In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Model de mandat pentru incapacitate

Model de mandat pentru incapacitate

Model de mandat pentru incapacitate[1]

 

     Subsemnatul …………………[2]desemnez pe……….[3], pentru ca, în calitate de tutore, să se îngrijească de persoana şi bunurile mele, în situaţia în care nu voi mai avea discernământul necesar pentru a mă îngriji de interesele mele, după ce voi fi pus sub interdicţie judecătorească, conform art. 164 Cod civil.

     În acest sens, după numirea tutorelui de către instanţa de tutelă în persoana celui desemnat de mine, acesta va avea următoarele puteri şi va putea îndeplini următoarele acte juridice ……..

     Prezentul mandat se înscrie pe cheltuiala subsemnatului în Registrul naţional notarial privind capacitatea persoanelor (RNCP).

Tehnoredactat la ………….., în …… exemplare, din care un exemplar pentru arhiva biroului notarial, un exemplar pentru RNCP şi  …… exemplare s-au eliberat părţii.

                                                                                           Mandant,                                                                                                           Semnătura……..


[1]          Potrivit art.166 Cod civil, orice persoană care are capacitatea deplină de exerciţiu poate desemna prin act unilateral (procură/declaraţie) sau prin contract de mandat, toate încheiate în formă autentică, persoana/persoanele, care să se îngrijească de persoana şi bunurile sale în cazul în care ar fi pusă sub interdicţie judecătorească.

Acest mandat îşi produce efecte după punerea sub interdicţie judecătorească a mandantului, iar puterile tutorelui sunt stabilite prin actul de numire emis de către instanţa de tutelă.

În acest caz se aplică regulile de la tutelă.

[2]Se va completa numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul.

[3]Se va completa numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul tutorelui.Pot fi desemnate mai multe persoane ca tutore fără vreo preferinţă, urmând ca instanţa de tutelă să hotărască. Tutori pot fi şi doi soţi.

Model de testament care cuprinde o dispoziţie de desemnare a tutorelui

Model de testament care cuprinde o dispoziţie de desemnare a tutorelui

Model de testament care cuprinde o dispoziţie de desemnare a tutorelui[1]

       Subsemnatul  ………..[2]în calitate de ……….[3]al minorului/minorilor…………[4] desemnez[5]pentru cazul în care va fi necesară instituirea tutelei minorului/minorilor, in conformitate cu art.114 Cod civil, pe ………….[6] să exercite sarcina tutelei pentru minorul/minorii susmenţionaţi.

     Am luat la cunoştinţă că prezenta desemnare poate fi revocată, conform art.114 alin. (3) Cod civil.

     Prezentul testament se înregistrează pe cheltuiala subsemnatului în Registrul naţional notarial privind capacitatea persoanelor(RNCP)[7].

     Tehnoredactat la ………….., în …… exemplare, din care un exemplar pentru arhiva biroului notarial, un exemplar pentru RNCP şi  …… exemplare s-au eliberat testatorului.                                                                                       

                                                                                           Testator,                                                                                                           Semnătura……..


[1]Această dispoziţie poate face obiectul unui testament de sine stătător sau poate fi inserată într-un testament conţinând şi alte dispoziţii testamentare.

[2]Se va completa numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul testatorului.

[3]Se va completa calitatea: tată sau mamă.

[4]Se va completa numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul.

[5]Dacă revocarea priveşte numai dispoziţia testamentară cu privire la desemnarea tutorelui, aceasta se va înscrie numai în Registrul naţional privind capacitatea persoanelor.

[6]Se va completa numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul tutorelui.Pot fi desemnate mai multe persoane ca tutore fără vreo preferinţă, urmând ca instanţa de tutelă să hotărască. Tutori pot fi şi doi soţi.

[7]Dacă testamentul cuprinde numai dispoziţia de desemnare a tutorelui, un exemplar al acestuia se va transmite la RNCP. În cazul în care testamentul cuprinde şi alte dispoziţii, acesta se va înscrie şi la RNL, fără a se mai transmite un exemplar al testamentului.

Cerere completatoare sau de modificare a cererii principale

INSTANTA1 …………………………………………..
DOSAR NR. ………./ ………………………………
TERMEN ………………………………………………

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatii:

1. ………………………., domiciliat in2  ………………………….., str. ………………………….. nr. ……, bloc ……, scara ….., etaj …., apart. ….., sector/judet …………………….., CNP………………… prin mandatar ……………………………, cu procura speciala nr. ………, autentificata de Biroul Notarial Public ………………………………, la data de ………………………………, domiciliat in …………………………….., str. ………………………………….. nr. ……, bloc ……, scara ….., etaj …., apart. ….., sector/judet …………………….., si
2. S.C. …………………………….., cu sediul in ………………….., str. ………………….. nr. ……, bloc ……, scara ….., etaj …, apart. …., sector/judet ………………, cod unic de inregistrare ………….., atribut fiscal ………………….., numar  de  ordine  in  registrul  comertului  ………./………./…….,  cont   deschis  la  Banca  …………………, sucursala ………………, cu numarul ………………….., reprezentata prin avocat ……………………, cu sediul profesional  in  ……………………,  str.  ………………….  nr.  ……,  bloc  ……,  scara  …..,  etaj  ….,  apart.  ….., sector/judet ………………………, reclamanti in actiunea ce formeaza obiectul dosarului nr. ……../…………., in contradictoriu cu parata S.C. ……………………….. cu sediul in …………………………… str. ………………………… nr.  ….,  bloc  ….,  scara  …,  etaj  …,  apart.  ….,  sector/judet  …………………..,  cod  unic  de  inregistrare ………………., atribut fiscal ……………………,  numar de ordine in registrul comertului ………/………./………., cont deschis la Banca ………………., sucursala ………………, cu numarul ………………………., in termen legal, in temeiul dispozitiilor art. 199 Cod procedura civila formulam

CERERE MODIFICATOARE/COMPLETATOARE 3
a cererii de chemare in judecata

MOTIVELE PREZENTEI CERERI:

IN FAPT4:
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………. .
Pentru toate cele de mai sus va rugam sa admiteti actiunea asa cum a fost completata/modificata si sa dispuneti ………………………………………….., alaturi de obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces (taxa de timbru, timbru judiciar, onorariu, onorariu expertize, cheltuieli legate de audierea martorilor, cercetare judecatoreasca etc.).

IN DREPT:
Ne intemeiem prezenta pe dispozitiile art. 189-199 si urm. Cod procedura civila, art. 447 Cod procedura civila si pe dispozitiile art.5  …………. .
In dovedirea actiunii intelegem sa ne folosim de aceleasi probe solicitate prin actiunea introductiva de instanta.
Depunem prezenta in doua exemplare, dintre care un exemplar pentru instanta si celalalt pentru comunicare paratei.

ANEXAM6:
1. ………………………………………. .
2. ………………………………………. .

SEMNATURILE

DOMNULUI PRESEDINTE AL  ………………………………….

NOTE :

1. Se indica instanta pe rolul careia se afla dosarul  precum si numarul dosarului si termenul de judecata.
2. Se indica domiciliul partii care formuleaza cererea si daca exista un domiciliu ales, se va indica si acesta.
3. Se arata ce se doreste prin prezenta cerere – modificarea ei sau numai completarea acesteia.
4. Se expune pe larg situatia de fapt pentru care partea care a formulat cererea considera ca se impune modificarea sau completarea cererii de chemare in judecata.
5. Se va indica textul de lege aplicabil in cauza.
6. Se vor anexa toate actele doveditoare de care partea intelege sa se foloseasca, in exemplare suficiente pentru comunicare  catre toate partile, plus un exemplar pentru instanta.

 

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

Model cerere evitare timbru de mediu 2013

TRIBUNALUL …………

RECLAMANT:

PARAT : SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE SI INMATRICULARI VEHICULE

OBIECT: CONTESTATIE ACT ADMINISTRATIV

 

DOMNULE PRESEDINTE,

            Subscrisa ………………………….. avand domiciliul procesual ales la CA Coltuc Marius in Calea Rahovei, nr. 266-268, cladirea 60, et. 2, camera 08, Electromagnetica Business Park, Sector 5, Bucuresti, CA Coltuc Marius, formulez prezenta:

 

 

CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA

A  SERVICIULULUI PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE SI INMATRICULARI VEHICULE, cu sediul in ………………………, prin care solicitam:

 

–       Anularea  actului administrativ Decizia de calcul nr.  ……………..   

–       Inmatricularea definitiva fara plata timbrului de mediu a autovehiculului marca…….., nr. identificare…….., serie sasiu…….

–       Obligarea paratilor potrivit dispozitiilor art. 451 C. Proc. Civ la plata cheltuielilor de judecata (onorariu avocat, taxa de timbru, timbru judiciar).

 

ASPECTE PRELIMINARII

Luand in considerare caracterul litigiului dedus judecatii, si anume contencios administrativ, reclamanta si-a indeplinit obligatia prealabila potrivit Legii 554/2004 prin depunerea plangerii prealabile catre Admnistratia Finantelor Publice ………… si Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculari Vehicule .

Prin plangerile prealabile am solicitat anularea actului administrativ si inmatricularea definitiva fara plata timbrului de mediu a autovehiculului marca…….., nr. identificare…….., serie sasiu…….

Ca raspuns la solicitarea noastra,…………………………..

Concluzionand va aducem la cunostiinta faptul ca procedura prealabila a fost indeplinita de catre reclamanta in spiritul Legii 554/2004, astfel ca orice alte aspecte legate de lipsa plangerii prealabile va rugam sa le considerati neintemeiate.

Obiectul cererii de chemare in judecata se supune prevederilor art. 8 alin. 1 din Legea 554/2004 prin care “Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plangerea prealabila adresata autoritatii publice emitente sau daca nu a primit nici un raspuns in termenul prevazut la art. 7 alin. (4), poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea, in tot sau in parte, a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instantei de contencios administrativ si cel care se considera vatamat intr-un drept al sau, recunoscut de lege, prin nesolutionarea in termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a cererii.

 

MOTIVELE CERERII DE CHEMARE IN JUDECATA

MOTIVE DE FAPT

In fapt, subscrisa ……………………………………….., a fost obligata la plata timbrului de mediu in valoare de …………….. RON catre Administratia Finantelor Publice …………….. pentru un autoturism marca ……………. Categ_auto ……… Norme poluare ………….., Serie sasiu ………….Nr. identificare ……………….. An fabricatie ………. Serie carte auto ……………. Data primei inmatriculari …………., conform  OUG 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicole.                                                                                                                             

MOTIVE DE DREPT

  1. CADRU LEGISLATIV NATIONAL
  1. Constitutia Romaniei
  2. Noul Cod Civil
  3. Codul de procedura fiscala

 

  1. CADRU LEGISLATIV INTERNATIONAL
  • Conventia Europeana ale Drepturilor Omului
  • Tratatul de Functionare a Uniunii Europene

 

 

 

APARARI DE FOND

Pe fondul cauzei, solicit admiterea cererii asa cum a fost formulata, obligarea paratei la anularea deciziei de calcul si inmatricularea definitiva fara plata timbrului de mediu a autovehiculului marca…….., nr. identificare…….., serie sasiu…….

Onorata Instanta va rugam sa aveti in vedere faptul ca sesizarea instantei de judecata justifica interes, in sensul ca la data introducerii cererii de chemare in judecata interesul reclamantei este legitim corespunzator cerintelor legii materiale si procesuale. Interesul este legitim atunci cand se urmareste afirmarea sau realizarea unui drept subiectiv recunoscut de lege, respectiv a unui interes ocrotit de lege si potrivit scopului economic si social pentru care a fost recunoscut.

Interesul este personal si direct, adica folosul practic urmarit prin declansarea procedurii judiciare sa apartina celui care recurge la actiune. Si de asemenea interesul este nascut si actual, exista in momentul in care este formulata cererea. Prin stabilirea acestei taxe pe poluare legea incalca dreptul de proprietate, aparat atat de Constitutia Romaniei, cat si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Dreptul de proprietate, cel mai complet drept real, intruneste in mainile titularului toate atributele care, conform legii, il compun:dreptul de folosinta, dreptul de a culege fructele si dreptul de dispozitie, iar prin faptul ca se impune o taxa care este foarte mare il determina pe reclamant sa nu poata vinde autoturismul achizitionat  si dispune de acesta potrivit atributelor conferite.

Potrivit art. 555 dreptul de proprietate privata este definit ca fiind dreptul titularului de a poseda , folosi  si dispune  de un bun in mod exclusiv , absolut si perpetuu , in limitele stabilite de lege.” Insa prin stabilirea acestei taxe autoturismul este scos din circuitul civil , in mod indirect, avand in vedere ca proprietarul nu va mai fi capabil sa o vanda, stabilindu-se o suma foarte mare reprezentand timbru de mediu.  Limitele stabilite dreptului de propritate nu inseamna ca pot sa scoata un bun din circuitul civil fara a exista un motiv bine intemeiat , iar poluare nu poate duce la scoaterea unui autovehicol din circuitul civil, ducandu-se pe aceasta cale la statica economica, astfel nerealizandu-se interesele de ordin economic atat la nicel particular , dar si la nivel national. Prin stabilirea unei taxe atat de mari pentru masinile vechi se realizeaza o discriminare intre proprietari de masini si societatile comerciale care se ocupa de comercializarea masinilor noi.

Circuitul civil este liber , iar prin stabilirea acestei limite se incalca si principiul liberei circulatii a marfurilor, art. 34-36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Articolul 36 TFUE enumeră elementele care pot fi utilizate de statele membre pentru a justifica măsurile naționale care obstrucționează comerțul transfrontalier: „Dispozițiile articolelor 34 și 35 nu se opun interdicțiilor sau restricțiilor la import, la export sau de tranzit, justificate pe motive de morală publică, de ordine publică, de siguranță publică, de protecție a sănătății și a vieții persoanelor și a animalelor sau de conservare a plantelor, de protejare a unor bunuri de patrimoniu național cu valoare artistică, istorică sau arheologică sau de protecție a proprietății industriale și comerciale.”

Jurisprudența Curții prevede și existența așa-numitelor cerințe imperative (precum cele privind protecția mediului) pe care statele membre le pot utiliza pentru a justifica măsuri naționale. Curtea de Justiție interpretează în mod restrictivlista de derogări prevăzută la articolul 36 TFUE, toate acestea referindu-se la interese neeconomice. În plus, orice măsură trebuie să respecte principiul proporționalității. Sarcina probei pentru justificarea măsurilor adoptate în conformitate cu articolul 36 TFUE revine statului membru dar, atunci când un stat membru oferă o justificare convingătoare, Comisia este cea care trebuie să demonstreze că măsurile adoptate nu sunt adecvate în acel caz specific. Iar avand in vedere ca masura luata de catre Guvern prin aplicarea acestor norme incalca principiul proportionalitatii , incalcand dispozitiile normelor comunitare .

3.         Avand in vedere ca OUG 9/2013, privind timbrul de mediu pentru autovehicole, a fost promulgata si produce efecte directe. Raportat la Constitutia Romaniei, Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, Legislatia UE se pot constata urmatoarele :

  1. OUG9/2013, privind timbrul de mediu pentru autovehicole, incalca principiul poluatorul plateste , nu se paote aplica in forma promulgata fiind discriminatorie, abuziva si confuza.

Elementele de discriminare sesizate de catre instantele de judecata nationale in numeroase hotarari, raportate la deciziile date de catre Instantele Europene , retinute in Hotararea data de Inalta Curte de Casatie si Justie, a ramas si produce aceleasi efecte in mod indirect , efecte care favoreaza autovehiculele deja inmatriculate pe Teritoriul Romaniei fata de cele ce urmeaza sa fie inmatriculate, respectiv importate.

  • OUG 9/2013 este in totala contradictie cu legislatia UE , dar si cu legislatia nationala in vigoare.
  • Art. 4 din OUG 9/2013 prevede: „ Obligatia de plata a timbrului intervine o singura data si anume:
  1. Cu ocazia inscrierii in evidentele autoritatii competente, potrivit legii, a dobandirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de catre primul proprietar din Romania si atribuirea unui certificat de inmatriculare si a numarului de inmatriculare;
  2. La reintroducerea in parcul auto national a unui autovehicul, in cazul in care, la momentul scoaterii sale din parcul auto national, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduala a timbrului, in conformitate cu prevederile art. 7;
  3. Cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat si pentru care nu a fost achitata taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementarilor legale in vigoare la momentul inmatricularii;
  4. Cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat in situatia autovehiculelor pentru care s-a dispus de catre instante restituirea sau inmatricularea fara plata taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.”

Tranzactiile cu autovehicule interne sunt favorizate fata de importuri atata timp cat cele interne care privesc autovehicule pentru care nu s-a achitat nici o taxa pe poluare pot ocoli cu usurinta transferul „oficial de proprietate  astfel ca si taxa sa fie ocolita , in defavoarea autovehiculelor importate pentru care actele de trasfer de proprietate nu se pot ocoli in mod legal.

Prin urmare, ne aflam din nou intr-o situatie asemenatoare cu cea generata de prevederile OUG 50/2008 republicata, Legii 9/2012, specificul situatiei din speta fiind determinat de neconcordanta intre prevederea interna si cea comunitara, a carei analiza este recunoscuta de jurisprudenta Curtii Europene de Justitie de la Luxemburg in competenta instantei interne, care poate lasa neaplicata norma interna daca, prin aplicarea teoriei actului clar sau a teoriei actului calificat, se constata ca norma comunitara nu permite adoptarea respectivei norme interne.

Astfel, argumentele instantei europene, nu tin de criteriile folosite de legiuitorul roman pentru detrminarea timbrului de mediu, pe care le declara corespunzatoare si conforme dreptului comunitar (paragraf 47 din Cauza 402/09), ci de efectul descurajant al unei asemenea taxe, in sine, pentru importul autovehiculelor de ocazie.

Ca atare, independent de crietriile de determinare, de cuantumul taxei si de scopul pentru care o asemenea taxa a fost instituita, Curtea a considerat ca o asemenea taxa are ca efect descurajarea importarii si punerii in circulatie in Romania a unor vehicule de ocazie cumparate in alte state membre, fiind contrarie art. 110 TFUE.

De asemenea, insusi art. 4 din OUG 9/2013, instituie regului de la abaterea ordinii publice prin perceperea acestei taxe pentru categoriile de autovehicule prevazute la lit. c si d. Odata o taxa platita, odata data o sentinta prin care se arata faptul ca aceasta a fost nelegal perceputa, fapt atestat de o sentinta civila, nu se mai poate solicita inca odata acesasta plata.

Potrivit unei jurisprudente constante, interdictia prevazuta de art. 110 TFUE trebuie sa se aplice de fiecare data cand un impozit fiscal este de natura sa descurajeze importul de bunuri provenind din alte state membre favorizand produsele nationale. Acest lucru rezulta din interpretarea art. 4 lit. a din OUG9/2013.

 

 

APARARI PROCEDURALE

Notiunea de aparare, din punct de vedere procesual are cel putin doua intelesuri semnificative.

In sens larg, prin aparare se desemneaza toate mijloacele procesuale folosite de parti pentru a-si atinge scopul lor procesual; prin urmare, pe parcursul unui proces nu numai paratul se apara, ci si reclamantul – toate actiunile sale incadrandu-se in apararea proprie, menita sa conduca, in final, la admiterea actiunii.

Pe cale de consecinta, considerand faptul ca am demonstrat ca taxa este in mod nelegal pretinsa de organele fiscale reclamantei, va solicitam sa ne admiteti actiunea raportat la cerintele art. 1 al.1,2 al. 2 si art. 8 al. 1 din legea nr. 554/2004 republicata, raportat la art. 148 al. 2 din Constituie si art. 110 din TFUE.

Sub aspectul probatoriului va rugam va ne incuviintati proba cu inscrisuri.

Solicitam judecarea cauzei si in lipsa, facand aplicarea art. 223 C. proc. Civ.

 

 

DATA                                                                                                 SEMNATURA

 

 

Domnului Presedinte al Tribunalului ………………

 

 

P.S.Daca preluati mentionati sursa

 

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!