Cand

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

de

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Avocatii pot consulta dosarul de urmarire penala.NOUL COD PENAL SI PROCEDURA PENALA

de

Avocatii pot consulta dosarul de urmarire penala.

Dintre modificarile privind dreptul la aparare, cea mai importanta este cea privind dreptul avocatilor de a consulta dosarul de urmarire penala.

Potrivit Noului Cod de procedura penala (NCPP), consultarea dosarului de urmarire penala presupune studierea actelor din el, dreptul de a nota date sau informatii din dosar si de a obtine fotocopii, pe cheltuiala clientului.

Concret, avocatul partilor si al subiectilor procesuali principali poate consulta dosarul pe tot parcursul procesului penal, iar acest drept nu poate fi exercitat, nici restrans in mod abuziv, se precizeaza in NCPP. De asemenea si partile si subiectii procesuali principali au dreptul de a consulta dosarul de urmarire penala.

In cursul urmaririi penale, procurorul stabileste data si durata consultarii dosarului intr-un termen rezonabil, dar acest drept poate fi delegat organului de cercetare penala. De asemenea, in timpul urmaririi penale, procurorul poate restrictiona motivat consultarea dosarului, daca prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfasurari a urmaririi penale, se mentioneaza in noua legislatie in materie penala.

Cu toate acestea, avocatul are obligatia sa pastreze confidentialitatea sau secretul datelor si actelor de care a luat cunostinta cu ocazia consultarii dosarului din cursul urmaririi penale.

“In toate cazurile, avocatului nu ii poate fi restrictionat dreptul de a consulta declaratiile partii sau ale subiectului procesual principal pe care il asista ori il reprezinta. In vederea pregatirii apararii, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunostinta de intreg materialul dosarului de urmarire penala in procedurile desfasurate in fata judecatorului de drepturi si libertati privind masurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participa“, se mai scrie in noile prevederi penale.

Munca in folosul comunitatii in Noul Cod penal

de

Noua legislatie prevede ca dupa pronuntarea sentintei prin care s-a dispus o masura neprivativa de libertate, adultilor sa le poata fi amanata aplicarea pedepsei sau suspendarea acesteia sub supraveghere, situatii care impun insa anumite rigori (anuntul parasirii localitatii de resedinta, schimbarea locului de munca). In aceste cazuri, judecatorul va putea lua decizia ca persoana sa fie trimisa la munca in folosul comunitatii.

“Legislatia in domeniul penal, care va intra in vigoare la 1 februarie, prevede ca munca in folosul comunitatii sa fie aplicata automat in cazul in care instanta suspenda executarea pedepsei sub supraveghere. Orele de munca vor fi stabilite de instanta in functie de gravitatea faptei, dar nu pot depasi 240 de ore, iar programul va fi stabilit impreuna cu cel condamnat. Persoana nu va fi platita, iar activitatea prestata nu trebuie sa faca concurenta pe piata muncii. Condamnatul poate refuza sa lucreze, dar atunci va trebui sa faca inchisoare”, ne-a spus Iuliana Carbunaru, directoarea Directiei de Probatiune din cadrul Ministerului Justitiei.