Conditii Infiintare Partid in 2015

11 iunie 2015 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Art. 1. – Partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani cu drept de vot, care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica garantata de Constitutie. Ele sunt persoane juridice de drept public.

Art. 2. – Prin activitatea lor, partidele politice promoveaza valorile si interesele nationale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participa cu candidati in alegeri si la constituirea unor autoritati publice si stimuleaza participarea cetatenilor la scrutinuri, potrivit legii.

Art. 3. – (1) Pot functiona ca partide politice numai asociatiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, si care militeaza pentru respectarea suveranitatii nationale, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale, a ordinii de drept si a principiilor democratiei constitutionale.
(2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activitati pe care le organizeaza, incalca prevederile art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau (4) din Constitutia Romaniei, republicata.
(3) Este interzisa afilierea partidelor politice la organizatii din strainatate, daca aceasta afiliere incalca valorile prevazute la alin. (1).
(4) Partidele politice nu pot organiza activitati militare sau paramilitare si nici alte activitati interzise de lege.

Art. 4. – (1) Partidele politice se pot organiza si functiona la nivel national, la nivel local sau atat la nivel national, cat si local, conform statutului propriu.
(2) Sunt interzise constituirea de structuri ale partidelor politice dupa criteriul locului de munca, precum si desfasurarea de activitati politice la nivelul operatorilor economici sau al institutiilor publice.
(3) Desfasurarea de activitati politice la nivelul operatorilor economici sau al institutiilor publice este permisa, cu acordul acestora, numai in campania electorala, in conditiile legii.
(4) Partidele politice isi pot organiza structuri interne potrivit statutului propriu. Structurile interne pot reprezenta partidul politic fata de terti la nivelul corespunzator, pot deschide conturi la banca si raspund de gestionarea acestora.

Art. 5. – (1) Fiecare partid politic trebuie sa aiba denumire integrala, denumire prescurtata si semn permanent proprii. Denumirea integrala, denumirea prescurtata si semnul permanent trebuie sa se deosebeasca clar de cele ale partidelor anterior inregistrate, fiind interzisa utilizarea acelorasi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrica in care sunt incadrate.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si aliantelor politice, in mod corespunzator.
(3) Denumirea integrala si denumirea prescurtata, precum si semnul permanent nu pot reproduce sau combina simbolurile nationale ale statului roman, ale altor state, ale organismelor internationale ori ale cultelor religioase. Fac exceptie partidele politice care sunt membre ale unor organizatii politice internationale, acestea putand utiliza insemnul organizatiei respective ca atare sau intr-o combinatie specifica.
(4) Semnul permanent poate fi schimbat cu cel putin 6 luni inainte de data alegerilor de catre organele competente ale partidului, conform statutului si cu respectarea art. 25 si 26.

CAPITOLUL II Membrii partidelor politice

Art. 6. – Pot fi membri ai partidelor politice cetatenii care, potrivit Constitutiei, au drept de vot.

Art. 7. – Din partidele politice nu pot face parte persoanele carora le este interzisa prin lege asocierea politica.

Art. 8. – (1) Un cetatean roman nu poate face parte in acelasi timp din doua sau mai multe partide politice.
(2) Inscrierea unei persoane intr-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al carui membru a fost anterior.
(3) La inscrierea intr-un partid politic orice persoana este obligata sa declare in scris, pe propria raspundere, daca are sau nu calitatea de membru al unui alt partid politic.
(4) Membrii organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care inscriu candidati in alegeri pot face parte si dintr-un partid politic, avand dreptul de a candida in conditiile legii.
(5) Nicio persoana nu poate fi constransa sa faca parte sau sa nu faca parte dintr-un partid politic.
(6) Dobandirea sau pierderea calitatii de membru al unui partid politic nu creeaza privilegii sau restrangeri in exercitarea drepturilor cetatenesti.

CAPITOLUL III Organizarea partidelor politice

Art. 9. – Fiecare partid politic trebuie sa aiba statut si program politic proprii.

Art. 10. – Statutul partidului politic cuprinde in mod obligatoriu:
a) denumirea integrala si denumirea prescurtata;
b) descrierea semnului permanent;
c) semnul permanent sub forma grafica alb-negru si color, in anexa;
d) sediul central;
e) mentiunea expresa ca urmareste numai obiective politice;
f) drepturile si indatoririle membrilor;
g) sanctiunile disciplinare si procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor;
h) procedura de alegere a organelor executive si competentele acestora;
i) competenta adunarii generale a membrilor sau a delegatilor acestora;
j) organele imputernicite sa prezinte candidaturi in alegerile locale, parlamentare, europarlamentare si prezidentiale;
k) organul competent sa propuna reorganizarea partidului sau sa decida asocierea intr-o alianta politica ori in alte forme de asociere;
l) conditiile in care isi inceteaza activitatea;
m) modul de administrare a patrimoniului si sursele de finantare, stabilite in conditiile legii;
n) organul care reprezinta partidul in relatiile cu autoritatile publice si terti;
o) alte mentiuni prevazute ca obligatorii in prezenta lege.

Art. 11. – Statutul si programul politic ale partidului trebuie sa fie prezentate in forma scrisa si aprobate de organele imputernicite prin statut.

Art. 12. – (1) Partidele politice pot avea ca subdiviziuni organizatii teritoriale, care au numarul minim de membri prevazut de statut.
(2) Organele locale pot reprezenta partidul politic fata de terti la nivelul local corespunzator, pot deschide conturi la banca si raspund de gestionarea acestora.

Art. 13. – (1) Adunarea generala a membrilor si organul executiv, indiferent de denumirea pe care o au in statutul fiecarui partid, sunt foruri obligatorii de conducere ale partidului politic si ale eventualelor organizatii teritoriale ale sale. Conducerile organizatiilor teritoriale se aleg pentru o perioada determinata, prevazuta de statut.
(2) Statutul poate prevedea si alte organe, cu atributii formulate explicit.

Art. 14. – (1) Adunarea generala a membrilor partidului politic sau a delegatilor acestora, la nivel national, este organul suprem de decizie al partidului. Intrunirea acestuia are loc cel putin o data la 4 ani.
(2) Pentru partidele care opteaza pentru organizatii atat la nivel national, cat si la nivel local, delegatii la adunare sunt alesi de organizatiile teritoriale, prin vot secret.
(3) In statutul partidelor se pot prevedea si alte modalitati de reprezentare a membrilor organizatiilor locale.

Art. 15. – (1) Pentru solutionarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre acestia si conducerile organizatiilor partidului se constituie comisii de arbitraj la nivelul partidului si al organizatiilor sale teritoriale.
(2) Membrii comisiei de arbitraj sunt alesi pe o durata de cel mult 4 ani.
(3) Comisia de arbitraj este organizata si functioneaza conform unui regulament aprobat de organul statutar, care trebuie sa asigure partilor dreptul la opinie si dreptul de a se apara, precum si proceduri echitabile de decizie.

Art. 16. – (1) Organele imputernicite ale partidului politic hotarasc primirea de membri, in conditiile stabilite de statut, ca urmare a cererilor scrise depuse de solicitanti.
(2) Membrii au dreptul de a demisiona din partid in orice moment, cu efect imediat.
(3) *) Dobandirea sau pierderea calitatii de membru al unui partid politic este supusa numai jurisdictiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului.

*) Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 530/2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 23 din 13 ianua rie 2014, a constatat ca dispozitiile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, cu modificarile ulterioare, sunt neconstitutionale.

Art. 17. – (1) Hotararile partidului politic si ale organizatiilor sale teritoriale se adopta cu votul majoritatii prevazute in statut.
(2) Alegerea membrilor conducerii partidului politic si ai conducerilor organizatiilor sale teritoriale se face prin vot secret.
(3) Statutul trebuie sa prevada dreptul fiecarui membru la initiativa politica si posibilitatea examinarii acesteia intr-un cadru organizat.

CAPITOLUL IV Inregistrarea partidelor politice

Art. 18. – (1) Pentru inregistrarea unui partid politic se depun la Tribunalul Bucuresti urmatoarele documente:
a) cererea de inregistrare, semnata de conducatorul organului executiv al partidului politic si de cel putin 2 membri fondatori;
b) statutul partidului, intocmit conform prevederilor art. 10;
c) programul partidului;
d) actul de constituire, semnat de cel putin 3 membri fondatori;
e) o declaratie privitoare la sediu si la patrimoniul partidului;
f) dovada deschiderii contului bancar.
(2) Cererea de inregistrare se afiseaza la sediul Tribunalului Bucuresti timp de 15 zile.
(3) In termen de 3 zile de la data depunerii cererii de inregistrare, anuntul cu privire la aceasta se publica de catre solicitant intr-un ziar central de mare tiraj.

Art. 19. – (1) Lista semnaturilor membrilor fondatori trebuie sa contina numele si prenumele, data nasterii, adresa, felul actului de identitate, seria si numarul acestuia, precum si semnatura. Membrii fondatori ai unui partid politic pot fi numai cetateni cu drept de vot.
(2) Lista va fi insotita de o declaratie pe propria raspundere a persoanei care a intocmit-o, care sa ateste autenticitatea semnaturilor, sub sanctiunea prevazuta la art. 326 din Codul penal.
(3) Lista trebuie sa cuprinda cel putin 3 membri fondatori.
(4) Modelul listei semnaturilor membrilor fondatori si al declaratiei pe propria raspundere prevazute la alin. (2) sunt cuprinse in anexa care face parte integranta din prezenta lege.

Art. 20. – (1) Tribunalul Bucuresti examineaza cererea de inregistrare a partidului politic in sedinta publica, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.
(2) Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni in proces, daca depun o cerere de interventie in interes propriu, potrivit Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata. Cererea de interventie se comunica din oficiu persoanelor care au semnat cererea de inregistrare.

Art. 21. – (1) Tribunalul Bucuresti se pronunta asupra cererii de inregistrare a partidului politic in cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevazut la art. 18 alin. (2).
(2) Impotriva deciziei Tribunalului Bucuresti pot face apel la Curtea de Apel Bucuresti, in termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevazute la art. 18 alin. (1) lit. a), Ministerul Public sau persoanele prevazute la art. 20 alin. (2).
(3) Curtea de Apel Bucuresti va examina apelul in sedinta publica, in termen de cel mult 15 zile de la inregistrarea acestuia.
(4) Decizia Curtii de Apel Bucuresti este definitiva.

Art. 22. – Partidul politic dobandeste personalitate juridica de la data ramanerii definitive a hotararii instantei privind admiterea cererii de inregistrare.

Art. 23. – Partidele politice ale caror cereri de inregistrare au fost admise se inscriu in Registrul partidelor politice.

Art. 24. – (1) Partidele politice au obligatia sa depuna la Tribunalul Bucuresti:
a) documentele atestand desfasurarea adunarilor generale, in termen de 30 de zile de la data acestora;
b) documentele provenind de la autoritatile electorale competente privind desemnarea candidatilor in alegeri, in termen de 30 de zile de la data alegerilor.
(2) Depunerea documentelor prevazute la alin. (1) la Tribunalul Bucuresti se consemneaza in Registrul partidelor politice.

Art. 25. – (1) Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc in conditiile prevazute de statut.
(2) Orice modificare se comunica Tribunalului Bucuresti, in termen de 30 de zile de la data adoptarii, cu indeplinirea prevederilor art. 18 alin. (2) si (3). Tribunalul Bucuresti o examineaza potrivit procedurii prevazute la art. 20 si 21.

Art. 26. – (1) In cazul in care modificarile nu sunt comunicate conform art. 25 alin. (2) sau daca instanta a respins cererea de incuviintare a modificarii statutului, iar partidul politic in cauza actioneaza in baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului Bucuresti incetarea activitatii partidului politic si radierea acestuia din Registrul partidelor politice.
(2) In termen de 15 zile de la inregistrarea cererii Ministerului Public, Tribunalul Bucuresti se va pronunta asupra acesteia.
(3) Impotriva hotararii Tribunalului Bucuresti partea interesata poate face apel la Curtea de Apel Bucuresti, in termen de 5 zile de la data comunicarii hotararii.
(4) Curtea de Apel Bucuresti se pronunta prin hotarare definitiva in termen de 15 zile de la inregistrarea apelului.
(5) Hotararea definitiva de admitere a modificarii statutului se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

CAPITOLUL V Asocierea partidelor politice

Art. 27. – (1) Partidele politice se pot asocia pe baza unui protocol de asociere, constituind o alianta politica.
(2) In protocolul de asociere a partidelor politice intr-o alianta politica trebuie sa se mentioneze denumirea integrala si denumirea prescurtata ale aliantei politice, precum si ale partidelor politice componente, semnul permanent al aliantei, obiectivele aliantei, modul de organizare si factorii de decizie.
(3) Prevederile art. 5 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.
(4) Semnul permanent al aliantei politice poate fi unul propriu acesteia sau poate fi preluat de la unul dintre partidele politice componente.

Art. 28. – (1) Pentru inregistrarea aliantelor politice se depun la Tribunalul Bucuresti urmatoarele documente:
a) cererea de inregistrare a aliantei politice, semnata de conducerile executive ale partidelor politice componente;
b) protocolul de asociere;
c) denumirea integrala si denumirea prescurtata ale aliantei politice;
d) descrierea semnului permanent;
e) semnul permanent sub forma grafica alb-negru si color, in anexa la protocol.
(2) Procedura prevazuta la art. 18 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator.

Art. 29. – (1) Pentru aliantele politice, prevederile art. 20-22 se aplica in mod corespunzator.
(2) Aliantele politice ale caror cereri de inregistrare au fost admise se inscriu in Registrul aliantelor politice.

Art. 30. – In cazul in care alianta politica se va prezenta in alegeri cu liste comune, candidatii trebuie sa faca parte dintr-un partid politic membru al aliantei.

Art. 31. – (1) Partidele politice pot realiza si alte forme de asociere cu formatiuni nepolitice, legal constituite, cu scopul promovarii unor obiective comune.
(2) In protocolul de constituire a formelor de asociere prevazute la alin. (1) se vor mentiona denumirea, semnul permanent – daca este cazul -, organizatiile aliate, obiectivele asocierii, modul de organizare si factorii de decizie si acesta va fi depus la Tribunalul Bucuresti, pentru a fi inscris in registrul altor forme de asociere a partidelor.

Art. 32. – Partidele politice membre ale aliantelor politice sau ale altor forme de asociere isi pastreaza personalitatea juridica si patrimoniul propriu.

Art. 33. – Orice modificare in componenta aliantei politice sau in protocolul de asociere se comunica la Tribunalul Bucuresti pentru inregistrare, potrivit prevederilor art. 27 si 28.

Art. 34. – Obiectivele aliantelor politice, precum si modul lor de organizare trebuie sa se conformeze prevederilor art. 2 si 3, cu exceptia participarii cu candidati in alegeri, care este optionala.

Art. 35. – Daca niciunul dintre partidele politice participante la scrutin nu a obtinut majoritatea absoluta in Parlament, partidele politice cu reprezentare parlamentara pot constitui coalitii pentru asigurarea guvernarii. Coalitiile nu sunt supuse inregistrarii, iar protocolul de constituire va cuprinde numai dispozitii privind asigurarea guvernarii si a sprijinului parlamentar.

CAPITOLUL VI Reorganizarea partidelor politice

Art. 36. – (1) Partidele politice legal constituite pot proceda la reorganizare.
(2) Reorganizarea poate consta in fuziune, prin absorbtie sau contopire, ori in divizare, totala sau partiala.

Art. 37. – (1) Fuziunea a doua sau mai multe partide legal constituite se realizeaza prin aprobarea protocolului de fuziune de catre organele supreme de decizie ale fiecarui partid, prevazute la art. 14, in cadrul sedintei comune a acestora.
(2) In protocolul de fuziune se vor mentiona, in mod expres, modalitatile de transfer al sumelor, bunurilor si contractelor detinute de partidele care fuzioneaza, precum si procedura de garantare a continuitatii vechimii in partid a membrilor partidelor politice care fuzioneaza.
(3) In protocolul de fuziune se stabileste caracterul {{acesteia:}} prin absorbtie sau prin contopire.

Art. 38. – (1) In situatia fuziunii prin absorbtie, unul dintre partidele politice isi pastreaza personalitatea juridica, subrogandu-se in drepturile si obligatiile partidelor absorbite care isi inceteaza activitatea, inclusiv prin cumularea subventiilor acestora. In protocolul de fuziune se va preciza care partid isi pastreaza personalitatea juridica, avand drept consecinta pastrarea denumirii integrale, a denumirii prescurtate, a semnului permanent si electoral, precum si a programului politic.
(2) Protocolul de fuziune si, daca este cazul, modificarile la statutul partidului care isi pastreaza personalitatea juridica se comunica, in termen de 10 zile de la adoptarea acestora, Tribunalului Bucuresti, urmandu-se procedura prevazuta la art. 25 si 26.
(3) Partidele politice absorbite vor fi radiate din Registrul partidelor politice.

Art. 39. – (1) In urma fuziunii prin contopire a unor partide politice rezulta un partid politic nou, care se subroga in drepturile si obligatiile partidelor politice care au fuzionat si care, in termen de 10 zile, trebuie sa se conformeze prevederilor art. 18.
(2) Denumirea integrala, denumirea prescurtata, semnul permanent, semnul electoral si programul politic ale noului partid pot fi noi sau pot proveni de la unul sau mai multe dintre partidele care participa la fuziune.
(3) Tribunalul Bucuresti va examina documentele depuse de partidul politic nou-format din fuziunea prin contopire, potrivit prevederilor art. 20-22.
(4) Ca urmare a hotararii definitive a instantei de inregistrare a noului partid rezultat din fuziunea prin contopire, acesta va fi inscris in Registrul partidelor politice, iar partidele care au procedat la comasare vor fi radiate.

Art. 40. – (1) Un partid politic legal constituit se poate diviza prin hotararea organului sau suprem de decizie, prevazut la art. 14.
(2) Divizarea poate fi totala sau partiala.
(3) Inregistrarea partidului sau a partidelor rezultate in urma divizarii se face potrivit prevederilor art. 18-21.
(4) Eventualele modificari ale statutului partidului care isi pastreaza personalitatea juridica se comunica, in termen de 10 zile de la divizare, Tribunalului Bucuresti, urmandu-se procedura prevazuta la art. 25 si 26.

Art. 41. – (1) Divizarea totala consta in impartirea intregului patrimoniu al unui partid politic care isi inceteaza existenta catre doua sau mai multe partide existente sau care iau nastere astfel.
(2) In cazul divizarii totale, prin hotararea de admitere a cererii de inscriere a ultimului partid care ia astfel fiinta se va dispune si radierea din Registrul partidelor politice de la Tribunalul Bucuresti a partidului divizat.

Art. 42. – Divizarea partiala consta in desprinderea unei parti din patrimoniul unui partid politic, care isi pastreaza personalitatea juridica, si transmiterea acestei parti catre unul sau mai multe partide care exista sau care se infiinteaza in acest fel.

CAPITOLUL VII Incetarea activitatii partidelor politice

Art. 43. – Un partid politic isi inceteaza activitatea prin:
a) dizolvare, prin hotarare pronuntata de Curtea Constitutionala, pentru incalcarea art. 30 alin. (7) si art. 40 alin. (2) si (4) din Constitutia Romaniei, republicata;
b) dizolvare, prin hotarare pronuntata de Tribunalul Bucuresti;
c) autodizolvare, hotarata de organele competente prevazute in statut;
d) reorganizare, in situatiile prevazute la art. 38 alin. (3), art. 39 alin. (4) sau art. 41 alin. (2).

Art. 44. – Curtea Constitutionala hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic, potrivit art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) si (4) si art. 146 lit. k) din Constitutia Romaniei, republicata, cu procedura stabilita in Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile ulterioare.

Art. 45. – (1) Un partid politic se dizolva pe cale judecatoreasca in urmatoarele conditii:
a) cand se constata incalcarea prevederilor art. 30 alin. (7) si ale art. 40 alin. (2) si (4) din Constitutia Romaniei, republicata, de catre Curtea Constitutionala, precum si ale art. 3 alin. (3) si (4) din prezenta lege;
b) cand scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicita ori contrara ordinii publice;
c) cand realizarea scopului partidului politic este urmarita prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
d) cand partidul urmareste alt scop decat cel care rezulta din statutul si programul politic ale acestuia;
e) ca urmare a inactivitatii constatate de Tribunalul Bucuresti conform art. 46 alin. (1);
f) ca urmare a aplicarii art. 26.
(2) Cererea de dizolvare se adreseaza Tribunalului Bucuresti de catre Ministerul Public si se solutioneaza potrivit normelor de procedura stabilite la art. 26 alin. (2)-(5).

Art. 46. – (1) Inactivitatea unui partid politic se poate constata in urmatoarele situatii:
a) nu a tinut nicio adunare generala timp de 5 ani;
b) nu a desemnat candidati, singur sau in alianta, in doua campanii electorale succesive, cu exceptia celei prezidentiale, in minimum 75 de circumscriptii electorale in cazul alegerilor locale, respectiv o lista completa de candidati in cel putin o circumscriptie electorala sau candidati in cel putin 3 circumscriptii electorale, in cazul alegerilor parlamentare.
(2) Pentru partidul politic aflat in oricare dintre situatiile prevazute la alin. (1), Tribunalul Bucuresti, la cererea Ministerului Public, va constata incetarea existentei sale, cu respectarea normelor de procedura prevazute la art. 26 alin. (2)-(4).

Art. 47. – Documentele privitoare la autodizolvarea partidului politic se depun, in termen de cel mult 10 zile, la Tribunalul Bucuresti, in vederea radierii din Registrul partidelor politice.

Art. 48. – Dupa primirea documentelor privitoare la partidele politice care indeplinesc oricare dintre situatiile prevazute la art. 43, Tribunalul Bucuresti va proceda imediat la radierea acestora din Registrul partidelor politice.

CAPITOLUL VIII Evidenta partidelor politice si a aliantelor politice

Art. 49. – (1) Registrul partidelor politice este instrumentul legal de evidenta a partidelor politice din Romania.
(2) Institutia cu drept de a opera in Registrul partidelor politice este numai Tribunalul Bucuresti.
(3) Datele din Registrul partidelor politice sunt considerate informatii de interes public.
(4) Inregistrarea si radierea partidelor politice, operate in Registrul partidelor politice, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 50. – (1) Registrul aliantelor politice este instrumentul legal de evidenta pentru aliantele politice.
(2) Prevederile art. 49 alin. (2)-(4) se aplica in mod corespunzator.

CAPITOLUL IX Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 51. – Partidele politice existente la data intrarii in vigoare a prezentei legi continua sa functioneze pe baza actelor legale de inregistrare valabile la data infiintarii.

Art. 52. – (1) Denumirea integrala si denumirea prescurtata ale unui partid politic inregistrat legal, precum si semnele permanente folosite de acesta, incepand cu anul 1990, ii apartin de drept, daca le-a folosit primul, si nu pot fi insusite sau utilizate de alte partide politice inregistrate ulterior.
(2) In acceptiunea prezentei legi, sintagma semn permanent inlocuieste sintagma insemnul partidului, utilizata in Legea partidelor politice nr. 27/1996.
(3) Dispozitiile alin. (1) se aplica si aliantelor politice.

Art. 53. – Organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care participa la alegeri li se aplica in mod corespunzator prevederile prezentei legi, cu exceptia art. 6, art. 10 lit. e), art. 12 alin. (1), art. 18, 19, art. 45 alin. (1) lit. e), art. 46 si art. 51.

Art. 54. – Cetatenii Uniunii Europene care nu detin cetatenia romana si au domiciliul in Romania au dreptul de a se asocia in partide politice sau de a se inscrie in partide politice in aceleasi conditii ca si cetatenii romani.

Art. 55. – Legea partidelor politice nr. 27/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 87 din 29 aprilie 1996, cu modificarile ulterioare, se abroga, cu exceptia cap. VI*) – Finantele partidelor politice.

*) Capitolul VI din Legea nr. 27/1996 a fost abrogat prin Legea nr. 43/2003 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, abrogata prin Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 510 din 22 iulie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare.

AVOCAT ROMANIA:Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

21 noiembrie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

AVOCAT ROMANIA:Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

https://www.google.ro/maps/uv?hl=ro&pb=!1s0x40b1ff9e0108ca45:0xe8e326b2390a235a!2m5!2m2!1i80!2i80!3m1!2i100!3m1!7e1!4shttps://plus.google.com/104580095601763669486/photos?hl%3Dro%26socfid%3Dweb:lu:kp:placepageimage%26socpid%3D1!5savocat+coltuc+-+C%C4%83utare+Google&sa=X&ei=D8YGVN7gIcK-O8e2gaAD&sqi=2&ved=0CIEBEKIqMAo

http://www.facebook.com/avocatcoltucoficial

https://ro.linkedin.com/in/coltucmarius

https://twitter.com/c_a_coltuc

Cum,cand,unde,cat dureaza Acceptarea Sau Renunţarea La Moştenire

6 noiembrie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Acte de acceptare tacită a moştenirii

Acte de acceptare tacită a mostenirii sunt oricare dintre acele activităţi întreprinse de moştenitor, din a căror îndeplinire rezultă neîndoielnic intenţia sa de a accepta succesiunea lui de cujus.

Legea nu stabileşte concret care anume acte realizate de succesibil constituie manifestarea intenţiei de a accepta moştenirea. Instanţa de judecată va trebui să aprecieze, în concret, de la caz la caz, dacă actul săvârşit de succesibil, în această calitate, reprezintă sau nu o acceptare tacită a moştenirii. Totuşi, art. 690 cod civil prevede că nu sunt acte de acceptare tacită actele de conservare, îngrijire şi administrare provizorie, cu condiţia ca moştenitorul să nu fi dobândit deja titlul sau calitatea de erede prin acceptare expresă.

Actele de conservare

Exemple de acte de conservare: cererile de punere şi ridicare a sigiliilor de facere a inventarului, întreruperea unei prescripţii, luarea unei inscripţii ipotecare sau cerere de reînnoire a unei ipoteci înscrise, cheltuielile de înmormântare. Aceste acte nu sunt susceptibile de a fie apreciate drept acte de acceptare, conform temeiului legal indicat mai sus.

Actele de administrare

După cum se arată în textul de lege mai sus menţionat, nici actele de administrare care au un caracter provizoriu şi urgent nu pot fi asimilate actelor de acceptare. Asemenea acte, săvârşite pentru păstrarea în bune condiţii a patrimoniului succesoral, determinate de necesităţi urgente şi folositoare tuturor comoştenitorilor şi care nu angajează viitorul bunurilor din moştenire, nu pot fi apreciate ca acte de acceptare tacită.

În schimb, actele de administrare definitive, fără caracter urgent şi care angajează viitorul sunt socotite acte de acceptare pentru că moştenitorul s-a comportat ca un proprietar şi a realizat aceste acte pentru ca a voit să accepte moştenirea.

Exemple: actele de posesiune si folosinţă a bunurilor succesorale; faptul mutării definitive a succesibilului în casa moştenită; demolarea unei construcţii; încasarea unor creanţe de la debitorii succesiunii; încheierea unei convenţii între moştenitori cu privire la administrarea bunurilor succesorale; locaţiunea bunurilor succesorale pe o perioadă mai îndelungată; cererea de evaluare sau inventariere a bunurilor; cererea de deschidere a procedurii succesorale; plata impozitelor datorate statului cu privire la bunurile din masa succesorală; plata taxelor succesorale; cererea de a fi trecut ca moştenitor în inventarul întocmit la deschiderea succesiunii; introducerea unei acţiuni succesorale etc.)

Actele de dispoziţie

Actele de dispoziţie pot sta la baza acceptării tacite, conform art. 691 cod civil. Prin urmare, atunci când moştenitorul încheie un act de dispoziţie ce are ca obiect un bun aflat în masa succesorală, indiferent de valoarea şi natura lui, este prezumată intenţia lui neechivocă să accepte moştenirea pur şi simplu, chiar dacă actul de dispoziţie nu ar putea produce efecte.

În privinţa acestor acte se poate distinge între:

a) Actele de dispoziţie având ca obiect bunurile succesorale singulare (ex: renunţarea la un drept, valorificarea dreptului de autor privitor la o operă literară etc.) constituie acte de acceptare tacită, cu următoarele excepţii:
– vânzarea de către succesibil a unor obiecte ale moştenirii supuse stricăciunii sau a căror conservare ar fi prea oneroasă;
– înstrăinarea unui bun din masa succesorală, dacă succesibilul a acţionat cu credinţa greşită că este proprietatea sa.

b) Actele de dispoziţie având ca obiect moştenirea privită ca universalitate, implică în mod neîndoielnic intenţia succesibilului de a accepta succesiunea.
De asemenea renunţarea cu titlu oneros la moştenire, constituie întotdeauna acceptare pură şi simplă, iar renunţarea cu titlu gratuit numai dacă se face în favoarea unui moştenitor determinaţi, nominalizaţi.

Acţiuni în justiţie şi alte acte procedurale

Constituie acte de acceptare tacită a moştenirii promovarea de către succesibil a unor acţiuni în justiţie ce presupun indirect, dar neîndoielnic, însuşirea calităţii de moştenitor, cum ar fi: cererea de împărţeală a bunurilor succesorale, de raport a donaţiilor ori de reducţiune a liberalităţilor excesive, cererea de anulare a testamentului etc.

Intentarea unei acţiuni succesorale valorează acceptare oricare va fi soarta acţiunii. De asemenea poate valora acceptare şi participarea succesibilului la proces în calitate de pârât, dacă din atitudinea adoptată de el, rezultă însuşirea calităţii de moştenitor. În toate cazurile instanţa trebuie să aprecieze dacă participarea la proces a succesibilului poate fi interpretată drept acceptare a moştenirii.

Când moştenitorul realizează un act care este interpretat fără echivoc drept unul de acceptare tacită, el nu poate renunţa la acceptarea constatată astfel declarând în mod expres că nu a înţeles să-şi însuşească calitatea de moştenitor, pentru că, în principiu, afirmaţia nu are valoare faţă de actele făcute.

Alte articole:
Retransmiterea succesorală (moştenirii) Dreptul de preemţiune Opţiune succesorală (dreptul de) Acceptarea succesiunii Acte de acceptare tacită a moştenirii Acceptarea pură şi simplă a moştenirii Acceptarea moştenirii sub beneficiu de inventar Accesiunea Retractarea renunţării la moştenire

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

3 octombrie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Guvernul da unda verde legii privind conversia fara costuri a creditelor in valuta.Insa Camera Deputatilor Nu.Solutia-instanta de judecata

22 septembrie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Ana Birchall (foto), deputata PSD care a initiat, alaturi de alti 131 de deputati si senatori ai PSD, PNL, PP-DD, UDMR si minoritati, o lege de modificare a OUG 50 care permite conversia creditelor din valuta in lei fara costuri suplimentare, spune ca guvernul a dat aviz pozitiv acestei initiative legislative care, potrivit unui studiu de impact al BNR, ar provoca bancilor pierderi insemnate, de 16,4 miliarde lei dupa primii 5 ani de aplicare. Legea ar afecta puternic si solvabilitatea sistemului bancar, care ar scadea cu 7 puncte, de la 17% in prezent sub 10%, adica sub pragul minim impus de BNR.

Proiectul de lege, adoptat deja de Senat, (vezi legea in Fisiere) a fost dezbatut astazi in comisia de finante-banci din Camera Deputatilor, unde si-au exprimat punctele de vedere partile implicate si afectate: initiatoarea Ana Birchall, reprezentantii BNR, ai Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), ai Protectiei Consumatorilor (ANPC), ai consumatorilor (Asociatia de protectie a consumatorilor) si Ministerului Finantelor.

„Guvernul a emis astazi un punct de vedere favorabil pentru adoptarea proiectului, mi-a confirmat acum ministrul bugetului, Darius Valcov, (care a participat si el la sedinta comsiei de buget-finante)”, a spus Birchall.

Legea prevede posibilitatea celor care au credite in valuta sa le converteasca in lei sau in alta moneda “fara costuri si comisioane suplimentare”, ceea ce inseamna, conform interpretarii bancior si BNR, ca imprumuturile in valuta, majoritatea in euro, pot fi schimbate in lei sau in alta valuta, la acelasi nivel al dobanzii, in conditiile in care creditele in euro au dobanzi mai mici decat cele in lei.

De exemplu, daca ai un credit in euro cu o dobanda de 4%, poti sa-l schimbi in lei, cu aceeasi dobanda, chiar daca dobanzile la creditele in lei sunt mai mari cu cateva puncte, adica in jur de 6% la creditele ipotecare si de 10% la cele de consum.

Posibilitatea oferita de lege de a se face si conversia in alte valute, nu doar in lei, ar putea determina clientii bancilor sa speculeze evolutia unor monede, cum ar fi dolarul, de la care se asteapta o apreciere in viitor, avertizeaza bancherii.

Motiv pentru care BNR cere ca legea sa prevada conversia creditelor in valuta doar in lei, nu si in alte monede.

Virgil Dascalescu, sef serviciu institutii financiare din cadrul BNR, a declarat, in cadrul sedintei comisiei din Camera Deputatilor, ca nu trebuie sa rezulte avantaje economice nici pentru debitori nici pentru banci in urma conversiei, ceea ce inseamna ca valoarea creditului trebuie sa ramana neschimbata.

Ana Birchall a spus insa, pentru Bancherul.ro, ca legea nu se refera la mentinerea dobanzii creditului, ci doar a comisioanelor suplimentare aferente conversiei.

In acelasi timp, ea spune ca este de acord cu modificarea proiectului astfel incat sa se permita conversia creditelor in valuta doar in lei, nu si in alte valute, asa cum prevede forma adoptata de Senat, in acord cu recomandarea BNR.

Legea ar putea contine si „jurisprudenta” rambursarii creditelor in CHF la cursul din data acordarii

Pe de alta parte, deputata PSD, avocat de profesie, va propune ca legea sa fie completata cu o alta prevedere, care sa respecte jurisprudenta europeana in materie, inclusiv recenta decizie a Tribunalului Galati, care a emis o decizie definitiva privind rambursarea unui credit in franci elvetieni (CHF) la cursul din data acordarii creditului, nu la data conversiei. (Si asta in ciuda faptului ca atat contractul de credit cat si o directiva europeana prevede ca nu se poate face conversia la cursul din data acordarii creditului ci la data conversiei).

De altfel, si in legea initiata de Birchall se prevede conversia la cursul din data efectuarii conversiei, “daca in contractul de credit nu se specifica altfel”. Aceasta prevedere, spune Birchall, ar putea determina bancile sa efectueaze conversia la un curs convenabil pentru consumator.

In cazul creditelor in franci insa, adauga ea, situatia e diferita, intrucat cursul CHF s-a apreciat cu peste 100%, ceea ce a afectat puternic clientii bancilor.

“Este o masura de echitate sociala, intrucat creditele neperformante au ajuns o problema sociala in Romania, si in acelasi timp venim in intampinerea Directivei europene 17/2014, pe care Romania este obligata sa o adopte pana in 2016″, a spus Birchall.

ARB spune ca legea nu respecta directiva europeana

Asociatia Romana a Bancilor (ARB), prin presedintele executiv al acesteia, Florin Danescu, a declarat insa, in cadrul sedintei comisiei, ca proiectul de lege incalca prevederile directivei europene invocata de Ana Birchall in mai multe privinte, in principal prin faptul ca se aplica retroactiv, adica si creditelor aflate in derulare, nu doar celor ce vor fi incheiate incepand cu anul 2016.

“Art. 23 alin 5 din directiva prevede ca statele membre pot sa reglementeze mai in detaliu imprumuturile in moneda straina, cu conditia sa nu fie aplicata cu efect retroactiv. La art. 43 se prevede ca directiva nu se aplica contractelor de credit inainte de 31 martie 2016”, a spus Danescu.

El a precizat ca potrivit estimarilor bancilor, anumite articole in forma legii adoptata de Senat au potentialul de a provoca pierderi insemnate sectorului bancar. “De exemplu, o eventuala conversie in dolari a creditelor in euro, conform asteptarilor privind o apreciere a dolarului american in raport cu euro, ar provoca bancilor pierderi semnificative, de 2 miliarde lei in primii cinci ani dupa adoparea legii.”

Pe de alta parte, a adaugat Danescu, ”conversia in lei a unui credit in valuta fara a implica costuri sau garantii suplimentare din partea debitorului duce la urmatoarele concluzii: diferenta generata de pastrarea marjei aferenta creditului initial precum si cele generate de mentinerea ratei dobanzii specifice creditului initial, pentru evitarea de costuri suplimentare pentru debitori, conduc la pierderi estimate de sistemul bancar la 14,4 miliarde lei.”

Eliminarea riscului valuar pentru client nu inseamna transferarea acestui risc la banci, a mai spus Danescu.

“Riscul valutar nu este eliminat deloc, dimpotriva, naste pericole foarte mari in viitor pentru toti cei care au credite in valuta sau in orice alta moneda, generand posibilitatea ca in orice alt moment, in mod repetat, orice consumator sa schimbe moneda creditului in alta valuta, inclusiv valute exotice, intrucat legea nu se stipueaza de cate ori poti face conversia unui credit”.

Convertirea unui credit genereaza costuri suplimenare, inclusiv cu garantiile, taxe notariale, costuri care nu sunt ale bancii, astfel ca in urma unor conversii frecvente, bancile vor trebui suporte alte costuri, care nu sunt prinse in studiul de impact facut de BNR, a mai spus Danescu.

Proiectul de lege urmeaza sa fie dezbatut de deputati si saptamana viitoare, inainte de a fi trimis spre aprobare Parlamentului.

Ce a spus Ana Birchall

„Este o masura pentru consumatorii care au credite intr-o moneda straina alta decat moneda nationala, fata de majorarea ratelor bancare cauzata inclusiv de fluctuatiile cursului de schimb valutar, care nu numai ca este necesara, dar este si o masura de echitate sociala.

Noi venim in intampinarea directivei europene nr. 17 din 2014, deci orice discutii privind transpunerea prevederilor directivei sunt fara obiect din punctul meu de vedere.

Conform prevederii legislative, semnata de parlamentari din toate grupurile parlamentare, creditele se pot schimba in lei sau in orice alta moneda, se aplica atat pentru creditele in derulare, dar si pentru creditele noi, se aplica atat pentru persoanele fizice cat si pentru persoanele juridice, fara costuri suplimentare sau dobanzi suplimentare sau comisioane sau garantii aditionale, si asa se prevede si in aceasta directiva europeana invocata, iar Romania este obligata sa transpuna aceasta directiva, astfel ca noi venim in intampinarea acestei directive.

Mai mult decat atat, bancile sunt obligate sa-si informeze clientii atunci cand se depaseste rata lunara cu 20% si sa vina in intampinerea debitorilor, pentru ca vorbim in majoritatea cazurilor de debitori de buna credinta, care nu vor sa fie restantieri la plata creditelor bancare ci pur si simplu sunt in imposibilitatea de a-si mai achita aceste rate pentru ca fie s-a majorat rata exclusiv datorita fluctuatiilor de schimb valutar fie peste noapte colegii de la PDL, sub guvernarea Basescu-Boc, le-au taiat veniturile romanilor cu 25%, in realitate 40%, or aceste venituri erau bugetate in majoritatea cazurilor ca fiind parte din bugetul unei familii de a plati rata la banca.

Mai mult decat atat, consumatorii au dreptul sa ceara o simulare de costuri. Creditele pot fi rambursare anticipat dar este un drept, nu o obligatie.

Cursul la care se face conversia se stabileste intre consumator si banca, daca nu este prevazut altfel in contract.

Pentru ca stiu ca si dumneavoastra sunteti in asentimentul meu ca trebuie sa adoptam cat mai rapid aceasta lege, care pana la urma rezolva o problema sociala in Romania, pentru ca neplata ratelor bancare, practic creditele neperformante, au devenit o problema sociala in Romania.

V-as invedera si recenta jurisprudenta in materie, inclusiv o decizie a Tribunalului din Galati, care se refera la creditele in franci elvetieni, care din punctul meu de vedere incepe sa faca practica juridica in Romania, fiind o decizie executorie. De aceea am si o completare la lege pe aceasta problema punctuala.

Am fost informata ca guvernul a emis un punct de vedere favorabil de admitere, astazi s-a decis in sedinta de guvern, am fost informata de catre ministrul bugetului.

Am vazut ca sunt anumite observatii ale BNR, putem sa le discutam pe fond, sunt binevenite dar din punctul nostru de vedere ele fac mai mult obiectul unor norme de aplicare decat sa fie prevazute in lege ca atare, dat fiind si o anumita formalitate a legii, trebuie sa tinem cont ca nu putem sa incarcam o lege cu tot felul de definitii, acestea sunt in normele de aplicare.

In consecinta, v-as ruga sa dam un raport favorabil de adoptare astazi, astfel incat sa ajunga cat mai repede in plen si astfel sa rezolvam o problema sociala in Romania. Am ascultat foarte multe puncte de vedere, credeti-ma ca in elaborarea acestei initiative m-am consultat cu sistemul bancar si sentimentul este ca este necesara o astfel de lege.

Sigur ca speculatii vor fi tot timpul, ca unii n-o sa-si plateasca creditul, dar aici vorbim de debitori de buna credinta, pentru ca cei de rea credinta vor gasi portite in neaplicarea legii. Dar va rog sa retineti ca neplata ratelor bancare e o problema sociala, sunt milioane de oameni care stau cu frica in san ca vor fi executati slilit si-si vor pierde casele.

Legea va avea un impact bugetar pozitiv, pentru ca daca oamenii raman proprietari in casa lor isi vor plati impozitul pe cladire, nu cred ca e in interesul nimanui sa se transforme in proprietarul de imobile nr.1 in aceasta tara.

In urma dezbaterilor, imi rezerv dreptul de a completa legea in spiritul celor invederate mai devreme invocand practica judidiciara internationala si recenta decizie a instantei din Galati.”

Ce a spus reprezentantul BNR, Virgil Dascalescu, sef serviciu institutii financiare

„BNR a transmis un punct de vedere prin scrisoarea prim-viceguvernatorului din 8 septembrie 2014 in care formulam o serie de observatii care nu au fost luate in considerare in cadrul dezbaterii proiectului legislativ la Senat.

In mod particular as vrea sa ma refer la cateva probleme. In primul rand avand in vedere ca acest proiect legislativ este menit sa asigure protectia debitorilor impotriva riscului valutar nu intelegem de ce se pune problema conversiei si intr-o alta moneda, nu doar in lei, expunand astfel debitorul intr-un mod nefiresc si contra directiilor actuale riscului valutar si expunand si institutiile de credit.

Tinand cont de prevederile Directivei 17 din 2014 cat si de prevederile CERS, consideram oportuna eliminarea specificatiei conversiei in “orice alta moneda solicitata de consumator”.

Un alt punct important este cel care are in vedere conversia fara costuri suplimentare.

Consideram ca la momentul in care se are in vedere conversia unui credit nu trebuie generate avantaje economice fie pentru debitor fie pentru institutia de credit. Cu alte cuvinte, valoarea economica a creditului trebuie sa ramana aceeasi, indiferent de faptul ca, exprimat in valuta sau lei, valoarea creditului trebuie sa ramana aceeasi.

Trebuie sa aveti in vedere faptul ca in momentul in care are loc conversia, costurile asociate se schimba, iar in momentul in care s-ar pune problema pastrarii aceleiasi rate a dobanzii ulterior conversiei, automat vor genera pierderi substantiale la nivelul institutiilor de credit.

Trebuie sa aveti in vedere faptul ca aceste pierderi nu afecteaza doar institutiile de credit ci au capacitatea de a afecta economia reala, ratingul Romaniei, costurile de finantare si pot afecta negativ orice. Deci trebuie explicat foarte clar ce se intelege prin costuri suplimentare.

Mai sunt si alte aspecte minore, care nu trebuie in mod necesar dezbatute aici.”

Ce a spus Florin Danescu, presedintele executiv al ARB

„Pentru ca s-a facut trimitere la faptul ca se vine in intampinarea directivei europene nr. 17 pe care suntem obligati la un moment dat sa o aplicam dau citire la cateva puncte din aceasta directiva:

Art. 23 alin 5 prevede ca statele membre pot sa reglementeze mai in detaliu imprumuturile in moneda straina, cu conditia ca o astfel de reglementare sa nu fie aplicata cu efect retroactiv. La art. 43 se prevede ca directiva nu se aplica contractelor de credit existente inainte de 21 martie 2016.

As face o trimitere directa la impactul pe care-l are aceasta reglementare asupra industriei bancare si asupra economiei. Anumite articole din cadrul propunerii legislative in forma adoptata de Senat au potentialul de a provoca pierderi insemnate sectorului bancar.

De exemplu, o eventuala conversie in dolari a creditelor in euro, conform asteptarilor privind o apreciere a dolarului american in raport cu euro, ar provoca bancilor pierderi semnificative de 2 miliarde lei in primii cinci ani dupa adoparea legii.

Conversia in lei a unui credit in valuta fara a implica costuri sau garantii suplimentare din partea debitorului duce la urmatoarele concluzii: diferenta generata de pastrarea marjei aferenta creditului initial precum si cele generate de mentinerea ratei dobanzii specifice creditului initial, pentru evitarea de costuri suplimentare pentru debitori, conduc la pierderi estimate de sistemul bancar 14,4 miliarde lei pe primii cinci ani.

In aceste conditii indicatorul de solvabilitate pe sistemul bancar ar cobori in 2019, peste 5 ani, la 9,8%, cu aproximativ 7 punce procentuale, sub limita de solvabilitate recomandata in prezent de BNR, de 10%.
A discuta despre cursul valutar, care este si domeniul meu profesional, asa cum este tratat in aceasta initiativa, ca eliminand riscul valutar pentru client, nu inseamna transferarea acestui risc in cealalta parte contractuala.

De asemenea, riscul valutar nu este eliminat deloc, dimpotriva, naste pericole foarte mari in viitor pentru toti consumatorii care au credite in valuta sau in orice alta moneda, generand posibilitatea ca in orice alt moment, repetat, orice consumator, avizat sau nu, care are sau nu educatia financiara necesara, sa schimbe creditul in orice alta moneda, doar pentru ca are opinia ca, de exemplu, in momentul de fata, lira turceasca poate avea o dobanda mai mica, ceea ce imi aduce aminte de francii elvetieni. Ar putea schimba creditul in orice alta valuta, in orice alt moment, in mod repetat, pentru ca nu se stipuleaza in lege de cate ori poti sa faci asta, ci doar ca se poate face fara costuri suplimentare.

Convertirea repetata a unui credit genereaza costuri suplimenare, inclusiv cu garantiile, taxe notariale, costuri care nu sunt ale bancii, dar care vor fi generate repetat, acestea nefiind prinse in studiul de impact facut de BNR.

Noi consideram ca nu facem decat sa expunem la risc consumatorii de credit din Romania care pana la urma se vor repercuta tot impotriva imaginii industriei bancare, care oricum nu este prea buna dupa cum stim.

Consumatorii vor veni ulterior si vor spune ca au fost inselati. Astazi s-ar putea sa fie un castig pentru ei, in momentul in care convertesti din lei in euro, de exemplu, dar maine cursul s-ar putea sa aiba o directie adversa acestor asteptari, iar industria bancara nu-si poate asuma nici macar acel articol, care stipuleaza ca trebuie sa arati clientului un grafic de esalonare al asteptarilor viitoare. Nimeni, nici macar o banca, nu stie care va fi evolutia cursului.

A te expune din punct de vedere juridic si facand o prognoza in fata clientului, sfatuindu-l intr-un fel sau altul sa-si schimbe creditul intr-o alta valuta cream niste asteptari pe hartie care ulterior pot sa nu se adevereasca si care nu vor face decat sa produca o bulversare totala a produselor consacrate bancare in orice parte din lume.

AVOCAT COLTUC

Este o masura foarte buna ,dar nu se va adopta de politic

Vrem sa spunem ca directiva europeana tocmai la asta s-a gandit.

La nivel european s-a gandit ca legea trebuie aplicata numai la creditele rezidentiale, foarte important, pe cand noi am extins-o la toate creditele, de toate tipurile. Se face referire la riscul valutar, facandu-se trimitere la conversia creditului in moneda in care-ti castigi veniturile si nu la orice alta moneda.

Acte de acceptare tacită a moştenirii

Actele de conservare

Actele de administrare

Actele de dispoziţie

Acţiuni în justiţie şi alte acte procedurale

Alte articole: