Partaj Romania

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

de

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Actiune partaj – Actele de dispozitie

de

Actiune partaj – Actele de dispozitie

(1) În mod excepţional, dacă unul dintre soţi încheie acte juridice prin care pune în pericol grav interesele familiei, celălalt soţ poate cere instanţei de tutelă ca, pentru o durată determinată, dreptul de a dispune de anumite bunuri să poată fi exercitat numai cu consimţământul său expres.

Durata acestei măsuri poate fi prelungită, fără însă a se depăşi în total 2 ani. Hotărârea de încuviinţare a măsurii se comunică în vederea efectuării formalităţilor de publicitate imobiliară sau mobiliară, după caz.

(2) Actele încheiate cu nerespectarea hotărârii judecătoreşti sunt anulabile. Dreptul la acţiune se prescrie în termen de un an, care începe să curgă de la data când soţul vătămat a luat cunoştinţă de existenta actului.

(3) Dispoziţiile art. 346 şi 347 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Actiune divort – Efectele regimului matrimonial

de

Actiune divort – Efectele regimului matrimonial

(1) Între soţi, regimul matrimonial produce efecte numai din ziua încheierii căsătoriei.

(2) Faţă de terţi, regimul matrimonial este opozabil de la data îndeplinirii formalităţilor de publicitate prevăzute de lege, afară de cazul în care aceştia l-au cunoscut pe altă cale.

(3) Neîndeplinirea formalităţilor de publicitate face ca soţii să fie consideraţi, în raport cu terţii de bună-credinţă, ca fiind căsătoriţi sub regimul matrimonial al comunităţii legale.

Mandatul judiciar

(1) În cazul în care unul dintre soţi se află în imposibilitate de a-şi manifesta voinţa, celălalt soţ poate cere instanţei de tutelă încuviinţarea de a-l reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. Prin hotărârea pronunţată se stabilesc condiţiile, limitele şi perioada de valabilitate a acestui mandat.

(2) În afara altor cazuri prevăzute de lege, mandatul încetează atunci când soţul reprezentat nu se mai află în situaţia prevăzută la alin. (1) sau când este numit un tutore ori, după caz, un curator.

(3) Dispoziţiile art. 346 şi 347 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Actiune divort model – Indatoririle sotilor

de

Actiune divort model – Indatoririle sotilor

(1) Soţii îşi datorează reciproc respect, fidelitate şi sprijin moral.

(2) Ei au îndatorirea de a locui împreună. Pentru motive temeinice, ei pot hotărî să locuiască separat.

Independenţa soţilor

Un soţ nu are dreptul să cenzureze corespondenţa, relaţiile sociale sau alegerea profesiei celuilalt soţ.

Schimbarea numelui de familie

(1) Soţii sunt obligaţi să poarte numele declarat la încheierea căsătoriei.

(2) Dacă soţii au convenit să poarte în timpul căsătoriei un nume comun şi l-au declarat potrivit dispoziţiilor art. 281, unul dintre soţi nu poate cere schimbarea acestui nume pe cale administrativă decât cu consimţământul celuilalt soţ.

Act de partaj – Partaj bunuri comune

de

Act de partaj – Partaj bunuri comune

Conform art. 30 din Codul familiei, „bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti, sunt de la data dobanditii lor, bunuri comune ale sotilor„. Art. 31 din C. familiei stabileste bunurile ce sunt proprii fiecarui sot, bunuri care deci nu intra in masa bunurilor comune.

Aceasta forma de proprietate, poarta numele de proprietate comuna in devalmasie si se caracterizeaza prin aceea ca bunurile apartin coproprietarilor dar acestia nu au stabilita cota parte ideala din dreptul de proprietate asupra bunului.

In acest caz, pentru aceasta forma de proprietate, potrivit legislatiei in vigoare, partajul poate interveni numai dupa desfacerea casatoriei sau, in cazuri exceptionale pentru motive temeinice in timpul casatoriei, la cererea unuia dintre soti sau a creditorilor personali ai unuia dintre soti.

Tipuri de partaj
Partajul bunurilor comune dupa desfacerea casatoriei se poate face:

  • pe cale conventionala
  • pe cale judiciara

    In cazul partajului in timpul casatoriei, acesta se poate realiza numai pe cale judiciara.
    Pentru efectuarea partajului conventional, trebuie sa existe acordul unanim si valabil exprimat al sotilor.
    Partajul judiciar este realizat de instanta de judecata.

    Dreptul de a cere partajul este imprescriptibil, cu alte cuvinte, partajul poate fi cerut oricand, indiferent de intervalul scurs de la data nasterii starii de indiviziune.

    In calea partajului pot exista doua obstacole: uzucapiunea de 30 de ani si existenta unui act de imparteala.

    Instanta competenta sa judece procesul de partaj al bunurilor comune, in cazul in care bunurile sotilor se impart o data cu solutionarea actiunii de divort, cererea de partaj avand caracter accesoriu acesteia, este judecatoria in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor.

 

Partaj Romania

de

Partaj divort – partajarea bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei

In cadrul procesului de divort, cei doi soti pot solicita si efectuarea partajarii bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei, respectiv a efectuarii partajului.

Partajul se poate efectua si dupa ce hotararea de divort a ramas definitiva, deoarece este o actiune imprescriptibila, prin urmare nu are importanta cat timp a trecut de la divort si pana la introducerea actiunii de partaj.

In procesul de partaj, bunurile comune sunt bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti, cu exceptia acelora pe care legea le declara ca fiind bunuri propririi ale unuia dintre acestia.

Partaj prin acord

In timpul procesului de divort, cei doi soti pot ajunge la un acord cu privire la impartirea bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei, solicitand instantei care judeca divortul efectuarea partajului si luarea in consideratie a invoielii lor.

Intelegerea celor doi soti cu privire la impartirea bunurilor comune rezultatee din casatorie se redacteaza intr-un document juridic numit tranzactie.

Sotii pot conveni sa imparta fie toate bunurile comune, fie numai o parte dintre ele.

Partaj fara acord – impartirea bunurilor comune prin hotarare judecatoreasca

Daca sotii nu se inteleg cu privire la impartirea bunurilor comune, atunci, la cererea oricarui dintre soti, va decide, in aceasta privinta, instanta de judecata.

Impartirea bunurilor comune de catre instanta se poate cere odata cu divortul de catre sotul reclamant, sau de catre parat prin cerere reconventionala, precum si separat, prin actiune proprie dupa ce desfacerea casatoriei s-a realizat.

Partajul se va efectua de catre instanta de judecata pe baza dovezilor si a sustinerii punctelor de vedere ale celor doua parti.

Instanta va stabili cota-parte ce se cuvine fiecaruia dintre soti in raport cu contributia sa la dobandirea si conservarea bunurilor comune.

Cand nu se poate determina contributia fiecaruia dintre soti in dobandirea bunurilor comune, atunci instanta poate imparti bunurile comune in parti egale intre soti. In stabilirea aportului fiecarui sot la dobandirea bunurilor comune se va lua in considerare si munca femeii depusa in gospodarie si pentru cresterea copiilor.

Stabilirea contributiei fiecarui sot la dobandirea bunurilor comune se poate face prin orice mijloace de proba inclusiv probe cu martori si prezumtii, deoarece este vorba de dovedirea unei situatii de fapt.

Printre probele ce se administreaza in procesul de partaj, mentionam:

  • facturi, chitante, documente fiscale
  • martori
  • contracte

Asistenta unui avocat in procesul de partaj este mai mult decat recomandata, acesta oferindu-va servicii necesare sustinerii sanselor in mod corect.

Avocat divort pentru diaspora

Cu toate ca, potrivit Codului de Procedura Civila, partile sunt obligate sa se infatiseze personal in fata instantelor de fond pentru divort, pentru cetatenii romani cu domiciliul/resedinta in strainatate, divortul se poate pronunta si fara ca prezenta lor sa mai fie necesara, acestea fiind reprezentate de avocat.

Procedura divort pentru cetateni romani cu domiciliu in strainatate

In conditiile legii, divortul si partajul se pot realiza de catre avocat in baza unei procuri speciale, date de cetateanul roman din strainatate.

Procesul de divort se va desfasura ca si procesul de divort in care partile sunt prezente. Pot aparea insa anumite complicatii, in functie de pozitia celeilalte parti sau de localitatea in care aceasta se afla.

Cu o vasta experienta in consultanta si reprezentarea cetatenilor romani din strainatate in fata instantelor din Romania, cabinetul nostru va poate reprezenta in procesele de divort in Romania chiar daca dumneavoastra aveti domiciliul sau resedinta in straintate.

Oferim cetatenilor romani cu domiciliul sau resedinta in straintate servicii complete in domeniul procesului de divort si partaj:

  • consultanta juridica divort si partaj
  • reprezentare juridica in fata instantelor
  • inscrierea in Romania a divortului realizat in strainatate
  • legalizari si apostilari ale hotararilor de divort
  • obtinere documente si acte juridice: hotarari divort, certificat casatorie

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

https://www.coltuc.ro