Dreptul comunitar

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

de

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Avocat Giurgiu – Avocat in Giurgiu

de

Avocat Giurgiu – Avocat in Giurgiu

Drepturile si indatoririle parintilor fata de copiii minori

Art. 97 Ambii parinti au aceleasi drepturi si indatoriri fata de copiii lor minori, fara a deosebi dupa cum acestia sunt din casatorie, din afara casatoriei, ori infiati. Ei exercita drepturile lor parintesti numai in interesul copiilor.

Art. 98
 Masurile privitoare la persoana si bunurile copiilor se iau de catre parinti, de comun acord.
Daca unul dintre parinti este mort, decazut din drepturile parintesti, pus sub interdictie sau, din orice imprejurare, se afla in neputinta de a-si manifesta vointa, celalalt parinte exercita singur drepturile parintesti.

Art. 99
 De cate ori se iveste neantelegere intre parinti cu privire la exercitiul drepturilor sau la indeplinirea indatoririlor parintesti, autoritatea tutelara, dupa ce asculta pe parinti, hotaraste potrivit cu interesul copilului.

Art. 100 Copilul minor locuieste la parintii sai. Daca parintii nu locuiesc impreuna, acestia vor decide, de comun acord, la care dintre ei va locui copilul. In caz de neantelegere intre parinti, instanta judecatoreasca, ascultind autoritatea tutelara, precum si pe copil, daca acesta a implinit virsta de 10 ani, va decide, tinand seama de interesele copilului.

Avocat comunitar – Raportul MCV

de

Presedintele Barroso a declarat: „Acest raport este publicat imediat dupa alegerea unui nou guvern in Romania. Raportul cuprinde recomandari clare privind statul de drept si independenta sistemului judiciar, care sper ca vor fi

urmate ca parte a reformei aflate in desfasurare in Romania. Au fost luate masuri pentru a raspunde preocuparilor grave pe care le-am exprimat in luna iulie, iar raportul nostru explica in mod clar unde sunt necesare progrese suplimentare.”

In iulie 2012, Comisia si-a publicat raportul periodic privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de cooperare si de verificare. Pe fondul unor preocupari importante aparute privind statul de drept si independenta sistemului judiciar roman, Comisia a transmis Romaniei o serie de recomandari. Comisia a precizat, de asemenea, ca sase luni mai tarziu va prezenta un raport privind modul in care s-a dat curs recomandarilor sale. In raportul de monitorizare adoptat astazi, Comisia constata ca Romania a pus in aplicare unele din recomandarile sale, insa nu toate. Raportul prezinta, de asemenea, informatii privind alte aspecte legate de reforma sistemului judiciar si de combaterea coruptiei. Acesta cuprinde noi recomandari adresate Romaniei, care vor face obiectul monitorizarii de catre Comisie.

Cu toate ca respectarea Constitutiei si a hotararilor pronuntate de Curtea Constitutionala a fost restabilita, nerespectarea independentei sistemului judiciar si instabilitatea cu care se confrunta institutiile judiciare raman o sursa de ingrijorare. In raportul Comisiei se subliniaza, de asemenea, importanta numirii unui nou Procuror General si a unei noi conduceri a Directiei Nationale Anticoruptie care sa se bucure de increderea opiniei publice si care sa faca dovada independentei, integritatii si profesionalismului necesare pentru obtinerea unor rezultate concrete in combaterea coruptiei.

Recomandarile Comisiei subliniaza, de asemenea, responsabilitatea pe care o au ministrii si parlamentarii in a oferi un exemplu in materie de respectare a integritatii.

Raman inca multe de facut pentru a atinge obiectivele fixate in cadrul MCV. Raportul prezinta principalele evolutii din ultimele sase luni in reforma sistemului judiciar si masurile adoptate impotriva coruptiei, luandu-se nota de capacitatea de rezistenta in situatii dificile a instantelor si a institutiilor anticoruptie.

Comisia va monitoriza indeaproape progresele inregistrate si va adopta un nou raport privind procesul de reforma inainte de sfarsitul acestui an.

Context

La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un mecanism de cooperare si verificare pentru a evalua angajamentele asumate de Romania in domeniul reformei sistemului judiciar si al combaterii coruptiei. Comisiei i s-a solicitat sa prezinte in mod regulat un raport privind progresele inregistrate in aceste domenii. Comisia a prezentat primul sau raport la 27 iunie 2007 si de atunci intocmeste rapoarte semestriale. Rapoartele Comisiei sunt completate de un document de lucru al serviciilor Comisiei in care se prezinta o analiza detaliata a progreselor inregistrate cu privire la fiecare dintre obiectivele de referinta stabilite in cadrul MCV.

Analiza Comisiei se bazeaza pe o evaluare a progreselor realizate de autoritatile romane, precum si pe informatiile prezentate de statele membre, de organizatii internationale, de experti independenti, precum si pe informatii din diverse alte surse. Comisia a intreprins mai multe misiuni in Romania, rapoartele luand, de asemenea, in considerare raspunsurile date de Romania la chestionare detaliate pregatite de Comisie

Tratatul de la Lisabona introduce in peisajul politic european o noua forma de participare publica, initiativa cetateneasca europeana, primele initiative cetatenesti putand fi lansate incepand cu data de 1 aprilie 2012.

de

Initiativa cetateneasca permite unui grup format din cel putin un milion de cetateni europeni reprezentand cel putin un sfert din statele membre ale sa ceara Comisiei Europene inaintarea unor propuneri de acte legislative, in domenii care intra in sfera de competenta a Comisiei.

Organizatorii unei initiative cetatenesti, un comitet al cetatenilor compus din cel putin 7 cetateni europeni cu resedinta in cel putin 7 state membre diferite, au la dispozitie 1 an pentru a colecta declaratiile de sustinere necesare.

Numarul declaratiilor de sustinere trebuie certificat de autoritatile competente din statele membre. Comisia dispune apoi de trei luni pentru a examina initiativa si pentru a decide asupra actiunilor pe care le va intreprinde.

Olanda se opune in continuare aderarii Romaniei la Shenghen.Cum comentati?

de

Premierul olandez, Mark Rutte, a declarat ca Bulgaria si nu au inregistrat suficiente progrese pentru a primi sustinerea Olandei in scopul aderarii la Schengen.Declaratia premierului olandez vine dupa discutiile despre aceasta problema cu presedintele , Martin Schulz.

 

 

La randul sau, Martin Schulz a exprimat sustinerea deplina a Parlamentului European pentru admiterea Romaniei si Bulgariei in Spatiul Schengen.

Schulz considera ca Bulgaria si Romania au indeplinit criteriile tehnice si nu ar trebui sa li se impuna alte criterii.

Eutanasia a fost interzisa expres de Consiliul Europei

de

Pe 25 ianuarie 2012, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat o rezolutie care prevede ca , in sensul de ucidere intentionata, prin actiune sau omisiune, a unei persoane dependente, sub pretextul unui presupus beneficiu in favoarea acesteria, trebuie sa fie intotdeauna interzisa.

Scopul rezolutiei (nr. 1859/2012), intitulata “Protectia drepturilor omului si a demnitatii prin luarea in considerare a dorintelor exprimate anterior de pacienti”, este de a defini principiile care ar trebui sa guverneze practica asa-numitelor “living wills” sau “” in Europa.

Directivele in avans sunt menite sa permita un pacient sa-si exprime in prealabil dorintele referitor la un act medical sau tratament, in cazul in care nu va fi capabil sa si le exprime la momentul interventiei.

Aceste directive in avans si-ar putea gasi aplicarea, de exemplu, atunci cand exista indoiala cu privire la necesitatea sau oportunitatea reanimarii unui pacient ori sa se continue folosirea de mijloace extraordinare pentru a-l mentine in viata. In astfel de situatii, dorintele lui exprimate anterior ar trebui luate in considerare.

Deoarece aceste “directive in avans” sunt deschise la numeroase abuzuri si ar putea reprezenta o cale derivata pentru introducerea sinuciderii asistate sau eutanasiei, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a realizat o lista de principii care ar trebui sa reglementeze aceasta practica in cele 47 de state ale Consiliului.

Lista se bazeaza pe principiile elaborate in trei documente adoptate anterior de , inclusiv Conventia privind drepturile omului si biomedicina (), care este adoptata de majoritatea statelor membre.

Dar, din cauza cresterii ingrijorarii privind eutanasia, Adunarea a estimat ca este necesar sa se reaminteasca in mod explicit principiul de baza potrivit caruia uciderea intentionata trebuie sa fie intotdeauna interzisa, interdictia fiind, de asemenea, o regula fundamentala a deontologiei medicale.

Acesta este si motivul pentru care primul principiu enuntat de catre Rezolutia este interzicerea clara a eutanasiei, urmand apoi lista de principii si reguli.

Rezolutia a mai introdus si un alt principiu, la propunerea deputatului italian, Luca Volonte, conform cu care, in caz de indoiala, decizia trebuie sa fie intotdeauna pro-viata si directionata inspre prelungirea vietii

Schengen: avantaje si dezavantaje

de

Desfiintarea de facto a frontierelor cu Ungaria si Bulgaria va ajuta industria turismului si a transporturilor de marfa, insa ar putea aduce si o crestere a criminalitatii si a imigratiei ilegale.

 

Industria transporturilor avantajata

Transportatorii de marfa ar putea castiga pana la opt ore la un drum Romania-vestul Europei daca tara noastra va fi acceptata in spatiul Schengen. „La granita cu Ungaria sunt zile in care se trece rapid, in cateva minute, dar si unele in care se formeaza cozi la care se asteapta doua, trei, patru, chiar opt ore in unele situatii mai speciale“, explica Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania. Insa el este convins ca, cel putin in primul an, monitorizarea din partea autoritatilor maghiare va fi in continuare stricta si ca o buna parte din camioane va fi controlata aproximativ la fel ca inainte.

O imbunatatire se va simti si in cazul transporturilor de pasageri. „In prezent, autocarele noastre stationeaza la granita intre 15 si 30 de minute. Aderarea la Schengen va duce la scaderea acestor perioade din timpul de parcurs.

Porti deschise pentru infractori

Sperantele transportatorilor se leaga, insa, mai degraba de reducerea concurentei neloiale din partea unor firme extracomunitare. „In momentul in care se vor inaspri controalele la frontierele externe, asteptam sa fie depistate mai multe nereguli in ceea ce-i priveste pe acesti operatori“, spune Augustin Hagiu, presedintele Federatiei Operatorilor Romani de Transport. „Controalele sunt deja mai serioase la granitele cu Moldova, Ucraina sau Serbia, se scaneaza cu raze X fiecare transport, dar complexitatea procedurilor face ca, de multe ori, intrarea in Romania a unui camion din afara UE sa dureze si pana la trei zile“, spune Radu Dinescu. Iar asta este doar una dintre fatetele mai putin placute ale includerii in Schengen.

Daca exportul de criminalitate locala spre tarile UE devenise foarte facil dupa 2007, din martie 2011, am putea asista la acutizarea unui fenomen deja destul de raspandit – traficul de carne vie. Dupa desfiintarea controalelor la frontierele cu Ungaria si Bulgaria, va fi mult mai simplu pentru traficanti sa-si transporte victimele, chiar si minore, spre bordelurile sau taberele de munca din strainatate.

Sursa: Capital

Guvernul invita romanii sa faca sesizari anonime

de

Guvernul va începe combaterea muncii la negru prin amplasarea în inspectoratele de munca a unor cutii postale în care “persoanele interesate” sa depuna informatii fara sa îsi decline identitatea, obligarea angajatorilor de

 

 

a încheia contracte individuale si cresterea numarului de firme controlate, scrie Mediafax Business.

Planul de actiuni a fost inclus în Strategia nationala privind reducerea incidentei muncii nedeclarate pentru perioada 2010-2012, aprobata recent de Guvern.

Sursa: ZF

Carmen Ilie, cersetoare din Romania, ataca decizia instantei irlandeze în cazul ei, desi o va costa 50.000 de euro

de

O cersetoare românca vrea sa depuna apel împotriva deciziei instantei irlandeze în cazul ei, care a hotarât ca aceasta nu are voie sa mai mearga în anumite zone din Dublin, desi actiunea o va costa 50.000 de euro, bani pe

 

 

care nu îi are, relateaza The Irish Independent.

Carmen Ilie (20 de ani) a fost condamnata pentru obstructionarea unei trecatoare în centrul orasului Dublin, în noaptea de 22 august 2009.

Un politist a vazut, de asemenea, momentul în care Ilie a apucat geanta femeii si nu a lasat-o sa treaca.

Românca a fost amendata si i s-a interzis ca mai mearga în anumite zone din centrul orasului, însa a facut recurs si a cerut ca dosarul sa fie trimis la instanta suprema. Judecatorii i-au refuzat cererea, printre altele, pentru ca cheltuielile de judecata ar fi fost prea mari.

Totusi, ea a decis sa faca apel, desi costurile pentru proces ar putea ajunge la 50.000 de euro, suma pe care nu o va putea plati.

“Este o actiune de drept civil. Va plati pentru asta? Nu, nu va plati niciodata pentru asta. Chiar daca pierde cazul, probabil va primi o factura de 50.000 de euro, dar ei (instanta, n.r.) nu o vor primi niciodata pentru ca ea nu-i are”, a spus o sursa legala.
Sursa: Gandul

Incepând cu 1 ianuarie 2011, Germania va liberaliza piata muncii pentru lucratorii sezonieri

de

Germania va liberaliza piata muncii pentru lucratorii sezonieri, începând cu 1 ianuarie 2011, a afirmat, marti, premierul Emil Boc, la sfârsitul întâlnirii cu cancelarul german Angela Merkel.

 

“Salutam decizia Germaniei de a liberaliza piata muncii pentru lucratorii sezonieri, de la 1 ianuarie 2011″, a spus Boc. Germania se numara printre statele membre UE care mentin restrictii pentru muncitorii români si bulgari.

Cancelarul german Angela Merkel a început, marti, a doua vizita în România de când este sef al guvernului de la Berlin, prima prezenta fiind prilejuita de summitul NATO din aprilie 2008.

Sursa: Money

Legea privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate in 2010

de

Senatul a aprobat marti un proiect de lege care modifica Legea privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate, astfel incat cetatenii care au fost returnati de pe teritoriul altui stat ca urmare a unei

 

 

 expulzari nu vor mai avea dreptul la circulatie in tarile UE.

Proiectul de modificare a Legii nr. 248/2005, prioritate legislativa a Guvernului, a fost adoptat cu 85 de voturi “pentru”, patru “impotriva” si trei abtineri.

Acesta prevede eliminarea interdictiilor privind regimul liberei circulatii in statele membre UE pentru cetatenii romani care au fost returnati de pe teritoriul unui alt stat ca urmare a unei expulzari, si nu in baza unei hotarari judecatoresti.

Potrivit actualei legislatii, dreptul la libera circulatie in strainatate poate fi restrans pentru o perioada de cel mul trei ani pentru persoanele care au fost returnate dintr-un stat in baza unui acord de readmisie incheiat intre Romania si acel stat si pentru persoanele care, prin activitatea pe care o desfasoara sau ar urma sa o desfasoare pe teritoriul unui stat, ar aduce atingere grava intereselor Romaniei sau relatiilor bilaterale intre cele doua state.

Sursa: Ziare.com

Ce impozite si taxe trebuie sa plateasca nerezidentii

de

Nerezidentii care obtin venituri sub forma dividendelor de la o persoana juridica româna au obligatia de a plati impozit, în conformitate cu prevederile art. 113 coroborate cu ale art. 115 alin. (1) lit. a) cap. I titlul V

 

din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
Din punctul de vedere al legislatiei legate de taxarea nerezidentilor, sunt considerati contribuabili acele persoane, juridice sau fizice, nerezidente, care obtin venituri din România, indiferent daca aceste venituri sunt platite în România sau în alta  tara. Impozitul este denumit uzual withholding (WHT) si se datoreaza pentru urmatoarele categorii de venituri:
– Dividende;
– Dobânzi;
– Redevente;
– Comisioane;
– Venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanta din orice domeniu;
– Venituri reprezentând remuneratii primite de nerezidenti pentru functia de administrator sau altele similare (membru în consiliul de administratie etc)
– Venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul international si serviciile accesorii transportului.

Care sunt cotele de impozit?

Conform consultantului fiscal Gabriel Sârbu, cotele de impozit, potrivit prevederilor legislatiei interne, sunt urmatoarele:
– 0% pentru o serie de venituri scutite (de exemplu, dividende primite de la o persoana juridica româna daca beneficiarul este o persoana juridica nerezidenta, situata în unul din statele membre UE sau al Asociatiei Economice a Liberului Schimb, platitoare de impozit pe profit în tara în care rezida, cu o participatie de minimum 10% la platitorul de venit rezident, detinuta pe o perioada neîntrerupta de minimum 2 ani, perioada care se încheie la momentul platii venitului)
– 10% pentru: dobânzi, redevente, daca beneficiarul efectiv este o persoana juridica rezidenta într-un stat membru al UE. Cota se aplica pe perioada 01.01.2007 – 31.12.2010. Conditia ce trebuie îndeplinita este urmatoarea: beneficiarul efectiv al dobânzilor sau redeventelor sa detina minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare la persoana juridica româna, pe o perioada neîntrerupta de cel putin 2 ani, care se încheie la data platii dobânzii sau redeventelor; începând cu 1 ianuarie 2011 aceste categorii de venituri vor fi scutite de impozit, daca îndeplinesc conditiile mentionate;
– dividendele platite unei persoane juridice rezidente (sau unui sediu permanent) în alt stat membru UE, sau rezidente în Statele Asociatiei Europene a Liberului Schimb (Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei)
– 25% pentru veniturile obtinute din jocuri de noroc;
– 16% în cazul celorlalte venituri impozabile obtinute din România.
“Baza taxabila o reprezinta venitul brut platit beneficiarului nerezident. De retinut este faptul ca beneficiarii nerezidenti de venituri, care sunt rezidenti într-un stat cu care România a încheiat un tratat de evitare a dublei impuneri, pot beneficia de prevederile acestor tratate, care sunt în general mai favorabile decât cele prevazute de legislatia interna. Pentru a putea beneficia de aceste prevederi, nerezidentii trebuie sa puna la dispozitia platitorului de venit, pâna la momentul platii, un certificat de rezidenta fiscala valid, care sa-i demonstreze rezidenta în statul respectiv”, a declarat, pentru Curierul National, Gabriel Sârbu, senior consultant în cadrul departamentului Servicii de consultanta fiscala al companiei Mazars.
Potrivit acestuia, certificatul este valabil în anul în care a fost emis si în primele doua luni din anul urmator emiterii.

Drepturile romanilor care lucreaza in UE

de

Ministerul Muncii a publicat un ghid al tuturor prestatiilor sociale de care beneficiaza oricare cetatean european, indiferent de tara in care locuieste sau lucreaza.Acesta contine informatii despre cum se calculeaza pensia in cazul in care persoana in cauza a lucrat in mai multe tari sau ce drepturi are in cazul unor accidente de munca, precum si modalitati prin care poate beneficia de indemnizatia de maternitate.

 

Intr-o perioada caracterizata de un somaj ridicat la nivel european si in care multi romani care lucrau in strainatate si-au pierdut locurile de munca, este important de stiut ca ajutorul de somaj se calculeaza in functie de perioadele de cotizare din statele membre in care ati lucrat sau ca puteti primi indemnizatia chiar daca plecati intr-o alta tara pentru a cauta un alt loc de munca.

De exemplu, potrivit dispozitiilor comunitare, daca doriti sa va cautati un loc de munca in alt stat decat cel in care primiti prestatiile de somaj, puteti, in anumite conditii, sa exportati aceste prestatii pentru o perioada limitata.

Conditiile sunt sa anuntati serviciile de ocupare din tara in care primiti ajutorul de somaj, precum si pe cele din tara in care va cautati un loc de munca.

Despagubiri de pâna la 50.000 euro pentru investitorii pacaliti de scheme piramidale

de

Comisia Europeana vrea sa unifice cele 40 de scheme de garantare a depozitelor, sa asigure despagubiri de pâna la 50.000 euro pentru investitorii pacaliti de scheme piramidale precum ale “megaescrocului”

 

 

Bernard Madoff si sa încurajeze bancile în crearea propriului fond de urgenta.

Desi nimeni nu poate fi aparat, prin lege, de urmarile deciziilor sale financiare si a credulitatii în fata escrocilor, Comisia Europeana (CE) doreste limitarea efectelor unor astfel de situatii. Plafonul de garantare a depozitelor bancare va fi dublat, iar investitorii pacaliti de scheme piramidale vor fi despagubiti cu pâna la 50.000 euro, potrivit unui proiect de reforma a legislatiei UE în domeniu.

“Consumatorii europeni merita mai mult”, a explicat Michel Barnier, comisarul UE pentru Piata interna si servicii financiare, scopul pachetului legislativ înaintat Parlamentului European (PE), citat de EUObserver.com. De fapt, prin întarirea încrederii clientilor ca banii lor nu se vor duce pe apa sâmbetei, CE doreste sa previna “crizele de încredere” care sa duca la ruinarea unor banci.

 

www.coltuc.ro

 

Recent, Comisia Europeana a propus clarificarea legislatiei europene in materie de divorturi

de

In general, procedurile de divort in cazul cuplurilor internationale sunt lungi si costisitoare, pentru ca nu se stie exact legislatia carei tari trebuie aplicata. Drept urmare, Comisia Europeana a propus:

  • sa ofere cuplurilor posibilitatea de a decide ce legislatie nationala se va aplica in caz de divort sau separare legala. Partenerii vor putea alege una dintre tarile cu care au o legatura stransa – de exemplu, tara in care traiesc in prezent sau cea in care au trait impreuna pentru o perioada indelungata, daca unul dintre ei continua sa locuiasca acolo. Astfel, acestia vor beneficia de mai multa flexibilitate si autonomie a partilor.
  • sa creeze o noua procedura de stabilire a tarii a carei legislatii va fi aplicata in cazul in care partenerii nu pot cadea de acord asupra acestui punct. Cuplul va beneficia asadar de certitudine juridica si de previzibilitate.

Aceste reguli noi se vor aplica doar in cazul divorturilor internationale si nu vor solicita alinierea legislatiilor nationale cu privire la divort. Pana in prezent, tarile UE nu au putut ajunge la un acord unanim cu privire la aceste norme. Zece dintre ele si-au manifestat insa dorinta de a le adopta prin procedura de „cooperare consolidata”. Noile norme ar urma sa intre in vigoare in 2011.

Ordonanta privind noi masuri de combatere a evaziunii fiscale incalca legislatia UE

de

“Comisia Europeana a fost consultata foarte târziu de catre autoritatile române în ceea ce priveste aceasta ordonanta, oferind un termen limita foarte scurt pâna la care Comisia sa faca observatii”, se arata în raspunsul

transmis pentru Mediafax.

“Aceasta ordonanta ridica o serie de îngrijorari în ceea ce priveste conformitatea sa cu legislatia UE privind taxele si accizele. Din cauza ca au adoptat-o mai repede decât si-au planificat, autoritatile române nu au tinut cont de observatiile Comisiei pe aceasta tema”, se precizeaza în raspuns.

Comisia subliniaza ca va reitera observatiile sale referitoare la aceasta ordonanta catre autoritatile române si “le va solicita acestora sa rezolve aspectele care nu sunt conforme cu legislatia UE cât de curând posibil”.

Raspunsul CE precizeaza ca la acest moment Comisia nu poate face publice mai multe detalii pe acest subiect.

Premierul Emil Boc a anuntat ca Guvernul a decis în 30 mai sa introduca noi masuri de combatere a evaziunii fiscale, printr-o ordonanta de urgenta. Actul normativ nu a fost publicat înca în Monitorul Oficial.

Potrivit proiectului de ordonanta, achizitiile intracomunitare de cereale, legume, fructe, carne, peste, flori, zahar si materiale de constructii vor avea TVA, iar pentru tranzactiile în interiorul tarii cu aceleasi produse, la care se adauga pâinea, va fi aplicata taxarea inversa, respectiv la beneficiar.

Sursa: Cotidianul

Jocurile de noroc online ar putea fi interzise

de

Statele Uniunii Europene pot interzice jocurile de noroc online daca masura are rolul sa combata fraudele, a decis, joi, Curtea Europeana de Justitie (CEJ), transmite Reuters. CEJ a emis hotarâri în doua procese separate din Olanda,

referitoare la jocurile de noroc online.

De Lotto, o fundatie olandeza non-profit care ofera acces la jocuri de noroc a cerut justitiei sa blocheze accesul utilizatorilor la serviciul de jocuri online operat de compania britanica Ladbrokes, care nu detine licenta în Olanda.

În consecinta, Curtea Suprema de Justitie din Olanda a solicitat CEJ, în 2008, sa decida daca sistemul olandez de acordare a licentelor este compatibil cu legislatia UE privind libera circulatie a bunurilor si serviciilor în tarile membre ale UE.

În al doilea proces, Betfair, cel mai mare operator de jocuri online la nivel mondial, a recurs la justitia olandeza dupa ce autoritatile din aceasta tara au refuzat sa îi acorde o licenta similara cu cea atribuita unor doua companii locale.

Sursa: Money

Cum se judeca un proces de divort intre doi cetateni ai UE

de

Ministrii de justitie a 12 tari din Uniunea Europeana, inclusiv România, se vor întâlni pe 4 iunie în cadrul Consiliului de Justitie, unde vor încerca sa ajunga la un acord politic privind legislatia în care se vor judeca divorturile a doi

cetateni ce provin din state diferite ale UE. Mai exact, este vorba despre o propunere a noua tari UE, între care si România, facuta înca din 2006, când s-a dezbatut problema legiferarii unei conventii care sa prevada ce regim juridic prefera sa aiba la divort sotii care provin din state comunitare diferite. Conform propunerilor Comisiei, cuplurile vor putea conveni asupra legislatiei care li s-ar aplica în caz de divort, chiar daca nu intentioneaza sa se separe. Acest lucru va conferi acestor cupluri mai multa securitate juridica, previzibilitate si flexibilitate si va contribui la protejarea sotilor si a copiilor lor de proceduri complicate, lungi si dureroase. De asemenea, propunerile vizeaza sa asigure cuplurilor internationale un control mai mare asupra separarii lor si sa protejeze sotii mai vulnerabili, evitând ca ei sa fie dezavantajati pe nedrept în cursul procedurilor de divort.

Metoda comuna

Instantele vor dispune de o metoda comuna pentru a decide cu privire la legislatia nationala aplicabila în cazul în care sotii nu ajung la un acord. Conform normelor UE care reglementeaza cooperarea consolidata, tarile care nu depun o cerere în acest sens se pot alatura oricând unei forme de cooperare consolidata, dupa ce aceasta devine lege, sub rezerva avizului favorabil al Comisiei (articolul 331, Tratatul privind functionarea UE). Ar fi pentru prima data în istoria UE când tarile membre ale acesteia ar utiliza asa-numitul mecanism de „cooperare consolidata“. În temeiul tratatelor UE, noua sau mai multe tari pot recurge la cooperarea consolidata pentru a avansa în sensul unei masuri care, în ciuda importantei sale, este blocata de o minoritate restrânsa de state membre.

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

Taxe mai mari pentru viza pentru SUA din 4 iunie 2010

de

Taxele pentru procesarea vizelor temporare pentru SUA vor creste începând cu 4 iunie, pe baza unei scheme care presupune taxe diferite în functie de tipul de viza solicitat, informeaza Ambasada Statelor Unite la Bucuresti.

Noile taxe, diferentiate pe tipuri de viza, sunt urmatoarele:

– B1/B2 (Turist/Afaceri) – 140 USD

– E (Investitor) – 390 USD, F (Student) – 140 USD

– J (Schimburi Culturale) – 140 USD

– K (Logodnic/Logodnica) – 350 USD

– pentru vize pe baza unor petitii tip H (Munca temporara) – 150 USD

– L (Transfer intra-companie) – 150 USD

– O (Persoane cu abilitati extraordinare) – 150 USD

– P (Sportiv sau artist) – 150 USD

– Q (Schimburi interculturale) – 150 USD

– R (Angajat religios) – 150 USD

Toate celelalte taxe, inclusiv cea de ziarist, vor creste la 140 USD.

Sursa: Mediafax

Silviu Ionescu, primul diplomat român retinut pentru 24 de ore si apoi arestat

de

Fostul însarcinat cu afaceri al României în Singapore Silviu Ionescu a fost retinut de procurori pentru 24 de ore, cu propunerea de arestare preventiva timp de 29 de zile. Aceasta este o premiera pentru justitia din România, Ionescu

fiind primul diplomat român retinut într-un astfel de caz.

Audierile au început de la ora 12. Diplomatul nu se astepta la aceasta masura a judecatorilor, el sustinând ca a adus probe incontestabile în apararea sa. Sâmbata se va judeca propunerea de arestare preventiva. Daca magistratii vor decide în favoarea acestei decizii, ea va putea fi contestata în urmatoarele zile.

Silviu Ionescu este acuzat ca, la sfârsitul anului trecut, a provocat un accident rutier soldat cu moartea unei persoane si ranirea altor doua. El a declarat tot timpul în fata procurorilor ca este nevinovat ca nu se afla la volanul acelei masini, ca nu a baut.

Sursa: Adevarul

ana Florea, a prezentat, ieri, la Bruxelles, in fata Comisiei de Petitii a Parlamentului European, un memoriu privind situatia chiriasilor care au cumparat de la stat

de

cu buna-credinta, case nationalizate si care au ramas pe drumuri din cauza neaplicarii legislatiei care ii protejeaza. In urma cu cateva luni, FACIAS a solicitat o audiere din partea acestei comisii, pentru a expune realitatea situatiei

Legii 1/2009, cunoscuta si ca „Legea Voiculescu”, pe care guvernul condus de Emil Boc refuza – impotriva legilor in vigoare – sa o puna in aplicare, prin intarzierea normelor metodologice.

Nepublicarea normelor si mentinerea starii actuale, prin care zeci de mii de oameni sunt lasati in strada, sunt doua dintre motivele pentru care FACIAS a inaintat o actiune in instanta impotriva guvernului, se arata intr-un comunicat al fundatiei. Executivul ar fi trebuit sa emita normele metodologice in urma cu un an si doua luni.

Sursa: Financiarul

Obtinere viza SUA

de

Campania comuna de comunicare a MAE si a Ambasadei SUA se alatura celorlalte actiuni intreprinse de institutiile romane pentru a indeplini criteriile de intrare in programul Visa Waiver, oferind sprijin solicitantilor de

viza, astfel incat acestia sa-si poata evalua intr-o anumita masura sansele de obtinere a unei vize si modul in care pot demonstra, cu ajutorul „legaturilor puternice cu tara de origine”, ca nu intentioneaza sa ramana definitiv in Statele Unite.

Conform legislatiei americane toti cetatenii straini care solicita viza temporara SUA sunt potentiali imigranti. Acest principiu se aplica oricarui cetatean din lume care are nevoie de viza ca sa viziteze Statele Unite, nu numai romanilor.

In cadrul campaniei, MAE si Ambasada SUA vor disemina informatii relevante si sfaturi utile privind procedura de solicitare a vizei americane temporare (turistica, de studii, de afaceri etc.) si criteriile de evaluare a eligibilitatii pentru acordarea vizei SUA.

De asemenea, MAE a creat o sectiune speciala pe pagina proprie de internet, care, suplimentar, il directioneaza pe cel care se informeaza catre pagina de internet a Ambasadei SUA, ce contine date despre noua procedura on-line de solicitare a unei vize pentru Statele Unite.

Pentru a intra in programul Visa Waiver, statul roman a luat o serie de masuri privind securitatea documentelor de calatorie. Astfel, incepand cu 18 ianuarie 2010, sistemul de eliberare a pasapoartelor electronice (biometrice) a devenit functional la nivelul intregii tari, iar documentele de calatorie emise de statul roman raspund unor standarde de securitate ridicate.

Totodata, este operational un mecanism de transmiterea catre Interpol, in termen de 24 de ore, a informatiilor legate de pasapoartele pierdute sau furate.

In vederea combaterii eficiente a activitatilor infractionale transfrontaliere, au fost adoptate urmatoarele acte normative:

– HG 324/2007, de aprobare a Strategiei Nationale privind Controlul la Frontiera pentru perioada 2007-2010, continand masuri de gestionare coerenta si eficienta a frontierei de stat a Romaniei

– HG 1122/2007, de aprobare a Strategiei Nationale privind Migratia (2007-2010), continand masuri de control al migratiei, prevenirea si combaterea migratiei ilegale, acordarea de azil si integrarea sociala a strainilor

– HG 1654/2006, de aprobare a Strategiei nationale de combatere a traficului ilegal de persoane (2006-2010)

Privind aspectele legate de imigratie, la nivel national, a fost implementat formatul unic de permis de resedinta pe teritoriul Romaniei pentru cetatenii statelor terte, in conformitate cu prevederile Regulamentului CE 1030/2002, iar, in legislatia nationala, au fost transpuse prevederilor acquis-ului comunitar in domeniul azilului.

Românii care vor sa munceasca în UE vor avea, de marti, un ghid cu date oficial

de

MAE a anuntat, duminica, faptul ca cetatenii români care vor sa plece la munca în cele 26 de state ale Uniunii Europene vor putea gasi informatii utile referitoare la normele si la conditiile de acces pe piata muncii.  Ghidul care va

fi lansat, marti, la Libraria „Mihail Sadoveanu” din Capitala, cuprinde sfaturi utile si reglementari nationale referitoare la accesul pe piata muncii, ale fiecaruia dintre cele 26 de state comunitare.

Sursa: Cotidianul

Strainii vor beneficia de 8000 de autorizatii de munca, in anul 2010

de

Guvernul a decis eliberarea, in anul 2010, a unui numar de 8.000 de autorizatii de munca noi pentru strainii care doresc sa se incadreze in munca in Romania in baza deciziei de detasare a unui angajator persoana juridica

straina, a anuntat purtatorul de cuvant al Guvernului, Ioana Muntean. Executivul a adoptat, in acest sens, o Hotarare de Guvern.vand in vedere necesitatea limitarii numarului de lucratori detasati datorita pericolului de dumping social, Ministerul Muncii stabileste anual numarul total de autorizatii de munca ce vor fi eliberate strainilor in anul 2010 la 8.000, defalcate pe tipuri de autorizatii de munca, fiecarui tip alocandu-se un anumit numar de autorizatii de munca.

Hotararea adoptata de Executiv prevede urmatoarele tipuri de autorizatii de munca care pot fi acordate strainilor in anul 2010, precum si numarul acestora pentru fiecare tip de autorizatie:
-Autorizatii de munca pentru lucratori permanenti – 5500;
-Autorizatii de munca pentru lucratori detasati – 1000;
-Autorizatii de munca pentru lucratori sezonieri – 400;
-Autorizatii de munca nominale – 100;
-Autorizatii de munca pentru lucratori stagiari – 200;
-Autorizatii de munca pentru sportivi – 500;
-Autorizatii de munca pentru lucratori transfrontalieri – 300.

Totodata, actul normativ prevede ca, in situatia in care numarul cererilor pentru eliberarea de autorizatii de munca este mai mare decat numarul stabilit, acesta poate fi suplimentat prin hotarare a Guvernului, in baza unui memoriu justificativ, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

Pentru 2009, Hotararea Guvernului nr.264/2009 privind stabilirea numarului de autorizatii de munca ce pot fi eliberate strainilor in anul 2009 reglementeaza un numar de 8.000 de autorizatii de munca pentru strainii care doresc sa se incadreze in munca sau sa presteze munca in Romania in baza deciziei de detasare a unui angajator persoana juridica straina, in conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 56/2007 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei.

Persoanele aflate in somaj sau care risca sa isi piarda locul de munca ar putea porni o afacere proprie, prin accesarea unui credit special de maxim 25.000 euro

de

Parlamentul European a adoptat marti masuri legale care vizeaza ameliorarea accesului la credite pentru persoanele care si-au pierdut locul de munca sau risca sa si-l piarda si care doresc sa inceapa propria afacere.

“Programul de micro-finantare este un instrument nou, care doreste sprijinirea grupurilor vulnerabile ale societatii, a celor care sunt afectati in cea mai mare masura de criza. Oameni care risca sa isi piarda locul de munca sau care sunt deja someri vor avea mai multe dificultati decat ceilalti in a se reintegra pe piata muncii. In plus, acestia nu au acces la sistemele de credit traditionale, deoarece bancile considera ca risca imprumutand acestor oameni”, considera deputata europeana Kinga Göncz

Este vorba despre instrumentul european de microfinantare Progress, destinat sa faciliteze accesibilitatea si disponibilitatea microcreditelor pentru persoanele care doresc sa initieze sau sa dezvolte o afacere sau o micro-intreprindere, cu mai putin de 10 angajati si o cifra de afacere care nu depaseste €2 milioane, dar care intampina dificultati in accesarea creditelor conventionale. Aceste credite vor fi limitate la €25 000.

Criza financiara recenta a atras atentia lumii asupra fondurilor speculative (hedge funds)

de

Raportorul parlamentar Jean-Paul Gauzès a discutat cu reprezentantii Parlamentului European despre impactul fondurilor speculative asupra economiei europene si felul in care acestea pot fi reglementate fara efecte

negative asupra industriei financiare.

Jean-Paul Gauzès: „Reglementarea nu are ca scop demolarea industriei financiare”

Multi europeni nu au decat o idee foarte vaga despre fondurile speculative. Ce abordeaza noua directiva?
Directiva abordeaza asa-numitele fonduri speculative (hedge funds): fondurile imobiliare, capitalul de investitii – instrumentele care permit finantarea economiei si in acelasi timp obtinerea unor profituri de catre cei care investesc in ele, daca lucrurile merg cum trebuie.

Aceasta categorie de fonduri nu este deschisa, in principiu, decat investitorilor institutionali, altfel spus, consumatorul de baza ca mine si ca voi nu are acces la aceste produse financiare. Cu toate acestea, de ce se vrea reglementarea acestora? Pentru ca astazi tragem invataminte din criza economica si in domeniul financiar este necesar ca totul sa fie reglementat si supravegheat.

Prin urmare, directiva doreste instituirea unui sistem de aprobare pentru gestionarii acestor fonduri si supravegherea, controlul acestora de catre autoritati nationale si europene, in vederea evitarii riscurilor pentru ansamblul sistemului financiar.

Care sunt implicatiile fondurilor speculative pentru economia europeana?

Directiva nu reglementeaza doar fondurile speculative. Toate aceste fonduri reprezinta o modalitate de finantare a economiei si a intreprinderilor care au nevoie de ele si care le merita. In gama fondurilor reglementate se afla atat fondurile speculative, care sunt astfel plasate incat sa aduca venituri importante, cat si fonduri care sunt investite mai durabil in economie.

Dar cand vorbim de fondurile speculative, vorbim de o categorie speciala: fonduri care investesc in operatiuni ce aduc profit rapid. Nu sunt inutile pentru economie, dar implica riscuri.

Pot fi reglementate fondurile speculative fara efecte negative asupra industriei europene?

In primul rand, nu fondurile speculative au provocat criza, ci si natura investitiilor si modul de functionare pot participa la risc. Pentru acest motiv se doreste reglementarea. Este posibil ca pe viitor anumite activitati care generau venituri mari, dar erau prea riscante pentru ansamblul economiei, sa nu mai fie posibile. In rest, reglementarea nu are ca scop demolarea industriei financiare si nici de-localizarea acesteia in Europa. Astazi, majoritatea celor care administreaza fondurile speculative sunt in favoarea reglementarii, dar o vor cat mai blanda

Turistii care vor vizita România vor primi un ghid cu informatii despre drepturile si obligatiile pe care le au pe teritoriul tarii noastre

de

“Acest aspect a fost adesea complet neglijat în campaniile de promovare turistica întreprinse în trecut, aceasta traducându-se printr-o lipsa de informare. Aceasta ar fi avut rolul de a convinge turistii straini ca România este

o destinatie europeana sigura, incluzând tara noastra în punctele de atractie pentru vacantele sau afacerile lor”, a declarat Anca Florina, manager de proiect la Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din România.

Sursa: Adevarul

Se simplifica normele privind succesiunile in cadrul UE

de

Europenii care mostenesc bunuri intr-un alt stat membru al UE se confrunta, adesea, cu proceduri administrative extrem de complicate. Legislatia in materie de succesiune difera de la o tara la alta si nu este intotdeauna clar ce

sistem juridic se aplica.

Incercarea de a iesi din acest labirint inseamna bani cheltuiti si timp pierdut. Unii mostenitori renunta, pur si simplu, sa-si mai revendice proprietatile din alte tari care le revin de drept.

Comisia Europeana propune simplificarea normelor in materie de succesiune la nivel comunitar. In acest fel, persoanele care locuiesc in strainatate ar putea alege ca succesiunile sa le fie reglementate de legislatia tarii corespunzatoare cetateniei lor.

In caz contrar, legislatia care se va aplica tuturor bunurilor este cea a tarii in care a locuit persoana decedata, chiar daca drepturile succesorale se stabilesc pentru bunuri aflate in alt stat membru.

Propunerea este destinata sa elimine hotararile contradictorii referitoare la aceeasi succesiune, luate de autoritatile competente din tari europene diferite. O singura autoritate va avea competenta sa dezbata succesiunea, si anume cea din tara de resedinta sau cea din tara de origine.

De asemenea, Comisia propune crearea unui certificat menit sa permita mostenitorilor si administratorilor succesiunilor sa isi dovedeasca cu usurinta statutul in alta tara. In prezent, nu exista intotdeauna o recunoastere reciproca a documentelor succesorale intre statele membre.

Din numarul de succesiuni deschise in UE in fiecare an, aproximativ 450 000 au un caracter international. Valoarea totala a bunurilor este estimata la 120 de miliarde de euro pe an.

Comisarul european pentru justitie, Jacques Barrot, a declarat ca normele propuse ofera mai multa siguranta juridica si mai multa flexibilitate.

„Este imperativ sa le permitem cetatenilor si practicienilor dreptului sa inteleaga si, intr-o anumita masura sa aleaga, normele care sa se aplice totalitatii bunurilor constitutive ale unei succesiuni, indiferent de locul unde se afla acestea.”

Masura nu va afecta taxele de succesiune, care vor fi reglementate in continuare de legislatia nationala, la fel ca si aspectele referitoare la mostenitori si repartizarea mostenirii.

Regulile europene in privinta inmormantarilor

de

Normele Uniunii Europene (UE) golesc buzunarele credinciosilor, cu frica de autoritati, cånd vine vorba despre înmormåntari. Potrivit acestor norme, aplicate, într-o mai mica sau într-o mai mare masura, începånd cu 1 ianuarie

2007, mortul nu mai poate fi tinut si jelit în casa, ci la capela.

Niciun reprezentant al autoritatilor nu stie, din pacate, sa raspunda la întrebarea: „Ce sanctiuni risca familiile care nu respecta aceasta norma UE?“. Dar este îndeajuns ca apartinatorii decedatului sa auda din stånga sau din dreapta de „obligativitatea“ de a-l depune pe cel drag, trecut pe lumea cealalta, la capela pentru ca sa se supuna imediat, în primul rånd din teama de a nu fi amendati.

Exista patroni de servicii funerare care afirma cu fermitate: „Da, trebuie respectate aceste norme UE. Mortul poate fi depus fie la capelele bisericilor, fie la capelele cimitirelor!“. Se mai gasesc si patroni de servicii funerare care le spun apartinatorilor crestinului trecut în lumea celor drepti ca „în tara noastra nu exista nicio lege, nicio directiva prin care sa fi obligat sa depui mortul la capela. Nu s-a adoptat, deocamdata, nimic. Cine v-a zis asa ceva a vrut sa profite, caci preturile sunt destul de mari“. Si asa este!

Sursa: Curentul

Se simplifica normele privind succesiunile in cadrul UE

de

Europenii care mostenesc bunuri intr-un alt stat membru al UE se confrunta, adesea, cu proceduri administrative extrem de complicate. Legislatia in materie de succesiune difera de la o tara la alta si nu este intotdeauna clar ce

 

sistem juridic se aplica.

Incercarea de a iesi din acest labirint inseamna bani cheltuiti si timp pierdut. Unii mostenitori renunta, pur si simplu, sa-si mai revendice proprietatile din alte tari care le revin de drept.

Comisia Europeana propune simplificarea normelor in materie de succesiune la nivel comunitar. In acest fel, persoanele care locuiesc in strainatate ar putea alege ca succesiunile sa le fie reglementate de legislatia tarii corespunzatoare cetateniei lor.

In caz contrar, legislatia care se va aplica tuturor bunurilor este cea a tarii in care a locuit persoana decedata, chiar daca drepturile succesorale se stabilesc pentru bunuri aflate in alt stat membru.

Propunerea este destinata sa elimine hotararile contradictorii referitoare la aceeasi succesiune, luate de autoritatile competente din tari europene diferite. O singura autoritate va avea competenta sa dezbata succesiunea, si anume cea din tara de resedinta sau cea din tara de origine.

De asemenea, Comisia propune crearea unui certificat menit sa permita mostenitorilor si administratorilor succesiunilor sa isi dovedeasca cu usurinta statutul in alta tara. In prezent, nu exista intotdeauna o recunoastere reciproca a documentelor succesorale intre statele membre.

Din numarul de succesiuni deschise in UE in fiecare an, aproximativ 450 000 au un caracter international. Valoarea totala a bunurilor este estimata la 120 de miliarde de euro pe an.

Comisarul european pentru justitie, Jacques Barrot, a declarat ca normele propuse ofera mai multa siguranta juridica si mai multa flexibilitate.

„Este imperativ sa le permitem cetatenilor si practicienilor dreptului sa inteleaga si, intr-o anumita masura sa aleaga, normele care sa se aplice totalitatii bunurilor constitutive ale unei succesiuni, indiferent de locul unde se afla acestea.”

Masura nu va afecta taxele de succesiune, care vor fi reglementate in continuare de legislatia nationala, la fel ca si aspectele referitoare la mostenitori si repartizarea mostenirii.

Casa de avocatura Coltuc preia astfel de dosare

Romanii vor putea intra in Republica Moldova fara viza

de

Presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat, la RFI, ca va suspenda hotararea Guvernului prin care Republica Moldova a introdus vize pentru cetatenii romani. Cel mai probabil, formalitatile vor fi

gata pana cel tarziu vineri, masura urmand sa intre in vigoare imediat, scrie rfi.ro.
“Avand in vedere ca Parlamentul nu are dreptul sa anuleze hotararea Guvernului, dar aceasta decizie contravine hotararii Parlamentului, care a stabilit intrare libera pentru toti cetatenii UE, ma voi folosi de dreptul dat prin Constitutie si ca presedinte interimar voi suspenda aceasta hotarare a Guvernului. Cel mai probabil, romanii vor putea intra in Republica Moldova fara viza, sambata sau duminica. Masura va fi aplicata imediat”, a explicat la RFI, Mihai Ghimpu.

Sursa: ZF

Turcia a luat decizia politica de a elimina vizele pentru romani

de

“Am salutat cu satisfactie ca Turcia ridica vizele pentru cetatenii romani care calatoresc mai putin de 90 de zile in aceasta tara.Sigur, si Romania va avea in vedere evaluarea unor facilitari ale regimului de circulatie a cetatenilor turci, mai ales a oamenilor de afaceri”, a spus ministrul, aflat intr-o vizita oficiala in Turcia.

Sursa: ZF

Cetatenii romanii pot apela gratuit la sistemul SOLVIT

de

SOLVIT este o retea de solutionare a problemelor, in cadrul careia statele membre ale Uniunii Europene conlucreaza pentru a rezolva problemele survenite din cauza aplicarii necorespunzatoare a legislatiei privind Piata

 

Interna de catre autoritatile publice, fara utilizarea procedurilor juridice.

“Piata Interna ofera cetatenilor si intreprinderilor numeroase drepturi stabilite prin reglementari comunitare, dar , s-ar putea ca in unele sa fie aplicate deficitar, mai ales cand vine vorba de : schimbarea resedintei intr-o alta tara din Uniunea Europeana, a studia, lucra sau, la pensionare, pentru a trai intr-un anumit loc sau pot exista situatii generate de extinderea afacerii firmelor intr-un alt stat membru. Pentru toate acestea, sistemul SOLVIT le sta la dispozitie”, a afirmat Vasile Puscas, ministrul pentru Afaceri Europene.

Centrele SOLVIT exista in toate statele membre si au rolul de a sprijini rezolvarea reclamatiilor provenite atat din partea cetatenilor, cat si a intreprinderilor, angajandu-se sa furnizeze solutii reale pentru problemele prezentate, intr-un termen de zece saptamani. Mai mult decat atat, reclamatiile primite oficial de Comisia Europeana, pentru care se intrevede o posibilitate reala de a fi solutionate altfel decat pe cale juridica, sunt trimise, de asemenea, catre SOLVIT.

“Trebuie sa-i incurajam pe cetatenii romani sa-si apere drepturile care le au ca cetateni ai Uniunii Europene si, in acest sens, ii indemn sa apeleze la sistemul SOLVIT, ori de cate ori apar probleme specifice. Uniunea Europeana trebuie sa fie in primul rand un spatiu in care drepturile si interesele cetatenilor nu sunt doar afirmate, ci si protejate. Acesta este unul dintre principiile de baza ale functionarii optime a constructiei europene. SOLVIT este ,astfel, un sistem destinat sa vina in intampinarea cetatenilor”, considera Vasile Puscas.

In perioada ianuarie – iunie 2009, Centrul SOLVIT Romania a gestionat 193 de petitii, introduse fie prin sistemul electronic fie sesizate prin alta forma – mail sau telefon (de catre alte state membre sau cetatenii acestora, dar si de cetateni romani). Din cele 193 de cazuri , au fost acceptate ca petitii 120, diferenta de 73 reprezentand cazuri respinse in urma evaluarii, din perspectiva criteriilor SOLVIT . Numarul petitiilor a crescut substantial fata de anii precedenti, datorita cresterii gradului de perceptie a statutului Romaniei ca stat membru al Uniunii Europene si cresterea mobilitatii si a interactiunilor cetatenilor romani si ai celorlalte state membre cu administratiile publice, inclusiv cu cea din Romania

Uniunea Europeană acordă până la şase milioane de euro pentru investiţiile care vizează dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor din mediul rural

de

Eşti primar şi vrei să realizezi mai multe investiţii în comuna ta? Vrei să asfaltezi drumurile, să modernizezi iluminatul public, dar în acelaşi timp ai vrea să renovezi şi căminul cultural şi să restaurezi muzeul? Ei bine, pentru

 

toate acestea trebuie să realizezi un singur proiect integrat şi Uniunea Europeană îţi poate acoperi în totalitate investiţia.

Mai exact, dacă proiectul nu este generator de profit, sprijinul nerambursabil se ridică până la 2,5 milioane de euro dacă solicitantul este un consiliu local şi până la şase milioane de euro în cazul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară.

O astfel de finanţare se realizează prin măsura de renovare, dezvoltare a satelor, îmbunătăţire a serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale (322) din cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Fiecare componentă este tratată separat

Un proiect este integrat în cazul în care conţine cel puţin două componente aparţinând unor acţiuni diferite. Mai exact, să vizeze crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază (drumuri, apă, apă uzată, gaze, iluminat public), dezvoltarea serviciilor pentru populaţia rurală (renovare clădiri publice, servicii sociale, transport public) şi/sau protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural.

În contextul unor astfel de investiţii, fiecare componentă este tratată separat. Pentru un proiect care vizează, de exemplu, extinderea reţelei de apă, deschiderea unei grădiniţe şi consolidarea unui obiectiv de patrimoniu cultural, se vor depune separat câte un studiu preliminar, un studiu de fezabilitate, avizele necesare, dar şi restul actelor din dosar.

Există şi o excepţie în actualul ghid al măsurii 322, atrage atenţia Felix Lucuţar, managing partner în cadrul firmei de consultanţă Agriculture Capital&Engineering. Mai exact, deşi modernizarea drumurilor şi înfiinţarea sau îmbunătăţirea reţelei publice de apă ori apă privată fac parte din aceeaşi componentă, ele sunt tratate şi punctate separat.

„Acest lucru a dus la disiparea investiţiilor în infrastructura de bază. Pentru a îmbunătăţi punctajul, se adăuga artificial una dintre componente, disipând-o pe cealaltă”, explică Lucuţar. În noua variantă a ghidului, aflată încă în lucru, această prevedere va fi eliminată.

Sfaturi pentru primari

Primarii trebuie să aibă în vedere că alimentările cu apă se pot finanţa numai în baza surselor prezente sau create în cadrul proiectului, şi nu viitoare.În plus, dacă este începută o investiţie pentru alimentarea cu apă cu finanţare guvernamentală şi ea nu este finalizată, nu are rost să aplicaţi pentru măsura 322, întrucât proiectul nu este eligibil.

Pentru că această măsură s-a bucurat de o adresabilitate ridicată, este recomandat să vă evaluaţi cu claritate şansele pe care le aveţi, pentru a nu avea surpriza că aţi irosit timp şi bani fără a primi un rezultat favorabil, atrage atenţia Lucuţar. Totodată, trebuie să aveţi în vedere că, în prezent, ghidul măsurii este în lucru şi ar putea suferi unele modificări. Aşadar, nu are rost să vă grăbiţi în elaborarea proiectelor pentru a nu fi nevoiţi ulterior să schimbaţi structura acestuia.

Comunele se întrec în accesarea fondurilor

Suma alocată pentru finanţarea proiectelor de infrastructură de bază, culturală şi socială se ridică la 1,54 miliarde de euro şi se accesează, teoretic, până în 2013. Măsura s-a bucurat de o adresabilitate uriaşă din partea consiliilor locale pentru proiectele integrate şi sursele se vor termina, cel mai probabil, în acest an.

 

adevarul

Salariati detasati intr-un alt stat membru al UE

de
Spre deosebire de lucratorii migranti, lucratorii detasati sunt trimisi intr-o alta tara pentru a efectua o misiune si, odata ce misiunea s-a incheiat, acestia se intorc in tara lor deorigine, fara a se alatura pietei muncii statului membru gazda. Instructiune generala data de un organ superior organelor in subordine, cu scopul de a indruma, a orienta sau a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora.
Instructiune generala data de un organ superior organelor in subordine, cu scopul de a indruma, a orienta sau a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora.
Europa „cu geometrie variabila” este termenul utilizat pentru a descrie o metoda de integrare diferentiata, care tine seama de diferentele ireconciliabile care exista in interiorul structurii de integrare, si care face posibila, prin urmare, o separare permanenta intre un grup de state membre si un numar de unitati de integrare mai putin dezvoltate.
Pentru a reglementa aceasta situatie deosebita, a fost adoptata Directiva 96/71/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detasarea lucratorilor in cadrul prestarii de servicii .

Aceasta Directiva stabileste norme obligatorii fundamentale cu privire la protectia minima care va fi garantata in tara gazda de catre angajatorii care detaseaza lucratori pentru a realiza acolo o activitate temporara.

Obtinerea vizei pentru Moldova

de

Printre documentele necesare pentru eliberarea vizelor pentru Republica Moldova pentru cetatenii romani figureaza o invitatie de la un departament al Ministerului de Interne, care nu pare sa fie necesara si pentru eliberarea

 

vizelor catre cetatenii altor tari.

Potrivit site-ului Ambasadei Republicii Moldova la Bucuresti, actele necesare pentru eliberarea vizei sunt: pasaport valabil cel putin pentru sase luni, o fotografie, un bilet de calatorie tur-retur sau certificatul de inmatriculare si asigurare, in cazul calatoriei cu masina, precum si o “invitatie eliberata de Biroul Migratie si Azil al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova”.si in cazul altor tari ai caror cetateni au nevoie de viza pentru a merge in Republica Moldova (Croatia, Israel, Macedonia, Turcia) este nevoie de o invitatie, dar formularea de pe site-ul Ambasadei este diferita. Acestia au o nevoie de o “invitatie, in original, perfectata in ordinea stabilita si eliberata de catre Biroul Migratie si Azil al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova”, formulare de unde se intelege ca invitatia nu este eliberata de aceasta institutie, ci doar redactata in functie de regulile stabilite de Biroul de Migratie si Azil.

Sursa: Adevarul

Vladimir Voronin acuză România că ar fi în spatele revoltelor de la Chişinău. Ambasadorul român va fi expulzat

de

„România este implicată în toate aceste procese, însă răbdarea are limitele ei. Îi cunoaştem pe autorii acestor evenimente, dar, în parte, ei au fugit”, a declarat Voronin miercuri, la sediul guvernului, la o întâlnire cu

 

 

reprezentanţi ai societăţii civile, potrivit RIA Novosti.

Voronin a spus că „sponsorii cei mai bogaţi” ai tulburărilor de la Chişinău au părăsit ţara şi că au fost arestaţi 118 organizatori ai violenţelor.

„Influenţa României este simţită foarte serios şi se simte mâna serviciilor secrete”, a mai spus Voronin. Printre organizatorii evenimentelor el a numit „agenţii economici cu capital penal, foşti politicieni care doreau din nou să ajungă la putere, precum şi cei care nu au reuşit să ajungă în Parlament”.

Vladimir Voronin a adăugat că i-a avertizat pe liderii din opoziţie despre consecinţele posibile.

„Am încercat să nu admit vărsarea de sânge în astfel de situaţii în anii ’89 şi ’91, când am fost ministrul Afacerilor Interne. Însă marţi am fost la limită, când a fost necesar să iau o decizie în acest sens. În continuare pot fi adoptate măsuri corespunzătoate, dacă evenimentele se vor repeta. Puterea are dreptul să le adopte conform legii”, a declarat preşedintele la întrevederea de la Guvern la care presa a fost invitată selectiv.

Ambasadorul român la Chişinău a fost declarat persoana non grata

Mai mult decât atât, ambasadorul român la Chişinău, Filip Teodorescu, a fost declarat persoana non grata şi va fi expulzat, a anunţat RIA Novosti, citându-l pe Voronin

 

realitatea

Cum ar trebui să reacţioneze România la manifestaţiile din Republica Moldova?

de

Jos comunismul!”, „Jos falsificarea!” şi „Libertate!” s-a strigat marţi pe străzile din Chişinău. Deocamdată, România şi-a exprimat doar îngrijorarea faţă de evenimentele din Basarabia.

În timpul manifestaţiei din Chişinău a fost incendiat sediul preşedinţiei moldovene, iar mobila din clădirea Parlamentului a fost incendiată. 30 de persoane au fost rănite în confruntările dintre protestatari şi forţele de ordine.

Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a calificat drept „justificate” protestele oamenilor şi a vorbit despre fraudarea alegerilor.  Pe de altă parte,  comuniştii moldoveni au denunţat o „tentativă de lovitură de stat”. 

Tineri români şi basarabeni protestează, în această seară, în Bucureşti, Craiova, Iaşi şi Cluj. MAE român a avertizat Republica Moldova că va respinge orice atitudine provocatoare la adresa României. Ministerul de Externe de la Bucureşti şi-a exprimat îngrijorarea faţă de informaţiile despre actele de violenţă din Republica Moldova

 

realitatea

Ce inseamna sa fii cetatean european?

de

Comisia Europeana lanseaza astazi o campanie de informare pentru romanii care vor sa afle care le sunt drepturile ca cetateni europeni.

 

Actiunea incepe in fata Primariei Capitalei si continua in zilele urmatoare in alte 39 de orase din tara. In cadrul campaniei, reprezentantii Comisiei isi propun sa atraga 25.000 de romani care sa completeze chestionarele interactive despre institutiile europene. Romanii isi  vor putea testa cunostintele despre drepturile lor de cetateni europeni si vor primi pliante, postere si cadouri.

Sursa: Adevarul

Tarile din UE care nu recunosc diplomele românesti

de

Comisia Europeana (CE) a decis sa trimita în fata Curtii Europene de Justitie (CEJ) zece tari. Acestor tari li se reproseaza faptul ca nu au furnizat informatii necesare în legatura cu adaptatrea legislatiei nationale la directiva europeana.

 

 Cea din urma garanteaza echivalarea diplomelor de studii obtinute în România si Bulgaria,relateaza “News In”.

Tarile împotriva carora Comisia Europeana a initiat o procedura legala si a decis sa le trimita în fata justitiei europene sunt: Austria, Cipru, Belgia, Franta, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Marea Britanie, Portugalia si Spania.

Termenul-limita pentru introducerea în legislatiile nationale a directivei europene care garanteaza recunoasterea diplomelor era 1 ianuarie 2007.

Procesul la CEJ ar putea dura doi ani de zile, existând posibilitatea ca, între timp, tarile sa-si modifice legislatia.

Sursa: Adevarul

Romanii pot munci fara restrictii in Germania

de

42-20698350Persoanele cu studii tehnice sau academice superioare pot munci fara restrictii pe piata germana, potrivit Ambasadei Romane la Berlin.

De la 1 ianuarie 2009 a fost total liberalizata piata muncii pentru persoanele cu studii tehnice superioare, academice, doctori ori doctoranzi sau celor cu MBA- uri, însa de aceste prevederi vor beneficia în mod automat si membrii de familie ai acestora. În plus, cei care au studiat în Germania pot obtine dreptul de a domicilia cel putin un an pe teritoriul acestei tari.

Sursa: Curentul.ro

Felicitarile Casei de avocatura Coltuc pentru membrii echipei Romaniei la Haga

de

coltuc117Echipa, pe scurt:
Ministerul Afacerilor Externe:
BOGDAN AURESCU
COSMIN DINESCU
CALIN FABIAN

 

 

Profesorul ALLAIN PELLET, de la Universitatea Paris Ouest Nanterre-La Defense
Profesorul JAMES CRAWFORD, de la Universitate Cambridge)
Profesorul VAUGHAN LOWE, de la Oxford
DANIEL MULLER, cercetator la Centrul de Drept International din Nanterre, Universitatea Paris Ouest Nanterre-La Défense
SIMON OLLESON, membru in Baroul angliei, cercetator la Centrul de Cercetare „Lauterpacht” in domeniul Dreptului International din cadrul Universitatii din Cambridge si la Institutul Britanic de Drept International si Comparat.
Liviu Dumitru
Ioana Preda
Mirela Pascaru
Catrinel Brumar
Irina Nita

Experti cartografi:
lt. comandor (r) Octavian Buzatu
contra-amiral (r) Eugen Laurian
capitan Ovidiu Neghiu de la Directia Topografica a Ministerului Apararii

Experti ai Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale
director general Gicu Borosi
director general adjunct Mihai German

hotnews

Regimul taxelor consulare este reglementat in prezent de legea nr. 198/2008, privind serviciile consulare

de

coltuc21Regimul taxelor consulare este reglementat in prezent de legea nr. 198/2008, privind serviciile consulare pentru care se percep taxe si nivelul taxelor consulare la

 

 misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României în strainatate, modificata de Ordonanta nr 3/2009.

 

În acelasi timp, legea reglementeaza si care sunt documentele pe care oficiile consulare le pot elibera, regimurile diferite de eliberare si persoanele care pot apela la serviciile consulare.

 

Astfel, potrivit art. 8 din Legea 198/2008 autoritatea consulara elibereaza gratuit acte sau copii de pe acte necesare pentru interesul statului, precum si pentru personalul civil si militar al statului, aflat în serviciu în exterior. Aceasta dispozitie se completeaza cu alte prevederi aflate in vigoare, aplicabile anumitor tipuri de acte

 

Serviciile scutite de la plata taxelor consulare includ:
a) eliberarea certificatului constatator prin care se atesta redobândirea cetateniei române;

b) eliberarea vizelor acordate functionarilor straini la organizatiile la care România este parte;

c) eliberarea vizelor acordate membrilor misiunilor diplomatice si oficiilor consulare straine, persoanelor care însotesc sefii de state, de guvern, delegatiile parlamentare straine si alti invitati oficiali, precum si membrii de familie ai acestora, în conditii de reciprocitate;

d) autentificarea de catre misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României, pentru cetatenii români, precum si pentru persoanele de origine româna care au cetatenie straina sau statutul de apatrid, a procurilor speciale prevazute de art. 90 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare.

Reamintim ca procura la care face referire art 90 alin 2 din Legea 19/2000 este cea prin care mandatarul desemnat al titularului dreptului de pensie poate ridica pensia din Romania prin posta sau bancile autorizate.

 

Situatii speciale

 

In anumite situatii, taxele de viza pot sa fie reduse sau pot sa nu fie percepute pentru cetatenii unui stat tert, în baza unui acord referitor la masurile de facilitare a procedurilor de cerere si eliberare a vizei, încheiat între Comunitatea Europeana si statul tert.

De asemenea, in cazuri individuale, cu aprobarea sefului sectiei consulare sau al oficiului consular, taxa de viza poate sa nu fie perceputa sau poate fi redusa, conform legii române, atunci când aceasta masura serveste la protejarea intereselor culturale, precum si a intereselor în materie de politica externa sau pentru motive umanitare.

Actele in regim de urgenta se elibereaza imediat sau in termen de maxim 48 de ore, contra unei taxe suplimentare de urgenta de 10 euro, care se adauga taxei obisnuite pentru actul solicitat. In functie de tara, taxa se poate percepe in euro sau in contravaloarea in dolari SUA, sau chiar in moneda tarii de resedinta.

Situatiile de restituire a taxei consulare

Taxa consulara se restituie solicitantului atunci cand serviciul consular nu s-a putut presta sau atunci cand plata s-a facut fara just temei ori dintr-o interpretare gresita a legii. Potrivit celei mai recente modificari legsilative (OG 3/2009) taxele percepute pentru vize, nu numai cele pentru cererea de viza, nu se mai restituie solicitantului.

 

Taxele valabile in prezent pentru anumite operatiuni prestate de serviciile consulare

 

– eliberarea unui pasaport sau a oricarui document de calatorie, inclusiv prelungirea valabilitatii – 40 euro pentru solicitant si 10 eur suplimentar pentru fiecare persoana inscrisa in documentul titularului

– taxa de viza de scurta sedere – 60 euro

– taxa de viza de tranzit (inclusiv cel aeroportuar) – 60 euro

– serviciu notarial constand in redactarea, autentificarea si revocarea unui inscris, indiferent de natura acestuia – 20 euro pentru exemplarul original si 6 euro suplimentar pentru copii

Curtea Internaţională de Justiţie a dat astăzi dreptate României în procesul împotriva Ucrainei

de

curteCurtea Internaţională de Justiţie de la Haga a adoptat în unanimitate decizia ca linia de demarcaţie a platoului continental din Marea

Neagră dintre România şi Ucraina să parcurgă un arc de cerc de 12 mile marine în jurul Insulei Şerpilor.

 

realitatea

CE ar putea demara joi procedurile de încalcare a Tratatului de catre România în telecomunicatii

de

O eventuala procedura de încalcare a Tratatului UE (infringement) de catre România din cauza imixtiunii în 2008 în independenta autoritatii de reglementare a telecomunicatiilor (ANC) va fi anuntata joi,a declarat pentru

Martin Selmayr, purtator de cuvânt al comisarului pentru telecomunicatii, citat de NewsIn.“Comisia Europeana este înca în pregatiri. Daca o decizie va fi luata, aceasta va fi anuntata joi la ora 12.00 (13.00 ora României)”, a precizat Selmayr

Belgia mentine restrictiile pe piata muncii pentru Romania

de

Belgia a invocat criza economica pentru a-si explica – vineri, la Luhacovice /R. Ceha/ – lentoarea cu care se grabeste sa-si deschida piata muncii pentru cetatenii tarilor intrate în Uniunea Europeana din 2004,

informeaza AFP, preluata de Agerpres.‘Într-o perioada de criza economica este normal sa încercam sa le dam de lucru somerilor nostri înainte de a ne deschide larg piata muncii unei mâini de lucru straine’, a declarat ziaristilor ministrul belgian al locurilor de munca si al problemelor sociale, Joelle Milquet

Sangele de roman apa nu se face.Incredibil!Români arestaţi la Salonic pentru jefuirea magazinelor în timpul revoltei

de
Potrivit poliţiei, dintre cei 16 suspecţi arestaţi în cel de-al doilea oraş ca mărime al Greciei, 14 sunt acuzaţi de furt, iar ceilalţi doi de tentativă de furt. Opt sunt străini – români şi albanezi.Mai multe persoane, printre care opt români şi albanezi, au fost arestate în Salonic pentru jefuirea unor magazine
din centrul oraşului în timpul demonstraţiilor, transmite agenţia de ştiri greacă ANA, citată de NewsIn.

92 de persoane au fost arestate într-un val de violenţe fără precedent care s-a înregistrat luni seara la Atena, în a treia zi de manifestaţii după uciderea unui tânăr de 15 ani de către un poliţist, sâmbătă seara, în centrul capitalei.

Suspecţii au fost puşi sub acuzare marţi de către un procuror pentru delicte diverse, printre care vandalism, atacuri asupra ofiţerilor de poliţie şi jaf.

În total, 176 de persoane, dintre care 87 au fost arestate şi acuzate, au fost reţinute pentru a fi interogate în timpul nopţii.

http://www.cotidianul.ro/romani_arestati_la_salonic_pentru_jefuirea_magazinelor_in_timpul_revoltei-67179.html

Catastrofa ecologica la Marea Neagra

de

Peste 30.000 de pasari si un numar urias de pesti au pierit în nordul Marii Negre ca urmare a pacurii deversate dupa ce cinci nave au naufragiat în zona strâmtorii Kerci, care desparte peninsula Crimeea de tarmul rusesc, din cauza unei furtuni violente.

Autoritatile locale vorbesc despre o adevarata catastrofa ecologica. Una dintre nave transporta pacura, iar alte trei – sulf. Mii de tone de pacura s-au scurs în mare.

Acesta ar putea fi cel mai grav dezastru ecologic din Marea Neagra, din ultimii ani.

http://www.ecomagazin.ro/catastrofa-ecologica-la-marea-neagra/

Cum va adresati institutiilor europene

de

Cetatenii europeni, dar si persoanele juridice cu sediul in Uniunea Europeana, au posibilitatea de a se adresa institutiilor europene, avand la dispozitie atat mijloace oficiale cat si informale pentru apararea drepturilor de care beneficiaza in Uniunea Europeana.

 

Pot adresa petitii Parlamentului European, fie individual, fie in asociere cu alte persoane:

orice cetatean al Uniunii Europene,
orice persoana fizica rezidenta intr-un stat membru UE,
orice persoana juridica cu sediul intr-un stat membru UE.

Petitia poate fi o plangere sau o solicitare cu privire la aspecte ce intra in domeniul de actiune al Comunitatii si care afecteaza petentul in mod direct. Acesta trebuie sa isi precizeze numele, ocupatia, cetatenia si adresa. Petitia poate fi scrisa in oricare dintre limbile oficiale ale UE si poate fi trimisa prin posta sau prin e-mail.

Adresa:

Parlement européen
Commission des pétitions
Secrétariat
Rue Wiertz
B-1047 BRUXELLES

e-mail: Petitions@europarl.europa.eu

Comisia pentru petitii a Parlamentului UE decide asupra admisibilitatii petitiilor, verificand daca ele se refera la aspecte ce intra in campul de actiune al Uniunii Europene. Simplele solicitari de informatii si comentariile generale pe marginea politicii UE nu sunt de competenta Comisiei pentru petitii.

Statele noi ale UE vor primi 10% din certificatele de emisii de gaze cu efect de sera

de

Premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat azi, la finalul reuniunii de la Gdansk pe tema pachetului Energie-Schimbari climatice, ca 10% din valoarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera va fi distribuit statelor nou intrate în UE, informeaza NewsIn.

 

Tariceanu a declarat ca întâlnirea de azi, care a reunit România, Bulgaria, Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia si statele baltice, a dus la conturarea unui “posibil compromis”, bazat pe principiul european al solidaritatii statelor membre.

“În baza acestui principiu de solidaritate, va exista un volum de 10% din valoarea certificatelor de emisii care vor fi distribuite tarilor noastre si noi încercam sa obtinem chiar mai mult de atât”, a declarat premierul. El a adaugat ca proiectul propus de Nicolas Sarkozy, în calitate de presedinte al tarii ce detine presedintia Consiliului European, vizeaza totodata stabilirea unei “clauze de salvgardare” în cadrul careia va putea fi reluata discutia cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

Sursa: Adevarul

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Adio plecari in Anglia!Imigratia in Anglia, conditionata de respectarea legii si voluntariat

de

Regina Marii Britanii a precizat, în cadrul unui discurs tinut în urma cu doua zile, faptul ca legea imigratiei va avea parte de câteva modificari. Cunoasterea limbii engleze si respectarea legii vor fi obligatorii.

 

Suverana a mai precizat ca prin comiterea de ilegalitati, indiferent cât de mici, si esecul integrarii în cadrul societatii vor duce la retragerea dosarului pentru viza.Astfel, cei care vor sa emigreze în Marea Britanie trebuie sa cunoasca si sa se adapteze stilului de viata britanic. Cei care vor munci cu forme legale, vor plati taxe, se vor implica în comunitatea în care locuiesc si nu vor comite infractiuni, vor putea primi cetatenia în decurs de sase ani de la sosirea lor.

Cei care nu vor face voluntariat, vor primi cetatenia dupa opt ani, iar cei someri vor fi rugati sa plece. Strainii care vin în Marea Britanie pe motiv de reunire cu familia vor trebui sa paraseasca tara, daca aceste legaturi vor înceta sa mai existe.

În acelasi timp, legea va refuza drepturile depline, inclusiv ajutorul social, strainilor care se afla în perioada de dinainte acordarii cetateniei, între 1-5 ani de sedere în UK.

Sursa: EVZ

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

S-a dus cu UE!

de

Banca Centrală Europeană se aşteaptă ca anul viitor zona euro să înregistreze o contracţie de 0,5% a Produsului Intern Brut, conform noilor estimări prezentate ieri de preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet.

 

Trichet a precizat că analiştii de la BCE şi-au revizuit în scădere estimările referitoare la creşterea economică înregistrată anul viitor de zona euro. BCE mizează în prezent pe o contracţie cuprinsă între minus un procent şi o creştere zero, în condiţiile în care în luna septembrie prognoza pentru 2009 pe o creştere cuprinsă între 0,6 şi 1,8%. BCE şi-a revizuit în scădere şi estimările pentru 2008 şi mizează pe o creştere a PIB cuprinsă între 0,8 şi 1,2%, faţă de o creştere cuprinsă între 1,1 şi 1,7% cât estima în urmă cu trei luni.

 

http://www.interesulpublic.ro/04-12-2008/BCE-Zona-euro-intra-in-recesiune-in-2009.html

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Comisia Europeana cere rezultate în reforma justitiei din România

de

Comisia Europeana cere rezultate în lupta anticoruptie si reforma judiciara si va continua sa publice rapoarte obiective despre România, a declarat purtatoarea de cuvânt CE,Krisztina Nagy, în urma unei întâlniri între comisarii pentru extindere si justitie cu liderii socialisti din PE.

“Comisarii Jacques Barrot si Olli Rehn (comisarii pentru justitie, respectiv extindere – n.r.) au avut ieri (marti – n.r.) o întâlnire la solicitarea liderului Grupului Socialist din Parlamentul European, Martin Schulz”, a precizat purtatoarea de cuvânt a comisarului pentru extindere, citata de NewsIn.“Comisarii au profitat de ocazie pentru a explica metodologia din spatele activitatii Comisiei în cadrul mecanismului de cooperare si verificare pentru România”, a spus Nagy.  “Cei doi comisari au subliniat ca preocuparea Comisiei este de a vedea rezultate în teren privind reforma judiciara si lupta anticoruptie”, a detaliat purtatoarea de cuvânt.

In ceea ce priveste apelul socialistilor, la initiativa eurodeputatului român Adrian Severin de a avea o evaluare “obiectiva” a justitiei din România, purtatoarea de cuvânt a CE a raspuns: “Comisia va continua sa publice rapoarte obiective, corecte si echilibrate ce analizeaza progresele înregistrate de România.”

Sursa: Adevarul

Principiile generale ale dreptului

de

Spre deosebire de Curtea Internaţională de Justiţie care în statutul său (art. 38 paragraful 1 lit. c) este abilitată să aplice „principiile generale de drept recunoscute de naţiunile civilizate”, Curtea Europeană de Justiţie nu dispune de o prevedere asemănătoare în tratatele constitutive sau în protocoalele relative la statutul său.

Totuşi, Curtea a recurs şi recurge frecvent la principii generale sau fundamentale pe care ea le desemnează ca principii de drept comunitar şi pe care — cu acest titlu — le impune în exercitarea misiunii care îi incumbă potrivit tratatului, misiunea asigurării respectării dreptului. Acest demers al Curţii, care s-a amplificat şi îmbogăţit în cursul timpului, a suscitat întrebări ţinând de justificarea lui şi de originea principiilor astfel consacrate.

Dreptul comunitar (originar ori derivat) este conceput pentru realizarea unor scopuri economice determinate, fiind – de aceea – departe de a reglementa toate problemele pe care ordinea juridică le poate ridica. Pentru a răspunde acestei necesităţi, Curtea nu putea face apel decât la principii generale. Metodele de interpretare pe care ea le foloseşte au jucat un rol deosebit în dezvoltarea dreptului comunitar, dar interpretarea surselor scrise nu putea acoperi întreaga nevoie de reglementare. În acest context, în hotărârile Curţii au apărut din ce în ce mai frecvent referiri la „principiile generale comune drepturilor statelor membre”.

În ce priveşte originea principiilor astfel consacrate, ea este diversă, o enumerare neputându-se face în absenţa unei clasificări. În doctrină au fost evidenţiate clasificări diferite, una din cele mai des folosite fiind cea tripartită, în:

principii inerente oricărui sistem juridic organizat, principii generale comune sistemelor juridice ale statelor membre şi principii deduse din natura Comunităţilor Europene.

Examenul conţinutului principiilor generale comportă două aspecte: cel al înţelesului principiului şi acela al modalităţilor concrete de punere a sa în practică.

Păstrând delimitarea între principiile generale de drept (cele inerente oricărui sistem juridic organizat şi cele comune sistemelor juridice ale statelor membre) şi principiile deduse din natura comunităţilor, putem enumera ca făcând parte din prima categorie principiul securităţii juridice, cel al protecţiei încrederii legitime, principiile care derivă din exigenţele statului de drept.

În ce priveşte categoria principiilor generale deduse din natura comunităţilor, ea este formată din ansamblul regulilor pe care judecătorul comunitar le degajă din dispoziţiile tratatelor, cărora el le atribuie o valoare fundamentală. Se remarcă în sânul acestei categorii o diviziune între principiile generale cu caracter instituţional şi principiile generale deduse din noţiunea de Piaţă comună.

Principii generale cu caracter instituţional sunt aplicabilitatea directă a dreptului comunitar şi preeminenţa sa dar şi acela al solidarităţii, legat de noţiunea însăşi de comunitate, solidaritatea impunându-se statelor membre atât în relaţiile lor reciproce cât şi în ce priveşte atitudinea pe care ele trebuie să o adopte în cadrul unor structuri externe cărora le aparţin.

Un alt principiu din această categorie este cel al echilibrului instituţional, reprezentat — potrivit jurisprudenţei Curţii — de un echilibru al puterilor, adică de o repartiţie a funcţiilor şi atribuţiilor între cele trei instituţii comunitare. Curtea vede în echilibrul instituţional un principiu cu caracter constituţional, care trebuie aplicat mai ales relaţiilor interinstituţionale.

Principiile generale deduse din noţiunea de Piaţă comună sunt cele enunţate de dispoziţiile tratatelor ca inerente creării şi funcţionării unei pieţe comune şi sunt reluate în dispoziţiile proprii domeniilor diferite reglementate de aceste tratate.

Caracterul jurisprudenţial al principiilor generale le conferă acestora o autoritate care este aceeaşi cu cea de care dispune judecătorul comunitar în exercitarea puterilor cu care el este investit. În alţi termeni, aceste principii au o autoritate care le plasează pe acelaşi rang cu tratatele în ierarhia regulilor dreptului comunitar. Respectarea lor se impune astfel instituţiilor, condiţionând legalitatea actelor adoptate de ele.

Parte integrantă a sistemului dreptului comunitar, principiile împrumută de la acest drept calităţile sale în raport cu dreptul naţional. Ele se impun astfel ca atare autorităţilor statelor membre în exercitarea puterilor de care acestea dispun în domeniile reglementate de dreptul comunitar.

În ipoteza în care în aceeaşi situaţie mai multe principii ar apărea concurente, chiar opuse, îi aparţine judecătorului comunitar să îl determine pe acela care se aplică făcând să prevaleze principiul care în opinia sa trebuie să se impună.

Actele neangajante de drept derivat

de

Recomandări şi Avize

Independent de deciziile juridice angajante, Consiliul şi Comisii pot adopta unele decizii neangajante a căror forţă politică diferă în funcţie de gradul de integrare a respectivei activităţi comunitare. Este vorba despre Avize sau Recomandări al căror conţinut, cum indică tratatele de la Roma, nu obligă statele membre.

La acestea se referă art. 189 TCE şi art. 161 TCEEA. La rândul lui art. 190 al TCE arată că „Regulamentele, Directivele şi Deciziile adoptate în comun de către PE şi Consiliu cât şi Regulamentele, Directive­le sau Deciziile adoptate de către Consiliu sau Comisie trebuie moti­vate şi trebuie să se refere la Propuneri sau Avize. Altfel spus, Reco­mandarea sau Avizul sunt anterioare adoptării de acte normative obligatorii, precum Regulamentele, Deciziile sau Directivele.

Trebuie să mai spunem că, deşi nu sunt obligatorii, ele „delimitează subiectul” ce urmează a fi regularizat prin actele angajante, ceea ce le dă o deo­sebită relevanţă, în ceea ce le priveşte, în timp ce Avizele au mai mult un caracter tehnic, „Recomandările” constituie un instrument utilizat pentru a „incita”, „provoca” statele membre în adoptarea de „atitudini faţă de problematica specifică diferitelor sectoare comunitare.

Dreptul derivat

de

Dreptul derivat

Dreptul derivat este format din totalitatea actelor normative adopţaţe de către instituţiile comunitare în exercitarea competenţelor atri­buite lor de către tratatele constitutive, în scopul atingerii finalităţilor  acestora.

În cazul CEE şi EURATOM, puterea de decizie se manifestă prin intermediul a trei tipuri de acte normative:

1.           Regulamentul;

2.           Directiva;

3.           Decizia.

Regulamentele sunt dispoziţii sunt adoptate de către Comisie sau Consiliu ca urmare a unei propuneri a Comisiei. Ele au caracter de norme obligatorii şi nu de simple rezoluţii sau recomandări. Au caracter general, este obligatoriu în toate elementele sale şi aplicabil tuturor statelor membre. Constituie actul cel mai solemn şi important din întreg blocul legislativ comunitar.

El reprezintă principala  sursă a dreptului secundar, nu atât prin numărul mare de sectoare care poate şi trebuie să le regularizeze, ci — mai ales — pentru că este unica sursă de drept secundar care permite autorităţilor comunitare să impună obligaţii sau să creeze drepturi cetăţenilor statelor i fără aprobarea guvernelor naţionale. În acest sens, paragraful 2 al art. 189 TCE, ca şi art. 161 TCEEA, prevede că: regulamentul va avea aplicabilitate generală. Va fi obligatoriu în elementele sale şi direct aplicabil fiecărui stat”.

O primă caracteristică, deci, este cea a caracterului general, altă caracteristică este cea a obligativităţii sale pentru toţi destinatarii, fie ei state membre sau autorităţi comunitare, şi în fine, Regulamentul este direct aplicabil în statele membre, este automat „parte a ordinii juridice statale”. Spre deosebire de ceea ce se întâmplă cu Directivele (pentru CE şi CEEA) şi cu Recomandările CECA), drepturile şi obligaţiile derivate din Regulament au aplicabilitate imediată în teritoriul fiecărui stat, fără necesitatea ca o normă naţională să dezvolte sau să facă aplicabil respectivul Regulament. Norma naţională poate clarifica Regulamentul, dar nu îl poate împiedica, şi aplicarea  Regulamentului se face de la intrarea sa în vigoare şi nu de la intrarea în vigoare a eventualei norme naţionale referitoare la el. Regulamentul reprezintă „adevărata putere europeană” deoarece, prin el, unitatea dobândeşte dreptul de „a legisla direct, fără intermediere naţională”.

Regulamentul intră în vigoare la o dată prevăzută în textul său, iar dacă nu se precizează acest lucru intră în vigoare automat de la publicarea sa (art. 191 TCE şi art. 162 TCEEA) .

Dreptul comunitar iniţial cunoştea

–    Regulamentul de Bază;

–    Regulamentul de Aplicare sau Dezvoltare.

Primul, este cel de care am vorbit până acum; celălalt îl întâlnim atunci când se elaborează un Regulament pentru dezvoltarea normativă a celui dintâi.

Regulamentele, conform art. 189 TCE, pot fi adoptate de către Consiliu şi Comisie, în redactarea dată acestui articol prin TUE, se ştabiIeşte că Regulamentele pot fi adoptate de Consiliu şi PE, în comun. În practică, Regulamentele de Bază sunt cele elaborate de către Consiliu,, iar cele de Aplicare sunt ale Consiliului sau ale Comisiei (art. 155 TCE sau 124 TCEEA).

Între Regulament şi Directivă nu există ierarhie. Nici. unul nu este subordonat juridic celuilalt, ci amândouă dreptului primar. Singura ierarhie este cea deja amintită între cele două tipuri de Regulamente. Altfel spus, dacă ceva a fost regularizat prin Directivă aceasta nu  înseamnă că nu va putea fi regularizat şi prin Regulament, sau in­vers.

Directiva obligă toate statele membre în legătură cu finalitatea lor, dar lasă — la nivelul instanţelor naţionale — alegerea formei şi a mijloacelor ne­cesare atingerii acesteia. Directiva poate fi generală sau particulară, se adresează statelor membre şi se aplică prin intermediul acestora.

Conform paragrafului trei al art. 189 TCE şi art. 161 TCEEA, „Di­rectiva va obliga statul membru căruia i se adresează, asupra rezultatu­lui la care va trebui să ajungă lăsându-i acestuia libertatea de a alege forma şi mijloacele”. Altfel spus, Directiva apare ca o „lege-cadru”, pe care fiecare stat trebuie să o aplice punând în vigoare, în acest sens, normele sale naţionale.

În cazul Directivei, se poate vorbi despre o „regularizare omogenă la nivelul UE”, doar după intrarea sa în vigoare în toate statele mem­bre (prin regularizări naţionale subsecvente adoptării acesteia). Doar adoptarea normelor interne duce la aplicarea Directivei, acestea urmând procedurile constituţionale din fiecare ţară.

Toate acestea demonstrează simplitatea aplicării unui Regulament (aplicare directă) şi caracterul complicat al Directivei. Directiva con­tinuă însă să existe, fiind o expresie a respectării suveranităţii state­lor membre în anumite sectoare, în ziua de astăzi, Directiva este criticată, atât în sensul că, fiind prea detaliată uneori, nu lasă statului membru capacitate suficientă de „mişcare” în raport cu dreptul in­tern, cât şi în sensul că, dimpotrivă, fiind prea „generală” lasă prea multă marjă de manevră statelor.

Ceea ce caracterizează Directiva este că nu vorbim de un act având caracter general ci de un act având un „adresant precis”. Directiva nu este, deci, direct aplicabilă, spre deosebire de Regulament, în sensul că nu creează direct drepturi şi obligaţii statelor cărora li se adresează.

Directivele sunt adoptate de către PE împreună cu Consiliul, de către Consiliu şi Comisie, în general, Consiliul este cel care elaborează directive, în baza propunerilor Comisiei, prin unanimitate sau majoritate calificată.

Publicarea Directivelor în JOCE/DOCE nu înseamnă şi aplicabilitate, dat fiind „caracterul normativ indirect” al acestora, normele naţionale ce dezvoltă directiva fiind cele care regularizează aplicarea propriu-zisă a lor.

Decizia este obligatorie în toate elementele sale pentru destinatarii ei. Este vorba despre un act individual, al cărui destinatar nu trebuie să fie neapărat un stat membru. În art. 189 al TCE şi art. 161 al TCEEA se semnalează că, între actele normative ce pot fi adoptate de către PE şi Consiliu (împreună), Consiliu şi Comisie, se află şi Decizia.  Decizia poate fi considerată ca act administrativ, adică un act de valoare juridică limitată la un sector sau caz.

Decizia se diferenţiază şi de Recomandări şi Avize, prin aceea acestea nu sunt angajante. Exista însă şi Decizii (ale Consiliului) de caracter general, ale căror efecte se aseamănă cu cele ale Regulamentelor sau ale Directive)

În categoria Deciziilor se înscriu actele adoptate (conform art. TCE şi art. 161 TCEEA) de către Comisie, în virtutea competenţi proprii ale acesteia (art. 85, art. 89, art. 92, art. 93, art. 115 etc. TCE).

Conform art. 191 TCE şi 163 TCEEA, Deciziile ca şi Directivele au efect începând cu notificarea acestora, celor interesaţi, fără a fi necesară publicarea în JOCE/DOCE. Aceasta se face doar spre informare. Conform art. 190 al TCE şi art. 162 al TCEEA Directivele, la fel ca şi Regulamentele sau Deciziile, trebuie motivate. Motivarea în cazul Deciziilor trebuie să fie mai detaliată, dat fiind faptul că, neavând un caracter general, ele nu pot afecta funcţionarea de ansamblu a Uniunii.

Tratatele dreptului comunitar

de

Sursa primară a ordinii juridice comunitare o constituia (şi o constituie) Tratatele Europene şi protocoalele anexe, stabilite în baza acordurilor dintre statele membre.

Fundamentale pentru CEGA, CEE şi CEEA sunt, deci, Tratatul de la Paris şi Tratatele de la Roma prin care se decidea apariţia celor trei Comunităţi. Fundamentale sunt, de asemenea, diversele documente care figurează, în multe cazuri, drept anexe la respectivele Tratate. O rele­vanţă specială în acest sens, o are Protocolul de la Bruxelles, din 17  aprilie 1957, referitor la Curtea de Justiţie.

Diversele protocoale şi acorduri anexe au, deci, caracter de „surse comune” pentru cele trei comunităţi. Printre documentele ce au contribuit la îmbogăţirea dreptului comunitar, altele decât Tratatele constitutive, aici vom aminti:

Acordul semnat la Roma simultan cu semnarea Tratatelor con­stitutive, referitor la unele instituţii comune ale Comunităţilor Europene, precum şi cu „Tratatul de Fuziune al instituţiilor”, semnat la Bruxelles, la 8 aprilie 1965; „Tratatul de la Luxembourg”, din 22 aprilie 1970 care a modi­ficat procedura, dar şi „forţa” bugetar-financiară a Comunităţi­lor, substituind „contribuţia statelor” printr-un „sistem de resur­se proprii”, înţeles ca mijloc de finanţare a bugetului comunitar;

„Actul Unic European”, semnat la Luxembourg, la 17 februarie 1986 şi la Haga la 28 februarie 19865, ce includea, în Titlul II, diverse modificări ale conţinutului Tratatelor, iar în Titlurile I şi III se făceau referiri la Consiliul European şi la Cooperarea Po­litică Europeană;

Acordurile din 22 ianuarie 1972 referitoare la condiţiile de ade­rare şi modificările aduse Tratatelor constitutive ca urmare a in­tegrării Marii Britanii, Irlandei şi Danemarcei în Comunităţile Europene,Tratatul de la 28 mai 1979 referitor la încorpora­rea Greciei în Comunitate” şi „Tratatul din 12 iunie 1985 refe­ritor la aderarea Spaniei şi Portugaliei”7.

Tratatele europene erau, în principiu, singura sursă „absolut pri­mară” o ordinii juridice comunitare. Aceasta nu însemnă că statele membre nu mai aveau la îndemână şi posibilitatea de a semna, între ele, acorduri, în principiu, chiar Tratatele prevedeau această posibili” ţaţe, statele membre putând realiza acorduri, în sectoare prestabilite.

Mai important, rămânea faptul că, statele membre îşi puteau încheia acordurile în forme simplificate şi nesupuse ratificării, prin intermediul activităţilor şi a înţelegerilor pe care le făceau reprezentanţii în Consiliu, în fine, statele membre puteau să depăşească eventualele lacune ale Tratatelor, în scopul dezvoltării, în forme comunitare, a politicilor comune în sectoarele văzute în Tratate.

La început, putem spune că, dreptul primar reprezintă acea parte a drept­ului comunitar în care: se definesc Comunităţile Europene; se enunţă obiectivele acestora; se descriu instituţiile responsabile cu realizarea acestor obiective; se stabilesc competenţele materiale şi formale ale instituţiilor, în scopul realizării obiectivelor.

Majoritatea deciziilor juridice care formează Dreptul primar nu reprezintă emanaţii ale instituţiilor comunitare, ci ale statelor membre, cuprinse în Tratatele constitutive ale comunităţilor şi în modificările ulterioare.

De aceea, se poate afirma că Dreptul primar nu era al Comunităţilor europene, ci referitor la Comunităţile Europene.

Dimpotrivă, dreptul derivat, fiind rezultatul deciziilor adoptate de instituţiile comunitare în exercitarea competenţelor acestora , se poate defini ca drept al comunităţilor  europene.

Într-o ordine cronologică, aceasta este lista actelor juridice care formează dreptul primar

1. Tratatul constitutiv al Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului semnat la Paris, la 18 aprilie 1951

2. Tratatul constitutiv al Comunităţii Europene, semnat la Roma la 25 martie 1957

3. Tratatul constitutiv al Comunităţii Europene a Energiei Atomice, semnat la Roma, la 25 martie 1957

4.  Convenţia asupra unor instituţii comune ale Comunităţilor Europene semnată la Roma, la 25 martie 1957. În baza acestei convenţii şi având drept scop evitarea unei multiplicări excesive a instituţiilor, se decide ca Adunarea Parlamentară şi Curtea de Justiţie ale CEE şi CEEA (ce se creau la acel moment) să fie aceleaşi cu cele deja existente pentru CECA astfel încât Adunarea şi Curtea celor trei comunităţi să fie comune chiar dacă restul instituţiilor rămâneau separate.

5. Tratatul care instituie un Consiliu unic şi o Comisie unică a comunităţilor Europene”, din 1967 şi „Protocolul asupra privilegiilor şi imunităţilor Comunităţilor, semnat la Bruxelles, la 8 aprilie 1965.

Respectivul tratat, cunoscut drept „Tratatul de Fuziune” stabilea că atât Consiliul va fi comun celor trei Comunităţi funcţionând ca şi „Consiliul Comunităţilor Europene”, precum şi Comisia, care va fi de asemenea comună celor trei comunităţi, absorbind competenţe ale „înaltei Autorităţi” a CECA, dar şi pe cele ale Comisiei CEE şi ale Comisiei CEEA şi devenind, astfel, Comisia Comunităţilor Europene.

Prin aceasta se termină procesul de simplificare instituţională, început prin Convenţia de la Roma din 25 martie 1957, astfel încât, deşi rămân toate cele trei Comunităţi, instituţiile acestora -Consiliul, Comisie, Adunare şi Curte — vor fi comune celor trei comunităţi (ceea ce va face să existe patru instituţii comunitare în loc de 12, câte ar fi rezultat dacă nu se realiza fuziunea).

6. „Decizia prin care se modifică unele dispoziţii bugetare ale tratatelor constitutive ale Comunităţilor Europene şi a Tratatului care instituie un Consiliu unic şi o Comisie unică a Comunităţilor Euro­pene”, semnat la Luxembourg, la 21 aprilie 1970. Această decizie, modifică redactarea iniţială a tratatelor constitutive ale Comunităţilor Europene stabilind, ca mijloc de finan­ţare a activităţilor comunitare, un sistem de resurse proprii bazat, fundamental, pe drepturile de vamă şi alte taxe pe comerţul ex­terior.

7. „Tratatul referitor la aderarea la Comunităţile Europene a Regatu­lui Danemarcei, Republicii Irlanda şi Regatului Unit al Marii Bri­tanii şi Irlandei de Nord”, semnat la 22 ianuarie 1972. Acest tratat nu a presupus modificări în articularea tratatelor con­stitutive a Comunităţilor Europene, dar le-a precizat în vederea adap­tării compoziţiei instituţiilor comunitare la noua situaţie creată de aderarea unor noi state.

8. „Tratatul de modificare a unor dispoziţii ale Protocolului asupra Băncii Europene de Investiţii”, semnat la 10 iulie 1975. Acest tratat nu a introdus nici o altă modificare în redactarea trata­telor constitutive în afara celei din titlu.

9. „Tratatul de modificare a unor dispoziţii financiare ale tratatelor ce instituie Comunităţile Europene şi ale Tratatului care instituie un Consiliu unic şi o Comisie unică a Comunităţilor Europene, sem­nat la 22 iulie 1975. Acest tratat a modificat serios (întărindu-le) competenţele Parla­mentului European în sfera bugetară cât şi sistemul de resurse proprii comunităţilor (aşa cum se stabilise prin Decizia din 21 aprilie 1970) incluzându-se, între acestea, şi posibilitatea „recoltării” unui procent din baza TVA — iniţial 1% — a fiecărui stat membru.

10. Decizia prin care se aprobă Actul referitor la alegerea reprezentanţilor în Adunarea Parlamentară prin sufragiu universal direct, semnată la 20 septembrie 1976. Această decizie a modificat redactarea tratatelor constitutive deoarece membrii Parlamentului European nu mai erau desemnaţi de către parlamentele naţionale.

11. Tratatul referitor la aderarea Republicii Elene la Comunităţile Europene, semnat la Atena la 28 mai 1979. Acest tratat nu a presupus modificări în „articularea” tratatelor constitutive, în afara celor rezultate din necesitatea adaptării componentelor instituţiilor comunitare la noua situaţie creată prin aderarea Greciei.

12. Tratatul prin care se modifică tratatele constitutive ale Comunităţilor Europene în ceea ce priveşte Groenlanda, în esenţă, prin acesta se codifică încetarea aplicării tratatelor constitutive în cazul Groenlandei.

13.Tratatul referitor la aderarea Regatului Spaniei şi a Republicii Portugalia la Comunităţile Europene, semnat al Lisabona şi Madrid la 12 iunie 1985. Acest tratat nu a modificat dreptul primar, în afara modificărilor ce decurg din adaptarea compoziţiei instituţiilor comunitare la situaţia după aderarea noilor membrii.

14. Tratatul prin care se aprobă Actul Unic European,  semnat în 1986, la Luxembourg de către Germania, Belgia, Spania, Franţa, Irlanda, Luxembourg, Olanda, Portugalia şi Marea Britanie, Danemarca, Grecia şi Italia. A modificat redactarea unor articole ale tratatului constitutiv , în scopul „punerii în operă” a Pieţei Unice, începând cu l ianuarie 1993.

15. Decizia referitoare la sistemul de resurse proprii al Comunităţii Europene, 24 iunie 1988, prin care se modifică sistemul de resurse proprii stabilit prin Decizia de la 7 mai 1985.

16. Tratatul Uniunii Europene”, semnat la Maastricht la 7 februarie 1992.

Prin acest tratat s-a creat Uniunea Europeană şi s-a modificat redactarea tratatelor constitutive ale Comunităţilor Europene astfel încât să poată fi implementată Uniunea Economică şi Monetară.

17. Tratatul referitor la aderarea Norvegiei, Austriei, Finlandei şi Suediei la Comunităţile Europene, semnat la Corfu, la 24 iunie 1994.

Acest tratat a însemnat, în fapt, adaptarea articolelor Tratatului Uniunii şi a celor trei Tratate constitutive ale Comunităţilor Europene la situaţia creată de aderarea noilor membrii.

18. „Decizia referitoare la sistemul de resurse proprii a Comunităţilor  Europene, 31 octombrie 1994, prin care s-a modificat sistemul de  resurse proprii conform Deciziei din 24 iunie 1988.

19. „Tratatul de la Amsterdam, din 2 octombrie 1997 prin care se modifică Tratatul Uniunii Europene şi tratatele constitutive ale fiecă­reia din cele trei comunităţi europene.

20. „Tratatul de la Nisa, con­venit de către şefii de state şi guverne cu ocazia Consiliului European de la Nisa, decembrie 2000.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!