Pedeapsa cu moartea

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

de

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

UE interzice pedeapsa cu moartea

de

UE interzice pedeapsa cu moartea

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/BHayVR9sqfH

UE interzice pedeapsa cu moartea

Abolirea pedepsei cu moartea în Europa şi pe celelalte continente este un obiectiv comun pentru toate statele membre ale UE. Uniunea Europeană este principalul susţinător al eforturilor depuse de organizaţiile societăţii civile în cadrul luptei împotriva pedepsei cu moartea, care a adoptat norme prin care se interzic comerţul cu bunuri utilizate pentru aplicarea pedepsei capitale sau a torturii şi a tratamentelor degradante, precum şi furnizarea de asistenţă tehnică legată de astfel de bunuri.

AdvertisementUE militează împotriva pedepsei cu moartea şi pe lângă forurile multilaterale, precum Organizaţia Naţiunilor Unite, şi contribuie la adoptarea celei de a 67-a Rezoluţii a Adunării Generale a ONU privind un moratoriu asupra aplicării pedepsei capitale. Încurajează toate statele să adere la cel de al doilea Protocol opţional la Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, care reprezintă principalul instrument internaţional al ONU în favoarea abolirii pedepsei cu moartea.

Ziua mondială împotriva pedepsei cu moartea aflată la a 11-a ediţie este dedicată zonei Caraibe. Multe ţări din regiunea Caraibelor continuă să păstreze pedeapsa cu moartea, ca parte a sistemului de justiţie penală. Ultima execuţie din Caraibe a avut loc în 2008, în St Kitts şi Nevis şi doar trei state au emis condamnări la moarte în 2012: Barbados, Guyana şi Trinidad şi Tobago.

Cu toate acestea, la nivel internaţional, voturile ţărilor din zona Caraibe împotriva rezoluţiilor Adunării Generale a ONU cu privire la un moratoriu privind utilizarea pedepsei cu moartea reprezintă peste un sfert din totalul de voturi care se opun moratoriului. Cele mai multe dintre statele din Caraibe, adepte ale păstrării pedepsei capitale, au votat în mod constant împotriva rezoluţiei şi au semnat nota verbală, disociindu-se de moratoriu.

Dar, de departe, statele unde instanțele pronunță cel mai des pedepse capitale sunt China, Iran, Irak, Arabia Sudită, Yemen, Sudan, Vietnam, Siria, Egipt, Bangladesh, Coreea de Nord și SUA.


Amenintari cu moartea prin telefon

de

Amenintari cu moartea prin telefon

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/RwYB3HoYu4y

Businessman in front of bookcase„Fapta de a ameninţa o persoana cu savârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte pagubitoare îndreptate împotriva ei, a soţului ori a unei rude apropiate, daca este de natura sa alarmeze, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda, fara ca pedeapsa aplicata sa poata depaşi sancţiunea prevazuta de lege pentru infracţiunea care a format obiectul ameninţarii.

Acţiunea penala se pune în mişcare la plângerea prealabila a persoanei vatamate. Împacarea parţilor înlatura raspunderea penela.”
2. Condiţii preexistente:

2A. Obiectul infracţiunii:
– obiectul juridic generic – este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei;
– obiectul juridic special – este format din totalitatea relaţiilor sociale care ocrotesc libertatea psihica oricarei persoane. Faptele de ameninţare creaza o stare de temere, de nelinişte a persoanei ameninţate.
– obiectul material – nu exista.
2B. Subiecţii infracţiunii:

– subiectul activ – orice persoana. Participaţia este posibila în toate formele sale.
– subiectul pasiv – este persoana ameninţata. În doctrina juridica s-a apreciat ca noul-nascut, bolnavul în stare de coma, ori alienatul mintal sau cel aflat în stare de beţie completa nu pot fi sub. pasivi ai infracţiunii de ameninţare deoarece nu au capacitatea de a conştientiza acest lucru.


Despre pedeapsa capitală

de

Despre pedeapsa capitală

 https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/DM4zA8Wwobp

Despre pedeapsa capitală

Pedeapsa cu moartea rămâne încă unul dintre subiectele controversate. Unele ţări sunt total împotriva ei, altele au păstrat-o în legislaţie pentru câteva tipuri de delicte. În România, un sondaj recent a relevat că o parte dintre români ar dori-o reintrodusă în lege, iar alţii o asociază cu regimul comunist. Iată zece lucruri despre istoria pedepsei cu moartea.

  • Pedeapsa cu moartea, aplicată încă din Antichitate chiar şi pentru delicte de opinie sau abateri minore şi, din secolul al XVIII-lea – când a fost criticată, printre alţii de Voltaire şi de C. Beccaria – obiect al unei polemici umanitare şi juridice care, dacă nu a reuşit să obţină abolirea sa generalizată, a dus la utilizarea ei pe o scară mai redusă, în special în Europa.

  • Prevăzută în toate legislaţiile italiene anterioare unificării, cu excepţia Toscanei, unde fusese abolită de Pietro Luopoldo în 1786, a fost extinsă prin Codul introdus de dinastia de Savoia la întreaga Italie unită, fiind abrogată mai târziu prin codul Zanardelli, în 1889.

  • Pedeapsa cu moartea a fost reintrodusă în Italia, în 1926, pentru delicte politice, fiind extinsă prin codul Rocco din 1931 şi la cele mai grave delicte de drept comun.

  • În 1948, în Italia, când a intrat în vigoare Constituţia republicană, pedeapsa cu moartea a fost abolită.

  • La sfârşitul anilor ’90, pedeapsa cu moartea este prevăzută de legislaţia din aproximativ jumătate dintre statele lumii, în state ca SUA, Rusia, Japonia, China, dar şi Bielorusia şi Estonia.
  • Pedeapsa cu moartea este aplicată în unele societăţi în cazul unor infracţiuni ca spionajul, trădarea, crima, iar în altele şi pentru acte de viol, incest sau adulter.
  • În China, traficul de carne vie sau cazurile grave de corupţie sunt pedepsite prin pedeapsa cu moartea.
  • De-a lungul istoriei, pedeapsa cu moartea s-a concretizat în: arderea pe rug – de exemplu, în cazul celor condamnaţi de Inchiziţie în Evul Mediu, decapitare, ghilotina – rămasă simbol al Revoluţiei Franceze, dar nu numai, scaunul electric – pedeapsă întâlnită în SUA de azi, tragerea pe roată şi tragerea în teapă – pedepse folosite în Ţările Române, în Evul Mediu, dar şi în alte părţi.

  • În România pedeapsa cu moartea a fost abolită prin decretul-lege numărul 6 din 7 ianuarie 1990 şi a fost înlocuită cu detenţia pe viaţă. Ultimele persoane condamnate la moarte şi executate au fost Elena şi Nicolae Ceauşescu, pe 25 decembrie 1989.


Amenintare cu moartea

de

Amenintare cu moartea

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/5VGyx7W8po7

Amenintare cu moartea

Fapta de a ameninţa o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva ei, a soţului ori a unei rude apropiate, dacă este de natură să o alarmeze, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăşi sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea care a format obiectul ameninţării.

Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.

Cod penal actualizat prin:

Lege nr. 278/2006 – pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi din 4 iulie 2006, Monitorul Oficial 601/2006;


Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!