Daune Morale RCA

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

de

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Ucidere din culpă (art.178 C.p.) – daune morale rca

de

Ucidere din culpă (art.178 C.p.) – daune morale rca

 

Ora estimata: 08:30
Complet: CG14(CN14)
Tip solutie: Condamnare
Solutia pe scurt: În baza art. 178 alin. 1 şi 2 cp cu aplicarea art. 320/1 condamnă pe inculpatul Ali Behchet la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă. În baza art.184 alin. 2 şi 4 cu aplicarea art. 320/1 condamnă pe inculpatul Ali Behchet la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din cultă faţă de partea vătămată Logofătu Valentin. În baza art.33 lit. b cp şi art.34 lit. b cp, inculpatul Ali Behchet execută pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. În baza art.71 cp interzice inculpatului Ali Behchet drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II a şi b cp pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie. În baza art.81 cp dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatului Ali Behchet pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit, conform art.82 cp. În baza art.71 alin.5 cp , suspendă pe durata termenului de încercare de 4 ani, măsura interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 alin. a teza a II a şi b cp, dispusă în baza art. 71 cp. Potrivit art.359 cpp, atrage atenţia inculpatului Ali Behchet asupra dispoziţiilor art. 83 cp referitoare la revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni pe durata termenului de încercare. În baza art. 178 alin. 1 şi 2 cp condamnă pe inculpatul Cojocaru Marcel la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă. În baza art.184 alin. 2 şi 4 condamnă pe inculpatul Cojocaru Marcel la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din cultă faţă de partea vătămată Logofătu Valentin.

În baza art.33 lit. b cp şi art.34 lit. b cp, inculpatul Cojocaru Marcel execută pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. În baza art.71 cp interzice inculpatului Cojocaru Marcel drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II a şi b cp pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie. În baza art.81 cp dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatului Cojocaru Marcel pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit, conform art.82 cp.

În baza art.71 alin.5 cp , suspendă pe durata termenului de încercare de 4 ani, măsura interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 alin. a teza a II a şi b cp, dispusă în baza art. 71 cp. Potrivit art.359 cpp, atrage atenţia inculpatului Cojocaru Marcel asupra dispoziţiilor art. 83 cp referitoare la revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni pe durata termenului de încercare. – Admite în parte acţiunile civile formulate de părţile civile Logofătu Valentin, Aleydin Halit Ali, Seder Alyaydin Myuzeiza şi Selyajdin Alyaydin Myuzeiza în contradictoriu cu inculpaţii, partea responsabil civilmente Fondul de protecţie al Victimelor Străzii şi asiguratorul Lev Ins Insurance Company din Bulgaria prin reprezentant SC Avis Internaţional Broker de Asigurare Reasigurare SRL În baza art. 14 cpp, art.998, 999 c.civ., art.346 alin.1 cpp obligă în solidar inculpaţii Ali Behchet şi Cojocaru Marcel şi în baza art.50,55 din Legea nr.136/1995 în limita de despăgubire prevăzută de poliţa de asigurare tip RCA, BG nr.02980618, pe asiguratorul de răspundere civilă SC Avis Internaţional Broker de Asigurare Reasigurare SRL şi în baza art.11 pct.2 din Ordinul Preşedintelui Comisiei de Supraveghere a asigurărilor nr.1/2008 partea responsabil civilmente Fondul de protecţie al Victimelor Străzii la plata următoarelor sume: – suma de 30.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă Logofătu Valentin; – suma de 10.000 lei cu titlu de daune materiale către partea civilă Logofătu Valentin; – suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă Aleydin Halit Ali; – suma de 30.000 lei cu titlu de daune materiale către partea civilă Aleydin Halit Ali; – suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă Seder Alyaydin Myuzeiza – suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă Selyajdin Alyaydin Myuzeiza Admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar Arseni Bucureşti în contradictoriu cu inculpaţii, partea responsabil civilmente şi asiguratorul. În baza art. 14 cpp, art.998, 999 c.civ., art.346 alin.1 cpp , art.313 din Lg.95/2006, obligă în solidar inculpaţii Ali Behchet şi Cojocaru Marcel şi în baza art.50,55 din Legea nr.136/1995 în limita de despăgubire prevăzută de poliţa de asigurare tip RCA, BG nr.02980618, pe asiguratorul de răspundere civilă SC Avis Internaţional Broker de Asigurare Reasigurare SRL şi în baza art.11 pct.2 din Ordinul Preşedintelui Comisiei de Supraveghere a asigurărilor nr.1/2008 partea responsabil civilmente Fondul de protecţie al Victimelor Străzii la plata către partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar Arseni Bucureşti a sumei de 3676,20 lei reprezentând daune materiale, respectiv c/v cheltuielilor de spitalizare ocazionate de internarea părţii vătămate Logofătu Valentin. Constată că inculpatul Cojocaru Marcel nu s-a constituit part civilă în cauză şi nu a avut calitate d e parte vătămată, neavând dublă calitate de inculpat şi parte civilă, cum în mod eronat s-a menţionat în încheierea pronunţată la data de 1.02.2013, sens în care dispune îndreptarea acestei erori, în sensul celor arătate anterior. În baza art.191 alin, 1 cpp . obligă inculpaţii la plata sumei de 600 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art.193 cpp obligă inculpaţii să plătească părţii civile Logofătu Valentin suma de 4000 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunţare pentru părţile prezente şi de la de la comunicare pentru părţile lipsă.
Document: Hotarâre  1779/2013  21.06.2013

DAUNE MORALE RCA PROCES CIVIL SEPARAT DE PENAL

de

DAUNE MORALE RCA PROCES CIVIL SEPARAT DE PENAL

 

In noul cod de procedura civila se prevede in mod expres ca procesul civil se judeca separat de cel penal.Deci penalul nu suspenda civilul

 

Actiunea civila este ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protectia dreptului subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei alte situatii juridice, precum si pentru asigurarea apararii partilor in proces.

 

Cererile in justitie Art. 30


(1) Oricine are o pretentie impotriva unei alte persoane ori urmareste solutionarea in justitie a unei situatii juridice are dreptul sa faca o cerere inaintea instantei competente.
(2) Cererile in justitie sunt principale, accesorii, aditionale si incidentale.
(3) Cererea principala este cererea introductiva de instanta. Ea poate cuprinde atat capete de cerere principale, cat si capete de cerere accesorii.


(4) Cererile accesorii sunt acele cereri a caror solutionare depinde de solutia data unui capat de cerere principal.
(5) Constituie cerere aditionala acea cerere prin care o parte modifica pretentiile sale anterioare.
(6) Cererile incidentale sunt cererile formulate in cadrul unui proces aflat in curs de desfasurare.

OMNIASIG: Daunele morale rca reprezinta o problema

de

OMNIASIG: Daunele morale rca reprezinta o problema

Lipsa unor criterii de determinare a daunelor morale pentru fiecare situatie in parte este considerat drept principalul impediment aparut in procesul de despagubire. In consecinta, pot aparea solutii inegale si neunitare, traduse fie prin obligatii de plata foarte mari in sarcina asiguratorilor, fie prin despagubiri inechitabile pentru partile vatamate.

„Daunele morale reprezinta o problema din perspectiva stabilirii cuantumului lor. Atata vreme cat nu exista reglementari stricte si criterii clare pe baza carora se stabilesc daunele morale, precum si o limitare a valorilor acestora, societatile de asigurari sunt nevoite, in unele cazuri, sa plateasca drept daune morale sume foarte mari stabilite prin hotarari judecatoresti”, au afirmat reprezentantii OMNIASIG.

Problema cuantificarii despagubirilor in cazul vatamarilor corporale ramane dificila pentru ca exista factori precum durerea, impactul asupra vietii de familie, al celei personale sau al celei profesionale, din cauza eventualelor disfunctii aparute in starea de sanatate dupa un accident rutier. Totodata, este greu de estimat cat sufera „moral” o persoana in comparatie cu alta. Intr-o analiza a invaliditatii post-traumatice, despagubirile trebuie sa ia in calcul, pe langa afectarea capacitatii de munca si a pierderilor de venit aferente, si alti factori cu un impact evident asupra vietii celui vatamat.

„Cel mai probabil, ne putem astepta la cresterea acestor despagubiri, insa lipsa unei practici unitare in materie de stabilire a daunelor morale impiedica societatile de asigurari sa faca previzionari cat mai exacte ale despagubirilor pe care ar urma sa le plateasca in decursul unei perioade”, estimeaza specialistii OMNIASIG.

Cel mai mare dosar platit de OMNIASIG in anul 2012 pe segmentul RCA, care a inclus si despagubiri pentru vatamari corporale, a fost in valoare de aproximativ 1,74 mil. lei (400.000 EUR).

Pe de alta parte, procesul continuu de educare al cetatenilor cu privire la drepturile si obligatiile conferite de o polita de asigurare, inclusiv de cea RCA, trebuie incurajat si sustinut, subliniaza reprezentantii OMNIASIG. Pe langa autoritati, companii de asigurari si brokeri, si casele de avocatura pot constitui o componenta importanta in procesul de informare a oamenilor cu privire la beneficiile pe care produsele de asigurare le aduc. Mail mult decat atat, acestia au un rol vital in ceea ce priveste procedura ce trebuie urmata in cazul producerii unei daune.

„Este la fel de adevarat ca exista si avocati care cauta sa profite de pe urma experientelor tragice ale victimelor accidentelor rutiere prin avansarea unor ipoteze de despagubire exagerate, in cautare de castiguri rapide si facile”, subliniaza reprezentantii OMNIASIG.

Acest fenomen a luat amploare din cauza limitelor ridicate de despagubire pe segmentul RCA, respectiv de 5 mil. EUR per eveniment pentru vatamari corporale, care tenteaza avocatii sa solicite in instante acordarea sumei maxime prevazuta de lege.

In aceste conditii, cea de-a VIII-a Editie a Conferintei Nationale a Asigurarilor Auto aduce in dezbatere „Daunele non-patrimoniale. Abordare romaneasca in context european”. Evenimentul, organizat de catre FPVS – Fondul de Protectie a Victimelor Strazii, in parteneriat cu APPA – Asociatia Pentru Promovarea Asigurarilor si AVUS, va avea loc luni, 18 martie 2013, la Palatul Parlamentului.

Daune morale RCA – Criterii de apreciere a cuantumului CEDO

de

Daune morale RCA. Criterii de apreciere a cuantumului CEDO

 

Deşi cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic şi afectiv, importanţa valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezat, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării etc.

Toate aceste criterii se subordonează conotaţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs.

Prin cererea înregistrată sub nr. 220/2005, reclamanta P.I. a solicitat instanţei să fie obligat pârâtul I.M. la plata sumei de 2.376.000.000 lei ROL, despăgubiri civile din care 1.500.000 lei ROL daune morale şi 876.000.000 lei ROL daune materiale, reactualizate în raport de rata inflaţiei la data executării.

În motivare, a arătat că pârâtul este executor judecătoresc, iar pretenţiile reprezintă exercitarea acţiunii civile în procesul penal, soluţionat prin ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală, reţinându-se că fapta nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni.

În privinţa daunelor materiale se are în vedere pierderea înregistrată pentru lipsa de folosinţă a autovehiculului de 600.000 lei ROL pe zi de întârziere şi beneficiul nerealizat din 17.10.2000.

La data de 20.01.2005, reclamanta şi-a precizat acţiunea, învederând că temeiul juridic al cererii privind daunele morale şi materiale este art. 998-999 Cod civil şi art. 14 alin. 4 C.pr.civ. şi a apreciat despăgubirile materiale la suma de 875.000.000 lei ROL şi daunele morale la suma de 1.500.000.000 lei ROL.

A motivat că, în urma acţiunilor nelegale şi a abuzului în funcţia de executor, I.M. i-a cauzat numeroase suferinţe fizice şi psihice, atât ei cât şi fiului său. A arătat că, datorită numeroaselor procese pe care le-a avut a fost obligată să-şi vândă apartamentul, în prezent locuind cu chirie.

La data de 13 februarie 2005, pârâtul I.M. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

La data de 04.03.2005, reclamanta a formulat o completare la acţiune, prin care a învederat că înţelege să cheme în judecată, alături de persoana fizică I. M. şi Biroul Executorului Judecătoresc I. M.

La data de 28.04.2005 BEJ I.M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii; a arătat că persoana fizică I.M. nu a intrat în nici un raport juridic personal cu reclamanta.

În privinţa acţiunii formulată împotriva lui BEJ I.M. a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată.

La data de 23 iunie 2005, BEJ I.M. a formulat cerere de chemare în garanţie a Casei de Asigurări pentru răspunderea civilă a executorilor judecătoreşti, potrivit dispoziţiilor art. 54 şi 42 din Legea 188/2000.

Prin sentinţa civilă nr. 1394 din 15 sept. 2005, Tribunalul Dolj a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova, reţinând că în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 2 pct. 1 şi 4 C.pr.civ., valoarea litigiului fiind sub 5 miliarde lei ROL.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. 15061/C/06.10.2005.

La data de 16.01.2006, Casa de Asigurări a executorilor judecătoreşti a formulat întâmpinare, învederând că în conformitate cu art. 42 alin. 2 din Legea 188/2000, răspunderea profesională a executorului se realizează prin Casa de Asigurări.

La data de 14.04.2006, reclamanta şi-a precizat acţiunea, în sensul că a solicitat suma de 876.000.000 lei ROL daune morale pentru lipsa de folosinţă a autoturismului din data de 17.10.2000, data sechestrului şi până în prezent, prejudiciul cauzat de BEJ I.M şi I.M. şi daune materiale.

ICCJ. Daunele morale RCA trebuie dovedite

de

ICCJ. Daunele morale RCA trebuie dovedite

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au apreciat (în cuprinsul Deciziei nr. 2356 din 20 aprilie 2011 pronunţată în recurs de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect obligarea unei autorităţi publice la plata de daune morale) că, daunele morale sunt apreciate ca reprezentând atingerea adusă existenţei

fizice a persoanei, integrităţii corporale şi sănătăţii, cinstei, demnităţii şi onoarei, prestigiului profesional, iar pentru

acordarea de despăgubiri nu este suficientă stabilirea culpei autorităţii, ci trebuie dovedite daunele morale suferite. Sub acest aspect, partea care solicită acordarea daunelor morale este obligată să dovedească producerea prejudiciului şi legătura de cauzalitate dintre prejudiciu şi fapta autorităţii.

Cum în cauza dedusă judecăţii, aceste elemente ale răspunderii civile delictuale nu au fost dovedite, Înalta Curte a admis recursul şi a modificat sentinţa atacată, în sensul respingerii cererii reclamantului de obligare a pârâtului la plata daunelor morale.

Despăgubiri accidente rutiere – Daune morale rca

de

Despăgubiri accidente rutiere – Daune morale rca

Reparea prejudiciului moral trebuie să fie realizată printr-o compensare echitabilă, aceasta presupune că nu se poate ignora natura valorilor lezate dar nici nu se poate constitui în temei al îmbogăţirii, pentru că s-ar deturna finalitatea acordării daunelor morale, care trebuie să se producă, în primul rând, pe plan afectiv şi moral.

Cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare! Cu toate acestea, cuantificarea valorică, materială trebuie admisă printre măsurile de reparare a prejudiciilor morale, în virtutea aceloraşi raţiuni, pentru care sunt admise şi aşa-zisele mijloace adecvate de natură nepatrimonială, adică pentru faptul că, deşi nu compensează nimic, în sensul propriu al termenului, aceasta poate oferi persoanei lezate o anumită compensaţie pentru răul suferit, o anumită satisfacţie sau uşurare a suferinţelor suportate, care poate fi nu atât un efect al cuantumului sumei acordate – deşi nici acest aspect nu este de neglijat – cât al simplului fapt că despăgubirea i-a fost recunoscută şi acordată.

Aprecierea cuantumului daunelor morale se realizează în echitate, păstrând principiul proporţionalităţii şi justului echilibru între natura valorilor lezate şi sumele acordate. Fiind vorba de prejudicii morale ele nu pot fi reparate strict prin echivalentul lor în bani, întrucât valorile ocrotite nu pot fi evaluate în bani, existând practic o incompatibilitate între natura nepatrimonială a prejudiciului şi caracterul patrimonial al despăgubirii.

Problema stabilirii despăgubirilor pentru daune morale nu se reduce la cuantificarea economică a unor drepturi şi valori nepatrimoniale cum ar fi demnitatea, onoarea, ori suferinţa psihică încercată de cel ce le pretinde. Ea presupune o apreciere şi evaluare complexă a aspectelor în care vătămările produse se exteriorizează şi pot fi astfel supuse puterii de apreciere a instanţelor de judecată.

Prin urmare, chiar dacă valorile morale nu pot fi evaluate în bani, atingerile aduse acestora îmbracă forme concrete de manifestare, iar instanţa are astfel posibilitatea să aprecieze intensitatea şi gravitatea lor şi să stabilească dacă şi în ce cuantum, o sumă de bani este potrivită pentru a repara prejudiciul moral produs.

Daune morale RCA – Criterii de determinare a cuantumului

de

Daune morale RCA – Criterii de determinare a cuantumului

Daune morale. Criterii de determinare a cuantumului acestora. Persoane îndreptatite la obtinerea daunelor materiale si morale.

– Art.49 si 50 din Legea nr.136/1995 privind asigurarile si reasigurarile în România;

– Art.26 alin.1 din Norma CSA din 07.11.2008.

Nu exista criterii legale pentru determinarea daunelor morale suferite ca urmare a pierderii unei persoane apropiate, traumele create în aceasta situatie fiind incomensurabile. Practica judiciara în materie este, însa, constanta în sensul ca daunele morale nu reprezinta o reparare a prejudiciului, ci ele au rolul de a compensa respectivul prejudiciu. Astfel, daunele morale acordate urmaresc sa asigure partii vatamate o alinare în conditii de viata mai confortabile, sa permita acesteia ca, la un moment dat, sa poata realiza un transfer de afectivitate.

Sumele acordate cu titlu de daune morale nu trebuie sa reprezinte o îmbogatire fara justa cauza, ci ele trebuie sa aiba caracter compensatoriu pentru o suferinta certa, rezultata din producerea riscului asigurat.

Conform art. 50 alin.3 din Legea nr.136/1995, si sotul si copilul minor al persoanei vinovate de producerea accidentului au dreptul la repararea prejudiciului suferit prin acordarea de daune materiale si morale.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A V-A CIVILA,

DECIZIA CIVILA NR. 16 din 17.01. 2012)

Asupra cauzei civile de fata:

Prin sentinta comerciala nr.8358/22.06.2011 Tribunalul Bucuresti – Sectia a VI-a Civila a admis în parte cererea reclamantilor si a obligat pârâta la plata catre acestia a daunelor materiale, precum si la plata urmatoarelor sume de bani reprezentând daune morale: câte 40.000 lei fiecare pentru reclamantii C.G., O.M., C.I., câte 50.000 lei fiecare pentru reclamantii C.A.C., C.M.L., B.S.M., O.G.G., P.C.F., B.G.T., C.A.B., câte 20.000 lei fiecare pentru reclamantii T.S., O.G., O.M. si câte 10.000 lei fiecare pentru reclamantii S.M. si M.I. De asemenea, a fost obligata pârâta la plata penalitatilor de întârziere de 0,1% pe zi, la sumele acordate, de la data introducerii actiunii si la cheltuielilor de judecata în cuantum de 1.500 lei pentru fiecare dintre reclamantii C.I., O.G. si C.G.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre instanta de fond a retinut ca, la data de 01.08.2009 numitul C.C.M. a plecat din localitatea C., judetul Teleorman la volanul autoturismului . cu numar de înmatriculare X, proprietatea unui cetatean bulgar, fiind însotit de numitii B.G., C.F. si O.M., toti deplasându-se catre localitatea P., judetul Teleorman. În timpul rularii autovehiculului pe raza localitatii B., judetul Teleorman, la iesirea dintr-un sector de drum în rampa, conducatorul auto, din cauza vitezei excesive, a pierdut controlul directiei de mers, intrând în coliziune cu un copac si cu gardul ce împrejmuia curtea locuintei numitului P.I., împrejurare în care i-a accidentat pe numitii P.I. si P.M. din localitate, care se aflau pe o banca în fata imobilului apartinând primului dintre acestia. În urma impactului numitii C.C.M., C.F., O.M. si P.I. au decedat pe loc, iar B.G. si P.M. au fost transportati la Spitalul Judetean de Urgenta Alexandria; ulterior numitul P.M. a fost transferat la Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti unde a decedat la data de 15.09.2009.

Prin rezolutia din 12.05.2010 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Zimnicea pronuntata în dosarul nr.876/P/2009 s-a confirmat propunerea organului de cercetare penala de a nu se începe urmarirea penala în cauza fata de numitul C.C.M. sub aspectul savârsirii infractiunilor de ucidere din culpa prevazute si pedepsite de art.178 alin.2 si 5 Cod penal si vatamare corporala din culpa prevazute si pedepsite de art.184 alin.1 si 3, respectiv distrugere din culpa prevazute si pedepsite de art.219 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal întrucât faptuitorul a decedat si el în accidentul de circulatie, iar raspunderea penala este personala.

Conform actelor de stare civila depuse la dosarul de fond (filele 15-46), coroborate cu declaratiile martorilor audiati, a rezultat ca la data decesului numitilor C.F., O.M. si C.C.M. acestia îi aveau ca rude apropiate pe reclamanti, respectiv: C.F. pe C.G.-sotie, C.A.C.-fiica (minora la data accidentului, a devenit majora la data de 02.02.2010), C.M.L.-fiica si T.S.-mama; O.M. pe O.G.-tata, O.M.-mama, O.M.-sotie, B.S.M.-fiica, O.G.G.-fiica, P.C.F.-fiica, B.G.T.-fiica, S.M.-sora si M.I.-sora, iar C.C.M. pe C.I.-sotie si C.A.B.-fiica minora.

Rudele celor trei decedati au formulat cereri de despagubire adresate pârâtei SC O.V.I.G. SA, corespondent al asiguratorului bulgar B.V.I.G., la care era asigurat autoturismul condus de C.C.M. la data producerii accidentului, obligatiile corespondentului fiind reglementate de art.4 alin.4 din Regulamentul general al consiliului birourilor cuprins în apendicele 1 la decizia 2003/564/CE a comisiei din 28.07.2003. Cererile de despagubire nu au fost solutionate, pârâta invocând depasirea plafonul maxim de raspundere, fata de sumele solicitate de reclamanti.

Instanta de fond a retinut ca obligatia de reparare a prejudiciului material si moral suferit de reclamanti revine societatii de asigurare emitente a politei RCA conform dispozitiilor art.49 si 50 din Legea nr.136/1995 si a dispozitiilor art.26 alin.1 din Norma CSA din 07.11.2008.

În ceea ce priveste daunele materiale, tribunalul a dispus obligarea pârâtei la plata acestora în cuantumul rezultat din coroborarea înscrisurilor depuse de reclamanti cu declaratiilor martorilor audiati în cauza.

În ceea ce priveste daunele morale solicitate de reclamanti, instanta de fond a retinut ca, în urma decesului numitilor C.F., O.M. si C.C.M., reclamantii au suferit în mod evident traume care justifica dreptul acestora la plata unor daune morale din partea pârâtei. La stabilirea cuantumului acestora instanta a avut în vedere urmatoarele criterii (verificate prin coroborarea înscrisurilor cu declaratiile martorilor audiati): relatia de rudenie dintre reclamant si defunct, gradul de afectiune existent între acestia, împrejurarea ca o parte dintre reclamanti au locuit si au gospodarit împreuna cu defunctii, ca se aflau în întretinerea acestora, împrejurarea ca prin decesul celor trei a avut loc o dezmembrare a familiilor, copiii defunctilor urmând sa creasca fara a beneficia de sprijinul si îndrumarea tatilor lor, vârsta, profesiunea defunctilor, posibilitatile pe care acestia le aveau anterior decesului, starea familiala. Pe de alta parte, instanta a avut în vedere realitatile economice si sociale prezente, asigurând un echilibru între prejudiciul suferit de reclamanti si daunele cuvenite acestora, pentru a nu se realiza o îmbogatire fara justa cauza.

În aceste conditii, instanta a acordat daunele morale în cuantumul mentionat în dispozitivul hotarârii, apreciind ca respectivele sume corespund cerintelor unei juste si integrale despagubiri.

Au fost respinse sustinerile pârâtei cu privire la neacordarea de despagubiri rudelor persoanei vinovate de producerea accidentului, fata de dispozitiile art.50 alin.3 din Legea nr.136/1995 conform caruia se acorda despagubiri si în cazul în care persoanele care formuleaza pretentii de despagubiri sunt sotul (sotia) sau persoane care se afla în întretinerea proprietarului ori conducatorului vehiculului asigurat, raspunzator de producerea accidentului.

Instanta a dispus si obligarea pârâtei la plata penalitatilor de întârziere de 0,1% pe zi, aferente sumelor acordate, calculate cu începere de la data introducerii actiunii (în baza art.35 – 37 din Norma CSA din 07.11.2008).

În baza art.274 si 276 Cod procedura civila, retinând culpa procesuala a pârâtei, instanta a dispus obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata efectuate de reclamantii C.I., O.G. si C.Gherghina, reprezentând onorarii avocat, conform chitantelor depuse la dosarul cauzei.

Împotriva acestei sentinte reclamantii au declarat apel, în termen legal, acesta fiind înregistrat pe rolul CAB sub acelasi nr. unic 54767/3/2010.

În motivarea apelului reclamantii au aratat ca înteleg sa critice hotarârea instantei de fond doar sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate. Astfel, s-a sustinut ca este atributul exclusiv al instantei sa stabileasca cuantumul daunelor morale, însa aprecierea trebuie sa se faca având în vedere traumele incomensurabile suferite de sotii, parintii, copiii si fratii celor decedati în urma evenimentului rutier din 01.08.2009.

S-a aratat ca banii nu pot compensa o asemenea pierdere, apelantii-reclamanti neputând fi pusi în situatia anterioara. Daunele morale trebuie privite ca o compensare a prejudiciilor morale, ele reprezentând o suma de bani ce poate permite partii prejudiciate sa uite, eventual, sa realizeze un transfer de afectivitate ori sa gaseasca o alinare în conditii de viata mai confortabile.

Recunoasterea unui drept de despagubire nu se poate explica decât prin vointa de a oferi o satisfactie care poate contrabalansa efectul vatamarii, fara a-l face sa dispara si fara ca aceasta satisfactie sa aiba o corespondenta cu prejudiciul.

Fata de aceste motive, apelantii-reclamanti au solicitat admiterea apelului si majorarea cuantumului daunelor morale acordate la un nivel decent, în acord cu suferinta lor si prin raportare la practica judiciara din România în aceasta materie.

În drept, apelantii-reclamanti au invocat dispozitiile art.282 si urm. Cod procedura civila.

La dosar a fost depusa practica judiciara în materie.

În cauza intimata-pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, aratând ca daunele materiale si morale solicitate în speta de apelantii-reclamanti depasesc limita maxima de despagubire prevazuta de art.24 pct.3 din Ordinul CSA 20/2008 valabil la data producerii accidentului (1.500.000 Euro). De altfel, aceasta dispozitie nu presupune acordarea daunelor materiale si morale în cuantumul maxim prevazut de lege, fiind necesara o apreciere a lor în functie de împrejurarile concrete cauzei.

S-a mai aratat ca acordarea de despagubiri si partilor vatamate – reclamanti C.I. si C.B.A., sotia si fiica faptuitorului, contravine dispozitiilor art.26 alin.1 din Ordinul CSA 20/2008.

În ceea ce priveste cuantumul daunelor morale, intimata-pârâta a mentionat ca, atâta timp cât nu exista criterii obiective exprese cu privire la cuantumul lor, instantele de judecata trebuie sa le aprecieze în raport de toate circumstantele cauzei, astfel înca aceste despagubiri morale sa aduca o reparatie a prejudiciului adus conditiilor de viata ale apelantilor-reclamanti, dar fara a aduce o îmbogatire fara just temei acestora.

Fata de aceste motive, intimata-pârâta a solicitat exonerarea sa de la plata despagubirilor catre reclamantele C.I. si C.B.A. si acordarea daunelor morale într-un cuantum diminuat, conform practicii si jurisprudentei din România.

În drept, intimata-pârâta a invocat dispozitiile Legii nr.136/1995 si ale Ordinului CSA nr.20/2008.

În sedinta publica din 10.01.2012 intimata-pârâta a precizat, la solicitarea instantei, ca întâmpinarea depusa în cauza nu are o alta natura juridica, toate sustinerile sale fiind doar aparari în cadrul apelului declarat de reclamanti.

Analizând hotarârea atacata în raport de criticile invocate si în limitele stabilite de apelanti, conform principiului disponibilitatii partilor, Curtea a retinut urmatoarele:

Prin actiunea introductiva apelantii-reclamanti au solicitat obligarea intimatei-pârâte la plata daunelor morale cauzate de decesul numitilor C.C.M., C.F. si O.M. Cuantumul acestor daune morale a fost de 500.000 lei fiecare, cu exceptia reclamantilor B.G.T. si P.C.F., care au solicitat câte 50.000 lei fiecare.

Instanta de fond, constatând ca sunt îndeplinite conditiile legale pentru obligarea intimatei-pârâte la plata acestor despagubiri, a acordat apelantilor-reclamanti urmatoarele sume cu titlu de daune morale: câte 50.000 lei pentru fiecare dintre copiii decedatilor, câte 40.000 lei pentru fiecare dintre sotiile decedatilor, câte 20.000 lei pentru fiecare dintre parintii decedatilor si câte 10.000 lei pentru fiecare dintre fratii decedatilor.

În raport de cuantumul daunelor morale acordate de instanta de fond, Curtea a apreciat criticile apelantilor ca fiind întemeiate pentru urmatoarele considerente:

Este adevarat ca nu exista criterii legale pentru determinarea daunelor morale suferite ca urmare a pierderii unei persoane dragi si apropiate, traumele create în aceasta situatie fiind incomensurabile. Practica judiciara în materie este, însa, constanta (iar Curtea se raliaza acesteia) în sensul ca daunele morale nu reprezinta o reparare a prejudiciului, ci ele au rolul de a compensa respectivul prejudiciu. Astfel, daunele morale acordate urmaresc sa asigure partii vatamate o alinare în conditii de viata mai confortabile, sa permita acesteia ca, la un moment dat, sa poata realiza un transfer de afectivitate.

Fata de aceste criterii generale si tinând cont si de caracteristicile concrete ale spetei, respectiv gradul de rudenie al apelantilor-reclamanti cu defunctii, gradul de afectiune existent între acestia, vârsta apelantilor, împrejurarea ca o parte dintre acestia locuiau si gospodareau împreuna cu defunctii, împrejurarea ca o parte dintre apelanti se aflau în întretinerea defunctilor, Curtea a admis apelul si va majora cuantumul daunelor morale acordate apelantilor-reclamanti, astfel încât acestea sa exprime o compensatie a suferintelor morale încercate de reclamanti. Curtea a apreciat ca un confort sporit al vietii, cu efectul compensatoriu retinut în precedent, poate fi realizat prin alocarea unor sume de bani net superioare celor acordate de instanta de fond.

Ca urmare, în baza art. 296 Cod procedura civila, Curtea a schimbat în parte hotarârea atacata în sensul ca a obligat pârâta la plata catre reclamanti a urmatoarelor sume reprezentând daune morale:

– câte 300.000 lei pentru fiecare dintre reclamantii C.A.B., C.A.C., C.M.L. si O.G.G.;

– câte 200.000 lei pentru fiecare dintre reclamantii B.S.M., P.C.F. si B.G.T.;

– câte 150.000 lei pentru fiecare dintre reclamantii C.I., C.G., T.S., O.M., O.G. si O.M.;

– câte 50.000 lei pentru fiecare dintre reclamantii S.M. si M.I..

Curtea a acordat daune morale în cuantum diferentiat pentru copiii defunctilor, având în vedere ca trei dintre acestia, respectiv B.S.M., P.C.F. si B.G.T. nu mai erau în întretinerea acestora si nu mai gospodareau împreuna, acestea fiind casatorite înca din anii 2004, 1998, respectiv 1999. Curtea a apreciat ca, desi au calitatea de copii ai defunctilor, aceste reclamante au propria lor familie catre care îsi dirijeaza prioritar afectivitatea, fiind desprinse de un anumit timp de viata în comun cu defunctii, astfel ca daunele morale necesare a compensa prejudiciul suferit au fost apreciate ca fiind în cuantum mai mic decât cel necesar pentru compensarea prejudiciului suferit de copii minori sau de cei care, desi majori, locuiau cu defunctii, neavând propria lor viata de familie independenta de parinti.

În ceea ce-i priveste pe reclamantii care erau parinti sau sotii ale defunctilor, Curtea a apreciat ca suferintele morale ale acestora nu pot fi diferentiate, pierderea unui copil neputând fi apreciata ca fiind mai dureroasa sau mai putin dureroasa decât pierderea sotului din cadrul unei casatorii de lunga durata si/sau din care au rezultat si copii minori, fiecare sot fiind pentru celalalt sprijin moral si material. Acesta este motivul pentru care Curtea a acordat daune morale în cuantum egal celor doua categorii de reclamanti.

Pentru apelantii-reclamanti ce erau frati cu defunctii Curtea a acordat daunele morale în cuantumul solicitat de acestia, respectiv 50.000 lei fiecare, respectând principiul disponibilitatii partilor. S-a apreciat ca acest cuantum solicitat reprezinta o compensare corecta a prejudiciului suferit de acestia.

Curtea a înlaturat toate apararile intimatei-pârâte, retinând ca totalul daunelor materiale si morale acordate reclamantilor nu depaseste limita maxima de 1.500.000 Euro stabilita prin art.24 pct.3 din ordinul CSA nr.20/2008, totalul lor reprezentând jumatate din aceasta limita, ca sumele acordate cu titlu de daune morale nu sunt exagerate si nu reprezinta o îmbogatire fara justa cauza, ele având caracter compensatoriu pentru o suferinta certa, rezultata din producerea riscului asigurat, si ca reclamantele C.I. si C.B.A. (sotia si copilul minor al persoanei vinovate de producerea accidentului) au dreptul la repararea prejudiciului suferit prin acordarea de daune materiale si morale, conform art. 50 alin.3 din Legea nr.136/1995.

Plata daunelor morale RCA in materia asigurarilor de raspundere civila

de

Plata daunelor morale RCA in materia asigurarilor de raspundere civila

 

Fondul de Protectie a Victimelor Strazii, tinand cont de dificultatile privind constatarea si stabilirea daunelor morale, reflectate de solutiile jurisprudentei, cu sprijinul si demersul domnilor Sorin Greceanu si MIhai Necrelescu, a elaborat „Ghidul pentru solutionarea daunelor morale”

 

Ghidul reprezinta un studiu privind practica nationala si europeana in materie, sinteya si recomandari pentru solutionarea daunelor morale suferite ca urmare a vatamarii sanatatii si a integritatii corporale ori a decesului persoanelor, produse prin accidente de vehicule.

„Ghidul  identifica unele metode de stabilire, cat si criterii de indemnizare a prejudiciilor cauzate personalitatii fizice si afective a omului. In acest sens, autorii lucrarii (Sorin Greceanu si Mihai Necrelescu) au valorificat, cu succes, solutiile relevante ale jurisprudentei din Romania, dar si pe cele adoptate in cadrul altor sisteme de drept.” – Dr. Gheorghe Vintila – Judecator, Curtea de Apel Craiova.

„Ghidul pentru solutonarea daunelor morale reuseste sa copnstituie un instrument flexibil, orientativ si eficient pentru activitatea juristilor practicieni si, deopotriva, in folosul altor categorii de persoane interesate de problematica repararii daunelor morale” – Dr. Gheorghe Vintila – Judecator, Curtea de Apel Craiova.

Daunele morale pe RCA: cat „costa”, de fapt, viata unei persoane

de

Daunele morale pe RCA: cat „costa”, de fapt, viata unei persoane

 

Nu exista in realitate despagubire pentru „daune morale” pentru ca nu le poti masura obiectiv. Poate rudele cuiva sunt super emotive (plang, se arunca pe jos, urla ca din gura de sarpe etc) si a altcuiva nu sunt la fel. Privind din afara ai zice ca rudele din primul caz sunt distruse pe cand cele din al doilea nu. Dar e posibil sa fie exact invers, aia primii sa urle atat pentru ca ei cred ca e normal si asteptat de societate (vezi traditia bocitoarelor la noi) pe cand rudele din al doilea caz sa fie efectiv daramate complet de pierderea celui drag.

Si cum nu poti calcula asa ceva fara a face pe detectivul in viata respectivei familii, singura forma de daune care se poate plati cu bun simt (fata de victima si rude) este dauna materiala.

DA, e cinic dar asta e realitatea. Tu ai vrea un inspector de asigurari sa caute detalii private din viata ta si a familiei tale daca patesti ceva? Daca afla ca tu iti inselai nevasta sau daca ea te insela sa puna asta in dosar si sa scada X% pentru asta deoarece se dovedeste ca „nu va iubeati suficient de mult”? Aceste informatii sa treaca pe la un judecator, pe la agentul de asigurare si pe la oricine mai pune mana pe acel dosar?

Poate sa existe o „baza” de despagubire care sa acopere costul mediu de inmormantare, consiliere psihologica de X ore pentru fiecare membru al familiei plus alte astfel de cheltuieli si asta sa fie „despagubirea morala” la care sa se adauge cea pe care tu o definesti ca „despagubire materiala”.

Ghid pentru solutionarea daunelor morale RCA

de

Ghid pentru solutionarea daunelor morale RCA

Conform CSA, in primele 9 luni ale anului 2012 au fost avizate 3.100 dosare de dauna pentru vatamari corporale si deces, in scadere cu 6% fata de aceeasi perioada a anului trecut, insa valoarea despagubirilor platite, in suma de 247 milioane de lei a inregistrat o crestere cu 46% fata de primele 9 luni 2011. Rezerva de dauna avizata pentru vatamari corporale si deces era la 30 septembrie in suma de 970 milioane de lei, in crestere cu 50% fata de sfarsitul trimestrului trei din 2011, in timp ce valoarea daunei medii platite pentru vatamari corporale este de 53.448 lei.

Aceeasi suma de peste 53.000 de lei este indicata si de Ghidul FPVS (pag. 73), care evidentiaza in acelasi timp o comparatie valorica a practicii la nivel european. In acest sens au fost identificate date statistice pentru 21 din cele 30 de state membre ale Spatiului Economic European, unde, in urma calculelor realizate, rezulta ca despagubirea medie in caz

de deces este de 13.636 euro, iar venitul mediu net lunar rezultat este de 1.576 euro. Prin raportarea celor doua valori obtinute, autorii ghidului au tras concluzia ca despagubirea medie la nivel european in caz de deces, reprezinta echivalentul a mai putin de 9 salarii medii nete lunare.

In aceste conditii, prin raportare la nivelul castigului salarial mediu net lunar din Romania (1.407 lei/luna – medie aferenta anului 2010), se poate deduce ca despagubirea medie in caz de deces, raportata la practica europeana ar fi normal sa se situeze la nivelul sumei de 13.000 de lei. […] se poate observa ca practica nationala este disproportionata in comparatie cu cea europeana, raportat la starea materiala generala a populatiei, nivelul sumelor acordate in Romania cu titlu de despagubiri pentru daune morale in caz de deces fiind de circa 4 ori mai mare decat media europeana, arata, de asemenea, ghidul citat.

Daunele Morale pe RCA

de

Daunele Morale pe RCA

La nivelul anului 2000, in caz de vatamari corporale si deces, normele CSA impuneau o limita maxima a despagubirilor acordate unei victime de 80 milioane de lei, limita maxima a despagubirilor independent de numarul persoanelor implicate situandu-se la valoarea de 400 de milioane de lei. In prezent, normele stabilesc doar limitele maxime generale, iar nu raportat la fiecare victima, in cazul despagubirilor acordate pentru vatamari si decese, aceasta valoare fiind de 5 milioane de euro.

Dar, daca exista totusi o limita maxima, nu exista in schimb o modalitate de calcul pe fiecare caz in parte. Singura precizare cu privire la modalitatea de calcul a prejudiciilor morale este inclusa in reglementarea privind asigurarea de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule – Ordinul CSA nr. 14/2011 – unde scrie ca acestea se determina cu luarea in considerare a jurisprudentei si legislatiei din Romania.

In principiu, asiguratorii vor legiferarea unor criterii cat de cat obiective si care sa fie prevazute in legislatia nationala prin care sa se contureze un sistem de referinta la care sa se raporteze atat asiguratii cat si asiguratorii, in directia asezarii pe baze obiective a dimensionarii despagubirilor pentru daune morale, tinandu-se cont de suferintele victimelor dar si de pericolul blocarii sistemului RCA in cazul in care acestea nu vor fi corelate cu nivelul suportabil al primelor de asigurare.

Conform CSA, in primele 9 luni ale anului 2012 au fost avizate 3.100 dosare de dauna pentru vatamari corporale si deces, in scadere cu 6% fata de aceeasi perioada a anului trecut, insa valoarea despagubirilor platite, in suma de 247 milioane de lei a inregistrat o crestere cu 46% fata de primele 9 luni 2011. Rezerva de dauna avizata pentru vatamari corporale si deces era la 30 septembrie in suma de 970 milioane de lei, in crestere cu 50% fata de sfarsitul trimestrului trei din 2011, in timp ce valoarea daunei medii platite pentru vatamari corporale este de 53.448 lei.

Romanii Vor Daune Morale de la Asiguratori – Despagubiri RCA

de

Romanii Vor Daune Morale de la Asiguratori – Despagubiri RCA

Daca sunt victima unui accident de circulatie, am dreptul sa solicit despagubiri? De la cine ?
Ai acest drept, iar despagubirile vor fi solicitate de la asigurătorul RCA al vinovatului, iar în anumite situaţii de la Biroul Asigurătorilor din România (B.A.A.R.) ori corespondenţii acestuia, sau Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii (F.P.V.S.).

Daca autovehiculul vinovat nu este asigurat RCA ori este necunoscut cum voi proceda?

Dacă sunteţi victima unui accident, iar vehiculul vinovat nu este asigurat RCA, ori este necunoscut, sunteţi îndreptăţit să primiţi despăgubiri, în acelaşi mod în care le-aţi fi primit dacă autovehiculul era asigurat. Pentru astfel de situaţii, asigurătorii care încheie pe teritoriul României asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) contribuie la finanţarea Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii.

Cum se stabileste valoarea despagubirilor?
Valoarea despagubirilor acordate pentru vehiculele avariate nu poate depasi valoarea pagubei sau a vehiculului.
Paguba este egala cu:

  • costul reparatiilor partilor componente sau ale pieselor, ori de inlocuire a acestora, tinand cont de preturile practicate de unitatile de specialitate;
  • cheltuielile cu transportul vehiculului
  • cheltuieli efectuate pentru limitarea pagubelor, dovedite cu documente justificative.

In cazul in care valoarea pagubei depaseste 75% din valoarea vehiculului la data producerii accidentului se declara dauna totala.
Valoarea vehiculului la data producerii accidentului se stabileste in functie de gradul de uzura al masinii (vechimea acestuia, utilizarea si starea de intretinere).

Ce etape am de parcurs in obtinerea despagubirilor?
-completarea dosarului de dauna cu documentele necesare
-depunerea acestuia la societatea de asigurari pentru negocieri
In situatia in care societatea de asigurari propune o despagubire rezonabila se va semna o tranzactie .
In situatia in care nu considerati ca despagubirea propusa de societatea de asigurari este rezonabila , veti solicita aceste despagubiri in instanta.

 

Care sunt documentele necesare alcătuirii dosarului de daună?
In situatia vatamarilor corporale:
-CI
– Anexa II,
– Rezoluţie procuror,
– Raport de expertiză medico-legală,
– Concediu medical,
– Copia poliţei de asigurare a vinovatului,
– Facturi şi chitanţe pentru servicii medicale, medicamentaţie, recuperare, proteze, transport, tel / fax, alimentaţie suplimentară conform prescripţiilor medicale,
– Copie contract de muncă,
– Dovadă venitului realizat din alte activităţi,
– Dovadă faptului că se află în ultimul an de studiu sau de calificare,
– Dovadă plăţii îngrijitorilor (dacă este recomandat prin certificatul medical, nu mai mult decât salariul de bază minim pe economie),
– Fotografii ale rănii sau cicatricilor, precum si alte documente solicitate de societatea de asigurari.

În cazul decesului:
– CI ,
– Rezoluţie procuror,
– Raport de expertiză medico-legală,
– Certificat de deces,
– Copia poliţei de asigurare a vinovatului,
– Facturi şi chitanţe pentru cheltuieli cu transportul persoanei decedate şi îmbălsămarea acesteia, de înmormântare, inclusiv pentru piatră funerară, cheltuieli pentru îndeplinirea ritualurilor religioase.

În cazul decesului, membrii familiei persoanei decedate sunt îndreptăţite să primească despăgubiri morale. Daca sunt victima unui accident produs in afara Romaniei , carei societati de asigurare ma adresez? Vă puteţi adresa reprezentantului din România al companiei de asigurări a celui vinovat sau dacă acea companie de asigurări nu are reprezentant în România, vă puteţi adresa F.P.V.S. în calitate de organism de compensare.

AVOCAT SPECIALIZAT DAUNE MORALE RCA

de

AVOCAT SPECIALIZAT DAUNE MORALE RCA

 

În baza art. 184 alin. 2 şi 4 cod penal cu aplicarea art. 13 Cod penal în referire la prevederile art. 3201 din Legea 202/2010 şi cu aplicarea art. 33 lit. b cod penal, condamnă pe inculpatul Mete Mehmet Zeki, fiul lui Ramazan şi Hayriya, născut la data de 2.03.1963 în Turcia, domiciliat în Turcia, oraş Mardin, comuna Nusaybin str.Yesk Kent Mahalasi Santral Sokak nr. 17, CNP: 5508435918 la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă faţă de partea vătămată Ghena Marius. În baza art. 184 alin. 1 şi 3 cod penal, cu aplicarea art. 13 cod penal raportat la art. 3201 din Legea 202/2010 şi cu aplicarea art. 33 lit. b cod penal, condamnă pe inculpatul Mete Mehmet Zeki la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă faţă de partea vătămată Diţu Ilie. În baza art. 184 alin. 1 şi 3 cod penal, cu aplicarea art. 13 cod penal raportat la art. 3201 din legea 202/2010 şi cu aplicarea art. 33 lit. b cod penal, condamnă pe inculpatul Mete Mehmet Zeki, la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, faţă de partea vătămată Ditot Dorica. În baza art. 184 alin. 1 şi 3 cod penal, cu aplicarea art. 13 cod penal raportat la art. 3201 din Legea 202/2010 şi cu aplicarea art. 33 lit. b cod penal, condamnă pe inculpatul Mete Mehmet Zeki, la pedeapsa de 1 (an) cu închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă faţă de partea vătămată Reti Ionel. În baza art. 184 alin. 1 şi 3 cod penal, cu aplicarea art. 13 raportat la art. 3201 din legea 202/2010 şi cu aplicarea art. 33 lit. b cod penal, condamnă pe inculpatul Mete Mehmet Zeki, la pedeapsa de 1 (an) cu închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă faţă de partea vătămată Bică Ciprian Stelian. În baza art. 33 lit. b cod penal şi art. 34 lit. b cod penal inculpatul Mete Mehmet Zeki execută pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. În baza art. 71 cod penal, interzice inculpatului Mete Mehmet Zeki drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi b cod penal, pe durata executării pedepsei, ca

pedeapsă accesorie. În baza art. 81 cp, dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit conform art. 82 cp. Potrivit art. 359 cpp, atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 cp. În baza art. 71 alin. 5 cp suspendă pe durata termenului de încercare de 4 ani, măsura interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi b cp, dispusă în baza art. 71 cp. În baza art. 184 alin. 2 şi 4 cp cu aplicarea art. 33 lit. b cp, condamnă pe inculpatul Bică Ciprian Stelian, fiul lui Marian şi Georgeta, născut la data de 11.07.1984 în Mun. Giurgiu domiciliat în Mun. Giurgiu şos. Sloboziei nr. 140, CNP:1840711520015 la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, faţă de partea vătămată Ghena Marius. În baza art. 184 alin. 1 şi 3 cp cu aplicarea art. 33 lit. b cp, condamnă pe inculpatul Bică Ciprian Stelian, la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, faţă de partea vătămată Diţu Ilie. În baza art. 184 alin. 1 şi 3 cp cu aplicarea art. 33 lit. b cp, condamnă pe inculpatul Bică Ciprian Stelian, la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, faţă de partea vătămată Ditot Dorica. În baza art. 184 alin. 1 şi 3 cp cu aplicarea art. 33 lit. b cp, condamnă pe inculpatul Bică Ciprian Stelian, la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, faţă de partea vătămată Reti Ionel. În baza art. 33 lit. b cp şi art. 34 lit. b cp inculpatul Bică Ciprian Stelian execută pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. În baza art. 71 cod penal, interzice inculpatului Bică Ciprian Stelian drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi b cod penal, pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie. În baza art. 81 cp, dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit conform art. 82 cp. Potrivit art. 359 cpp, atrage atenţia inculpatului Bică Ciprian Stelian asupra dispoziţiilor art. 83 cp. În baza art. 71 alin. 5 cp suspendă pe durata termenului de încercare de 4 ani, măsura interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi b cp, dispusă în baza art. 71 cp. Admite în parte acţiunile civile formulate de părţile civile: Ghena Marius, Ghena Liliana, Ghena Valentin, Didot Dorica, Diţu Ilie, Reti Ionel şi Bică Ciprian Stelian. În baza art. 14 cpp, art. 998, 999 c civ., art. 346 alin. 1 cpp obligă în solidar inculpaţii: Mete Mehmet Zeki şi Bică Ciprian Stelian, pe partea responsabilă civilmente SC Titanii Security Internaţional SRL prin administrator judiciar CII Neamu Corneliu pentru inculpatul Bică Ciprian Stelian şi în baza art. 50, 55 din Legea 136/1995 în limita de despăgubire prevăzută de poliţa de asigurare tip RCA seria RO/16/H16/DV nr. 3100733019 pe asiguratorul de răspundere civilă SC Euroins România Asigurare – Reasigurare (alături de inculpatul Bică Ciprian Stelian) şi în limita de despăgubire prevăzută de poliţa de asigurare tip RCA seria BG/23/04326545 nr. 23096060 pe asiguratorul de răspundere civilă Zad OZK – Insurance (cod BG 23) din Bulgaria prin mandatarul său legal B.A.A.R. (alături de inculpatul Mete Mehmet Zeki), (fiecare asigurator de răspundere civilă în procent de 50%) la plata următoarele sume: – suma de 10.000 lei, cu titlu de daune materiale şi suma de 200.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă Ghena Marius; – suma de 670 lei lunar ( începând cu data săvârşirii faptei 2.12.2011), cu titlu de prestaţie periodică, acordate părţii civile Ghena Marius, ce urmează a fi indexată în raport cu rata inflaţiei datorată până la reverificarea stării de sănătate a părţii civile Ghena Marius; – suma de 20 000 lei, cu titlu de daune morale către partea civilă Ghena Liliana; – suma de 20 000 lei, cu titlu de daune morale către partea civilă Ghena Valentin; – suma de 8000 lei cu titlu de daune materiale şi suma de 20 000 lei, cu titlu de daune morale către partea civilă Ditot Dorica; – suma de 5000 lei cu titlu de daune materiale şi suma de 20 000 lei, cu titlu de daune morale către partea civilă Diţu Ilie; – suma de 15.000 lei cu titlu de daune materiale către partea civilă Reti Ionel. În baza art. 14 cpp, art. 998, 999 c. civ., art. 346 alin. 1 cpp, obligă inculpatul Mete Mehmet Zeki alături de asiguratorul de răspundere civilă Zad OZK – Insurance (cod BG 23) din Bulgaria, prin mandatarul său legal B.A.A.R., în baza prevederilor art. 50, 55 din Legea 136/1995 şi în limita de despăgubire prevăzută de poliţa de asigurare tip RCA seria BG/23/04326545 nr. 23096060, la plata sumei de 5000 lei cu titlu de daune materiale şi 2000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă Bică Ciprian Stelian. În baza art. 193 alin. 1, 2 cpp obligă inculpaţii în solidar şi partea responsabilă civilmente ( pentru inculpatul Bică Ciprian Stelian) să plătească suma de 500 lei reprezentând cheltuielile de judecată către partea civilă Reti Ionel, suma de 1000 lei reprezentând cheltuielile de judecată către partea civilă Ditot Doica. În baza art. 191 alin. 1 cproc pen, obligă fiecare inculpat să plătească suma de 350 lei, reprezentând contravaloarea onorariu avocat din oficiu ( dl. av. Căpran Daniel desemnat conform împuternicirii depuse la fila 22 din dosar) şi fie avansată din fondurile Ministerului

Justiţiei. Respinge cererea formulată de apărătorul părţilor civile: Ghena Marius, Ghena Liliana şi Ghena Valentin, privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată. Ia act că partea civilă Diţu ilie, nu a solicitat cheltuieli de judecată. ia act că pârâta civilă Bică Ciprian Stelian nu a solicitat cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunţare pentru părţile prezente şi de la comunicare pentru cele lipsă.
Document: Hotarâre    27.09.2013

Daune morale RCA in caz de deces

de

Daune morale RCA in caz de deces

Solutia pe scurt: În baza art. 178 alin. 1, 2 C.p. condamnă pe inculpatul VASILESCU MARIUS BOGDAN pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, la 2(doi) ani închisoare. În baza art. 71 C.p. interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.p. În baza art. 81 C.p. dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o durată de 4 ani, ce constituie termen de încercare. În baza art. 359 C.pr.pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor

art. 83 C.p. cu privire la revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei. În baza art. 71 alin. 5 C.p., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei se suspendă şi executarea pedepselor accesorii. Admite în parte acţiunea

civilă formulată în cauză de părţile vătămate Cojocaru Costică şi Cojocaru Domnica. În baza art. 346 C.pr.pen. şi art. 14 C.pr.pen. rap. la art. 998-999 C.civ. obligă asiguratorul BT Asigurări cu sediul în Cluj-Napoca, str. G. Bariţiu, nr. 1, către părţile civile la plata sumei de 5.000 euro, despăgubiri materiale şi la 30.000 euro, daune morale (în echivalent lei). În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen. obligă inculpatul la 600 lei cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 193 C.pr.pen. obligă inculpatul la 3.500 lei cheltuieli judiciare către părţile civile. Cu apel în termen de 10 zile de la pronunţare pentru părţile prezente şi de la comunicare pentru cele lipsă. Pronunţată în şedinţă publică azi, 27.01.2013.

Taxa de timbru pentru daune morale RCA

de

Taxa de timbru pentru daune morale RCA

Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului Nr. 80 din 26 iunie 2013, privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei Nr. 392 din 29 iunie 2013 se modifică taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar.

 

 

Referitor la despăgubirile civile pretinse de victimele accidentelor rutiere printr-o acțiune civilă separată procesului penal, important este că articolul 15 lit. o din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, se regăsește și produce eficiența în art. 29 alin 1 lit. i din prezenta ordonanță astfel:

 

Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea

RASPUNDERE POLITA RCA PENTRU DAUNE MORALE VATAMARE-UCIDERE

de

RASPUNDERE POLITA RCA PENTRU DAUNE MORALE VATAMARE-UCIDERE

 

Motivatia acestora este ca cei prejudiciati in accidente rutiere, precum si rudele acestora, solicita in instanta, in mod nejustificat, sume foarte mari ca despagubiri morale, de multe ori la limita maxima permisa de legislatie.

Potrivit normelor in vigoare, limita maxima de raspundere RCA pentru vatamari corporale, decese si daune morale aferente acestora este de 5 milioane euro.

Chiar daca tribunalele stabilesc, in cele din urma, despagubiri mult mai mici decat cele cerute initial, asiguratorii RCA sunt obligati de legislatie sa isi constituie rezerve la nivelul sumelor solicitate de pagubiti si sa le mentina la acest nivel pe toata durata proceselor, adica timp de 2-3 ani, ceea ce le afecteaza semnificativ lichiditatea si profitabilitatea.

PROCESE CASTIGATE DAUNE MORALE RCA-ROMANIA

de

PROCESE CASTIGATE DAUNEMORALE RCA-ROMANIA

In Romania sunt 363 de dosare,insa numarul acestora este in crestere VEZI DOSARELE AICI

 

Decizie de admitere daune morale RCA

JUDECATORIA TARGOVISTE Solutia pe scurt: Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii Gociu Dragoş Ionuţ şi Gociu Elena, în contradictoriu cu pârâta SC CARPATICA ASIG SA.

Obligă pârâta la plata către reclamanţi a sumelor de: – 19.337 lei reprezentând daune materiale – 45.000 lei, reprezentând daune morale, în temeiul poliţei de asigurare RCA 03127145 încheiată de asigurat Gociu Dragoş Ionuţ la SC CARPATICA ASIG SA. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică azi, 24.05.2013.
Document: Hotarâre  2550/2013  24.05.2013

Asistență și reprezentare victime accident rutier – pentru despăgubire daune morale şi materiale.

de

Asistență și reprezentare victime accident rutier – pentru despăgubire daune morale şi materiale.

 

Despagubirile pentru vatamari corporale sau daune morale solicitate de romani au crescut tot mai mult in ultimii ani, astfel incat asiguratorii au fost nevoiti sa plateasca, numai in primele cinci luni ale acestui an, suma totala de 34 de milioane de euro.

Daunele acoperite de politele auto obligatorii se ridica la sume fabuloase in multe cazuri, uneori companiile platind sute de mii de euro sau chiar milioane de euro pentru un singur caz, scrie Ziarul Financiar.
Romanii cer sute de mii de euro daune morale la accidente
De la inceputul anului, Astra Asigurari a platit cea mai mare despagubire in contul unei singure polite de raspundere civila auto (RCA), care s-a ridicat la aproximativ doua milioane de euro.

Cea mai mare despagubire pe RCA in Romania

Este vorba despre plata pentru vatamarile corporale si daunele morale in cazul unui accident rutier care a avut loc in Italia si in urma caruia doua persoane au murit, iar alte cinci au fost ranite. Pentru un atfel de incident petrecut in tara noastra, cea mai mare despagubire a fost de 885.000 de euro

Ponderea daunelor morale RCA va creşte în totalul despăgubirilor

de

Ponderea daunelor morale RCA va creşte în totalul despăgubirilor

 

În câţiva ani, despăgubirile pe vătămări corporale vor avea cea mai mare pondere în valoarea despăgubirilor plătite de asigurători, deci primele de asigurare la RCA trebuie să sufere majorări, a declarat AVOCAT COLTUC pentru mediafax

Pe RCA avem cele mai scăzute tarife posibile, deşi noi, ca ţară, avem obligaţia de a majora limitele de despăgubire la un milion de euro pentru daune materiale şi la cinci milioane de euro pentru vătămări corporale, până în anul 2012. Cererile pentru despăgubiri pe vătămări corporale au crescut foarte mult, iar de doi ani se construieşte jurisprudenţa pentru indemnizaţii foarte mari pe acest segment, în sens negativ

 

 

 

Astăzi, procesul de acordare a daunelor morale este încă suportabil de către piaţa asigurărilor, dar nu aş vrea să ajungem peste câţiva ani să ne regăsim în situaţia în care nu mai putem controla un astfel de fenomen, să generalizăm excepţiile şi să facem din ele reguli. Foarte multă lume este influenţată de creşterea limitelor de despăgubire şi consideră că acestea se cuvin a fi plătite până la valoarea maximă posibilă în fiecare caz, a concluzionat Sorin GRECEANU, Director General, Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii.

 

 

 

RCA-ul – daune morale în România

de

RCA-ul – daune morale în România

Magistraţii consideră că ceea ce îşi propune piaţa de asigurări – realizarea unei convenţii pentru stabilirea unor valori orientative privind cuantumul daunelor morale – este un demers benefic, chiar dacă, pentru instanţă, acest document nu are statutul unui act normativ, adică a unei reglementări în condiţiile legii.

 

Asigurătorii ar trebui să rezolve problema despăgubirilor pe cale amiabilă, prin acordarea unor oferte rezonabile

prejudiciaţilor, astfel încât victima să nu se constituie ca parte vătămată într-un proces penal. În cazurile în care păgubiţii nu vor fi mulţumiţi de oferta asigurătorului, făcută ca urmare a cuantificării realizate în baza convenţiilor adoptate la nivelul pieţei de asigurări, atunci intervine opera magistratului de cuantificare a prejudiciului moral.

Acesta este un lucru total distinct, care ar trebui stabilit în funcţie de criteriile in concreto, adică de particularităţile fiecărei speţe

Daune Morale RCA – 2013.2014

de

Daune Morale RCA – 2013.2014

In prezent, problema despăgubirilor pentru vătămări corporale şi deces capătă o importanţă tot mai mare în piaţa românească de asigurări. În acest context, se simte tot mai acut nevoia unui cadru normativ bine reglementat de acordare a despăgubirilor, în special în cazurile în care se solicită daune morale în urma accidentelor de circulaţie, în condiţiile în care instanţele de judecată se confruntă cu diferenţe mari între cuantumul despăgubirilor acordate pentru speţe similare.

În normele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor se precizează că daunele morale sunt cuantificate în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu jurisprudenţa existentă în România. Însă jurisprudenţa nu constituie izvor de drept în ţara noastră. F.P.V.S. s-a confruntat deseori cu această problemă – am constatat că avem mari dificultăţi de apreciere, lipsind criterii clare şi modalităţi de evaluare a cuantumului despăgubirii a explica avocat Coltuc Marius pentru Pro Tv

 

 

 

Daunele morale în practica europeană şi în cea autohtonă

În cazul unei decizii judecătoreşti, regula generală este ca întregul prejudiciu să fie acoperit. Asta înseamnă că suma acordată drept despăgubire să fie suficientă pentru toată suferinţa trecută, cât şi pentru efectele vătămărilor pe termen lung. În practica germană, acordarea de despăgubiri pentru daune morale ca urmare a unor accidente de circulaţie reprezintă o excepţie şi nu o regulă. De asemenea, există o reticenţă în a acorda sume mari drept compensaţii pentru aceste cazuri. Sumele ridicate acordate prin decizii ale instanţelor provin în special din S.U.A., unde practica este diferită de cea europeană, a explicat Prof. Dr. Ullrich SPELSBERG-KORSPETER, Judecător şi Profesor de Drept, Universitatea Passau.
Domeniul a fost unul foarte dificil şi care a necesitat o lungă perioadă de timp pentru a fi măcar parţial reglementat. În cazul nostru, evaluarea daunelor morale a avut la bază jurisprudenţa din Spania. Trebuie menţionat că, în momentul evaluării daunelor, se iau în calcul două dimensiuni: cea statică şi cea dinamică. Acestea se referă la prezenţa, severitatea şi evoluţia în timp a daunelor morale, a menţionat Prof. Maria MEDINA ALCOZ, Profesor Titular de Drept Civil, Universitatea de Drept „Regele Juan Carlos”, Madrid.

În prezent, în România soluţia reparaţiei daunelor morale prin acordarea de despăgubiri băneşti este împărtăşită nu numai de doctrină şi jurisprudenţă, dar şi de legiuitor, care a admis posibilitatea reparaţiei prejudiciului moral sau nepatrimonial în anumite materii speciale, atât contractuale, cât şi extracontractuale, iar noul Cod Civil confirmă această concepţie, recunoscând dreptul la daune-interese atât pentru prejudiciul patrimonial, cât şi pentru cel nepatrimonial. Totuşi, o astfel de soluţie de principiu nu rezolvă pe fond problema, deoarece rămâne în discuţie metoda „evaluării” prejudiciului moral sau, altfel spus, a criteriilor pe baza cărora se pot acorda despăgubiri băneşti ori o sumă de bani cu acest titlu, a subliniat Conf. Univ. Dr. Marian NICOLAE, Profesor de Drept, Universitatea Bucureşti.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!