TRIBUNALUL …………

RECLAMANT:

PARAT : ADMINISTRATIA FINANCIARA A ……PRIN DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE….

OBIECT: CONTESTATIE ACT ADMINISTRATIV

DOMNULE PRESEDINTE,

            Subscrisa ………………………….. avand domiciliul procesual ales la CA Coltuc Marius in Calea Rahovei, nr. 266-268, cladirea 60, et. 2, camera 08, Electromagnetica Business Park, Sector 5, Bucuresti, CA Coltuc Marius, formulez prezenta:

CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA

A  Administratiei Financiare ……….prin Directia Generala a Finantelor Publice…., cu sediul in ………………………, prin care solicitam:

–       Anularea  actului administrativ Decizia de calcul nr.  ……………..   

–       Restituirea sumei  inscrise in actul administrativ contestat achitata potrivit chitantei seria …………..nr. ……… plus rata dobanzii de la momentul perceperii taxei si pana in momentul perceperii taxei pana la momentul restituirii ei .

–       Obligarea paratilor potrivit dispozitiilor art. 451 C. Proc. Civ la plata cheltuielilor de judecata (onorariu avocat, taxa de timbru, timbru judiciar).

 

ASPECTE PRELIMINARII

Luand in considerare caracterul litigiului dedus judecatii, si anume contencios administrativ, reclamanta si-a indeplinit obligatia prealabila potrivit Legii 554/2004 prin depunerea plangerii prealabile catre Admnistratia Finantelor Publice ………… .

Prin plangerile prealabile am solicitat anularea actului Administrativ si restituirea sumei calculate ca fiind timbru de mediu.

Ca raspuns la solicitarea noastra,…………………………..

Concluzionand va aducem la cunostiinta faptul ca procedura prealabila a fost indeplinita de catre reclamanta in spiritul Legii 554/2004, astfel ca orice alte aspecte legate de lipsa plangerii prealabile va rugam sa le considerati neintemeiate.

Obiectul cererii de chemare in judecata se supune prevederilor art. 8 alin. 1 din Legea 554/2004 prin care “Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plangerea prealabila adresata autoritatii publice emitente sau daca nu a primit nici un raspuns in termenul prevazut la art. 7 alin. (4), poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea, in tot sau in parte, a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instantei de contencios administrativ si cel care se considera vatamat intr-un drept al sau, recunoscut de lege, prin nesolutionarea in termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a cererii.”

MOTIVELE CERERII DE CHEMARE IN JUDECATA

MOTIVE DE FAPT

In fapt, subscrisa ……………………………………….., a fost obligata la plata timbrului de mediu in valoare de …………….. RON catre Administratia Finantelor Publice …………….. pentru un autoturism marca ……………. Categ_auto ……… Norme poluare ………….., Serie sasiu ………….Nr. identificare ……………….. An fabricatie ………. Serie carte auto ……………. Data primei inmatriculari …………., conform  OUG 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicole.                                                                                                                             

MOTIVE DE DREPT

1. CADRU LEGISLATIV NATIONAL

1. Constitutia Romaniei
2. Noul Cod Civil
3. Codul de procedura fiscala

2. CADRU LEGISLATIV INTERNATIONAL

• Conventia Europeana ale Drepturilor Omului
• Tratatul de Functionare a Uniunii Europene

 

 

APARARI DE FOND

Pe fondul cauzei, solicit admiterea cererii asa cum a fost formulata, obligarea paratei la anularea deciziei de calcul si restituirea sumei  inscrise in actul administrativ contestat plus rata dobanzii de la momentul perceperii taxei si la momentul restituirii ei .

Onorata Instanta va rugam sa aveti in vedere faptul ca sesizarea instantei de judecata justifica interes, in sensul ca la data introducerii cererii de chemare in judecata interesul reclamantei este legitim corespunzator cerintelor legii materiale si procesuale. Interesul este legitim atunci cand se urmareste afirmarea sau realizarea unui drept subiectiv recunoscut de lege, respectiv a unui interes ocrotit de lege si potrivit scopului economic si social pentru care a fost recunoscut.

Interesul este personal si direct, adica folosul practice urmarit prin declansarea procedurii judiciare sa apartina celui care recurge la actiune. Si de asemenea interesul este nascut si actual, exista in momentul in care este formulata cererea. Prin stabilirea acestei taxe pe poluare legea incalca dreptul de proprietate, aparat atat de Constitutia Romaniei, cat si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Dreptul de proprietate, cel mai complet drept real, intruneste in mainile titularului toate atributele care, conform legii, il compun:dreptul de folosinta, dreptul de a culege fructele si dreptul de dispozitie, iar prin faptul ca se impune o taxa care este foarte mare il determina pe reclamant sa nu poata vinde autoturismul achizitionat  si dispune de acesta potrivit atributelor conferite.

Potrivit art. 555 dreptul de proprietate privata este definit ca fiind dreptul titularului de a poseda , folosi  si dispune  de un bun in mod exclusiv , absolut si perpetuu , in limitele stabilite de lege.” Insa prin stabilirea acestei taxe autoturismul este scos din circuitul civil , in mod indirect, avand in vedere ca proprietarul nu va mai fi capabil sa o vanda, stabilindu-se o suma foarte mare reprezentand timbru de mediu.  Limitele stabilite dreptului de propritate nu inseamna ca pot sa scoata un bun din circuitul civil fara a exista un motiv bine intemeiat , iar poluare nu poate duce la scoaterea unui autovehicol din circuitul civil, ducandu-se pe aceasta cale la statica economica, astfel nerealizandu-se interesele de ordin economic atat la nicel particular , dar si la nivel national. Prin stabilirea unei taxe atat de mari pentru masinile vechi se realizeaza o discriminare intre proprietari de masini si societatile comerciale care se ocupa de comercializarea masinilor noi.

Circuitul civil este liber , iar prin stabilirea acestei limite se incalca si principiul liberei circulatii a marfurilor, art. 34-36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Articolul 36 TFUE enumeră elementele care pot fi utilizate de statele membre pentru a justifica măsurile naționale care obstrucționează comerțul transfrontalier: „Dispozițiile articolelor 34 și 35 nu se opun interdicțiilor sau restricțiilor la import, la export sau de tranzit, justificate pe motive de morală publică, de ordine publică, de siguranță publică, de protecție a sănătății și a vieții persoanelor și a animalelor sau de conservare a plantelor, de protejare a unor bunuri de patrimoniu național cu valoare artistică, istorică sau arheologică sau de protecție a proprietății industriale și comerciale.”

Jurisprudența Curții prevede și existența așa-numitelor cerințe imperative (precum cele privind protecția mediului) pe care statele membre le pot utiliza pentru a justifica măsuri naționale. Curtea de Justiție interpretează în mod restrictivlista de derogări prevăzută la articolul 36 TFUE, toate acestea referindu-se la interese neeconomice. În plus, orice măsură trebuie să respecte principiul proporționalității. Sarcina probei pentru justificarea măsurilor adoptate în conformitate cu articolul 36 TFUE revine statului membru dar, atunci când un stat membru oferă o justificare convingătoare, Comisia este cea care trebuie să demonstreze că măsurile adoptate nu sunt adecvate în acel caz specific. Iar avand in vedere ca masura luata de catre Guvern prin aplicarea acestor norme incalca principiul proportionalitatii , incalcand dispozitiile normelor comunitare .

3.         Avand in vedere ca OUG 9/2013, privind timbrul de mediu pentru autovehicole, a fost promulgata si produce efecte directe, raportat la Legea 24/2000  privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, Constitutia Romaniei, Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, Legislatia UE se pot constata urmatoarele :

1. OUG9/2013, privind timbrul de mediu pentru autovehicole, incalca principiul poluatorul plateste , nu se paote aplica in forma promulgata fiind discriminatorie, abuziva si confuza.

Elementele de discriminare sesizate de catre instantele de judecata nationale in numeroase hotarari, raportate la deciziile date de catre Instantele Europene , retinute in Hotararea data de Inalta Curte de Casatie si Justie, a ramas si produce aceleasi efecte in mod indirect , efecte care favoreaza autovehiculele deja inmatriculate pe Teritoriul Romaniei fata de cele ce urmeaza sa fie inmatriculate, respectiv importate.

• OUG 9/2013 este in totala contradictie cu legislatia UE , dar si cu legislatia nationala in vigoare.
• Art. 4 din OUG 9/2013 prevede: „ Obligatia de plata a timbrului intervine o singura data si anume:

1. Cu ocazia inscrierii in evidentele autoritatii competente, potrivit legii, a dobandirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de catre primul proprietar din Romania si atribuirea unui certificat de inmatriculare si a numarului de inmatriculare;
2. La reintroducerea in parcul auto national a unui autovehicul, in cazul in care, la momentul scoaterii sale din parcul auto national, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduala a timbrului, in conformitate cu prevederile art. 7;
3. Cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat si pentru care nu a fost achitata taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementarilor legale in vigoare la momentul inmatricularii;
4. Cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat in situatia autovehiculelor pentru care s-a dispus de catre instante restituirea sau inmatricularea fara plata taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.”

Tranzactiile cu autovehicule interne sunt favorizate fata de importuri atata timp cat cele interne care privesc autovehicule pentru care nu s-a achitat nici o taxa pe poluare pot ocoli cu usurinta transferul „oficial de proprietate  astfel ca si taxa sa fie ocolita , in defavoarea autovehiculelor importate pentru care actele de trasfer de proprietate nu se pot ocoli in mod legal.

Prin urmare, ne aflam din nou intr-o situatie asemenatoare cu cea generata de prevederile OUG 50/2008 republicata, Legii 9/2012, specificul situatiei din speta fiind determinat de neconcordanta intre prevederea interna si cea comunitara, a carei analiza este recunoscuta de jurisprudenta Curtii Europene de Justitie de la Luxemburg in competenta instantei interne, care poate lasa neaplicata norma interna daca, prin aplicarea teoriei actului clar sau a teoriei actului calificat, se constata ca norma comunitara nu permite adoptarea respectivei norme interne.

Astfel, argumentele instantei europene, nu tin de criteriile folosite de legiuitorul roman pentru detrminarea timbrului de mediu, pe care le declara corespunzatoare si conforme dreptului comunitar (paragraf 47 din Cauza 402/09), ci de efectul descurajant al unei asemenea taxe, in sine, pentru importul autovehiculelor de ocazie.

Ca atare, independent de crietriile de determinare, de cuantumul taxei si de scopul pentru care o asemenea taxa a fost instituita, Curtea a considerat ca o asemenea taxa are ca efect descurajarea importarii si punerii in circulatie in Romania a unor vehicule de ocazie cumparate in alte state membre, fiind contrarie art. 110 TFUE.

De asemenea, insusi art. 4 din OUG 9/2013, instituie regului de la abaterea ordinii publice prin perceperea acestei taxe pentru categoriile de autovehicule prevazute la lit. c si d. Odata o taxa platita, odata data o sentinta prin care se arata faptul ca aceasta a fost nelegal perceputa, fapt atestat de o sentinta civila, nu se mai poate solicita inca odata acesasta plata.

Potrivit unei jurisprudente constante, interdictia prevazuta de art. 110 TFUE trebuie sa se aplice de fiecare data cand un impozit fiscal este de natura sa descurajeze importul de bunuri provenind din alte state membre favorizand produsele nationale. Acest lucru rezulta din interpretarea art. 4 lit. a din OUG9/2013.

 

APARARI PROCEDURALE

Notiunea de aparare, din punct de vedere procesual are cel putin doua intelesuri semnificative.

In sens larg, prin aparare se desemneaza toate mijloacele procesuale folosite de parti

pentru a-si atinge scopul lor procesual; prin urmare, pe parcursul unui proces nu numai paratul se apara, ci si reclamantul – toate actiunile sale incadrandu-se in apararea proprie, menita sa conduca, in final, la admiterea actiunii.

Pe cale de consecinta, considerand faptul ca am demonstrat ca taxa a fost in mod nelegal pretinsa de organele fiscale reclamantei, va solicitam sa ne admiteti actiunea raportat la cerintele art. 1 al.1,2 al. 2 si art. 8 al. 1 din legea nr. 554/2004 republicata, raportat la art. 148 al. 2 din Constituie si art. 110 din TFUE.

Sub aspectul probatoriului va rugam va ne incuviintati proba cu inscrisuri.

Solicitam judecarea cauzei si in lipsa, facand aplicarea art. 223 C. proc. Civ.

       DATA                                                                                                 SEMNATURA

Domnului Presedinte al Tribunalului ………………

 

P.S.Daca preluati va rog sa specificati sursa.