AVOCAT MEDIERE

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

de

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Perspective asupra dobandirii viitoare a terenurilor agricole

de

Perspective asupra dobandirii viitoare a terenurilor agricole

 

Prin noile reglementari, Agentia Domeniilor Statului se va transforma in Autoritatea pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare si simultan va trece direct in subordinea prim-ministrului”, au declarat sursele citate. Noul proiect de lege urmeaza sa fie adoptat miercuri de Guvern si trimis la Parlament, pentru ca in ianuarie-februarie 2014 sa intre deja in functiune, au mentionat sursele din MADR.

 

Ministerul Agriculturii vrea ca, incepand din 2014, proprietarii sa-si vanda terenurile extravilane cu respectarea dreptului de preemptiune acordat, in ordine:

  • coproprietarilor persoane fizice

  • arendasilor,

  • vecinilor persoane fizice,

  • persoanelor fizice cu varsta de pana la 40 de ani care desfasoara activitati agricole pe raza administrativ-teritoriala a localitatii unde este situat terenul respectiv,

  • Statului Roman

Avocat mediere – Avocatul mediator

de

Avocat mediere – Avocatul mediator

Independența clauzei de mediere

Art. 2 alin. (5) din legea medierii prevede că părțile pot introduce o clauză de mediere în orice contract ce are ca obiect drepturi de care acestea pot dispune, iar validitatea acestei clauze nu depinde de validitatea contractului. Desigur, este posibilă și încheierea unei convenții distincte, adițională celei inițiale, prin care părțile se obligă să recurgă la mediere înainte de a formula o cerere de chemare în judecată.

Care este utilitatea clauzei de mediere? Credem că ea prezintă importanță pentru situațiile în care parcurgerea ședinței de informare nu este obligatorie prin lege, pentru că efectul ei îl constituie introducerea obligativității acestei proceduri prin voința părților contractante. Așadar, deși legea nu obligă părțile să participe la o ședință de informare privind avantajele medierii, ele se obligă ca, în caz de divergențe derivând din contract, să parcurgă această procedură.

Despre ce fel de divergențe poate fi vorba? Nu este întâmplătoare prevederea referitoare la independența clauzei de mediere față de contract (sau a contractului adițional încheiat ulterior), pentru că efectul acestei prevederi este că chiar în cazul în care contractul este nul sau anulabil și există divergențe între părți privind desființarea acestuia și repunerea

lor în situația anterioară, acestea vor fi obligate să parcurgă procedura prealabilă referitoare la ședința de informare [întrucât, potrivit dispozițiilor art. 1.246 alin. (3) NCC, nulitatea poate fi constatată sau declarată prin acordul părților, deci nu este necesar să recurgă la instanță, fiind vorba de drepturi de care acestea pot dispune, dacă legea nu prevede altfel)].

Avocat mediator – Procedura de mediere

de

Avocat mediator – Procedura de mediere

Obiectul medierii

Pentru a determina obiectul medierii, cu alte cuvinte, cazurile în care părțile pot recurge la mediere și, dintre acestea, pe acelea în care medierea este obligatorie, trebuie să coroborăm dispozițiile art. 2 cu cele ale art. 601 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, modificată și completată[2].

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (5) din legea medierii, părțile pot recurge la mediere atunci când este vorba despre drepturi de care ele pot dispune. Alin. (4) al aceluiași articol exclude din obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum și orice alte drepturi de care părțile, potrivit legii, nu pot dispune prin convenție sau alt mod admis de lege. Noul Cod civil[3], în dispozițiile referitoare la domeniul de aplicare a contractului de tranzacție, deși nu arată expres ce poate constitui obiect al acestuia, reglementează cazurile exceptate, acestea fiind capacitatea sau starea civilă a persoanelor, precum și drepturi de care părțile nu pot să dispună potrivit legii.

Per a contrario, obiectul contractului de tranzacție îl constituie drepturi de care părțile pot dispune. Comparând conținutul textelor din cele două acte normative, constatăm cu ușurință că ele nu diferă decât sub aspectul formulării, nu și acela al reglementării.

Rezumând, părțile pot recurge la mediere ori de câte ori este vorba despre drepturi de care acestea pot dispune.

Art. 31 din legea medierii prevede că mediatorul trebuie să cunoască ce drepturi nu pot face obiectul medierii și, în cazul acestora, are obligația de a refuza medierea.

Informarea obligatorie privind medierea va putea fi facuta si de avocati – Ordonanta de Urgenta nr. 4/2013

de

Desi OUG nr. 90/2012, care declara avocatii si notarii mediatori de drept, fara indeplinirea niciunei formalitati, nu a trecut de votul final fiind trimisa la comisia juridica, OUG nr. 4/2013 a fost adoptata cu majoritate de voturi.

Ordonanta de Urgenta nr. 4/2013, care priveste si unele masuri referitoare la mediere, a trecut de votul final, fiind adoptata cu majoritate de voturi. Astfel, informarea obligatorie privind medierea va putea fi facuta si de avocati, dar si de catre judecatori, procurori, consilieri juridici si notari.

Printre noutatile aduse de amendamentele Ordonantei se afla si posibilitatea parcurgerii sedintei de informare privind avantajele medierii de avocati, dar si de catre judecatori, procurori, consilieri juridici si notari, impreuna cu partile dintr-un conflict.

Mai exact, conform art. 2 alin. 1 indice 3 din forma noii Legi a medierii, „efectuarea procedurii de informare asupra avantajelor medierii poate fi realizata de catre judecator, procuror, consilier juridic, avocat, notar, caz in care aceasta se atesta in scris”.

De asemenea, noile dispozitii reitereaza gratuitatea sedintelor de mediere si a eliberarii actelor doveditoare informarii.

„Serviciile prestate (…) sunt gratuite, neputandu-se percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita”, se prevede in  art. 2 alin. 1 indice 4.

Inadmisbilitatea cererilor de chemare in judecata ale justitiabililor care nu fac dovada informarii privind medierea va intra in vigoare la 1 august 2013.

Despagubiri la divort+Logodna+Locuinta comuna+Custodie comuna

de

Despagubiri la divort+Logodna+Locuinta comuna+Custodie comuna In practica, custodia comuna inseamna ca deciziile importante legate de copii trabuie luate de ambii parinti, chiar si divortati. Astfel de decizii pot fi cele legate de modalitatile de scolarizare ale copilului, de activitatile extrasoclare pe care acesta ar trebui sa le desfasoare, de iesirile din tara ale copilului, de mutarea intr-o alta localitate ori de administrarea bunurilor copilului.

Dar nu este obligatoriu ca parintii sa beneficieze de custodie comuna. Noul Cod Civil reglemnteaza faptul ca, daca exista motive temeinice – precum faptul ca unul din parinti este violent, dependent de droguri, iresponsabil, etc. – se va stabili custodie exclusiva in favoarea unui singru parinte.

 

avocat-mediator: „Daca nu se schimba reglementarile, medierea nu va functiona cu adevarat”

de

avocat-mediator: „Daca nu se schimba reglementarile, medierea nu va functiona cu adevarat”

„Din punctul meu de vedere, cursurile acestea de formare ca mediator iti asigura autorizarea. Poti deschide cabinetul, dar, mai mult de atat, nu iti ofera. Un mediator nu poate sa dobandeasca capacitati reale de negociator, de facilitator, nu poate sa realizeze acele acorduri de mediere, doar dupa ce urmeaza cele 80 de ore de formare initiala. Mai ales, in conditiile in care toti cei care se inscriu si

trec examenul”, explica avocatul.  Motivele pe care le enunta Mateescu sunt si de bun simt, si practice – atunci cand se redacteaza acordul de mediere, acesta trebuie sa respecte o anumita forma, el urmand sa fie transmis mai departe, fie notarului, fie instantei, pentru a se pronunta o hotarare de expedient. Prin urmare, el trebuie sa fie redactat in asa fel incat instanta sa se poata pronunta pe baza lui. „Daca nu stii de ce sa-l identifici cu CNP, care este importanta formei actului respectiv, poate iesi un mare talmes-balmes. Si, uite, astfel, cand vin acte neconforme,  nici instantele nu mai au incredere in mediere”, explica avocatul.

Antonela Mateescu se plange si de prevederea potrivit careia mediator poate fi orice absolvent de invatamant superior, cu trei ani de experienta. „Conteaza foarte mult experienta pe care o ai. Conteaza cunostintele, conteaza flerul…. Practic, medierea inseamna instinct, plus abilitati de comunicare, dublate de o buna intelegere a spetei. Trebuie sa intelegi cam pe unde este adevarul, sa incadrezi juridic speta si sa conduci lucrurile intr-acolo”, arata ea. „Eu, recunosc, de multe ori, am adus in fata solutia. Ajungeam la un anumit punct in mediere, in care lucrurile se blocau. Si atunci veneam eu si ziceam – dar daca am face asa? Si vedeam cum se lumineaza la fata… in teorie, suntem invatati ca un mediator este neutru, ca nu trebuie sa se implice… eh, in realitate nu e deloc asa ! Eu, cand ies din sedinte de mediere, sunt stoarsa, pentru ca eu chiar vreau sa rezolv problemele”

O alta problema ridicata de avocatul-mediator  este aceea ca, in mediere,  nu exista perioada de stagiatura, adica acea perioada, cum spune Mateescu, in care „inveti meserie si vezi cum se intampla lucrurile cu adevarat”. In plus, mai spune Mateescu, nu exista proceduri de stabilire a onorariului, ceea ce face din mediere un mare mister. „Nimeni nu spune, pe nicaieri, nici in Lege, cat este contractul de mediere, cum taxezi – pe ora, pe sedinta de mediere, pe trei sedinte, la finalul medierii. Toate aceste intrebari ar trebui sa aiba raspuns, sa existe reglementare….”

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!