Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.
Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.
Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:
– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;
– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;
– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;
– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;
– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:
in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.
Prezenta lege stabileşte măsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea şi gestionarea deşeurilor şi prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora.
§ 2. Domeniul de aplicare
Art. 2.
(1) Se exclud din domeniul de aplicare al prezentei legi următoarele:
a) efluenţii gazoşi emişi în atmosferă şi dioxidul de carbon captat şi transportat în scopul stocării geologice şi stocat geologic potrivit prevederilor Directivei 2009/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon şi de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum şi a directivelor2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, cu modificările ulterioare, sau excluşi din domeniul de aplicare al respectivei directive potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din aceasta;
b) solurile (in situ), inclusiv solurile contaminate neexcavate şi clădiri legate permanent de sol;
c) solurile necontaminate şi alte materiale geologice naturale excavate în timpul activităţilor de construcţie, în cazul în care este cert că respectivul material va fi utilizat pentru construcţii în starea sa naturală şi pe locul de unde a fost excavat;
d) deşeurile radioactive;
e) explozibilii declasaţi;
f) materiile fecale, în cazul în care acestea nu intră sub incidenţa alin. (2) lit. b), paiele şi alte resturi vegetale nepericuloase provenite din agricultură sau silvicultură şi care sunt folosite în agricultură ori silvicultură sau pentru producerea de energie din biomasă prin procese ori metode care nu dăunează mediului şi nu pun în pericol sănătatea populaţiei.
(2) Se exclud din domeniul de aplicare al prezentei legi, în măsura în care sunt reglementate prin alte acte normative, următoarele:
a) apele uzate;
b) subprodusele de origine animală, inclusiv produse transformate care intră sub incidenţa Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, cu modificările ulterioare, cu excepţia produselor care urmează să fie incinerate, depozitate sau utilizate într-o instalaţie de producere a biogazului ori a compostului;
c) carcasele de la animalele care au decedat în orice alt mod decât prin sacrificare, inclusiv animale care au fost sacrificate pentru eradicarea unei epizootii şi care sunt eliminate potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002, cu modificările ulterioare;
d) deşeurile rezultate în urma activităţilor de prospectare, extracţie, tratare şi stocare a resurselor minerale, precum şi a exploatării carierelor, care intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive.
(3) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute de alte acte normative aplicabile, sedimentele depuse în apele de suprafaţă în scopul gestionării apelor şi a căilor navigabile sau al prevenirii inundaţiilor, al atenuării efectelor inundaţiilor şi secetei ori asanării terenurilor nu se supun prevederilor prezentei legi, în cazul în care se face dovada că respectivele sedimente sunt nepericuloase.
(4) Actele normative care transpun directive individuale pot stabili pentru gestionarea anumitor categorii de deşeuri reguli speciale pentru cazuri individuale sau reguli care vin în completarea dispoziţiilor prezentei legi.
§ 3. Definiţii
Art. 3.
Semnificaţia termenilor specifici utilizaţi în prezenta lege este prevăzută în anexa nr. 1.
§ 4. Ierarhia deşeurilor
Art. 4.
(1) Ierarhia deşeurilor se aplică în funcţie de ordinea priorităţilor în cadrul legislaţiei şi al politicii în materie de prevenire a generării şi de gestionare a deşeurilor, după cum urmează:
a) prevenirea;
b) pregătirea pentru reutilizare;
c) reciclarea;
d) alte operaţiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică;
e) eliminarea.
(2) Aplicarea ierarhiei deşeurilor menţionată la alin. (1) are ca scop încurajarea acţiunii în materie de prevenire a generării şi gestionării eficiente şi eficace a deşeurilor, astfel încât să se reducă efectele negative ale acestora asupra mediului.
(3) În acest sens, pentru anumite fluxuri de deşeuri specifice, aplicarea ierarhiei deşeurilor poate suferi modificări în baza evaluării de tip analiza ciclului de viaţă privind efectele globale ale generării şi gestionării acestor deşeuri.
(4) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului asigură un proces transparent de elaborare a actelor normative şi a politicii în domeniul gestionării deşeurilor, cu respectarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată.
(5) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului ia în considerare principiile generale ale protecţiei mediului, precauţiei şi durabilităţii, fezabilităţii tehnice şi viabilităţii economice, protecţiei resurselor, precum şi impactul global asupra mediului, sănătăţii populaţiei, economiei şi societăţii, potrivit prevederilor art. 1 şi 20.
§ 5. Subproduse
Art. 5.
Este considerat subprodus, şi nu deşeu potrivit definiţiei de la pct. 9 din anexa nr. 1, o substanţă sau un obiect care rezultă în urma unui proces de producţie al cărui obiectiv principal nu este producerea acestuia şi care îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:
a) utilizarea ulterioară a substanţei sau a obiectului este certă;
b) substanţa sau obiectul poate fi utilizat direct, fără a fi supus unei alte prelucrări suplimentare celei prevăzute de practica industrială obişnuită;
c) substanţa sau obiectul este produs ca parte integrantă a unui proces de producţie;
d) utilizarea ulterioară este legală, în sensul că substanţa sau obiectul îndeplineşte toate cerinţele relevante referitoare la produs, la protecţia mediului şi protecţia sănătăţii pentru utilizarea specifică şi nu va produce efecte globale nocive asupra mediului sau a sănătăţii populaţiei.
6. Încetarea statutului de deşeu
Art. 6.
(1) În cazul în care anumite categorii de deşeuri au trecut printr-o operaţiune prevăzută în anexa nr. 3 şi dacă îndeplinesc criteriile specifice stabilite de Comisia Europeană, acestea încetează să mai fie considerate deşeuri, în sensul prezentei legi.
(2) Deşeurile care încetează să mai fie considerate deşeuri, potrivit prevederilor alin. (1), încetează să mai fie considerate deşeuri în scopul atingerii obiectivelor de valorificare şi reciclare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor şi a vehiculelor scoase din uz, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 1.037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de alte acte normative.
(3) În lipsa criteriilor stabilite la nivel comunitar menţionate la alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului poate decide, prin ordin al ministrului, pentru fiecare caz, dacă un anumit deşeu a încetat să fie considerat ca atare, pe baza unor studii de evaluare a impactului social/economic şi asupra mediului, realizate de aceasta sau de orice altă autoritate/instituţie de la nivel naţional ori european, cu respectarea următoarelor condiţii:
a) substanţa sau obiectul este utilizat în mod curent pentru îndeplinirea unor scopuri specifice;
b) există o piaţă sau cerere pentru substanţa ori obiectul în cauză;
c) substanţa sau obiectul îndeplineşte cerinţele tehnice pentru îndeplinirea scopurilor specifice şi respectă legislaţia şi normele aplicabile produselor;
d) utilizarea substanţei sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra mediului sau sănătăţii populaţiei.
(4) Ordinele prevăzute la alin. (3) sunt notificate statelor membre ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările şi completările ulterioare
Intampin o problema cu angajatorul care nu vrea sa mai imi dea salariu deoarece nu am facut luna aceasta vanzari prea multe. In contract am salariu trecut de 2100 ron lunar dar nu specifica un target anume ptr salariul acesta ci mi sa spus ca in momentul cand obtin o vanzare de cel putin 10.000 euro am un procent de ….. dar tot verbal nimic scris decat salariul lunar de 2100 ron.
Buna ziua, un salariat a lucrat mai multe zile la rand, la un program de 8 ore, doar 4 ore, restul de 4 ore/zi fiind fara plata ( a facut cerere in acest sens). In total are 56 ore nelucrate.
Se inregistreaza in Revisal suspendare de contract?
intr-un bloc cu 8 etaje , s-a stricat liftul. Pentru cei de la etajele superioare este greu de urcat mai ales ptr oameni bolnavi sau cu afectiuni.
Motivarea administratorului este ca nu toata lumea este de acord sa plateasca reparatia .
Intrebare:
– este obligatorie repararea ?
– administratorul poate face credit la banca pentriu suma necesara si apoi distribui costul pe locatari?
– este posibil a trage la raspundere administratia in caz de cutremur sau incendiuy pentru punerea in pericol a locatarilor prin nerepararea liufrtului?
-in cazul nerepararii liftului , poate fi considerata modificarea parametrilor conmstructivi ai blocului ?
De mai bine un un an jumatate, nici nu realizez cat de veche este problema, pt ca nici nu mi-am dat seama cand a inceput, o persoana ma tot suna de pe un numar privat: la ore diferite, cu o frecventa variata: o data pe saptamana, sau in fiecare zi, sau de doua trei orei pe zi. De cele mai multe ori imi da numai beep-uri sau mesaje goale. De cateva ori am raspuns dar nu a spus nimic, a tacut. Si numai de doua ari am avut o scurta conversatie: cica ar fi un „admirator secret”, si ca ” vrea sa se joace cu mine”. Intre timp eu mi-am schimbat si nr. de tel, dar l-a aflat, si a continuant sa ma sune, am blocat numerele private, si nu ma mai deranjeaza soneria telefonului, dar de primit, primesc apelurile, se pare nu ca a fost descurajat. Mi-e nu prea mi-e frica, dar ma ingrijoreaza presevereata aceasta.
Am fost pacalita de fosta patroana sa-mi dau demisia cu acordul ambelor parti de la data de 19 octombrie ,problema este ce pe 16si 17 octombrie am fost la munca si demisia figureaza cu data de 15 dovezi am de la ea mesaje pe tel pt niste comenzi si camerele de supreveghere din interiorul magazinului nu vrea sa-mi dea banii pe cele 2 zile lucrate si cat timp am lucrat la dansa nu am semnat condica prezenta,stat salariu,nici concediu de odihna platit sau luat.La cererea mea sa imi dea
drepturile au refuzat spunandu-mica statele sunt semnate si nu mai tin eu minte ,banii pe concediu i-am primit si am semnat pt ei dar nu mai tin eu minte plus amenintari la adresa familiei si a copilului meu in caz de le fac vreo reclamatie la itm sau garda financiara .Fostul meu loc de munca era intr-un magazin mixt de cartier
Peste o luna voi sustine examenul de absolvire INPPA la Bucuresti.
Pentru cei care au absolvit anii trecuti, ne impartasiti opiniile legate de examen? la ce ati intampinat dificultati (ce materii, profi…), pe ce s-a pus mai mult accentul?
intrebarea e relativa mai mult la examenele orale, despre etapa scrisa formandu-mi deja o relativa opinie din grilele publicate
O persoana(nu este salarita) care incheie cu o firma o conventie in baza codului civil, cota de impozit din contract este de 10 %, cand depune declaratia 200, cum se face efectiv regularizarea? este:
1)16%*(venit brut-CAS-CASS) apoi se determina diferenta de plata a impozitului. Firma a platit initial un impozit de 10%*(venit brut-CAS-CASS).
SAU
Din pacate cum vad la anexa 3 si 4 sint sase puncte iar la norme le metodologice originale sint sapte puncte punctul doi spune clar ca daca ai doua autoturisme mai vechi de zece ani nu beneficiezi de nimic ,va rog sa va uitati daca am dreptate
Sunt român extradat în Belgia, deci nu am cetàtenie româneascà sau adresà în România si vroiam sà stiu dacà am posibilitatea sà deschid o firmà SRL sau PFA (sau alt statut avantajos …?), dar cu activitatea commercialà în Belgia.
vreau sa imi cumpar un autoturism,intrebarea mea este urmatoare: Cat timp pot circula cu masina pe numele vechiului propitar fara sa fiu nevoit sa o inscriu pe numele meu?
Rog un raspuns urgent si cat se poate de explicit.
In dosarele care le-am avut/le am pe rolul instantei, am folosit mailuri, declaratii de venit traduse din lb engleza in lb romana de catre un traducator autorizat.
Intr-o citatie primita pt unul din procese, mi s-a pus in vedere sa depun traducerea legalizata a inscrisurilor de la dosar.
Avand in vedere ca m-am folosit de aceste inscrisuri si in alte dosare, fara sa fie necesara legalizarea, as vrea sa va intreb daca este obligatoriu acest lucru
As avea si eu o intrebare in legatura cu dosarul ce trebuie facut pentru locuintele ANL. Acum cativa ani am fost trecuta in actele de casa a parintilor mei ca proprietara iar acum 2 ani am fost dezmostenita. Acum stau in chirie. Am citit conditiile ce trebuiesc indeplinite pentru dosar, dar nu am inteles ceun lucru.
Daca eu am avut pe nume casa, dar nu o mai am, pot depunde actele la primarie?
in 2011 am incheiat un contract cu aceasta firma, in 2012 nu am mai putut plati si am ramas cu o datorie de 400 lei ,acum am primit o somatie de la o firma de recuperare in valoare de 2100 lei .
in cazul in care as primi o oferta de lucru in alta parte ,dar ar trebui sa ma prezin intr-un interval de timp scurt si nu as mai putea sa indepliniesc conditia din actualul contract de munca ,15 zile preaviz,ce sactiune as putea primi de la actualul angajator
