k0004080g100023g0c4sfj 3883/196/2016 3883/196/2016 Secţia civilăacţiune în constatare CLAUZE ABUZIVE 3883/196/2016 Fond vDosarCHL http://portal/sites …
Pictogramă element
Judecătoria BRĂILA – dosarul nr. 3895/196/2016
… 023i3k0004080g100023g0c4sfj 3895/196/2016 3895/196/2016 Secţia civilăacţiune în constatare CLAUZE ABUZIVE 3895/196/2016 Fond vDosarCHL http://portal/sites …
Pictogramă element
Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI – dosarul nr. 15362/299/2016
… 023i3k0004080g100023g0eq4nj 15362/299/2016 15362/299/2016 . acţiune înconstatare CLAUZE ABUZIVE 15362/299/2016 Fond vDosarCHL http://portal/sites …
Pictogramă element
Judecătoria BRĂILA – dosarul nr. 3894/196/2016
… 023i3k0004080g100023g0e4sfj 3894/196/2016 3894/196/2016 Secţia civilăacţiune în constatare CLAUZE ABUZIVE 3894/196/2016 Fond vDosarCHL http://portal/sites …
Pictogramă element
Tribunalul IAŞI – dosarul nr. 4800/866/2014
… 2014 Secţia II civilă-contencios administrativ şi fiscal acţiune în constatare,constatare clauze abuzive 4800/866/2014 Apel vDosarCHL http://portal …
Pictogramă element
Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI – dosarul nr. 15369/299/2016
… 023i3k0004080g100023g0cq4nj 15369/299/2016 15369/299/2016 . acţiune înconstatare CLAUZE ABUZIVE 15369/299/2016 Fond vDosarCHL http://portal/sites …
Pictogramă element
Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI – dosarul nr. 15433/299/2016
… 023i3k0004080g100023g0cq4nj 15433/299/2016 15433/299/2016 . acţiune înconstatare clauze abuzive 15433/299/2016 Fond vDosarCHL http://portal/sites …
Pictogramă element
Tribunalul BRĂILA – dosarul nr. 17887/196/2014
… 2014 Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal acţiune înconstatare CLAUZE ABUZIVE 17887/196/2014 Apel vDosarCHL http://portal/sites …
Pictogramă element
Judecătoria BISTRIŢA – dosarul nr. 2436/190/2016
… 023i3k0004080g100023g0e9k7j 2436/190/2016 2436/190/2016 SECŢIA CIVILĂacţiune în constatare CLAUZE ABUZIVE 2436/190/2016 Fond vDosarCHL http://portal/sites …
Pictogramă element
Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI – dosarul nr. 15206/299/2016
… 023i3k0004080g100023g08q4nj 15206/299/2016 15206/299/2016 . acţiune înconstatare CLAUZE ABUZIVE 15206/299/2016 Fond vDosarCHL http://portal/sites …

Inca o contestatie la titlu pe clauze abuzive- ADMISA

Nr. unic (nr. format vechi) : 2865/176/2015
Data inregistrarii 18.05.2015
Data ultimei modificari: 17.03.2016
Sectie: JUDECĂTORIA ALBA IULIA
Materie: Civil
Obiect: contestaţie la executare DOS. EXEC. 976/2014
Stadiu procesual: Fond

Părţi
Nume Calitate parte
COMANICIU MARIA ELENA Contestator
S.C. BANCA COMERCIALA ROMANA SA Intimat
COMANICIU PETRU DANIEL Contestator

Şedinţe
08.12.2015
Ora estimata: 08:30
Complet: C III
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admis în parte contestaţia.
Document: Hotarâre 3164/2015 08.12.2015

02.12.2015
Ora estimata: 08:30
Complet: C III
Tip solutie: Amână pronunţarea
Solutia pe scurt: Amânată pronunţarea pentru data de 08.12.2015.
Document: Încheiere – Amânare ulterioară a pronunţării 02.12.2015

24.11.2015
Ora estimata: 08:30
Complet: C III
Tip solutie: Amână pronunţarea
Solutia pe scurt: Amânată pronunţarea pentru data de 02.12.2015.
Document: Încheiere – Amânare iniţială a pronunţării 24.11.2015

20.10.2015
Ora estimata: 08:30
Complet: C III
Tip solutie: Amână cauza
Solutia pe scurt: Pentru administrare probe.
Document: Încheiere de şedinţă 20.10.2015

22.09.2015
Ora estimata: 08:30
Complet: C III
Tip solutie: Amână cauza
Solutia pe scurt: Admis în parte excepţia tardivităţii. Respinge excepţia inadmisibilităţii şi excepţia nulităţii parţiale a contestatţiei la titlu. Termen la data de 20.10.2015.
Document: Încheiere de şedinţă 22.09.2015

15.09.2015
Ora estimata: 08:30
Complet: C III
Tip solutie: Amână pronunţarea
Solutia pe scurt: Amânată pronunţarea pentru data de 22.09.2015.
Document: Încheiere – Amânare ulterioară a pronunţării 15.09.2015

08.09.2015
Ora estimata: 08:30
Complet: C III
Tip solutie: Amână pronunţarea
Solutia pe scurt: Amânată pronunţarea pentru data de 15.09.2015.
Document: Încheiere – Amânare iniţială a pronunţării 08.09.2015

04.08.2015
Ora estimata: 08:30
Complet: C XII
Tip solutie: Amână cauza
Solutia pe scurt: respinge capătul de cerere privind suspendarea executării silite
Document: Încheiere de şedinţă 04.08.2015

07.07.2015
Ora estimata: 08:30
Complet: C III
Tip solutie: Amână cauza
Solutia pe scurt: în vederea comunicării dosarului execuţional.
Document: Încheiere de şedinţă 07.07.2015

23.06.2015
Ora estimata: 08:30
Complet: C III
Tip solutie: Amână cauza
Solutia pe scurt: Pentru a se comunica înscrisurile depuse la dosar
Document: Încheiere de şedinţă 23.06.2015

Ce a decis instanta?

Constata ca clauzele referitoare la dobanda cuprinse in art.5 teza finala,art.6,art.7 si art.8 sunt abuzive

Anuleaza toate formele de executare silite demarate in dosarul executional…..

Acţiune în constatare clauze abuzive PIRAEUS BANK ROMANIA

Nr. unic (nr. format vechi) : 30106/299/2014
Data inregistrarii 26.06.2014
Data ultimei modificari: 05.10.2015
Sectie: .
Materie: Civil
Obiect: acţiune în constatare clauze abuzive
Stadiu procesual: Fond

Părţi
Nume Calitate parte
WITINGHER STEFAN DOMICILIUL ALES LA COLTUC SI ASOCIATII Reclamant
WITINGHER CARMEN ELENA DOMICILIUL ALES LA COLTUC SI ASOCIATII Reclamant
PIRAEUS BANK ROMANIA S.A. – LA CABINET AVOCAT LEAHU Pârât

Şedinţe
11.06.2015
Ora estimata: 8:30
Complet: Complet amanari de pronuntare pt. jud. MOISE L.
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite în parte acţiunea. Constată caracterul abuziv al clauzelor inserate la art.5.1 din contractul de credit nr.420502D0060013932 din 23.05.2007, în ceea ce priveşte sintagmele “dobânda se poate modifica în funcţie de variaţia indicelui de referinţă şi a marjei, conform deciziei băncii”, respectiv “ Banca poate modifica dobânda, în orice moment, conform deciziei sale”. Respinge în rest acţiunea ca neîntemeiată. Respinge cererea reclamanţilor de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată. Ia act că pârâta nu solicită cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 11.06.2015.
Document: Hotarâre 11389/2015 11.06.2015

Alte procese castigate

In procesul 29962/200/2014, s-a decis:

Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Respinge exceptia de necompetenta teritoriala a Judecatoriei Buzau invocta de parata.Admite in parte cererea astfel cum a fost completata avand ca obiect clauze abuzive formulata de reclamantul Adam Petrus Gabriel in contradictoriu cu paratele SC PIRAEUS BANK SA BUCURESTI si SC PIRAEUS BANK -SUCURSALA BUZAU.Constata caracterul abuziv si pe cale de consecinta nulitatea absoluta a clauzei prev. de art 1 pvâct 3 lit a din contractul de credit nr. 1001R000000038433/29.09.2008 privind comisionul de acordare.Obliga paratele in solidar la restituirea catre reclamant a sumei de 1000 CHF in echivalent lei la cursul BNR din ziua platii, cum titlul de comision de acordare credit precum si la plata dobanzii legale aferenta acestei sume,dobanda ce va fi calculata de la data platii acestui comision si pana la data achitarii efective.Constata caracterul abuziv si pe cale de consecinta nulitatea absoluta a clauzei prev. de art 6 pct 3 din contractul de credit nr. 1001R000000038433/29.09.2008 privind obligatia imprumutatului ca cel tarziu in ziua scadentei sa constituie suma necesara rambursarilor in contul curent deschis la Banca, in valuta prevazuta in graficul de rambursare.Dispune stabilizarea cursului dee schimb CHF/ RON pentru calculul fiecarei rate succesive datorate de reclamant la cursul de schimb CHF/RON valabil la data incheierii contractului de credit nr 1001R000000038433/29.09.2008( 1CHF = 2,3341 RON) incepand cu data scadentei primei rate si pana la rambursarea integrala a creditului.Constata caracterul abuziv si pe cale de consecinta nulitatea absoluta a clauzei prev de art 2 din contractul de credit nr. 1001R000000038433/29.09.2008 privind solutionarea litigiilor de catre instentele judecatoresti din mun. Bucuresti.Respinge ca neantemeiate capetele de cerere avand ca obiect constatarea ca abuzive a clauzelor prev. de art 1.2; art 5.1; art 5.4.Obliga paratele in solidar catre reclamant la plata sumei de 2.000 lei cheltuieli de judecata.Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare.Pronuntata in sedinta publica astazi 12.10.2015.
Document: Hotarâre  10315/2015  12.10.2015

Felicitari : Tribunalul Bucureşti a decis ca Vodafone să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare – Avocat Coltuc

Tribunalul Bucureşti a admis cererea Autorităţii Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), astfel încât operatorul va renunţa la clauzele abuzive din contracte.

justitie proceseDupă ce a primit mai multe reclamaţii de la abonaţii operatorului telecom Vodafone, ANPC a încheiat mai multe procese verbale de constatare. Potrivit legii 193/2000, de la 1 octombrie 2013, plângerile întemeiate care vizează contractele preformulate – aşa cum sunt şi cele de telefonie mobilă – sunt trimise în instanţă. În cazul în care instanţa constată că există prevederi contractuale cu caracter abuziv, aceasta dispune eliminarea acestora din toate contractele în executare încheiate între profesionistul în cauză şi consumatori.

Tribunalul Bucureşti a decis ca Vodafone să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum și să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate de același tip, destinate a fi utilizate în cadrul activității profesionale. Totodată, instanța a amendat operatorul cu 200 lei pentru încălcarea prevederilor articolului 1, aliniatul 3 din Legea 193/2000, care interzice comercianților stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.

Banca Comercială Română (BCR) consideră că „nicio instanţă nu poate elimina dintr-un contract de credit referirile cu privire la dobândă”.MAI SA FIE……

Banca Comercială Română (BCR) consideră că „nicio instanţă nu poate elimina dintr-un contract de credit referirile cu privire la dobândă”, însă banca se va „plia” pe decizia ICCJ şi va avea discuţii cu clienţii care au câştigat procesul privind dobânda variabilă, afirmă un director regional din BCR.

BCR, care a pierdut definitiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procesul intentat de 200 de clienţi care au contestat dobânda variabilă stabilită unilateral de bancă, consideră că nicio instanţă de judecată nu poate elimina dintr-un contract de credit prevederile referitoare la dobândă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Nu aş vrea să comentez foarte mult decizia Curţii, însă practic poziţia băncii este că nicio instanţă de pe lumea asta nu poate elimina dintr-un contract de credit referirile cu privire la dobândă”, a afirmat, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Ploieşti, Nicolae Cîrciumărescu, director regional în cadrul BCR.

Cîrciumărescu a explicat că BCR aşteaptă ca ICCJ să formuleze hotărârea, iar în baza prevederilor exacte ale acesteia banca se va „plia” pe decizia judecătorilor Curţii Supreme.

Ce deducem de aici?

Nicio hotarare a ICCJ nu este buna.Incredibil

Milioane de clienţi bancari care nu au denunţat OUG 50 ar putea beneficia de deciziile instanţelor pe clauze abuzive

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a revocat un ordin intern prin care clienţii băncilor erau împărţiţi în două categorii: cei care au denunţat actele adiţionale de aliniere la OUG 50/2010 şi cei care nu au făcut-o. Preşedintele ANPC spune că de deciziile pozitive ale instanţelor din procesele împotriva băncilor vor beneficia toţi consumatorii. Astfel, aceştia ar putea plăti rate mai mici la bănci, după eliminarea diferitelor clauze privind dobânzile şi comisioanele

Ordinul intern cu numărul 358 din 23.10.2013 prevedea ca reclamaţiile pe această temă să fie redirecționate la ANPC dacă sediul social al profesionistului (operatorului economic) se află în Municipiul București sau în llfov sau ca acestea să fie analizate de către Consiliile Județene pentru Protecția consumatorilor cu consultarea prealabilă a ANPC, dacă sediul social al profesionistului (operatorului economic) e pe raza teritorială a regiunii/județului.

În cazul în care erau reclamate clauze abuzive din contractele de credit, acestea erau trimise la ANPC pentru analiză şi un eventual proces în instanţă doar dacă erau formulate de petenţi care au denunţat actele adiţionale de aliniere la OUG 50/2010 privind creditele pentru consumatori.  Doar o foarte mică parte dintre consumatori au denunţat actele adiţionale de aliniere, aşa cum dădea dreptul legea 288/2010 de modificare a OUG 50, astfel că eventualele plângeri a milioane de consumatori nu puteau fi luate în seamă la nivel central de către ANPC.

Acest ordin a fost emis în contextul în care legea 193/2000 a fost modificată de la 1 octombrie 2013. Noile articole, 12 și 13, prevăd că o acțiuni în instanță a ANPC sau a unei asociații de consumatori cu 3000 de membri împotriva unui profesionist care folosește clauze abuzive în contractele sale are efect asupra tuturor consumatorilor care sunt afectați de respectivele clauze, inclusiv în cazul contractelor în derulare. Altfel spus, clauzele respective sunt eliminate pentru toţi consumatorii, indiferent dacă aceştia depun relcamaţii sau nu, un mecanism cerut de Directiva europeană 93/13.

În realitate, clauzele privind comisioanele şi dobânzile au fost modificate, dar costurile impuse consumatorilor au început să fie calculate după o formulă păguboasă pentru aceştia.

Spre exemplu, băncile care foloseau formule netransparente/interne pentru calculul dobânzilor au trecut la aplicarea unor referinţe de piaţă precum Euribor/Libor/Robor, dar au calculat marje noi de dobândă, artificiale. Băncile au luat în calcul valorile referinţelor din piaţă din toamna lui 2010 pentru a calcula aceste marje şi nu pe cele de la momentul acordării creditelor, când aveau valori mult mai mari, astfel că marjele fixe rezultate au fost mult mai mari, în unele cazuri de 8-10 puncte procentuale al creditele ipotecare în valută! Modul în care ANPC a implementat Directiva 2008/48 prin OUG 50 a lăsat de dorit şi a creat multă confuzie. Băncile au profitat de neclaritatea textului de lege şi au putut să redenumească comisioanele interzise, precum cel de risc, şi să modifice marjele de dobândă fixe, mai ales după ce o scrisoare semnată de fostul preşedinte Constantin Cerbulescu arăta că au voie să facă acest lucru, deşi nu era clar ce valoare legală are acea epistolă.

ANPC: nu vor exista discriminări ale consumatorilor în procesele cu băncile

Din 2013, ANPC a pornit mai multe procese cu băncile pe clauze abuzive. După procedurile prealabile care se fac, potrivit noului Cod de procedură civilă, aceste litigii au fost plimbate între secţiile de contencios şi cele de civil de la Tribunalul Bucureşti şi au ajuns la Curtea de Apel care tranşat conflictele de competenţă ivite. Acum, dosarele încep să se reîntoarcă la Tribunal, unde primesc termene de judecată.

PROCESE CLAUZE ABUZIVE: Decizie definitiva a Tribunalului Bucuresti cu privire la dobanda de referinta abuziva a BCR

Tribunalul Bucuresti a respins caile extraordinare de atac ale Bancii Comerciale Romane intr-un proces cu un client in care clauza privind dobanda de referinta variabila a bancii a fost declarata abuziva. Acelasi lucru s-a intamplat recent intr-un alt litigiu similar la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ambele decizii fiind o premiera pentru instantele respective.

Magistratii de la Tribunalul Bucuresti au respins contestatia in anulare (in 3 noiembrie) si cererea de revizuire (in 22 septembrie) formulate de avocatii BCR intr-un litigiu in care clauza privind dobanda de referinta variabila dintr-un contract de credit a fost declarata abuziva, astfel ca decizia a ramas definitiva.

Acesta este primul caz in care BCR pierde la Tribunalul Bucuresti pe clauza de dobanda, care da dreptul bancii sa modifice rata curenta dupa propriile aprecieri, fara explicatii contractuale.

Tribunalul a decis, in recursul care a intors decizia Judecatoriei Sectorului 3, ca dobanda de referinta variabila sa fie inlocuita cu Euribor, lucru ce face ca dobanda creditului sa scada de la 11% la sub 1,7% si eliminarea comisionului de administrare de 13 euro pe luna. Instanta a decis sa fie pastrata marja initiala din contract de 1,5 puncte procentuale, desi banca modificase unilateral contractul printr-un act aditional emis cu ocazia OUG 50/2010, prin care marja era crescuta la 9,66 pp. Totodata, pe langa restituirea sumelor incasate nelegal, banca mai trebuie sa plateasca si dobanda legala clientului.

SURSA portal.just.ro

Incredibil ce se intampla:Procesele deschise de ANPC impotriva bancilor stagneaza pe fondul declinarii de competenta a instantelor

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor are 10 procese cu bancile comerciale (plus unul cu Vodafone) pentru eliminarea posibilelor clauze abuzive din toate contractele in derulare. Desi s-au implinit mai bine de 10 luni de cand o parte din dosare au fost inregistrate la Tribunalul Bucuresti, acestea inca nu au termene reale.

ANPC se judeca cu bancile pe clauze abuzive inca de anul trecut. Autoritatea guvernamentala a depus, inca de pe vremea fostului presedinte al institutiei, mai multe actiuni in instanta prin care cere ca anumite clauze contractuale, care genereaza costuri pentru consumator, considerate abuzive, sa fie inlaturate.

Doar ca de la intocmirea proceselor verbale pana la judecata propriu-zisa s-a scurs deja un timp in care nu s-a intamplat absolut nimic care sa conteze. Procesele nu au depasit stadiul de forma, pentru ca inca nu s-a stabilit clar inca cine le judeca.

Litigiile au fost inscrise la sectia de contencios administrativ a Tribunalului Bucuresti, desi toate procesele ANPC cu bancile pe clauze abuzive de pana acum au fost repartizate sectiilor civile/comerciale. De altfel, inregistrarea acestor dosare la sectia de contencios este o premiera in materia proceselor dintre ANPC si banci.

Dupa alegeri potopul:Legea clauzelor abuzive ar putea fi modificata dupa alegerile prezidentiale din 2014

Ce putem face?

Singura varianta este sa avem un dosar pe rol

FOLLOW AVOCAT COLTUC
FOLLOW AVOCAT COLTUC

Camera Deputatilor ar putea modifica legea 193/2000 privind clauzele abuzive in favoarea bancilor, dupa alegerile prezidentiale, potrivit unor surse apropiate situatiei. Bancherii spun ca sunt asaltati de proiecte legislative din Parlament, care de care mai daunatoare pentru afacerile lor. Alesii propun ba ca debitorii sa plateasca creditele la un curs de schimb mai avantajos, ba sa nu mai fie executati silit, in cazul in care au luat credite in franci pe care nu le mai pot plati. Însa situatia nu e atat de dramatica pentru banci, precum suna. Ba dimpotriva.

Doua proiecte au trecut de Senat zilele trecut. Ambele vin sa modifice OUG 50/2010 privind creditele pentru consumatori.

L76/2014 a trecut prin aprobare tacita de Senat. Proiectul ar putea face posibila rambursarea anticipata, totala sau partiala, in lei a creditelor in valuta, la cursul mediu lunar de la data acordarii imprumutului.

Asa cum scria ECONOMICA.NET, proiectul de lege primise aviz negativ de la Comisia Juridica, cea de fond, si urma sa fie respins de catre plenul Senatului. La cererea unui reprezentant al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, proiectul a fost retrimis in comisie pentru raport suplimentar, si acolo l-a prins termenul de adoptare. Dat fiind impactul pe care l-ar putea avea asupra sistemului bancar, in catul in care s-ar aplica si asupra creditelor acordate inainte de 2010, cel mai probabil aceasta initiativa va pica in Camera, desi da bine la popor in CV-ul initiatorilor de la UDMR, PSD, PDL si PNL.

Cealalta initiativa pe acest subiect apartine mai multor parlamentari PSD, in frunte cu Ana Birchall, si a trecut cu majoritate de voturi de plenul Senatului. Desi se refera tot la riscul valutar, pentru consumatori aceasta initiativa este cam apa de ploaie. Conversia creditului din valuta in lei (sau alta moneda avantajoasa pentru debitor) s-ar face la cursul pietei de la data cererii, fara costuri suplimentare in ceea ce priveste serviciul pe care il face banca. Însa, despre dobanzile de dupa conversie nu se pomeneste nimic, astfel incat acestea cel mai probabil ar fi la latitudinea bancii.

Cum dobanzile mai mici au fost cele care i-au atras pe romani sa ia credite in valuta, iar cele la lei nu sunt inca la acel nivel, conversia in lei nu pare cea mai buna optiune in prezent, mai ales pentru cei care asteapta ca leul sa se aprecieze si sa mai recupereze din pierderile din anii anteriori.

Singurele cazuri in care dobanzile la creditele in euro acordate inainte de criza sunt mai mari decat cele la lei din oferta curenta sunt cele in care bancile au folosit dobanzi interne si apoi au calculat marje foarte mari dupa emiterea OUG 50.

Romanii au cea mai putina incredere in banci printre tarile din zona

Romanii au cea mai putina incredere in banci printre tarile din zona

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/BnsRdYLELcS

Romanii au cea mai putina incredere in banci printre tarile din zona

Romanii au mai putina incredere in banci decat locuitorii tarilor vecine, cele mai frecvente reclamatii fiind legate de pretul produselor si serviciilor bancare, precum si clauzele abuzive din contractele de credit, releva un studiu.

Cercetarea, realizata pe un esantion reprezentantiv, a vrut sa afle, printre altele, care sunt cele mai de incredere 20 de institutii in care populatia din tarile din Europa de Est are cea mai mare incredere.

In Romania si Austria bancile se bucura de cea mai mica popularitate, fiind clasate pe locul 8 dintr-o lista de 20 de alte institutii, precum biserica, armata, spitalele, justitia sau scolile. Firmele de asigurari se bucura de o incredere mai mica decat bancile.

Cum apreciaza bancherii romani aceste rezultate? „Daca ne comparam cu alte institutii, suntem undeva la mijloc, locul 8 nu e nici rau, dar nici bun, mai ales ca locuitorii altor state au o incredere mai mare in banci. In Austria increderea e scazuta, ca la noi, pentru ca acolo populatia are un simt critic foarte dezvoltat. Insa in alte tari din zona, sistemul bancar ocupa locuri mult mai bune, intre 4 si 6, iar in Slovacia e chiar pe primul loc”, a spus Sorin Mititelu (foto), directorul produselor de retail la BCR, la Conferintele Pietei Financiare Florin Petria.

„E clar ca daca ne comparam cu alte tari, nu suntem intr-o pozitie favorabila, ceea ce inseamna ca avem de lucru la acest capitol. In ce fel, e de discutat. Cred ca ar trebui sa acordam mai multa atentie acestui lucru, pentru ca vedem ca increderea in economie se imbunatateste, insa in banci, nu. Asadar, cred ca e nevoie de un efort mai degraba din partea bancilor decat din partea publicului pentru ca acesta sa-si recastige increderea in institutiile de credit”, a adaugat el.

Intrebat care ar fi solutiile pentru imbunatatirea increderii populatiei in banci, Mititelu a spus ca problema ar trebui sa se rezolve prin tratarea cu mai multa atentie a celor mai comune situatii din relatia banci-clienti, prin mai multe explicatii si o comunicare mai intensa.

O buna parte din reclamatiile clientilor sunt legate de pret si de clauzele abuzive, adauga Mititelu, de aceea subiectul clauze abuzive necesita o discutie mai detaliata, pentru ca publicul sa inteleaga despre ce este vorba in realitate, intrucat exista ratiuni pentru tot ce s-a facut.

„Subiectele tratate in comunicarea publica in privinta clauzelor abuzive, pritr-o analiza mai detaliata si mai multe informatii, ar putea ajuta in primul rand bancile”, spune Mititelu.

El considera ca bancile nu au informat si explicat suficient. „Trebuie sa explicam mult mai bine de ce am luat deciziile pe care le-am luat”.

O problema in clarificarea acestei dispune este faptul ca pentru marea majoritate a consumatorilor prevaleaza de foarte multe ori imboldul unui castig imediat, chiar daca exista informatii corespunzatoare, lucru ce nu este cea mai potrivita solutie.


Se va infiinta un tribunal specializat pentru clauzele abuzive si insolventa

Se va infiinta un tribunal specializat pentru clauzele abuzive si insolventa

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/1E4k84fphDV

Se va infiinta un tribunal specializat pentru clauzele abuzive si insolventa

Guvernul a aprobat, in urma cu 2 saptamani, o lege pentru infiintarea unui Tribunal specializat în domeniile societăţi, registrul comerţului, concurenţă neloială şi insolvenţă la nivelul municipiului Bucureşti şi care ar putea primi şi competenţa de soluţionare a clauzelor abuzive, dupa ce legea prin care se pot denunta toate aceste clauze va intra in vigoare din 1 octombrie, a anuntat Ministerul Justitiei, intr-un comunicat.

Comunicat de presă referitor la intrarea în vigoare a unor dispoziţii legale privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori:

Începând de la data de 1 octombrie 2013 vor intra în vigoare dispozitiile art.12 şi 13 din Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Aceste dispozitii se refera la posibilitatea reprezentanţilor împuterniciţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor sau a asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor (constituite în anumite condiţii prevazute de Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor) de a chema în judecată pe profesionistul care utilizează contracte de adeziune ce conţin clauze abuzive, pentru instanţa ca să dispună încetarea folosirii acestora, precum şi modificarea contractelor aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive.

Aplicarea acestor prevederi nu afectează dreptul consumatorului căruia i se opune un contract de adeziune ce conţine clauze abuzive de a invoca nulitatea clauzei pe cale de acţiune ori pe cale de excepţie, în condiţiile legii, în contextul unor acţiuni individuale la care avea dreptul şi potrivit reglementării în vigoare la acest moment.

„Instanţa competentă să soluţioneze acest gen de cauze este tribunalul de la domiciliul sau, după caz, sediul profesionistului, iar impotriva hotărârii astfel pronunţate se poate exercita numai calea de atac a apelului care va fi judecat de către curtea de apel.

În urmă cu două săptămâni, la propunerea Ministerului Justiţiei, pregătind intrarea în vigoare şi a acestor prevederi, Guvernul a aprobat cadrul legal care să permită înfiinţarea unui Tribunal specializat în domeniile societăţi, registrul comerţului, concurenţă neloială şi insolvenţă la nivelul municipiului Bucureşti şi care ar putea primi şi competenţa de soluţionare a acestei categorii de cauze.

Degrevarea Tribunalului Bucureşti de cauze care au ca obiect societăţi, registrul comerţului, concurenţă neloială, insolvenţă, etc., este o necesitate, la fel ca şi soluţionarea acestui tip de acţiuni în timp cât mai scurt. Vreau să salut adoptarea în procedură accelerată de către Camera Deputaţilor a acestui proiect de lege şi sper ca şi Senatul să urmeze acest exemplu, astfel încât trecem cât mai repede posibil la înfiinţarea efectivă a acestei instanţe”, a declarat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.


Persoanele care nu au respins modificarile aduse contractelor de credit prin OUG 50/2010 nu mai pot face plangere impotriva bancilor pentru clauze abuzive

Persoanele care nu au respins modificarile aduse contractelor de credit prin OUG 50/2010 nu mai pot face plangere impotriva bancilor pentru clauze abuzive

 

Presedintele ANPC, Bogdan Nica, a emis un ordin intern prin care se stabileste modul in care vor fi tratate plangerile in baza legii 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre consumatori si profesionisti, modificata de la inceputul lunii octombrie.

Ordinul ANPC cu numarul 358 din 23.10.2013 prevede ca acele reclamatii ale consumatorilor care in care se constata ca se face referire la contracte in executare cu posibile clauze abuzive vor fi redirectionate la ANPC daca sediul social al profesionistului (operatorului economic) se afla in Municipiul Bucuresti sau in llfov sau vor fi analizate de catre Consiliile Judetene pentru Protectia consumatorilor cu consultarea prealabila a ANPC, daca sediul social al profesionistului (operatorului economic) e pe raza teritoriala a regiunii/judetului.

Acest ordin vine in contextul in care legea 193/2000 a fost modificata de la 1 octombrie. Potivit modificarilor inscrise in articolele 12 si 13, actiunile in instanta ale ANPC si cele ale asociatiilor de consumatori impotriva unui profesionist care foloseste clauze abuzive in contractele sale au efecte asupra tuturor consumatorilor care sunt afectati de respectivele clauze, inclusiv in cazul contractelor in derulare.

In privinta contractelor bancare, insa, ordinul ANPC prevede un tratament diferit, in functie de modul in care titularii contractelor bancare au procedat in 2010-2011, anume daca au denuntat explicit sau nu actele aditionale emise de banci pentru alinierea la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 50 din 2010, desi contractele lor bancare initiale au clauze care au fost dovedite de mai multe instante (dar nu in toate cazurile) ca fiind abuzive.

Iata ce spune ordinul ANPC:

“Art. 2. Reclamatiile privind serviciile bancare se vor analiza punctual de catre fiecare CJPC (dupa verificarea prealabila la unitatea bancara) astfel:

– Daca petentul nu a denuntat actul aditjonal in termen de 60 de zile prevazut de Legea 288/2010 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernulul nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, in aceasta situatie CJPC va raspunde petentului corespunzator temeiului legal.

– Daca petentul a denuntat actul aditional. reclamatia si documentele aferente se transmit la ANPC – D.C.S.P. – Biroul Prestari Servicii, conform celor de mai sus, care va analiza oportunitatea incheierii documentului de control, conform prevederilor legale”.

Astfel, cei care nu au denuntat OUG 50 vor fi tratati la nivel de CJPC, fara consultarea ANPC, in timp ce de la sesizarile celor care le-au denuntat vor putea fi incepute actiunile cu efecte asupra tuturor consumatorilor afectati de clauzele abuzive ale respectivului profesionist.

Cei mai multi clienti ai bancilor nu au denuntat actele aditionale, chiar daca prevederile acestora le erau mai degraba defavorabile. In prima faza, OUG 50 spunea ca acestea vor fi implementate automat de catre banci si in cazul creditelor in derulare, fara a exista posibilitatea pentru consumator de a le denunta – nesemnarea actelor fiind considerata acceptare tacita. Legea 288 de adoptare a OUG 50 spunea ca ordonanta nu mai este aplicabila creditelor in derulare, dar ca acele acte aditionale emise si nesemnate de catre consumatori pot fi denuntate in termen de 60 de zile de catre parti.

 

 

Incredibil:Termenul de intrare in vigoare a noilor prevederi in materia clauzelor abuzive, amanat

Guvernul va amana din nou aplicarea celor doua noi articole la legea 193/2000 care ar permite eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele comerciantului care are astfel de practici. Acestea ar fi trebuit sa intre in vigoare la 1 octombrie, dar cel mai probabil vor fi amanate pana la anul.

Bancile au reusit sa tergiverseze aplicarea unei legi timp de un an. Guvernul va amana pentru 1 februarie 2014 cele doua noi articole la legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori, potrivit unor surse apropiate discutiilor. Potrivit celor doua articole, o clauza dovedita ca fiind abuziva intr-un contract de adeziune va fi eliminata din toate contractele care o contin ale acelui profesionist.

Aplicarea celor doua texte este obligatorie pentru Romania, dat fiind faptul ca fac parte dintr-o directiva europeana (93/13/CEE) ce trebuia implementata complet inca de la 1 ianuarie 2007. Desi trebuiau sa intre in vigoare cu restul noului Cod de procedura civila si a legii de aplicare, la 15 februarie 2012, modificarile au fost prorogate de doua ori, o data prin ordonanta de urgenta si o data prin Parlament, ultimul termen oficial fiind 1 octombrie. Se pare ca va trece, insa, un an de la termenul initial, in cazul in care Guvernul va emite o noua ordonanta de amanare-

A fost nevoie de jumatate de an pentru ca Banca Nationala sa vada care ar fi efectul legii asupra sectorului cu cele mai multe clauze reclamate ca fiind abuzive in ultimii ani: cel bancar.

Comunitatea bancara, prin vocea Asociatiei Romane a Bancilor, dar si prin cea a BNR, a cerut ca cele doua articole sa nu se aplice in forma votata de Parlament, prin legea 76/2012, ci a cerut cateva modificari, avand in vedere pierderile potentiale pe care le-ar putea suporta.

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

Practica instantelor romanesti in materia clauzelor abuzive – AVOCAT BANCA

Practica instantelor romanesti in materia clauzelor abuzive – AVOCAT BANCA.Potrivit prevederilor art. 267 TFUE, Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta sa se pronunte, cu titlu preliminar, cu privire la interpretarea tratatelor si cu privire la validitatea si interpretarea actelor adoptate de institutiile, organele, oficiile sau agentiile Uniunii.


Judecatoria Deva, incheierea din 23.02.2011, dosar nr. 808/221/2010

Pe rol fiind actiunea petentului Comisariatul Regional pentru Protectia Consumatorilor Arad – Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Hunedoara in contradictoriu cu intimata SC B.C.R. SA, avand ca obiect aplicare sanctiune contraventionala; cererea de interventie in interes propriu formulata de intervenienta C.E.M., avand ca obiect constatare clauze abuzive.

Instanta pune in discutie cererea formulata de intimata SC B.C.R. SA privind sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene, pentru a raspunde la urmatoarele intrebari:

Notiunile de obiect al contractului si de raport calitate-pret, astfel cum sunt acestea mentionate in Directiva 93/13, includ, in domeniul contractelor de credit cu consumatorii, elementele care formeaza DAE [n.red. dobanda anuala efectiva] perceputa de institutia bancara ca si contraprestatie pentru acordarea creditului?
Din moment ce Legea nr. 193/2000 cuprinde o prevedere care transpune dispozitiile art. 4 alin. (2) din Directiva 93/13, instantele nationale mai au posibilitatea sa procedeze la analiza presupusului caracter abuziv al unor clauze din contractele de credit care se refera la determinarea elementelor componente ale DAE?

Avocat M.R., pentru intimata SC B.C.R. SA, arata ca isi sustine cererea asa cum a fost formulata in scris si insista si cu privire la suspendarea judecatii pana la pronuntarea Curtii.

Avocat F.O., pentru intervenienta, solicita respingerea cererii de sesizare a Curtii si a cererii de suspendare. Instanta pune in vedere avocatilor partilor ca s-a acordat cuvantul doar cu privire la cererea de sesizare a Curtii, urmand ca dupa ce instanta se va pronunta pe acest aspect sa se puna in discutie, eventual, si cererea de suspendare.

Avocat F.O. arata ca se impune respingerea cererii de sesizare a Curtii, avand in vedere ca, prin Ordonanta din 16 noiembrie 2010, data in cauza C-76/101, Curtea si-a expus deja pozitia.

Avocat M.R., in replica, arata ca nu s-a clarificat problema daca, tinand cont de prevederile art. 4 alin. (2) din Directiva 93/13, care exclud clauzele referitoare la obiectul si pretul contractului, de la controlul caracterului abuziv, instantele nationale au sau nu competenta de a analiza astfel de clauze.

Avocat F.O. arata ca din considerentele Ordonantei din 16 noiembrie 2010, data in cauza C-76/10, rezulta implicit raspunsul la intrebarile intimatei.

Instanta, analizand cererea intimatei SC B.C.R. SA privind sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene, constata urmatoarele:

Potrivit prevederilor art. 267 TFUE, in partea relevanta in prezenta procedura, Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta sa se pronunte, cu titlu preliminar, cu privire la interpretarea tratatelor si cu privire la validitatea si interpretarea actelor adoptate de institutiile, organele, oficiile sau agentiile Uniunii.

In cazul in care o asemenea chestiune se invoca in fata unei instante dintr-un stat membru, aceasta instanta poate, in cazul in care apreciaza ca o decizie in aceasta privinta ii este necesara pentru a pronunta o hotarare, sa ceara Curtii sa se pronunte cu privire la aceasta chestiune; in cazul in care o asemenea chestiune se invoca intr-o cauza pendinte in fata unei instante nationale ale carei decizii nu sunt supuse vreunei cai de atac in dreptul intern, aceasta instanta este obligata sa sesizeze Curtea.

Obiectul prezentei actiuni vizeaza pretinsul caracter abuziv al clauzei inserate la pct. 5 din contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 1112/F/23.05.2007, in baza careia s-a modificat dobanda de la 10,5% pe an, la 11,4% pe an.

 

 

 

 

 

Practica instantelor romanesti in materia clauzelor abuzive – AVOCAT BANCA

Avocat banci – clientii bancilor pierd in fiecare an peste 1,3 miliarde de euro din cauza clauzelor abuzive

Avocat-banci

,,Realitatea este ca, asa cum rezulta dintr-un foarte interesant si consistent studiu de impact, din aplicarea in continuare a clauzelor abuzive cu care sunt ,,impanate” contractele de credit bancar de retail, clientii pierd in fiecare an peste 1,3 miliarde de euro (in 20 de ani suma se ridica la 26 miliarde de euro). Este o pierdere minima, ponderata, cu referinta la cele 10 banci care sunt date in judecata in litigiile privind clauzele abuzive. Este vorba de plati pe care le fac clientii in baza acestor clauze care sunt considerate de lege fara de efecte. Sunt plati nedatorate. Daca banii acestia ar fi acolo unde trebuie sa fie, adica la clienti, ei s-ar intoarce in consum, de unde economia si-ar putea extrage resursele de reluare a cresterii. La fel si bietul buget national”, scrie avocatul.

Potrivit acestuia, studiul citat ,,a mers” pe ideea ca tot ceea ce depaseste DAE de 4-5% reprezinta o clauza abuziva, deci o plata nedatorata, sinonima cu o pierdere a clientului in favoarea bancii.

,,Studiul a plecat de la o realitate usor perceptibila. Dupa 2010, bancile au facut profituri bune si volume frumoase de vanzari din programul Prima Casa, unde DAE este, de regula, 4-5%, adica un cost de doua ori si jumatate mai mic decat cel practicat de banci in creditele date inainte de 2009, in perioada de boom economic. Celelalte tipuri de credite acordate de banci (extrem de putine, de altfel, comparativ cu cele opt milioane de credite din perioada 2005-2008) s-au aliniat la aceste costuri. Sunt castiguri rezonabile ale bancilor din aceste credite noi si, foarte interesant, rate extrem de reduse de non-performanta, adica oamenii isi platesc aceste credite. Asa ca studiul a ,,mers” pe ideea ca tot ceea ce depaseste acest DAE de 4-5% intra in zona de clauza abuziva. De aici concluzia ca tot ceea ce se plateste de client peste acest DAE este o plata nedatorata. Deci o pierdere a clientului in favoarea bancii. O rupere a echilibrului contractual (o negare a acelui principiu win-win de care vorbeste dl Sustac), o negare a parteneriatului banca-client intr-un contract care se intinde pe 20-30 de ani. Un contract care produce pierderi clientului si castiguri nelimitate bancii. Or, cum spunea Jimmy Carter, un astfel de contract nu poate fi permantent. Nu subzista. De la aceasta ipoteza, chestiunea calcularii pierderilor clientilor devine simpla pentru economisti (si complicata pentru mine, un simplu jurist care nu prea stie cu cifrele)”

sursa avocatura

Procesele colective impotriva bancilor privind clauzele abuzive ar putea sa aiba cale de atac la ICCJ?De ce?

Viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, este de parere ca procesele colective impotriva bancilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar putea sa aiba cale de atac la Inalta Curte de Casatie, ca o exceptie de la lege, pentru ca deciziile in astfel de spete privesc o masa larga de populatie.

 

Procese colective impotriva bancilor

“Nu este nicio problema sa ai o prima instanta la tribunal si prin exceptie sa ai cale de atac la Inalta Curte de Casatie si Justitie”, a spus Olteanu la seminarul “Consecinte juridice generate de intrarea in vigoarea a modificarilor Legii nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori”, eveniment inclus in seria de manifestari Colocviile juridice al BNR, editia a IX-a.

 

 

Procesele colective impotriva bancilor privind clauzele abuzive ar putea sa aiba cale de atac la ICCJ

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Procese colective impotriva bancilor

O legislatie naţionala poate prevedea nulitatea unui contract incheiat intre un consumator si un comerciant care cuprinde o clauza abuziva daca astfel se asigura o mai buna protectie a consumatorului, au decis magistratii Curtii de Justitie a Uniunii Europene

Potrivit Directivei 93/13 (Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii – JO L 95, p. 29, Editie speciala, 15/vol. 2, p. 273, www.curia.europa.eu), clauzele abuzive

inserate intr-un contract incheiat cu un consumator de catre un vanzator sau un furnizor, impuse de acesta, nu creeaza obligatii pentru consumator.

In aceasta privinta, o clauza trebuie considerata ca fiind abuziva in cazul in care, in contradictie cu cerinta de buna-credinta, provoaca un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor care decurg din contract, in detrimentul consumatorului. Cu toate acestea, contractul care cuprinde o astfel de clauza continua sa angajeze partile in cazul in care poate continua sa existe fara aceasta.

Doamna Pereničová si domnul Perenič au obtinut un credit de 150 000 SKK (4 979 de euro) de la SOS, institutie nebancara care ofera credite de consum in temeiul unor contracte standardizate. Potrivit contractului de credit, imprumutul trebuie rambursat in 32 de rate lunare in cuantum de 6 000 SKK (199 de euro), la care se adauga a treizeci si treia rata, egala cu valoarea creditului acordat. Beneficiarii creditului sunt astfel obligati sa ramburseze o suma de 342 000 SKK (11 352 de euro).

Dobanda anuala efectiva (DAE) a creditului – si anume suma cheltuielilor legate de acesta aflate in sarcina consumatorului – a fost stabilita in contractul respectiv la 48,63 %, in conditiile in care, potrivit calculului efectuat de instanta slovaca de trimitere, aceasta se ridica de fapt la 58,76 %.

Doamna Pereničová si domnul Perenič au introdus o actiune la Okresný súd Prešov (Tribunalul Departamental Prešov, Slovacia) pentru a se constata ca contractul lor de credit contine mai multe clauze abuzive, cum ar fi indicarea inexacta a DAE, si solicita de asemenea acestei instante sa constate nulitatea intregului contract.

Instanta slovaca intreaba Curtea daca directiva ii permite sa constate nulitatea unui contract de credit de consum care cuprinde clauze abuzive atunci cand o astfel de solutie ar fi mai avantajoasa pentru consumator. Astfel, dupa cum precizeaza instanta nationala, in cazul declararii nulitatii, consumatorii vizati ar fi obligati sa plateasca doar dobanzile de intarziere, la un nivel de 9 %, si nu toate cheltuielile aferente creditului acordat, care ar fi mult mai mari decat aceste dobanzi.

In hotararea pronuntata, Curtea aminteste mai intai ca obiectivul urmarit de directiva consta in eliminarea clauzelor abuzive incluse in contractele de credit de consum, mentinand totodata, daca este posibil, validitatea intregului contract, iar nu in anularea tuturor contractelor care contin astfel de clauze.

In continuare, in ceea ce priveste criteriile care permit sa se aprecieze daca un contract poate continua sa existe efectiv fara clauzele abuzive, Curtea releva ca trebuie aplicata o abordare obiectiva, potrivit careia situatia uneia dintre partile la contract, in speta consumatorul, nu poate fi considerata criteriul determinant care decide soarta viitoare a contractului. Prin urmare, directiva se opune ca, la aprecierea aspectului daca un contract care contine una sau mai multe clauze abuzive poate continua sa existe fara clauzele mentionate, sa fie luate in considerare numai efectele avantajoase pentru consumator ale anularii contractului in totalitate.

Cu toate acestea, Curtea constata ca directiva nu a realizat decat o armonizare partiala si minimala a legislatiilor nationale privind clauzele abuzive, recunoscand totodata statelor membre posibilitatea de a asigura consumatorilor un nivel mai ridicat de protectie decat cel pe care aceasta il prevede. Prin urmare, directiva nu se opune ca un stat membru sa prevada, cu respectarea dreptului Uniunii, o reglementare nationala care permite sa se declare nulitatea intregului contract incheiat intre un comerciant si un consumator si care contine una sau mai multe clauze abuzive atunci cand se dovedeste ca aceasta asigura o protectie mai buna a consumatorului.

Clauze abuzive privind comisioanele in contractele de credit

1. De regula, aceste clauze sunt cuprinse in contracte preformulate, lipsindu-le caracterul negociat.Totodata, ele creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, contrar cerintelor bunei-credinte.

 

 

 

Din aceste motive, precum si pentru argumentele care vor fi dezvoltate in cele ce urmeaza, aceste clauze abuzive sunt nule absolut, urmand a fi eliminate din contracte.

Dezechilibrul contractual indus de aceste clauze si lipsa bunei-credinte a bancii trebuie analizate in functie de justetea acestui comision fata de costurile suportate de banca in legatura cu activitatea sa de acordare a creditului.

O astfel de justificare nu exista, acest comision nereprezentand altceva decat o dobanda mascata care, pe langa faptul ca lezeaza interesele economice ale clientilor, aduce atingere si mediului concurential bancar, dezavantajand bancile concurente prin prezentarea unor dobanzi doar aparent reduse, dar care, de fapt, disimuleaza un spor de dobanda sub denumirea de comision.

Aceasta disimulare a dobanzii echivaleaza cu un .

In plus, trebuie subliniat faptul ca acest comision este prohibit in mod expres de art. 15 din Legea nr. 190/1999 care indica in mod limitativ care sunt costurile pe care trebuie sa le suporte consumatorul dintr-un contract de credit imobiliar/ipotecar: „In sarcina imprumutatului vor fi puse numai cheltuielile aferente intocmirii documentatiei de credit si constituirii ipotecii si garantiilor aferente”.

Art. 9 din aceeasi Lege enumera clauzele pe care le poate cuprinde un contract de credit imobiliar.

Prin urmare, orice alt cost pus in sarcina clientilor, inclusiv comisionul de acordare/comisionul de gestiune, este interzis in mod expres de legislatia in vigoare.

2. Clauzele care reglementeaza plata unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului sunt abuzive

Observatiile privind cuprinderea acestor clauze in contracte preformulate, crearea unui dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor si nulitatea absoluta a acestor clauze abuzive sunt valabile si in aceasta ipoteza.

Acest comision, calculat si perceput lunar, disimuleaza, de fapt, un procent consistent de dobanda, marind artificial costul efectiv al creditului si, in plus, creand bancii un avantaj concurential contrar uzantelor cinstite fata de celelalte banci.

Acest comision nu reprezinta altceva decat o dobanda mascata care, pe langa faptul ca lezeaza interesele economice ale clientilor, aduce atingere si mediului concurential al bancii, dezavantajand bancile concurente prin prezentarea unor dobanzi doar aparent reduse, dar care, de fapt, disimuleaza un spor de dobanda sub denumirea de comision. Aceasta disimulare a dobanzii echivaleaza cu un .

In mod evident, o dobanda (aparent) redusa a atras mai multi clienti si, deci, o cifra de afaceri mai mare raportata la ceea ce ar fi putut obtine banca respectiva in conditiile in care ar fi aratat in mod transparent costurile reale ale creditului (asa cum, de altfel, au facut o mare parte din bancile concurente illo temporis).

A se observa, in plus, ca acest comision este calculat si perceput la valoarea initiala a creditului, si nu la soldul acestuia, ceea ce va face, in cazul creditelor ipotecare, acordate pe mai mult de 25 de ani, ca dobanda (aplicata la soldul creditului) sa ajunga sa fie chiar mai mica decat comisionul (care se va aplica la suma initiala imprumutata, indiferent de valoarea din credit rambursata deja la un moment dat).

Disimularea unei parti a dobanzii sub denumirea de comision este o dovada irefutabila a relei credinte a bancii care percepe un astfel de comision, intrucat, pe de o parte, reprezinta o modalitate de inducere in eroare a clientilor, prin prezentarea de dobanzi avantajoase in raport cu ofertele altor banci care actionau pe aceeasi piata relevanta cu banca respectiva (dar care, in realitate, datorita adaugarii la DAE a comisionului de administrare, nu mai erau chiar atat de avantajoase) si, pe de alta parte, reprezinta o modalitate de procurare a unui avantaj concurential contrar uzantelor cinstite ale comerciantilor.  

In baza celor invederate, se impune constatarea caracterului abuziv al clauzelor care reglementeaza plata unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului.

3. Clauzele care reglementeaza plata unui comision de urmarire riscuri calculat la valoarea initiala a creditului sunt abuzive.

Conform clauzelor contractuale impuse de anumite banci, clientii sunt obligati ca lunar, odata cu achitarea ratei din credit, sa achite si un comision de urmarire riscuri, intr-un cuantum calculat din valoarea initiala a creditului.

De exemplu, un comision lunar de 0,35% reprezinta un comision anual de 4,2%, ceea ce reprezinta uneori un cost mai mare chiar decat costul cu dobanda.

Este evident ca ne aflam in prezenta unui alt tip de dobanda mascata, disimulata sub denumirea de comision.

De aceea, toate argumentele relative la comisionul de administrare sunt valabile, mutatis mutandis, si in cazul acestui tip de comision.

Dezechilibrul pe care-l genereaza aceste clauze este dat de faptul ca acest comision nu reprezinta un cost actual al creditului ci, in cel mai rau caz, reprezinta o asigurare pe care banca si-o ia  – avant la lettre – impotriva riscului intrarii consumatorului in incapacitate de plata.

Prin urmare, acest cost este unul eventual si nu unul actual (cert).

Cu toata aceasta incertitudine, banca il incaseaza lunar si nu il returneaza consumatorului bun-platnic dupa unul sau mai multi ani de derulare a contractului fara incidente de plata.

In situatia in care consumatorul isi indeplineste intocmai obligatiile de plata, in favoarea bancii va opera o imbogatire fara justa cauza, in defavoarea clientilor care, cu toate ca si-ar fi indeplinit obligatiile contractuale, vor fi platit lunar un comision de urmarire a riscului, fara ca riscul sa se fi materializat.

Comportamentul contractual al imprumutatului nu este cunoscut de la inceput de catre banca, astfel ca, a incasa un comision de la o persoana care, verificata fiind in evidentele incidentelor de plati, nu a ridicat si nu ridica nici o suspiciune cu privire la seriozitatea si bonitatea sa, nici la incheierea, nici cu ocazia executarii contractului, reprezinta un abuz din partea bancii.

Oricum, contra riscului de neplata banca isi iau garantii reale sau personale si il determina pe client sa incheie polite de asigurare a riscului de neplata.

Mai mult, banca isi asigura  in toate contractele o serie de mecanisme de protectie impotriva riscului de neplata, ceea ce demonstreaza odata in plus ca acest comision de risc este abuziv.

Astfel, riscul deprecierii garantiilor si al neincasarii valorii in cazul vanzarii este de asemenea suportat de catre imprumutat, care va raspunde cu toate bunurile sale.

Dreptul bancii de a-si recupera creanta nu se limiteaza la urmarirea garantiilor, ci se intinde asupra tuturor bunurilor prezente si viitoare, iar deprecierea garantiei afecteaza exclusiv patrimoniul imprumutatului.

In plus, bunurile sunt asigurate, iar banca impune intotdeauna societatea de asigurari, iar riscul de a nu-si incasa despagubirea de la asigurator, practic, este inexistent.

Nu in ultimul rand, banca si-a mai creat inca un instrument de asigurare impotriva riscului de neplata, prin obligarea imprumutatului de a aduce si garantii personale (codebitori, fideiusori).

Toate aceste garantii pe care le are banca impotriva riscului de neplata reprezinta argumente solide in sprijinul celor afirmate mai sus, in sensul ca prevederile contractuale ce reglementeaza comisionul de urmarire riscuri sunt in fapt clauze contractuale abuzive ce sunt lovite de nulitate absoluta.

Riscul de piata trebuie sa fie asumat in egala masura de ambele parti, atat de banca, care este jucator profesionist, cat si de consumator.

Comisionul de urmarire a riscului este perceput de banca pentru a-si acoperi propriul risc. Asadar, pe langa faptul ca un consumator trebuie sa suporte propriul risc (deteriorarea cursului de schimb, diminuarea veniturilor etc.), este obligat prin aceste clauze abuzive sa suporte si riscul bancii.

Disproportia dintre drepturile si obligatiile contractuale ale partilor este cu usurinta demonstrata intrucat, pana la acest moment, consumatorii au suportat, pe de o parte, cresterea ratei lunare datorita devalorizarii leului, iar pe de alta, comisionul de risc care punea banca la adapost de orice risc, inclusiv de riscul probabil in situatia inversa, in care cursul ar fi evoluat in sensul aprecierii monedei nationale.

Aceasta situatie demonstreaza fara echivoc ca toate prevederile din contractele consumatorilor privitoare la perceperea unui comision de urmarire a riscului sunt clauze abuzive datorita dezechilibrului contractual pe care il genereaza, prin transferul tuturor riscurilor in sarcina consumatorilor.

Trebuie subliniat ca art. 44 din Regulamentul BNR 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice, prevede ca imprumutatorii sunt obligati sa informeze clientii prin mentionarea posibilitatii modificarii, in sensul majorarii, a sumelor datorate, in cazul materializarii riscului valutar, a riscului de rata a dobanzii ori in cazul cresterii costului creditului provenind din comisioane si alte cheltuieli privind administrarea creditului prevazute in contract.

In primul rand, trebuie observat ca Regulamentul vorbeste despre materializarea riscului, in defavoarea imprumutatului, ceea ce exclude din start idea ca ar fi permisa incasarea de catre banca in cazul opus, a unor sume care sa ii acopere propriul risc.

Textul Regulamentului impune bancii obligatia informarii fiecarui client in parte (fie prin graficul de rambursare, fie prin dispozitii contractuale) cu privire la posibilitatea majorarii sumelor pe care le va datora in temeiul contractului de credit, majorare determinata de: (i) materializarea riscului valutar sau a celui de rata a dobanzii (in cazul in care acestea se produc in defavoarea imprumutatilor) sau (ii) cresterii costului creditului provenind din comisioane si alte cheltuieli privind administrarea creditului prevazute in contract.

La randul sau, art. 41 din Regulamentul BNR 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice impune institutiilor de credit, tot in scopul diminuarii riscului “sa isi organizeze activitatea de creditare astfel incat sa asigure separarea clara si efectiva a functiei de promovare si vanzare a produselor de creditare de functia de analiza a riscului de credit si monitorizare a expunerii.”

Anumite banci, in loc sa isi indeplineasca obligatiile impuse de reglementarile in vigoare si sa isi stabileasca criterii concrete si reale de determinate a categoriilor de clientela pe categorii de risc si sa faca diferentierea produselor de creditare in functie de aceste criterii, a ales varianta abuziva, mult mai costisitoare pentru imprumutatii bun-platnici, pe baza careia, prin achitarea acestui comision de risc, isi acopera in realitate pierderile rezultate din nerambursarea creditelor de catre alti clienti, transferand, astfel, consecintele pierderilor cauzate de creditele sale neperformante asupra clientilor bun-platnici.

Mai mult, prin perceperea acestor comisioane, banca realizeaza castiguri imense, deoarece creditele neperformante nu sunt atat de mari incat sa compenseze cu valoarea totala a comisioanelor de risc.

Pentru a conchide trebuie retinut ca pentru neperformanta Bancii nu sufera si nu pierde banca, ci sufera si pierd clientii bancii bun-platnici.

Cu privire la caracterul abuziv al comisionului de risc s-au pronuntat in repetate randuri instantele de judecata, constatandu-se cu putere de lucru judecat caracterul abuziv si implicit nulitatea clauzelor care permit perceperea acestuia[1].

Fata de cele precizate, solicitam onoratei instante constatarea caracterului abuziv al clauzelor care reglementeaza plata unui comision de urmarire.

4. Clauzele cu privire la alte comisioane percepute in mod abuziv

Potrivit art. 36 din OUG nr. 50/2010, pentru creditul acordat, creditorul poate percepe numai: comision de analiza dosar, de administrare credit, de administrare cont, pentru rambursare anticipata, costuri aferente asigurarilor, penalitati, comision unic pentru serviciile prestate la cererea consumatorilor. Acest text legal nu lasa loc de interpretari.

Comisioanele mentionate mai sus nu se incadreaza in textul de lege, astfel ca se impune inlaturarea clauzelor care le prevad.

In subsidiar, in cazul in care nu se poate constata inlaturarea acestor clauze ca urmare a aparitiei OUG 50/2010, se poate solicita constatarea caracterului abuziv a acestor clauze, fata de legislatia protectiei consumatorului anterioara.

Clauzele mentionate reglementeaza diverse tipuri de comisioane percepute de banca, o parte din acestea fiind stabilite in conditiile speciale, alta parte in conditiile generale ale conventiei. Prezentarea costurilor bancii in acest mod este cel putin confuza pentru consumatori, care, atunci cand doresc obtinerea unui credit isi directioneaza atentia asupra dobanzii, cost care ar trebui sa fie cel principal si care diferentiaza ofertele de creditare din piata bancara.

Consideram ca mentionarea unui numar excesiv de comisioane incalca dreptul consumatorilor la o informare precisa si corecta, drept reglementat de art. 45 din Legea 296/2004 privind Codul Consumului (coroborat si cu calculul gresit al DAE, care nu includea toate costurile creditului), fiind, totodata, si o practica comerciala incorecta, care are drept scop si ca efect deformarea substantiala a comportamentului economic al consumatorilor.

Potrivit definitiei reglementate la art. 2 lit. e) din Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii, deformarea substantiala a comportamentului economic al consumatorilor reprezinta folosirea unei practici comerciale ce afecteaza considerabil capacitatea consumatorilor de a lua o decizie in cunostinta de cauza, decizie pe care altfel nu ar fi luat-o.

Art. 6 lit. d) din acelasi act normativ prevede ca o practica comerciala este incorecta si este considerata o actiune inselatoare daca ea contine informatii false (precum calculul dobanzii anuale efective fara sa tina seama de toate costurile creditului) sau, in orice situatie, induce in eroare sau este susceptibila sa induca in eroare consumatorul mediu, astfel incat il determina sa ia o decizie pe care altfel nu ar fi luat-o, cu privire la pret sau la modul de calcul al acestuia.

Prin impiedicarea consumatorului sa aprecieze costurile creditului,  clauzele sus-mentionate se incadreaza in articolele de lege precitate, in consecinta, trebuie sanctionate ca atare cu nulitatea.


[1] Dosar 18057/233/2009, Jud. Galati; Dosar 18057/23372009, Jud. Galati; sent. civ. 5960/23.06.2009, Jud. sect.2 Bucuresti, s. civ.; sent. civ. 6247/26.06.2009, Jud. sect.2 Bucuresti, s. civ.; sent. civ. 9941/16.12.2009, Jud. sect.2 Bucuresti, s. civ.; dec.civ. 2928/12.10.2009, L.C.Stoica, Imprumutul, comodatul si creditul bancar. Practica judiciara, Ed. Hamangiu, p. 135 si 144.

Clauze abuzive privind dobanda

1. Caracterul abuziv al clauzelor care prevad ca dobanda este formata dintr-o marja fixa plus dobanda de referinta/administrata interna a bancii si clauzele care permit bancii modificarea in mod unilateral a cuantumului

 

 

dobanzilor/comisioanelor

Din practica a rezultat ca aceste clauze sunt cuprinse invariabil in contracte preformulate, carora le lipseste caracterul negociat. Totodata, ele creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, contrar cerintelor bunei-credinte. Din aceste motive, aceste clauze sunt nule absolut, urmand a fi inlocuite cu clauze conform carora dobanda sa fie formata din marja fixa + indice public ( sau Robor). Dezechilibrul contractual pe care il genereaza aceste clauze este evident intrucat cuantumul dobanzii de referinta/administrata afisata la sediile Bancii este lasat la discretia acesteia. Aceasta componenta a dobanzii permite bancii ca in mod arbitrar sa modifice cuantumul dobanzii (pretul folosintei banilor, contraprestatia datorata de consumator), afectand astfel interesele legitime ale consumatorilor, intrucat nu se poate sti cu precizie pretul produsului cumparat, acest pret nefiind predictibil.

Reaua-credinta a bancilor care au impus astfel de clauze abuzive este demonstrata de evolutia cuantumului dobanzii practicate de acestea prin comparatie cu evolutia indicilor bancari. Astfel, in perioada in care indicele a avut cresteri, bancile in cauza au majorat cuantumul dobanzii, in schimb, in momentul in care acest indice a scazut, bancile nu au mai diminuat in consecinta cuantumul dobanzii, creand astfel un grav dezechilibru contractual. De altfel, reaua-credinta a uneia dintre bancile care impun astfel de clauze rezulta si din faptul ca aceasta a convins consumatorii sa incheie contractele de credit prin acordarea unei dobanzi fixe (aparent atractive), promotionale, pe perioada unui an, urmand ca, dupa aceasta perioada, dobanda sa devina variabila in functie de dobanda de referinta/administrata afisata la sediile bancii. La acel moment clientii nu au putut previziona ca acest cuantum al dobanzii va fi calculat in mod arbitrar, lipsindu-i orice legatura cu evolutiile de pe pietele financiare.

Clauza care permite bancii calculul dobanzii in functie de dobanda de referinta afisata la sediile acesteia, precum si clauza care permite bancii modificarea in mod unilateral a cuantumului dobanzilor/comisioanelor acorda un drept discretionar bancii de a modifica acordul de vointa format la momentul semnarii contractelor de credit. De fapt, aceasta clauza contractuala vine in contradictie nu numai cu dispozitiile legislatiei de protectie a consumatorilor, ci si cu prevederile art. 948 pct. 3 si art. 964 C.civ. Conform acestor texte legale, obiectul actului juridic (in cazul de fata dobanda) trebuie sa fie determinat sau determinabil. Astfel, contractele de credit cu dobanda variabila trebuie sa contina clauze care sa confere dobanzii caracter determinabil, iar acest caracter presupune ca partile angrenate in contract sa poata, la momentul exigibilitatii obligatiei ce reprezinta obiectul contractului, sa determine in mod obiectiv intinderea acesteia (in cazul de fata cuantumul dobanzii).

Cu alte cuvinte, conform celor sustinute si in doctrina[1], „actul juridic trebuie sa precizeze toate elementele in functie de care urmeaza sa se individualizeze obiectul”. Or, in situatia de fata, clientilor le este imposibil sa determine modalitatea in care banca, luna de luna, calculeaza in mod discretionar cuantumul dobanzii, fapt ce echivaleaza cu o nerespectare a caracterului determinabil al dobanzii. In plus, clauza care permite bancii calculul dobanzii clientilor in functie de dobanda de referinta afisata la sediile bancii, precum si clauza care permite bancii modificarea in mod unilateral a cuantumului dobanzilor/comisioanelor, contine o conditie pur potestativa pentru banca, in calitatea sa de debitor al obligatiei de a calcula corect si transparent cuantumul dobanzii.

Conform dispozitiilor contractuale, banca s-a obligat sa calculeze dobanda curenta care trebuie achitata cu titlu de pret al contractului, dar modalitatea in care banca a inteles sa-si exercite aceasta obligatie a fost principiul si voluero – „daca vreau dobanda creste/scade”. De altfel, aceasta modalitate de cuantificare a dobanzii (dobanda de referinta a bancii plus marja fixa) intra in contradictie flagranta si cu alte prevederi legale.

Astfel: (i) conform art. 54 din Codul consumului (Legea nr. 296/2004), „vanzatorul (in cazul de fata banca) trebuie sa informeze consumatorii (adica imprumutatul) despre pretul final al produsului (creditul acordat) si sa ofere toate informatiile si documentele tehnice care trebuie sa insoteasca produsul”. Acest articol trebuie interpretat prin raportare la definitia pe care o da art. 2 pct. 24 din O.G. nr. 21/1992 valorii totale platibile de consumator – suma dintre valoarea totala a creditului si costul total al creditului pentru consumator. Cu alte cuvinte, banca, la momentul incheierii contractului, era obligata sa informeze cocontractantii cu privire la cuantumul total al dobanzii sau, in cel mai rau caz, trebuia sa ofere informatii exacte in legatura cu modalitatea in care se va forma cuantumul dobanzii, expresia „dobanda de referinta” fiind manifest ilegala. Prin aceasta omisiune, banca si-a incalcat obligatia de informare.

(ii) conform art. 93 lit. g) pct. 1 si 3 din O.G. nr. 21/1992, „variatia ratei dobanzii trebuie sa fie independenta de vointa furnizorului de servicii financiare, raportata la fluctuatiile unor indici de referinta verificabili, mentionati in contract”, iar „formula dupa care se calculeaza variatia dobanzii trebuie indicata in mod expres in contract cu precizarea periodicitatii si/sau conditiilor in care survine modificarea ratei dobanzii, atat in sensul majorarii cat si in sensul reducerii acesteia”. In plus, pct. 3 al lit. g) din O.G. nr. 21/1992 impune necesitatea indicarii in contract a unei formule in functie de care se calculeaza cuantumul dobanzii.

(iii) atat Legea nr. 193/2000, cat si in Directiva nr. 93/13/CEE a Consiliului Comunitatii Europene contin o lista a clauzelor care sunt considerate de iure abuzive. In aceasta lista, la alin. (1) litera p), respectiv litera l) se mentioneaza ca este abuziva clauza prin care se da posibilitatea unui furnizor de servicii (cum este cazul bancii) sa creasca pretul. Alineatul (2) al acelorasi acte normative la lit. a) respectiv c) statueaza o serie de exceptari de la aplicarea caracterului abuziv, stabilind ca modificarea pretului in functie de modificarea unei rate de pe piata financiara pe care furnizorul nu o poate controla nu este clauza abuziva. Per a contrario, daca modificarea dobanzii nu are legatura cu un indice de pe piata financiara, inseamna ca ne aflam in fata unei clauze abuzive. Mai mult, din moment ce dobanda, in aceasta ipoteza, este dobanda „de referinta a bancii”, caracterul abuziv al clauzei mai rezulta si din caracterul controlat al dobanzii. Aceste texte legale interzic in mod expres bancilor fixarea unei dobanzi care sa varieze in functie de vointa lor exclusiva, impunand obligatia raportarii fluctuatiei dobanzii la indici de referinta verificabili (, ROBOR etc.).

(iv) art. 14 din Legea nr. 190/1999 (pentru creditele cu ipoteca) si art. 8 din Legea nr. 289/2004 (pentru creditele fara ipoteca) stabilesc ca, in cazul in care prin contractul de credit s-a stabilit ca rata dobanzii sa fie variabila, variatia acesteia trebuie sa fie independenta de vointa creditorului, raportata la fluctuatiile unor indici de referinta verificabili, mentionati in contract. Si aceste acte normative sunt nesocotite prin instituirea clauzei privind calculul dobanzii prin raportare la marja interna a bancilor prin lipsa oricarui indice verificabil care sa fie direct legat de dobanda. Analizand – clauza supusa discutiei are fizionomia unei astfel de clauze deoarece dobanda reprezinta pretul creditului – doctrina[2] a stabilit dupa cum urmeaza: „Clauzele de indexare a pretului sunt valabile in masura in care nu permit profesionistului reamenajarea unilaterala a termenilor contractului la nivelul pretului sau a comisioanelor implicate”.

Caracterul ilegal al acestei clauze a fost constatat deja de instantele noastre de judecata[3] care, investite fiind cu constatarea caracterului abuziv a unor clauze care permiteau bancii revizuirea ratei dobanzii in cazul intervenirii unor schimbari semnificative pe piata monetara, au statuat ca „aceasta clauza pune probleme sub aspectul echilibrului contractual in sensul ca ofera bancii dreptul de a revizui rata dobanzii curente, fara ca noua rata sa fie negociata cu clientul […]

Prin motiv intemeiat in sensul Legii se intelege o situatie clar descrisa care sa ofere clientului posibilitatea sa stie de la inceput ca daca aceasta situatie se va produce, dobanda va fi marita. Totodata motivul trebuie sa fie suficient de clar aratat, de determinat, ca, in eventualitatea unui litigiu in legatura cu aplicarea unei astfel de clauze, instanta sa o poata verifica. Asa cum un act normativ trebuie sa fie caracterizat prin previzibilitate, la fel si o clauza contractuala trebuie sa fie astfel formulata incat consumatorul sa poata anticipa ca daca o anumita situatie intervine, o anumita consecinta se produce”.

In baza acestor argumente instanta a constatat caracterul abuziv al acestor clauze.

Revenind la speta de fata si comparand „dobanda de referinta afisata la sediile Bancii” cu „revizuirea ratei dobanzii in cazul intervenirii unor schimbari semnificative pe piata monetara” se poate observa cu usurinta ca argumentele in baza carora instanta a declarat respectiva clauza ca fiind abuziva sunt valabile si in aceasta ipoteza.

Intr-o speta similara[4], instanta de judecata a retinut ca „prin necircumstantierea in niciun mod a elementelor care-i permit Bancii modificarea unilaterala a dobanzii curente contractuale, prin neindicarea niciunui criteriu care sa-i dea bancii acest drept, lasand la libera sa apreciere majorarea dobanzii, aceasta clauza incalca prevederile legale incidente in materie, fiind de natura sa-l prejudicieze pe consumator […] aceasta modalitate de exprimare face ca respectiva clauza sa fie interpretata doar in favoarea imprumutatorului, servind doar intereselor acestuia, fara a da posibilitatea consumatorului de a verifica daca majorarea este judicios dispusa si daca era necesara si proportionala scopului urmarit”.

Analizand prevederile contractuale, instantele trebuie sa tina cont de prevederile art. 77 din Legea nr. 296/2004 care statueaza ca „in caz de dubiu asupra interpretarii unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate in favoarea consumatorului”. Prin urmare, chiar si in caz de dubiu in legatura cu interpretarea clauzelor contractuale, datorita prescriptiilor art. 77 din Legea nr. 296/2004, castig de cauza vor avea tot debitorii datorita calitatii de consumator.

In baza celor sustinute, instantele pot sa constate caracterul abuziv al clauzelor care prevad ca dobanda este formata dintr-o marja fixa plus dobanda de referinta afisata la sediile bancii, precum si a clauzelor care permit bancii modificarea in mod unilateral a cuantumului dobanzilor/comisioanelor.

2. Clauze abuzive cu privire la dobanda care permit modificarea ratei dobanzii in mod unilateral de catre banca, fara a preciza conditiile precise in care poate interveni o asemenea modificare, respectiv:

– dreptul bancii de a revizui rata dobanzii curente in cazul aparitiei unor schimbari semnificative pe piata monetara;
– obligatia imprumutatului de a achita eventualele sume datorate ca urmare a ajustarii dobanzii de catre banca si modificarea automata a graficului de rambursare ca urmare a ajustarii ratei dobanzii;
– mentiunea ca rata dobanzii este fixa sau variabila.

Contractul de credit, indiferent daca acesta este cu dobanda fixa sau cu dobanda variabila, este un contract comutativ. Daca in cazul creditelor cu dobanda fixa drepturile si obligatiile partilor sunt determinate, in cele cu dobanda variabila, acestea sunt determinabile, in functie de oscilatiile in orice sens a anumitor factori/indici concreti, fara a fi implicata in vreun fel vointa uneia din parti.

Modalitatea in care bancile si-au rezervat dreptul de a ajusta rata dobanzii transforma contractul de credit intr-unul aleatoriu, diferenta dintre aceste doua tipuri de contracte fiind tocmai cunoasterea intinderii prestatiilor partilor la momentul incheierii contractului sau posibilitatea determinarii acestora ulterior, prin cunoasterea factorului care determina modificarea. Dobanda fixa este exprimata printr-o cifra reprezentand procentul aplicat anual la soldul creditului, fara ca determinarea acesteia sa fie bazata pe o formula matematica, spre deosebire de dobanda variabila, care este exprimata in mod obligatoriu printr-o formula de calcul, ce cuprinde atat elemente fixe, cat si variabile.

Daca in cazul creditului cu dobanda fixa, partile, stabilind o rata unica a dobanzii anuale (sau mai multe rate fixe pentru anumite perioade de timp) si cunoscand in acelasi timp suma creditului acordat, cunosc de la inceput intinderea exacta a prestatiilor, in cazul creditului cu dobanda variabila suma totala de rambursat nu este cunoscuta la semnarea contractului, dar se determina in functia de evolutia indicilor specificati in contract.

„Schimbarile semnificative” ale pietei care au intervenit in perioada 2007-2010 au afectat in mod aleatoriu, prin vointa discretionara a bancilor, o parte din conventiile de credit, asa cum vom arata in continuare. In cazul anumitor conventii, prin vointa exclusiva a bancilor care au invocat intervenirea schimbarilor semnificative, dobanda fixa a fost majorata, iar, ulterior, a fost transformata intr-o dobanda variabila.

Trebuie subliniat ca banca nu a tinut cont la modificarea dobanzii acestor credite de mentiunea din conventie cu privire la caracterul „fix” al dobanzii, majorarea ratei dobanzii afectand in mod aleatoriu atat conventiile care prevedeau in mod expres faptul ca rata dobanzii este fixa, cat si cele care prezentau rata dobanzii printr-un procent p.a., fara specifica cuvantul „fixa”. Datorita clauzelor contractuale, in cazul acestor conventii de credit, contractul este unul aleatoriu, dar numai din perspectiva consumatorului, deoarece variatia dobanzii nu depinde de hazard, ci exclusiv de vointa bancii, care apreciaza daca la un moment dat are interesul sa creasca dobanda, justificand aceasta crestere prin schimbarile semnificative ale pietei, fara a le identifica cu precizie.

Dreptul rezervat de banca prin inserarea clauzei respective nu este numai acela de a modifica dobanda, dar si dreptul de a stabili in mod discretionar care sunt cazurile care justifica aceasta modificare, contractul numindu-le „schimbari semnificative ale pietei financiare”. Comunicarea despre care vorbeste in continuare textul contractual nu se refera la comunicarea motivelor care au determinat majorarea dobanzii, ci la transmiterea noului nivel al dobanzii, moment in care acesta devine aplicabil.

Guvernatorul Bancii Nationale a afirmat in repetate randuri ca practicile bancilor de a transfera pur si simplu cheltuielile suplimentare asupra clientilor lor nu vor fi tolerate. Intr-o interventie publica pe aceasta tema, guvernatorul a criticat faptul ca institutiile financiare s-au imprumutat din piata, in loc sa activeze facilitatea de credit lombard[5]. Aceste declaratii au fost facute in conditiile in care bancile modificau in mod curent rata dobanzii creditelor, pe motiv de ”schimbari semnificative ale pietei financiare internationale”[6].

Pe langa guvernatorul Bancii Nationale, presedintele ANPC a afirmat ca: „Daca banca mareste dobanda fara sa tina cont de indicele de referinta doar pentru a face fata unei crize financiare, atunci este ilegal. Daca este nemultumit de raspunsul bancii, imprumutatul se poate adresa instantei“[7].

Subliniem ca modificarea dobanzii fixe pe parcursul derularii contractului de credit este abuziva si din perspectiva momentului executarii obligatiilor partilor. Contractul de credit este un contract cu executare dintr-o data din perspectiva bancii si cu executare succesiva din perspectiva imprumutatului. Astfel, majorarea dobanzii apare ca modificarea costului unui serviciu pe care banca l-a prestat la momentul acordarii creditului. Modificarea unilaterala ulterioara a pretului serviciului financiar nu se justifica, spre exemplu, prin cresterea costurilor refinantarii suportate de banca, argument des utilizat de finantatori pentru a justifica majorarile de dobanda. Costurile respective nu privesc si nu afecteaza creditele deja acordate, ci privesc activitatea curenta de creditare a bancii.

Daca am admite explicatiile finantatorilor, am accepta ca dobanda nu este raportata la costurile cu creditul acordat, ci se refera la creditele pe care banca le acorda altor persoane in toata perioada de rambursare, iar, sub acest aspect, majorarea dobanzii creditelor in derulare procura bancii resurse pentru acordarea de noi credite, desi, pentru o creditare sanatoasa singura sursa de finantare ar trebui sa fie, in cele din urma, depozitele la termen.

Asa cum s-a aratat in jurisprudenta, modificarea conditiilor pietei (daca s-ar aprecia ca aceasta ar constitui temei pentru modificarea unilaterala a ratei dobanzii) ar trebui sa se fi produs in perioada dintre momentul incheierii contractului si momentul luarii deciziei de modificare a ratei dobanzii[8], deci banca nu poate justifica majorarea ratei dobanzii pe baza unor imprejurari anterioare acordarii creditului. In consecinta, profitand de lipsa cunostintelor de specialitate ale consumatorilor si de increderea acestora in institutiile bancare, bancile au inserat in contractele de credit aceasta clauza, conform careia isi rezerva dreptul de a revizui rata dobanzii (calificata ca fiind fixa in conventiile de credit) in cazul aparitiei unor schimbari semnificative pe piata monetara.

Nu exista in conventiile de credit o enumerare limitativa a unor situatii concrete care ar putea fi considerate schimbari semnificative, acestea fiind circumscrise intotdeauna liberei aprecieri a anumitor banci. Asa cum am aratat si anterior, pentru constatarea caracterului abuziv al clauzelor privind modificarea dobanzii trebuie sa analizam din perspectiva drepturilor consumatorilor urmatoarele conditii:

a) clauza sa nu fi fost negociata direct cu consumatorul; or, clauza respectiva este identica in toate contractele avute in vedere la elaborarea prezentului studiu, ceea ce ne conduce la concluzia ca a fost impusa de banca.
b) clauza sa creeze un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, in defavoarea consumatorului; prin faptul ca nu se specifica conditiile in care banca poate modifica dobanda, ci pur si simplu banca si-a „rezervat” acest drept, inseamna ca, in orice moment, un eveniment poate fi calificat ca schimbare semnificativa care poate determina majorarea dobanzii. Imprumutatul nu se va putea opune in mod real la aceasta majorare, in primul rand pentru ca nu stie carui fapt i se datoreaza aceasta, iar in al doilea rand pentru ca opozitia sa ar determina obligatia sa de a rambursa tot creditul (de cele mai multe ori, imposibil de realizat). Pe de alta parte, desi pretul banilor imprumutati a fost stabilit intr-un fel la semnarea contractului, „datorita” acestei clauze, imprumutatul se poate gasi in ipostaza de a plati un alt pret, mult mai mare decat cel cu care a fost de acord (proportional cu prestatia bancii) si pe care si-l permite. Caracterul ilegal al acestor clauze a fost constatat deja de instantele de judecata[9] care, investite fiind cu constatarea caracterului abuziv a unor clauze care permiteau bancii respective revizuirea ratei dobanzii in cazul intervenirii unor schimbari semnificative pe piata monetara, au statuat ca „aceasta clauza pune probleme sub aspectul echilibrului contractual in sensul ca ofera bancii dreptul de a revizui rata dobanzii curente, fara ca noua rata sa fie negociata cu clientul […]”.
c) sa se fi incalcat cerintele bunei-credinte; se poate observa ca modificarile ratelor dobanzii, atunci cand acestea au intervenit, au fost exclusiv in sensul majorarii, deci a supraindatorarii imprumutatilor. In plus, cand schimbarile semnificative au fost in sensul scaderii dobanzilor de referinta, banca nu a modificat rata dobanzii in sensul diminuarii acesteia, nefiind obligata in acest sens de contract (ca doar isi rezervase dreptul, nu isi asumase o obligatie). In cursul anilor 2009-2010 bancile au avut trei surse majore de reducere a propriilor costuri de finantare: (i) indicii de referinta de tipul /libor/robor au scazut la cele mai mici valori din istorie, ajungand la valori sub-unitare; (ii) rezervele minime obligatorii au fost reduse de banca centrala cu cel putin 3 puncte procentuale; (iii) dobanda de referinta a bancii centrale s-a redus progresiv, ajungand in prezent la doar 2,5%.

Cu toate acestea, bancile in cauza nu au redus niciodata, proportional cu reducerea indicilor de referinta, costurile creditarii clientilor care s-au imprumutat in anii 2006-2008, ci, cel mult, au readus dobanda la nivelul initial. Totusi, ca dovada a faptului ca bancile pot lucra foarte bine si cu dobanzi mai mici o constituie faptul ca acestea au redus costul creditelor noi acordate in 2009-2010, cea mai semnificativa fiind situatia creditelor date in programul “Prima casa”, unde dobanzile sunt si cu 7 puncte sub dobanda la creditele vechi. Asadar, bancile respective au considerat variabila dobanda doar atunci cand a fost vorba de o majorare, adica atunci cand a fost in favoarea lor. In situatia in care conditiile pietei ar fi permis scaderea ei, dobanda a fost considerata fixa… Clauza respectiva este, astfel, aplicat cu o vadita rea credinta in detrimentul consumatorilor.

Pentru constatarea caracterului abuziv al clauzelor privind dobanda, aratam ca aceste clauze contravin si art. 75 din Legea nr. 296/2004, care prevede un drept fundamental al consumatorilor, respectiv dreptul de a nu fi incluse in contracte decat „clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialitate”. Contrar acestui principiu, conventiile de credit contin clauze ce fac necesara existenta unor cunostinte de stricta specialitate financiara (ex. indicii de referinta ai pietei monetare la care se refera definitia schimbarilor semnificative, atunci cand aceasta exista). In plus, trebuie observat ca, si in situatia in care consumatorul ar avea astfel de cunostinte, ar fi imposibil de determinat situatiile obiective la care fac referire conventiile de credit, intrucat acestea fac referire la elemente de apreciere subiectiva, care nu sunt lamurite in nici un fel (trimiterea are in vedere, in general indicii pietei monetare, nefiind precizati, in concret care dintre acesti indici ar prezenta relevanta pentru a putea fi exercitat dreptul de a modifica unilateral contractul). Mentionam ca, in situatii similare, s-a pronuntat instanta in sensul considerarii ca abuzive a clauzelor de modificare a dobanzii invocand conditiile pietei, statuand chiar caracterul aleatoriu al contractului in astfel de cazuri[10].

3. Clauzele din actele aditionale la conventiile de credit, din notificari sau din comunicarile care au modificat rata dobanzii, precum si actele aditionale care au modificat tipul dobanzii din fixa in variabila

Cu privire la actele juridice subsecvente conventiei de credit, nulitatea acestora poate fi fundamentata pe trei temeiuri:

Un prim temeiail reprezinta aplicarea principiului resoluto iure dantis resolvitur jus accipientis. Astfel, constatarea nulitatii actelor juridice subsecvente conventiei de credit este, in primul rand, consecinta nulitatii clauzelor care permiteau modificarea unilaterala a contractelor de credit de catre banca.

Un al doilea temei, subsidiar celui care preceda (urmand a fi analizat doar in ipoteza in care se trece peste argumentele anterioare cu privire la caracterul abuziv al clauzelor care permit modificarea unilaterala a dobanzii), este reprezentat de aplicarea principiului potrivit caruia contractele pot fi modificate doar prin acordul partilor, prevazut in art. 969 alin. (2) C.civ. Exceptional, in materia contractelor de credit, a fost admisa existenta unui drept de a modifica unilateral contractul. Tocmai pentru ca aceasta reprezinta o exceptie, dreptul de a modifica unilateral contractul poate fi exercitat, potrivit legii, doar in situatii ce trebuie sa fie clar determinate prin contract, configurate prin raportare la conditii obiective (aceste situatii au fost desemnate prin termenul „motive intemeiate”).

Sub aspectul contractelor de credit care fac obiectul acestei analize, dreptul de a modifica unilateral contractul exista, asa cum rezulta din contract, atunci cand ar avea loc schimbari semnificative. Rezulta deci ca, daca aceste schimbari semnificative nu ar avea loc, contractul nu ar putea fi modificat unilateral de catre banca. Un act juridic de modificare unilaterala in absenta schimbarilor semnificative ar fi lovit de nulitate, ca efect al nerespectarii principiului prevazut de art. 969 alin. (2) C.civ. (necesitatea existentei unui acord de vointa pentru a modifica un contract). Din situatia de fapt rezulta ca, in concret, nu sunt intrunite conditiile pentru a fi in prezenta unor schimbari semnificative (intelese ca situatii clar definite prin contract, cu caracter obiectiv) la momentul actelor juridice subsecvente conventiei de credit. In consecinta, aceste acte juridice nu respecta cerintele art. 969 alin. (2) C.civ., fiind astfel lovite de nulitate.

Un al treilea temei, care se aplica numai pentru acele acte juridice subsecvente semnate de ambele parti, prin care dobanda este modificata, din dobanda fixa, devenind variabila – este reprezentat de vicierea consimtamantului partilor (art. 953 si urm. C.civ.). In concret, modul in care a actionat banca poate fi calificat drept dol sau chiar violenta (sub forma violentei psihice), ceea ce atrage nulitatea actelor juridice mentionate.

In sustinerea celor de mai sus, aratam urmatoarele: chiar si in situatia in care se va considera ca sunt valabile clauzele din conventia de credit, instantele pot constata ca modificarea efectiva a dobanzii a fost abuziva, deoarece aceasta nu a avut o justificare economica reala. Variatiile dobanzii nu au tinut cont de evolutia pietei monetare. Se poate observa din actele aditionale sau notificarile (in rarele cazuri unde acestea exista) prin care a fost modificata dobanda ca acestea nu precizeaza motivul modificarii, ci reiau exprimarea generala din clauza contractuala care permite imprumutatorului sa ajusteze dobanda. Astfel ca argumentele pe care le-am prezentat anterior pentru nulitatea clauzei contractuale sunt cu atat mai mult aplicabile in cazul clauzelor actelor aditionale sau a notificarilor de modificare a dobanzii.

Prin O.U.G. nr. 174/2008 pentru modificarea si completarea unor acte normative privind protectia consumatorilor [art. 8 lit. b)] din Legea nr. 289/2004, astfel cum a fost modificata prin OUG nr. 174/2008) s-a clarificat distinctia intre dobanda fixa si dobanda variabila, stabilindu-se obligatia imprumutatorilor de a mentiona in contract tipul de dobanda, respectiv fixa sau variabila, iar in cazul in care dobanda este variabila, independenta variabilitatii de vointa creditorului si raportarea obligatorie la indicii de referinta identificabili, publici. Prin aceasta reglementare s-a urmarit diferentierea clara a celor doua tipuri de dobanda, pe care banca le contopea anterior in mod abuziv, folosind aceasta confuzie in dezavantajul imprumutatilor. Modificarea legislativa ar fi trebuit sa aiba urmatoarele consecinte firesti, care rezulta unele din altele:

(i) contractele care prevad posibilitatea modificarii ratei dobanzii trebuie sa prevada aceasta posibilitate intr-o anumita forma, cea pe care legea o impune, respectiv ca rata dobanzii variabila se modifica numai in functie de indicii de referinta publici;
(ii) unde nu se prevede aceasta formula, insa contractul prevede in continuare posibilitatea bancii de a modifica in mod unilateral rata dobanzii, inseamna ca avem de a face cu o rata a dobanzii fixa, or
(iii) rata fixa nu se poate modifica. Altfel spus, daca legea a stabilit posibilitatea variatiei dobanzii in functie de anumiti indici, per a contario nici un alt factor nu mai poate determina modificarea dobanzii. In consecinta, dobanda fixa, fie ca e stabilita astfel in mod expres, fie ca rezulta din interpretarea contractului, nu se poate modifica.

Chiar daca anterior O.U.G. nr. 174/2008, legile din domeniul creditelor de consum se limitau la reglementarea obligatiei bancilor de a insera in contract posibilitatea variatiei dobanzii, fara ca legea sa precizeze cum poate sa varieze aceasta, legislatia specifica din domeniul bancar se completa cu regulile din legislatia protectiei consumatorilor, care obligau dintotdeauna institutiile de credit sa informeze in mod corect, complet si precis consumatorii, sa aplice clauzele contractuale cu buna-credinta, sa nu creeze o disproportie a prestatiilor si nici sa nu interpreteze dupa bunul plac clauzele contractuale.

Modificarea legislativa din 2008 a venit, astfel, in intampinarea consumatorilor care se confruntau cu o avalansa de majorari ale dobanzii fara sa stie ce le-a provocat si fara sa se poata opune, in conditiile in care modificarea dobanzii nu a fost niciodata inteleasa de imprumutator ca si o diminuare, ci doar ca o majorare. Practica anumitor banci a fost adeseori de a atrage noi clienti prin promovarea unor produse la costuri mici, iar ulterior incheierii contractului de credit, de a majora dobanda creditelor utilizate pentru a acoperi costurile noilor credite pe care le ofereau pe piata tot in conditii favorabile, pentru pastrarea sau cresterea cotei de piata.

Vechii clienti suportau, astfel, prin majorarile ce li se impuneau sub pretextul schimbarilor semnificative ale pietei monetare, nu costurile bancii cu propriul lor credit, ci cu noile credite, pe care le promovau de asemenea intr-o maniera inselatoare[11]. Prin decizia 368/15.05.2008, CNA a interzis difuzarea spotului publicitar al unei banci, constatand exact faptele descrise anterior[12].

Referitor la modificarea dobanzii, de multe ori, banca nu ii notifica pe consumatori, iar acestia aflau despre ajustarea acesteia in momentul in care plateau rata lunara, cand li se elibera la cerere un nou grafic de rambursare, cu noile valori ale obligatiilor lunare. Modificarea tipului de dobanda prin acte aditionale, arata in primul rand faptul ca insasi banca a considerat la momentul respectiv dobanda din conventii ca fiind fixa, considerand necesar sa incheie un act aditional pentru a putea considera rata dobanzii variabile. Se poate observa ca cresterea dobanzii anterioare actului aditional nu a fost impusa de evolutia pietei si, in plus, scaderea dobanzii prin acest act aditional a fost o practica comerciala incorecta a bancii, inducand in eroare consumatorul (necunoscator al evolutiei pietei). Astfel, fara a informa consumatorul despre evolutia pietei monetare, banca a oferit in schimbul dobanzii variabile o mica scadere a ratei dobanzii, de la un nivel ce fusese crescut ilegal in trecut. Constatarea nulitatii majorarilor de dobanda anterioare actului aditional in discutie atrage nulitatea acestuia, intrucat consumatorul a fost indus in eroare la semnare acestuia, fiind aplicabile atat dispozitiile din materia protectiei consumatorilor (art. 8 si 9 Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii), cat si cele de drept comun referitoare la viciile de consimtamant, acesta fiind afectat de dol (art. 948, 953, 960 C.civ.). Potrivit textelor de lege mentionate, „o practica comerciala este considerata agresiva daca, in contextul prezentarii situatiei de fapt si tinand cont de toate caracteristicile si circumstantele este susceptibila sa limiteze in mod semnificativ libertatea de alegere … inclusiv prin … influenta nejustificata si prin urmare determina consumatorul sa ia o decizie de tranzactionare pe care altfel nu ar fi luat-o”. In concret, actul aditional mentionat nu ar fi fost incheiat in aceasta forma daca (1) anterior acestuia dobanda nu ar fi fost majorata astfel incat consumatorii sa nu mai poata suporta rata lunara si (2) daca consumatorii ar fi fost informati in mod corect (de fapt nu au fost informati deloc) cu privire la evolutia indicilor fata de care rata dobanzii ar fi trebuit sa varieze ( in cazul acestor credite).

Propunerea bancii de a semna actul aditional atacat se incadreaza, astfel, in ipoteza prevazuta de art. 9 lit. a) si c) din Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii, care prevede ca „pentru a aprecia daca o practica comerciala recurge la influenta nejustificata, se iau in considerare urmatoarele elemente: …aa) momentul, locul desfasurarii, natura si/sau durata acesteia; c) exploatarea de catre comerciant a unei situatii nefericite sau a unei circumstante speciale, de o asemenea gravitate incat afecteaza rationamentul consumatorului mediu si de care comerciantul este constient, in scopul influentarii deciziei consumatorului cu privire la produs”. Nu exista nici un dubiu ca, daca banca nu ar fi modificat in mod abuziv dobanda anterior propunerii actului aditional respectiv, acesta nu s-ar fi incheiat niciodata. Reaua-credinta a bancii respective este cu atat mai evidenta in conditiile in care a impus trecerea la o dobanda variabila (in functie de ) intr-un moment in care acesta atingea un minim istoric, astfel ca si-a asigurat in urmatorii ani o crestere a incasarilor, consumatorul nerealizand ce i s-a pregatit. Or, legislatia protectiei consumatorilor este menita sa preintampine sau, daca acestea s-au produs, sa inlature efectele comportamentului incorect al comerciantilor, in primul rand prin interzicerea practicarii lui si apoi prin anularea efectelor actelor deja efectuate. Se impune, asadar, revenirea la rata dobanzii stabilite la incheierea conventiei initiale de credit, precum si rambursarea sumelor incasate in mod nedatorat.

4. Calculul dobanzii anuale raportat la o perioada de 360 de zile

Ipoteza aceasta are in vedere clauza conform careia perioada de calcul a dobanzii reprezinta numarul actual de zile raportat la un an de 360 de zile si clauza care stabileste formula de calcul a dobanzii lunare, respectiv Soldul creditului x Rata dobanzii curente x numarul efectiv de zile intre scadente /360. Cu privire la aceste clauze, ce cuprind modul de determinare a dobanzii, precum si cu privire la modul in care acestea sunt aplicate, se identifica mai multe probleme:

Calcularea dobanzii lunare (stabilite la un anumit procent pe an) in functie de numarul actual de zile raportat la o perioada de 360 de zile, este o prevedere ilegala care duce la incasarea de catre banca a unei dobanzi mai mari, in mod nedatorat, fapta ce poate fi calificata simplu ca infractiune[13].

Conventia de credit induce in eroare consumatorul stabilind o dobanda pe an, pentru ca, ulterior, sa mentioneze ca anul are 360 de zile, astfel ca in fiecare an banca isi face cadou dobanda pe 5 zile. Ilegalitatea acestui calcul utilizat de Banca (iar acest calcul nu este la indemana oricarui consumator) este demascata prin reglementarea si in Romania a formulei corecte, aplicate de bancile din UE (prin O.U.G. nr. 50/2010, art. 38 alin. (1) lit. b), respectiv Soldul creditului x Rata dobanzii curente x 30)/360. Inlocuindu-se in formula, numarul efectiv de zile intre scadente cu numarul 30, dobanda datorata lunar de imprumutat s-a redus. Asadar nu prevederea ca anul era de 360 de zile era ilegala (desi confuza), ci faptul ca la numaratorul fractiei aparea numarul efectiv de zile dintre scadente (cu alte cuvinte luna era luna, dar anul nu era chiar an, ci avea doar 360 de zile), astfel ca suma perioadelor dintre scadente nu putea fi egala cu 360 (perioada la care ne raportam), rezultatul impartirii fiind favorabil creditorului. Inlocuirea numarului efectiv de zile cu 30 a determinat un calcul corect al dobanzii, anul de 360 de zile stabilit de banca fiind, astfel, impartit in 12 fractiuni egale.

 

piperea gheorghe

Astazi a intrat în vigoare modificarea art. 84 din Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului si a Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianti si consumatori.

Dreptul consumatorului la denuntarea sau rezilierea contractului nu poate fi anulat sau restrans de nicio clauza contractuala sau intelegere intre parti, in cazurile prevazute de lege, aceasta fiind considerata nula de drept.

 

 

Drepturile partilor referitoare la o justa despagubire nu vor fi afectate in cazul denuntarii unilaterale”, se arata în noile prevederi legale.

 

www.coltuc.ro

 

Impunerea unei taxe de reziliere a contractelor de servicii, considerata clauza abuziva anunta Casa de avocatura Coltuc

Incepand cu data de 22 iulie, intra in vigoare prevederile legii nr. 161/2010 care modifica art. 84 din Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului si Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între

 

 

comercianti si consumatori.

Astfel, dreptul consumatorului la denuntarea sau rezilierea contractului nu mai poate fi anulat sau restrâns de nicio clauza contractuala sau întelegere între parti, în cazurile prevazute de lege, astfel de clauze fiind considerate nule de drept. Drepturile partilor referitoare la o justa despagubire nu vor fi afectate în cazul denuntarii unilaterale.

In ce priveste clauzele abuzive din contracte, noua lege introduce o prevederea prin care este considerata abuziva orice clauza care restrânge sau interzice dreptul consumatorului de a rezilia contractul, în cazul în care comerciantul a impus consumatorului, prin contract, clauze referitoare la plata unei sume fixe în cazul denuntarii unilaterale.

Cum poti scapa de clauzele abuzive impuse de banci va invata Casa de avocatura Coltuc

Judecatoria Sectorului 2 a admis sesizarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) împotriva Volksbank România, actiune depusa în instanta de autoritate dupa ce a fost sesizata prin 19 plângeri

formulate de clientii bancii.

A treia banca din România, învinsa în instanta. Cum scapi de clauzele abuzive

Pentru prima oara în România, o instanta de judecata a declarat abuzive clauzele din contractele de creditare ale unei banci. “Pe teava” sunt si alte procese intentate de ANPC

Clauzele prin care a treia banca din sistemul bancar românesc, dupa valoarea activelor, a putut majora dobânzile fara consultarea clientului dar si cele referitoare la aplicarea comisionului de risc au fost catalogate drept abuzive de o sentinta a Judecatoriei Sectorului 2 din Capitala. Este prima sentinta judecatoreasca de acest fel, care da câstig de cauza clientilor unei banci, însa ar putea urma si altele, deoarece mai sunt procese pe rol.

Judecatoria Sectorului 2 a admis sesizarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) împotriva Volksbank România, actiune depusa în instanta de autoritate dupa ce a fost sesizata prin 19 plângeri formulate de clientii bancii.
publicitate

“Banca îsi rezerva dreptul de a revizui structura ratei dobânzii curente în cazul aparitiei unor schimbari semnificative pe piata monetara” – aceasta este una dintre clauzele considerare abuzive de instanta. Judecatoria a stabilit ca sunt abuzive si clauzele prin care banca solicita sume suplimentare din cauze cum ar fi “pot aparea, la data semnarii sau ulterior, modificari de interpretare ale oricarei legi”, sau prevederi si reglementari aplicabile, “care supun Banca la orice impozit, taxa cu privire la creditele acordate sau la obligatiile sale de a acorda credite sau care schimba baza de impozitare pentru suma principala si dobânzi la creditele acordate sau care se refera la orice alte sume datorate rezultând din Conventie cu privire la creditele acordate sau la obligatia sa de a acorda credite în conformitate cu prevederile legale în baza carora functioneaza si este organizata banca”.

Amenzi prea mici

Cu toate ca un client al unei banci poate sa actioneze în judecata banca si pe cont propriu, avocatii specializati în domeniu îi sfatuiesc sa sesizeze mai întâi ANPC. Autoritatea poate fi sesizata pentru verificarea legalitatii conditiilor în care banca a acordat împrumutul: clauze abuzive, publicitate înselatoare, aplicarea unor dobânzi si comisioane în mod unilateral si fara notoficare.

Sursa: Gandul

Volksbank România, sanctionata pentru clauze contractuale abuzive anunta Casa de avocatura Coltuc

O instanta româneasca a declarat abuzive clauzele contractuale prin care Volksbank România a putut majora dobânzile, precum si clauzele privind comisionul de risc. Verdictul ar putea deranja bancile care au prevederi

similare în contractele de împrumut

Majoritatea bancilor care functioneaza în România  practica asa-zisul “comision de risc” si s-au “acoperit” cu clauze contractuale care le permit majorarea dobânzilor în situatii speciale. Formularile sunt aproape trase la indigo, astfel ca decizia Judecatoriaei Sectorului 2 Bucuresti , din 11 mai 2010, prin care instanta a stabilit ca unele clauze din contractele de împrumut încheiate de Volksbank România sunt abuzive, în masura în care ramâne definitiva, ar putea servi de model pentru temperarea bancilor în folosirea acestor tactici.

CLAUZELE ABUZIVE
“Banca îsi rezerva dreptul de a revizui structura ratei dobânzii curente în cazul aparitiei unor schimbari semnificative pe piata monetara, comunicând împrumutatului noua structura a ratei dobânzii; rata dobânzii astfel modificata se aplica de la data comunicarii”, este una dintre clauzele considerare abuzive de instanta, în cazul tuturor celor 19 reclamanti. O alta clauza considerata abuziva de judecatori este cea din Conventie care suna asa: “Banca îsi rezerva dreptul de a revizui rata dobânzii curente în cazul intervenirii unor schimbari semnificative pe piata monetara, afisând noua rata la sediile sale; rata dobânzii curente astfel modificata se aplica de la data afisarii”.

În plus, instanta a stabilit ca si alte clauze din contract cum ar fi cele care stabilesc majorarea sumei de plata în cazurile în care împrumutatul nu îsi îndeplineste obligatia de plata a sumei precizate, a dobânzilor sau a oricaror alte costuri datorate, ori în cazul aparitiei unei situatii neprevazute, care în opinia bancii face sa devina improbabil ca împrumutatul sa-si poata îndeplini obligatiile asumate, banca poate obliga împrumutatul sa platesca sume suplimentare. Potrivit Mediafax, judecatoria a stabilit ca sunt abuzive si clauzele prin care banca solicita sume suplimentare din cauze precum “pot aparea, la data semnarii sau ulterior, modificari de interpretare ale oricarei legi”, sau prevederi si reglementari aplicabile, “care supun Banca la orice impozit, taxa cu privire la creditele acordate sau la obligatiile sale de a acorda credite sau care schimba baza de impozitare pentru suma principala si dobânzi la creditele acordate sau care se refera la orice alte sume datorate rezultând din Conventie cu privire la creditele acordate sau la obligatia sa de a acorda credite în conformitate cu prevederile legale în baza carora functioneaza si este organizata banca”.

Sursa: Jurnalul National

Ce probleme au romanii care isi cumpara case de la dezvoltatorii imobiliari anunta Casa de avocatura Coltuc

Anul trecut, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) a înregistrat aproape 40 de reclamatii împotriva dezvoltatorilor de ansambluri rezidentiale nou construite din toata tara. Anul acesta, doar în

patru luni, numarul reclamatiilor a ajuns la 25, potrivit datelor ANPC furnizate la solicitarea Money.ro.

Ce au reclamat consumatorii

1. Promisiunea de vânzare – clauze abuzive în contracte
2. Nerespectarea termenului de executie
3. Nerespectarea contractului de constructie
4. Nerespectarea clauzelor contractuale în ceea ce priveste modul de plata
5. Refuzul de returnare a taxei de rezervare în conditiile renuntarii la cumparare, în interiorul perioadei de gratie prevazuta în contract
6. Refuzul achitarii catre petent a penalizarilor prevazute în contract pentru nerespectare termenului de finalizare a constructiei
7. Defecte de constructie apartament aflat în garantie
8. Neconformitati în executia lucrarii
9. Deficiente de administrare: administratorul cartierului refuza încheierea altui contract de furnizare internet cu o alta societate decât cea impusa; nu sunt respectate conditiile declarate (lipsa apa calda, lumina etc.)
10. Obligarea încheierii unui contract de administrare cu o firma impusa de dezvoltator la tarife foarte ridicate

Sursa: Money

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!