Dosare DIICOT

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

de

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Păgubiţii casei de brokeraj Harinvest riscă să plătească impozit pe un câştig care le-a fost furat

de

În ipoteza în care organul fiscal, „în temeiul unor rapotari false (în sensul comunicării unor câştiguri inexistente), făcute de intermediarul autorizat, stabileşte existenţa unui debit în sarcina unei persoane, care în realitate nu a înregistrat câştig din transferul titlurilor de valoare, fiind victima unei infracţiuni, atunci aceasta trebuie să conteste actul administrativ fiscal respectiv, conform normelor din Codul de procedură fiscală. Evident, dacă intermediarul întocmeşte şi comunică autorităţilor înscrisuri false, se va putea formula şi plângere penală”, explică avocatul citat.

Nu există estimări precise privind durata previzibilă a  proceselor.

La una dintre întâlnirile investitorilor cu oficialii ASF, Dumitru Beze, directorul AIPC a ridicat problema impozitării câştigurilor furate la Harinvest şi a cerut modificarea Codului Fiscal, pentru evitarea oricăror confuzii, ca şi a timpului pierdut de investitori prin instanţe.

Solicitarea trimisă de AIPC la MFP se referă la introducerea în Codul Fiscal a unei prevederi conform căreia, dacă ASF a trimis la Parchet documentele de control, „toate persoanele prejudiciate să aibă suspendată plata impozitului pe profit până la rezolvarea cazului”, se menţionează în minuta încheiată cu ocazia întâlnirii investitorilor cu oficialii ASF din 30 ianuarie.

„Pe unele conturi s-au făcut tranzacţii importante, s-a făcut şi profit, Fiscul îi execută silit şşi se ajunge în instanţă”, a spus Dumitru Beze, potrivit documentului citat.

Pagubele rezultate din fraudele acuzate la Harinvest sunt de circa cinci milioane de euro.

Vineri are loc la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) o nouă întâlnire cu investitorii păgubiţi în frauda Harinvest, când urmează să se clarifice şi problema despăgubirii investitorilor prin Fondul de Compensare.

Ce spune la Codul Fiscal la art. 66 alin. 6:
„Pentru tranzacţiile cu titlurile de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, efectuate în cursul anului fiscal, fiecare intermediar, societate de administrare a investiţiilor în cazul răscumpărării de titluri de participare la fondurile deschise de investiţii sau alt plătitor de venit, după caz, are următoarele obligaţii:
a) calcularea câştigului/pierderii la fiecare tranzacţie, efectuată pentru contribuabil;
b) calcularea totalului câştigurilor/pierderilor pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului pentru fiecare contribuabil;
c) transmiterea în formă scrisă către fiecare contribuabil a informaţiilor privind totalul câştigurilor/pierderilor, pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul expirat;

d) depunerea la organul fiscal competent a declaraţiei informative privind totalul câştigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul expirat”.

DOSAR LOTERIA II – AVOCAT PENAL

de

DOSAR-LOTERIA II – AVOCAT-PENAL.Tribunalul Bucuresti a amanat miercuri, la cererea avocatilor apararii, pentru 25 septembrie dosarul Loteria II, in care sunt judecati printre altii omul de afaceri George Copos si Camelia Voiculescu, fiica lui Dan Voiculescu, presedintele completului de judecata exprimandu-si temerea ca presa va interpreta gresit aceasta amanare.

Amanarea a fost motivata prin faptul ca CNVM – Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, parte in dosar, a fost preluata de Autoritatea de Supraveghere Financiara si aceasta ultima institutie trebuie citata in proces.

In momentul in care avocatii au cerut instantei sa dea un termen mai lung, pana in luna septembrie, judecatoarea care se ocupa de acest caz, Otilia Bombos, a spus ca mass-media o sa scrie ca procesul este pe rol de „mii de zile, fara sa stie ca aceste amanari sunt obiective”.

Camelia Voiculescu nu a fost prezenta la proces, insa George Copos a asistat in sala de judecata.

AVOCAT PENAL – Doru Iuga, condamnat cu suspendare

de

AVOCAT-PENAL – Doru-Iuga, condamnat-cu-suspendare

Fostul director al postului OTV Doru Iuga a fost condamnat de Judecătoria Sectorului 2 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru act sexual cu un minor.

 

 

Ceilalţi inculpaţi din dosar au primit pedepse cu executare între trei şi nouă ani de detenţie.
Instanţa a mai stabilit interzicerea unor drepturi civile ale lui Doru Iuga timp de 10 ani, respectiv acelea de a fi ales în funcţii publice, de a ocupa o funcţie publică, de a deţine drepturi părinteşti şi de a fi tutore sau curator.

În dosarul de prostituţie, Costel Ţurcan, zis „Scooby”, a fost condamnat la nouă ani de închisoare cu executare pentru proxenetism şi la şase ani pentru act sexual cu un minor. Acesta va executa pedeapsa cea mai grea.

AVOCAT PENAL BUCURESTI – Pentru ca a vandut 433 de masini fara a plati taxe

de

AVOCAT-PENAL-BUCURESTI – Pentru că a vândut 433 de mașini fără a plăti taxe

Procurorii DNA l-au trimis, luni, în judecată pe Alin Sebastian Vele, asociat la firma Mivalis Company din Gilău. Acesta este acuzat că a prejudiciat bugetul de stat cu 1,2 milioane de euro şi va fi judecat pentru evaziune fiscală. Odată cu Alin Sebastian Vele a fost trimisă în judecată şi firma pe care acesta o reprezintă, sub aceeaşi acuzaţie.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:

În perioada 18 septembrie 2010 – 31 decembrie 2011, inculpatul Vele Alin Sebastian, în calitate de asociat la SC Mivalis Company SRL, după ce a vândut pe teritoriul României 433 de autoturisme second – hand achiziţionate din ţări din spaţiul intracomunitar, nu a consemnat în actele depuse la administraţia financiară deconturile privind taxa pe valoarea adăugată şi nu a înregistrat în contabilitatea firmei sale veniturile aferente vânzărilor de autovehicule comercializate 19 noiembrie 2010 – 31 decembrie 2011.

În această modalitate, inculpatul Vele Alin Sebastian a cauzat bugetului consolidat al statului un prejudiciu în valoare totală de 5.329.849 lei (echivalentul a aproximativ 1.254.082 euro) reprezentând taxa pe valoare adăugată şi impozitul pe venitul suplimentar.

Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Cluj se constituie parte civilă cu suma totală de 6.482.795 lei, reprezentând TVA, impozit pe venitul suplimentar şi penalităţile calculare la aceste sume.
Nu s-au luat măsuri asigurătorii în vederea recuperării acestui prejudiciu întrucât nu au fost identificate bunuri în proprietatea celor doi inculpaţi.

Gratiere colectiva-Proiect de lege pentru amnistierea unor infractiuni minore si gratierea unor pedepse

de

Deputaţii Madalin Voicu (PSD) şi Nicolae Păun (Partida Romilor Europa) au depus la Camera Deputaţilor un proiect de lege privind amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse pentru ca România să poată intra în rândul ţărilor europene în privinţa condiţiilor de detenţie din închisorile naţionale, în care capacitatea legală de cazare este depăşită cu 40%.

Cu privire la acest ultim aspect, e de precizat ca anual Romania este condamnata in zeci de cauze la CEDO de la Strasbourg pentru conditiile improprii de detentie, statul fiind obligat la plata unor despagubiri importante chiar catre autorii unor infractiuni, detinuti in conditii umilitoare. Supraglomerarea din inchisorile romanesti si faptul ca orice detinut care se plange la CEDO pentru conditiile improprii face ca toate procesele intentate contra Romaniei la CEDO sa fie pierdute de statul roman. In plus, in opinia multor sefi de penitenciare, foarte multe persoane condamnate la privarea de libertate nu ar trebui sa fie detinute, reeducarea lor putandu-se face mult mai eficient prin alte metode alternative.

Expunerea de motive a proiectului

In proiectul depus la Camera si inaintat la Senat in aceeasi zi de 12 februarie 2013, initiatorii justifica urmatoarele: “Pentru infaptuirea unei politici penale corecte, propunerea legislativa privind amnistierea unor infractiuni, gratierea si reducerea unor pedepse ofera posibilitatea persoanelor condamnate, care au savarsit infractiuni ce nu prezinta un pericol social ridicat si cei care in timpul executarii pedepsei au dat dovezi temeinice de indreptare, sa beneficieze de clementa legiuitorului in sensul amnistierii si gratierii pedepselor aplicate de instantele de judecata.

In prezent, in unitatile din sistemul penitenciar este depasita capacitatea legala de cazare, in medie cu peste 40%, ceea ce contravine normelor europene in domeniu (…) penitenciarele se confrunta cu un numar tot mai mare de condamnati, cazati in spatii care nu asigura norma, cubajul de aer, numarul instalatiilor sanitare, fapt ce poate determina, in conditiile supraaglomerarii, conflicte intre detinuti sau raspandirea unor boli (…) se justifica punerea in libertate a acelor detinuti care au fost condamnati pentru fapte cu pericol social relativ redus. Mentionam ca potrivit propunerii legislative, masura gratierii nu poate fi aplicata persoanelor aflate in stare de recidiva si nici acelor persoane care au comis infractiuni deosebit de grave si periculoase…”

Iata continutul proiectului aflat in dezbatere la Senat

LEGE

privind amnistierea unor infractiuni si gratierea unor pedepselor

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. 1 – Se amnistiaza infractiunile pentru care Codul penal sau legile speciale prevad o pedeapsa privativa de libertate pana la 4 ani inclusiv sau amenda.

Art. 2 – (1) Se gratiaza in intregime pedepsele cu inchisoare de pana la 6 ani inclusiv, precum si pedepsele cu amenda, aplicate de instanta de judecata.

(2) Prevederile alin. (1) se aplica indiferent de modalitatea de executare a pedepsei inchisorii dispusa de instanta.

(3) Se gratiaza in intregime masura internarii intr-un centru de reeducare, luata fata de minori de catre instantele de judecata.

Art. 3 – Se gratiaza in parte:

a) cu 1/3 pedepsele cu inchisoare intre 6 si 8 ani inclusiv;

b) cu 1/5 pedepsele cu inchisoare intre 8 si 10 ani inclusiv;

Art. 4 – (1) Prevederile art. 1 – 3 nu se aplica celor condamnati pentru infractiuni savarsite in stare de recidiva si celor care sunt recidivisti prin condamnari anterioare.

(2) Nu beneficiaza de prevederile art. 1 – 3 cei care au savarsit urmatoarele infractiuni:

A. Infractiuni reglementate de Codul Penal:

1) infractiuni contra sigurantei nationale prevazute in art. 155 – 173;

2) infractiunile de omor, prevazute in art. 174 – 176;

3) vatamarea corporala prevazuta in art. 182;

4) lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte prevazute in art. 183;

5) lipsirea de libertate in mod ilegal, prevazuta in art 189;

6) violul prevazut in art. 197;

7) actul sexual cu un minor prevazut in art. 198, alin 2-4;

8) perversiunea sexuala prevazuta in art. 201, alin 2-5;

9) incestul prevazut in art. 203;

10) talharia prevazuta in art. 211;

11) inselaciunea prevazuta in art. 215, alin. 2-5;

12) delapidarea prevazuta in art. 215, indice 1, alin. 2;

13) ultrajul prevazut in art. 239, alin. 2 si 3;

14) tortura prevazuta in art. 267 indice 1;

15) represiunea nedreapta prevazuta in art. 268;

16) evadarea prevazuta in art. 269;

17) inlesnirea evadarii prevazuta in art. 270;

18) parasirea postului si prezenta la serviciu in stare de ebrietate prevazute in art. 275, alin. 3;

19) nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materiale radioactive prevazuta in art. 279 indice 1;

20) falsificarea de monede sau alte valori prevazuta in art. 282;

21) falsificarea de valori straine prevazuta in art. 284;

22) detinerea de instrumente in vederea falsificarii de valori prevazuta in art. 285;

23) nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri prevazuta in art. 302, indice 2, alin. 2;

24) traficul de stupefiante prevazut in art. 312;

25) falsificarea de alimente sau alte produse prevazuta in art. 313;

26) punerea in primejdie a unei persoane in neputinta a se ingriji prevazuta in art. 314;

27) relele tratamente aplicate minorului prevazute in art. 306;

28) proxenetismul prevazut in art. 329.

B. Infractiunile reglementate de legi speciale

1) infractiunile prevazute in art. 19 – 16 din Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei;

2) infractiunile prevazute in art. 11 – 16 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile ulterioare;

3) infractiunile prevazute in art. 2 – 8 si art. 10 – 14 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cu modificarile si completarile ulterioare;

Art. 5 – Faptele care, potrivit art. 18, indice 1, din Codul Penal, nu prezinta pericolul social al unei infractiuni, nu se mai sanctioneaza, iar amenzile si celelalte sanctiuni cu caracter administrativ aplicate pentru asemenea fapte nu se mai executa, in masura in care nu au fost executate;

Art. 6 – In cazul aplicarii in mod succesiv a unor dispozitii de gratiere, cu privire la aceeasi pedeapsa, se va lua in considerare numai dispozitia de gratiere mai favorabila condamnatului;

Art. 7 – Gratierea nu se aplica celor care nu au inceput executarea pedepsei inchisorii, deoarece s-au sustras de la executarea acestora, precum si celor care au inceput executarea, dar ulterior s-au sustras;

Art. 8 – Persoanele gratiate care, in decurs de 3 ani, savarsesc cu intentie o infractiune vor executa, pe langa pedeapsa stabilita pentru acea infractiune si pedeapsa sau restul de pedeapsa ramas neexecutat ca urmare a aplicarii prezentei legi.

Art. 9 – Dispozitiile prezentei legi se aplica numai faptelor comise pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

„Lovitura” imobiliară a statului

de

 Operaţiunea scoaterii masive la licitaţie cu strigare a caselor de protocol ale statului administrate de RA-APPS a rămas în cea mai mare parte doar pe hârtie. Din cele 700 de milioane de lei pe care statul şi le propunea să le scoată ca venituri la buget în 2012 din aceste vânzări, la final s-a ales cu 50 de milioane.

În plus, unele dintre cele mai valoroase proprietăţi, de la Complexul Scroviştea la Hotelul Triumf din Bucureşti sau Clubul Floreasca, apartamentele din şoseaua Kiseleff sau casa ocupată de familia lui Mircea Geoană din strada Cucu Starostescu nici nu au fost scoase la licitaţie până în acest moment, deşi lista în care erau propuse spre vânzare a trecut prin guvern la sfârşitul lui 2011.

La dispoziţia guvernului au rămas mai departe şi apartamentele centrale din Bucureşti, în vile de pe strada Mihai Eminescu, strada Polonă , Calea Dorobanţi, strada Icoanei sau Bulevardul Dacia, fie locuite de foşti demnitari care nu le-au mai părăsit, fie prinse în oferta guvernamentală pentru nou-veniţii la Palatul Victoria. De altfel, după ce a lărgit lista potenţialilor beneficiari până la şefii de departamente din guvern, premierul Victor Ponta a anunţat că va face publică suita de chiriaşi ai RA-APPS, pe pagina web a guvernului în această săptămână.

Din informaţiile gândul, conformate de locatarii Regiei de Protocol, pe lista celor care au păstrat casele mult după încheierea mandatelor lor de demnitari se numără încă senatorul PSD Mircea Geoană, europarlamentarul Adrian Severin, indecis dacă e profitabil să-şi dea „toată agoniseala pe o casă”, senatorul PSD Şerban Nicolae, „legat sentimental” de apartamentul de la stat, fostul procuror general Tănase Joiţa. În litigiu cu statul pentru casele RA-APPS în care stau de mai bine de 20 de ani se află, printre alţii, Mioara Roman, soţia fostului premier Petre Roman, dar şi exvicepremierul Gelu Voican Voiculescu.

Cel mai recent caz al păstrării locuinţei RA-APPS dincolo de criteriile legii este însă cel al actualului ministru al Educaţiei, Remus Pricopie. Intrat în apatramentul de pe strada Mihai Eminescu în timpul guvernării Tăriceanu, când era secretar de stat, Pricopie a locuit în casa respectivă neîntrerupt, cu toate că, din 2009 până în 2012 nu a mai fost demnitar.

Marele succes al RA-APPS: 1.800 de euro/mp în Kiseleff

Lista caselor şi terenurilor scoase la vânzare de RA-APPS în 2012 s-a rezumat la 130 de imobile din care s-au cumpărat doar 13, arată datele făcute publice de Regie. Pe piaţă au fost scoase de altfel imobile fără mize financiare considerabile: câteva spaţii comerciale pe Bulevardul Nicolae Bălcescu din Bucureşti, 5 vile la Neptun („Mărul A”, „Mărul B”, „Egreta”), Mamaia („Cerna”), Eforie-Nord („Agigea”) şi Predeal („Predeal”), hotelul Dacia din Neptun-Olimp şi câteva apartamente în Bucureşti, de la 54.000 la 350.00 de euro, terenuri de mici dimensiuni şi Complexul agrozootehnic Măgurele.

Cea mai profitabilă vânzare s-a dovedit cea a unei vile din şoseaua Kiseleff, folosită până recent ca sediu de firmă pentru omul de afaceri Gheorghe Stelian, acuzat că ar fi primit acţiuni la Fondul Proprietatea în valoare de 150 de milioane de euro în baza unor acte false.

Pe clădirea de 2.700 de metri pătraţi, cu etaj, statul a luat 5.039.360 de euro fără TVA, fără a anunţa identitatea cumpărătorului. RA-APPS a dat astfel metrul pătrat într-una din zonele foarte bine cotate din Bucureşti cu doar 1.850 de euro, mult sub piaţa imobiliară.

Ce a reuşit statul să vândă

Pe trei terenuri din Complexul Măgurele statul a luat 820.000 de euro, iar clădirile s-au vândut cu 1.241.200 de euro fără TVA. Un spaţiu comercial central de 80 de metri pătraţi pe Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 26 a adus la bugetul de stat 723.200 de euro, iar un altul mai mare, de 118 metri pătraţi, la aceeaşi adresă a fost vândut cu 962.300 de euro, cu 1.000 de euro mai puţin pe metru pătrat decât primul.

Pe câteva spaţii din str. Constantin Mille nr. 17, în total 160 de metri pătraţi, s-au obţinut 160.000 de euro, iar garajul şi magazia Vilei 24 din Snagov s-au adjudecat pentru 60.500 de euro, la licitaţie participând, ca în majoritatea cazurilor, un singur ofertant.

mediafax

Avocati penali Romania – Percheziţii la o grupare suspectată de evaziune fiscală de peste două milioane de euro

de

Porivit anchetatorilor, 22 de percheziţii au loc în Timişoara, Drobeta Turnu Severin şi Strehaia, la sediile a 13 firme şi la locuinţele a 15 administratori de societăţi comerciale. La Strehaia, percheziţiile se desfăşoară la palatele unor romi din localitate. În acest dosar este vizat şi un om de afaceri din Drobeta Turnu Severin care are firme în domeniul panificaţiei.

La descinderi participă poliţişti de la Serviciul de Investigare a Fraudelor Mehedinţi, de la Poliţia Timiş, precum şi trupe de la intervenţie rapidă, dosarul fiind coordonat de un procuror-Avocati penali Romania

Conform purtătorului de cuvânt al Poliţiei Mehedinţi, inspector Nicolae Lohon, reţeaua este suspectată de infracţiuni economice.

„În perioada 2008-2012, în calitate de reprezentanţi ai unor societăţi comerciale în relaţia cu partenerii şi luând deciziii cu privire la angajări şi plăţi, au dispus înregistrări de tranzacţii comercale fictive în valoare de peste 5 milioane de euro, sustrăgându-se de la plata TVA şi a impozitului pe profit”, a precizat Lohon.

Avocati penal – plangere acte procuror

de

PLANGERE ACTE PROCUROR

SENTINŢA PENALĂ NR. 249

Şedinţa publică de la 10 Martie 2009

La data de …………, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei ………, sub nr. ……….., plângerea formulată de petentul ………………., domiciliat în …………, împotriva rezoluţiei nr. …………. din data de …………. a Parchetului de pe lângă Judecătoria ……………..

În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esenţă, că intimatul ……………, se face vinovat de mărturie mincinoasă, depoziţia acestuia stând la baza condamnării sale prin sentinţa penală nr. ………… a Judecătoriei ………….

Petentul a depus la dosarul cauzei înscrisuri.

S-a ataşat la dosar, dosarul de urmărire penală nr. …………

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa penală nr. ……………, Judecătoria ………… a dispus condamnarea petentului la pedeapsa cu amenda penală în sumă de ………. lei pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 180 alin. 1 C.p., proces penal pornit la plângerea penală prealabilă, a părţii vătămate …………. Totodată, s-a dispus achitarea petentului pentru săvârşirea infracţiunii de insultă şi obligarea acestuia la plata sumei de 300 lei, daune morale, către partea civilă.

Nemulţumit de hotărârea mai sus arătată (hotărâre rămasă definitivă prin respingerea recursului) petentul a formulat o plângere penală împotriva persoanelor ce au fost audiate de către instanţă în calitate de martori, respectiv ……….., ……… şi ……….., solicitând condamnarea acestora pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 alin. 1 C.p.

La Parchetul de pe lângă Judecătoria ………, s-a format dosarul nr. ……….. în cadrul căruia prin rezoluţia din data de ………., procurorul a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale, reţinând, în esenţă, că actele premergătoare efectuate în cauză nu au confirmat aspectele reclamate, situaţia de fapt relatată de cei trei martori fiind confirmată şi de numitul …………

Soluţia atacată de către procuror a fost menţinută atât de către procurorul ierarhic superior cât şi de instanţa de judecată.

Ulterior, petentul a formulat mai multe plângeri penale prin care a solicitat a se efectua cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă de către numitul ………, plângere ce a făcut obiectul dosarului nr. ……… al Parchetului de pe lângă Judecătoria ………, în care prin rezoluţia din data de ……….procurorul a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale faţă de numitul ……….. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 260 alin. 1 C.p.c, mărturie mincinoasă, reţinând că actele premergătoare efectuate în cauză nu au dovedit existenţa faptei reclamate.

Soluţia procurorului ierarhic superior a menţinut rezoluţia mai sus arătată doar cu privire la ……….., cauza fiind restituită procurorului în vederea adoptării unei soluţii şi faţă de ………….., …………. şi ………….., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 260 C.p.

Aşadar, plângerea formulată de către petent în baza art. 2781 C.p.p. vizează doar soluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de Cortel Marius Daniel pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 260 alin. 1 C.p.

Trebuie menţionat, în primul rând, faptul că aspectele invocate în conţinutul plângerii de către petent, care vizează legalitatea şi temeinicia sentinţei penale nr. ……… a Judecătoriei ………. nu vor fi analizate de către instanţă, aceste critici putând fi examinate doar în cadrul căilor de atac ce pot fi formulate împotriva acestei hotărâri judecătoreşti.

Cât priveşte soluţia adoptată de către procuror cu privire la acuzaţiile aduse intimatului ……….., instanţa constată că aceasta este legală şi temeinică, urmând a o menţine şi, pe cale de consecinţă, va respinge plângerea petentului ca nefondată, pentru următoarele considerente:

Intimatul ………… a fost audiat în calitate de martor doar în faza actelor premergătoare din dosarul nr. ………… în care s-au făcut cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă de către …………., …….. şi ………. Prin depoziţia sa, intimatul a confirmat prezenţa celor trei persoane la locul faptei şi a relatat că a văzut incidentul ce a avut loc între petent şi numita ………….

Susţine petentul că depoziţia martorului nu corespunde realităţii întrucât, pe de o parte, acesta nu era acasă pe data de ………… efectuând la acea dată stagiul militar iar, pe de altă parte, din balconul apartamentului în care locuieşte, nu avea posibilitatea să vadă incidentul.

Înscrisurile existente la dosarul de urmărire penală (filele 38 şi 41) infirmă susţinerile petentului relativ la lipsa martorului din localitate.

Cât priveşte imposibilitatea de a fi observat incidentul din balconul locuinţei martorului din cauza unui copac existent chiar în faţa blocului, se reţine că această situaţie de fapt nu a fost confirmată de probele administrate în cauză, fotografiile realizate de către petent, atât cele existente la dosarul de urmărire penală cât şi cele ataşate plângerii, nefăcând dovada împrejurării că martorul nu avea posibilitatea să perceapă evenimentul cu atât mai mult cu cât aceste fotografii au fost realizate la aproape trei ani de la data incidentului.

Pentru considerentele mai sus arătate, plângerea petentului ………….., va fi respinsă ca nefondată.

Petentul va fi obligat la plata sumei de ………. lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cristi Munteanu si Andrei Margaritescu si medicul Alexandru Magherescu, condamnati la inchisoare

de

Astfel, in cazul lui Cristian Munteanu, instanta a desfiintat in parte sentinta din 26 aprilie si, rejudecand in fond, a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptelor din doua infractiuni de tainuire intr-o singura infractiune de complicitate la tentativa la infractiunea de inselaciune. Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti (CAB) l-au condamnat pe Cristian Marian Munteanu la cinci ani de inchisoare cu

executare si trei ani interzicerea unor drepturi. Andrei Margaritescu ramane cu pedeapsa de trei ani de inchisoare dispusa in 26 aprilie, magistratii Curtii de Apel Bucuresti dispunand insa suspendarea executarii acesteia, sub supraveghere, pe un termen de incercare de opt ani.

David Rotundu va avea de executat zece ani si sase luni inchisoare, instanta dispunand ca la pedeapsa de sapte ani de inchisoare dispusa in 26 aprilie sa fie cumulata cu condamnarea la trei ani si sase luni inchisoare aplicata prin sentinta penala din 12 martie 2003 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, ramasa definitiva prin neapelare la data de 1 aprilie 2003. Instanta a constatat ca David Rotundu este arestat in alta cauza.

Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au mentinut condamnarile dispuse de Tribunalul Capitalei in cazurile lui Alexandru Cristian Mircea Magherescu, Mihai Cosmin Magherescu, Cristinel Antonio Enache, Adrian Mihai Radu si Bogdan Treveleanu.

Instanta a mai dispus restituirea autoturismului marca Audi A8 catre partea civila SC Siluten Doris Company SA.

In cazul lui Catalin Teodor Baleanu, instanta a dispus disjungerea cauzei si judecarea apelului in 11 februarie 2013. Decizia Curtii de Apel Bucuresti nu este definitiva, putand fi atacata cu recurs la instanta suprema.

In 26 aprilie, fotbalistii Andrei Margaritescu si Cristi Munteanu au fost condamnati de Tribunalul Bucuresti la pedepse de trei ani si, respectiv, cinci ani de inchisoare cu executare in dosarul privind inselaciuni cu masini luate in leasing. Alaturi de cei doi, in acest dosar a fost condamnat medicul Alexandru Magherescu, fondatorul centrului medical Doris, din cartierul Militari, la sapte ani de inchisoare cu executare pentru tentativa la inselaciune cu consecinte deosebit de grave. Fratele acestuia, Cosmin Magherescu, a primit o pedeapsa de cinci ani de inchisoare, pentru complicitate la inselaciune cu consecinte deosebit de grave.

Totodata, instanta i-a condamnat pe Adrian Mihai Radu la o pedeapsa de cinci ani de inchisoare cu executare pentru complicitate la tentativa de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, precum si pe sotia acestuia, Bianca Radu, la doi ani sub supraveghere pentru fapta de tainuire.

In acelasi dosar au fost condamnati, de Tribunalul Bucuresti, David Rotundu, la sapte ani de inchisoare pentru tentativa de complicitate la inselaciune cu consecinte deosebit de grave, Cristinel Anton Enache, la sapte ani de inchisoare pentru complicitate la tentativa de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, Catalin Teodor Baleanu, la cinci ani de inchisoare pentru complicitate la tentativa de inselaciune cu consecinte deosebit de grave si Bogdan Preveleanu, la sase ani de detentie pentru complicitate la tentativa de inselaciune cu consecinte deosebit de grave.

Instanta a dispus atunci confiscarea autoturismului Audi A8, proprietatea lui Alexandru Magherescu, precum si a 15.000 de euro de la Rotundu, 8.000 de euro de la Enache, 7.000 de euro de la Baleanu si 1.000 de euro de la Radu Adrian. Magistratul Tribunalului Bucuresti a mentinut sechestrul asigurator pus pe 8.500 de lei, suma ridicata de la Rotundu si i-a restituit acestuia autoturismul Mercedes CL500. Totodata, instanta a dispus restituirea autoturismului Suzuki Swift lui Attila Lukacs si confiscarea a 1.500 de euro de la Radu si 200 de euro de la Manole.

Cristi Munteanu a cunoscut situatia masinii furate pe care dorea sa o achizitioneze, a dat dovada de perseverenta infractionala si a crezut ca poate scapa cu o pedeapsa cu suspendare, motiv pentru care a dat declaratii mincinoase la instanta, a aratat judecatorul Tribunalului Bucuresti in motivarea deciziei de condamnare.

Magistratul a precizat ca, in opinia instantei, Munteanu a avut o viziune clara asupra ,,situatiei frauduloase” a autoturismului pe care l-a cumparat, aratand ca ,,orice om normal cu o pregatire medie, cum este cazul inculpatului Munteanu”, putea banui ca o masina clasa premium, cu o valoare de piata de aproximativ 90.000 de euro, nu poate fi vanduta dupa numai doi ani cu doar 31.000 de euro decat daca este stricata major sau are probleme de natura juridica.

In cazul lui Andrei Margaritescu, instanta a notat in motivare ca acesta a stiut faptul ca masina pe care a cumparat-o de la persoane indicate de Cristi Munteanu provenea dintr-o infractiune, toate probele indicand acest lucru, motiv pentru care a si incercat sa tainuiasca fapta si sa scape de autoturism.

Procurorii i-au acuzat pe Andrei Margaritescu si pe Cristi Munteanu ca sunt ,,dobanditori de drept ai unei masini furate”, despre care ,,aveau in mod clar cunostinta ca face obiectul unei infractiuni de furt”.

Totodata, procurorii l-au acuzat in acest dosar si pe Alexandru Magherescu, fostul proprietar al unui autoturism Audi A8 care figura ca fiind furat in actele politiei, folosit de Andrei Margaritescu si de Cristi Munteanu. Magherescu era acuzat ca i-a dat masina Audi A8, in urma cu aproximativ doi ani, fostului portar dinamovist Cristi Munteanu, pentru aproximativ 10.000 de euro. Ulterior, omul de afaceri a declarat masina furata, pentru a incasa asigurarea pe ea.

Voiculescu este acuzat că s-a folosit de funcţia sa pentru a obţine foloase necuvenite.

de

Magistrații Tribunalului București au decis, Miercuri, amânarea pentru 20 Decembrie a judecării dosarului privatizării Institutului pentru Cercetări Alimentare.

Motivarea TB: magistratul care se ocupă de proces a pus în vederea părților necesitatea efectuării unei noi expertize.

 Amânarea judecării are loc în condițiile în care președintele fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, a ajuns astăzi în faţa instanţei.

 Este pentru a doua oară când se prezintă în faţa magistraţilor, în dosarul ICA.

Procurorii DNA l-au trimis în judecată, în 2008, pe fostul lider al PC, Dan Voiculescu, alături de fostul ministru al telecomunicaţiilor, Sorin Pantiş, şi alte 11 persoane, pentru privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare. În total, DNA a trimis, pe 4 decembrie 2008, în judecată 13 persoane, considerând că privatizarea frauduloasă a ICA s-ar fi făcut în folosul lui Dan Voiculescu şi s-a realizat prin subevaluarea bunurilor Institutului cu 7.796.198 de euro.

Potrivit DNA, Dan Voiculescu, preşedintele fondator al Partidului Conservator, acţionar  majoritar  al societăţii „Grupul Industrial Voiculescu şi Compania” (GRIVCO) SA Bucureşti, este acuzat de folosire  de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid a influenţei şi autorităţii date de această calitate  în scopul de a  obţine, pentru sine sau pentru  altul, bani, bunuri, sau alte  foloase necuvenite şi spălare de bani, ambele în formă continuată.

Procurorii anticoruptie fac, joi, perchezitii la firmele Romstrade si Blue Air

de

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a reziliat recent contractul pentru construirea primului tronson al autostrazii Nadlac-Arad, incheiat cu o asociere din care face compania Romstrade, controlata de omul de afaceri Nelu Iordache, motivul principal fiind intarzierea lucrarilor. Directorul general al CNADNR, Mircea Pop, declara ca motivul principal

al rezilierii contractului este reprezentat de intarzierile in executie, proiectul fiind in prezent la stadiul de 20%, fata de 70%, cat ar fi fost indicat. Pop adauga ca exista si alte motive pentru rezilierea contractului. ,,Este un complex de imprejurari, mai amplu„, preciza seful CNADNR.

Premierul Ponta afirma ca proiectul de constructie a autostrazii Arad-Nadlac, finantat si de catre Uniunea Europeana, a fost licitat in conditii considerate de Comisia Europeana ca fiind gresite, astfel ca este posibila rezilierea contractului si organizarea unei noi licitatii.

Oficialii Comisiei Europene pregateau inca din luna iulie o scrisoare de intrerupere a uneia din platile solicitate de catre CNADNR pentru un contract de constructie a autostrazii Arad-Nadlac in contextul in care au fost identificate ,,iregularitati si suspiciuni de frauda„.

Constructia autostrazii Nadlac-Arad a fost impartita in doua loturi, pe o distanta totala de aproape 39 de kilometri. Primul a fost adjudecat de asocierea romano-portugheza Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 115,8 milioane de euro, iar lotul al doilea revine companiei germane Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane de euro. Finantarea era asigurata din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene.

Lucrarile au inceput in toamna anului trecut, termenul de finalizare a ambelor tronsoane ale Autostrazii Nadlac-Arad fiind anul 2013.

Romstrade a inregistrat, in 2011, un profit de 2,6 milioane de euro, adica jumatate din cel obtinut in 2010, potrivit Forbes Romania. In urma cu doi ani, cifra de afaceri a companiei era de 134 milioane de euro. In 2009, Romstrade era cel mai mare constructor local, avand un profit de peste 31 milioane de euro si o cifra de afaceri de 268 milioane de euro. In 2011, Romstrade avea, potrivit datelor depuse la Ministerul Finantelor, 1.623 de salariati.

Marin Nita de la Parchetul de pe langa Judecatoria Oltenita, delegat la Parchetul Tribunalului Calarasi, ramane in arest

de
Procurorul Marin Nita de la Parchetul de pe langa Judecatoria Oltenita, delegat la Parchetul Tribunalului Calarasi, ramane in arest, dupa ce judecatorii ICCJ au respins recursul acestuia la arestarea preventiva.

Judecatorii Sofica Dumitrascu, Lucian Sandel Macavei si Ana Maria Dascalu de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au respins miercuri, 7 noiembrie 2012, recursul formulat de Nita impotriva deciziei Curtii de Apel Bucuresti, care emisese un mandat de arestare preventiva pe numele acestuia, pentru luare de mita.

Aceeasi decizie a fost luata si in cazul lui Iordache Gheorghita, arestat alaturi de procurorul Nita pentru complicitate la luare de mita.

Procurorul Marin Nita de la Parchetul Judecatoriei Oltenita a fost arestat la 26 octombrie 2012 de Curtea de Apel Bucuresti pentru luare de mita. Procurorul fusese retinut de procurorii DNA cu o zi inainte, fiind acuzat ca a cerut 5.000 de euro de la un denuntator pentru a dispune solutia de netrimitere in judecata intr-un dosar in care acesta era acuzat de instigare la infractiunea de inselaciune cu consecinte deosebit de grave. Nita ar fi cerut acesti bani direct si prin intermediul lui Iordache Gheorghita. Potrivit unui comunicat DNA, procurorul a fost prins in flagrant in timp ce primea o transa de 2.500 de euro.

Dosarul fraudelor bancare de 22 de milioane de euro

de

În acest sens, la data de 1 noiembrie 2012, procurorii D.I.I.C.O.T. au efectuat un număr de 50 de percheziţii domiciliare la locuinţele învinuiţilor precum si la sediile unor societati comerciale din municipiul Bucureşti şi judeţele Ilfov, Călăraşi şi Giurgiu.

În fapt, se reţine că, în perioada 2010-2012, membrii grupului infracţional organizat, sub coordonarea liderului Ruse Daniel – au realizat beneficii financiare substanţiale prin săvârşirea de fraude bancare, respectiv obţinerea sau încercarea de a obţine un număr de 40 de credite de la 16 unităţi bancare de pe teritoriul României, prin utilizarea unor documente falsificate.

Se mai reţine că învinuiţii ar fi obţinut, în mod ilegal, de la Ministerul Economiei, Comerţului si Mediului de Afaceri, in baza unor documente falsificate, finanţarea unor proiecte de achiziţii utilaje,  prin intermediul unor societati comerciale controlate de către liderii grupării.

Olosz Gergely a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă

de

Deputatul UDMR Olosz Gergely a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă. Potrivit procurorilor, parlamentarul a primit 400.000 de lei chiar în parcarea Parlamentului.

 

La schimb, Olosz ar fi promis contracte cu CEZ România şi cu Ministerul Agriculturii.

Deputatul UDMR susţine însă că cei 400.000 de lei primiţi în parcarea Parlamentului ar fi fost un împrumut restituit şi că dosarul său este „un balon de săpun umflat la comandă, o găselniţă politică” pentru denigrarea sa.

Motivarea deciziei de respingere a cererii lui Adrian Năstase de reducere din pedeapsa

de

Zilele de spitalizare nu pot fi scăzute din pedeapsa lui Adrian Năstase, întrucât acesta și-a provocat în mod voit leziunile, a arătat Tribunalul Bucureşti în motivarea deciziei de respingere a cererii fostului premier de reducere din pedeapsa sa de doi ani de închisoare a celor şase zile petrecute în spital.

Judecătorul TB precizează că „toate înscrisurile existente la dosarul cauzei la care am făcut referire până la acest moment şi la care se adaugă actele medicale existente la dosarul cauzei, raportul de expertiză medico-legală, stabilesc fără putinţă de tăgadă faptul că internarea medicală a petentului s-a datorat unei tentative de suicid”.

În motivarea deciziei prin care  a fost respinsă cererea lui Adrian Năstase de a se considera executate zilele din perioada 20-26 iunie, magistrații motivează că „durata executării pedepsei închisorii se socoteşte din ziua în care condamnatul începe să execute hotărârea definitivă de condamnare, timpul în care condamnatul, în cursul executării pedepsei, se află bolnav în spital, intră în durata executării, afară de cazul în care şi-a provocat în mod voit boala, iar această împrejurare se constată în cursul executării pedepsei”.

 Astfel, Tribunalul București constată că petentul se află în situaţia în care şi-a provocat în mod voit acele leziuni, ce au necesitat manevrele medicale de specialitate, aşa încât, pe perioada de referinţă 20-26 iunie nu poate opera deducerea din pedeapsa aplicată”, se precizează în motivare.

 Tribunalul Bucureşti a respins, pe 3 octombrie, cererea fostului premier Adrian Năstase de eliminare din pedeapsa cu închisoarea a zilelor petrecute la Spitalul Floreasca, unde fusese internat după tentativa de sinucidere, judecătorul admiţând argumentele Parchetului.

Avocat penal – Perchezitii in Bucuresti si in sase judete privind contrabanda cu tigari

de

Actiunea politistilor de la Directia de Investigatii Criminale vizeaza destructurarea unei grupari infractionale formate din 24 de persoane, suspectate de evaziune fiscala, contrabanda si detinerea de catre orice persoana in afara

 

antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul Romaniei a produselor accizabile supuse marcarii, fara a fi marcate sau marcate necorespunzator ori cu marcaje false peste limita a 10.000 de tigarete, se arata intr-un comunicat de presa al Politiei Romane.

,,In fapt, membrii gruparii sunt suspectati de comercializarea de tigarete provenite din contrabanda, cu precadere din Republica Moldova si Ucraina”, a precizat sursa citata.

La actiune participa si politisti de investigatii criminale din Bucuresti si judetele vizate, precum si luptatori de interventie rapida, cu suportul informational al ofiterilor Directiei de Operatiuni Speciale si al SRI.

Avocat dosare diicot

de
Directia de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism (DIICOT) a finalizat cercetarile in dosarul penal de frauda bancara ce vizeaza cel putin o fosta angajata a unei agentii bancare din orasul Somcuta Mare din judetul Maramures.

In urma cu aproximativ doi ani, o functionara de la o agentie bancara din orasul Somcuta Mare a intrat in cercetarile organelor de stat dupa ce i-au fost aduse acuze grave privind golirea conturilor bancare ale mai multor clienti-persoane fizice si juridice.

La vremea respectiva, cativa maramureseni reclamasera la conducerea bancii faptul ca au ramas fara bani in conturile lor. Initial s-a considerat a fi vorba despre o incurcatura, insa aceasta presupunere a fost spulberata atunci cand s-a aflat ca in discutie erau mai multi pagubiti: pornind de la oameni simpli, continuand cu preoti si terminand cu administratori de firma. Atunci, Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Maramures s-a autosesizat si a demarat cercetarile care au fost continuate de catre procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Maramures.

Ulterior, DIICOT a preluat ancheta in acest caz de fraude bancare descoperite la respectiva agentie de banca din judetul Maramures. Explicatia a fost simpla: procurorii parchetului si- au declinat competenta dat fiind faptul ca era vorba despre operatiuni bancare cu regim special.

Chiar daca au trecut doi ani de la demarararea anchetei si inceperea cercetarilor, nu se stie cu exactitate valoarea prejudiciului cauzat de functionara de banca. Se vorbeste despre sume de bani care pornesc de la 300.000 lei si ajung la peste un milion de lei noi. Nici numarul suspectilor cercetati in dosar nu este cunoscut.Cert este ca banca comerciala in discutie a concediat-o pe functionara si pe o casiera.

Ce se mai stie este ca majoritatea plangerilor s-au formulat impotriva functionarei bancare. Aceasta a fost acuzata ca a efectuat abuziv transferuri de bani din conturile anumitor clienti si, mai mult, pe unii i-a pus sa semneze imputerniciri care sa ii permita ipotecarea proprietatilor acestora. Numeroasele acuze exprimate in public la vremea respectiva au condus inclusiv la un proces de calomnie intentat de catre functionara bancara unui ales local al orasului Somcuta Mare.

Dosare diicot

de

Achitare de rasunet in dosarul fugii lui Omar Hayssam. Curtea de Apel Oradea a decis, luni, 8 octombrie, achitarea fratilor unicului terorist din Romania, Omar Hayssam, in dosarul in care erau acuzati de DIICOT ca l-ar fi ajutat pe acesta sa fuga din tara. Aceeasi decizie a fost luata si in cazul omului de afaceri Mustafa Tartoussi, proprietarul navei cu care procurorii

DIICOT sustineau ca Omar ar fi plecat din Romania. In schimb, Omar Hayssam a fost condamnat la 2 ani de inchisoare cu executare, pentru trecerea frauduloasa a frontierei.

Practic, hotararea Curtii de Apel Oradea, acolo unde a fost stramutat dosarul de la Bucuresti, arata ca procurorii au stabilit, in urma anchetelor, doar faptul ca Omar Hayssam a fugit ilegal din tara, aspect care oricum nu era greu de dedus. Anchetatorii DIICOT nu au reusit in schimb sa clarifice cum a plecat teroristul din Romania, lucru confirmat si prin decizia Curtii de Apel Oradea, de achitare a presupusilor complici ai lui Hayssam. Achitarea celor trei este cu atat mai interesanta cu cat la dosar au existat chiar si anexe secrete, pentru studierea carora inclusiv avocatii lui Omar au avut nevoie de certificat ORNIS.

lumea justitiei

Dealer de droguri care distribuia substanţe psihotrope în licee din Bacău, reţinut. 1,833 de kilograme de substanţe, găsite la percheziţii

de

Un dealer de droguri care distribuia în licee, prin intermediul unui elev, substanţe psihotrope, a fost reţinut de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), alături de alte patru persoane.

Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Bacău au descins, joi, la şapte locuinţe din municipiul Bacău, de unde au ridicat 580 de ţiple din plastic sau aluminiu conţinând diverse substanţe (pulbere albă sau substanţă vegetală mărunţită), 1,833 de kilograme de substanţe de aceleaşi tipuri, 40 de comprimate, 40 dispozitive de cântărit, fumat, mărunţit sau confecţionat, sumele de 36.027 lei şi 1.650 de euro, precum şi un pistol cu gaze marca Bruni şi muniţia aferentă.

Cinci persoane au fost reţinute, pentru 24 de ore, de către procurorii DIICOT, sub acuzaţiile de constituire şi aderare la un grup infracţional organizat, trafic de droguri de risc, efectuarea de operaţiuni cu substanţe susceptibile de a avea efect psihoactiv.

„Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că în cursul anului 2012 gruparea condusă de I.B.F. a distribuit pe raza municipiului Bacău, în special în incinta unităţilor de învăţământ şi în zone adiacente, importante cantităţi de substanţe susceptibile de a avea efect psihoactiv şi droguri de risc (cannabis şi haşiş), până în prezent fiind identificaţi un număr de peste 45 de consumatori, în majoritate elevi”, au precizat sursele citate.

Mai mult, liderul acestei grupări, împreună cu un alt membru al grupării, au antecedente penale (fiind condamnaţi de Tribunalul Bacău pentru infracţiuni de trafic de droguri), faptele lor făcând obiectul cauzei comise în termenul de încercare al suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Pentru realizarea scopului urmărit, liderul grupării a cooptat în grup şi un inculpat minor pentru a-şi asigura accesul la comercializarea substanţelor cu efect psihoactiv în rândul tinerilor din licee.

Avocat drept penal – Massimo Ciancimino, fiul fostului primar din Palermo, a fost inculpat

de

Potrivit site-ului Quotidiano.net, procurorii efectueaza perchezitii in mai multe orase italiene, vizand persoane si companii suspectate de implicare in vanzarea gropii de gunoi Glina, cea mai mare din Europa, tranzactie evaluata la circa 100 milioane de euro.

 

Procurorii din Roma verifica ipoteza conform careia Massimo Ciancimino jr. ar detine, prin intermediari sau sub un nume fals, actiuni la firme care administreaza groapa de gunoi Glina. Sub paravanul acestor firme, Ciancimino jr. ar ascunde sute de milioane de euro, bani provenind din averea ilicita a tatalui sau ori din activitati proprii de spalare de bani. Massimo Ciancimino este liderul clanului cu acelasi nume din cadrul Cosa Nostra si fiul lui Vito Ciancimino, fostul primar al orasului Palermo.

Vito Ciancimino, decedat in 2002 la varsta de 78 de ani, a fost primar al orasului Palermo in anii 1970, fiind primul politician italian condamnat pentru apartenenta la un grup mafiot. Averea sa, estimata la sute de milioane de euro, nu a fost recuperata niciodata, iar fiul sau, Massimo Ciancimino, condamnat si el de mai multe ori pentru fraude si spalare de bani, este suspectat ca ar ascunde banii in conturi din strainatate.

Deputatul Mihail Boldea este in arest de mai bine de cinci luni

de

Ioana Vanaga povesteste cum in decembrie 2002 a primit ca donatie casa din strada Dimitrie Cantemir, numarul 32, de la proprietara de drept, care, la randul ei, o obtinuse potrivit Legii retrocedarilor. In septembrie 2005,

adversarii Ioanei Vanaga au primit si ei mai multe imobile, printre care si pe cel situat in strada Dimitrie Cantemir, numarul 30. In 2006 a inceput scandalul legat de fasia de teren de 0,70 metri, care apare in documentele de retrocedare ale Ioanei Vanaga, atestandu-i dreptul de proprietate.

Inainte de a ajunge in fata magistratilor, femeia s-a adresat Primariei si Oficiului de Cadastru. Iata raspunsul halucinant al celor de la Oficiul de Cadastru si de Publicitate Imobiliara (OCPI): „Limitele imobilului au fost identificate si individualizate in baza declaratiei facute pe propria raspundere de A.M.M. Fasia de 0,7 m care apare in documentatie la sud de locuinta ca fiind in proprietatea dvs, la data efectuarii masuratorilor nu era delimitata si era ocupata partial de constructie (WC). Deoarece dvs. nu ati materializat hotarul asa cum aveati documentatia de CF intocmita si ati acceptat tacit aceasta suprafata, persoana autorizata nu se face vinovata de nerespectarea limitelor imobilului”.

Urmeaza actiunea la Judecatorie, unde Ioana Vanaga primeste decizie favorabila, dupa care la Tribunal pierde. Mergand pe ceea ce a scris expertul care a facut masuratori in teren, judecatorul a aratat in motivarea deciziei prin care a dat dreptate adversarilor lui Vanaga: „Fata de aceasta ultima concluzie a expertului se constata ca reclamanta, anterior formularii actiunii in revendicare, ar fi trebuit sa clarifice problema mentiunilor din cartea funciara printr-un alt gen de actiune”, lucru pe care femeia il facuse deja, primind in 2006 raspunsul halucinant al OCPI. Mai mult, instanta decide ca ambele parti au mai putin teren decat in acte.

„Vazand aceasta decizie, am facut contestatie in anulare dar, din nefericire, am fost sfatuita de domnul avocat Boldea sa renunt la judecarea contestatiei in anulare, pe motiv ca nu se mai poate face nimic pentru solutionarea problemei in litigiu, fapt greu de inteles, daca neluand in considerare alte motive sau interese trebuie sa acceptam ca o documentatie cadastrala evident falsa a imobilului de la nr. 30 este mai „valabila” decat actul de donatie a imobilului de la numarul 32 apartinand subsemnatei”, povesteste Ioana Vanaga. Declaratia pe propria raspundere data de adversara femeii a fost folosita si de procurori, care au considerat-o nevinovata de afirmatiile facute intr-un act oficial, atata vreme cat ea nu a locuit niciodata acolo.

Avocat criminalitate informatica:Constanteni condamnati la 22 de ani de puscarie pentru infractiuni electronice

de

Patru constanteni acuzati de procurorii Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti de falsificare a instrumentelor de plata electronica, detinerea de echipamente in vederea falsificarii instrumentelor de plata electronica si efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulos au fost condamnati la puscarie. Doar unul dintre ei a scapat, ca prin urechile

acului, el primind trei ani de inchisoare cu suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei. Organele de ancheta arata ca, in perioada 10 – 19 decembrie 2011, Ionut Marius Turcin, Razvan Dormidont Popa si Nicolae Cosmin Olaru, impreuna cu Mihai Ghiurco, ar fi montat dispozitive de copiere a cardurilor bancare pe mai multe ATM-uri din municipiul Bucuresti si din localitatile Calarasi, Busteni, Sinaia si Predeal „(…) pentru pozitionarea carora au folosit carduri inscriptionate cu informatii bancare obtinute fraudulos, iar ulterior informatiile astfel obtinute le-au transmis catre alte persoane, in vederea efectuarii de retrageri frauduloase in afara tarii. Pentru pozitionarea corecta a dispozitivelor instalate inculpatii au folosit un card bancar falsificat ce a fost gasit asupra inculpatului Ghiurco Mihai, iar cu ocazia citirii datelor respectivului card s-a constatat ca acesta avea pe banda magnetica inscriptionate informatii si date ale unui card emis de o banca dintr-o alta tara , se mai arata in cercetarea procurorilor. La finele perchezitiilor de la Constanta, oamenii legii au ridicat mai multe echipamente electronice. Trimisi in judecata pe data de 13 iunie, cei patru inculpati au fost condamnati in urma cu putina vreme de judecatorii Tribunalului Bucuresti. Mihai Ghiurco a primit trei ani de inchisoare cu suspendare sub supraveghere a executarii pedepsei pe durata unui termen de incercare de sapte ani, care se va calcula cu incepere de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari. Judecatorii au constatat ca Mihai Ghiurco a fost retinut si arestat preventiv in prezenta cauza de la data de la 19 decembrie 2011. Marius Ionut Turcin a primit opt ani de inchisoare, Razvan Dormidont Popa a fost osandit la sapte ani, in timp ce Cosmin Nicolae Olaru a luat patru ani. Cele trei pedepse mai sus precizate se vor executa in regim de detentie.