Legea Educatiei

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

de

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Cont pentru educatie permanenta

de

Cont pentru educatie permanenta

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/UAESKpHDfqZ

Cont pentru educatie permanenta

Noua Lege a educaţiei prevede că părinţii şi tutorii legali pot alimenta contul cu 2% din impozitul anual pe venit. Suma de 500 de euro va fi calculată la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data plăţii.

Suma va fi acordată în beneficiul titularului din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii. Legea mai prevede că suma de 500 de euro se va depune într-un cont de educaţie permanentă deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului, de oricare dintre părinţi sau de către reprezentantul local.

Documentul prevede că părinţii şi tutorii legali pot alimenta contul cu 2% din impozitul anual pe venit. Prea puţin pentru educaţie Specialiştii arată că banii strânşi în conturile copilului sunt puţini în comparaţie cu costurile viitoarelor studii.

Mircea Miclea, fostul ministru al Educaţiei, cel care a iniţiat ideea unui astfel de cont, a mărturisit că iniţial propunerea era pentru 5% din impozitul pe salarii. „Dar s-a stabilit până la urmă ca numai 2% să poată fi depuşi de părinţi în contul copilului”, a spus Mircea Miclea, fostul ministru al Educaţiei.


Contul pentru educatie permanenta

de

Contul pentru educatie permanenta

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/iWuGhXoD41w

Contul pentru educatie permanenta

Potrivit dispozițiilor art. 356 din Legea nr. 1/2011, a educației naționale, statul sprijină dreptul la învăţare pe tot parcursul vieţii prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data plăţii, fiecărui copil cetăţean român, la naşterea acestuia. Suma este acordată în scop educaţional în beneficiul titularului, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Potrivit aceleiași prevederi legale, suma se depune într-un cont de depozit, denumit cont pentru educaţie permanentă, deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de oricare dintre părinţii fireşti, de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de naştere. Părinţii copilului, contribuabili, pot direcţiona în contul amintit un procent de până la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, în condiţiile legii, şi pot depune sume în acest cont. Pentru sumele depuse în cont, se plăteşte dobândă anual la o rată a dobânzii stabilită prin ordin al ministrului finanţelor publice. Dobânzile aferente conturilor de depozit constituite la Trezoreria Statului se asigură de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

Titularul contului este singura persoană care poate solicita sume din contul pentru educaţie permanentă, începând cu vârsta de 16 ani şi cu acordul expres, după caz, al părinţilor, al tutorelui sau al reprezentantului legal. Trezoreria Statului eliberează vouchere echivalente în valoare cu sumele solicitate. Metodologia prin care se certifică faptul că sumele au fost cheltuite pentru educaţia permanentă se elaborează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Retragerea sumelor în alte condiţii decât cele arătate şi/sau utilizarea acestora în alt scop decât cel stabilit de lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an.

Potrivit alineatului (8) al art. 356 din lege, sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educaţie permanentă prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro se acordă tuturor copiilor născuţi după data intrării în vigoare a legii nr. 1/2011. Prevederea va fi interpretată însă în coroborare cu dispozițiile art. 361 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 1/2011, conform cărora măsura acordării a 500 de euro pentru educaţia permanentă a fiecărui nou-născut se aplică începând din anul 2013, cu mențiunea că prevederile art. 361 alin. (3) lit. e) se prorogă până la data de 31 decembrie 2013.

Așadar, dată fiind această precizare și având în vedere că normele privind deschiderea, gestionarea şi accesul la contul pentru educaţie permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, hotărâre ce nu a fost încă adoptată, rezultă că beneficiul prevăzut de art. 356 din Legea educației naționale este, la acest moment, unul pur teoretic.


E legala modificarea legii educatiei

de

E legala modificarea legii educatiei

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/H8cT6jvtzTm

E legala modificarea legii educatiei

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 843 din data de 30 decembrie 2013 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2013 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi pentru luarea unor măsuri în domeniul învăţământului.

Principalele modificări:
– creşte durata învăţământului obligatoriu de la 10 la 11 ani, prin introducerea clasei pregatitoare şi prin menţinerea duratei de 4 ani a liceului. În consecinţă, învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020;
– se menţine durata de 4 ani pentru ciclul gimnazial şi pentru liceu. Ordonanţa de urgenţă elimină din Legea Educației Naționale dispoziţiile potrivit cărora clasa a IX-a trebuia să treacă în învăţământul gimnazial şi liceul să se reducă la 3 ani. De asemenea, învăţământul profesional cu durata de 3 ani este inclus în învăţământul secundar superior, alături de învăţământul liceal.
– absolvenţii clasei a X-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaţionale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susţine examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor;
– absolvenţii învăţământului profesional care promovează examenul de certificare a calificării profesionale pot urma cursurile învăţământului liceal;

– pe parcursul clasei pregătitoare nu se acordă note sau calificative;
– elevii din învăţământul obligatoriu, profesional şi liceal acreditat/autorizat beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic. Până în prezent, nu benenficiau de această facilitate elevii din învăţământul profesional;
– cu privire la studiile de doctorat, se introduce menţiunea că finanţarea acestor studii poate fi realizată şi de persoane juridice de drept privat sau de institute de cercetare-dezvoltare, pe baza unui contract;
– se aduc modificări cu privire la modalitatea de finanţare a instituţiilor de învăţământ superior de stat, în sensul că pentru programele de licenţă, master şi doctorat, finanţarea instituţiilor de învăţământ superior de stat, din surse publice, se face pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale prin consultare cu CNFIS şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. În acest fel, au fost eliminate prevederile potrivit cătora finanţarea acestor instituţii se face diferenţiat pe categorii de universităţi şi în funcţie de poziţia în ierarhie a programelor de studii;

– se extinde de la 3 la 6 ani dreptul cadrelor didactice netitulare calificate de a se titulariza în învăţământul preuniversitar, pe baza rezultatelor obţinute la concursul de titularizare;
–  în învăţământul superior poate funcţiona personal didactic asociat pentru funcţiile didactice  din instituţiile de învăţământ superior, incluzând şi asistentul universitar;
– în învăţământul superior, reîncadrarea în funcţia de personal didactic a personalului didactic pensionat se face anual, cu menţinerea drepturilor şi obligaţiilor care decurg din activitatea didactică desfăşurată avute anterior pensionării, cu aprobarea senatului universitar, cu condiţia suspendării pensiei pe durata reîncadrării;
– în exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei Naţionale colaborează cu Consiliul Naţional al Rectorilor şi, după caz, cu autorităţi şi asociaţii profesionale şi ştiinţifice naţionale şi internaţionale reprezentative, federaţii sindicale la nivel de ramură şi federaţii studenţeşti legal constituite la nivel naţional. Reprezentanţii Consiliului Naţional al Rectorilor şi reprezentanţii învăţământului particular sunt parteneri de dialog social;

– se amână introducerea testelor transdisciplinare la Evaluarea Naţională, admiterea la liceu şi bacalaureat. Acestea vor fi introduse începând cu generaţiile de elevi care încep clasa a V-a, respectiv clasa a IX-a, în anul școlar 2015-2016;
– în cursul anului 2014, Consiliul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior funcţionează legal cu numărul de membri selectaţi în urma concursului organizat în anul 2013, până la ocuparea, în condiţiile legii, a locurilor devenite vacante ca urmare a expirării mandatelor membrilor numiţi provizoriu;


Noua lege a educatiei

de

Noua lege a educatiei

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/d72UDjJfvhB

Noua lege a educatiei

Evaluarea naţională, admiterea la liceu şi bacalaureatul vor fi date, din 2019, după modelul testelor PISA, respectiv cel de interdisciplinaritate, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate luni de Guvern, care modifică Legea educaţiei introdusă în mandatul lui Daniel Funeriu.
Ordonanţa a fost adoptată pentru a permite derularea în condiţii normale a procesului de învăţământ, subliniază ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, conform Mediafax,
Prin acest act normativ, sunt aduse modificări atât în învăţământul preuniversitar, cât şi în cel superior.
Una dintre modificări reglementează calendarul de introducere a noilor forme ale examenului de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, începând cu generaţiile de elevi care intră în clasa a V-a, respectiv în clasa a IX-a, în anul şcolar 2015-2016.
„Nu respingem conceptul de abordare interdisciplinară a examenelor, dar nu îl poţi aplica fără pregătire prealabilă. De aceea, primul an în care vor fi susţinute examenele după modelul evaluărilor PISA va fi 2019”, a explicat Pricopie.

Potrivit ministrului, Legea educaţiei (nr. 1/2011) introduce noi forme de susţinere a examenelor de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, forme care pleacă de la conceptul de transdisciplinaritate. Totuşi, a explicat el, din punct de vedere pedagogic, nu se poate concepe o modalitate de evaluare fără ca ea să se coreleze cu modalitatea de predare. În acest sens, metoda interdisciplinară de predare a fost introdusă, pentru prima dată, în sistemul românesc de educaţie în anul şcolar 2013-2014, pentru ciclul primar, urmând ca ea să fie extinsă, în anii următori, şi la celelalte cicluri de studii. De asemenea, introducerea evaluărilor la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, începând cu anul şcolar în curs (2013-2014), evaluări care sunt concepute după modelul testelor internaţionale de tip PISA, va permite elevilor să se pregătească pentru noua formă de evaluare prevăzută de Legea nr. 1/2011″, a mai spus Pricopie.

Practic, prin această modificare, introducerea noilor forme de susţinere a examenelor este amânată până în 2019, pentru ca acestea să poată fi pregătite. PISA este o evaluare standardizată internaţional, proiectată împreună de către ţările participante. România participă la aceste testări din 2000. Ultima testare PISA, de pildă, a conţinut atât itemi ce vizează competenţele de matematică şi rezolvare de probleme în situaţii autentice ce pot fi întâlnite în viaţa adultă (în pondere de 75%), cât şi de citire sau lectură (15%) şi ştiinţe (10%). O altă modificare adusă de OUG importantă constă în menţinerea duratei de patru ani pentru ciclul gimnazial şi liceu.

„Documentul menţine forma existentă a ciclului gimnazial şi elimină forma propusă spre implementare, prin adoptarea Legii nr. 1/2011, care prevedea trecerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial şi reducerea liceului la o durată de trei ani. Vorbim de creşterea duratei învăţământului obligatoriu de la 10 la 11 ani. Prin introducerea clasei pregătitoare şi prin menţinerea duratei de patru ani a liceului, învăţământul obligatoriu creşte de la o durată de 10 ani la una de 11 ani. Prin urmare, învăţământul obligatoriu va fi format din: clasa pregătitoare; clasele I – VIII; clasele IX – X, pentru cei care aleg traseul liceal, respectiv primii doi ani ai şcolii profesionale, pentru cei care aleg traseul învăţământului profesional şi tehnic”, a precizat Pricopie.


Legea educatiei nationale

de

Legea educatiei nationale

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/NniB15xNJhq

Legea educatiei nationale

Durata învăţământului obligatoriu se măreşte de la 10 la 11 ani, clasa a IX-a trece înapoi la liceu, tariful redus cu 50% la mijloacele de transport va fi valabil numai pentru studenţii sub 26 de ani, iar universităţile vor plăti statului 5% din încasările provenite din taxele plătite de studenţii străini, potrivit Ordonanţei de Urgenţă 117 din 23 decembrie, prin care s-a modificat Legea Educaţiei.

La un an de zile de la celebra Ordonaţă 92, care a schimbat Legea Educaţiei din 2011, a fost publicată în Monitorul Oficial o a doua ordonanţă care modifică radical anumite aspecte ale sistemului de educaţie: învăţământul obligatoriu va fi de 11 ani, în loc de 10, clasa a IX-a nu va mai fi trecută la gimnaziu cum prevedea legea, ci rămâne la liceu, iar învăţământul profesional va avea o durată de trei ani în loc de doi.

Schimbările din sistemul de Educaţie, aşa cum sunt ele prevăzute în lege: La articolul 16, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: (1) Învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior.

Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020. (2) Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu de 11 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani.


Modificarea legii educației, prin ordonanță, în beneficiul mediocrității din universitățile de stat

de

Modificarea legii educației, prin ordonanță, în beneficiul mediocrității din universitățile de stat

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/FvdGuFnRVHb

Modificarea legii educației, prin ordonanță, în beneficiul mediocrității din universitățile de stat

A apărut în Monitorul Oficial ordonanța de urgență privind schimbarea legii educației naționale emisă în ajunul Crăciunului, în mare secret. Așa cum spuneam și săptămâna trecută, textul nu a fost disponibil înainte de publicare, ci doar un comunicat laconic al ministerului. Nu e nicio surpriză că din comunicatul respectiv lipseau mici „detalii” despre schimbări pe placul lobby-ului feudalilor universitari, mergând până la reformularea creativă a unui articol declarat neconstituțional de CCR la prima încercare de introducere prin ordonanță de urgență, anul trecut.

Toate aceste (mici) modificări indică destul de limpede beneficiarii principali ai noii ordonanțe de urgență în domeniul educației: universități de stat, cu calitate sub mediocră, apărute ca ciupercile după ploaie prin toată țara, care vor continua să supraviețuiască fără niciun interes în creșterea calității, pentru că au acces facil la fonduri publice. Prin principalul lor instrument de lobby, Consiliul Național al Rectorilor, își cresc influența asupra modului cum sunt alocate aceste fonduri. În plus, se deschid larg porțile universităților de stat pentru angajarea ca profesori asociați a oricărui neavenit ca „specialist recunoscut” prin criterii stabilite arbitrar de conducerea universității (să vezi acum ce se umple Parlamentul de „profesori”!). Dar să le luăm pe rând:

1. Este eliminată posibilitatea ca Statul să taie parțial sau complet finanțarea unei universități care încalcă grav legea. Astfel, este abrogat alineatul (b) al art. 125, prin care ministerul educației putea „reduce sau elimina temporar sau definitiv accesul la finanțările din surse publice, la propunerea Consiliului de etică și management universitar”, pentru universitățile care nu se conformau unor principii fundamentale enumerate de art. 124, precum respectarea legilor, transparența deciziilor, libertatea academică a personalului, asigurarea calității etc. În aceste condiții, singurele sancțiuni rămân revocarea rectorului (inutilă, dacă Senatul este cel care girează încălcarea principiilor respective) și desființarea universității (un proces lung și greoi, dificil de aplicat în practică, dar și o decizie radicală, care nu se ia ușor).

2. Dispare competiția între universități pentru granturi doctorale din fonduri publice. Prin modificarea art. 160 din LEN, granturile doctorale se vor aloca prin decizie a ministerului educației, în locul competiției organizate de CNCS. Astfel, se reintroduce arbitrariul deciziei politice în alocarea fondurilor publice pentru doctorat.

3. Este permis accesul la fonduri publice pentru programe de masterat și doctorat tuturor universităților, indiferent de calitatatea cercetării. În filozofia LEN, universitățile erau clasificate pe trei niveluri (trei categorii): centrate pe educație, educație și cercetare științifică/artistică, cercetare avansată și educație. Distincția era dată de calitatea programelor de cercetare. Pentru a stimula dezvoltarea cercetării, universitățile centrate pe educației putea finanța din fonduri publice doar programe de licență, cele de nivelul doi și programe de masterat, iar cele avansate și programe de doctorat. Ordonanța abrogă exact alineatul (art. 193, alin. 10) care stabilea limitele de acces la finanțarea publică. De-acum, orice universitatea anonimă poate organiza programe de doctorat cu bani publici, lucru ce trebuie corelat și cu punctul 2 de mai sus.

4. Aduce decizia privind fondurile de dezvoltare instituțională la nivelul Ministerului Educației. Conform legii, cele mai bune universități din fiecare categorie (vezi mai sus) primesc granturi de dezvoltare instituțională. Metodologia și criteriile de departajare erau decise prin hotărâre de guvern, acum vor fi decise prin ordin de ministru. Va fi mai simplu pentru ministrul educației să controleze cine primește bani, iar procesul va fi mai puțin vizibil.

5. Crește importanța Consiliului Național al Rectorilor față de alți parteneri sociali, prin adăugarea unor nuanțe în art. 221.


Ce modificări a suferit Legea Educaţiei Naţionale

de

Ce modificări a suferit Legea Educaţiei Naţionale

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/J3jY3jdqcZT

Ce modificări a suferit Legea Educaţiei Naţionale

Durata învăţământului obligatoriu se măreşte de la 10 la 11 ani, clasa a IX-a trece înapoi la liceu, tariful redus cu 50% la mijloacele de transport va fi valabil numai pentru studenţii sub 26 de ani, iar universităţile vor plăti statului 5% din încasările provenite din taxele plătite de studenţii străini, potrivit Ordonanţei de Urgenţă 117 din 23 decembrie, prin care s-a modificat Legea Educaţiei.

La un an de zile de la celebra Ordonaţă 92, care a schimbat Legea Educaţiei din 2011, a fost publicată în Monitorul Oficial o a doua ordonanţă care modifică radical anumite aspecte ale sistemului de educaţie: învăţământul obligatoriu va fi de 11 ani, în loc de 10, clasa a IX-a nu va mai fi trecută la gimnaziu cum prevedea legea, ci rămâne la liceu, iar învăţământul profesional va avea o durată de trei ani în loc de doi. Schimbările din sistemul de Educaţie, aşa cum sunt ele prevăzute în lege:

La articolul 16, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) Învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.

(2) Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu de 11 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani. Cum era în Legea Educaţiei:

(1) Învăţământul general obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.

(2) Obligaţia de a frecventa învăţământul de 10 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani.

Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:

a) educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;

b) învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;

c) învăţământul secundar, care cuprinde: (i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-VIII; (ii) învăţământul secundar superior care poate fi: – învăţământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică; – învăţământ profesional cu durata de 3 ani;

d) învăţământul terţiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal.
(2) Învăţământul liceal este organizat în două cicluri care se succedă: ciclul inferior al liceului, format din clasele a IX-a – a Xa, şi ciclul superior al liceului, format din clasele a XI-a – a XII-a/a XIII-a.
(3) Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi învăţământul postliceal se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale, în conformitate cu Registrul naţional al calificărilor. Cum era în Legea Educaţiei: (i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V – IX; (ii) învăţământul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X – XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică; d) învăţământul profesional, cu durata între 6 luni şi 2 ani;
La articolul 24, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Învăţământul general obligatoriu este format din învăţământul primar, învăţământul secundar inferior şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Cum era în Legea Educaţiei:
(1) Învăţământul general obligatoriu este format din învăţământul primar şi învăţământul secundar inferior. La articolul 31, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Durata studiilor în învăţământul liceal este de 4 sau 5 ani, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale. Pentru unele forme de învăţământ cu frecvenţă şi pentru învăţământul liceal cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an.
Cum era în Legea Educaţiei:
(3) Durata studiilor în învăţământul liceal – forma de învăţământ cu frecvenţă – este de 3 ani pentru filiera teoretica, de 3 sau de 4 ani pentru filiera vocaţională şi de 4 ani pentru filiera tehnologica, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Pentru unele forme de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an. La articolul 32, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: (3) Absolvenţii clasei a X-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaţionale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susţine examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor.
Cum era în Legea Educaţiei:
(3) Absolvenţii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaţionale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susţine examen de certificare a calificării corespunzator nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor.

La articolul 33, alineatele (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(5) Absolvenţii învăţământului profesional care promovează examenul de certificare a calificării profesionale pot urma cursurile învăţământului liceal.

(6) Absolvenţii învăţământului obligatoriu care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puţin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului naţional al calificărilor.

Cum era în Legea Educaţiei:

(5) Absolvenţii învăţământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, pot urma cursurile învăţământului liceal cu frecvenţă redusă.

(6) Absolvenţii învăţământului gimnazial care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puţin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzatoare Cadrului naţional al calificărilor.

La articolul 44, după alineatul (9) se introduc trei noi alineate, alineatele (91) – (93), cu următorul cuprins: (91) Învăţământul postliceal se încheie cu examen de certificare a competenţelor profesionale. Modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a competenţelor profesionale este reglementat de Ministerul Educaţiei Naţionale prin metodologie specifică, elaborată cu consultarea factorilor interesaţi şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. (92) Candidaţii proveniţi din învăţământul postliceal de stat admişi pe locurile finanţate de la bugetul de stat pot susţine examenul de certificare a calificării profesionale, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la acest examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite la nivelul centrului de examen, luând în considerare cheltuielile de examen per candidat. (93) Absolvenţii învăţământului postliceal care susţin şi promovează examenul de certificare a calificării profesionale primesc certificat de calificare profesională, corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor şi Suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass. La articolul 63 alineatul (1), literele c) , d) , e) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins: c) învăţământul primar: clasa cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 25; d )învăţământul gimnazial: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 30; e) învăţământul liceal şi profesional: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30; f )învăţământul postliceal: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30; Cum era în Legea Educaţiei: e) învăţământul liceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30; La articolul 71, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31 ) , cu următorul cuprins: (31) Pe parcursul clasei pregătitoare nu se acordă note sau calificative.


Ce durată va avea ÎNVĂŢĂMÂNTUL OBLIGATORIU în România – Cati ani

de

Ce durată va avea ÎNVĂŢĂMÂNTUL OBLIGATORIU în România – Cati ani

 

Ce durată va avea ÎNVĂŢĂMÂNTUL OBLIGATORIU în România - Cati ani

Guvernul a modificat luni legea educaţiei printr-o ordonanţă de urgenţă prin care clasa pregătitoare a devenit obligatorie, iar liceul rămâne la patru ani. Astfel, învăţământul obligatoriu creşte de la o durată de 10 ani la una de 11 ani.

Potrivit Ministerului Educaţiei, atât liceul, cât şi gimnaziul vor române cu durata de 4 ani fiecare. Legea educaţiei naţionale, adoptată în 2011, prevedea ca liceul să fie de trei ani.

În ordonanţa de urgenţă, se arată că prin introducerea clasei pregătitoare şi prin menţinerea duratei de 4 ani a liceului, învăţământul obligatoriu creşte de la o durată de 10 ani la una de 11 ani.

Astfel, învăţământul obligatoriu va fi format din: clasa pregătitoare, clasele I – VIII şi clasele IX – X, pentru cei care aleg traseul liceal, respectiv primii doi ani ai şcolii profesionale, pentru cei care aleg traseul învăţământului profesional şi tehnic.

Ordonanaţa acordă dreptul elevilor care aleg să urmeze învăţământului profesional şi care promovează examenul de certificare a calificării profesionale să-şi poată completa educaţia şi pregătirea profesională, inclusiv prin forma de învăţământ cu frecvenţă.

În privinţa  evaluărării de  la clasa pregătitoare, ordonanţa  precizează foarte clar că elevii din clasa pregătitoare NU vor fi evaluaţi prin note sau calificative.

Gândul vă prezintă şi alte modificări aduse învăţământului, aşa cum au fost ele adoptate de Ministerul Educaţiei:

– se acordă tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun şi elevilor din învăţământul profesional

În prezent, se asigură tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun doar pentru elevii din învăţământul obligatoriu şi liceal, creându-se o situaţie discriminatorie pentru elevii din învăţământul profesional. Ca urmare, se impune completarea art. 84 din Legea nr. 1/2011, pentru a include printre beneficiarii tarifului redus la transportul în comun şi elevii din învăţământul profesional.

– se reglementează calendarul de introducere a noilor forme ale examenului de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, începând cu generaţiile de elevi care intră în clasa a V-a, respectiv în clasa a IX-a, în anul şcolar 2015 – 2016

Legea nr. 1./2011 introduce noi forme de susţinere a examenelor de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, forme care pleacă de la conceptul de transdisciplinaritate. Totuşi, din punct de vedere pedagogic, nu se poate concepe o modalitate de evaluare fără ca ea să se coreleze cu modalitatea de predare. În acest sens, metoda interdisciplinară de predare a fost introdusă, pentru prima dată, în sistemul românesc de educaţie în anul şcolar 2013-2014, pentru ciclul primar, urmând ca ea să fie extinsă, în anii următori, şi la celelalte cicluri de studii. De asemenea, introducerea evaluărilor la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, începând cu anul şcolar în curs (2013-2014), evaluări concepute după modelul testelor internaţionale de tip PISA, va permite elevilor să se pregătească pentru noua formă de evaluare prevăzută de Legea nr. 1/2011.

– se extinde cadrul legal pentru subvenţionarea costurilor aferente frecventării liceului şi pentru elevii din mediul urban care provin din grupuri socio-economice dezavantajate

Legislaţia actuală prevede posibilitatea sprijinirii financiare în vederea continuării studiilor liceale doar pentru elevii din mediul rural. Prin noile prevederi ale OUG, se extinde cadrul legal pentru subvenţionarea costurilor aferente frecventării liceului şi pentru elevii din mediul urban care provin din grupuri socio-economice dezavantajate.

– se fac o serie de precizări suplimentare privind modalitatea de utilizare a resurselor financiare la nivelul unităţilor de învăţământ

Legislaţia actuală nu precizează foarte clar modalitatea de transfer a resurselor financiare de la o unitate de învăţământ la alta. Prin modificările aduse la Legea nr. 1/2011, se clarifică acest aspect.

– se extinde de la 3 la 6 ani dreptul cadrelor didactice netitulare calificate de a se titulariza în învăţământul preuniversitar, pe baza rezultatelor obţinute la concursul de titularizare

Cadrele didactice netitulare calificate, care au participat în ultimii 6 ani la concursul naţional unic de titularizare, au obţinut cel puţin nota/media 7 şi au ocupat un post/catedră, au posibilitatea de a deveni titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar, după parcurgerea unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

– se clarifică durata anului universitar pentru studenţii din anii terminali, astfel încât aceştia să beneficieze de toate drepturile, conform cu statutul lor, până la 30 septembrie

        Pentru învăţământul universitar, OUG clarifică durata anului universitar, astfel încât studenţii aflaţi în ultimul an de studiu să poată beneficia de toate drepturile, conform cu statutul lor, până la data de 30 septembrie.

– se introduc modalităţi suplimentare de alocare a fondurilor către universităţi, în principal prin încurajarea cooperării universităţilor cu diferiţi actori, preponderent din mediul socio-economic

Finanţarea universităţilor este completată prin încurajarea diferitelor institute de cercetare sau companii, publice sau private, să participe la proiecte cu caracter educaţional. De asemenea, se asigură cadrul legal ca specialişti din diverse domenii de activitate să ocupe funcţii didactice de predare, având statutul de cadru didactic asociat invitat.

– reglementarea statutului Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu”, care devine secţie a Bibliotecii Centrale Universitare

O reglementare importantă se referă la noul statut al Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu” din Bucureşti, care devine secţie a Bibliotecii Centrale Universitare, asigurându-i-se, astfel, continuitatea. Din cauza faptului că imobilul ocupat, până de curând, de Biblioteca Pedagogică Naţională „I.C. Petrescu” a fost retrocedat, instituţia se afla într-un mare pericol de a pierde fondul de carte şi locurile de muncă ale angajaţilor săi. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei OUG se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale Regulamentul de organizare şi funcţionare a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti.

– reglementări privind funcţionarea ARACIS

Un alt punct important se referă la reglementări privind declanşarea alegerilor pentru noii membri ai ARACIS, dat fiind că în anul 2014, o dată cu finalizarea mandatelor unor membri, posturile devin vacante.


Învăţământ obligatoriu de la cinci ani! LEGEA EDUCAŢIEI -Noi modificări în 2014

de

Învăţământ obligatoriu de la cinci ani! LEGEA EDUCAŢIEI -Noi modificări în 2014

 

Învăţământ obligatoriu de la cinci ani! LEGEA EDUCAŢIEI -Noi modificări în 2014

Ministerul Educaţiei analizează în prezent „posibilitatea de a modifica Legea educaţiei pentru a introduce grupa mare în învăţământul obligatoriu”, a anunţat ministrul Educaţiei Nationale, Remus Pricopie.

„Grupa mare ramane la gradinita. Este vorba doar despre obligativitatea de a merge la gradinita. Trebuie asumat din 2014. Daca se ia aceasta decizie, mergem pe 12 ani de invatamant obligatoriu. Aceasta prevedere ar intra in vigoare din septembrie 2015”, a declarat Pricopie.

Ministrul a precizat ca in prezent sunt cuprinsi in grupa mare de gradinita 98-99% dintre copiii cu varsta intre 5 si 6 ani. „Exact pentru acest 1-2% dintre copiii care nu merg la gradinita vrem sa introducem invatamantul obligatoriu de la cinci ani. Acest lucru va duce la cresterea duratei invatamantului obligatoriu la 12 ani”, a declarat Pricopie. Potrivit acestuia, la nivel european sunt tari unde invatamantul obligatoriu incepe si de la trei ani. „Sigur, nu foarte multe, dar sunt”, a adaugat Remus Pricopie pentru Mediafax.

„Aceasta masura nu a fost cuprinsa in ordonanta de urgenta din decembrie, pentru ca nu a fost discutata suficient. Ceea ce este foarte important este aceea ca pentru a introduce grupa mare in invatamantul obligatoriu nu este necesara o noua infrastructura, ci masura ar fi introdusa mult mai simplu. Grupa mare ramane la gradinita. Este vorba doar despre obligativitatea de a merge la gradinita. Trebuie asumat din 2014. Daca se ia aceasta decizie, mergem pe 12 ani de invatamant obligatoriu. Aceasta prevedere ar intra in vigoare din septembrie 2015”, a explicat ministrul Educatiei Nationale.


Modificari pentru Legea Educatiei Nationale – Schimbari

de

Modificari pentru Legea Educatiei Nationale – Schimbari

 

Modificari pentru Legea Educatiei Nationale - Schimbari

La articolul 44, după alineatul (9) se introduc trei noi alineate, alineatele (91) – (93), cu următorul cuprins: (91) Învăţământul postliceal se încheie cu examen de certificare a competenţelor profesionale. Modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a competenţelor profesionale este reglementat de Ministerul Educaţiei Naţionale prin metodologie specifică, elaborată cu consultarea factorilor interesaţi şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. (92)

Candidaţii proveniţi din învăţământul postliceal de stat admişi pe locurile finanţate de la bugetul de stat pot susţine examenul de certificare a calificării profesionale, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la acest examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite la nivelul centrului de examen, luând în considerare cheltuielile de examen per candidat. (93) Absolvenţii învăţământului postliceal care susţin şi promovează examenul de certificare a calificării profesionale primesc certificat de calificare profesională, corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor şi Suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.

La articolul 63 alineatul (1), literele c) , d) , e) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins: c) învăţământul primar: clasa cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 25; d )învăţământul gimnazial: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 30; e) învăţământul liceal şi profesional: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30; f )învăţământul postliceal: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30;

Cum era în Legea Educaţiei: e) învăţământul liceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30; La articolul 71, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31 ) , cu următorul cuprins: (31) Pe parcursul clasei pregătitoare nu se acordă note sau calificative.

La articolul 74, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: (5) La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor absolvenţilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea se realizează prin următoarele probe: a) o probă scrisă la limba şi literatura română; b) o probă scrisă la limba maternă; c) o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe; d) o probă scrisă la o limbă de circulaţie internaţională; e) o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului; f) o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului.
Cum era în Legea Educaţiei: (5) La finalul clasei a IX-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor.
La articolul 75, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: (2) Continuarea studiilor din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal sau în învăţământul profesional este asigurată pe baza unui proces de consiliere şi de orientare şcolară şi profesională. Numărul de locuri alocate clasei a IX-a din învăţământul liceal şi profesional este cel puţin egal cu cel al absolvenţilor clasei a VIII-a.

Cum era în Legea Educaţiei: (2) Continuarea studiilor din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal este asigurată pe baza unui proces de consiliere şi de orientare şcolară şi profesională. Numărul de locuri alocate clasei a X-a este cel puţin egal cu cel al absolvenţilor clasei a IX-a.

La articolul 76 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: (2) Admiterea la liceu sau la şcoala profesională se realizează după urmatoarea procedură: b) în cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ, admiterea se face luând în calcul în proporţie de 70% portofoliul educaţional al elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu, precum şi media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a VIII-a şi în proporţie de 30% nota obţinută la proba de admitere stabilită de unitatea de învăţământ.

Cum era în Legea Educaţiei: b) în cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ, admiterea se face luând în calcul în proporţie de 70% portofoliul educaţional al elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu, precum şi media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a IX-a şi în proporţie de 30% nota obţinută la proba de admitere stabilită de unitatea de învăţământ.


Schimbari pentru Legea Educatiei – Modificari

de

Schimbari pentru Legea Educatiei – Modificari

Schimbari pentru Legea Educatiei - Modificari

Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
a) educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;
b) învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;

c) învăţământul secundar, care cuprinde: (i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-VIII; (ii) învăţământul secundar superior care poate fi: – învăţământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică; – învăţământ profesional cu durata de 3 ani;

d) învăţământul terţiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal.

(2) Învăţământul liceal este organizat în două cicluri care se succedă: ciclul inferior al liceului, format din clasele a IX-a – a Xa, şi ciclul superior al liceului, format din clasele a XI-a – a XII-a/a XIII-a.

(3) Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi învăţământul postliceal se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale, în conformitate cu Registrul naţional al calificărilor.

Cum era în Legea Educaţiei:

(i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V – IX;

(ii) învăţământul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X – XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică; d) învăţământul profesional, cu durata între 6 luni şi 2 ani; La articolul 24, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: (1) Învăţământul general obligatoriu este format din învăţământul primar, învăţământul secundar inferior şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior.

Cum era în Legea Educaţiei:

(1) Învăţământul general obligatoriu este format din învăţământul primar şi învăţământul secundar inferior.

La articolul 31, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Durata studiilor în învăţământul liceal este de 4 sau 5 ani, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale. Pentru unele forme de învăţământ cu frecvenţă şi pentru învăţământul liceal cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an.

Cum era în Legea Educaţiei:(3) Durata studiilor în învăţământul liceal – forma de învăţământ cu frecvenţă – este de 3 ani pentru filiera teoretica, de 3 sau de 4 ani pentru filiera vocaţională şi de 4 ani pentru filiera tehnologica, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Pentru unele forme de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an.
La articolul 32, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: (3) Absolvenţii clasei a X-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaţionale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susţine examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor.

Cum era în Legea Educaţiei: (3) Absolvenţii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaţionale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susţine examen de certificare a calificării corespunzator nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor.

La articolul 33, alineatele (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins: (5) Absolvenţii învăţământului profesional care promovează examenul de certificare a calificării profesionale pot urma cursurile învăţământului liceal. (6) Absolvenţii învăţământului obligatoriu care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puţin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului naţional al calificărilor.

Cum era în Legea Educaţiei: (5) Absolvenţii învăţământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, pot urma cursurile învăţământului liceal cu frecvenţă redusă. (6) Absolvenţii învăţământului gimnazial care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puţin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzatoare Cadrului naţional al calificărilor.


Ce schimbari a suferit Legea Educaţiei Naţionale – Modificari

de

Ce schimbari a suferit Legea Educaţiei Naţionale – Modificari

 

Ce schimbari a suferit Legea Educaţiei Naţionale - Modificari

Durata învăţământului obligatoriu se măreşte de la 10 la 11 ani, clasa a IX-a trece înapoi la liceu, tariful redus cu 50% la mijloacele de transport va fi valabil numai pentru studenţii sub 26 de ani, iar universităţile vor plăti statului 5% din încasările provenite din taxele plătite de studenţii străini, potrivit Ordonanţei de Urgenţă 117 din 23 decembrie, prin care s-a modificat Legea Educaţiei.

La un an de zile de la celebra Ordonaţă 92, care a schimbat Legea Educaţiei din 2011, a fost publicată în Monitorul Oficial o a doua ordonanţă care modifică radical anumite aspecte ale sistemului de educaţie: învăţământul obligatoriu va fi de 11 ani, în loc de 10, clasa a IX-a nu va mai fi trecută la gimnaziu cum prevedea legea, ci rămâne la liceu, iar învăţământul profesional va avea o durată de trei ani în loc de doi. Schimbările din sistemul de Educaţie, aşa cum sunt ele prevăzute în lege: La articolul 16, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: (1) Învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020. (2) Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu de 11 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani.

Cum era în Legea Educaţiei: (1) Învăţământul general obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020. (2) Obligaţia de a frecventa învăţământul de 10 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: a) educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare; b) învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV; c) învăţământul secundar, care cuprinde: (i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-VIII; (ii) învăţământul secundar superior care poate fi: – învăţământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică; – învăţământ profesional cu durata de 3 ani; d) învăţământul terţiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal.

(2) Învăţământul liceal este organizat în două cicluri care se succedă: ciclul inferior al liceului, format din clasele a IX-a – a Xa, şi ciclul superior al liceului, format din clasele a XI-a – a XII-a/a XIII-a.

(3) Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi învăţământul postliceal se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale, în conformitate cu Registrul naţional al calificărilor. Cum era în Legea Educaţiei: (i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V – IX; (ii) învăţământul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X – XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică; d) învăţământul profesional, cu durata între 6 luni şi 2 ani.