In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Avocat dreptul concurentei

Cele mai importante modificări:

  • A fost redusă cauţiunea pe care companiile trebuie să o plătească pentru a obţine suspendarea executării deciziilor prin care Consiliul Concurenţei impune amenzi. Dacă în ultimul an, companiile au plătit 30% din amenda contestată, în unele cazuri ajungându-se chiar la milioane de euro, în viitor se vor aplica prevederile fiscale (conform Codului de Procedură Fiscală, instanţa stabileşte cauţiunea la o valoare de maxim 20% din amendă)

 

Reducerea procentului maxim al cauţiunii şi stabilirea valorii concrete de către instanţă pentru fiecare caz în parte asigură un acces mai bun la justiţie pentru companiile sancţionate care contestă amenzile Consiliului şi doresc să obţină suspendarea deciziei.

Notă: Legea face referire la Codul Fiscal, ne aşteptăm ca această prevedere să fie corectată, întrucât cauţiunea este reglementată de Codul de Procedură Fiscală.

  • Întreprinderile care deţin o cotă de piaţă de peste 40% pe o piaţă relevantă vor fi prezumate până la proba contrară ca având o poziţie dominantă

Această modificare contravine reglementărilor de la nivelul Uniunii Europene, conform cărora, după cum prevedea şi forma anterioară a legii, o cotă de piaţă care nu depăşeşte 40% este o prezumţie a inexistenţei poziţiei dominante. Consiliul ar fi trebuit să dovedească în fiecare caz, pe baza tuturor factorilor relevanţi, existenţa unei poziţii dominante, fără a se baza pe o prezumţie pe care companiile trebuie să o răstoarne doar pentru că au o cotă de piaţă de 41%. Cotele de piaţă reprezintă doar un indiciu preliminar, care trebuie corelat cu ceilalţi factori ce determină constrângerile concurenţiale la care este supusă compania în cauză.

  • A fost redusă taxa de autorizare a concentrărilor economice. Dacă în cazul achiziţiilor supuse controlului Consiliului Concurenţei, companiile plăteau 0,04% din cifrele de afaceri totale ale întreprinderilor implicate, maxim 100.000 euro, în viitor vor plăti între 10.000 şi 25.000 euro.

Reducerea taxei de autorizare încurajează achiziţiile şi simplifică procedura prin eliminarea referirii la cifrele de afaceri ale companiilor implicate. Urmează ca autoritatea  de concurenţă să emită instrucţiuni de calcul.

  • A crescut maximul reducerii pentru recunoaşterea după primirea raportului de investigaţie şi exercitarea dreptului de acces la dosar, în cadrul observaţiilor sau al audierilor, a unei încălcări a legii, de la 25% la 30% (inclusiv când nivelul de bază este deja stabilit la minimul prevăzut de lege). În acelaşi timp însă, se introduce obligaţia întreprinderii supuse investigaţiei de a propune remedii care duc la înlăturarea cauzelor încălcării (acolo unde este cazul) pentru a putea beneficia de diminuarea amenzii. Această prevedere poate face mai dificilă aplicarea reducerii, mai ales în absenţa unor criterii de evaluare a remediilor.
  • Se schimbă regimul audierilor. Până acum, rapoartele de investigaţie erau urmate de audieri, o decizie de sancţionare fiind luată numai în urma audierii părţilor implicate. În viitor, după primirea rapoartelor de investigaţie şi o dată cu depunerea observaţiilor scrise, companiile vor putea solicita să aibă loc audieri. Legea nu reglementează însă în ce condiţii poate Consiliul aproba sau respinge astfel de cereri, sau ce se întâmplă când nu toate companiile investigate solicită. În plus, Consiliul poate organiza audieri şi dacă întreprinderile investigate nu solicită, când apreciază că este util pentru stabilirea adevărului în cauza investigată. În plus, sancţiunile pentru încălcările art. 5 şi 6 din lege / 101 şi 102 din Tratat (înţelegeri şi abuz de poziţie dominantă) sau pentru implementarea concentrărilor economice anterior autorizării nu vor fi aplicate neapărat de Plen (care este format din 7 membri), ci pot fi aplicate de o comisie (formată din 3 membri) căreia Plenul îi deleagă această atribuţie.
  • Informaţiile obţinute de Consiliul Concurenţei în cadrul unei investigaţii sau inspecţii, şi care până acum puteau fi folosite doar pentru scopul în care fuseseră obţinute, vor putea fi utilizate „pentru scopul aplicării legislaţiei concurenţei” (pentru situaţiile în care se descoperă elemente ce nu ţin de investigaţia în curs, de exemplu). În plus, se introduce şi posibilitatea Consiliului Concurenţei de a sesiza alte instituţii sau autorităţi în baza informaţiilor colectate în cursul desfăşurarii propriilor activităţi (investigaţii, inspecţii). Rămâne de văzut în ce măsură aceste modificări vor genera în practică o serie de contestaţii pe motive procedurale, în contextul în care la nivelul Uniunii Europene reglementarea este aceeaşi precum cea din varianta anterioară a legii (folosirea doar în scopul în care au fost obţinute).
  • Avizele Consiliului pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurenţial nu mai sunt conforme. Rămâne aşadar soluţia remediilor ulterioare, dacă instituţiile obligate să solicite avizul nu urmează recomandările Consiliului şi are loc o încălcare a art. 9 din lege (care interzice acţiunile autorităţilor şi instituţiilor ce restrâng concurenţa).

Avocat consiliul concurentei

Notarii publici, executorii judecătoreşti şi avocaţii sunt în atenţia Consiliului Concurenţei  pentru aspecte neconcurenţiale legate de activitatea acestor profesii liberale, în cazul celor care practică profesia în mod independent, în regim de liberă practică.

Notarii, executorii şi avocaţii, în atenţia Consiliului Concurenţei lumea justitiei 2 Problemele actuale în cazul notarilor publici vizează onorariile minime, numărul de birouri şi restricţionarea publicităţii, în cazul executorilor judecătoreşti – onorariile minime şi maxime, numărul de executori şi restricţionarea publicităţii, iar în cazul avocaţilor – restricţionarea publicităţii, a declarat sâmbătă, la un seminar la Sinaia, Nicoleta Crişan, inspector de concurenţă în cadrul CC.

Ea a precizat că, în cazul notarilor publici, s-au pus bazele unui program pilot care vizează eliminarea, pentru o perioadă de timp, a intervenţiei asupra onorariilor pentru o parte din actele şi procedurile notariale, urmând să fie cuantificate efectele acestei măsuri.

Autorităţile române s-au inspirat în acest program din practica autorităţii olandeze de concurenţă, care a dereglementat complet piaţa serviciilor notarilor şi a evaluat după 2-3 ani efectele. Pe anumite proceduri, precum contractele prenupţiale, onorariile au crescut, iar pe altele onorariile au scăzut. Autoritatea olandeză de concurenţă a revenit şi a introdus limite maxime acolo unde au crescut onorariile.

Nicoleta Crişan a menţionat că de la 1 ianuarie 2013, urmare a demersurilor CC, va intra în vigoare legea 77/2012, care creează posibilitatea stabilirii de către ministrul Justiţiei a unor acte şi proceduri notariale pentru care onorariul se stabileşte liber, între notarul public şi solicitant.

În cazul profesiilor liberale, principalele aspecte neconcurenţiale aflate în atenţia CC se referă la accesul pe piaţă – atunci când este restricţionat excesiv şi nu este motivat de necesitatea asigurării unui nivel ridicat de calitate a serviciilor oferite – numerus clausus – limitarea numărului de profesionişti de pe piaţă (în cazul notarilor, executorilor judecătoreşti), la nivelul tarifelor practicate – îndeosebi nivelul minim (notari, executori judecătoreşti – prin lege; contabili autorizaţi; prin regulament intern), dar şi cel maxim sau recomandat atunci când acesta este rezultatul unui schimb de informaţii între concurenţi, la restricţionarea publicităţii, îndeosebi în cazul profesiilor juridice, precum şi la anumite drepturi exclusive acordate unor profesii (de exemplu o activitate încredinţată notarilor, care ar putea fi efectuată şi de alte profesii juridice, cum este intervenţia obligatorie a notarilor în materia tranzacţiilor imobiliare).

,,Nu se urmăreşte dereglementarea totală a domeniului, ci doar eliminarea acelor restricţionări nejustificate şi excesive. În principiu, unele restricţionări pot fi pe deplin justificate contribuind la protecţia consumatorilor care nu dispun de expertiza necesară pentru a evalua calitatea serviciilor din domeniu’, a spus reprezentanta CC.

Consiliul Concurenţei se opune fixării de tarife, eventual minime, şi susţine stabilirea de standarde minime de calitate, înfiinţarea unei agenţii de rating profesional şi antrenarea răspunderii civile profesionale.

De-a lungul timpului, în urma intervenţiei CC, restricţiile privind onorariile au fost eliminate în cazul avocaţilor, arhitecţilor, contabililor autorizaţi şi experţilor contabili, medicilor veterinari, specialiştilor în cadastru/geodezilor, iar restricţiile privind accesul în profesie, pe baza unor criterii geografice şi demografice, au fost eliminate în cazul medicilor dentişti şi al farmaciştilor.

În 2010, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) a fost amendat cu o sumă record, de aproximativ 950.000 euro, pentru fixarea tarifelor practicate de membrii săi. După ce au fost eliminate în 2000 din lege, aceste onorarii au fost menţinute de către CECCAR prin acte interne ale profesiei.

De asemenea, în septembrie 2012, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti din România (UNEJ) a fost sancţionată cu amendă în valoare de aproximativ 131.798 euro pentru crearea unei bariere la intrarea în profesie, prin fixarea unei taxe excesive şi discriminatorie, precum şi pentru stabilirea unor cheltuieli de executare ce exced cadrul legal.

realitatea

Amenda de milioane de euro data Orange si Vodafone, suspendata de instanta precizeaza Casa de avocatura Coltuc

Cele doua companii fusesera amendate pentru abuz de pozitie dominanta, in luna februarie, relateaza Mediafax. Orange Romania primese o amenda de 34,8 milioane de euro, in tip ce Vodafone Romania trebuia sa plateasca 28,3 milioane de euro.

 

Investigatia a inceput in 2006, in urma unei plangeri depuse de compania Netmaster Communications, care sustinea ca o parte din apelurile internationale ale clientilor sai fusesera blocate de Orange, Vodafone si Romtelecom.

In cazul Romtelecom, ancheta este in curs de desfasurare, rezultatul urmand a fi anuntat in curand, potrivit lui Bogdan Chiritoiu, directorul Consiliului Concurentei.

Netmaster Communications nu mai exista, in prezent, fiind achizitionata de New Com Telecomunicati. Aceasta, la randul sau, si-a vandut baza de clienti catre RCS&RDS si Rometelecom, din cauza unor probleme financiare

Amenda aplicata de Consiliul Concurentei societatii Olanesti Riviera a fost confirmata de instanta anunta Casa de avocatura Coltuc

Tribunalul Valcea a confirmat legalitatea amenzii aplicate de societatii comerciale Olanesti Riviera SA pentru refuzul de a se supune inspectiei inopinate a autoritatii de concurenta.

 

 

In cadrul investigatiei pe piata furnizarii serviciilor de cazare si tratament balnear din Baile Olanesti, in anul 2009, a sanctionat societatea Olanesti Riviera SA cu in valoare de aproximativ 100.000 lei pentru ca nu a permis accesul inspectorilor de concurenta la documentele companiei.

Olanesti Riviera SA a contestat in instanta actul de sanctionare, dar Tribunalul Valcea, prin decizie irevocabila, a constatat legalitatea si temeinicia acestuia, respingand plangerea societatii.

Inspectia inopinata reprezinta cel mai important instrument de investigatie al autoritatii de concureta, datorita eficientei sale in obtinerea probelor asupra savarsirii de practici anticoncurentiale. Conform legii, in cazul in care o societate refuza sa se supuna inspectiei, poate aplica amenzi in valoare de pana la 1% din cifra de afaceri totala realizata de societate, in anul anterior sanctionarii.

Sursa: Consiliul Concurentei

Sapte companii au fost amendate pentru trucarea unei licitatii

Consiliul Concurentei a amendat cu 4,2 milioane lei (aproximativ 980.000 Euro) sapte agenti economici care au participat, in anul 2008, cu oferte trucate la licitatia organizata de CNPAS in vederea atribuirii biletelor de

 

 

tratament balnear in statiunea Baile Olanesti.

In cadrul investigatiei declansata din oficiu, in anul 2009, autoritatea de concurenta a constatat existenta unei intelegeri prin care cele sapte societati din Baile Olanesti si-au impartit numarul de locuri si au stabilit tarifele ofertate in cadrul licitatiei.

“In domeniul achizitiilor publice concurenta se manifesta in momentul participarii la licitatii. Prin trucarea licitatiei au fost anulate avantajele pe care beneficiarii biletelor de tratament, in calitate de consumatori, ar fi trebuit sa le obtina, respectiv un numar mai mare de locuri la tratament si o mai buna calitate a serviciilor. Dorim sa depistam si sa corectam disfunctionalitatile din acest domeniu, din punct de vedere al concurentei, astfel incat in final sa avem o cheltuire eficienta a fondurilor publice, precum si imbunatatirea transparentei utilizarii lor” a declarat domnul Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

Cele sapte companii sanctionate de Consiliul Concurentei sunt: SC Olanesti Riviera SA, SC Sind Romania SRL , SC Barreco Lary SRL, SC Omicron SRL, SC Tour Alice SRL, SC Hodo SRL si SC Nex SRL

Decizia Consiliului Concurentei, care va fi publicata pe site-ul institutiei fi atacata la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, in termen de 30 de zile de la comunicare.

Sursa: Consiliul Concurentei

Românii platesc penalitati nejustificate atunci când reziliaza contractele de asigurare anunta Casa de avocatura Coltuc

Consiliul Concurentei a luat în vizor noua “sectoare sensibile” ale economiei, respectiv energetic, transport feroviar, achizitii publice, agroalimentar, comunicatii electronice, preturi reglementate, retail, asigurari si gaze naturale.

 

Românii platesc penalitati nejustificate atunci când reziliaza contractele de asigurare, reiese dintr-o analiza a Consiliului Concurentei. “În sectorul de asigurari au fost identificati o serie de factori de limitare a concurentei de pe piata, cum ar fi reglementari excesive care pot genera costuri administrative importante.

Consiliul Concurentei acuza transparenta limitata a produselor, penalitatile pe care consumatorul le suporta la rezilierea contractelor si slaba dezvoltare a canalelor de distributie, altele decât prin agenti”, se arata într-un raport realizat de Consiliul Concurentei.

Un alt “sector sensibil” analizat de Concurenta este transportul feroviar de calatori. Analiza arata ca o continuare a politicii de administrare a pretului la transportul de calatori pe calea ferata este dificil de sustinut, pentru ca exista concurenta în acest sector. Exista si alte companii care folosesc liniile detinute de CFR Infrastructura, mai mentioneaza analiza Consiliului Concurentei.

“Utilitatea continuarii politicii de administrare a pretului la transportul de calatori pe calea ferata este dificil de sustinut. În primul rând, acesta descurajeaza disciplina financiara la nivel de companie, cu consecinte negative asupra dezvoltarii companiei. În al doilea rând, administrarea pretului nu se adreseaza unui monopol în domeniu, pentru ca exista concurenta, fiind active si alte companii care transporta calatori pe liniile detinute de compania CFR Infrastructura”, se mentioneaza în analiza. Totodata, în acest caz, administrarea pretului nu constituie o politica sociala, deoarece impactul majorarii pretului asupra anticiparilor inflationiste este mai daunator decât protectia obtinuta pentru un numar limitat de utilizatori.

Sursa: Gandul

Noua lege a concurentei premiaza denuntarea ilegalitatilor

Dupa initiativa legislativa de eliminare a comisionului de rambursare anticipata, Consiliul Concurentei (CC) si-a propus sa sustina o noua masura care ar permite celor ce au credite ipotecare sa-si poata muta contractul de

 

 

 la o banca la alta. Aceasta decizie ar stimula concurenta dintre institutiile bancare si ar scadea costurile creditelor ipotecare. „În prezent, analizam costurile aferente, astfel încât o ipoteca sa poata fi mutata de la o banca la alta. Asta ar presupune sa reziliezi ipoteca, sa pui o noua ipoteca, o noua evaluare, o noua taxa notariala si una de cadastru. Aceste costuri s-ar ridica la câteva mii de lei. Or, ideea este de a reduce aceste costuri si de a elimina orice comision bancar“, precizeaza presedintele Consiliului Concurentei (CC), Bogdan Chiritoiu.

Durata unei preluari sau fuziuni, redusa la o luna

Alte noutati în materie sunt introduse prin recenta versiune a legii concurentei, printre care: cautiune – 30% din valoarea amenzii în cazul suspendarii în instanta a deciziei CC, posibilitatea de a sanctiona autoritatile publice centrale si locale, reducerea amenzii pentru firmele care îsi recunosc fapta. „Noile reglementari încearca sa urgenteze procedurile si sa le faca mai flexibile. De exemplu, aprobarea fuziunilor dura mult din cauza unor proceduri administrative, mai precis din cauza modului în care se calcula taxa de fuziune“, sustine Chiritoiu. Anterior noilor reglementari, calcularea taxei dura o luna de zile; de acum încolo, se va face în numai o zi.

Totodata, CC va avea o abordare noua în cazul fuziunilor. Accentul nu va mai fi pus pe dimensiunea companiei care rezulta dintr-un asemenea proces, ci pe efectul asupra pietei. „Este posibil sa apara o companie mare si totusi fuziunea sa nu influenteze negativ concurenta. La fel de bine, poate fi vorba de o companie mica, care sa distorsioneze piata“, este de parere Chiritoiu. În cazul preluarii unei companii sau al fuzionarii, noile reguli prevad posibilitatea de a anunta CC anterior încheierii contractului, astfel încât inspectorii sa înceapa analizarea cazului cât mai repede sau imediat dupa încheierea contractului, cu conditia ca partile sa nu actioneze înainte de a primi acceptul autoritatii în domeniu. Presedintele CC sustine ca raspunsul vine în maximum 30 de zile, daca sunt depuse toate documentele necesare. Cel mai scurt proces de fuzionare, care a durat o luna de zile, a fost acela de preluare a Arpechim de catre Oltchim, deoarece cea dintâi societate nu mai functiona, astfel ca nu era afectata concurenta. În schimb, preluarea Zapp de catre Cosmote a durat o jumatate de an, fiind un caz economic complicat.

Sursa: Capital

Consiliul Concurentei continua ancheta in cazurile Orange, Romtelecom si Vodafone anunta Casa de proprietatea intelectuala Coltuc

Consiliul Concurentei (CC) a realizat în luna noiembrie 2009 o inspectie inopinata la sediul Romtelecom, cel mai mare operator de telefonie fixa, în dosarul privind un posibil abuz de pozitie dominanta al companiei, o

investigatie demarata de CC în anul 2006 si care vizeaza si operatorii de telefonie mobila Orange si Vodafone.

Potrivit unui raport al companiei elene OTE – actionarul majoritar al Romtelecom, inspectia a avut loc “în zorii zilei” si s-a soldat cu ridicarea copiilor unor documente. “Raidul Consiliului Concurentei a avut loc la sediul Romtelecom, iar copii ale unor documente au fost luate (…). Investigatia Consiliului Concurentei este în curs de desfasurare”, potrivit datelor din raportul OTE.

Oficialii Romtelecom au confirmat datele din raport. “Confirmam efectuarea în data de 11 noiembrie 2009 de catre Consiliul Concurentei a unei inspectii inopinate la sediul Romtelecom în legatura cu investigarea cazului în care firma Netmaster Communications SRL a depus în 2006 o plângere în legatura cu încheierea unor acorduri de interconectare. Romtelecom a acordat Consiliului Concurentei toata asistenta si cooperarea necesare pentru clarificarea tuturor aspectelor care fac obiectul investigatiei”, au precizat pentru ZF oficialii Romtelecom.

Au fost efectuate controale inopinate similare, la finele anului trecut, si la celelalte doua companii vizate de investigatie? Vodafone nu a raspuns întrebarilor pe aceasta tema, în timp ce Orange a îndrumat ZF sa ceara acest tip de date de la Consiliul Concurentei.

Reprezentantii CC au confirmat inspectia de la Romtelecom însa nu au dorit sa ofere alte date despre stadiul investigatiei. “Referitor la stadiul investigatiilor mentionate, facem precizarea ca acestea sunt în curs de derulare. Totodata mentionam faptul ca pâna la finalizarea unei investigatii si emiterea unei decizii, Consiliul Concurentei nu poate face publice alte informatii, deoarece acestea ar putea periclita bunul mers al anchetei”, a precizat pentru ZF Simona Barbu, purtatorul de cuvânt al CC.

Investigatia Consiliului a fost declansata în anul 2006, ca urmare a unei plângeri si are ca obiect un posibil abuz de pozitie dominanta savârsit de catre companiile Orange, Vodafone si Romtelecom pe piata serviciului de terminare a apelurilor la puncte fixe/mobile în propria retea publica de telefonie.

Sursa: ZF

Consiliul Concurentei a amendat cu 3,5 mil. lei (828.000 euro) grupul austriac Kronospan

„În urma efectuarii unei investigatii pe piata productiei si comercializarii de PAL, autoritatea româna de concurenta a constatat faptul ca Kronospan Sepal a încalcat Legea concurentei, prin savârsirea unui abuz de pozitie dominanta.

Prin urmare, Consiliul Concurentei a sanctionat societatea cu o amenda contraventionala de circa 3,5 mil. lei“, potrivit autoritatii.

Compania a formulat o cerere de chemare în judecata la Curtea de Apel Bucuresti, instanta de fond anulând decizia Consiliului Concurentei. Recursul declarat ulterior de autoritatea statului împotriva hotarârii primei instante a fost admis de Înalta Curte de Casatie si Justitie, consecinta fiind mentinerea sanctiunilor ca legale si temeinice.

Sursa: Capital

Consiliul Concurentei a anuntat ca analizeaza preluarea activitatii din Bucuresti a SC IPSO SRL de catre SC New Kopel Romania SRL

Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurentei, ”autoritatea de concurenta va evalua operatiunea de concentrare economica din punct de vedere al compatibilitatii acesteia cu un mediu concurential normal, in

conformitate cu Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice.

Potrivit Legii Concurentei (nr. 21/1996) sunt supuse controlului si trebuie notificate Consiliului Concurentei pentru analiza compatibilitatii lor cu un mediu concurential normal, operatiunile de concentrare economica ce depasesc pragurile valorice prevazute in acest act normativ. Acestea sunt indeplinite daca cifra de afaceri cumulata a agentilor economici implicati intr-o operatiune de concentrare economica depaseste echivalentul in lei a 10.000.000 euro si exista cel putin doi agenti economici implicati in operatiune care realizeaza pe teritoriul Romaniei, fiecare in parte, o cifra de afaceri mai mare decat echivalentul in lei a 4.000.000 euro.

SC New Kopel Romania SRL este o societate cu raspundere limitata, ce are ca obiect principal de activitate Activitati de inchiriere si leasing cu autoturisme si autovehicule rutiere usoare. SC New Kopel Romania SRL mai detine in Romania alte doua societati comerciale cu activitati in domeniul auto.

SC IPSO SRL este o societate cu raspundere limitata, inregistrata in Romania, controlata de catre Magellan SAS, care este membru al grupului francez Bergerat Monnoyeur. Obiectul principal de activitate a SC IPSO SRL il reprezinta Comertul cu ridicata al altor masini si echipamente.”

Consiliul Concurentei ancheteaza preluarea Wella România de catre Interbrands

Preluarea importatorului de cosmetice Wella România de catre SC Interbrands Marketing & Distributions SA face obiectul unei analize derulate de Consiliul Concurentei. “Autoritatea de concurenta va evalua operatiunea

de concentrare economica din punct de vedere al compatibilitatii acesteia cu un mediu concurential normal, în conformitate cu Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice”, a anuntat ieri Consiliul.
Potrivit Legii Concurentei (nr. 21/1996, republicata), sunt supuse controlului si trebuie notificate Consiliului Concurentei operatiunile de concentrare economica ce depasesc pragurile valorice prevazute în acest act normativ. Acestea sunt îndeplinite daca cifra de afaceri cumulata a agentilor economici implicati într-o operatiune de concentrare economica depaseste echivalentul în lei a 10 mil. euro si exista cel putin doi agenti economici implicati în operatiune, care realizeaza pe teritoriul României, fiecare în parte, o cifra de afaceri mai mare decât echivalentul în lei a 4 mil. euro.
SC Interbrands Marketing &Distributions SA activeaza pe piata comercializarii cu ridicata de produse alimentare si nealimentare din România.

Sursa: Curierul National

Consiliul Concurentei a declansat o investigatie privind înfiintarea celor doua companii energetice, CN Electra si CN Hidroenergetica

“Vrem sa analizam compatibilitatea celor doua companii cu un mediu concurential normal, având în vedere ca în urma restructurarii sectorului de producere a energiei electrice exista premisele crearii sau consolidarii unor

pozitii dominante. De asemenea, functionarea noilor structuri poate duce la restrângerea, înlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata comercializarii si furnizarii de energie electrica”, a declarat presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu.

Potrivit procedurii, Consiliul Concurentei va lua o decizie cu privire la înfiintarea celor doua companii în termen de maximum cinci luni de la data la care notificarile au devenit efective.

CN Electra se va realiza prin fuziunea complexurilor energetice CE Rovinari, CE Turceni si CE Craiova, SNLO, Nuclearelectrica, Hidroserv Râmnciu Vâlcea si sucursalele HidroelectricaA:  SH Râmnicu Vâlcea, SH Sibiu si SH Târgu Jiu. Compania va avea ca obiect principal de activitate producerea energiei electrice, urmând a desfasura si activitati de furnizare de energie electrica, producere, transport, distributie si furnizare de energie termica, exploatare a minelor si carierelor de lignit si producerea de combustibil nuclear.

CN Hidroenergetica se va realiza prin fuziunea sucursalelor SC Hidroelectrica SA:  SH Bistrita, SH Buzau, SH Curtea de Arges, SH Hateg, SH Portile de Fier, SH Cluj, SH Oradea, SH Sebes, SH Slatina si SH Caransebes, filialele pentru Reparatii si Servicii Hidroserv Bistrita, Curtea de Arges, Sebes, Hateg, Cluj, Portile de Fier si Slatina, Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucuresti, Compania Nationala a Huilei si SE Paroseni si Sucursala Termoserv Paroseni din cadrul Termoelectrica.

Sursa: RTV

Autoritatea de reglementare in domeniul concurentei a declansat o investigatie avand ca obiect un posibil abuz de pozitie dominanta al ArcelorMittal Galati

„Investigatia a fost initiata ca urmare a unei plangeri depuse de Comvex la Autoritatea de concurenta. Plangerea vizeaza refuzul ArcelorMittal de a contracta servicii portuare de la Comvex, in contextul unei posibile

dependente economice a operatorului por­tuar fata de compania de la Galati”, sustine sursa citata. In cadrul investigatiei, inspectorii autoritatii de concurenta au efectuat o ins­pec­tie inopinata la sediul com­bi­na­tului si­de­rur­gic galatean  cu sco­pul de a ob­ti­ne informatii si do­cumente re­fe­ri­toa­re la posibila practica anti­con­cu­ren­tiala.

Intre ArcelorMittal si Comvex este o disputa mai veche care are ca miza controlul porturilor pentru apro­vi­zio­narea combinatelor companiei siderurgice din Romania. In 2008, actionarul  societatii galatene, Mittal Steel Holdings,  a anuntat o oferta publica pentru preluarea Comvex, care a fost suspendata insa de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. Conducerea operatorului portuar a acuzat ArcelorMittal ca vrea sa blocheze o eventuala me­ga­in­vestitie de cinci miliarde de euro pe care compania si­de­rurgica Voestalpine intentiona sa o faca la sud de Cons­tanta.

Sursa: Financiarul

Consiliul Concurentei investigheaza în premiera piata constructiilor de drumuri

Consiliul Concurentei (CC) a început o investigatie pe piata constructiilor de drumuri, domeniu care nu a mai fost analizat de CC pâna în prezent, pentru a afla modul în care sunt derulate proiectele de infrastructura si a vedea care

sunt principalii factori ce influenteaza concurenta în acest sector.

“Pâna în prezent nu a mai fost facuta nicio investigatie privind mediul concurential de la constructia de drumuri si ne-am autosesizat. Ideea ne-a venit dupa ce am vazut ce amenzi s-au dat anul trecut în Marea Britanie în acest sector, precum si în Olanda în urma cu doi ani, când s-au descoperit carteluri”, a declarat, ieri, Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei. Acesta a mai spus ca piata lucrarilor de constructii de drumuri si autostrazi prezinta o importanta deosebita pentru economia nationala, beneficiind de sume considerabile alocate de la bugetul statului si din fonduri europene. “În acest context, ne-am propus sa facem o cercetare mai amanuntita pentru a stabili exact cum functioneaza aceasta piata, atât din punct de vedere al agentilor economici participanti la licitatiile publice, cât si din cel al autoritatilor contractante.

Sursa: Curierul National

Consiliul Concurentei (CC) a declansat o investigatie pe piata distributiei de produse de parfumerie marca „D&P Perfumum”

Astfel, inspectorii de concurenta investigheaza o posibila incalcare a prevederilor Legii Concurentei prin fixarea pretului la consumatorul final intre S.C. S&A Parfum Distributions S.R.L. si S.C. Medusa Multidistributie S.R.L.

Ulterior, investigatia a fost extinsa la toti distribuitorii Parfum Distributions S.R.L.

In cadrul acestei investigatii, inspectorii de concurenta au efectuat inspectii inopinate la sediile agentilor economici investigati.

Orange, Vodafone şi Cosmote, cercetate de Consiliul Concurenţei pentru practici anticoncurenţiale

„O investigaţie a fost declanşată ca urmare a unei plângeri şi are ca obiect o posibilă înţelegere între Orange România SA şi distribuitorii  acesteia de a nu vinde către anumiţi agenţi economici. Cea de a doua investigaţie a fost

declanşată din oficiu şi vizează posibile practici anticoncurenţiale prin stabilirea preţurilor de revânzare şi înţelegeri între agenţii economici implicaţi pe întreg lanţul de distribuţie al SC Orange România SA, SC Vodafone România SA şi SC Cosmote Mobile Telecommunications SA”, se precizează în comunicat.

Autoritatea de concurenţă are în analiză, din anul 2006, un posibil abuz de poziţie dominantă săvârşit de către companiile Orange, Vodafone şi Romtelecom pe piaţa serviciului de terminare a apelurilor la puncte fixe/mobile în propria reţea publică de telefonie.

În cadrul acestor investigaţii, Consiliului Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate atât la sediile celor trei operatori de telefonie, cât şi ale unor distribuitori de produse preplătite de telefonie mobilă.  Documentele şi declaraţiile ridicate în cadrul acestor inspecţii se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurii specifice investigaţiei.

realitatea

Consiliul Concurentei investigheaza posibile „oferte trucate“ la licitatii organizate de MApN

Consiliul Concurentei a anuntat ca a declansat, din oficiu, o investigatie privind o posibila întelegere între patru firme participante, cu „oferte trucate“, la licitatii organizate de Departamentul pentru Armamente – UM

02550 Bucuresti din cadrul Ministerului Apararii Nationale. Investigatia se refera la o posibila întelegere între patru firme din România, Germania si Elvetia, privind participarea cu „oferte trucate“ la licitatiile de organizate de Ministerul Apararii Nationale în anii 2005, 2006 si 2007, pentru cumpararea de armament de infanterie si aparatura optica, a anuntat, ieri, Consiliul.
„O asemenea întelegere poate avea consecinte deosebit de grave prin denaturarea liberei concurente si afectarea comertului între statele membre, fiind vorba de companii din România, Uniunea Europeana si spatiul extracomunitar. Un astfel de comportament comercial contravine atât prevederilor legislatiei românesti în domeniul concurentei, cât si prevederilor Tratatului de instituire a Comunitatii Europene“, a declarat, într-un comunicat, Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.
Oresedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, a afirmat ca investigatia a fost initiata ca urmare a unor informatii primite de la Ministerul Apararii, ulterior unor controale interne realizate de institutie.
Consiliul Concurentei va informa Comisia Europeana cu privire la investigatie, având în vedere ca trei din cele patru firme sunt straine.
„Depasim piata româneasca si va trebui sa informam si Comisia Europeana. Este vorba de o firma româneasca si trei straine“, a explicat Chiritoiu, care nu a dorit sa prezinte numele firmelor implicate.
Legea concurentei interzice orice întelegeri exprese sau tacite între agentii economici ori asociatiile de agenti economici care au ca obiect sau au ca efect denaturarea concurentei, în special cele care urmaresc participarea, în mod concertat, cu oferte trucate la licitatii sau la orice alte forme de concurs de oferte.

gardianul

Consiliul Concurentei investigheaza posibile intelegeri la preturi intre Interfruct, Albinuta Shops si Profi

Potrivit unui comunicat emis vineri de institutie, in cadrul acestei investigatii, inspectorii de concurenta au efectuat inspectii inopinate simultane la sediile societatilor investigate. “Intelegerile privind fixarea preturilor reprezinta o abatere de la principiul liberei concurente pe piata si produce o grava afectare a intereselor consumatorilor finali. in

 

situatia in care aceste practici vor fi confirmate, Consiliul Concurentei va sanctiona corespunzator companiile vinovate, iar amenzile pot ajunge pana la 10% din cifra de afaceri”, a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

Documentele ridicate in cadrul inspectiilor inopinate se afla in analiza Consiliului Concurentei.

Inspectia inopinata este unul dintre instrumentele legale des folosite de Consiliul Concurentei in cadrul investigatiilor declansate, fiind cel mai eficient instrument de obtinere a unor dovezi privind posibile incalcari ale regulilor de concurenta. De asemenea, Comisia Europeana apeleaza la acest instrument in cadrul investigatiilor pe care le declanseaza.

consiliul concurentei

Topul amenzilor date de Consiliul Concurentei

Cartelul din piata cimentului, intelegerea din piata insulinei, abuzul de pozitie dominanta al CFR Marfa, intelegerea si abuzul unor jucatori din piata serviciilor de cablu TV si intelegerea pe verticala dintre compania

 producatoare de guma de mestecat Wrigley Romania si distribuitorii sai – sunt cele mai mari amenzi pentru practici anticoncurentiale din ultimii cinci ani, cu o valoare cumulata de 70 de milioane de euro.

Practicile anticoncurentiale sunt in defavoarea consumatorului final, care plateste un pret mai ridicat decat nivelul care s-ar stabili pe o piata concurentiala, sau in defavoarea altor companii, care nu pot rezista pe o piata in care jucatorii mari incheie intelegeri privind pretul de vanzare.

Amenzile date de Concurenta pot ajunge pana la 10% din cifra de afaceri pe anul anterior deciziei de sanctiune, potrivit legislatiei, insa in practica nu se depaseste 8%, precizeaza presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, fostul consilier al presedintelui Traian Basescu, venit in functie in mai 2009.

“Si vorbim despre un procent din cifra de afaceri, care in valoare absoluta poate insemna o suma foarte mare. In cazul in care compania inregistreaza pierderi, amenda este o adevarata povara”, a explicat recent Chiritoiu.

Cea mai mare amenda din ultimii cinci ani a primit-o distribuitorul de medicamente Mediplus Exim in martie 2008, in valoare de peste 49 mil. lei (13,2 mil. euro), reprezentand 3,6% din cifra de afaceri pe 2007.

Ca pondere din cifra de afaceri, cea mai mare amenda din ultimii cinci ani data de Consiliul Concurentei au primit-o UPC Romania si HI-FI Quodral, furnizori de servicii de cablu TV, adica 7% din cifra de afaceri pentru o intelegere de tip cartel.

Amenzile date de autoritatea concurentei se platesc la trezoreria statului, insemnand venituri la bugetul statului. Cele mai multe companii ataca in instanta Consiliul Concurentei pentru a castiga timp, insa pana la urma toate companiile sunt nevoite sa plateasca.

De la infiintarea Consiliului Concurentei, din 1996, valoarea totala a amenzilor se ridica la aproximativ 110 milioane de euro, insa amenzile usturatoare au aparut abia dupa 2005.

Sursa: ZF

Metro, Rewe, Mega Image si Interex au intrat în atentia Consiliului Concurentei.

Autoritatea a declansat investigatii în cazul acestor lanturi de magazine pentru posibile practici anticorentiale, referitoare la stabilirea preturilor de vînzare si revâznare, cu efecte negative asupra consumatorilor.

Consiliul analizeaza si furnizorii magazinelor. Activitatea desfasurata de cele patru grupuri reprezinta aproximativ 40% din valoarea totala a comertului alimentar.

Consiliul Concurentei poate sanctiona companiile care încalca legea, cu amenzi de pâna la 10% din cifra de afaceri. Companiile care coopereaza cu autoritatea, în cadrul unui program de clementa, pot obtine însa, imunitate la amenda sau o reducere substantiala a sanctiunii financiare.

Sursa: Money.ro

Orange, cel mai mare operator de telefonie mobilă din România, şi-a acuzat concurenţa de publicitate falsă

Orange România a depus o plângere la Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), la finele lunii iulie, legată de două clipuri publicitare ale Vodafone România şi Cosmote România.

În spoturile care fac reclamă la anumite oferte pentru cartele telefonice, Orange acuză concurenţa de publicitate înşelătoare. Orange spune că Vodafone induce în eroare transmiţând următorul mesaj: „cele mai mari bonusuri în minute şi bani”. Mai apoi, sunt detaliate avantajele cartelei – 100 de minute şi bani. În plângerea primului operator de telefonie se arată că, „în realitate, bonusul nu constă în bani în sensul general folosit de limba română de unitate monetară (bani lichizi), ci în echivalentul de credit pe cartelă al unor sume de bani. Ceea ce este cu totul diferit”.

Potrivit Vodafone, în perioada lansării campaniei, aceasta oferea cele mai avantajoase bonusuri din piaţă. „În oferta Vodafone, termenul «bani» se referă la bonusul pe care clientul îl obţine atunci când reîncarcă o cartelă cu credit şi pe care îl poate folosi ulterior pentru diferite servicii”, ne-au declarat oficialii companiei .

În cel de-al doilea spot, mesajul controversat spune că „la Vodafone schimbi fără probleme. Abonează-te la Vodafone Complet şi poţi să-l schimbi de câte ori vrei tu. Iar pentru 2 euro în plus îţi dublăm minutele”. După o analiză, CNA a constatat că afirmaţia „pentru 2 euro în plus îţi dublăm minutele” este valabilă numai pentru un singur tip de abonament din cele patru prezentate de Vodafone.

Consiliul Român pentru Publicitate a recomandat , după analizarea plângerii, ca Vodafone să-şi revizuiască spoturile publicitare în cauză.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

evz

CFR Calatori acuza compania Blue Air de publicitate înselatoare

CFR Calatori acuza compania Blue Air de publicitate înselatoare dupa ce operatorul aerian a promovat o oferta de schimbare a biletelor de tren cu cele de avion pe ruta Bucuresti-Cluj.

“Oferta induce în eroare calatorii si creeaza falsa impresie ca cele doua moduri de transport sunt asemanatoare”, se arata în comunicatul ministerului.

Sursa: Click

Presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, a declarat marti, in cadrul unei conferinte de presa, ca o decizie cu privire la preluarea Zapp de catre Cosmote va fi luata in urmatoarele saptamani, in acest moment fiind studiate pozitiile formulate de Orange si Vodafone.

“Privim cu interes preluarea Zapp de catre Cosmote si saptamanile ce urmeaza vom anunta decizia luata. Trebuie sa vedem pietele pe care functioneaza cele doua companii, daca respecta sau nu legile concurentiale

aceasta concentrarea economica. In prezent analizam opiniile primite de la ceilalti doi mari operatori de telefonie mobila, Orange si Vodafone”, a precizat presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu.Preluarea Zapp de catre Cosmote a fost privita cu reticenta de catre Orange, considerand ca grupul Romtelecom-Cosmote, care detine doua licente CDMA si 3G, va avea o pozitie dominanta pe piata si este nevoie de o decizie a Consiliului Concurentei.

In rezolvarea acestui caz, Consiliul Concurentei este ajutat de Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM).”Legislatia romana nu impiedica detinerea mai multor licente de catre o companie, insa noi, ca si autoritate de administrare si reglementare, trebuie sa vedem ce inseamna acest lucru, fie o tezaurizare, fie daca ridica bariere pentru ceilalti operatori de servicii de telefonie mobila”, a declarat presedintele ANCOM, Catalin Marinescu.

Sursa: Ziua

Un bucurestean acuza compania Domo de practici incorecte, dupa ce i s-a refuzat folosirea unui card de discount pe care îl primise cadou.

Cristian a cumparat în luna aprilie un cuptor electric încastrabil, în valoare de 1.350 de lei, pentru care a primit un card de discount cadou de 50 de lei, valabil în toate magazinele Domo pâna la 30 iunie 2009. În cursul lunii iunie,

a vrut sa foloseasca cardul, dar i s-a spus ca promotia a expirat. „Pe 10 iunie, m-am dus la magazinul Domo Lujerului sa cumpar un aparat electrocasnic în valoare de 150 de lei. Când am vrut sa platesc, mi s-a spus ca acel card a fost valabil doar pâna la sfârsitul lunii mai si nu iunie, asa cum scrie pe el”, povesteste Cristian.

În plus
, si în cazul în care promotia nu ar fi expirat, oferta nu era valabila decât la cumpararea de produse
de peste 750 de lei. „Desi pe card scrie clar ca este valabil pentru orice sume mai mari decât acest discount”, sustine omul.

Oficialii companiei
Domo admit faptul ca bucuresteanul a cumparat un produs pentru care a primit cadou un card pe spatele caruia scria ca este valabil pâna la 30 iunie. Însa, spun ei, aceasta data
e valabila doar pentru cardurile cumparate, nu si pentru cele primite în promotii. „Oferim spre vânzare Gift Carduri de 50, 100, 200, 500 si 600 de lei, pentru cei care vor sa ofere cuiva un cadou si nu cunosc nevoile persoanei”, afirma Gabriela Mandrea, marketing manager al companiei.

Nu e si cazul acestui client, adauga Mandrea, pentru ca el a primit cardul în cadrul unei promotii, valabila pâna la 31 mai 2009. Oficialii Domo sustin ca au vrut sa-i ofere totusi reducerea barbatului însa au fost refuzati.

Reprezentantii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului spun ca firma Domo a mai fost amendata pentru practici înselatoare.

Sursa: EvZa

Importatorul marcilor Fiat, Alfa Romeo, Lancia, Maserati, Infiniti si Ssangyong in Romania vinde autoturisme avariate pe post de masini noi.

Firma AutoItalia Group, importatorul marcilor Fiat, Alfa Romeo, Lancia, Maserati, Infiniti si Ssangyong, precum si al produselor moto Honda si Segway, are o practica incorecta fata de clientii sai. Exista mai multe situatii cand clientii AutoItalia au reclamat ca dupa ce au achitat integral contra­valoarea unor masini noi au primit autotu­risme de mana a doua. Intr-un caz,

 

cumpara­torul a primit chiar o masina lovita, care a fost reparata si revopsi­ta in atelierele firmei.

“Povestea mea cu AutoItalia a inceput cand am incheiat cu ei un contract pentru achizitionarea unui autoturism nou, Fiat Grande Punto 1.4 in valoare de peste 12.000 euro, culoare blu magnetico. Suma am achitat-o integral in aceeasi zi, urmand ca masina sa-mi fie livrata in termen de cinci zile”, ne-a declarat Gabriela Mihailescu, unul dintre clientii pe care AutoItalia a incercat sa-l pacaleasca. Clienta, la data stabilita de firma, s-a prezen­tat la showroom-ul AutoItalia pentru a intra in posesia autoturismului pe care il platise. Mare i-a fost surpriza cand a observat ca agentul de vanzari a intocmit actele de vanzare-cumparare pentru o masina folosita, lovita si reparata superficial. “Masina pe care voiau sa mi-o predea avea semnali­zatorul pe aripa fata dreapta crapat, bara fata, aripa si usa dreapta revopsite, ce pre­zentau diferente de nuanta si urme de scotch de izolatie folosit la vopsitorie, pragul usii fata matuit, chedere si ornamente prezentand urme de vopsea si nemontate bine, cioburi de geam spart pe si sub scaunele din fata si plansa de bord zgariata si exfoliata in mai multe locuri”, insira deficientele constatate clienta AutoItalia.

Sursa: Ziua

32 de scoli de soferi si instructori independenti din Bucuresti au fost amendati de Consiliul Concurentei cu peste 1,5 milioane lei

32 de scoli de soferi si instructori independenti din Bucuresti au fost amendati de Consiliul Concurentei cu peste 1,5 milioane lei (aproximativ 360.000 euro) pentru ca ar fi participat la o intelegere de tip cartel pe piata

serviciilor de scolarizare auto.

 

consiliulconcurentei

Consiliul Concurentei vrea sa micsoreze amenzile pentru a scapa de procese

33340Bogdan Chiritoiu, fostul consilier al presedintelui Basescu numit luna trecuta la conducerea Consiliului Concurentei (CC), spune ca institutia ar

putea acorda „stimulente” companiilor pentru a plati amenzile fara recurs in conditiile in care institutia este sufocata de procese care dubleaza termenul de finalizare a unei anchete.

„Trebuie sa urgentam finalizarea unor investigatii, unele fiind deschise din 2004 si nefinalizate pana acum.

Pe partea de legislatie trebuie sa gasim metode de a evita sa fim sufocati de procese”, afirma Chiritoiu, care conduce una dintre cele mai puternice institutii ale statului.
Inspectorii Consiliului pot intra direct in companii, avand acces la toate documentele acestora, iar amenzile pot ajunge la 10% din cifra de afaceri. In practica, cea mai mare pondere a amenzii date de CC in cifra de afaceri a companiei sanctionate a fost de 7%. Consiliul are in prezent 12 avocati care reprezinta institutia in instanta, acestia castigand circa 82% din procesele intentate impotriva deciziilor CC.
Circa 90% din amenzile date de autoritate sunt atacate in instanta, ceea ce aduce cu sine suspendarea amenzilor si prelungirea termenului de finalizare a unui caz cu 1-3 ani.
Platesti jumatate daca nu contesti
Potrivit lui Chiritoiu, o masura pentru scurtarea termenelor ar putea fi reducerea amenzilor pentru firmele care nu contesta in instanta aceste sanctiuni, pe sistemul folosit de exemplu in cazul amenzilor de circulatie (platesti jumatate daca achiti in 48 de ore – n.red.). In medie, o investigatie deschisa de Consiliu pe o piata dureaza 1,5-2 ani, conform institutiei.
Chiritoiu intentioneaza sa aduca modificari si in modul de acordare a clementei pentru companiile care colaboreaza cu inspectorii de concurenta in anchete.
„Exista mecanisme de clementa in Europa, cat si in legislatia noastra, care insa nu au fost aplicate pana acum. Daca una din partile participante la o intelegere ilegala denunta acea practica, poate fi scutita de amenzi, devine imuna. Lucram la o nota pentru a imbunatati acest mecanism legal.”
Clementa, adica imunitatea la amenda, se aplica daca o firma aduce dovezi suficiente despre existenta unei intelegeri ilegale, astfel incat Consiliul Concurentei sa poata declansa o investigatie, sau daca pe parcursul unei investigatii o firma colaboreaza cu autoritatea de concurenta si furnizeaza probe care permit acesteia sa demonstreze existenta unor practici anticoncurentiale.

Sursa: ZF

Elit Cugir, amendat cu 130.000 de euro pentru ca nu a notificat preluarea Vericom anunta Casa de avocatura Coltuc

22244Consiliul Concurentei a sanctionat producatorul de mezeluri Elit cu circa 538.000 lei (128.000 de euro), pentru ca nu a notificat in termen de 30 de zile

 

 preluarea firmei din acelasi sector Vericom 2001, a anuntat institutia.

 Potrivit Legii concurentei, trebuie notificate CC operatiunile de concentrare economica ce indeplinesc urmatoarele praguri valorice, respectiv daca cifra de afaceri cumulata a agentilor economici implicati depaseste echivalentul in lei a zece milioane euro si exista cel putin doi agenti economici implicati in operatiune care sa realizeze pe teritoriul Romaniei, fiecare in parte, o cifra de afaceri mai mare decat echivalentul in lei a patru milioane euro. Compania Elit, din judetul Alba, detinuta de omul de afaceri Dorin Mateiu, este cel mai mare producator de mezeluri din Transilvania.

Sursa: ZF

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!