Dreptul proprietatii intelectuale si industriale

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

de

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Procedura in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului-CEDO

de

Procedura in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului-CEDO.Procedura în fata Curtii
1. Generalitati
Fiecare stat contractant (cerere statală) sau orice persoană particulară care se considera victima violării Convenţiei (cerere individuala) poate adresa direct Curţii de la Strasbourg o cerere invocînd violarea de către un stat contractant a unuia din drepturile garantate de Convenţie. O nota pentru îndrumarea petiţionarilor si formulare de cerere pot fi obţinute de la grefa.

Procedura în fata noii Curţi europene a drepturilor omului este adversativa si publica. Audientele sunt publice, daca Camera/Marea Camera nu decide altfel din cauza unor circumstante exceptionale. Memoriile si alte documente depuse la grefa Curţii de către părţi sunt accesibile publicului.
Solicitanţii individuali pot supune ei însuşi cererile, dar se recomandă reprezentarea de către un avocat si aceasta este chiar necesara pentru audieri sau după ce cererea a fost declarata admisibila. Consiliul Europei a înfiinţat un sistem de asistenta juridica pentru reclamanţii care nu au resurse suficiente.
Limbile oficiale ale Curtii sunt franceza si engleza, dar cererile pot fi redactate în una din limbile oficiale ale statelor contractante. Îndata ce solicitarea a fost declarata admisibilă, trebuie utilizata una din limbile oficiale ale Curtii, daca presedintele Camerei/Marii Camere nu autorizeaza folosirea în continuare a limbii folosite în cerere.

Proprietate intelectuala – Drepturile de autor

de

 Conform art. 7 din Legea nr. 8/1996, “Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor”.

Creatiile care pot face obiectul drepturilor de autor pot fi:

a) scrierile literare si publicistice, conferintele, predicile, pledoariile, prelegerile si orice alte opere scrise sau orale, precum si programele pentru calculator;

b) operele stiintifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicarile, studiile, cursurile universitare, manualele scolare, proiectele si documentatiile stiintifice;

c) compozitiile muzicale cu sau fara text;

d) operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice si pantomimele;

e) operele cinematografice, precum si orice alte opere audiovizuale;

f) operele fotografice, precum si orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei;

g) operele de arta grafica sau plastica, cum ar fi: operele de sculptura, pictura, gravura, litografie, arta monumentala, scenografie, tapiserie, ceramica, plastica sticlei si a metalului, desene, design, precum si alte opere de arta aplicata produselor destinate unei utilizari practice;

h) operele de arhitectura, inclusiv plansele, machetele si lucrarile grafice ce formeaza proiectele de arhitectura;

i) lucrarile plastice, hartile si desenele din domeniul topografiei, geografiei si stiintei in general.

Ca si in cazul marcilor, raspunderea pentru folosirea fara drept a unei opere in sensul larg al cuvantului, poate atrage raspunderea penala sau civila la care se pot adauga si despagubirile.

Indicat este astfel sa fie folosite texte proprii, iar in cazul in care este preluata o astfel de opera, in adaptarea acesteia pe stilul celui care a preluat-o, este necesar sa fie indicata sursa.

Cum poate fi protejata o idee originala intr-o relatie firma-angajat?

de

Dar mai intai, trebuie retinut ca o idee, ca atare, nu se poate proteja. De exemplu, ideea de a securiza masina prin montarea unei bare blocante pe volan nu se poate proteja. Insa aceeasi idee, atunci cand este exprimata intr-

 

un desen ori un prototip sau cand demonstreaza un mod unic inventia poate fi protejata in condormitate cu legile privind desenele si modelele industriale. In acelasi fel, ideea de a crea personaje care se transforma in supereroi nu este protectibila, insa aceeasi idee transpusa grafic si purtand numele “Ho – Maretul luptator ninja” poate i protejat sub legea drepturilor de autor. De aceea, trebuie sa stiti mai intai daca ideea este exprimata intr-o forma care poate fi protejata.

Daca aceasta conditie se indeplineste, atunci este momentul sa distingem intre noul produs si alte produse ale companiei unde autorul este angajat, daca produsul este diferit sau dimpotriva este foarte asemanator cu produsele respectivei companii. Ca o regula generala, intotdeauna vor fi analizate lucrarile substantial similare.

In al doilea rand, trebuie analizate conditiile in care poti dezvalui aceasta idee. Multi artisti si inevntatori folosesc asa numitul contract de confidentialitate. In acest fel se protejeaza de orice dezvoluire neautorizata a idee, ori de folosirea ei in orice fel fara acordul lor. Odata semnat un astfel de contract, se pot evalua mult mai usor eventualele pagube si se pot obtine despagubiri de la persoanele vinovate

In cazul in care nu exista un astfel de contract (iar ideea nu poate fi protejata conform legilor in vigoare, sub nici o forma prevazuta de acestea) este inca posibila discutarea dreptului de autor asupra unei idei pe care un angajat a creat-o in cadrul orelor de serviciu, daca:

-ideea i-a fost solicitata de companie, iar angajatul a raspuns cererii
-angajatul a indicat in raspuns ca aceasta era o propunere de afacere, in speranta ca va putea fi partener
-la momentul devaluirii/folosirii ideii, angajatul ceruse deja ca ideea sa fie tinuta confidentiala
-informatia este un secret comercial, in sensul ca are valoare comerciala si nu trebuie cunoscut de catre competitie.

Desi uneori exista intelegeri verbale care se respecta, intotdeauna este mai usor sa pastrezi o idee daca exista un contract de confidentialitate.

Avantajele si dezavantajele marcii comunitare

de

Proprietatea intelectuala si, implicit, dreptul marcilor sunt guvernate de o serie de conventii internationale care nu stabilesc drepturi “internationale” de proprietate intelectuala, ci consacra numai proceduri de recunoastere a

 

drepturilor legiferate deja intr-un stat, pe teritoriul altui stat. Statele membre nu au abordat perspectiva unificarii totale a legislatiilor nationale existente in domeniu, ci doar instituirea unui mecanism de protectie la nivel comunitar, la care titularii drepturilor sa apeleze ca la o alternativa a mecanismelor nationale.

Autor: Avocat Elena Balan “Nomenius”, Societate de consultanta in domeniul proprietatii intelectuale

In urma Conferintelor diplomatice si reuniunilor inter-guvernamentale care au avut drept scop armonizarea legislatiilor nationale a fost adoptata Legislatia privind Marca Comunitara reprezentata prin:
1) Prima directiva 89/104 de armonizare a legislatiilor statelor membre asupra marcilor (care a intrat in vigoare la 15.03.1994).
2) Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului Uniunii Europene asupra Marcii Comunitare din data de 20.12.1993 (care a intrat in vigoare la 15.03.1994).

A fost creat Oficiul Marcilor Comunitare si al Designului Comunitar, numele oficial fiind Oficiul de Armonizare al Pietei Interne OHIM – Office for Harmonization in the Internal Mark, cu sediul in Alicante/Spania, inaugurat oficial la 01.04.1996.

Marca comunitara se bucura de o protectie uniforma pe teritoriul tuturor tarilor care fac parte din Uniunea Europeana, ceea ce inseamna ca, de la momentul la care Romania s-a alaturat celorlalte tari din Uniune, marca comunitara produce efecte si pe teritoriul tarii noastre.

Marca inregistrata in Uniunea Europeana confera titularului acesteia drepturi valabile pe intreg teritoriul comunitar, detinatorul unei astfel de marci putand sa comercializeze produsele sau serviciile inregistrate sub marca respectiva in intreaga Uniune.

Sistemul marcii comunitare nu este restrictiv, un solicitant sau titular de marca comunitara nu pierde nimic din eventualele drepturi nationale detinute anterior, cu conditia respectarii termenelor, formularilor si platii taxelor prevazute in Regulamentul marcii comunitare.

Dezavantaje

Dreptul asupra marcii comunitare se poate obtine numai prin inregistrare. Simpla utilizare a acesteia nu da nastere unui drept de protectie. Inregistrarea marcii europene are la baza o procedura singulara, care simplifica politica generala a inregistrarii marcilor. Acestora li se aplica un singur sistem juridic pentru toata Uniunea Europeana, iar formalitatile de inregistrare si costurile sunt mai reduse decat daca inregistrarea s-ar face in fiecare tara in parte. De asemenea, marca europeana nu poate fi transferata, nu poate face obiectul unei renuntari, unei decizii de decadere sau de nulitate, si folosinta ei nu poate fi interzisa decat pentru toate tarile membre ale Comunitatii Europene.

Dezavantajul care ar putea fi legat de marcile comunitare rezida in imposibilitatea inregistrarii acesteia daca o singura tara refuza inregistrarea pe teritoriul sau, din diferite motive (cel mai des invocandu-se motivul existentei unei marci anterioare identice). In acest caz, titularul are deschisa calea mult mai anevoioasa si mai costisitoare a inregistrarilor nationale.

Inregistrare si costuri

Cererea de marca comunitara poate fi depusa in mai multe feluri, in functie de aceasta stabilindu-se si costurile inregistrarii. Cea mai usoara si cea mai putin costisitoare este trimiterea cererii online, accesand site-ul http://www.oami.europa.eu – costul depunerii cererii in acest caz fiind de 750 EUR. De asemenea, se poate depune cererea cu ajutorul unei firme de curierat sau personal, la sediul Oficiului de la Alicante, in acest caz taxa fiind de 900 EUR. Cea mai costisitoare cale este depunerea cererii la OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci) intrucat pe langa taxa de 900 EUR, OSIM-ul percepe si o taxa suplimentara de transmitere. Pe langa aceasta taxa, solicitantul trebuie sa mai plateasca si o taxa de 850 EUR in momentul in care primeste o decizie definitiva de admitere la inregistrare a marcii.

Greseli frecvente

Una dintre greselile frecvente ale solicitantilor este depunerea spre inregistrare a unei marci fara a verifica daca exista vreo marca comunitara identica sau similara anterior inregistrata. Dar chiar si fiind foarte diligenti si verificand existenta unei eventuale marci comunitare identice sau similare inregistrate pentru aceleasi produse sau servicii se poate intampla ca intr-una dintre tarile Uniunii Europene sa existe o marca nationala care s-ar opune inregistrarii marcii comunitare.
Astfel se poate spune ca spre deosebire de marca nationala (unde se poate face o cercetare documentara la OSIM o verificare a existentei unei marci anterior inregistrate), riscul respingerii la inregistrare a marcii comunitare este destul de mare intrucat nu se pot face verificari in toate tarile apartinand Uniunii Europene sau daca s-ar face aceste cercetari costurile ar fi destul de mari.

Pentru a fi mai clari, sa luam exemplul depunerii la inregistrare a marcii X. Titularul din Romania depune spre inregistrare aceasta marca. Dupa verificarea din punct de vedere formal (completarea in mod corect a cererii, plata taxelor de inregistrare) urmeaza examinarea privind motivele absolute de refuz. OHIM intocmeste un raport de cercetare comunitara in care sunt mentionate marcile comunitare sau cererile de marca comunitara anterioare a caror existenta a fost descoperita si care pot fi considerate opozabile.

Dupa acordarea datei de depozit pentru o cerere de marca comunitara, OHIM transmite o copie a acesteia catre toate statele membre ale UE pentru a efectua o cercetare in propriul lor registru la nivel national, semnaland marcile potential opozabile marcii comunitare solicitate. Daca conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca marca sunt respectate, cererea se publica. Dupa publicarea cererii, in termen de trei luni, orice persoana interesata poate sa depuna opozitii (conform art. 42 CTMR) si/sau conform art. 41 (CTMR) Observatii ale tertilor. Revenind la marca noastra, marca Xâ„¢ sa presupunem ca din punct de vedere formal este in regula, 26 de tari admit inregistrarea marcii, insa una singura refuza. Drept consecinta, marca va fi refuzata la inregistrare intrucat pentru a exista marca comunitara trebuie ca toate tarile sa aprobe inregistrarea respectivei marci.

Sursa : Saptamana Financiara citat de FreeNews

Licenta Open Source

de

Mai exact, e vorba de patru forme de libertate a utilizatorilor sai: libertatea de a utiliza programul, in orice scop, libertatea de a studia modul de functionare a programului, si de a-l adapta nevoilor proprii, libertatea de a

 

redistribui copii, in scopul ajutorarii aproapelui tau, libertatea de a imbunatati programul, si de a pune imbunatatirile la dispozitia publicului, in folosul intregii societati. Trebuie, de asemenea, sa aveti libertatea de a face modificari si de a le folosi pentru uz personal, cu titlu profesional sau in scop recreativ, fara a mentiona cuiva ca aceste modificari exista. Daca totusi faceti publice aceste modificari, trebuie sa nu fiti obligat sa notificati pe cineva in mod special, sub nicio forma. Libertatea de a utiliza un program presupune ca acesta sa poata fi folosit de orice persoana sau organizatie, pe orice tip de sistem computerizat, pentru orice forma de activitate, si fara a trebui sa comunice aceasta autorului programului sau altei entitati juridice.

Sursa: Atac citat de FreeNews

Cum este aparata fotografia in Romania

de

Fotografia este poate unul dintre principalele elemente prin care se da continut unui site web.Exploatarea unei opere prin intermediul internetului este o forma de comunicare publica. Utilizarea fotografiei presupune cateva

 

 explicatii preliminare din punct de vedere al drepturilor de autor. Legea romana protejeza inclusiv operele realizate printr-un procedeu analog fotografierii. Aceasta extinde protectia la fotografia realizata prin procedee digitale, care astazi tind sa domine. Fotogramele unei opere cinematografice sunt si ele protejate ca si opera fotografica.

Pe de alta parte nu orice imagine fixata prin procedee fotografice sau similare este opera protejabila prin drepturi de autor. De exemplu fotografia unor schite, desene tehnice nu reprezinta o opera protejabila in intelesul dreptului de autor. O fotografie facuta in scopuri cartografice din avion s-a decis in jurisprudenta ca nu este o opera protejata de drepturi de autor.

O alta delimitare este necesara intre fotografie si subiectul fotografiei. Faptul de a reproduce pe un site o fotografie cu un monument istoric sau o lucrare de arta nu inseamna ca acestea se comunica public. Comunicarea publica priveste fotografia si nu altceva. Desigur, se pun probleme legate de dreptul fotografului de a reproduce in fotografia sa monumentul sau opera de arta dar aceasta problema priveste doar indirect faptul comunicarii publice prin internet.

De asemenea, daca subiectul fotografiei este o persoana este necesar sa fie respectat dreptul la imagine. Trebuie stiut ca portretul unei persoane nu poate fi utilizat decat cu acceptul acesteia. Aceasta regula nu se aplica persoanelor publice surprinse cu ocazia activitatilor lor publice sau daca portretul persoanei este doar un detaliu unei imagini de ansamblu. De asemenea, consimtamantul este considerat implicit pentru persoanele care sunt de profesie fotomodel.

In ce priveste operele fotografice, opereaza reguli speciale pentru fotografiile realizate ca si sarcina de serviciu sau la comanda. In cazul fotografiilor, spre deosebire de alte categorii de opere protejate, daca sunt realizate ca urmare a indeplinirii sarcinilor de serviciu sau la comanda prezuma ca drepturile patrimoniale de autor apartin angajatorului pe o perioada de 3 ani. Legea nu arata de cand curge acest termen, de obicei de la data nasterii dreptului de autor, adica de la data la care opera a fost concretizata si a devenit susceptibila de a fi adusa la cunostinta publica. Prin conventie intre parti pot fi stabilite si alte termene.

Sursa: Atac

Casa de avocatura Coltuc va ajuta cu inregistrarea desenelor si modelelor industriale

de

Recunoasterea crescanda a expansiunii industrializarii si a folosirii metodelor de aplicare in masa, in cele mai multe domenii de productie, a condus la extinderea gradata a protectiei desenelor in multiple domenii de aplicatie.

Desenul industrial reprezinta aspectul unui produs luat ca un tot sau doar o parte, redat in doua dimensiuni, rezultat din caracteristicile specifice ca: – linii,
– contururi,
– culori,
– forma,
– textura,
– materialul produsului sau chiar suprafata lui decorativa.

Exemple de desen industrial includ decoruri florale sau alt fel de decoruri, simboluri grafice dar si icoanele de pe computer sau opere de arta cum ar fi sculpturile. Modelul Industrial este aspectul exterior al unui produs sau al unei parti a acestuia redat in trei dimensiuni, rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici, in special linii, contururi, culori, forma, textura si / sau ornamentatia produsului in sine.

Nu toate desenele sau modelele industriale pot fi inregistrate

In general vorbind, un desen sau model industrial trebuie sa fie nou cu privire la orice este deja cunoscut oriunde, inainte de data cererii de inregistrare. Atractivitatea vizuala este unul din argumentele care influenteaza decizia consumatorilor de a prefera un produs altuia. Daca performanta tehnica a produselor oferite de diversi producatori este relativ egala, atractivitatea estetica alaturi de cost vor determina alegerea consumatorului.

Protectia legala a desenelor industriale serveste astfel functiei importante de protejare a unuia dintre elementele distinctive prin care producatorii obtin succes pe piata.

Pe toata perioada de valabilitate, inregistrarea ii acorda detinatorului dreptul de exploatare exclusiva pentru un desen industrial sau un model dar si dreptul de a interzice tertilor fara consimtamantul expres al titularului:
– reproducerea,
– producerea,
– comercializarea unui produs care incorporeaza desenul industrial sau modelul inregistrat

Sursa: Atac

Casa de avocatura Coltuc va juta cu inregistrarea indicatiilor geogafice

de

Indicatia geografica este denumirea ce serveste la identificarea unui produs originar dintr-o tara, regiune sau localitate a unui stat daca o calitate, o reputatie sau alte caracteristici pot fi in mod esential atribuite acestei origini geografice.

 

Conditii pentru protectia indicatiilor geografice- sa fie folosite numai de persoanele care produc ori comercializeaza produsele pentru care indicatiile au fost inregistrate;
– intre produse si locul lor de origine sa existe o stransa legatura;
– sa fie folosite in mod traditional si constant.

Modul de inregistrare al indicatiilor geografice este asemanator celui al marcilor. Trebuie depusa o cerere de inregistrare la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, respectiv O.S.I.M. care o va examina in timp de 3 luni de la depunere. Daca toate conditiile sunt indeplinite, O.S.I.M. va decide inregistrarea in Registrul National al Indicatiilor Geografice si acordarea dreptului de utilizare asociatiei de producatori iar in termen de 2 luni de la inregistrare va publica indicatia geografica si lista persoanelor autorizate sa o foloseasca in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala. Odata inregistrata, indicatia geografica beneficiaza de protectie pe durata nelimitata. Solicitantul va putea utiliza indicatia 10 ani iar inregistrarea poate fi reinnoita nelimitat.

Incetarea dreptului asupra indicatiei geografice are loc ca urmare a:
– decaderii din drepturi;
– anularii inregistrarii;
– expirarii perioadei de utilizare.

Sursa: Atac