Avocat Anrp – Procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv a fost modificat

Monitorul Oficial nr. 473 din 30 iunie 2015 a fost publicată Legea nr. 168/2015 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Principalele prevederi

– Sunt exceptate de la aplicarea procedurilor prevăzute la art. 6 alin. (5) suprafeţele de teren cu destinaţie agricolă indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic vegetal şi animal, de utilitate publică, prevăzute în anexele nr. 1-5 şi 7 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare.

Anunt Important : ECONOMIE » NEWS Legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea fi votată pana in aprilie 2015

‘Mă aştept ca de mâine (marţi n.r.) să intre dezbaterile pe fond, pe amendamentele pe care eu le-am introdus, însemnând reglementarea procedurii administrative pe plan de rambursare în afara instanţelor şi în faţa acestei comisii, exact aşa cum s-a hotărât acum trei săptămâni. Mă aştept ca în maximum două săptămâni, oricum până în Paşti, să o avem votată de Camera Deputaţilor’, a spus Ana Birchall.

Acesta a spus că în acest moment proiectul de lege se află la Comisia Juridică, la raport, iar Camera Deputaţilor este cameră decizională.

De asemenea, Adina Călinescu, reprezentant al Consiliului Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), a afirmat că aprobarea acestei legi ar putea duce la un blocaj al justiţiei.

‘Legea despre care se află acum pe masă în cadrul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor intra în vigoare în 60 de zile de la publicare. Noi am solicita măcar 180 de zile până la intrarea în vigoare întrucât în această perioadă de timp s-ar putea rezolva ceva cu privire la infrastructură şi cu privire la asigurarea unei înţelegeri a acestei legi. Este foarte important ca după intrarea în vigoare a unei legi să se asigure de către instituţiile abilitate nişte cursuri în domeniu’, a mai spus Adina Călinescu.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a organizat luni conferinţa ‘Ziua Consumatorului de Servicii Financiare’, care face parte dintr-o serie de evenimente prilejuite de Ziua Mondială a Consumatorilor din 15 martie.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/legea-insolventei-persoanelor-fizice-ar-putea-fi-votata-pana-la-paste_97957.html#ixzz3Ucjwm4DE

Informare privind şedinţa Comisiei speciale de retrocedare din data de 25 noiembrie 2014

Informare privind şedinţa Comisiei speciale de retrocedare din data de 25 noiembrie 201

 

Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase şi comunităţilor minorităţilor naţionale din România (C.S.R.) s-a întrunit, în data de 25 noiembrie, la sediul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Cu privire la cererile formulate de cultele religioase, Comisia specială a aprobat restituirea în natură a 18 imobile, atât construcţii, cât şi terenuri. Astfel, 14 imobile urmează a fi restituite în natură Episcopiei Romano-Catolice Oradea, un imobil Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, iar alte trei imobile unor parohii ortodoxe.

În patru cazuri, s-a aprobat transmiterea dosarelor către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, în vederea acordării de despăgubiri.

Totodată, Comisia specială a respins cererile formulate în 27 dosare constituite de reprezentanţii cultelor, din diverse motive: imobilele au fost deja restituite solicitanţilor în baza altor legi reparatorii, imobilele fuseseră înstrăinate anterior preluării de către stat, solicitanţii nu au făcut dovada dreptului de proprietate sau nu au depus actele solicitate în termenul de 120 de zile prevăzut de Legea nr. 165/2013.

În aceeaşi şedinţă, membrii Comisiei speciale au luat act de renunţarea la 33 de cereri de retrocedare, dintre care 19 formulate de cultele religioase, iar 14 de unele organizaţii ale minorităţilor naţionale.

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Durata de solutionare a unui dosar privind restituirea unei proprietati

Durata de solutionare a unui dosar privind restituirea unei proprietati

 

Durata de solutionare a unui dosar privind restituirea unei proprietati

 

Din ianuarie 2014, peste 8.000 de proprietari care au detinut terenuri in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta ar trebui sa primeasca despagubiri de la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, in baza Legilor 290/2003 si  9/1998.

Pana la acest moment statul roman a platit despagubiri si compensatii in valoare de peste 630 milioane de lei.

Legea nr. 287/2013 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 10/2013, publicata recent in Monitorul Oficial al Romaniei in luna noiembrie a.c., precizeaza ca solutionarea dosarelor de despagubire se va realiza in ordinea cronologica a inregistrarii la ANRP. Tot in ordine cronologica se va efectua si emiterea titlului de plata. Sumele aferente despagubirilor se vor acorda beneficiarilor in transe anuale egale, pe o perioada de 10 ani. Valoarea unei transe nu poate fi mai mica de 20.000 lei.

Bugetul anual alocat Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor este, insa, insuficient pentru plata dosarelor care isi asteapta randul pe listele institutiei. In situatia in care, conform legii, sentintele date in cazul dosarelor solutionate in instanta au prioritate la plata, o parte dintre romanii beneficiari ai legilor de despagubiri au reusit sa incaseze sumele datorate de statul roman, numai cu ajutorul cabinetelor de avocatura specializate in despagubiri ANRP.

Romanii care au dreptul sa solicite despagubiri statului roman in baza legii 290/2003 sunt proprietarii sau urmasii proprietarilor de imobile sechestrate aflate in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, ca urmare a starii de razboi si a aplicarii Tratatului de Pace de la Paris din 10 februarie 1947. Valoarea totala a despagubirilor platite pana acum de stat in baza Legii 290/2003 este de aproximativ 165 milioane lei.

De cealalta parte, in baza Legii 9/1998, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (A.N.R.P.) a acordat in perioada 1998-2010 compensatii in valoare de aproximativ 465 milioane lei. Despagubirile au fost incasate de cetatenii romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar, in urma aplicarii Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940.

De prevederile Ordonantei de urgenta 10/2013 beneficiaza fostii proprietari si mostenitorii legali ai acestora, pana la gradul al IV-lea inclusiv, care la data formularii cererii au cetatenie romana si poseda acte doveditoare, certificate de catre autoritati, completate cu declaratii autentificate.

 

Termenele impuse de noua lege a retrocedarilor NU se aplica si in cazul dosarelor aflate pe rolul instantelor inainte de 20 mai 2013.Vezi legea 290 si legea 9

Termenele impuse de noua lege a retrocedarilor nu se vor aplica si in cazul dosarelor aflate pe rolul instantelor inainte de 20 mai 2013, dupa ce Curtea Constitutionala a Romaniei a admis o exceptie de neconstitutionalitate, decizia instantei fiind publicata

 

Termenele impuse de noua lege a retrocedarilor NU se aplica si in cazul dosarelor aflate pe rolul instantelor inainte de 20 mai 2013.Vezi legea 290 si legea 9
Termenele impuse de noua lege a retrocedarilor NU se aplica si in cazul dosarelor aflate pe rolul instantelor inainte de 20 mai 2013.Vezi legea 290 si legea 9

miercuri in Monitorul Oficial. Acest lucru inseamna ca dosarele introduse inainte de intrarea in vigoare a noilor reglementari in materie, deci inainte de 20 mai 2013, vor fi solutionate in baza legislatiei aplicabile la momentul sesizarii initiale.

Deci dosarele pe legea 290/2003 si Legea 9/1998 se vor judeca normal

Plata de bunavoie a dosarelor ANRP Nu se face in 2014

Pentru 2014, bugetul aprobat de Ministerul Finantelor pentru Autoritatea Nationala de Restituire a Proprietatilor este de doar 263,4 milioane lei,Comparativ cu anul precedent, cand ANRP-ul a avut la dispozitie 466 milioane lei

Plata de bunavoie a dosarelor ANRP Nu se face in 2014

Pune telefonul pe mine!
Pune telefonul pe mine!

La ora actuala conturile ANRP sunt blocate, lista de asteptare a popririlor – deci a celor care au dat in judecata statul si deja sunt in executare silita – fiind de peste 1500 de persoane, in timp ce cuantumul total al sumelor poprite depaseste 250 de milioane lei, potrivit oficialilor institutiei

Care sunt masurile pe care trebuie sa le intreprinda beneficiarii Legilor 290/2003 (Basarabia, Bucovina si Herta) si 9/1998 (Bulgaria, Cadrilater) care nu sunt pe lista de prioritate a Autoritatii Nationale de Restituire a Proprietatilor?

In primul rand, oamenii acestia nu trebuie sa renunte si sa aiba incredere in faptul ca exista cai legale pentru a intra in cele din urma in posesia banilor ce li se cuvin. In ajutorul lor vin acum si anumite Asociatii de beneficiari ai Legilor 290/2003 si 9/1998, infiintate chiar in scopul sprijinirii celor care nu mai gasesc solutii pentru obtinerea acestor despagubiri. Ca sa va raspund insa la intrebare, in mod concret, aceste persoane ar trebui sa actioneze in judecata statul, cu ajutorul unui avocat specializat, si abia in urma reusitei acestui demers juridic pot ajunge pe lista prioritara a ANRP

In vederea obtinerii despagubirilor care vi se cuvin de la ANRP (ANPR) va prezentam lista de acte necesare pentru Legea 290/2003.

Acte necesare Legea 290/2003
1. Acte necesare Legea 290/2003 in original:
– hotararea Comisiei judetene (semnaturile si stampila sa fie cu albastru sau orice alta culoare in afara de negru) – Poate fi folosita si o copie legalizata redactata de catre notarul public (exclus: copie color si copie conforma cu originalul emisa de catre Prefectura)
– procura autentificata la notar (daca beneficiarul nu poate veni personal sau daca sunt mai multi beneficiari, va rog sa ne contactati pentru a va pune la dispozitie modelul de procura necesar). Conform noii legislatii notariale, veti primi un duplicat, originalul ramanand in arhiva notarului.
– extras de cont bancar al beneficiarului/mandatarului care va incasa banii, din care sa rezulte codul IBAN (acolo se vor vira banii)

2. Acte necesare Legea 290/2003 in copie: – CI beneficiari+mandatar
– comunicarea care a insotit hotararea
– cererea de plata cu confirmare de primire (sau bon de depunere la ANRP)
– partaj pe cote (daca sunt mai multi beneficiari si daca fiecare beneficiar doreste sa primeasca banii in contul sau personal)
– adresa de la ANRP care sa confirme ca dosarul este complet (daca exista)
– copie dosar de despagubire (doar daca ne solicita instanta)
– in ipoteza ca unul dintre beneficiarii trecuti pe hotarare este decedat: certificat de deces si certificat de mostenitor.

In vederea obtinerii despagubirilor care vi se cuvin de la ANRP in baza Legii nr. 9/1998  Bulgaria-Cadrilater, sunt necesare urmatoarele documente:

1. In original:
– Ordinul/Decizia de validare de la ANRP (semnaturile si stampila sa fie cu albastru sau orice alta culoare in afara de negru)
– procura autentificata la notar (daca benenficiarul nu poate veni personal sau daca sunt mai multi beneficiari, va rog sa ma contacati prin email pentru a va pune la dispozitie modelul de procura care trebuie folosit).
– extras de cont bancar al beneficiarului/mandatarului care va incasa banii, din care sa rezulte codul IBAN, semnat si stampilat de banca (acolo se vor vira banii). Nu intereseaza soldul contului sau istoricul tranzactiilor anterioare.

2. Copie:
– hotararea Comisiei judetene
– CI/BI beneficiari si mandatar
– partaj pe cote (daca sunt mai multi beneficiari si daca fiecare beneficiar doreste sa primeasca banii in contul sau personal)
– cererea de plata cu confirmare de primire (sau bon de depunere la ANRP)
– in ipoteza ca unul dintre beneficiarii trecuti pe hotarare este decedat: certificat deces si certificat de mostenitor.

ANRP mi-a emis titlurile de plata,dar nu primesc banii.Ce fac?

Comunicat ANRP in martie 2014

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a emis în lunile ianuarie şi februarie 5.600 de titluri de plată pentru dosare de despăgubire aprobate înainte de apariţia Legii nr. 165/2013. Cuantumul celor 5.600 de titluri de plată se ridică la 79 milioane lei.

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi-a propus ca, până la sfârşitul lunii iunie, să emită toate titlurile de plată aferente celor 15.000 de dosare de opţiune neachitate în perioada 2007-2011, precum şi toate titlurile de plată aferente dosarelor aprobate de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor din iunie 2013 până în prezent.

Potrivit noii legi a restituirilor, plata despăgubirilor în dosarele aprobate înainte de apariţia Legii nr. 165/2013, dar şi a despăgubirilor pentru dosare în care instanţele au fixat cuantumul măsurilor reparatorii, se face în termen de cinci ani, în tranşe egale, începând cu 2014, de către Ministerul Finanţelor Publice.

 

Guvernul a decis: cine asteapta banii in 2014 nu va primi nimic!

In primul rand pentru ca statul este obligat sa plateasca cu prioritate hotararile judecatoresti. In prezent, statul nu este in stare sa plateasca la zi nici macar despagubirile datorate beneficiarilor care au castigat in instanta. Lista de asteptare a celor care au o hotarare judecatoreasca in contra statului a ajuns la 1600 si creste.

Ce a facut Guvernul pentru a remedia problema? A injumatatit bugetul ANRP pentru 2014 fata de cel din 2013! Astfel, bugetul ANRP aprobat pentru 2014 este de 263,4 milioane de lei, fata de 466,9 milioane de lei in 2013.

In acest fel, este evident ca statul nu va plati niciun leu beneficiarilor care stau si asteapta ca statul sa isi faca corect datoria fata de ei.

 

Durata obtinerii despagubirilor, conform OUG 10 din 2013
Va aducem la cunostinta faptul ca, in conformitate cu dispozitiile OUG 10/2013, platile aferente despagubirilor in baza legilor 290/2003 si 9/1998 au fost esalonate pe 10 ani, incepand cu 2014.

CE ESTE DE FACUT?

 

Acte necesare Legea 290/2003 in original:
– hotararea Comisiei judetene (semnaturile si stampila sa fie cu albastru sau orice alta culoare in afara de negru) – Poate fi folosita si o copie legalizata redactata de catre notarul public (exclus: copie color si copie conforma cu originalul emisa de catre Prefectura)
– procura autentificata la notar (daca beneficiarul nu poate veni personal sau daca sunt mai multi beneficiari, va rog sa ne contactati pentru a va pune la dispozitie modelul de procura necesar). Conform noii legislatii notariale, veti primi un duplicat, originalul ramanand in arhiva notarului.
– extras de cont bancar al beneficiarului/mandatarului care va incasa banii, din care sa rezulte codul IBAN (acolo se vor vira banii)

2. Acte necesare Legea 290/2003 in copie: – CI beneficiari+mandatar
– comunicarea care a insotit hotararea
– cererea de plata cu confirmare de primire (sau bon de depunere la ANRP)
– partaj pe cote (daca sunt mai multi beneficiari si daca fiecare beneficiar doreste sa primeasca banii in contul sau personal)
– adresa de la ANRP care sa confirme ca dosarul este complet (daca exista)
– copie dosar de despagubire (doar daca ne solicita instanta)
– in ipoteza ca unul dintre beneficiarii trecuti pe hotarare este decedat: certificat de deces si certificat de mostenitor.
Acte necesare Legea 290/2003: Important!
Intrucat folosim o procedura judiciara speciala este necesar sa fiti extrem de rigurosi in pregatirea dosarului cu care veti veni la noi.

Va asiguram ca toate aceste acte sunt pe deplin necesare!

In vederea obtinerii despagubirilor care vi se cuvin de la ANRP in baza Legii nr. 9/1998  Bulgaria-Cadrilater, sunt necesare urmatoarele documente:

1. In original:
– Ordinul/Decizia de validare de la ANRP (semnaturile si stampila sa fie cu albastru sau orice alta culoare in afara de negru)
– procura autentificata la notar (daca benenficiarul nu poate veni personal sau daca sunt mai multi beneficiari, va rog sa ma contacati prin email pentru a va pune la dispozitie modelul de procura care trebuie folosit).
– extras de cont bancar al beneficiarului/mandatarului care va incasa banii, din care sa rezulte codul IBAN, semnat si stampilat de banca (acolo se vor vira banii). Nu intereseaza soldul contului sau istoricul tranzactiilor anterioare.

2. Copie:
– hotararea Comisiei judetene
– CI/BI beneficiari si mandatar
– partaj pe cote (daca sunt mai multi beneficiari si daca fiecare beneficiar doreste sa primeasca banii in contul sau personal)
– cererea de plata cu confirmare de primire (sau bon de depunere la ANRP)
– in ipoteza ca unul dintre beneficiarii trecuti pe hotarare este decedat: certificat deces si certificat de mostenitor.

Puteti sa ne scrieti pe datele de mai jos sa aflati stadiul dosarului dvs.

 

 

 

ANRP a emis 5600 de titluri de plata in 2014 ,dar NU S-A PLATIT NIMIC

Comunicatul lor:

Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor si-a propus ca, pana la sfarsitul lunii iunie, sa emita toate titlurile de plata aferente celor 15.000 de dosare de optiune neachitate in perioada 2007-2011, precum si toate titlurile de plata aferente dosarelor aprobate de Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor din iunie 2013 pana in prezent.

Potrivit noii legi a restituirilor, plata despagubirilor in dosarele aprobate inainte de aparitia Legii nr. 165/2013, dar si a despagubirilor pentru dosare in care instantele au fixat cuantumul masurilor reparatorii, se face in termen de cinci ani, in transe egale, incepand cu 2014, de catre Ministerul Finantelor Publice.

 

Realitatea

 

NU S-A PLATIT NICIUN DOSAR DECAT PRIN EXECUTARE SILITA

Cum rezolv un dosar pe legea 10/2001 in 2014?

La data de 20 mai 2013, a intrat în vigoare Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania.

Noua lege reglementează cadrul legal al retrocedarilor, intervenind cu modificari asupra a doua acte normative de o deosebită importanta, legea nr. 10/2001 si legea nr. 247/2005.

Legea nr. 165/2013 prevede ca, imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist se restituie în natura. In situatia in care restituirea in natura a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist nu mai este posibila, singura masura reparatorie in echivalent care se acordă este compensarea prin puncte.

Astfel avem doua elemente de bază – restituirea in natura si compensarea prin puncte.

Ulterior,se publica Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013

In lumina acestui act normativ, in situatia imposibilitatii restituirii in natura a imobilelor preluate abuziv, alaturi de initial prevazuta compensare prin puncte ca mod unic de reparatie,  se instituie o alta modalitate  alternativa de masura reparatorie:
– compensarea cu bunuri oferite in echivalent de entitatea investită cu solutionarea cererii formulate in baza Legii nr. 10/2001 ;

Tot in  Legea nr. 368/2013, se dispune:
„Art. II. – (1) Persoanele îndreptăţite la despăgubiri în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta pentru returnarea dosarelor înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor către entităţile învestite cu soluţionarea notificării, în vederea restituirii, în natură sau prin compensare cu alte bunuri, a imobilelor, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) De prevederile alin. (1) beneficiază şi persoanele îndreptăţite la despăgubiri în temeiul legilor funciare, inclusiv cele care au optat potrivit art. 42 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, după expirarea termenului legal.”

Prin acest articol se instituie un drept al persoanelor indreptatite la despagubiri, de optiune pentru restituirea in natura sau prin compensare cu alte bunuri, pentru care trebuie sa solicite returnarea dosarelor inregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea despagubirilor catre entitatile investite cu solutionarea notificarii, în termen de cel mult 60 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 368/2013, adică pana la 20 februarie 2014.

Despagubiri banesti de la ANRP. Cine beneficiaza?

Despagubiri banesti de la ANRP. Cine beneficiaza?

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/fmyEfNcHibS

Despagubiri banesti de la ANRP Cine beneficiaza

În contextul în care, timp de ani de zile România a fost condamnata pe banda rulanta la Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru încalcarea dreptului la proprietate privata, ajungându-se chiar în situatia pronuntarii împotriva statului român a unei hotarâri pilot în materie (cauza Atanasiu contra României), legislatia în domeniul restituirii imobilelor preluate abuziv este modificata radical prin Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicata în Monitorul Oficial nr. 278/17.05.2013.

Formal, justificarea acestui act normativ a fost determinata de continutul hotarârii pilot pronuntate în cauza Atanasiu contra României care condamna ineficienta legislatiei nationale, generata de lipsa de celeritate si de predictibilitate a procedurii în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, mai ales, cu privire la acordarea masurilor reparatorii în situatia în care bunurile amintite nu mai pot fi restituite în natura.

Dupa ce initial procedura de acordare a despagubirilor în numerar prevazuta de Titlul VII din Legea nr. 247/2005 a fost suspendata pâna în data de 15.05.2013, prin adoptarea succesiva a mai multor acte normative, respectiv OUG nr. 62/2010, OUG nr. 4/2012 si Legea nr. 117/2012, începând tot cu luna mai a anului curent, avem o noua legislatie în materie.

Mult discutata Lege nr. 165/2013 apare dupa o lunga perioada de asteptare si dupa mai multe tentative esuate de legiferare, cea mai de notorietate reprezentând-o proiectul de lege prin care se încerca plafonarea valorii despagubirilor banesti, propunere care, lovindu-se de oprobiul public, a fost retrasa.

Asadar, ce noutati aduce Legea nr. 165/2013 pentru persoanele carora le-au fost preluate în mod abuziv anumite bunuri imobile, în perioada regimului comunist?

Reiterând prevederile Legii nr. 10/2001, dar si ale altor acte normative în materie, retinem ca dispozitiile Legii nr. 165/2013 consfiintesc ca regula restituirea bunurilor în natura, cu exceptia situatiei în care acest lucru nu mai este posibil, caz în care singura masura compensatorie va fi reprezentata de stabilirea si acordarea de puncte.

În ceea ce priveste procedura restituirii imobilelor în natura, modificari importante sunt aduse de Legea nr. 165/2013 în materia fondului funciar, prin instituirea unor masuri precum înfiintarea Comisiilor locale pentru inventarierea terenurilor si prin suspendarea emiterii hotarârilor de validare/invalidare, a eliberarii titlurilor de proprietate si a procedurilor de punere în posesie, pâna la centralizarea tuturor terenurilor care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ teritoriala. Se introduc si noi termene pentru solutionarea de catre entitatile notificate a cererilor formulate în baza Legii nr. 10/2001, cereri care nu au fost rezolvate pâna la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013.

Însa, cele mai “spectaculoase” schimbari apar în ceea ce priveste procedura de acordare a masurilor compensatorii, atunci când restituirea în natura nu mai este posibila.

Pâna la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, modalitatea de acordare a despagubirilor banesti persoanelor îndreptatite, în situatia în care nu se putea realiza o restitutio in integrum, era reglementata de Titlul VII al Legii nr. 247/2005. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 16 din actul normativ amintit, dispozitiile sau deciziile emise de entitatile notificate (prin care s-au respins cererile de restituire în natura si prin care s-a propus acordarea de despagubiri) erau remise Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor. Analizând dosarul de despagubire prin prisma legalitatii respingerii cererii de restituire în natura, Comisia Centrala  pentru Stabilirea Despagubirilor proceda la numirea unui evaluator autorizat în vederea evaluarii imobilului a carui restituire s-a cerut.

Ulterior întocmirii raportului de evaluare în care era consemnata valoarea imobilului, Comisia putea proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despagubire retinându-se valoarea stabilita de evaluator, fie la retrimiterea dosarului de despagubire spre reevaluare. Procedura se finaliza prin emiterea de catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor pe numele persoanelor îndreptatite a unui titlu de plata sau titlu de conversie în actiuni la Fondul Proprietatea pentru sumele ce nu depaseau 500.000 lei si a unui titlu de conversie în actiuni la Fondul Proprietatea pentru sumele ce depaseau pragul de 500.000 lei. De mentionat ca, în situatia în care Comisia constata ca bunul a carui restituire s-a solicitat putea fi restituit în natura, respingerea cererii de restiuire în natura fiind nelegala, aceasta proceda la restituirea imobilului respectiv.

Modalitatea de restituire prevazuta de Titlul VII din Legea nr. 247/2005 a fost caracterizata de lipsa unor termene clare în care institutiile abilitate sa îsi îndeplineasca obligatiile legale (fapt ce a fost condamnat de catre CEDO nu numai în hotarârea pilot dar si în alte cauze, precum Faimblat contra României) dar si de lipsa unor sanctiuni eficiente aplicabile în situatia neîndeplinirii obligatiilor. Aceasta deficienta, grefata pe neimplicarea autoritatilor angrenate în procesul de retrocedare, alaturi de o asa-zisa lipsa a disponibilitatilor financiare, reiterata continuu, dar niciodata dovedita, a dat nastere la un numar exorbitant de litigii, repetitive, aflate pe rolul instantei europene.


Cine mai primeşte despăgubiri băneşti de la ANRP

Cine mai primeşte despăgubiri băneşti de la ANRP

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/icfFdvK4ZRS

Cine mai primeşte despăgubiri băneşti de la ANRP

În contextul în care, timp de ani de zile România a fost condamnată pe bandă rulantă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului la proprietate privată, ajungându-se chiar în situaţia pronunţării împotriva statului român a unei hotărâri pilot în materie (cauza Atanasiu contra României), legislaţia în domeniul restituirii imobilelor preluate abuziv este modificată radical prin Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 278/17.05.2013.

Formal, justificarea acestui act normativ a fost determinată de conţinutul hotărârii pilot pronunţate în cauza Atanasiu contra României care condamnă ineficienţa legislaţiei naţionale, generată de lipsa de celeritate şi de predictibilitate a procedurii în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, mai ales, cu privire la acordarea măsurilor reparatorii în situaţia în care bunurile amintite nu mai pot fi restituite în natură.

După ce iniţial procedura de acordare a despăgubirilor în numerar prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005 a fost suspendată până în data de 15.05.2013, prin adoptarea succesivă a mai multor acte normative, respectiv OUG nr. 62/2010, OUG nr. 4/2012 şi Legea nr. 117/2012, începând tot cu luna mai a anului curent, avem o nouă legislaţie în materie.

Mult discutata Lege nr. 165/2013 apare după o lungă perioadă de aşteptare şi după mai multe tentative eşuate de legiferare, cea mai de notorietate reprezentând-o proiectul de lege prin care se încerca plafonarea valorii despăgubirilor băneşti, propunere care, lovindu-se de oprobiul public, a fost retrasă.

Aşadar, ce noutăţi aduce Legea nr. 165/2013 pentru persoanele cărora le-au fost preluate în mod abuziv anumite bunuri imobile, în perioada regimului comunist?

Reiterând prevederile Legii nr. 10/2001, dar şi ale altor acte normative în materie, reţinem că dispoziţiile Legii nr. 165/2013 consfiinţesc ca regulă restituirea bunurilor în natură, cu excepţia situaţiei în care acest lucru nu mai este posibil, caz în care singura măsură compensatorie va fi reprezentată de stabilirea şi acordarea de puncte.

În ceea ce priveşte procedura restituirii imobilelor în natură, modificări importante sunt aduse de Legea nr. 165/2013 în materia fondului funciar, prin instituirea unor măsuri precum înfiinţarea Comisiilor locale pentru inventarierea terenurilor şi prin suspendarea emiterii hotărârilor de validare/invalidare, a eliberării titlurilor de proprietate şi a procedurilor de punere în posesie, până la centralizarea tuturor terenurilor care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ teritorială. Se introduc şi noi termene pentru soluţionarea de către entităţile notificate a cererilor formulate în baza Legii nr. 10/2001, cereri care nu au fost rezolvate până la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013.

Însă, cele mai “spectaculoase” schimbări apar în ceea ce priveşte procedura de acordare a măsurilor compensatorii, atunci când restituirea în natură nu mai este posibilă.

Până la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, modalitatea de acordare a despăgubirilor băneşti persoanelor îndreptăţite, în situaţia în care nu se putea realiza o restitutio in integrum, era reglementată de Titlul VII al Legii nr. 247/2005. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 16 din actul normativ amintit, dispoziţiile sau deciziile emise de entităţile notificate (prin care s-au respins cererile de restituire în natură şi prin care s-a propus acordarea de despăgubiri) erau remise Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Analizând dosarul de despăgubire prin prisma legalităţii respingerii cererii de restituire în natură, Comisia Centrală  pentru Stabilirea Despăgubirilor proceda la numirea unui evaluator autorizat în vederea evaluării imobilului a cărui restituire s-a cerut.

Ulterior întocmirii raportului de evaluare în care era consemnată valoarea imobilului, Comisia putea proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire reţinându-se valoarea stabilită de evaluator, fie la retrimiterea dosarului de despăgubire spre reevaluare. Procedura se finaliza prin emiterea de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor pe numele persoanelor îndreptăţite a unui titlu de plată sau titlu de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea pentru sumele ce nu depăşeau 500.000 lei şi a unui titlu de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea pentru sumele ce depăşeau pragul de 500.000 lei. De menţionat că, în situaţia în care Comisia constata că bunul a cărui restituire s-a solicitat putea fi restituit în natură, respingerea cererii de restiuire în natură fiind nelegală, aceasta proceda la restituirea imobilului respectiv.


Dosar evaluat, dar fara decizie – ANRP

Dosar evaluat, dar fara decizie – ANRP

Dosar evaluat, dar fara decizie - ANRP

Pe rolul instanţelor judecătoreşti există aproximativ 14.000 de litigii în care figurează Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) sau Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD). „În ceea ce priveşte numărul litigiilor câştigate şi a celor pierdute de Autoritate şi de comisiile menţionate mai sus, vă informăm că aceste date statistice sunt în curs de centralizare, un asemenea demers necesitând timp, dat fiind volumul foarte mare de activitate în materie de contencios a instituţiei”, a răspuns ANRP, neputând preciza nici cuantumul total al despăgubirilor care trebuie plătite în urma proceselor pe care ANRP sau CCSD le-a pierdut.

„Suntem însă în măsură să vă comunicăm cuantumul despăgubirilor aprobate în CNCI în perioada iunie-decembrie 2013 în dosarele în care instanţele au admis acţiunile persoanelor îndreptăţite, în contradictoriu cu Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD). Situaţia este următoarea: suma aferentă titlurilor de despăgubire emise în urma hotărârilor judecătoreşti în care instanţa a fixat cuantumul: 590.216.776 lei. Numărul de puncte acordat în dosarele în care instanţa a obligat CCSD/CNCI la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire: 56.036.551.

Atât suma aferentă titlurilor de despăgubire emise pentru dosarele în care instanţa a fixat cuantumul, cât şi suma reprezentând punctele acordate în dosare în care instanţa a obligat CCSD/CNCI la emiterea deciziei sunt incluse în situaţia prezentată la punctul 1 (totalul sumelor în lei şi totalul punctelor acordate urmare deciziilor CNCI)”, se arată în documentul citat. 25.000 de dosare în lucru.
În prezent, la nivelul ANRP sunt în lucru peste 25.000 de dosare constituite în temeiul legilor fondului funciar şi Legii nr. 10/2001, care vor urma procedura prevăzută de noua lege a restituirilor, Legea nr. 165/2013. „Din iunie 2013, până la sfârşitul lunii decembrie, au avut loc 22 de şedinţe ale Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor (CNCI). În aproximativ jumătate de an, Comisia a analizat aproximativ 1.500 de dosare de despăgubire, incluzând aici 700 de dosare în care existau hotărâri ale instanţelor prin care se stabilise obligaţia emiterii deciziei de despăgubire, dar şi dosare aprobate de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD), în care nu fusese emis titlul de despăgubire”, menţionează instituţia.

Potrivit acesteia, anul trecut Comisia Naţională a emis 146 de decizii de compensare prin puncte, al căror cuantum se ridică la 57.879.886 puncte (valoarea unui punct este de 1 leu), şi 231 de titluri de despăgubire, în valoare totală de 804.913.166 lei. „Menţionăm că numeroase dosare care au fost pe agenda Comisiei nu s-au putut soluţiona, deoarece este nevoie de o serie de documente care să ateste dreptul la proprietate, să identifice amplasamentul exact al imobilelor sau să descrie caracteristicile tehnice ale construcţiei, în vederea aplicării grilei notariale, drept pentru care s-a dispus solicitarea acestor înscrisuri persoanelor îndreptăţite sau autorităţilor locale”, se arată în răspunsul ANRP.


Problema Dosar despagubire legea 10/2001 – ANRP

Problema Dosar despagubire legea 10/2001 – ANRP

Problema Dosar despagubire legea 102001 - ANRPAutoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor este asaltată de executări silite iniţiate de foştii proprietari ai imobilelor confiscate de comunişti
ANRP susţine că, deşi instanţele admit o parte dintre contestaţiile la executare, executorii judecătoreşti nu returnează sumele încasate
În 2013, instituţia a emis 146 de decizii de compensare prin puncte, echivalentul a 58 mil. lei, şi 231 de titluri de despăgubire în valoare de 805 mil. lei

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), reprezentată în instanţe de propriii jurişti, are mari probleme din cauza cererilor de executare silită depuse de foştii proprietari ai imobilelor confiscate de regimul comunist, pe conturile sale fiind deja puse popriri în valoare totală de aproape 413 mil. lei. „În prezent, problema cea mai gravă cu care se confruntă Autoritatea Naţională a Proprietăţilor sunt popririle asupra conturilor sale. De la începutul anului 2013 până în prezent au fost  înfiinţate popriri asupra conturilor Autorităţii în cuantum de 412.866.208 lei.

Din păcate, unele instanţe încuviinţează în continuare cererile de executare silită în lipsa unor titluri executorii.  De asemenea, în ciuda faptului că instanţele admit din ce în ce mai des contestaţiile la executare înaintate de juriştii ANRP, executorii judecătoreşti nu returnează în majoritatea situaţiilor sumele încasate din conturile Autorităţii”, a informat autoritatea la solicitarea Curierului Naţional.
Potrivit acesteia, până înaintea Sărbătorilor de iarnă, pe contul de despăgubiri al Autorităţii se înscriseseră popriri de aproximativ 246 milioane de lei, reprezentând popriri neexecutate încă, adică din conturile respective nu au fost încă traşi banii, „întrucât nu sunt disponibili în conturi”.

O parte dintre problemele cu care se confruntă Autoritatea ar putea fi explicată prin insuficientul personal cu cunoştinţe juridice, având în vedere că reprezentarea ANRP în instanţă în multitudinea de procese se face cu personal propriu.
„Cu privire la reprezentarea în instanţă a Autorităţii, menţionăm că actele procedurale sunt întocmite de personalul angajat al ANRP, cu studii juridice, neexistând contracte încheiate cu nicio firmă de avocatură. Posibilitatea reprezentării instituţiei la termenele de judecată date de instanţe este limitată de numărul mic de consilieri juridici care asigură această activitate, raportat la numărul foarte mare de dosare de instanţă”, a informat ANRP.


Cesiune dosar ANRP – Despagubiri

Cesiune dosar ANRP – Despagubiri

Cesiune dosar ANRP - DespagubiriŢinând cont de nevoia de interpretare uniformă a Legii 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în Romania, care a intrat în vigoare pe 20.05.2013, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a trimis prefecţilor, în data de 22.05.2013, o serie de îndrumări referitoare la aplicarea noului act normativ.

 În adresa trimisă reprezentanţilor Guvernului în teritoriu s-a subliniat că este important să se înţeleagă de către membrii comisiilor locale şi judeţene că în situaţia în care autorul sau moştenitorii legali sau testamentari ai acestuia au înstrăinat drepturile care li se cuvin, potrivit articolului 1 din lege, singura măsură reparatorie care se acordă noilor beneficiari (cumpărători, cesionari, cedenţi etc) este compensarea prin puncte. Retrocedările în natură se fac doar către proprietarii care nu şi-au cesionat drepturile sau moştenitorii lor.

S-a transmis, de asemenea, că în vederea punerii în aplicare a principiului prevalenţei restituirii în natură, legea prevede obligativitatea suspendării activităţii comisiilor judeţene sau, după caz, a Comisiei Municipiului Bucureşti, până la întocmirea unei situaţii centralizatoare privind situaţia terenurilor agricole şi forestiere care pot fi restituite în natură. Pentru întocmirea acestei situaţii centralizatoare, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale trebuie constituită, prin ordin al Prefectului, o comisie locală pentru inventarierea terenurilor. Desemnarea membrilor în comisie se face de către conducerile unităţilor din care aceştia fac parte şi se comunică în scris instituţiei prefectului. În ceea ce priveşte reprezentantul prefectului, acesta poate fi desemnat dintre specialiştii instituţiei prefectului sau dintre persoanele cu funcţii de conducere la nivelul serviciilor publice deconcentrate. Persoanele desemnate de prefect pot avea calitatea de membru în mai multe comisii locale de la nivelul judeţului. Reprezentantul prefectului este preşedintele comisiei.

De asemenea, A.N.R.P. a atras atenţia asupra unei obligaţii deosebit de importante care revine comisiilor locale de fond funciar. În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a noii legi, acestea trebuie să centralizeze toate cererile de restituire nesoluţionate, în vederea stabilirii suprafeţei de teren necesare finalizării procesului de restituire.

În ceea ce priveşte soluţionarea cererilor vizând restituirea terenurilor intravilane, agricole la data preluării abuzive care au fost formulate potrivit Legii nr. 10/2001, Autoritatea a solicitat să fie respectată limita de 50 ha de proprietar deposedat. În acest sens, A.N.R.P a subliniat că se impune o verificare atentă, prin care să se înlăture posibilitatea acordării de drepturi în cazul în care aceaşi suprafaţă a fost restituită prin aplicarea legilor fondului funciar.

De asemenea, autorităţile din teritoriu au mai fost informate că entităţile învestite de lege au obligaţia de a soluţiona cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001 în termene stricte, care încep să curgă de la 1 ianuarie 2014. Pentru a se putea verifica respectarea termenelor de soluţionare a cererilor, entităţile au obligaţia de a stabili numărul cerilor înregistrate şi nesoluţionate, de a afişa aceste date la sediul lor şi de a le comunica Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

 A.N.R.P. a atras atenţia că pentru garantarea aplicării eficiente a legii, s-a instituit un sistem specific de sancţiuni pentru neîndeplinirea obligaţiilor care izvorăsc din aceasta. În aplicarea sancţiunilor, un rol esenţial îl vor avea prefecţii, ale căror noi prerogative sunt prezentate detaliat în lege. S-a transmis că dispoziţiile referitoare la exercitarea controlului de legalitate de către prefect rămân aplicabile.


Legea 290/despagubiri ANRP – Retrocedari ANRP

Legea 290/despagubiri ANRP – Retrocedari ANRP

Legea 290despagubiri ANRP - Retrocedari ANRPIn Monitorul Oificial nr. 1114 din 28 februarie 2013 a fost publicata O.U.G. nr. 10/2013 pentru plata esalonata a despagubirilor stabilite potrivit dispozitiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, repectiv legea nr.290/2003 si legea nr.393/2006. Iata textul:

Art. I
(1) Incepand cu data intrari in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, plata despagubirilor stabilite potrivit dispozitiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicata, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despagubiri sau compensatii cetatenilor romani pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, retinute sau ramase in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, ca urmare a starii de razboi si a aplicarii Tratatului de Pace intre Romania si Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea fostului Regat al Sarbilor, Croatilor si Slovenilor, in urma aplicarii Protocolului privitor la cateva insule de pe Dunare si la un schimb de comune intre Romania si Iugoslavia, incheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, si a Conventiei dintre Romania si Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor, relativa la regimul proprietatilor aflate in zona de frontiera, semnata la Belgrad la 5 iulie 1924, se face in transe anuale egale, esalonat pe o perioada de 10 ani, incepand cu anul urmator datei emiterii titlului de plata. Cuantumul unei transe nu poate fi mai mic de 20.000 lei.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si titlurilor de plata emise si neachitate integral pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Plata transelor se face incepand cu 1 ianuarie 2014.
(3) Prin titlul de plata se intelege hotararea comisiei judetene sau a municipiului Bucuresti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii nr. 393/2006, respectiv decizia de plata emisa de vicepresedintele Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor care coordoneaza aplicarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 si Legii nr. 393/2006.
(4) Sumele acordate cu titlu de despagubiri in temeiul prezentei ordonante de urgenta se actualizeaza prin aplicarea indicelui preturilor de consum aferent perioadei cuprinse intre inceputul lunii urmatoare celei in care a fost emis titlul de plata si sfarsitul lunii anterioare datei platii efective a fiecarei transe.

Art. II
(1) Comisiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 si Legii nr. 393/2006 analizeaza si solutioneaza cererile de acordare a compensatiilor, ramase nesolutionate, in termen de 18 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. In aceasta perioada comisiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 au obligatia sa comunice solicitantilor ale caror dosare nu au fost solutionate inca modificarile aduse legii.
(2) Hotararea se adopta cu majoritatea voturilor membrilor comisiei si se comunica Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor.

Art. III
Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicaa in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 18 aprilie 2007, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

La articolul 3, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:
„(2) Prejudiciul ramas neacoperit se determina prin calcularea diferentei dintre valoarea bunurilor abandonate in urma aplicarii tratatului dintre Romania si Bulgaria de la 7 septembrie 1940, dobandite in proprietate cu orice titlu, si valoarea bunurilor dobandite in Romania in anul 1940 cu titlu de despagubure, inclusiv prin Reforma Agrara si prin contractele de vanzare-cumparare incheiate intre colonisti si statul roman prin Oficiul National al Colonizarii dupa data de 7 septembrie 1940, pentru care statul roman nu a mai perceput sumele datorate de acestia, ca urmare a Decretului nr. 553/1953 pentru anularea sumelor datorate de colonistii evacuati din Dobrogea de Sud si reasezati in alte parti, reprezentand pretul terenurilor si contructiilor ce li s-au atribuit pe baza de contracte.”

2. La articolul 8, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
„Art. 8
(1) Compensatiile acordate cetatenilor romani indreptatiti se suporta din bugetul de stat, iar platile catre persoanele fizice se asigura de catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor.”


CALITATE PROCESUALA ANRP – Retrocedari ANRP

CALITATE PROCESUALA ANRP – Retrocedari ANRP

CALITATE PROCESUALA ANRP - Retrocedari ANRP

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 120 din 17 februarie 2012  , a fost publicata Decizia ICCJ nr. 27 din 14 noiembrie 2011 (Decizia 27/2011) privind examinarea recursurilor in interesul legii formulate de Colegiul de conducere al ICCJ si procurorul general al PICCJ cu privire la calitatea procesuala pasiva a statului roman, prin Ministerul Finantelor Publice, in cererile avand ca obiect acordarea de despagubiri pentru imobilele preluate abuziv, imposibil de restituit in natura si pentru care se prevad masuri reparatorii prin titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente.

1. Obiectul recursului in interesul legii

Prin recursurile in interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a aratat ca in practica judiciara nu exista un punct de vedere unitar cu privire la calitatea procesuala pasiva a statului roman, prin Ministerul Finantelor Publice, in cererile avand ca obiect acordarea de despagubiri pentru imobilele preluate abuziv, imposibil de restituit in natura si pentru care se prevad masuri reparatorii prin titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente.


Emitere titlu despagubire ANRP – Retrocedari ANRP

Emitere titlu despagubire ANRP – Retrocedari ANRP

Emitere titlu despagubire ANRP - Retrocedari ANRPANRP, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD) şi Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) sunt părţi în mii, poate zeci de mii de procese înregistrate pe rolul instanţelor din ţară, numai la Tribunalul Bucureşti (care nu permite afişarea a mai mult de 1.000 de procese) existând 780 de dosare în care CCSD este parte şi alte 994 dosare în care ANRP este parte.

Din căutările noastre, relevante sunt şi deciziile luate de Judecătoria Sectorului 5, care dintre cele 12 cereri de executare silită înregistrate în acest an a admis 10, respingând doar două. Protejând numele creditorilor, vom spune doar că majoritatea deciziilor sună aşa: „Admite cererea. Încuviinţează executarea silită, cu cheltuieli de executare. Autorizează creditorul să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlu executoriu. Fără cale de atac”.

Un alt caz ne-a atras însă atenţia. Sentinţa pronunţată în data de 15 martie 2013 de magistraţii Judecătoriei sector 5 „încuviinţează executarea silită pe întreg teritoriul ţării, prin toate modalităţile de executare până la concurenţa sumei de…, datorată în temeiul titlului executoriu reprezentat de Decizia nr. 2941/ 18.09.2008, emisă de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, la care se adaugă cheltuielile de executare”. „Autorizează creditorul să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu.

Prezenta încheiere poartă următoarea formulă executorie: «Noi, Preşedintele României, Dăm împuternicire şi ordonăm executorilor judecătoreşti să pună în executare titlul: Decizia nr. 2941/ 18.09.2008, emisă de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP pentru care s-a pronunţat prezenta încheiere de încuviinţare a executării silite. Ordonăm agenţilor forţei publice să sprijine îndeplinirea promptă şi efectivă a tuturor actelor de executare silită, iar procurorilor să stăruie pentru ducerea la îndeplinire a titlului executoriu, în condiţiile legii.» Irevocabil”, se arată în sentinţă.


Hotarare definitiva impotriva ANRP – Retrocedari ANRP

Hotarare definitiva impotriva ANRP – Retrocedari ANRP

Hotarare definitiva impotriva ANRP - Retrocedari ANRP

În contextul în care, timp de ani de zile România a fost condamnată pe bandă rulantă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului la proprietate privată, ajungându-se chiar în situaţia pronunţării împotriva statului român a unei hotărâri pilot în materie (cauza Atanasiu contra României), legislaţia în domeniul restituirii imobilelor preluate abuziv este modificată radical prin Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 278/17.05.2013.

Formal, justificarea acestui act normativ a fost determinată de conţinutul hotărârii pilot pronunţate în cauza Atanasiu contra României care condamnă ineficienţa legislaţiei naţionale, generată de lipsa de celeritate şi de predictibilitate a procedurii în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, mai ales, cu privire la acordarea măsurilor reparatorii în situaţia în care bunurile amintite nu mai pot fi restituite în natură.

După ce iniţial procedura de acordare a despăgubirilor în numerar prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005 a fost suspendată până în data de 15.05.2013, prin adoptarea succesivă a mai multor acte normative, respectiv OUG nr. 62/2010, OUG nr. 4/2012 şi Legea nr. 117/2012, începând tot cu luna mai a anului curent, avem o nouă legislaţie în materie.

Mult discutata Lege nr. 165/2013 apare după o lungă perioadă de aşteptare şi după mai multe tentative eşuate de legiferare, cea mai de notorietate reprezentând-o proiectul de lege prin care se încerca plafonarea valorii despăgubirilor băneşti, propunere care, lovindu-se de oprobiul public, a fost retrasă.

Aşadar, ce noutăţi aduce Legea nr. 165/2013 pentru persoanele cărora le-au fost preluate în mod abuziv anumite bunuri imobile, în perioada regimului comunist?


Dosar blocat la ANRP – Retrocedari terenuri

Dosar blocat la ANRP – ANRP

Dosar blocat la ANRP - ANRP

Moartea vine mai repede decat banii de la stat. Retele intregi de executori judecatoresti si avocati s-au implicat in conturile Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor.

Elena Plesu are 77 de ani. Este doar unul dintre miile de proprietari care asteapta ca statul sa-i faca dreptate. Are de recuperat banii pentru doua mori confiscate familiei in anii ’50. “In total au iesit vreo 87.000 de lei”, a spus femeia.

Asteptarea ei si a altora se poate prelungi ani buni. Pe fir a intrat un grup de executori judecatoresti si avocati care au monopolizat bugetul Autoritatii pentru Restituirea Proprietatilor. Banii nu se mai duc la oameni in ordine, in functie de vechimea dosarului. Primii serviti sunt cei care au apelat la aceste retele.

Metoda este pe cat de simpla, pe atat de eficienta. Executorii merg direct in instanta si cer executarea silita a Autoritatii. Clientii lor nu mai stau la rand, iau banii direct din contul statului.

Presedintele Autoritatii se uita neputincios cum se evapora sume imense. “Noi vedem pe o hartie suma care a fost in cont ieri si nu mai este. In luna martie, Ministerul de Finante ne-a alocat 35 de milioane de lei, bani care au plecat in aceeasi zi in conturile executorilor judecatoresti”, a declarat George Baesu, presedintele A.N.R.P.