In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Recalculare alcoolemie+Dosar penal alcool+Avocat accidente

Calculare alcoolemie+Recalculare alcoolemie+Dosar penal alcool+Avocat accidente Pe rol, soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt împotriva deciziei penale nr. 240 din 14 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, privind pe inculpatul

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns avocat pentru intimatul inculpat -.

Procedura completă.

S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.

Reprezentantul Parchetului a solicitat admiterea recursului parchetului, casarea deciziei și sentinței și condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.79 alin.1 din OUG nr.195/2002.

A arătat că în mod greșit a fost achitat inculpatul în temeiul art.10 lit.b Cod pr.penală, întrucât au fost ignorate probele administrate în faza de urmărire penală, iar inculpatul a condus autoturismul având o alcoolemie mai mare de 0,80 gr.%0

Avocat pentru intimatul inculpat, a solicitat respingerea recursului formulat, arătând că proba, respectiv expertiza medico-legală care a stabilit gradul de alcoolemie, nu poate fi înlăturată fiind administrată în mod legal. Deși aceasta prezintă un caracter teoretic, în cauză nu există probe privind săvârșirea de către inculpat a infracțiunii.

În replică, procurorul a arătat că noua expertiză a fost efectuată în baza unei declarații a inculpatului dată ulterior, în care a arătat alte împrejurări decât cele de la urmărirea penală.

CURTEA,

Asupra recursului de față:

Prin sentința penală nr.86/ 24 mai 2007, pronunțată de Judecătoria Balș în dosarul nr-, în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap.C.P.P. la art. 10 alin.1 lit. b s C.P.P.-a dispus achitarea inculpatului – fiul lui G și, născut la 22 noiembrie 1974, în B, județul O cu domiciliul în comuna, sat, județul O, studii 8 clase, stagiul militar îndeplinit, căsătorit, doi copii minori, fără ocupație, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 79 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 37 lit. b; cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Balș nr. 635/P/2005, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 79 alin. 1 din OUG 195/2002, în actul de sesizare reținându-se că la data de 28.08.2005 a condus pe drumurile publice un autoturism marca. împrejurare în care a fost oprit de organele de poliție și testat cu aparatul alcooltest iar ulterior i s-au recoltat probe biologice stabilindu-i-se o alcoolemie de 1,10 gr.%0 și respectiv 0,95 gr.%

Pe parcursul cercetării judecătorești instanța a audiat inculpatul care, a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice cu aproximativ o J de oră înainte de a fi oprit de organele de poliție și la cererea acestuia, s-a administrat proba științifică, respectiv expertiza medico legală având ca obiect interpretarea retroactivă a alcoolemiei, mijloc de probă ce a atestat faptul că la ora 2,35 alcoolul ce se afla în organismul inculpatului, în faza de absorbție, putea avea teoretic o alcoolemie în creștere de cca. 0,75 -0,80 gr.%

S-a reținut astfel, că potrivit art. 79 alin. 1 din OUG 195/2002 „conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană ce are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 gr. alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani”, dispoziție legală în raport cu care a constatat că fapta inculpatului nu este prevăzută de legea penală, neavând relevanță împrejurarea că inculpatul nu a solicitat recalcularea alcoolemii în faza de urmărire penală, această probă putând fi cerută și în fața instanței de judecată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Balș care a criticat sentința penală pentru netemeinicie întrucât a fost pronunțată cu încălcarea dispoz. art. 62, 63 conform C.P.P. cărora în vederea aflării adevărului organul de urmărire penală și instanța de judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele pe bază de probe, acestea neavând o valoare dinainte stabilită în condițiile în care aprecierea fiecăreia a se face în urma examinării tuturor și în vederea aflării adevărului.

S-a susținut, că în timpul cercetării judecătorești, inculpatul solicitat recalcularea alcoolemiei, probă încuviințată de instanță, deși, în faza de urmărire penală procurorul i-a adus la cunoștință în mod expres acest drept pe care însă a refuzat să-l exercite arătând că nu are obiecțiuni cu privire la valoarea alcoolului.

Prin decizia penală nr. 240 din 14 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, s-a admis apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Balș și a fost desființată în parte sentința în sensul că în baza art. 12 va C.P.P. sesiza O – Serviciul poliției rutiere cu privire la fapta comisă de inculpatul -.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

Cheltuielile judiciare în apel, incluzând 100 lei onorariu de avocat din oficiu avansat Baroului O, au rămas în sarcina statului.

În mod nejustificat prima instanță a încuviințat această probă și a ignorat neconcordanțele existente în declarațiile inculpatului în condițiile în care la organele de cercetare penală și la procuror a declarat că băuse două sticle cu bere de 0,500 ml. și 2-3 pahare cu vin iar la instanță a susținut că a consumat 200 gr. whisky, contradicții ce ar fi trebuit să ridice un semn de întrebare asupra sincerității declarațiilor inculpatului câtă vreme acestea nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă.

De asemenea, în mod greșit prima instanță a ținut seama de concluziile expertizei medico legale câtă vreme potrivit deciziei penale nr. 402/ 24.01.2002 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, un calcul retroactiv al alcoolemiei putea fi avut în vedere de instanță numai dacă susținerile inculpatului, ce au stat la baza efectuării expertizei, se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.

Examinând apelul formulat prin prisma motivului invocat cât și din oficiu tribunalul a reținut următoarele:

Așa cum a reținut și prima instanță în raport de declarația inculpatului în faza de urmărire penală și judecată și de conținutul rezultatului alcooltest, în seara zilei de 28.08.2005 inculpatul după ce a consumat băuturi alcoolice a condus autodacia 1310 cu nr. de înmatriculare 07. pe raza orașului B, împrejurare în care a fost oprit de organele de poliție și testat cu aparatul alcooltest la ora 2,38 ( fila 7 ) stabilindu-i-se o concentrație de 0,70 mg/l alcool pur în aer expirat.

A fost condus la Spitalul județean unde i-au fost recoltate două probe de sânge la ora 2,50 și respectiv 3,50, rezultatul buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. 825/826/ 7.09.2005 ( fila 8 ) stabilind o alcoolemie de 1,10 gr.%o și 0,95 gr%

În fața primei instanțe inculpatul a solicitat recalcularea alcoolemie, probă încuviințată de instanță în mod legal și temeinic câtă vreme pe parcursul judecății potrivit art. 320 alin. 4 C.P.P.” procurorul și părțile pot cere administrarea de noi probe în cursul cercetării judecătorești” iar instanța a apreciat conform art. 67 că C.P.P. aceasta este utilă și concludentă soluționării cauzei.

Critica formulată de parchet, în sensul că inculpatul nu a solicitat această probă în faza de urmărire penală, nu a putut fi primită, această împrejurare neconstituind un impediment pentru exercitarea acestui drept de către inculpat, în fața primei instanțe, câtă vreme, potrivit art. 6 și C.P.P. art. 6 din CEDO dreptul de apărare al inculpatului este garantat în tot cursul procesului penal.

Nici critica privind faptul că susținerile inculpatului nu s-au coroborat cu nici o probă, nu a putut fi reținută, câtă vreme, afirmația inculpatului potrivit căreia ar fi consumat 200 ml whisky cu gheață a fost confirmată de depoziția martorului, audiat de instanța de apel, care, la termenul din 17.10.2007 a relatat într-adevăr, că în seara respectivă inculpatul a consumat 150-200 gr. wisky și după o J de oră a plecat cu autoturismul spre comuna fiind oprit de organele de poliție. În aceste împrejurări s-a apreciat că proba științifică solicitată de inculpat a fost în mod legal administrată de prima instanță potrivit obligației prev. de art. 62 potrivit C.P.P. căruia ” în vederea aflării adevărului organul de urmărire penală și instanța de judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele pe bază de probe”, și avută în vedere la soluționarea cauzei, soluția de achitare pronunțată fundamentându-se pe concluziile acesteia potrivit cărora ” la ora 2,35 alcoolul se afla în organismul inculpatului în faza de absorbție putând avea teoretic o alcoolemie în creștere de cca. 0,75-0,80 gr.%o”.

De altfel, buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei, a atestat rezultatul alcoolemiei la ora 2,50 și respectiv 3,50, ca fiind de 1,10 gr.%o și 0,95 gr.%o însă, potrivit alcooltestului, cu care inculpatul fost testat imediat după ce a fost oprit de organele de poliție în trafic la ora 2,38, moment în care, concentrația de alcool era de 0,70 mg./l alcool pur în aer expirat.

Pe de altă parte, la acea oră, potrivit raportului de expertiză medico legală, alcoolemia inculpatului era în creștere fiind de cca. 0,75-0,80 gr.%o, astfel că valoarea acesteia era evident mult mai mică în momentul conducerii autoturismului de către inculpat, activitate desfășurată anterior testării acestuia cu aparatul alcooltest.

Apelul parchetului a fost admis dintr-un alt motiv și anume acela al omisiunii instanței de fond de a face aplicarea art. 12 C.P.P. potrivit căruia” în cazurile arătate în art. 10 lit. b, d și e cod pr.penală, procurorul care dispune clasarea sau scoaterea de sub urmărire, ori instanța de judecată care pronunță achitarea, dacă apreciază că fapta ar putea atrage măsuri ori sancțiuni altele decât cele prevăzute de legea penală, sesizează organul competent”.

În acest sens, s-a reținut că în ziua de 28.08.2005, inculpatul a condus un autoturism pe drumurile publice în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice, faptă ce constituie contravenție, în măsura în care nu atrage incidența legii penale și se sancționează cu amendă și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării executării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 zile, potrivit art. 102 alin. 3,lit. a din OUG -.

Întrucât, în cauză, fapta inculpatului a atras aplicarea acestor măsuri, tribunalul a admis apelul și va sesiza organul îndreptățit potrivit legii să aplice sancțiunea contravențională, respectiv IPJ O – Serviciului poliției rutiere.

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, solicitând admiterea, casarea hotărârilor pronunțate de cele două instanțe și pe fond, condamnarea inculpatului, la stabilirea pedepsei urmând să se țină cont de antecedentele penale ale acestuia.

Criticile formulate de parchet, în sensul greșitei achitări a inculpatului sunt nefondate.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.797/i întocmit de INML ” Minovici” B, la ora 2.35 alcoolul se afla în organismul numitului în faza de absorbție putând avea, teoretic, o alcoolemie în creștere de cca 0,75-0,86 gr.%0.

Ca urmare, instanța de apel a apreciat în mod corect că fapta inculpatului nu atrage incidența legii penale și constituie contravenție, potrivit art.102 alin.3 lit.a din OUG nr.195/2002.

Având în vedere constatările de mai sus, Curtea în temeiul art.38515 pct.1 lit.b Cod pr.penală, va respinge recursul formulat ca nefondat.

În baza art.192 alin.3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt împotriva deciziei penale nr. 240 din 14 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, privind pe inculpatul -, ca nefondat.