Pensii Romania

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

de

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Basarabenii trec Prutul pentru pensii

de

Basarabenii trec Prutul pentru pensii

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/KjhhrdstPdJ

Basarabenii trec Prutul pentru pensii

Mii de moldoveni îşi iau pensie de la statul român, fără să fi plătit asigurările sociale. Din 1990, mii de foşti salariaţi din Republica Moldova au solicitat şi au primit pensie de la statul român, în baza unui act normativ, vechi de aproape 50 de ani.

Numai din anul 2001 şi până în prezent, peste 1.400 de pensionari moldoveni primesc această indemnizaţie, potrivit datelor furnizate de Direcţia Relaţii Internaţionale a Casei Naţionale de Pensii şi alte Asigurări Sociale (CNPAS).

Totodată, mai sunt înregistrate spre soluţionare aproximativ 400 de cereri, în timp ce alţi 600 de solicitanţi aşteaptă să li se recunoască vechimea, în vederea obţinerii prestaţiei. Noile pensii pe care le primesc sunt de trei-patru ori mai mari faţă de cele din ţara de origine. Numărul basarabenilor pensionari aflaţi pe statele CNPAS a fost însă mult mai mare, dat fiind faptul că situaţia durează de aproape 20 de ani.

Naveta, lunar, după banii de pensie

Pentru a-şi încasa banii din România, pensionarii de dincolo de Prut trec, lunar, prin punctul de frontieră Albiţa. Dar ei recunosc cu greu că acesta este scopul vizitelor periodice.

Galina are 67 de ani, este originară din raionul Hânceşti şi acolo trăieşte de când se ştie. A fost cadru sanitar 31 de ani. Când s-a pensionat, în anul 2000, ea a primit echivalentul a 104 lei româneşti. Dacă ar fi rămas în sistemul moldovenesc de pensii, în 2008 ar fi primit de la statul vecin echivalentul (în lei moldoveneşti) a doar 171 de lei.

Acum doi ani, Galina şi-a făcut domiciliu stabil la fiica ei, căsătorită în comuna Berezeni, judeţul Vaslui. Din februarie 2008, ea are „pensie românească“ şi primeşte 853 de lei în fiecare lună.

„Mai stau şi la fiica mea, dar mai şi plec acasă, dincolo“, recunoaşte, cu greu, Galina. „Mi-am făcut domiciliul aici doar pentru pensie. E mult mai bine în România. Când o iau, mă duc dincolo şi le duc şi la ceilalţi copii ai mei, la nepoţi. În Basarabia, pensionarii o duc greu, tare greu. Mulţi ar vrea să-şi mute pensia în România, dar sunt acte multe de făcut. Nu e uşor“, spune basarabeanca.

Cereri din ce în ce mai multe

Inspiraţi şi de potenţiala creştere a punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut lunar, numai în ultimele luni, peste o sută de moldoveni au făcut demersuri pentru a intra în rândul pensionarilor din România, cerând CJP Vaslui prelucrarea dosarelor cu actele muncii prestate în ţara vecină, precum şi noul domiciliu de pe teritoriul ţării noastre.

„Avem un compartiment pentru pensiile internaţionale, care, trebuie să recunoaştem, în ultima vreme este din ce în ce mai solicitat. Există cerinţe pentru pensii comunitare, şi aici mă refer la spaţiul din interiorul UE, dar cele mai multe solicitări vin din partea basarabenilor, a celor de peste Prut. Avem o convenţie cu Republica Moldova, datând din perioada postdecembristă, care se respectă şi astăzi. În ea se spune că orice cetăţean din Moldova care se stabileşte în România are dreptul de a primi pensie de la statul român, în contul muncii depuse în Moldova“, a confirmat directorul executiv al CJP Vaslui, Emil Bănceanu.


La jumătatea limitei de subzistenţă

Pensionarii moldoveni primesc, pentru aceeaşi vechime în muncă prestată în aceleaşi condiţii, o pensie de 4 sau chiar de 5 ori mai mare, în România. Din datele oficiale ale ţării vecine, furnizate de Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, sunt cunoscute următoarele detalii despre cuantumul pensiei oferite acolo:

„Valoarea medie a pensiei lunare, stabilită la 1 aprilie 2008, a constituit 550,3 lei moldoveneşti (aproximativ 165 de lei) sau cu 24,3% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ce face posibilă acoperirea minimului de existenţă la nivel de 49,1%“. „Nu ştiu dacă această Convenţie este echitabilă faţă de moldoveni sau faţă de români, dar ştiu că este avantajos pentru moldoveni. Aceasta este legea, chiar dacă el a contribuit cât a muncit la bugetul statului Moldova, acum poate primi pensie din România. Noi nu facem decât să respectăm actele normative în vigoare“, a precizat directorul Bănceanu.

 


Peste 170.000 persoane care locuiesc in strainatate primesc pensii din Romania

de

Peste 170.000 persoane care locuiesc in strainatate primesc pensii din Romania

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/baqhzg2EMyc

Peste 170.000 persoane care locuiesc in strainatate primesc pensii din Romania

Peste 170.000 de persoane cu domiciliu in strainatate au primit in 2011 pensii acordate de statul roman. Printre acestia se numara nu doar cetateni romani, ci si cetateni straini care au lucrat in tara noastra.

„Plata pensiilor in strainatate este asigurata de catre CNPAS, in prezent CNPP, si Citi Romania. La sfarsitul anului 2011 s-au inregistrat 173.800 de beneficiari ai sistemului public de pensii stabiliti in strainatate, care si-au primit pensia in statul de domiciliu”, a declarat Diana Enea, purtator de cuvant al Ministerului Muncii, pentru RTV.net.

Reprezentantul Ministerului Muncii a precizat ca in cazul persoanelor care au lucrat in mai multe state membre ale Uniunii Europene, acestea pot solicita pensii potrivit legislatiilor in vigoare ale statelor in care au desfasurat activitati profesionale.

Astfel, daca o persoana a lucrat atat in Romania, cat si in Spatiul Economic European, beneficiaza de drepturi de pensie acordate de ambele state, calculate proportional cu perioadele de asigurare sociala realizate in cele doua sisteme de pensii.

Referitor la exportul de prestatii pentru beneficiarii sistemului public de pensii stabiliti in strainatate, pensia medie este de 661 de lei.

Potrivit sursei citate, cetatenii aflati peste hotare care beneficiaza de pensii din partea statului roman locuiesc nu doar in tarile membre UE, ci si in Macedonia, Turcia, Coreea de Sud, Republica Moldova, Armenia, Maroc, Rusia sau Canada.

Vechimea din străinătate se ia în considerare la calculul pensiei

de

Vechimea din străinătate se ia în considerare la calculul pensiei

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/YmHX2jmrAz3

Vechimea din străinătate se ia în considerare la calculul pensiei

Veşti bune pentru doljenii care au lucrat atât în România, cât şi în alt stat membru UE. Drepturile de pensie se calculează prin totalizarea perioadelor de cotizare realizate atât pe teritoriul României, cât şi în alt stat european.

Conform regulamentelor nr. 1408/71/CEE, 574/72/CEE şi CE nr. 888/2004 şi 987/2009, cetăţenii statelor Uniunii Europene care au lucrat atât pe teritoriul României, cât şi în altă țară membră UE pot primi pensie din ambele părți. Pentru aceasta, ei trebuie să depună o cerere la instituţia abilitată din ţara în care locuiesc, cu condiţia să fi lucrat în ţara respectivă. Instituţia respectivă facilitează apoi schimbul de informaţii între ţările care au legătură cu cererea de pensie. Potrivit site-ului Comisiei Europene, odată notificată cu privire la deciziile luate de ţările vizate, instituţia de contact va trimite către beneficiar „documentul P1“, care include o prezentare a hotărârilor luate de fiecare ţară cu privire la cererea de pensie şi care, implicit, oferă informaţii despre modul în care instituţiile au gestionat diferitele perioade de cotizare şi îi permit beneficiarului să vadă, de exemplu, unde există perioade neacoperite sau suprapuneri ale mai multor perioade de cotizare. Cu toate că, în funcţie de fiecare caz în parte, acest proces poate dura mai mult sau mai puţin, oamenii vor beneficia de dreptul de pensie începând cu data la care au depus cererea, astfel că-şi vor primi banii retroactiv.

Obţineţi din timp informaţii din toate ţările în care aţi lucrat

Odată depusă cererea de pensionare la instituţia din țara de reşedinţă, aceasta este valabilă pentru instituţiile din toate ţările în care persoana respectivă are stagiu de cotizare. Astfel, persoanele care au lucrat în mai multe ţări, iar vârsta de pensionare diferă de la o ţară la alta trebuie să se intereseze cu privire la vârsta de pensionare. „În unele ţări puteţi solicita pensie pentru limită de vârstă la 60 de ani, în altele trebuie să aşteptaţi până la 67. De aceea este important să obţineţi din timp informaţii din toate ţările în care aţi lucrat cu privire la situaţia dumneavoastră. Cuantumul pensiei dumneavoastră ar putea fi afectat dacă solicitaţi o pensie înaintea alteia. Instituţia de contact (în mod normal instituţia din ţara în care lucraţi) şi instituţiile din celelalte ţări vizate vă vor oferi informaţii suplimentare“, notează site-ul Comisiei Europene (http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=857&langId=ro&intPageId=975).

Doar 105 pensionari doljeni iau pensii în baza stagiilor de cotizare cumulate

Numărul celor care s-au întors în ţară după ce au muncit în străinătate şi care au solicitat la Casa Judeţeană de Pensii Dolj să li se calculeze cuantumul pensiei în baza stagiilor de cotizare cumulate este extrem de mic. Astfel, doar 0,05% din cei aproximativ 200.000 de pensionari din judeţ au astfel de pensii. „În Dolj există 105 pensionari ce beneficiază de drepturi calculate prin cumularea stagiului de cotizare realizat atât pe teritoriul României, cât şi pe teritoriul altor state membre UE. Aceştia au lucrat în toate statele membre UE“, se arată într-un comunicat trimis Gazetei de Sud de Casa Judeţeană de Pensii Dolj. Potrivit acestuia, cuantumul total al pensiilor acestor persoane este de 30.079 de lei.

Românii care au lucrat doar în străinătate trebuie să ceară pensia acolo

Românii care au lucrat într-o singură ţară, alta decât România, fără a fi cetăţeni ai ţării respective şi fără a mai locui acolo, pot beneficia, la rândul lor, de pensie. Cuantumul acesteia va fi calculat în conformitate cu legislaţia ţării în care au lucrat, în acelaşi mod în care este calculat şi pentru cetăţenii ţării respective. Cei aflaţi în această situaţie trebuie să solicite însă pensia în ţara în care au lucrat. Potrivit reglementărilor în vigoare, persoanele care nu au lucrat niciodată în ţara în care locuiesc trebuie să solicite pensia în ţara în care au lucrat ultima dată.


Transferul contributiilor pentru pensii ale romanilor din strainatate

de

Transferul contributiilor pentru pensii ale romanilor din strainatate

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/4mXXeD6CcGf

Transferul contributiilor pentru pensii ale romanilor din strainatate

Începând cu luna august 2008, beneficiarii sistemului public de pensii stabiliţi în străinătate îşi primesc pensia pe teritoriul statului de domiciliu sau de resedinţă (stat de şedere obişnuită), în contul bancar declarat la casa teritorială de pensii în evidenţa căreia se află dosarul de pensie. Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) a încheiat un parteneriat cu CITIBANK EUROPE PLC. DUBLIN, sucursala România, prin intermediul căruia pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor sistemului public se transferă în străinătate, într-un cont bancar deschis de aceştia la o bancă de pe teritoriul statului de domiciliu sau de şedere obişnuită, după caz. Primele plăţi în străinătate au fost asigurate în luna iulie 2008, în vederea testării procedurilor de transfer.

Aderarea României la Uniunea Europeană a impus renunţarea la clauzele de reşedinţă (şedere obişnuită) în cazul beneficiarilor stabiliţi pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene (UE) şi, ulterior, ale Spaţiului Economic European (SEE). Potrivit legislaţiei comunitare în vigoare, persoana care are dreptul la pensii şi la ajutoare de deces, dobândite potrivit legislaţiei române, va beneficia de aceste prestaţii chiar dacă locul său de şedere obişnuită este stabilit pe teritoriul altui stat membru al UE, SEE şi Elveţia.

De asemenea, pentru a asigura egalitatea de tratament între toţi beneficiarii sistemului public de pensii şi luând în considerare solicitările venite din partea celor care nu au domiciliul pe teritoriul unui stat membru al UE, SEE şi Elveţia şi nici nu îşi pot desemna un mandatar cu domiciliul pe teritoriul României, a fost prevăzută posibilitatea plăţii drepturilor cuvenite din sistemul public şi pe teritoriul statelor extracomunitare.

Începând cu 01.11.2009, prin OUG nr. 113/2009 privind serviciile de plată, cu modificările şi completările ulterioare, au fost transpuse prevederile Directivei nr. 2007/64/CE, în conformitate cu care costurile aferente transferurilor între statele membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, într-o monedă oficială a unui stat membru al Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European sunt suportate în mod corespunzător şi proporţional de către beneficiar şi plătitor.

În consecinţă, începând cu luna noiembrie 2009, plăţile care fac obiectul Directivei menţionate s-au  efectuat cu indicativul de plăţi SHA şi nu BEN, această nouă metodă de suportare a comisioanelor fiind în favoarea beneficiarilor.

În vederea asigurării exportului prestaţiilor pe teritoriul statului de domiciliu (de şedere permanentă), titularul drepturilor de pensie fie transmite detaliile bancare (numele aşa cum este înregistrat la bancă, denumirea băncii, adresa băncii, cod de identificare bancară – BIC/SWIFT, număr de cont bancar internaţional – IBAN), prin intermediul instituţiei de asigurări sociale de la locul de şedere permanentă, fie completează declaraţia de transfer în străinătate al drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii şi o depune la sediul casei teritoriale de pensii, personal sau prin mandatar desemnat cu procură specială în acest sens, emisă conform legii, însoţită de un document care confirmă detaliile bancare şi de o copie a actului de identitate al titularului care atestă locul de şedere permanentă. Transmiterea declaraţiei de transfer în străinătate al drepturilor cuvenite şi a documentelor care o însoţesc se poate face prin poştă, la sediul casei teritoriale de pensii sau prin e-mail, scanate, la adresa electronică oficială a casei teritoriale de pensii, postate de instituţia menţionată pe site-ul acesteia.


Contribuţia la fondul sistemului de asigurări sociale și pensii

de

Contribuţia la fondul sistemului de asigurări sociale și pensii

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/WXECQsEopo6

 

Contribuţia la fondul sistemului de asigurări sociale și pensii

Despre Contribuţie

Noţiune

Avocatul înscris în barou, cu drept de exercitare a profesiei,este obligat să contribuie la constituirea fondului C.A.A.

Nivelul contribuţiei obligatorii este stabilit de către Consiliul U.N.B.R, potrivit nevoilor curente şi de perspectivă ale Casei de Asigurări a Avocaţilor.

Contribuţia se datorează lunar de către avocaţi, de la data înscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, ca stagiari sau definitivi.

Contribuţiile avocaţilor la fondurile de asigurări sociale nu sunt impozabile.

NB: În sensul celor precizate, a se vedea:

  • Legea nr. 51/1995 (r1) pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat – Art. 76 alin. (2).
  • OUG 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, aprobată, modificată şi completată prin Legea 452/2001 – Art. 3
  • Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor – Art.9, art. 22 şi 23 alin. (1). şi art. 25 alin. (2)
  • Regulamentul de organizare şi funcţionare al Casei de Asigurări Sociale a Avocaţilor – Art. 4

Plata contribuţiei lunare

Plata contribuţiei lunare pentru constituirea fondurilor C.A.A. se va efectua prin transfer în contul bancar al filialei în care avocatul este înscris sau la casieria acesteia până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata.

În cazul achitării contribuţiei prin ordin de plată, plata se consideră făcută la data debitării contului bancar al plătitorului.

În cazul în care data de 25 a lunii este o zi nelucrătoare, plata contribuţiei se socoteşte făcută în termen dacă este făcută în ziua lucrătoare imediat următoare datei de 25.

NB: În sensul celor precizate, a se vedea:

  • Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor – Art. 23 alin. (2) – (3)şi art. 27 alin. (1).
  • Regulamentul de organizare şi funcţionare al Casei de Asigurări Sociale a Avocaţilor – Art. 5 alin. (1).

Declaraţia. Regularizarea. Copia deciziei de impunere

La achitarea contribuţiei lunare, avocatul este obligat să depună şi o declaraţie pe proprie răspundere, care să ateste veniturile realizate din onorarii în luna pentru care se plăteşte cota de contribuţie.

Avocatul care plăteşte cota maximă de contribuţie nu are obligaţia de a declara valoarea veniturilor suplimentare cotei plătite.

Anual, după caz, contribuţia la fondul Casei de Asigurări a Avocaţilor se va regulariza în funcţie de veniturile brute, realizate din onorarii.

În vederea regularizării contribuţiei la fondul sistemului, avocaţii vor depune la filială declaraţie pe propria răspundere privind veniturile realizate din profesie pe anul anterior.

Arhivarea declaraţiilor privind veniturile brute realizate din onorarii poate fi ţinută pe suport electronic sau pe suport material.

Avocatul care nu a plătit contribuţia maxima este obligat să depună la filială, în fiecare an, copia deciziei definitive de impunere în cel mult 15 zile de la data comunicării acesteia de către organul fiscal.

Pe baza declaraţiilor avocaţilor cu privire la veniturile lunare realizate din onorarii, Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor România va stabili valoarea venitului brut pe profesie pe fiecare an.

NB: În sensul celor precizate, a se vedea:

  • Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor – Art. 23 alin. (5) – (8).
  • Regulamentul de organizare şi funcţionare al Casei de Asigurări Sociale a Avocaţilor – Art. 5 alin. (2) – (4), (6) şi (7).

Majorările de întârziere

Depăşirea cu cel mult 5 zile a termenului de plată prevăzut la alineatul precedent atrage obligaţia de plată a majorărilor de întârziere în favoarea C.A.A. aplicate la suma datorată, în cuantumul prevăzut în Statutul Profesiei.

Cuantumul majorărilor de întârziere este prevăzut de art. 222 alin. (4) din Statutul Profesiei de Avocat.

NB: În sensul celor precizate, a se vedea:

  • Statutul Profesiei de Avocat – Art. 222 alin. (4) şi art. 308 alin.3
  • Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor – Art. 23 alin. (4) art. 27 alin. (2)

Calculul contribuţiei

Baza de calcul a contribuţiei individuale la fondul sistemului de asigurări sociale şi pensii, în cazul avocaţilor, o constituie venitul brut lunar individual realizat din profesie.

Avocatul contribuie la sistemul de asigurări sociale a avocaţilor, cu titlu de contribuţie obligatorie la constituirea fondurilor CAA, cu o cotă procentuală din baza de calcul prevăzută la alin. 1, dar nu mai puţin de suma reprezentând cota minimă obligatorie şi nici mai mult de cota maximă de contribuţie obligatorie.

Cota procentuală prevăzută de alin. 2, precum şi cota minimă şi maximă de contribuţie obligatorie se stabilesc de consiliul UNBR la propunerea Consiliului CAA.

Pentru anul 2010, contribuţiile la sistemul de asigurări sociale al avocaţilor, se stabilesc conform datele cuprinse în decizia nr. 420 /27.09.2008 a Consiliului U.N.B.R.

NB: În sensul celor precizate, a se vedea:

  • Statutul Profesiei de Avocat – Art. 222 alin. (1) – (3).
  • Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor – Art. 25 alin. (1) – (3).


Reduceri la varsta de pensionare – Beneficii

de

Reduceri la varsta de pensionare – Beneficii

 

Reduceri la varsta de pensionare - Beneficii

Conform legii pensiilor, din grupa I de munca fac parte locurile de munca din mai multe domenii, dintre care:

  • unitatile miniere, pentru personalul care isi desfasoara activitatea in subteran cel putin 50% din timpul normal de munca in luna respectiva;

  • activitatile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la radiatii;

  • activitatile din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale;

  • aviatia civila

  • activitatea din sectoarele care utilizeaza materii explozive, pulberi si munitii

  • activitatea din locurile de munca incadrate in categoriile de risc radiologic III si IV din centrale nuclearoelectrice, unitati de cercetare-dezvoltare in domeniul nuclear, unitati de fabricare a combustibilului nuclear, unitati de tratare si depozitare a deseurilor radioactive, instalatii radiologice si alte instalatii nucleare

  • activitatea desfasurata in subteran la constructii hidrotehnice de tuneluri, de galerii, precum si de centrale electrice subterane, la exploatari din cariere prin tuneluri si galerii

  • activitatea desfasurata in subteran: lucrari de constructii, intretinere si reparatii de tuneluri, de cai ferate, drumuri, precum si galeriile aferente, cu adancimi mai mari de 8 m

  • activitatile desfasurate in subteran in cadrul metroului

  • activitatea de exploatare portuara desfasurata de docheri si de docheri-mecanizatori
  • activitatea desfasurata de personalul navigant din unitatile de transport maritim si fluvial, care lucreaza in sala masinilor de pe navele maritime si fluviale cu capacitate de peste 600 CP
  • lucrari permanente sub apa la suprapresiune: scafandri si chesonieri
  • activitatea desfasurata de personalul de pe platforme marine
  • activitatea desfasurata de personalul care lucreaza in exploatari forestiere: fasonatori, corhanitori, funicularisti, tractoristi, conducatori de tractoare articulate forestiere, sortatori

Potrivit ministrului muncii, numarul celor care ar urma sa beneficieze de aceste schimbari este de 20.000: „Este foarte greu de stabilit, pentru ca sunt dosare si acestea trebuie depuse. Nu le avem in evidenta. Dintr-un calcul estimativ pe care l-am facut la minister nu cred ca vor depasi 20.000”, a spus Campeanu, citata de presa centrala.

Oficialul a mentionat, de asemenea, ca noile reglementari nu se vor aplica retroactiv, astfel ca de reducerea la varsta de pensionare vor beneficia doar cei care depun de acum incolo dosarele de pensionare.

Legea nr. 380/2013, aplicabila deja, mai stabileste ca, in vederea reducerii varstelor de pensionare, perioadele de vechime in munca realizate in grupa a II-a de munca pana la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare in conditii deosebite.


Modificari legea pensiei – Modificari

de

Modificari legea pensiei – Modificari

 

Modificari legea pensiei - Modificari

Legea pensiilor, modificata din nou. Cei care au lucrat in grupa I vor beneficia de reduceri importante la varsta de pensionare.

Varsta standard de pensionare se va reduce pentru persoanele care au lucrat in grupa I de munca, dupa cum se arata intr-un act normativ intrat in vigoare la inceputul acestui an. Mai exact, cei care au lucrat in grupa I de munca inainte de 1 aprilie 2001 vor beneficia de o reducere de trei ani la varsta de pensionare pentru fiecare sapte ani munciti in conditii speciale.

Legea pensiilor a fost modificata la sfarsitul anului trecut prin Legea 380/2013, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 842, din 30 decembrie 2013. Noile reglementari, in vigoare din 2 ianuarie 2014, stabilesc ca persoanele care au lucrat in grupa I de munca inainte de 1 aprilie 2001 vor fi incadrate in conditii speciale.

Acest lucru inseamna ca vor beneficia de o reducere de trei ani la varsta de pensionare pentru fiecare sapte ani munciti in aceasta grupa, dupa cum a declarat ministrul Muncii, Mariana Campeanu, citata de presa centrala.

Concret, potrivit legii deja in vigoare, pentru un stagiu de cotizare realizat in grupa I de munca de 6 ani, varsta standard de pensionare se reduce cu 3 ani. De asemenea, pentru 18 ani de munca, scaderea va fi de 8 ani, in timp ce pentru 26 de ani si peste 26 de ani de munca, varsta standard de pensionare scade cu 13 ani.

Mai jos puteti urmari un tabel care arata cum se reduce varsta de pensionare in functie de stagiul de cotizare:


Cotele de contribuţii – 2009

de

 Cotele de contribuţii – 2009

 

 

Cotele de contribuţii - 2009
Avand în vedere prevederile Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2009, CNPAS face urmatoarele precizari:
1.  Potrivit art. 16 alin.(1) din Legea nr. 19/2009 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2009, valoarea punctului de pensie, stabilita potrivit prevederilor art. 80 din Legea nr. 19/2000, cu modificarile şi completarile ulterioare, este de 718,4 lei de la 1 aprilie 2009 şi de 732,8 lei de la 1 octombrie 2009.


2.  În aplicarea prevederilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile şi completarile ulterioare, salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2009, potrivit art. 16 alin.(2) din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2009, este de  1.693 lei.
3. În conformitate cu prevederile art.18 alin.(2) şi (3) din Legea nr. 19/2000, cu modificarile şi completarile ulterioare, pentru anul 2009 cotele de contribuţii de asigurari sociale, prevazute la art. 18 alin.(1) şi (3) din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2009 nr. 19/2009, se stabilesc dupa cum urmeaza:
– pentru condiţii normale de munca    :    31,3   %
– pentru condiţii deosebite de munca  :   36,3   %
– pentru condiţii speciale de munca   :     41,3   % .
Cotele prevazute mai sus se aplicǎ începând cu veniturile aferente lunii februarie 2009.
3.1. Potrivit art.18 alin. (1) din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2009 nr. 19/2009, pentru anul 2009 cota contribuţiei individuale de asigurari sociale, datorata potrivit art. 21 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, cu modificarile şi completarile ulterioare, este de 10,5%, indiferent de condiţiile de munca.

           Aceastǎ cotǎ se aplicǎ începând cu veniturile aferente lunii februarie 2009.

3.1.1. Conform art. 18 alin.(2) din Legea bugetului asigurǎrilor sociale de stat pe anul 2009 nr. 19/2009, în cota de contribuţie individuala de asigurari sociale este inclusa şi cota de 2% aferenta fondurilor de pensii administrate privat.
3.2. Diferenţa dintre cotele de contribuţie de asigurari sociale aprobate prin lege, funcţie de condiţiile de munca, şi cota de contribuţie individuala de asigurari sociale se suporta de angajator. Cotele de contribuţie de asigurǎri sociale datorate de angajatori sunt urmǎtoarele:

         – pentru condiţii normale de munca    :   20,8   % 
         – pentru condiţii deosebite de munca  :  25,8   %
– pentru condiţii speciale de munca   :    30,8   % .
4. Conform prevederilor art. 17 din Legea bugetului asigurǎrilor sociale de stat pe anul 2009 nr. 19/2009, cuantumul ajutorului de deces prevazut de Legea nr. 19/2000, cu modificarile şi completarile ulterioare, se stabileşte astfel:
a) în cazul decesului asiguratului sau pensionarului:  1.702 lei;
b) în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului: 851 lei.

     Aceste valori  ale ajutorului de deces se aplicǎ începând cu data de 1 a lunii urmǎtoare publicǎrii Legii bugetului asigurǎrilor sociale de stat pe anul 2009 în Monitorul Oficial al României , Partea I. Întrucât legea s-a publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 27 februarie 2009, aceste valori se vor aplica începând cu data de 1 martie 2009.


Cotele de contributii – 2010

de

Cotele de contributii – 2010

 

Cotele de contributii - 2010

Având în vedere prevederile Legii nr. 12/2010 a bugetului asigurǎrilor sociale de stat pe anul 2010, publicatǎ în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61/27 ianuarie 2010,
Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale
informează

    1. Valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei.

    2. Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 este de  1.836 lei.

    3. Noua valoare a salariului mediu brut este valabilǎ începând cu data de 30 ianuarie a.c., data intrǎrii în vigoare a legii.

    4.  Pentru anul 2010 cotele de contribuţie de asigurǎri sociale se stabilesc, dupǎ cum urmeazǎ:

– pentru condiţii normale de muncă    :       31,3   %
– pentru condiţii deosebite de muncă  :       36,3   %
– pentru condiţii speciale de muncă    :       41,3   % .

3.1. Cota contribuţiei individuale de asigurări sociale este de 10,5%, indiferent de condiţiile de muncă.

            Cotele prevǎzute la pct. 3 şi 3.1 se aplicǎ începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2010.

             3.1.1. În cota de contribuţie individuală de asigurări sociale este inclusă şi cota de 2,5% aferentă fondurilor de pensii administrate privat.

           Cota de 2,5% se aplicǎ asupra veniturilor brute realizate, începând cu cele corespunzǎtoare lunii ianuarie 2010.

            3.2. Diferenţa dintre cotele de contribuţie de asigurări sociale aprobate prin lege, funcţie de condiţiile de muncă, şi cota de contribuţie individuală de asigurări sociale se suportă de angajator.

       4. Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte astfel:
a) în cazul decesului asiguratului sau pensionarului:  1.836  lei;
b) în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului: 918 lei.

      Noua valoare a ajutorului de deces prevǎzutǎ de lege este valabilǎ începând cu data de 30 ianuarie a.c., data intrǎrii în vigoare a legii.

      5. Începând cu data de 1 ianuarie 2010, cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor, în cazul pensionarilor de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate, drept ce se acordă potrivit prevederilor art. 61 alin.(1) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, este în cuantum egal cu 80% din valoarea unui punct de pensie, stabilită anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, potrivit art. 80, respectiv  587 lei.


Pensii Romania

de

Pensii obligatorii administrate privat (Pilonul II)

 

Pensii facultative administrate privat (Pilonul III)

 

 

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

https://www.coltuc.ro