Curtea de Justiţie UE

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Curtea-de-Justiţie-UE a dat dreptate unei românce: Statul, obligat să-i plătească dobândă la restituirea-taxei-auto

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a dat dreptate Marianei Irimia, din Sibiu, care a cerut în instanţă restituirea taxei auto.

Totodată, ea a solicitat şi dobândă pentru aceşti bani, începând cu data de la care a plătit taxa și până la încasarea ei. Femeia a plătit taxa de poluare în 2008 pentru o mașină adusă din Germania.

În decembrie 2007, Mariana Irimia a cumpărat un autovehicul înmatriculat în Germania. Aceasta s-a prezentat la autoritățile române, în vederea primei înmatriculări a autovehiculului în România, în septembrie 2008 și a plătit suma de 6.707 lei, cu titlu de taxă pe poluare, informează digi 24.

Prin cererea introductivă din 31 august 2009, precizată la 10 decembrie 2009 și la 7 iulie 2011, femeia a chemat în instanţa – la Tribunalul Sibiu – Administrația Finanțelor Publice Sibiu și Administrația Fondului pentru Mediu, solicitând obligarea acestora, pe de o parte, la restituirea sumei plătite cu titlu de taxă pe poluare și, pe de altă parte, la plata dobânzilor legale aferente acestei taxe începând de la data plății acesteia.

Tribunalul Sibiu a constatat că decizia legată de cererea de restituire a taxei de poluare nu ar trebui să pună probleme majore ținând seama de Hotărârea Tatu.

Însă, în ceea ce privește cererea de restituire a dobânzilor aferente acestei taxe, calculate începând de la data plății acesteia, instanța a constatat că este inadmisibilă. Tribunalul Sibiu a argumentat prin faptul că dobânzile sunt acordate de la data formulării cererii de restituire.

Tribunalul a solicitat o opinie Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a dat un răspunsul în favoarea Marianei Irimia.

În Hotărârea Tatu, referitoare la taxa auto, Curtea a decis că articolul 110 TFUE (Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene) trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie, având aceeași vechime și aceeași uzură, de pe piața națională.

300.000 de români care au plătit taxa auto au câștigat în instanță restituirea taxei auto. Cererile de restituire se ridică la 19 milioane de lei, însă statul a plătit până acum 14 milioane de lei.