Ca avocat de malpraxis important este sa se analizeze cauza in integralitate, unind in acelasi timp aspecte de drept si de medicina generala sau speciala.
Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.
Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.
Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:
– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;
– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;
– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;
– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;
– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:
Petenta, S.B., nascuta in 1952, cu domiciliul in Bucuresti, a primit un tratament stomatologic, in 2001, constand intr-o lucrare cu punti si coroane, efectuata de un medic stomatolog particular.
Ulterior, ea s-a plans dentistului ca lucrarea, o proteza mobila, nu a fost bine facuta, ca ii sangereaza gingiile, are dureri si nu poate manca, insa medicul i-a spus ca nu este nimic in neregula cu lucrarea, ci doar trebuie fixata permanent.
In iulie 2002, femeia s-a adresat Ministerului Sanatatii cerand sa fie consultata de un expert care sa determine daca lucrarea este functionala, in ce masura i-a afectat dintii si daca o poate purta in continuare. Plangerea a fost directionata catre Colegiul Medicilor Bucuresti.
CEDO a constatat in acest caz ca a fost incalcat articolul 8 din Conventia europeana a drepturilor omului, referitor la respectarea vietii private si de familie, si a dispus ca reclamanta sa primeasca daune in valoare de 25.000 de euro si sa ii fie platite cheltuielile de judecata in valoare de 850 de euro.
În cazul medicilor sau al personalului medical, Conform art. 53 din Codul de Deontologie Medicală, medicii şi întreg personalul medical trebuie să folosească toate informaţiile de care dispun pentru a interpretă corect fiecare simptom sau pentru a prevedea complicaţiile ce pot apărea, ştiind istoricul medical al pacientului, cât şi problemele medicale actuale ale acestuia.
Când se poate aduce acuzaţia de malpraxis şi cum este ea analizată?
Un pacient poate înainta o plângere de malpraxis ori de câte ori considera că tratamentul unui medic, manevrele sau indicaţiile acestuia au fost unele necorespunzătoare, atunci când acesta a încălcat normele de confidenţialitate, când a delegat o persoană necalificată pentru a realiza anumite acţiuni, sau atunci când o procedură medicală i-a adus pagube mai mici sau mai mari.
Legea 95/2006 prevede faptul că asiguraţii de sănătate trebuie să încheie un contract individual cu casa de asigurări de sănătate, prin care se vă prevede dreptul de a da medicul în judecată. Totuşi, până la acest pas trebuie să se încerce timp de 15 zile rezolvarea pe cale amiabilă.
Modul în care o acuzaţia de malpraxis este judecată are la baza două principii : eroarea subiectivă şi cea obiectivă.
Astfel, se încearcă analizarea modului în care medicul sau personalul medical respectiv a acţionat, dacă au fost aplicate în mod eronat unele metode, dacă s-au interpretat greşit simptomele, istoricul medical al bolnavului, dacă examinarea nu a fost făcută aşa cum ar fi trebuit sau dacă medicul a omis recomandarea efectuării unor teste importante.
Eroarea subiectivă presupune faptul că medicul nu a acţionat conform regulilor, nu a ţinut seama de unele simptome sau antecedente medicale, neavând în vedere complicaţiile. Pe scurt, nu a acţionat aşa cum alt medic ar fi făcut-o, rezultatul fiind cu totul altul.
Eroarea obiectivă, însă, se referă la acele rezultate independente de modul de acţionare al medicului său al personalului medical: dotările insuficiente, apariţia unor reacţii ale bolnavului sau a bolii, neinformarea doctorului cu privire la unele simptome etc. Atunci când se ajunge la concluzia că orice medic ar fi procedat la fel şi rezultatul ar fi fost acelaşi, înseamnă că eroarea are un caracter obiectiv.
Atenţie, însă, pentru că, în cazurile în care bolnavul are anumite alergii sau anumite investigaţii ori tratamente prezintă anumite riscuri, el trebuie înştiinţat, fiind nevoit să semneze un acord care să certifice faptul că a fost informat cu privire la riscurile ce pot apărea.
In Romania exista pe rol 117 dosare inregistrate si 10 sunt déjà castigate
Sursele sunt unele oficiale http://portal.just.ro/SitePages/cautare.aspx?k=malpraxis
Exemplu caz castigat:
Judecatoria Tulcea
Complet: C14a
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Comisiei de Monitorizare si Competenta Profesionala a Cazurilor de Malpraxis din cadrul Directiei de Santate Publica a Judetului Tulcea ca nefondata. Admite contestatia formulata de contestatoarea Agafitei Petronela in contradictoriu cu intimatele Directia de Sanatate Publica a Judetului Tulcea si Comisia de Monitorizare si Competenta Profesionala a Cazurilor de Malpraxis din cadrul Directiei de Santate Publica a Judetului Tulcea. Anuleaza Decizia nr.2/26.10.2010 emisa de Comisia de Monitorizare si Competenta Profesionala a Cazurilor de Malpraxis din cadrul Directiei de Santate Publica a Judetului Tulcea. Obliga intimatele la plata catre contestatoare a sumei de 7850 lei cu titlu de cheltuieli de judecata. Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Notiune malpraxis
Personalul medical raspunde civil pentru prejudiciile produse din eroare, neglijenta sau cunostinte medicale insuficiente in exercitarea profesiunii, prin acte individuale in cadrul procedurilor de preventie, diagnostic sau tratament.
De asemenea,personalul medical este raspunzator pentru prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementarilor prezentei legi privind confidentialitatea, consimtamantul informat si obligativitatea acordarii asistentei medicale.
Personalul medical este responsabil pentru prejudiciile produse in exercitarea profesiei atunci cand isi depaseste limitele competentei, cu exceptia cazurilor de urgenta in care nu este disponibil personal medical ce are competenta necesara.
Raspunderea civila nu inlatura raspunderea penala,atunci cind fapta cauzatoare de prejudiciu constituie infractiune,potrivit legii penale.
Personalul medical nu este raspunzator pentru daunele si prejudiciile produse in exercitarea profesiunii:
a)cind acestea se datoreaza conditiilor de lucru, dotarii insuficiente cu echipament de diagnostic si tratament, infectiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicatiilor si riscurilor in general acceptate ale metodelor de investigatie si tratament, viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor si dispozitivelor medicale si substantelor medicale medicale si sanitare folosite;
b) cand acestea sunt consecinta directa sau indirecta a indicatiilor verbale sau scrise, dovedite, ale sefului ierarhic superior.
In acest caz responsabilitatea revine persoanei care a formulat indicatia;
c) cand acestea sunt consecinta directa sau indirecta a aplicarii regulamentelor si reglementarilor legale in vigoare.
d) cand actioneaza cu buna credinta in situatii de urgenta.
Ce se poate face?
Procedura concilierii cazurilor de malpraxis
La nivelul fiecarei unitati se constituie o Comisie de Conciliere in cazurile de malpraxis.
Comisia de Conciliere are in componenta reprezentanti ai consumatorilor serviciilor de sanatate, profesiunilor medicale, Ministerului Sanatatii, Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, asiguratorilor de malpraxis.
Comisia de Conciliere poate fi sesizata de :
a)persoana sau, dupa caz, reprezentantul legal al acesteia, ce se considera victima unui act de malpraxis imputabil unei activitati de preventie, diagnostic si tratament;
b)mostenitorii legali ai persoanei decedate ca urmare a unui act de malpraxis imputabil unei activitati de preventie, diagnostic si tratament.
In cazul in care Comisia de Conciliere considera ca este un caz de malpraxis, comunica acest lucru persoanei care a sesizat-o si asiguratorului.
In termen de 2 luni de la data comunicarii, asiguratorul are obligatia de a prezenta persoanei care a efectuat sesizarea o oferta de despagubire, ce se comunica si Comisiei de Conciliere.
Oferta de despagubire poate fi sub forma unei sume cu titlu de despagubire sau a unei rente viagere indexabila cu procentul de indexare a pensiilor la nivel national.
Persoana care a efectuat sesizarea comunica Comisiei si asiguratorului acceptarea sau respingerea ofertei.
In cazul in care asiguratorul nu este de acord cu decizia Comisiei de Conciliere, o poate contesta la instanta de judecata competenta,in termen de …de la data comunicarii deciziei.
In cazul in care instanta de judecata decide mentinerea deciziei Comisiei de Conciliere, asiguratorul va varsa acesteia o suma egala cu 15% din valoarea sumei prevazute ca despagubire.
In situatia in care persoana care a facut sesizarea nu este de acord cu decizia Comisiei de Conciliere sau cu oferta asiguratorului , se va adresa instantei competente,in vederea stabilirii despagubirilor,in termen de …de la data comunicarii deciziei sau,dupa caz,a ofertei.
In situatia in care Comisia de Conciliere stabileste ca nu este un caz de malpraxis, decizia sa poate fi contestata la instanta competenta de catre persoana care a facut sesizarea, in termen de …de la data comunicarii deciziei.
Intreaga procedura de conciliere, pana in momentul sesizarii instantei, este confidentiala.
Incalcarea dovedita a confidentialitatii de catre persoana care a facut sesizarea duce la pierderea dreptului de a beneficia de procedura de conciliere.
Incalcarea dovedita a confidentialiatii de catre Comisia de Conciliere sau experti desemnati de aceasta atrage sanctiuni profesionale si administrative conform regulamentelor aprobate.
Se face apoi o sedinta de informare de mediere.
Deci sansele de a castiga un proces sunt de aproximativ 15%.Insa acum 2 ani nu aveam niciun dosar castigat pe Romania,deci este un progress insemnat precizeaza avocat Coltuc Marius Vicentiu
avocat Coltuc Marius Vicentiu
Ce poate cere familia lui Cioaba pentru malpraxis?
In ultima saptamana pe toate posturile de televiziune si nu numai am vazut un nou scandal:moartea regretatului Cioaba
In acest articol nu ne vom referi la latura morala,sentimental ci doar la cea juridica si anume:posibilul caz de malpraxis
In primul rand vom discuta de actele necesare pentru internare
Toate urgentele medicale se trateaza gratuit indiferent ca pacientul este asigurat sau nu, pe baza cartii de identitate sau a certificatului de nastere in cazul copiilor. Daca insa, trebuie sa te internezi fara a avea o problema de sanatate care necesita asistenta medicala de urgenta, ai nevoie pe langa actul de identitate de un bilet de internare eliberat de medicul specialist si de adeverinta care atesta calitatea de asigurat.
In cazul copiilor minori, de pana la 18 ani, internarea in spital a acestora se face doar pe baza certificatului de nastere, respectiv a buletinului, beneficiind de asigurare fara a plati aceasta contributie.
Calitatea de asigurat poate fi demonstrata pe de-o parte de adeverinta eliberata de angajator pe propria raspundere din care sa reiasa ca se retine si vireaza contributia la FNUASS in cazul unui salariat, iar pe de alta parte de adeverinta de asigurat in cazul persoanelor fizice autorizate (PFA), pensionari, someri, persoane cu dizabilitati , persoanele care se incadreaza intr-o lege speciala ( veteran de razboi, erou-martir al revolutiei etc) etc.
Costul unei zi de spitalizare este acelasi pentru pacientii romani, numai ca persoanele asigurate nu platesc daca fac dovada platii la zi a contributiei la sanatate, in timp ce pacientii neasigurati medical sunt obligati sa achite acest cost dupa externare.
Actele de care au nevoie persoanele asigurate pentru a beneficia de asistenta medicala intr-un spital de stat sunt urmatoarele:
Pensionari
• copie dupa cartea de identitate;
• copie dupa decizia de pensionare (pentru pensionarii pe caz de boala)
• copie dupa ultimul talon de pensie sau adeverinta eliberata de institutia platitoare a pensiei
• declaratie pe propria raspundere;
• documente suplimentare, daca este cazul (copii dupa revizuiri medicale din ultimii ani pentru pierderea capacitatii de munca / invaliditate etc).
Adeverinta are valabilitate 2 ani.
Aici se naste o problema juridical:Ce contract a semnat rudele lui Cioaba si care sunt clauzele
Din spusele acestora s-a semnat decat internarea ,urmand ca apoi sa se prezinte devizul
Apoi se pune intrebarea daca avea sau nu asigurarea medicala pentru calatorii in strainatate
Daca da ,aceasta acopera Asiguratorul despagubeste cheltuielile medicale de urgenta, efectuate pe timpul sederii in strainatate a Asiguratului. Cheltuielile medicale se refera la: tratamentul ambulatoriu al Asiguratului; medicamente si materiale sanitare prescrise de medic in cadrul tratamentului, exclusiv proteze; proceduri de diagnosticare stabilite de medic; spitalizare, in masura in care aceasta are loc intr-o institutie recunoscuta in tara respectiva drept spital, se face sub supravegherea directa a unui medic, avand la dispozitia sa facilitati suficiente de diagnosticare si terapie; tratament chirurgical de urgenta; tratamentul dentar, dar numai pentru alinarea durerilor acute; cheltuieli pentru transportul efectuat de serviciile de ambulanta, pana la cel mai apropiat spital sau la cel mai apropiat medic; cheltuieli pentru transferul la o clinica de specialitate, daca acesta este solicitat de medicul curant.
In cazul unui accident sau a unei imbolnaviri subite, Asiguratorul despagubeste cheltuielile de repatriere a Asiguratului sau a corpului neinsufletit ori pe cele de inmormantare la locul decesului in strainatate, in urmatoarele conditii: repatriere numai in conditii speciale de transport; in caz de deces sunt acoperite cheltuielile strict legate de inmormantare/incinerare, respectiv pentru tratamente medicale postmortem, imbalsamare, sicriu, transport la locul inmormantarii in strainatate sau de repatriere a corpului neinsufletit, exclusiv funerarii si inhumare.
A fost sau nu malpraxis la domnul Cioaba?
Legislatia din Romania
Malpraxisul are o definiţie legală cuprinsă în legea nr. 95/2006 privind reforma în sectorul sanitar. “Malpraxis este eroarea profesională săvârşită în exercitarea actului medical , sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personajului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale
Orice analiza a modului in care un pacient este diagnosticat trebuie sa ia in considerare stadiul actual al stiintei medicale, raportat la momentul stabilirii diagnosticului si la mijloacele pe care aceasta le pune la indemana practicianului in acest scop. Astfel, daca la momentul diagnosticarii stiinta medicala nu oferea destule informatii pentru o apreciere corecta a bolii medicul nu poate fi invinuit de malpraxis in cazul in care, ulterior momentului stabilirii unui diagnostic, se dovedeste ca aprecierea initiala este eronata.
De asemenea, trebuie retinut faptul ca medicul nu isi asuma o obligatie de rezultat. In prezenta a atator factori care determina aceasta concluzie, ar fi injust a pretinde practicianului a recunoaste afectiunea de care sufera pacientul ca un rezultat al obligatiei sale. Asa cum se precizeaza de catre autorii in domeniu, medicul trebuie sa angajeze toata inteligenta, priceperea si indemanarea sa si sa utilizeze toate mijloacele pe care stiinta medicala i le pune la dispozitie in acel moment, pentru a stabili un diagnostic cit mai corect.
Malpraxisul genereaza o raspundere civila sau o raspundere penala
Deci se poate depune o actiune in raspundere contractual,de daune sau plangere penala
Legislatia europeana
Pacienții care consideră că au suferit un astfel de prejudiciu se pot adresa Comisiilor de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis din tara respectiva
Această comisie poate fi sesizată de: persoana care se consideră victima unui act de malpraxis săvârșit în exercitarea unei activități de prevenție, diagnostic și tratament sau succesorii persoanei decedate ca urmare a unui act de malpraxis imputabil unei activități de prevenție, diagnostic și tratament.
Unde se judeca eventualul malpraxis?
Daca in contractul sau fisa semnata la spitalul din Turcia se prevede o anumita competent-de obicei instantele din Turcia atunci se judeca in Turcia
Daca nu se pot aplica dispozitiile Dreptului international privat si Codului de procedura civila si ne putem judeca si in Romania si anume Tribunalul de la locul platii.
Mai intai trebuie facuta o sedinta de mediere in Romania.
Ce se poate cere?
Spitalele trebuie sa adopte in cazurile de malpraxis medical o atitudine pro-pacient ce poate fi rezumata in sintagma „informeaza victima, recunoaste vinovatia si ofera o justa despagubire”.
Se poate cere o despagubire de 1 milion de euro conform practicii de la instantele romanesti
Av.COLTUC MARIUS VICENTIU
Colaborator www.coltuc.ro
Modificarea Legii malpraxisului – dezbatere publica Daca va fi aprobat in forma actuala, sustin autoritatile, pacientii ar urma sa obtina mai usor daunele care li se cuvin, iar instantele ar fi degrevate.
Noul proiect de lege va permite pacientilor sa obtina mai usor daune in urma unei erori medicale si sa nu mai ajunga in justitie de la inceput.
Acest lucru va fi posibil prin stabilirea unei proceduri obligatorii de solutionare pe cale amiabila, inainte de initierea demersurilor juridice.
Intre noutati se mai numara faptul ca procedura se desfasoara intre cadrul medical, pacient si asigurator.
Pacientul nu va plati nimic in cursul procedurii, eliminandu-se taxa pe care acesta trebuia sa o plateasca pentru experti.
Doi doctori de la spitalul Giuleşti, din Capitală, au fost trimişi în judecată, luni, în cazul morții unei paciente care a fost supusă unei cezariene și care a suferit o hemoragie puternică, nedetectată de cadrele medicale.
Doctorii vor fi judecati sub acuzația de ucidere din culpă.
Avocat -malpraxis
Potrivit rechizitoriului, unul dintre doctori „a efectuat o manoperă chirurgicală defectuoasă asupra victimei I.N. (40 de ani), în cursul unei operaţii de cezariană, constând în faptul că nu a suturat un vas de sânge de calibru important ce a avut drept consecinţă o hemoragie internă, împrejurare ce a condus la decesul victimei”.
Victima a murit pe masa de operație în 2007, când operația de cezariană la care a fost supusă a suferit mai multe complicații.
Prin accident de munca se intelege vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca (ITM) de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate (INV) ori deces(D). (Art. 5 (g), din Legea 319/2006)
În sensul prevederilor art. 5 lit. g) din Legea 319/2006, este, de asemenea, accident de munca:
a) accidentul suferit de persoane aflate în vizita în întreprindere şi/sau unitate, cu permisiunea angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv în cadrul unor activităţi culturale, sportive, în ţara sau în afară graniţelor tarii, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit în cadrul activităţilor cultural-sportive organizate, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi;
d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie initiativa pentru salvarea de vieţi omeneşti;
e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninta avutul public şi privat;
f) accidentul cauzat de activităţi care nu au legatura cu procesul muncii, dacă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de angajator, ori în alt loc de munca organizat de aceştia, în timpul programului de munca, şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului;
g) accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de munca organizat de angajator şi invers;
h) accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru îndeplinirea unei sarcini de munca;
i) accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridică sau fizica, pentru îndeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normală de deplasare;
j) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, dacă schimba îmbrăcămintea personală, echipamentul individual de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie de angajator, dacă se afla în baie ori în spalator sau dacă se deplasa de la locul de munca la ieşirea din întreprindere sau unitate şi invers;
k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc în locuri organizate de angajator, precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane, delegaţi pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afară graniţelor tarii, pe durata şi traseul prevăzute în documentul de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul roman care efectuează lucrări şi servicii pe teritoriul altor tari, în baza unor contracte, convenţii sau în alte condiţii prevăzute de lege, încheiate de persoane juridice romane cu parteneri străini, în timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare sau perfecţionare a pregătirii profesionale, în timpul şi din cauza efectuării activităţilor aferente stagiului de practica;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundaţie, alunecări de teren, trasnet (electrocutare), dacă victima se afla în timpul procesului de munca sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
p) disparitia unei persoane, în condiţiile unui accident de munca şi în împrejurări care indreptatesc presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoana aflată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni.
(2) În situaţiile menţionate la alin. (1) lit. g), h), i) şi l), deplasarea trebuie sa se facă fără abateri nejustificate de la traseul normal şi, de asemenea, transportul sa se facă în condiţiile prevăzute de reglementările de securitate şi sănătate în munca sau de circulaţie în vigoare.
Accidentul de munca se clasifica in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor accidentate in:
bullet
accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice;
bullet
accident care produce invaliditate;
bullet
accident mortal;
bullet
accident colectiv, cind sunt accidentate cel putin trei persoane in acelasi timp si din aceeasi cauza.
Accidentul de munca urmat de incapacitate temporara de munca ori, dupa caz, urmat de invaliditate sau deces, precum si accidentul de munca colectiv vor fi comunicate de indata de catre conducerea persoanei juridice sau, dupa caz, de persoana fizica, in calitate de angajator,inspectoratului teritorial de munca si, dupa caz, organelor de urmarire penala competente, potrivit legii.
In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, in care printre victime sunt si persoane aflate in indeplinirea unor sarcini de serviciu, persoana juridica sau fizica la care sunt angajati accidentatii va anunta de indata inspectoratul teritorial de munca din judetul in raza caruia s-a produs accidentul.
Cercetarea accidentelor de munca se efectueaza astfel:
bullet
de catre persoana juridica in cazul accidentului care a produs incapacitate temporara de munca;
bullet
de catre inspectoratele teritoriale de munca in cazul accidentelor care au produs invaliditate, deces, al accidentelor colective, precum si in cazul accidentelor de munca ce au produs incapacitate temporara de munca salariatilor angajati la persoane fizice;
bullet
de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in cazul accidentelor de munca colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile
bullet
de catre autoritatea de sanatate publica in cazul suspiciunilor de boala profesionala
Luni, 5 noiembrie, presedintele CNAS, Doru Badescu, a declarat ca au fost introduse formulare specifice pentru asigurati in privinta prestatiilor medicale de care acestia au beneficiat.
Potrivit acestuia, exista obligatia caselor de asigurari de sanatate de a informa asiguratul asupra prestatiilor medicale raportate in SIUI pe CNP-ul sau intr-o perioada data de catre furnizorii serviciilor medicale, medicamente si dispozitive medicale.
Orice asigurat care doreste sa afle raportarile privitoare la serviciile medicale primite poate merge la casa de asigurari unde se afla in evidenta si cu respectarea dreptului la confidentialitate i se poate prezenta o fisa cu serviciile primite.
Sursa: Money.ro
Andreea Florea a fost ranita intr-un accident rutier in urma cu cinci luni. Ea a ajuns la spital, dar medicii au trimis-o acasa fara sa-si dea seama ca fata avea splina rupta. A doua zi, tanara a intrat in operatie. Parintii ei au depus atunci plangere la Colegiul Medicilor, iar rezultatul anchetei a venit tocmai acum.
“Atat a primit doamna doctor Taran, mustrare. Ma nemultumeste aceasta hotarare. Eu nu consider ca decizia luata este corecta, atata timp cat viata fiicei mele a fost pusa in pericol”, a declarat Claudia Florea, mama pacientei.
La scurt timp dupa acest caz, un barbat in varsta de 62 de ani a murit dupa ce a cazut pe scari si s-a lovit la cap in acelasi spital. Barbatul, bolnav de cancer, a fost trimis la laborator pentru un set de analize, insotit de un brancardier. Familia a depus plangere inca de atunci, dar ancheta nu s-a finalizat nici pana acum.
“Nu mi se pare normal ca dupa 5 luni sa fiu chemat la audieri si doctorita sa stea in functie. Eu sper sa o suspende din functie. Si in caz ca nu se intampla lucru asta, voi merge pe cale civila in instanta”, a spus fiul barbatului mort, Marcel Malanga.
Acestea nu sunt insa singurele acuzatii aduse medicilor de la Spitalul Judetean din Sibiu. In urma cu mai putin de doua saptamani, tatal unui tanar de 24 de ani acuza medicii de neglijenta, dupa ce fiul sau a murit dupa o operatie la mana.
www.rtv.net
Un caz standard al unui malpraxis in acest domeniu este cel al unui barbat din Texas in varsta de 42 de ani care se prezinta la cardiologul sau pentru dureri de piept. Doctorul il consulta si ii prescrie pentru dureri anginoase, 20 mg de ISORDIL (un medicament antianginos), la fiecare patru ore. Farmacistul citeste insa medicamentul ca fiind PLENDIL (un
medicament vasodilatator) si ii distribuie pacientului aceeasi doza, cu toate ca doza maxima zilnica de Plendil este de doar 10 mg. Dupa numai o zi in care ia o doza de Plendil de 16 ori mai mare decat cea admisa (160 mg fata de 10 mg), pacientul intra in coma si moare la cateva zile dupa aceea. In procesul intentat, atat doctorului cat si farmacistului, de catre familia pacientului, juriul ii gaseste pe amandoi vinovati de aceasta eroare medicamentoasa fatala si ii condamna pe fiecare la o amenda de 250 000 dolari.
Unul dintre avantajele introducerii retetei electronice dar mult mai putin dezvoltat in presa si in discutiile dintre farmacisti, medici si Casa Nationala de Asigurari consta tocmai in faptul ca o reteta electronica inlatura aproape in totalitate posibilitatea unor asemenea cazuri de malpraxis. Avantajul prescriptiei electronice este acela ca vor fi asigurate siguranta tratamentului si reducerea riscului de complicatii prin evitarea erorilor de descifrare a continutului unor asemenea retete. Un caz ca cel din Texas nu va putea fi intilnit intr-o societate care va folosi reteta electronica.
Tocmai din aceasta cauza nu inteleg opozitia Consiliului National al Colegiului Medicilor din Romania care a solicitat Ministerului Sanatatii si Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) renuntarea la obligativitatea prescriptiei electronice, intrucat “nu exista conditii pentru introducerea acesteia”.
Procesul de autorizare a asiguratorilor de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor cuprinde doua etape:
a) avizarea prealabila in vederea inregistrarii ca asigurator la oficiul registrului comertului;
b) autorizarea functionarii ca asigurator, in conformitate cu art. 12 alin. (3) din Legea nr. 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
Avizarea prealabila in vederea inregistrarii ca asigurator la oficiul registrului comertului nu garanteaza obtinerea autorizatiei de functionare.
Procesul de dobandire de catre un potential achizitor a calitatii de actionar semnificativ al unui asigurator cuprinde doua etape:
a) evaluarea proiectului de achizitie si avizarea intentiei unui potential achizitor de a deveni actionar semnificativ la un asigurator de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor;
b) realizarea proiectului de achizitie si aprobarea noului actionar semnificativ al asiguratorului de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
Avizarea prealabila a proiectului de achizitie nu garanteaza aprobarea noului actionar semnificativ al asiguratorului; procesul de dobandire a calitatii de actionar semnificativ este incheiat doar dupa obtinerea aprobarii ca actionar semnificativ de la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
Autorizarea asiguratorilor
Denumirea unui asigurator trebuie sa contina sintagmele „asigurari“, „asigurari-reasigurari“, dupa caz, sau derivate ale acestora, in limba romana ori intr-o limba de larga circulatie.
Obiectul de activitate al asiguratorilor trebuie sa fie unic, respectiv asiguratorul sa exercite exclusiv activitate de asigurare conform prevederilor art. 2 lit. A pct. 1 din Legea nr. 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptiile prevazute de lege.
Din studiul de fezabilitate trebuie sa rezulte ca resursele financiare ale asiguratorului sunt suficiente pentru desfasurarea activitatii de asigurare, in conformitate cu profilul de risc si toleranta la risc stabilite de acesta.
Capitalul social varsat, reprezentand o suma cel putin egala cu fondul de siguranta, conform prevederilor normelor in vigoare privind valoarea minima a fondului de siguranta, trebuie sa fie depus in contul unei banci autorizate din Romania, in conformitate cu prevederile art. 16 alin. (1) lit. a), alin. (3) si (4) din Legea nr. 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
Actul constitutiv al asiguratorului trebuie sa cuprinda numele persoanelor mentionate la art. 23 alin. (1) lit. A, in conditiile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Conducerea executiva a asiguratorului trebuie sa fie asigurata de minimum doua persoane, in cazul societatilor administrate in sistem unitar, sau de minimum 3 persoane, in cazul societatilor administrate in sistem dualist, cu atributii decizionale, raspunzatoare pentru societate, ale caror semnaturi sunt opozabile tertilor.
Asiguratorii vireaza sumele reprezentand taxa de autorizare in contul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor. Prin plata taxei de autorizare asiguratorul primeste autorizatia de a practica doar o anumita clasa de asigurare, conform prevederilor art. 13 alin. (6) din Legea nr. 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare. Asiguratorul trebuie sa achite 40% din valoarea taxei initiale, pentru fiecare clasa de asigurare suplimentara, conform prevederilor art. 13 alin. (7) din Legea nr. 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
Sediul social, conducerea executiva si conducerea operativa trebuie sa fie pe teritoriul Romaniei.
Obtinerea autorizatiei de functionare ca asigurator
Pentru obtinerea autorizatiei de functionare pe baza careia asiguratorul va putea desfasura activitate de asigurare, acesta va depune la registratura Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor urmatoarele documente:
a) cererea pentru acordarea autorizatiei de functionare in vederea desfasurarii activitatii de asigurari, conform anexei nr. 7;
b) copiile documentelor care atesta inregistrarea societatii ca persoana juridica, respectiv: actul constitutiv autentificat/atestat, hotararea judecatoreasca/rezolutia personalului desemnat de infiintare, certificatul de inregistrare emis de oficiul registrului comertului si certificatul constatator cuprinzand toate datele de identificare ale societatii;
c) studiul de fezabilitate aprobat de actionarii fondatori, in conformitate cu hotararea adunarii constitutive a fondatorilor asiguratorului, din care sa reiasa ca resursele financiare ale entitatii sunt suficiente pentru desfasurarea activitatii si care sa cuprinda cel putin informatiile prevazute in anexa nr. 2;
d) copia proiectului programului de reasigurare, semnata de o persoana din conducerea executiva a asiguratorului. In cazul reasigurarii de catre un asigurator/reasigurator, persoana juridica romana, este obligatorie prezentarea retrocesiunii acelui asigurator, din care sa rezulte ca este inclus si programul prezentat. Lipsa unui asemenea program trebuie justificata prin prezentarea in studiul de fezabilitate a calculelor privind capacitatea de subscriere proprie a asiguratorului/reasiguratorului roman;
e) copiile actelor de proprietate sau ale contractelor de inchiriere/comodat pentru sediul ori sediile secundare/punctele de lucru existente sau care se infiinteaza, inregistrate la administratia financiara teritoriala, dupa caz;
f) persoanele semnificative si persoanele care ocupa anumite functii in cadrul unui asigurator trebuie sa prezinte documentatia prevazuta in anexele nr. 5, 6 si 8.
Functionarea asiguratorului
Dupa obtinerea autorizatiei de functionare, orice modificare a documentelor sau a conditiilor pe baza carora s-a acordat aceasta autorizatie se va face numai dupa aprobarea sau, dupa caz, avizarea prealabila de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
In cazul solicitarii autorizatiei pentru alte riscuri dintr-o clasa autorizata anterior sau pentru o noua clasa de asigurare, asiguratorii trebuie sa se conformeze prevederilor art. 12 alin. (71) din Legea nr. 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, si sa depuna la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor studiul de fezabilitate actualizat cu noile riscuri sau cu noua clasa de asigurare si taxa de autorizare prevazuta la art. 13 alin. (6).
La termenul mentionat in legislatia in vigoare privind depunerea situatiilor financiare, asiguratorii au obligatia sa transmita Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor situatia actionarilor directi si procentul detinut de catre acestia din capitalul social, asa cum este inscris in Registrul actionarilor sau conform prevederilor legislatiei specifice.
In cazul actionarilor semnificativi, se va transmite lista nominala, iar pentru actionarii semnificativi, persoane juridice, si lista actionariatului semnificativ direct si/sau indirect al acestora.
In privinta malpraxisului viitoarea Lege a Sanatatii propune reglementari noi care au in vedere reducerea timpului in care pacientul poate fi despagubit pentru o eroare medicala.
Este vizata in acelasi timp si situatia scutirii personalului medical asigurat de a mai gestiona, direct, cazurile de eroarein care a fost implicat.
„Conform propunerilor noului proiect de lege, asiguratorul va prelua diferendul dintre pacient si unitatea medicala. De asemenea, tot asiguratorul va fi obligat sa acorde sume si pentru despagubirile morale, nu numai pentru cele materiale, asa cum este situatia in prezent.
Cum procedati ca medic fata de un pacient cu o atitudine ostila sau ireverentioasa?Exista o obligatie legala din partea medicului de a acorda asistenta medicala unei persoane doar daca l-a acceptat in prealabil ca pacient.
Se pune problema daca medicul poate sa intrerupa relatia cu o pacientul dupa momentul in care l-a acceptat in situatia in care pacientul are o atitudine ostila sau ireverentioasa.
Potrivit art. 653 din Legea nr 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii “cand medicul, medicul dentist, asistentul medical sau moasa au acceptat pacientul, relatia poate fi intrerupta:
a) odata cu vindecarea bolii;
b) de catre pacient;
c) de catre medic, in urmatoarele situatii:
(i) atunci cand pacientul este trimis altui medic, furnizand toate datele medicale obtinute, care justifica asistenta altui medic cu competente sporite;
(ii) pacientul manifesta o atitudine ostila si/sau ireverentioasa fata de medic.”
Din analiza acestui text de lege se desprind urmatoarele concluzii:
1. Pentru persoanele deja acceptate ca pacienti exista o obligatie legala din partea medicului de a acorda asistenta medicala. In cazul neacordarii asistentei medicale medicul poate fi tras la raspundere disciplinara si chiar civila sau penala daca neacordarea asistentei a produs prejudicii grave.
2. Pentru persoanele deja acceptate ca pacienti intreruperea relatiei de catre medic se face numai in cazurile strict determinate de catre lege si anume atunci cand pacientul are o atitudine ostila sau ireverentioasa fata de medic sau atunci cand pacientul este trimis altui medic cu competente sporite.
Potrivit art. 219 din Legea nr 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii pentru a beneficia de serviciile medicale acestia au obligatia sa respecte cu strictete tratamentul si indicatiile medicului si sa aiba o conduita civilizata fata de personalul medico-sanitar.
3. Ori de cate ori un pacient nu respecta cu strictete tratamentul si indicatiile medicului dovedeste o atitudine ostila fata de acesta si in consecinta medicul are posibilitatea de a intrerupe relatia cu pacientul ostil.
4. Ori de cate ori un pacient dovedeste un comportament, o conduita necivilizata fata de personalul medico-sanitar atunci medicul are posibilitatea de a intrerupe relatia cu pacientul ireventios.
5. In ambele situatii intreruperea relatiei va fi initiata de catre medic printr-o notificare adresata pacientului ostil sau ireventios si in care isi exprima dorinţa terminării relaţiei. Notificarea va fi trimisa cu cel putin 5 zile înainte, pentru ca pacientul să găsească o alternativă si aceasta doar în măsura în care acest fapt nu pune în pericol starea sănătăţii pacientului.
6. In situatia in care intreruperea relatiei pune in pericol starea sanatatii pacientului, medicul are obligatia asigurarii asistentei medicale pana la gasirea unei alternative spre exemplu un alt medic care sa ofere ingrijire medicala sau pana can starea sanatatii pacientului se amelioreaza.
(7. Ingrosi din obraz si trimiti pacientul unui alt medic sa scapi de el.)
==============
Pana aici totul este clar desi consider ca legea produce o nedreptate clara, si nu este singura, in situatia in care pacientul se comporta ireverentios fata de medic si acesta, avand in vedere starea de pericol in care se gaseste starea de sanatate a pacientului, ignora injuriile si alte cuvinte defaimatoare si se preocupa in continuare pentru vindecarea pacientului,