Dreptul parlamentar

Camera Deputaţilor nou-aleasă se întruneşte în ziua şi la ora stabilite prin actul de convocare emis de Preşedintele României, în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată.

 

Art. 2. – (1) Până la alegerea Biroului permanent lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de preşedinte de vârstă, asistat de cei mai tineri 4 deputaţi, în calitate de secretari.

(2) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către preşedintele de vârstă sau de către unul ori mai mulţi secretari prevăzuţi la alin. (1) atrage de drept înlocuirea acestora cu deputatul cel mai în vârstă sau, după caz, cu cei mai tineri deputaţi din rândul celor prezenţi.

(3) În intervalul de timp prevăzut la alin. (1) nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu excepţia celor care privesc validarea mandatelor de deputat.

Art. 3. – (1) Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaţilor alege în prima sa şedinţă o comisie compusă din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică a Camerei Deputaţilor, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.

(2) Comisia de validare funcţionează pe întreaga durată a mandatului Camerei Deputaţilor.

Art. 4. – (1) Numărul deputaţilor care vor fi desemnaţi în Comisia de validare de către fiecare grup parlamentar se stabileşte în funcţie de proporţia membrilor săi în numărul total al deputaţilor.

(2) Propunerile pentru stabilirea numărului de deputaţi care revine fiecărui grup parlamentar se fac, în condiţiile art. 12, de către liderii acestor grupuri şi se transmit secretarilor Camerei Deputaţilor.

(3) Preşedintele de vârstă prezintă Camerei aceste propuneri în ordinea descrescătoare a numărului membrilor grupurilor parlamentare, iar plenul Camerei Deputaţilor hotărăşte asupra lor cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

(4) Propunerile pentru componenţa nominală a Comisiei de validare se fac de către grupurile parlamentare, în limita numărului de locuri aprobat.

(5) Componenţa Comisiei de validare este aprobată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Art. 5. – Comisia de validare îşi alege un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar, care alcătuiesc biroul comisiei, şi se organizează în 9 grupe de lucru, compuse din câte 3 membri, cu respectarea proporţiei prevăzute la art. 4 alin. (1).

Art. 6. – (1) Biroul Comisiei de validare repartizează grupelor de lucru dosarele referitoare la alegerea deputaţilor, primite de la Biroul Electoral Central, cu excepţia celor privind membrii grupelor de lucru.

(2) Verificarea legalităţii alegerii deputaţilor care compun grupele de lucru se face de către biroul Comisiei de validare.

(3) Biroul Comisiei de validare şi grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputat, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adoptă cu votul majorităţii membrilor biroului sau al grupelor de lucru.

(4) După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesoluţionate se face în plenul Comisiei de validare.

(5) Comisia de validare verifică şi se pronunţă în următoarele situaţii:

a) asupra contestaţiilor conţinute în dosarele primite de la Biroul Electoral Central, nesoluţionate sau a căror soluţionare s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la procedura de soluţionare;

b) asupra îndeplinirii de către fiecare deputat a condiţiilor de eligibilitate şi a depunerii la dosar a tuturor documentelor cerute de legislaţia în vigoare pentru validarea mandatelor.

Art. 7. – (1) Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmeşte un raport în care vor fi nominalizaţi deputaţii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare.

(2) Comisia de validare propune validarea mandatelor deputaţilor ale căror dosare sunt complete şi se constată că alegerea respectivilor deputaţi a fost făcută în conformitate cu prevederile legale.

(3) Comisia de validare propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constată încălcarea prevederilor legale privind condiţiile de eligibilitate şi în cazul în care există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă şi irevocabilă, privind săvârşirea de către respectivul deputat a unor infracţiuni legate de derularea procesului electoral.

(4) Amânarea validării mandatului unui deputat se propune de către Comisia de validare plenului Camerei Deputaţilor, pentru o dată ulterioară, dacă nu s-au putut clarifica, în termenul prevăzut, toate aspectele legate de soluţionarea unor contestaţii şi dacă deputatul în cauză nu a depus toate documentele cerute de legislaţia în vigoare pentru validarea mandatului său. În termen de cel mult 10 zile de la clarificarea problemelor care au justificat amânarea, Comisia de validare va propune validarea sau invalidarea mandatului, după caz.

Art. 8. – Raportul este aprobat de către Comisia de validare cu votul majorităţii membrilor acesteia.

Art. 9. – (1) Camera Deputaţilor se întruneşte în şedinţă, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.

(2) Raportul Comisiei de validare se prezintă de către preşedintele acesteia plenului Camerei Deputaţilor.

Art. 10. – (1) În cazul deputaţilor pentru care nu există motive de invalidare potrivit art. 7 alin. (3), se întocmeşte, pe circumscripţii electorale, o listă cu numele şi prenumele acestora, asupra căreia Camera Deputaţilor se pronunţă printr-un singur vot. În cazul deputaţilor pentru care a fost propusă invalidarea mandatului, Camera Deputaţilor dezbate şi se pronunţă prin vot pentru fiecare caz în parte.

(2) Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorităţii deputaţilor.

Art. 11. – (1) Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia.

(2) Deputaţii care refuză depunerea jurământului sunt consideraţi invalidaţi. Refuzul depunerii jurământului se constată de către preşedintele de şedinţă.

SECŢIUNEA a 2-a
Grupurile parlamentare

Art. 12. – (1) Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaţilor. Ele se pot constitui din cel puţin 10 deputaţi care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid politic, ale aceleiaşi formaţiuni politice, alianţe politice sau alianţe electorale.

(2) Deputaţii unui partid politic sau ai unei formaţiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar.

(3) Deputaţii care au candidat pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi fac parte din partide politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor politice din care fac parte.

(4) Deputaţii partidelor politice, formaţiunilor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum şi deputaţii independenţi se pot reuni în grupuri parlamentare mixte ori se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. (1).

(5) Deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care au obţinut mandatul de deputat în conformitate cu art. 62 alin. (2) din Constituţia României, republicată, pot constitui un singur grup parlamentar.

Art. 13. – (1) Deputaţii care nu au devenit membri ai unor grupuri parlamentare constituite la întrunirea Camerei Deputaţilor, deputaţii ale căror grupuri parlamentare s-au desfiinţat, precum şi deputaţii deveniţi independenţi, prin demisie, prin excludere din partid, prin părăsirea unui grup parlamentar, dacă nu s-au constituit în grupuri parlamentare în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1)-(4), au următoarele drepturi:

a) să intervină la dezbaterile generale, respectiv la dezbaterea moţiunilor, într-un interval de 20 de secunde, având posibilitatea să-şi cumuleze aceste secunde pentru o singură intervenţie realizată printr-un reprezentant comun;

b) să delege un reprezentant comun, în calitate de observator fără drept de vot la lucrările Comitetului liderilor grupurilor parlamentare;

c) să participe la delegaţiile în străinătate ale grupurilor de prietenie, ale comisiilor permanente sau pe bază de invitaţii personale, cu acordul Biroului permanent.

(2) Deputaţilor prevăzuţi la alin. (1) li se vor pune la dispoziţie pentru folosinţă comună, de către secretarul general, pe baza deciziei Biroului permanent, o sală de şedinţă, logistica adecvată, un autoturism şi personal tehnic compus dintr-un şofer şi o secretară.

Art. 14. – (1) În prima sa şedinţă, fiecare grup parlamentar, după constituire, procedează la desemnarea conducerii proprii alcătuite din lider şi, după caz, din unul sau mai mulţi vicelideri şi un secretar.

(2) Liderul grupului parlamentar are următoarele atribuţii:

a) prezintă Camerei Deputaţilor denumirea grupului parlamentar, componenţa numerică, nominală şi conducerea acestuia, precum şi orice modificări care survin pe parcursul mandatului;

b) propune Camerei Deputaţilor reprezentanţii grupului parlamentar în Comisia de validare;

c) reprezintă grupul parlamentar şi negociază în numele acestuia;

d) nominalizează reprezentanţii grupului său parlamentar în comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, în comisiile speciale sau de anchetă ale acesteia ori în comisiile comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului;

e) nominalizează reprezentanţii grupului său parlamentar în instituţiile sau autorităţile publice aflate în subordinea Parlamentului României, în grupurile de prietenie interparlamentare, în structuri parlamentare internaţionale la care România este parte;

f) face propuneri şi prezintă candidaţii grupului său parlamentar pentru funcţiile de conducere şi pentru reprezentanţii acestuia în diverse structuri ale Camerei Deputaţilor, funcţii care îi revin de drept, conform ponderii grupului său parlamentar în configuraţia politică iniţială a Camerei Deputaţilor şi negocierilor între liderii de grup;

g) solicită revocarea din funcţie sau înlocuirea reprezentanţilor grupului său parlamentar din structurile Camerei Deputaţilor;

h) participă la şedinţele Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi la dezbaterile acestuia fără a avea drept de vot;

i) poate cere plenului Camerei Deputaţilor: pauză pentru consultări, verificarea cvorumului, ţinerea unor şedinţe nepublice ale plenului, încheierea dezbaterilor în Camera Deputaţilor;

j) informează membrii grupului său parlamentar asupra activităţilor Camerei Deputaţilor şi ale structurilor acesteia;

k) prezintă plenului Camerei Deputaţilor reprezentantul grupului său parlamentar care participă la dezbaterile generale;

l) prezintă amendamentele grupului său parlamentar la proiectele de lege şi propunerile legislative aflate în dezbaterea comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor;

m) propune retrimiterea la comisie a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative, în condiţiile prezentului regulament;

n) propune plenului Camerei Deputaţilor modalitatea de vot;

o) prezintă punctul de vedere al grupului său parlamentar cu privire la propunerea de ridicare a imunităţii parlamentare a unuia dintre membrii propriului grup;

p) îşi poate delega atribuţiile unuia dintre membrii conducerii grupului său parlamentar; în lipsa acestora se pot delega atribuţiile sale oricărui membru al grupului.

(3) Unul dintre viceliderii grupului parlamentar îl înlocuieşte de drept pe lider în lipsa acestuia sau ori de câte ori este nevoie. În absenţa atât a liderului grupului parlamentar, cât şi a viceliderilor şi a secretarului acestuia, grupul parlamentar decide desemnarea unui înlocuitor pe durata absenţei acestora.

(4) Secretarul grupului parlamentar ţine evidenţa prezenţei deputaţilor grupului, asigură redactarea proceselor-verbale şi îndeplineşte orice alte atribuţii ce sunt stabilite de grupul parlamentar căruia îi aparţine.

Art. 15. – În prima şedinţă de constituire a Camerei Deputaţilor, grupurile parlamentare sunt prezentate în ordinea mărimii acestora, rezultată în urma alegerilor.

Art. 16. – (1) Grupurile parlamentare, în funcţie de ponderea lor în Camera Deputaţilor, au la dispoziţie personal angajat pentru munca de secretariat şi de specialitate, logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii şi autoturisme, potrivit hotărârii Biroului permanent.

(2) Numirea şi schimbarea din funcţie a personalului angajat se fac la propunerea liderului grupului parlamentar respectiv, în condiţiile legii. În condiţiile în care un angajat care lucrează pentru grupul parlamentar nu mai este agreat de către parlamentarii acelui grup sau dacă acel grup parlamentar se desfiinţează, angajatul sau angajaţii acelui grup parlamentar vor fi transferaţi pe funcţii echivalente, prin grija secretarului general al Camerei Deputaţilor.

Art. 17. – Preşedintele Camerei Deputaţilor împreună cu liderii grupurilor parlamentare repartizează, la începutul primei sesiuni a legislaturii, locurile în sala de şedinţe pentru fiecare grup parlamentar.

Art. 18. – Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obţinut mandate în urma alegerilor este interzisă.

Art. 19. – (1) Orice modificare intervenită în componenţa unui grup parlamentar se aduce la cunoştinţă preşedintelui Camerei Deputaţilor sub semnătura liderului grupului şi, după caz, a deputatului care îşi schimbă apartenenţa la grupul parlamentar.

(2) Preşedintele Camerei Deputaţilor informează deputaţii, în şedinţă publică, asupra modificărilor intervenite în componenţa grupurilor parlamentare.

(3) Orice deputat are dreptul să aducă la cunoştinţă plenului Camerei Deputaţilor orice modificare privind apartenenţa sa la un grup parlamentar.

SECŢIUNEA a 3-a
Alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor şi a celorlalţi membri ai Biroului permanent

Art. 20. – (1) După constituirea legală a Camerei Deputaţilor se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia.

(2) Preşedintele Camerei Deputaţilor face parte din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi este preşedintele acestuia. Din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor mai fac parte 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori.

(3) Biroul permanent al Camerei Deputaţilor este format în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică a Camerei Deputaţilor, aşa cum rezultă din constituirea iniţială a grupurilor parlamentare.

(4) Calitatea de preşedinte al Camerei Deputaţilor sau cea de membru al Biroului permanent încetează în urma demisiei, a revocării sau a pierderii calităţii de deputat.

Art. 21. – (1) Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordine alfabetică, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.

(2) Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor.

(3) Dacă nici un candidat nu a întrunit, după două tururi, votul majorităţii deputaţilor, se organizează noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi declarat preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a obţinut majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului prevăzut la art. 67 din Constituţia României, republicată.

Art. 22. – Odată cu alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor, activitatea preşedintelui de vârstă ales conform art. 2 încetează de drept.

Art. 23. – (1) Alegerea vicepreşedinţilor, a secretarilor şi a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora potrivit configuraţiei politice iniţiale a Camerei Deputaţilor şi negocierii liderilor grupurilor parlamentare.

(2) În vederea depunerii propunerilor, Camera Deputaţilor aprobă numărul de locuri din Biroul permanent, negociat de liderii grupurilor parlamentare, aşa cum revin, pe funcţii, grupurilor parlamentare constituite potrivit configuraţiei politice iniţiale a Camerei Deputaţilor.

(3) Propunerile nominale pentru funcţiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în limita numărului de locuri stabilit potrivit alin. (2). Lista candidaţilor propuşi pentru Biroul permanent se supune în întregime votului Camerei Deputaţilor şi se aprobă cu majoritatea voturilor deputaţilor. Dacă nu se realizează această majoritate, se organizează un nou tur de scrutin, în care lista este aprobată cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi. Votul este secret şi se exprimă prin bile.

Art. 24. – Vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii Camerei Deputaţilor sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea grupurilor parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective, în conformitate cu prevederile art. 23.

Art. 25. – Preşedintele Camerei Deputaţilor şi orice alt membru al Biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului, cu votul majorităţii deputaţilor. Votul este secret şi se exprimă prin buletine de vot în cazul preşedintelui Camerei Deputaţilor şi prin bile în cazul celorlalţi membri ai Biroului permanent. Propunerea de revocare se face în scris şi este însoţită de semnăturile iniţiatorilor.

Art. 26. – (1)*) Revocarea din funcţie a preşedintelui Camerei Deputaţilor poate fi propusă, când se schimbă majoritatea politică din Camera Deputaţilor, de către majoritatea deputaţilor.

(2)*) Revocarea din funcţie a preşedintelui Camerei Deputaţilor poate fi propusă şi la cererea a minimum o treime din numărul total al deputaţilor, în una dintre următoarele situaţii:

a) încalcă prevederile Constituţiei României;

b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor sau ale Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

(3) Revocarea preşedintelui Camerei Deputaţilor poate fi cerută de grupul parlamentar care l-a propus.

(4)*) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care verifică, din punct de vedere formal, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1), (2), (3) şi (7), după caz, urmând ca acesta să introducă în proiectul ordinii de zi a următoarei şedinţe de plen propunerea de revocare. Dezbaterea asupra propunerii de revocare se va realiza cu respectarea prevederilor art. 227. Dezbaterea se realizează pe baza unui aviz consultativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în legătură cu situaţiile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b).

(5) Preşedintele Camerei Deputaţilor căruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce şedinţa Biroului permanent sau cea a plenului în care se discută revocarea sa. El va fi înlocuit prin votul Biroului permanent de unul dintre vicepreşedinţi.

(6) Dacă propunerea de revocare este aprobată de plenul Camerei, se organizează alegerea unui nou preşedinte, în conformitate cu prevederile art. 21.

(7)*) În cazul în care este revocat preşedintele Camerei Deputaţilor, la cererea majorităţii politice nou-formate, din rândul căreia a fost ales noul preşedinte, aceasta va ceda o funcţie de vicepreşedinte pentru tot restul legislaturii grupului parlamentar care a deţinut funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, pentru a se respecta configuraţia politică, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (3). Funcţia de vicepreşedinte, care este cedată, va fi stabilită prin renegociere în interiorul majorităţii politice respective şi va fi precizată în cererea de revocare înaintată Biroului permanent. În cazul în care noul preşedinte ales aparţine unui grup parlamentar din cadrul majorităţii politice care a propus revocarea, respectarea configuraţei politice se realizează prin renegociere în cadrul acestei majorităţi.

 

*) Declarat neconstituţional prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a încetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Art. 27. – (1) Revocarea din funcţie a oricăruia dintre ceilalţi membri ai Biroului permanent poate fi solicitată de grupul parlamentar care l-a propus.

(2)*) Revocarea din funcţie a oricăruia dintre ceilalţi membri ai Biroului permanent poate fi propusă şi la cererea a minimum o treime din numărul total al deputaţilor, în una dintre următoarele situaţii:

a) încalcă prevederile Constituţiei României;

b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor sau ale Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

(3) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care verifică, din punct de vedere formal, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) sau (2)*), după caz, urmând ca acesta să introducă în proiectul ordinii de zi a următoarei şedinţe de plen propunerea de revocare. Dezbaterea asupra propunerii de revocare se va realiza cu respectarea prevederilor art. 227. Dezbaterea se realizează pe baza unui aviz consultativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în legătură cu situaţiile prevăzute la alin. (2)*) lit. a) şi b).

(4) Membrii Biroului permanent al Camerei Deputaţilor cărora li s-a cerut revocarea nu pot conduce sau, după caz, nu pot participa la conducerea lucrărilor Biroului permanent sau a şedinţei în plen a Camerei Deputaţilor în care se discută revocarea lor; ei vor fi înlocuiţi, prin votul Biroului permanent, de unul dintre membrii Biroului permanent care îndeplineşte condiţiile regulamentare, dar pot fi prezenţi în calitate de parte interesată.

(5) Dacă propunerea de revocare este aprobată de plenul Camerei Deputaţilor, se organizează alegerea unui nou membru al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, cu respectarea configuraţiei politice iniţiale a Camerei, în conformitate cu prevederile art. 23.

(6) Dacă un grup parlamentar din Camera Deputaţilor s-a desfiinţat, funcţiile aferente acelui grup parlamentar se redistribuie celorlalte grupuri parlamentare rămase, în mod proporţional.

 

*) Declarat neconstituţional prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a încetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Art. 28. – (1) Funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, devenită vacantă în timpul legislaturii din alte motive decât revocarea, se ocupă cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (3) şi ale art. 21.

(2) Funcţiile din Biroul permanent devenite vacante în timpul sesiunii din alte motive decât revocarea se ocupă la propunerea grupului parlamentar căruia i-a fost repartizată funcţia respectivă, în condiţiile prevăzute la art. 23.

Art. 29. – Odată cu alegerea Biroului permanent, activitatea secretarilor desemnaţi în condiţiile art. 2 alin. (1) încetează.

Art. 30. – Hotărârile prevăzute la art. 1-29 se adoptă prin vot deschis, în afară de cazurile în care se prevede altfel.

SECŢIUNEA a 4-a
Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare

Art. 31. – (1) Biroul permanent al Camerei Deputaţilor are următoarele atribuţii:

a) propune Camerei data începerii şi data încheierii sesiunilor parlamentare;

b) solicită preşedintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare;

c) supune aprobării Camerei Deputaţilor regulamentul acesteia, precum şi propunerile de modificare;

d) prezintă Camerei Deputaţilor spre aprobare proiectul de buget al acesteia şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar. Proiectul de buget se distribuie către deputaţi împreună cu nota de fundamentare şi anexele acestuia, cu cel puţin 7 zile înainte de data supunerii spre aprobare plenului Camerei;

e) pregăteşte şi asigură desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Camerei Deputaţilor;

f) primeşte sub formă electronică şi asigură difuzarea pe site-ul Camerei Deputaţilor a proiectelor de legi, propunerilor legislative, proiectelor de hotărâri ale Camerei Deputaţilor, amendamentelor primite de la Guvern şi rapoartelor comisiilor parlamentare, în ordinea depunerii acestora la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor. Documentele menţionate pot fi transmise şi pe suport hârtie, la solicitarea scrisă a deputaţilor, formulată la începutul fiecărei sesiuni;

g) hotărăşte, în cazul iniţiativelor legislative, reţinerea lor spre dezbatere şi adoptare ca primă Cameră sesizată sau trimiterea la Senat a celor pentru care Camera Deputaţilor este Cameră decizională;

h) difuzează la casetele deputaţilor programul de lucru, ordinea de zi, informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaţilor, legile adoptate cu privire la care deputaţii pot sesiza Curtea Constituţională, precum şi alte documente care nu sunt menţionate la lit. f);

i) întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor Camerei Deputaţilor şi al programului de lucru al acesteia, pe care le transmite Comitetului liderilor grupurilor parlamentare spre dezbatere şi aprobare;

j) rezolvă orice sesizare privind situaţia de incompatibilitate, vacantare, blocaj, obstrucţionare sau comportament abuziv din partea biroului comisiei sau a unui grup de deputaţi al unei comisii permanente, nerezolvată de comisia respectivă;

k) organizează relaţiile Camerei cu parlamentele altor state şi cu organizaţiile parlamentare pe baza consultării, în funcţie de natura acţiunilor avute în vedere, a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, a grupurilor parlamentare, a Comisiei de politică externă şi a altor comisii permanente, informând Camera Deputaţilor asupra măsurilor stabilite, inclusiv cu privire la componenţa nominală a delegaţiilor;

l) supune spre aprobare Camerei Deputaţilor componenţa delegaţiilor permanente la organizaţiile parlamentare mondiale sau regionale, pe baza consultării grupurilor parlamentare şi cu respectarea configuraţiei politice iniţiale a Camerei;

m) avizează şi supune aprobării plenului Camerei structura organizatorică, statul de funcţii şi regulamentul serviciilor Camerei Deputaţilor;

n) conduce şi controlează serviciile Camerei Deputaţilor;

o) aprobă regulamentul privind paza şi accesul persoanelor în sediul Camerei Deputaţilor;

p) propune Camerei Deputaţilor numirea secretarului general şi a secretarului general adjunct;

r) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, alte dispoziţii legale sau însărcinări date de Camera Deputaţilor.

(2) La lucrările Biroului permanent participă reprezentantul Guvernului pentru relaţia cu Parlamentul, liderii grupurilor parlamentare constituite în Cameră, iar la lucrările care vizează activităţile comisiilor participă preşedinţii comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

(3) Dezbaterile din Biroul permanent se consemnează în stenograme şi se introduc pe site-ul Camerei Deputaţilor, cu excepţia celor declarate confidenţiale.

(4) Deputaţii pot consulta stenogramele sau pot obţine o copie de pe acestea, cu excepţia celor declarate confidenţiale de către Biroul permanent, care pot fi numai consultate.

Art. 32. – Biroul permanent se convoacă la cererea preşedintelui Camerei Deputaţilor sau la cererea a cel puţin 4 membri ai săi.

Art. 33. – Preşedintele Camerei Deputaţilor are următoarele atribuţii:

a) convoacă deputaţii în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului regulament;

b) conduce lucrările plenului Camerei Deputaţilor, asistat obligatoriu de 2 secretari, şi asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum şi respectarea prevederilor prezentului regulament;

c) acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele puse în dezbatere, stabileşte ordinea votării, precizează semnificaţia votului şi anunţă rezultatul acestuia;

d) conduce lucrările şedinţelor Biroului permanent;

e) sesizează Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) şi e) din Constituţia României, republicată;

f) asigură trimiterea de îndată la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de legi adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ori, după caz, Preşedintelui României, spre promulgare, a legilor votate, în termenele legale;

g) reprezintă Camera Deputaţilor în relaţiile interne şi externe;

h) prezintă rapoarte justificative, anual, în faţa plenului asupra utilizării fondului preşedintelui;

i) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, precum şi însărcinările date de plenul Camerei Deputaţilor.

Art. 34. – Vicepreşedinţii îndeplinesc, prin rotaţie, atribuţiile preşedintelui, la cererea sa sau în caz de indisponibilitate a acestuia, precum şi alte sarcini încredinţate de Biroul permanent.

Art. 35. – Secretarii întocmesc lista înscrierilor la cuvânt, pe baza solicitărilor, în ordinea în care acestea au fost făcute; prezintă propunerile, amendamentele şi orice alte comunicări adresate plenului Camerei Deputaţilor, efectuează apelul nominal, consemnează rezultatul votului, ţin evidenţa hotărârilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor şedinţelor plenului Camerei Deputaţilor, îl asistă pe preşedintele Camerei Deputaţilor în realizarea atribuţiilor ce îi revin şi îndeplinesc orice alte sarcini primite de la acesta sau de la Biroul permanent.

Art. 36. – (1) Chestorii verifică modul de gestionare a patrimoniului, funcţionarea şi calitatea serviciilor Camerei Deputaţilor şi fac propuneri corespunzătoare Biroului permanent. Aceştia exercită controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezintă Biroului permanent proiectul de buget al Camerei Deputaţilor şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar anual, asigură menţinerea ordinii în sediul Camerei Deputaţilor şi îndeplinesc alte atribuţii, în conformitate cu dispoziţiile preşedintelui acesteia sau ale Biroului permanent.

(2) În exercitarea atribuţiilor de control financiar-contabil chestorii sunt sprijiniţi de un corp de control compus din 2 experţi contabili şi sunt subordonaţi numai plenului Camerei Deputaţilor.

(3) La sfârşitul fiecărei sesiuni parlamentare chestorii prezintă plenului Camerei Deputaţilor un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate.

Art. 37. – Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este alcătuit din liderii grupurilor parlamentare constituite conform configuraţiei politice iniţiale şi are următoarele atribuţii:

a) aprobă ordinea de zi a şedinţelor Camerei Deputaţilor şi programul de lucru al acesteia, precum şi modificările sau completările aduse ordinii de zi ori programului de lucru;

b) propune plenului Camerei Deputaţilor modul de organizare a dezbaterilor în plenul Camerei Deputaţilor prin alocarea pentru fiecare grup parlamentar, în funcţie de ponderea sa în numărul total al deputaţilor, a timpului afectat pentru luările de cuvânt în şedinţa plenară a Camerei Deputaţilor; alocarea timpului afectat dezbaterilor este obligatorie la dezbaterile politice şi facultativă la dezbaterile generale asupra unui proiect de lege sau asupra unei propuneri legislative;

c) poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depăşit.

Art. 38. – (1) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare hotărăşte cu majoritatea rezultată din ponderea votului fiecărui membru prezent. Ponderea este dată de proporţia grupului parlamentar reprezentat de lider în numărul total al deputaţilor, conform configuraţiei politice iniţiale.

(2) La lucrările Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor participă, fără drept de vot, preşedintele Camerei Deputaţilor şi, dacă este cazul, reprezentantul Guvernului României sau preşedintele comisiei parlamentare care a depăşit termenul de depunere a raportului.

(3) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor se întruneşte săptămânal, de regulă miercurea şi ori de câte ori este nevoie, la cererea unui lider de grup parlamentar, a preşedintelui Camerei Deputaţilor sau a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.

(4) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare se întruneşte şi lucrează în mod regulamentar în prezenţa a mai mult de jumătate din numărul liderilor grupurilor parlamentare, care reprezintă majoritatea deputaţilor, fiind prezidat de preşedintele Camerei Deputaţilor.

SECŢIUNEA a 5-a
Comisiile Camerei Deputaţilor

1. Dispoziţii comune

Art. 39. – Comisiile Camerei Deputaţilor sunt organisme de lucru ale acesteia, înfiinţate cu scopul de a îndeplini atribuţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament. Comisiile Camerei Deputaţilor pregătesc documentele de lucru pentru lucrările în plen ale acesteia şi exercită controlul parlamentar.

Art. 40. – (1) Camera Deputaţilor constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale.

(2) Camera Deputaţilor constituie, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Senatul.

(3) Comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor sunt formate dintr-un număr de 11-33 de deputaţi, cu excepţia Comisiei pentru regulament, care se compune din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar din Camera Deputaţilor. Numărul membrilor comisiilor permanente se stabileşte, pentru fiecare caz în parte, de plenul Camerei Deputaţilor, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor. Obiectivele, numărul membrilor, componenţa nominală şi conducerea comisiilor de anchetă sau speciale ale Camerei Deputaţilor se aprobă de plenul acesteia odată cu constituirea acestora.

(4) Un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singură comisie permanentă, cu excepţia membrilor Comisiei pentru regulament, Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi ai Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, care pot face parte şi din altă comisie permanentă. Pe durata mandatului, membrii Biroului permanent pot opta pentru una dintre comisiile permanente.

Art. 41. – (1) Alcătuirea comisiilor Camerei Deputaţilor se face cu respectarea configuraţiei politice iniţiale a acesteia.

(2) Pentru fiecare comisie numărul de locuri care revine fiecărui grup parlamentar sau deputaţilor independenţi se aprobă prin hotărâre a Camerei Deputaţilor, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Art. 42. – Propunerile de membri ai comisiilor Camerei Deputaţilor se vor face de grupurile parlamentare, în limita locurilor aprobate de plenul Camerei Deputaţilor, potrivit prevederilor prezentului regulament, în termenul stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.

Art. 43. – (1) Numărul membrilor fiecărei comisii a Camerei Deputaţilor este stabilit, prin acordul liderilor grupurilor parlamentare, cu respectarea configuraţiei politice iniţiale a Camerei Deputaţilor.

(2) În cazul în care nu există dezacord asupra numărului membrilor în comisiile Camerei Deputaţilor potrivit alin. (1), plenul Camerei Deputaţilor va aproba, prin hotărâre, componenţa numerică şi nominală a comisiilor acesteia cu votul deschis al majorităţii deputaţilor prezenţi.

Art. 44. – Dacă grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenţei uneia sau a mai multor comisii, Biroul permanent supune spre aprobare şi Camera Deputaţilor hotărăşte, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, asupra candidaturilor susţinute de fiecare dintre grupurile parlamentare, respectându-se configuraţia politică iniţială a Camerei.

Art. 45. – (1) În prima lor şedinţă, convocată de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, comisiile permanente îşi aleg birourile, compuse din câte un preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi 2 secretari, cu excepţia Comisiei pentru regulament, al cărei birou este compus din preşedinte, un vicepreşedinte şi 2 secretari. Funcţiile din biroul Comisiei pentru regulament sunt ocupate în ordinea mărimii grupurilor parlamentare.

(2) Componenţa biroului comisiei se stabileşte prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică iniţială a Camerei, aşa cum rezultă din constituirea iniţială a grupurilor parlamentare.

(3) Propunerile nominale pentru funcţiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în cadrul numărului de locuri stabilit potrivit alin. (2).

(4) Lista candidaţilor pentru biroul comisiei se supune în întregime votului membrilor acesteia şi se aprobă cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi.

(5)*) Revocarea unui membru din biroul comisiei se hotărăşte cu votul majorităţii deputaţilor din comisie, la solicitarea grupului parlamentar care l-a propus sau a mai mult de jumătate din numărul membrilor comisiei.

 

*) Teza finală a acestui text a fost declarată neconstituţională prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a încetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Art. 46. – Biroul fiecărei comisii a Camerei Deputaţilor:

a) propune ordinea de zi a şedinţelor, prezentând comisiei lista cuprinzând toate iniţiativele legislative şi celelalte probleme de competenţa acesteia;

b) propune proiectul regulamentului de funcţionare a comisiei şi orice modificare a acestuia;

c) propune sarcinile ce revin deputaţilor din comisie;

d) adoptă hotărâri în chestiuni care interesează bunul mers al activităţii comisiei, stabileşte atribuţiile personalului tehnic de specialitate al comisiei şi controlează îndeplinirea acestora;

e) constituie, cu aprobarea comisiei, dacă este necesar, subcomisii, desemnându-le misiunea, componenţa şi conducerea;

f) invită să ia parte la lucrările comisiei reprezentanţi ai societăţii civile, ai asociaţiilor patronale, profesionale sau sindicale, ai administraţiei publice centrale ori locale, precum şi ai altor persoane juridice, precum şi persoane fizice, la solicitarea membrilor comisiei, a Guvernului şi a persoanelor interesate;

g) organizează, la propunerea membrilor comisiei, şedinţe de consultări cu reprezentanţi ai societăţii civile, ai asociaţiilor patronale şi profesionale, ai sindicatelor, ai administraţiei publice centrale sau/şi locale;

h) aprobă prezenţa persoanelor interesate să ia parte la lucrările comisiei în condiţiile prevăzute la art. 140 alin. (1) teza a II-a.

Art. 47. – Preşedintele comisiei:

a) conduce şedinţele comisiei;

b) poate propune ca la lucrările comisiei, în scopul realizării lor în bune condiţii, să ia parte şi alte persoane;

c) convoacă biroul comisiei pentru a stabili modalităţile de îndeplinire a activităţilor reglementate la art. 46;

d) asigură reprezentarea comisiei în raporturile cu Guvernul României, cu Biroul permanent al Camerei şi cu celelalte comisii ale Camerei Deputaţilor şi ale Senatului;

e) îndeplineşte alte atribuţii cerute de desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor comisiei prevăzute în prezentul regulament, în Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi în regulamentul comisiei;

f) solicită Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru activitatea comisiei şi a membrilor acesteia, personal de secretariat şi de specialitate, logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii comisiei, autoturisme, în mod similar cu liderul de grup.

Art. 48. – Vicepreşedinţii comisiilor îndeplinesc, pe rând, atribuţiile preşedintelui, în absenţa sau potrivit delegării date de către acesta.

Art. 49. – Secretarii comisiilor:

a) ţin evidenţa prezenţei membrilor comisiei la şedinţele acesteia;

b) asigură redactarea tuturor actelor comisiei;

c) numără voturile exprimate în şedinţele comisiei;

d) urmăresc întocmirea proceselor-verbale, realizarea stenogramelor sau înregistrarea şedinţelor comisiei, după caz;

e) urmăresc buna funcţionare a dotărilor comisiei, precum şi activitatea personalului;

f) îndeplinesc orice alte activităţi necesare bunului mers al activităţii comisiei, ca urmare a dispoziţiilor biroului sau ale preşedintelui acesteia.

Art. 50. – Înainte de aprobarea ordinii de zi preşedintele de şedinţă este obligat să supună votului toate propunerile de modificare sau de completare a ordinii de zi.

Art. 51. – (1) Convocarea şedinţelor comisiei se face cu cel puţin 24 de ore înainte de către preşedintele acesteia sau, în lipsa lui, de un vicepreşedinte care îl înlocuieşte.

(2) Participarea deputaţilor la şedinţele comisiilor este obligatorie.

(3) Pentru ca şedinţele comisiei să se desfăşoare în mod regulamentar este necesară prezenţa majorităţii membrilor.

(4) Hotărârile comisiilor Camerei Deputaţilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(5) În caz de absenţă nejustificată de la lucrările comisiei, deputatului i se reţine din indemnizaţia lunară, pentru fiecare zi de absenţă, o sumă de bani ce reprezintă a 21-a parte din indemnizaţia lunară, la care se adaugă diurna de deplasare.

(6) Deputatul care absentează de la lucrările comisiei poate fi înlocuit de un alt deputat din acelaşi grup, pe baza împuternicirii semnate de liderul grupului parlamentar.

Art. 52. – (1) Şedinţele comisiilor parlamentare pot avea loc în acelaşi timp cu cele ale plenului Camerei Deputaţilor, pe baza aprobării date de Biroul permanent, la solicitarea preşedintelui de comisie.

(2) Şedinţele comisiilor parlamentare nu pot avea loc concomitent cu şedinţa plenului dedicată votului final, potrivit ordinii de zi. De asemenea, lucrările comisiei se suspendă de drept în cazul în care preşedintele de şedinţă al Camerei Deputaţilor solicită prezenţa deputaţilor la lucrările în plen.

(3) Activitatea comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor se desfăşoară, de regulă, la sediul Parlamentului. În cazuri excepţionale şi cu aprobarea prealabilă a Biroului permanent, activitatea comisiilor se poate desfăşura în afara sediului Parlamentului.

Art. 53. – Şedinţele comisiilor Camerei Deputaţilor sunt publice, cu excepţia cazurilor în care plenul acestora prevede altfel. Lucrările comisiilor Camerei Deputaţilor pot fi transmise pe reţeaua internă de televiziune a Camerei Deputaţilor şi la posturile de radio şi televiziune.

Art. 54. – (1) Miniştrii au acces la lucrările comisiilor. Dacă li se solicită participarea, prezenţa lor devine obligatorie. Guvernul trebuie înştiinţat, prin preşedintele comisiei, cu cel puţin 24 de ore înainte, cu privire la data, ora şi locul desfăşurării şedinţelor comisiilor.

(2) O dată pe sesiune miniştrii prezintă un raport de activitate şi strategia ministerului în faţa comisiei de resort a Camerei Deputaţilor.

Art. 55. – (1) La şedinţele comisiilor vor fi invitaţi să participe deputaţii şi senatorii care au făcut propuneri, care stau la baza lucrărilor acestora, cum ar fi autori de propuneri legislative, de amendamente etc., precum şi, la cererea preşedintelui comisiei, specialişti ai Consiliului Legislativ.

(2) Comisiile pot invita să participe la lucrări persoane interesate, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale şi specialişti din partea unor autorităţi publice sau a altor instituţii specializate. Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi specialiştii invitaţi pot să îşi prezinte opiniile cu privire la problemele discutate în comisie sau pot înmâna preşedintelui comisiei documentaţii ce vizează tematica pusă în discuţie.

(3) Numai deputaţii care sunt membri ai comisiei permanente sau înlocuitorii împuterniciţi au drept de vot la lucrările comisiei.

(4) Comisia poate hotărî, la propunerea biroului comisiei, a preşedintelui sau a unui deputat, limitarea duratei luărilor de cuvânt. Deputaţii, senatorii şi invitaţii sunt obligaţi să se refere exclusiv la chestiunea supusă dezbaterii. În caz contrar preşedintele poate retrage cuvântul. Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de preşedinte.

Art. 56. – (1) La începerea dezbaterii unui punct aflat pe ordinea de zi, comisia desemnează, la propunerea preşedintelui sau a unui alt membru, unul ori mai mulţi raportori dintre membrii săi.

(2) Raportorul va participa la redactarea raportului sau a avizului comisiei, care va fi supus aprobării acesteia, şi poate susţine raportul în plenul Camerei.

(3) Rapoartele şi avizele vor cuprinde, în mod obligatoriu, pe lângă opinia majorităţii membrilor comisiei, atât amendamentele admise, cât şi părerea contrară motivată a celorlalţi deputaţi din comisie şi amendamentele respinse.

Art. 57. – (1) Votul în comisie este, de regulă, deschis.

(2) În anumite situaţii, hotărâte prin vot de membrii acesteia, se poate recurge şi la vot secret.

Art. 58. – (1) Cu privire la desfăşurarea şedinţelor comisiilor se încheie procese-verbale şi se pot realiza stenograme sau înregistrări, care pot fi consultate de deputaţi.

(2) La sfârşitul fiecărei şedinţe, prin grija biroului comisiei se redactează sinteza lucrărilor şi un comunicat de presă.

(3) Sinteza lucrărilor fiecărei comisii se publică săptămânal în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a. Sinteza cuprinde problemele dezbătute, rezultatul votului asupra articolelor şi proiectelor de legi, numele şi prenumele celor prezenţi şi ale celor absenţi.

2. Comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor

Art. 59. – Comisiile permanente se aleg pe întreaga durată a legislaturii. Denumirile şi domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele:

1. Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare

• restructurarea economiei la nivel macroeconomic şi la nivel sectorial; programe de reconstrucţie şi dezvoltare; prognoză economică; mijloace şi instituţii specifice ale economiei de piaţă; problemele preţurilor şi concurenţei; libera iniţiativă; privatizarea; activitatea economică a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi a societăţilor de investiţii financiare, a regiilor autonome şi a societăţilor comerciale cu capital integral de stat sau mixt; importul şi exportul de capital;
• alte probleme privind strategia dezvoltării economice şi politica reformei.

2. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci

• bugetul de stat şi execuţia bugetară; bugetul asigurărilor sociale de stat şi execuţia acestuia; politica financiară; sistemul de impozite şi taxe, asigurări şi reasigurări; echilibrul monetar, circulaţia bănească, credite şi sisteme de credite, dobânzi, scont; bursa de valori şi efecte; împrumuturi externe ale statului sau garantate de stat; investiţii realizate din credite bugetare.

3. Comisia pentru industrii şi servicii

• industria şi ramurile ei; transporturi, comerţ (interior şi exterior), turism; protecţia consumatorilor; strategii de dezvoltare a industriilor şi a serviciilor; asigurarea resurselor de materii prime şi energie pentru economia naţională; dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în industrie şi în servicii; probleme specifice ale privatizării în industrie şi servicii, ale dezvoltării sectorului privat în aceste ramuri; bursele de mărfuri industriale şi servicii; strategii de investiţii; calitatea produselor industriale şi a serviciilor; standarde şi mărci; protecţia investiţiilor şi a mărcilor; progresul tehnic şi dezvoltarea tehnologică; eficienţa şi capacitatea concurenţială a produselor şi serviciilor pe piaţa internă şi externă.

4. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice

• programe în domeniul agriculturii, horticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii, fondului cinegetic; probleme specifice ale privatizării în agricultură; libera iniţiativă, forme de proprietate, de asociere, creditare, arendare; gospodărirea fondului funciar; activitatea societăţilor şi regiilor cu capital de stat sau mixt din agricultură, silvicultură şi alimentaţie; servicii pentru agricultură, îmbunătăţiri funciare, industrie alimentară şi silvicultură.

5. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale

• drepturile omului şi ale cetăţeanului; problemele minorităţilor; libertatea de conştiinţă; problemele cultelor religioase; libertatea de exprimare prin alte mijloace decât prin cele de informare în masă.

6. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic

• autonomia locală; reforme administrative; organizarea administrativ-teritorială; statutul funcţionarului public; sisteme urbane; reţele urbane şi rurale; finanţele publice locale; sisteme ecologice şi echilibru ecologic; calitatea aerului, apei, solului; protecţia florei, faunei şi aşezărilor umane; recuperarea zonelor deteriorate; tehnologii pentru controlul şi eliminarea emisiilor poluante; gospodărirea apelor; amenajarea teritoriului; construcţii.

7. Comisia pentru muncă şi protecţie socială

• raporturile individuale de muncă (contractul individual de muncă, timpul de lucru, concediile, protecţia muncii, sistemul de salarizare, jurisdicţia muncii, statutul juridic al femeii salariate); raporturile colective de muncă (negocierea colectivă, contractul colectiv de muncă, jurisdicţia conflictelor colective de muncă); statutul juridic al sindicatelor şi al organizaţiilor patronale; sistemul asigurărilor sociale (pensii, indemnizaţii, ajutor de şomaj, alocaţie de stat); asistenţa socială (ajutoare materiale, gratuităţi); ajutoare materiale pentru persoane defavorizate: bătrâni, persoane cu handicap, minori şi altele; problematica ocupării forţei de muncă.

8. Comisia pentru sănătate şi familie

• ocrotirea sănătăţii populaţiei; asistenţă sanitară; forme de organizare a reţelei sanitare; problemele sociale ale familiei, mamei şi copilului, bătrânilor şi persoanelor cu dizabilităţi; probleme demografice.

9. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport

• învăţământul de toate formele şi gradele; cercetarea ştiinţifică; activitatea sportivă; problemele tineretului; protecţia proprietăţii intelectuale.

10. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă

• instituţii de artă şi cultură; protecţia patrimoniului cultural naţional; activitatea presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă.

11. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

• constituţionalitatea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative; reglementări în domeniul dreptului civil, penal, contravenţional, procedură civilă, penală, administrativă, organizarea judecătorească; alte reglementări cu caracter precumpănitor juridic; probleme de disciplină parlamentară, incompatibilităţi şi imunităţi.

12. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

• probleme privind apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională.

13. Comisia pentru politică externă

• probleme şi programe de politică externă a României; dialogul bilateral cu comisiile similare ale parlamentelor altor state şi ale organismelor parlamentare internaţionale; avizarea tratatelor, convenţiilor şi altor instrumente internaţionale la care aderă România; audierea persoanelor propuse să fie numite în funcţia de ambasador al României în străinătate, în urma căreia dă un aviz consultativ.

14. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii

• examinarea petiţiilor primite şi cercetarea abuzurilor semnalate prin aceste petiţii; efectuarea unei anchete asupra abuzurilor sesizate în cazurile în care Camera Deputaţilor dispune aceasta ca urmare a prezentării, potrivit regulamentuui, a unei cereri în faţa plenului Camerei Deputaţilor.

15. Comisia pentru regulament

• interpretarea regulamentului, monitorizarea şi analiza intervenţiilor referitoare la procedură formulate în plenul Camerei Deputaţilor şi elaborarea propunerilor de amendare a regulamentului la începutul sesiunilor ordinare, când este cazul; evidenţa şi regularitatea cutumelor parlamentare; studierea şi informarea operativă a Camerei şi a Biroului permanent despre procedurile parlamentare din alte state sau din adunări parlamentare paneuropene; elaborarea şi prezentarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor a propunerilor de modificare şi completare a Regulamentului Camerei Deputaţilor; analizarea sesizărilor trimise de Cameră, de Biroul permanent sau de preşedintele Camerei cu privire la procedurile şi prevederile regulamentului şi prezentarea punctului de vedere în Camera Deputaţilor; avizarea regulamentelor comisiilor permanente.

16. Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

• tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, tehnologii avansate specifice domeniului, alinierea la reglementările, respectiv la standardele internaţionale, şi proprietatea intelectuală în domeniu.

17. Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi

• eliminarea oricăror forme de discriminare după criteriul de sex şi îmbunătăţirea condiţiei femeii în societate;
• integrarea principiului egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi în iniţiativele legislative, în politicile şi programele ce interesează atât femeile, cât şi bărbaţii;
• urmărirea aplicării prevederilor referitoare la egalitatea de şanse şi de tratament pentru femei şi bărbaţi din documentele internaţionale ratificate de România.

Art. 60. – (1) Schimbarea unui membru dintr-o comisie a Camerei Deputaţilor se face la solicitarea grupului parlamentar care l-a propus, cu aprobarea plenului Camerei Deputaţilor.

(2) În cazul în care un grup parlamentar îşi modifică componenţa sau îşi încetează existenţa, Camera Deputaţilor poate hotărî asupra rămânerii în comisii a deputaţilor deveniţi independenţi, în limita locurilor disponibile rămase.

(3) Calitatea de membru al comisiei poate înceta prin demisie sau la propunerea grupului parlamentar din care a făcut parte deputatul, în cazul în care acesta nu mai este membru al grupului. În acest caz, acelaşi grup parlamentar poate propune un alt deputat pentru a fi ales membru al comisiei.

Art. 61. – Comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor examinează proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaţilor, avizele şi amendamentele, în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor, după caz; dezbat şi hotărăsc asupra altor probleme trimise de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor; pot efectua anchete parlamentare, precum şi alte activităţi, în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Art. 62. – Biroul permanent trimite, spre examinare şi în vederea elaborării rapoartelor, proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotărâri ale Camerei şi amendamentele formulate de către Guvern comisiei permanente sesizate în fond, în competenţa căreia intră materia reglementată prin proiectul sau propunerea respectivă. Acesta poate sesiza şi alte comisii pentru a-şi da avizul cu privire la lucrarea respectivă.

Art. 63. – În cazul în care Biroul permanent sesizează în fond două sau mai multe comisii asupra unei iniţiative legislative, comisiile respective vor redacta un raport comun. În cazul în care comisiile sesizate în fond lucrează împreună, conducerea şedinţelor se va realiza prin rotaţie de preşedinţii comisiilor.

Art. 64. – (1) Orice comisie permanentă poate solicita motivat Biroului permanent să întocmească un raport, să participe la întocmirea unui raport comun sau să îşi dea avizul asupra unui proiect de lege ori a unei propuneri legislative trimise spre examinare altei comisii.

(2) Solicitarea se va realiza în cel mult 5 zile de la sesizarea comisiei ce urmează să întocmească raportul sau să îşi dea avizul, cu condiţia încadrării în termenul de depunere a raportului.

(3) Dacă solicitarea este aprobată, respectivei comisii i se vor trimite şi amendamentele deja depuse.

(4) Dacă o comisie permanentă consideră că un proiect de lege sau o propunere legislativă cu care a fost sesizată nu este de competenţa sa, aceasta poate solicita motivat Biroului permanent, în cel mult 3 zile de la sesizarea ei, trimiterea respectivei iniţiative legislative altei comisii.

(5) În cazul în care Biroul permanent refuză solicitările comisiilor prevăzute la alin. (1) şi (4), Camera hotărăşte prin vot.

Art. 65. – (1) Comisia permanentă sesizată în fond va stabili un termen în care să îi fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examinează proiectul ori propunerea legislativă, consultându-se cu acestea şi ţinând seama de termenul de predare a raportului.

(2) Termenul de remitere a avizului sau avizelor nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului.

(3) În caz de nerespectare a acestui termen comisia sesizată în fond îşi va putea redacta raportul fără a mai aştepta avizul sau avizele respective.

(4) Deputaţii care nu fac parte din comisia sesizată în fond, precum şi Guvernul vor putea depune amendamente într-un termen ce nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului de la anunţarea în plenul Camerei a proiectului de lege sau a propunerii legislative.

(5) Comisia sesizată în fond nu va putea finaliza şi depune raportul decât după expirarea unui termen ce nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului.

Art. 66. – La şedinţele comisiei sesizate în fond vor fi invitaţi la dezbateri atât raportorii comisiilor sesizate pentru avize, cât şi specialişti ai Consiliului Legislativ, dacă este necesară prezenţa acestora.

Art. 67. – (1) În raportul comisiilor sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectivă, la toate amendamentele primite, admise ori respinse, la avizul Consiliului Legislativ şi la avizele altor autorităţi publice, dacă s-au întocmit asemenea avize.

(2) Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificări a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări şi/ori completări şi se înaintează Biroului permanent.

(3) În cazul în care o comisie examinează în fond mai multe proiecte de legi şi propuneri legislative care au acelaşi obiect de reglementare se întocmeşte un singur raport, cu respectarea prevederilor alin. (1) şi (2).

Art. 68. – (1) În cazul în care o comisie are spre examinare în fond mai multe iniţiative legislative care au acelaşi obiect de reglementare, se întocmeşte un singur raport.

(2) Prima iniţiativă legislativă va fi reţinută de comisie ca proiect de bază, pentru care se face propunere de aprobare, iar pentru celelalte iniţiative legislative se face propunere de respingere, urmând ca prevederile pe care acestea le conţin să fie considerate amendamente la proiectul propus spre aprobare.

(3) În cazul în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională, ea va solicita Senatului trimiterea iniţiativelor legislative care au stat la baza formei adoptate de Senat.

(4) În cazul în care pentru una dintre iniţiativele legislative la care se referă alin. (1) s-a aprobat procedură de urgenţă, raportul se elaborează în procedură de urgenţă.

Art. 69. – (1) Biroul permanent aprobă termenele de depunere a raportului după consultarea preşedinţilor comisiilor sesizate în fond; modificarea acestor termene poate fi aprobată numai de Biroul permanent de cel mult două ori, la solicitarea scrisă a preşedintelui comisiei sesizate în fond. Termenele aprobate de Biroul permanent, în cazul în care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, nu pot fi, de regulă, mai mici de 10 zile sau mai mari de 15 zile. În cazul în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională, aceste termene nu pot fi, de regulă, mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile.

(2) Raportul va fi imprimat şi difuzat deputaţilor cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative, în plenul Camerei Deputaţilor, în cazul proiectelor de legi şi al propunerilor legislative pentru care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, şi cu cel puţin 5 zile în cazul celor pentru care Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

(3) Biroul permanent poate stabili adoptarea în procedură de urgenţă în cazul proiectelor de legi care privesc ratificarea unor tratate şi convenţii internaţionale sau acorduri de împrumut.

Art. 70. – Proiectul se trimite spre reexaminare comisiei sesizate în fond, dacă în urma dezbaterilor în plen se solicită motivat aceasta sau intervin modificări importante pentru conţinutul său. Asupra acestei măsuri Camera Deputaţilor se pronunţă prin vot, la propunerea iniţiatorului, a preşedintelui de şedinţă, a unui grup parlamentar, a preşedintelui comisiei sesizate sau, după caz, a raportorului acesteia. Preşedintele de şedinţă va fixa un termen pentru întocmirea raportului suplimentar şi va supune aprobării plenului Camerei Deputaţilor acest termen.

Art. 71. – (1) Orice comisie permanentă poate porni, la solicitarea unuia sau a mai multor membri ai săi, o anchetă, în cadrul competenţei sale, cu încuviinţarea plenului Camerei Deputaţilor, privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de administraţia publică.

(2) Pentru a obţine încuviinţarea comisia permanentă va prezenta o cerere motivată, adoptată cu votul majorităţii membrilor săi, în care vor fi enunţate materiile ce formează obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare şi termenul până la care raportul comisiei urmează să fie prezentat plenului Camerei Deputaţilor.

3. Comisii speciale ale Camerei Deputaţilor

Art. 72. – (1) Camera Deputaţilor poate constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate în hotărârea de înfiinţare a comisiei, la propunerea a 50 de deputaţi din cel puţin două grupuri parlamentare. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinării altor comisii.

(2) Prin aceeaşi hotărâre se vor indica: denumirea şi obiectivele comisiei, precum şi componenţa acesteia. Componenţa comisiei şi biroul acesteia se stabilesc la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică iniţială a Camerei Deputaţilor.

(3) Comisiile speciale constituite potrivit alin. (1) au acelaşi statut ca şi comisiile permanente.

(4) Membrii comisiilor speciale îşi păstrează şi calitatea de membru al comisiilor permanente.

(5) Celelalte probleme legate de organizarea şi funcţionarea comisiei vor fi reglementate de biroul acesteia, în măsura în care prevederile art. 39-58 nu sunt îndestulătoare.

4. Comisii de anchetă ale Camerei Deputaţilor

Art. 73. – (1) În condiţiile în care se consideră necesară clarificarea cauzelor şi împrejurărilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, precum şi stabilirea concluziilor, răspunderilor şi măsurilor ce se impun, Camera Deputaţilor poate hotărî iniţierea unei anchete parlamentare.

(2) Ancheta poate fi realizată de o comisie permanentă, în condiţiile art. 71, sau de o comisie de anchetă parlamentară înfiinţată în acest scop.

Art. 74. – (1) Anchetele parlamentare nu pot avea ca obiect investigarea unor fapte sau activităţi care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanţe de judecată.

(2) O anchetă parlamentară încetează de drept în momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele sau activităţile care constituie obiectul ei, situaţie în care Biroul permanent al Camerei Deputaţilor anunţă organele de urmărire penală că pot avea acces la toate documentele referitoare la cazul în speţă, aflate în arhiva Camerei Deputaţilor.

Art. 75. – La cererea a minimum 50 de deputaţi din cel puţin două grupuri parlamentare Camera Deputaţilor va putea hotărî înfiinţarea unei comisii de anchetă, prevederile art. 39-58 şi ale art. 72 alin. (2)-(5) fiind aplicabile.

Art. 76. – (1) În vederea audierii, Comisia de anchetă parlamentară poate cita orice persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei.

(2) Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în faţa Comisiei de anchetă parlamentară.

(3) La cererea Comisiei de anchetă parlamentară orice persoană care cunoaşte fapte sau împrejurări în legătură cu obiectul cercetării ori care deţine un mijloc de probă este obligată să le aducă la cunoştinţă sau să le înfăţişeze la termenele stabilite. Instituţiile şi organizaţiile sunt obligate, în condiţiile legii, să răspundă la solicitările Comisiei de anchetă parlamentară în termenul stabilit de aceasta.

(4) Când, pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflării adevărului, este necesară întocmirea unor rapoarte de expertiză, Comisia de anchetă parlamentară solicită efectuarea de expertize.

(5) Dispoziţiile legii referitoare la citarea, prezentarea şi ascultarea martorilor, precum şi cele privitoare la prezentarea şi predarea obiectelor ori înscrisurilor sau efectuarea expertizelor se aplică în mod corespunzător.

(6) Preşedintele comisiei care efectuează ancheta atrage atenţia persoanei audiate că are obligaţia de a spune adevărul, de a nu ascunde nimic din ceea ce ştie şi că nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea penală.

(7) Comisia poate solicita în cursul investigaţiilor şi accesul, în condiţiile legii, la informaţii clasificate.

(8) Cheltuielile necesare efectuării expertizelor şi a altor acte procedurale, ce ţin de activitatea comisiei, se aprobă de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, la solicitarea preşedintelui Comisiei de anchetă parlamentară.

Art. 77. – Lucrările Comisiei de anchetă parlamentară se încheie cu redactarea unui raport asupra anchetei derulate, care se dezbate de Camera Deputaţilor, în termen de 15 zile de la depunere. Termenul maxim pentru realizarea unei anchete de către o comisie este de 180 de zile, termen în care comisia trebuie să depună raportul final. La cererea motivată a biroului Comisiei de anchetă parlamentară, plenul Camerei Deputaţilor poate să prelungească doar o singură dată acest termen cu maximum 60 de zile.

Art. 78. – (1) Concluziile, răspunderile şi măsurile conţinute în raportul privind ancheta parlamentară, dezbătute de către Camera Deputaţilor, vor fi reflectate în conţinutul unei hotărâri care, după adoptare, va fi înaintată, dacă se impune, împreună cu raportul, autorităţilor competente în vederea examinării şi soluţionării.

(2) Pentru soluţionarea problemelor rezultate din hotărârea Camerei Deputaţilor şi din raportul Comisiei de anchetă parlamentară, autorităţile competente pot avea acces la toate documentele ce au stat la baza întocmirii respectivului raport, care se păstrează în arhiva Camerei, conform dispoziţiilor legale în vigoare.

(3) Autorităţile sesizate cu hotărârea Camerei Deputaţilor şi cu raportul comisiei de anchetă parlamentară au obligaţia să informeze, în termen de 30 de zile de la adoptarea soluţiei, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor privind soluţiile adoptate şi motivarea acestora. Biroul permanent va prezenta plenului Camerei Deputaţilor informarea autorităţilor sesizate.

Art. 79. – Dispoziţiile art. 76, 77 şi 78 se aplică şi în cazul comisiilor permanente care desfăşoară anchete potrivit art. 71.

5. Comisii de mediere*)

 

*) Conform art. 155 alin. (1) din Constituţia României, republicată, procedura medierii se referă doar la proiectele de legi şi propunerile legislative în curs de legiferare, înregistrate înainte de adoptarea Legii de revizuire a Constituţiei României, rămânând aplicabilă legilor constituţionale.

Art. 80. – (1) Dacă una dintre Camere adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea aprobată de cealaltă Cameră, preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului vor iniţia procedura de mediere.

(2) În acest scop Biroul permanent va propune Camerei Deputaţilor, după consultarea grupurilor parlamentare, un număr de 7 deputaţi care vor face parte din comisia de mediere, urmărindu-se respectarea configuraţiei politice a Camerei.

(3) Deputaţii aprobaţi de Camera Deputaţilor, împreună cu 7 senatori desemnaţi de Senat, formează comisia de mediere.

Art. 81. – (1) Comisia de mediere se reuneşte la sediul uneia dintre Camere la convocarea preşedintelui comisiei sesizate în fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul şi stabileşte regulile după care îşi va desfăşura activitatea, inclusiv termenul în care urmează să prezinte raportul.

(2) Conducerea lucrărilor se realizează prin rotaţie de către un deputat sau un senator, stabilit de comisie.

Art. 82. – Hotărârile comisiei se iau cu acordul majorităţii membrilor acesteia. În caz de egalitate la 7 voturi decide votul preşedintelui care conduce şedinţa comisiei în momentul votării.

Art. 83. – (1) Activitatea comisiei încetează odată cu depunerea raportului, a cărui aprobare are loc în condiţiile art. 82, precum şi în cazul în care comisia nu ajunge la un acord asupra raportului în termenul stabilit.

(2) În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la textele aflate în divergenţă, în termenul stabilit potrivit art. 81 alin. (1), sau dacă una dintre Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergenţă se supun dezbaterii în şedinţa comună a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor şedinţe.

Secretarul general al Senatului este numit în funcţie de Senat, la propunerea Preşedintelui, cu avizul Biroului permanent.

Revocarea din funcţie a Secretarului general al Senatului poate fi solicitată de Preşedintele Senatului sau de cel puţin 20 de senatori.

Numirea sau revocarea se realizează în condiţiile prevăzute de Regulamentul Senatului

Art.8 .- Secretarul general al Senatului conduce întreaga activitate a serviciilor Senatului.

Art.9.- (1) Secretarul general răspunde în faţa Senatului şi a Biroului permanent de modul în care îşi îndeplineşte atribuţiile în asigurarea bunei funcţionări a serviciilor Senatului.

(2) În această calitate, Secretarul general al Senatului este abilitat să ţină legătura cu Preşedintele Senatului, cu Biroul permanent şi cu mass-media, în probleme privind activitatea Senatului.

Art.10 .- Secretarul general îndeplineşte atribuţiile stabilite prin lege, prin hotărâri ale Senatului sau ale Biroului permanent.

Art.11 .- (1) Secretarul general este ordonator principal de credite. În această calitate răspunde de respectarea dispoziţiilor legale în utilizarea creditelor bugetare şi realizarea veniturilor, de folosirea cu eficienţă a acestora, de ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare.

(2) De asemenea, Secretarul general ia măsuri pentru gestionarea, păstrarea şi conservarea patrimoniului Senatului, precum şi pentru asigurarea integrităţii acestui patrimoniu.

Art.12. – Secretarul general ia măsuri pentru aplicarea reglementărilor privind angajarea şi promovarea în funcţie a salariaţilor.

Art.13 .- În domeniul personalului, Secretarul general:

a) aprobă, potrivit legii, angajarea sau avansarea în funcţie, sancţionarea disciplinară şi eliberarea din funcţie a salariaţilor din serviciile Senatului;

b) numeşte şefii de departamente, cu avizul Biroului permanent;

c) numeşte salariaţii din serviciile Senatului în celelalte funcţii de conducere prevăzute în statul de funcţii, astfel cum este aprobat de Biroul permanent;

d) îndeplineşte şi alte atribuţii în acest domeniu stabilite prin lege, prin hotărâri ale Senatului sau ale Biroului permanent.

Art.14.- Pe perioada absenţei, Secretarul general poate delega prin ordin atribuţiile sale, şefilor de departamente.

Art.15 .- (1) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Secretarul general emite ordine.

(2) Ordinele emise de Secretarul general se comunică serviciilor interesate ale Senatului şi se aplică de la data emiterii sau de la data prevăzută în cuprinsul lor.

 

CAPITOLUL II

ATRIBUŢII ŞI RĂSPUNDERI COMUNE ALE

PERSOANELOR CU FUNCŢII DE CONDUCERE DIN

STRUCTURA SERVICIILOR SENATULUI, PRECUM ŞI RELAŢIILE DE SUBORDONARE DIN CADRUL ACESTORA

 

Art.16 .- Şefii de departamente, directorii şi alţi salariaţi cu funcţii de conducere din serviciile Senatului au competenţe şi răspunderi, conform configuraţiei ce rezultă din structura organizatorică a serviciilor Senatului şi le revin, după caz, următoarele obligaţii:

a) organizează şi controlează realizarea în termen a activităţilor coordonate şi a sarcinilor stabilite de Secretarul general;

b) răspund de dimensionarea sarcinilor pe servicii şi elaborează pentru fiecare salariat fişa postului;

c) repartizează, spre rezolvare, lucrările şi corespondenţa care intră în atribuţiile serviciului pe care îl conduc şi dau îndrumările necesare în vederea rezolvării acestora în termenul stabilit;

d) semnează, potrivit competenţelor stabilite pe linie ierarhică, lucrările şi corespondenţa efectuate în cadrul serviciului respectiv;

e) urmăresc elaborarea în termen a studiilor, sintezelor, rapoartelor, metodologiilor şi a celorlalte lucrări ce le sunt repartizate;

f) răspund de întocmirea şi transmiterea la timp, la Departamentul pentru informatică, buget, contabilitate şi logistică a situaţiei lunare privind prezenţa la serviciu a personalului din subordine, în vederea calculării şi acordării drepturilor salariale;

g) fac, după caz, propuneri de programare a concediilor de odihnă pentru salariaţii din subordine şi urmăresc derularea concediilor conform programării aprobate de Secretarul general;

h) asigură respectarea de către salariaţii din subordine, a normelor de disciplină şi ordine din subordine, sancţionează abaterile în limita competenţelor ce le revin sau, după caz, propun secretarului general aplicarea sancţiunilor;

i) fac, după caz, propuneri privind încadrarea, promovarea, transferul sau eliberarea din funcţie a personalului din subordine;

j) răspund, după caz, de angajarea patrimonială a instituţiei prin actele ce le aprobă, în limita competenţelor acordate;

k) răspund, în faţa Secretarului general, pentru activitatea desfăşurată.

Art.17 .- În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, şefii de departamente pot elabora îndrumări necesare bunei desfăşurări a activităţii, aprobate de Secretarul general.

Art.18 .- Pe timpul absenţei şefilor de departamente, directorilor sau a altor angajaţi cu funcţii de conducere, şefii ierarhici direcţi vor desemna persoanele care să-i înlocuiască.

Art.19 .- Prin ordin al secretarului general se pot delega şefilor de departamente, directorilor şi celorlalţi angajaţi cu funcţii de conducere din serviciile Senatului şi alte competenţe, în limitele stabilite prin lege.

Art.20 .-(1) Relaţiile de subordonare din cadrul serviciilor Senatului reflectă transmiterea sarcinilor şi raportarea modului de realizare a acestora, pe cale ierarhică.

(2) În relaţiile de serviciu, se pot angaja numai responsabilităţi ce revin salariatului, potrivit fişei postului.

(3) Şeful ierarhic superior poate delega anumite atribuţii, în cazuri bine determinate, unor salariaţi din subordine.

(4) Salariaţii se pot adresa prin memorandum-uri interioare sau pot solicita audienţe la directori, şefi de departamente, precum şi la Secretarul general, dacă şeful ierarhic superior nu a soluţionat solicitarea acestuia.

În caz de refuz nejustificat, salariaţii se pot adresa Biroului permanent.

 

PARTEA a III-a

 

ATRIBUŢIILE SERVICIILOR DIN STRUCTURA

ORGANIZATORICĂ A SENATULUI

 

 

CAPITOLUL I

DIRECTORUL DE CABINET AL PREŞEDINTELUI SENATULUI ŞI GRUPUL DE CONSILIERI

 

 

Art.21.- (1) Personalul angajat la Cabinetul Preşedintelui Senatului este subordonat acestuia, fiind coordonat, numai sub aspect administrativ, de Secretarul general.

(2) Atribuţiile acestor angajaţi sunt stabilite exclusiv de Preşedintele Senatului.

 

 

CAPITOLUL II

SECRETARIATELE MEMBRILOR BIROULUI PERMANENT

 

Art.22.- Secretariatele membrilor Biroului permanent al Senatului sunt coordonate de Secretarul general numai sub aspect administrativ. Personalul încadrat la aceste secretariate se subordonează membrilor Biroului permanent.

Art.23.- Secretariatele membrilor Biroului permanent desfăşoară următoarele activităţi:

a) primesc şi înregistrează corespondenţa adresată membrilor Biroului permanent al Senatului;

b) primesc şi pun la dispoziţia membrilor Biroului permanent mapele de şedinţă şi celelalte documente necesare desfăşurării şedinţelor Biroului permanent al Senatului sau Birourilor reunite ale celor două Camere;

c) ţin evidenţa memoriilor şi petiţiilor adresate membrilor Biroului permanent şi formulează proiecte de răspuns, pe care le supun acestora spre analiză şi semnare;

d) asigură asistenţa de specialitate necesară îndeplinirii atribuţiilor ce revin membrilor Biroului permanent în rezolvarea lucrărilor curente;

e) asigură dactilografierea materialelor întocmite de membrii Biroului permanent şi transmiterea acestora către serviciile Senatului sau către celelalte instituţii cărora le sunt adresate;

f) asigură evidenţa publicaţiilor de specialitate şi a altor publicaţii repartizate membrilor Biroului permanent, pentru care se asigură abonamente din fondurile Senatului;

g) primesc şi însoţesc persoanele invitate de membrii Biroului permanent şi asigură protocolul necesar;

h) asigură constituirea arhivei curente, potrivit legii;

i) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de prezentul Regulament ori încredinţate de membrii Biroului permanent.

 

CAPITOLUL III

SERVICIUL PENTRU PRESĂ ŞI IMAGINE

 

Art.24.- (1) Serviciul pentru presă şi imagine se subordonează Biroului permanent al Senatului, în condiţii de echidistanţă politică, pentru a asigura, într-o concepţie unitară, sistematizată şi coerentă, servicii profesionalizate în domeniul comunicării publice şi al relaţiilor cu mass – media.

(2) Acest serviciu este coordonat, sub aspect administrativ, de către Secretarul general al Senatului.

Art.25.- Serviciul pentru presă şi imagine exercită atribuţii în domeniul comunicării publice, în domeniul informării operative a structurilor Senatului şi în domeniul monitorizării imaginii publice a Senatului şi a Preşedintelui Senatului, după cum urmează:

A. În domeniul comunicării publice

a) întocmeşte formalităţile şi monitorizează acreditarea şi participarea reprezentanţilor mass-media la activităţile Senatului şi ale structurilor sale;

b) organizează contactele membrilor Biroului permanent, ale comisiilor şi ale grupurilor parlamentare, ale tuturor membrilor Senatului, precum şi ale secretarului general, cu mass – media;

c) organizează conferinţe de presă ale membrilor Biroului permanent, ale comisiilor permanente, ale grupurilor parlamentare, ale delegaţiilor şi ale senatorilor;

d) pune la dispoziţia reprezentanţilor presei documente cu privire la procesul legislativ, asigurându-le exemplarele necesare ale proiectelor şi propunerilor legislative şi ale rapoartelor comisiilor;

e) la solicitarea Biroului permanent sau a secretarului general, realizează proiecte ale comunicatelor oficiale privind activităţile Senatului, ale structurilor sale, punându-le la dispoziţia presei după ce acestea au fost aprobate;

f) din dispoziţia Biroului permanent sau a Secretarului general, redactează răspunsuri la unele articole apărute în presă cu referire la Senat , în exercitarea dreptului la replică;

g) la solicitarea Biroului permanent sau a Secretarului general, participă la organizarea unor reuniuni internaţionale sau simpozioane naţionale cu tematică parlamentară;

h) contribuie la realizarea de emisiuni ale mass-media audio-vizuale cu tematică parlamentară, în cadrul programului aprobat de Biroul permanent;

i) editează zilnic pagina web-site a Serviciului pentru presă şi imagine, prin care se pun în circulaţie, prin mijloacele moderne ale comunicării electronice, atât pentru public cât şi pentru presă, informaţii importante din activitatea cotidiană a Senatului: agenda de lucru a Preşedintelui Senatului, a Biroului permanent, ordinea de zi a şedinţelor plenului, activitatea comisiilor permanente, evenimente interparlamentare, stenograme ale conferinţelor de presă, replici la articole apărute în mass – media etc.;

j) asigură imaginea foto a evenimentelor din activitatea Senatului şi se ocupă de organizarea arhivei foto;

k) centralizează solicitările de abonamente ale structurilor Senatului şi le prezintă spre aprobare Biroului permanent.

 

B. În domeniul informării operative

 

a) realizează periodic (sau zilnic) un buletin mass – media , urmărind o reflectare a modului în care este prezentată activitatea Senatului şi a structurilor sale în presa scrisă;

b) semnalează, în mod operativ, membrilor Biroului permanent şi Secretarului general, articolele cu tematică parlamentară apărute în presa zilei;

c) întocmeşte o evidenţă a dezbaterilor mediatice asupra unor iniţiative legislative de larg interes care urmează să intre pe agenda de lucru şi le prezintă membrilor Biroului permanent şi Secretarului general;

d) organizează şi stochează o bancă de date cuprinzând materiale din presa scrisă semnalate în buletinul mass – media.

 

C. În domeniul monitorizării imaginii publice a Senatului

a) realizează lunar, trimestrial şi anual, barometrul de imagine publică a Senatului , pe baza analizei efectuate asupra materialelor apărute în presa scrisă cotidiană;

b) colaborează cu instituţiile specializate în sondarea opiniei publice şi prezintă trimestrial Biroului permanent o informare privind evoluţiile şi tendinţele înregistrate în percepţia publică a instituţiei parlamentare pe baza datelor de sondaj; comandă, la dispoziţia Biroului permanent, sondaje, analize şi sinteze sociale, în funcţie de bugetul alocat;

c) în urma acestor studii, propune realizarea unor proiecte comunicaţionale, care să se înscrie într-o abordare coerentă şi sistematică a promovării imaginii Senatului.

 

CAPITOLUL IV

DIRECŢIA SECRETARIAT GENERAL

 

 

Art.26 .- Direcţia Secretariat general asigură condiţiile pentru buna desfăşurare a activităţii grupurilor parlamentare, a Biroului permanent şi a Secretariatului Secretarului general.

Art.27 .- Direcţia Secretariat general a Senatului, prin structurile sale, îndeplineşte următoarele atribuţii:

A. Serviciul pentru lucrările Biroului permanent:

a) întocmeşte, împreună cu Departamentul legislativ, proiectul ordinii de zi şi al programului de lucru al plenului Senatului, pe care-l înaintează aprobării Biroului permanent;

b) înregistrează iniţiativele legislative înaintate de Guvern sau de parlamentari, rapoartele comisiilor permanente, rapoartele comisiilor de mediere, sesizările de neconstituţionalitate formulate de senatori, moţiunile, mesajele, apelurile şi alte acte politice înaintate spre dezbatere şi adoptare Senatului sau celor două Camere;

c) înregistrează legile promulgate de Preşedintele României, hotărârile adoptate de către Parlament sau de către Senat, hotărârile Biroului permanent al Senatului sau ale birourilor permanente reunite ale celor două Camere, deciziile Preşedintelui Senatului;

d) primeşte şi înregistrează, în ordinea prezentării lor, materialele pentru şedinţele Biroului permanent al Senatului sau pentru şedinţele comune ale Birourilor permanente ale celor două Camere;

e) informează membrii Biroului permanent cu privire la data, ora şi locul şedinţei;

f) multiplică materialele necesare şedinţelor Biroului permanent al Senatului sau şedinţelor comune ale Birourilor permanente ale celor două Camere, pregăteşte mapele de şedinţă şi le difuzează la cabinetele membrilor Biroului permanent, cu cel puţin o zi înaintea desfăşurării şedinţei;

g) întocmeşte şi comunică, în mod operativ, hotărârile Biroului permanent;

h) asigură, la cerere, consultarea de către senatori a stenogramelor Biroului permanent sau a Birourilor permanente reunite;

i) întocmeşte proiectul ordinii de zi al şedinţelor Biroului permanent pe baza recomandărilor Preşedintelui Senatului;

j) întocmeşte note, informări sau documente la punctele înscrise pe ordinea de zi şi, atunci când se impune, solicită serviciilor de specialitate, prin şeful de departament, întocmirea acestora;

k) ţine evidenţa rapoartelor prezentate, potrivit legii, de către Guvern şi de către alte organe centrale, de către instituţiile sau organismele aflate sub autoritatea Parlamentului sau Senatului, precum şi a rapoartelor întocmite de comisiile speciale sau de anchetă;

l) colaborează, în vederea pregătirii şedinţelor comune ale Birourilor permanente ale celor două Camere, cu serviciile corespunzătoare din structura Camerei Deputaţilor;

m) asigură evidenţa documentelor secrete, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare;

n) pregăteşte, pentru predarea la arhivă, documentele pe care le are în păstrare;

o) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul Regulament sau încredinţate de Secretarul general.

 

B. Serviciul Secretariatul Secretarului general:

a) primeşte şi înregistrează lucrările şi corespondenţa adresate Secretarului general;

b) înregistrează ordinele emise de Secretarul general al Senatului, pe care le comunică, pe baza notelor de difuzare, precum şi moţiunile, întrebările, interpelările adresate de senatori Guvernului, mesajele, declaraţiile, rezoluţiile şi alte acte politice adoptate de către Parlament sau de către Senat;

c) asigură constituirea arhivei curente, potrivit legii;

d) ţine evidenţa, pe bază de registru, a sigiliilor şi ştampilelor necesare desfăşurării activităţii Senatului;

e) exercită orice alte atribuţii date de Secretarul general.

 

C. Secretariatele grupurilor parlamentare:

(1) Secretariatele grupurilor parlamentare desfăşoară următoarele activităţi:

a) ţin evidenţa numerică şi nominală a membrilor grupului parlamentar;

b) asigură înregistrarea şi evidenţa corespondenţei adresate membrilor grupului parlamentar sau expediate de aceştia;

c) întocmesc, la cererea conducerii grupului parlamentar, proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru ale grupului parlamentar, în funcţie de ordinea de zi şi de programul de lucru al Senatului, asigurând difuzarea acestora membrilor grupului parlamentar;

d) consemnează concluziile reţinute în cadrul dezbaterilor grupului parlamentar, cu ocazia dezbaterilor proiectelor de lege, a propunerilor legislative sau a amendamentelor formulate la diverse iniţiative legislative, concluzii ce urmează să fie expuse de către membrii grupului parlamentar în cadrul comisiilor permanente sau la şedinţele în plen ale Senatului ori ale celor două Camere ale Parlamentului;

e) ţin evidenţa documentelor şi a publicaţiilor necesare în procesul de examinare, de către membrii grupurilor parlamentare, a iniţiativelor legislative: colecţiile de legi, hotărâri ale Guvernului, hotărârile Senatului şi ale Parlamentului, deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale, publicaţiile române şi străine pentru care se asigură abonamente;

f) asigură evidenţa memoriilor şi petiţiilor adresate membrilor grupului parlamentar şi formulează proiecte de răspuns, pe care le supun spre analiză şi semnare preşedintelui grupului parlamentar;

g) asigură constituirea arhivei curente, potrivit legii;

h) îndeplinesc orice alte atribuţii încredinţate de preşedintele grupului parlamentar.

(2) Secretariatele grupurilor parlamentare sunt integrate în Direcţia Secretariat general a Senatului numai sub aspect administrativ.

(3) Persoanele care îndeplinesc aceste funcţii sunt subordonate preşedinţilor grupurilor parlamentare.

 

D. Serviciul protocol:

a) participă la organizarea şi desfăşurarea acţiunilor parlamentare găzduite de către Senatul României, ca şi la cele organizate de către Camera Deputaţilor, după caz, în funcţie de caracterul acţiunilor respective şi în colaborare cu serviciul similar al Camerei Deputaţilor;

b) realizează activitatea tehnică legată de vizitele delegaţiilor parlamentare străine şi de reuniunile organizaţiilor parlamentare internaţionale în România;

c) organizează primirile oficiale la Senat ale unor delegaţii parlamentare străine sau ale membrilor corpului diplomatic, acreditat în România;

d) asigură formalităţile de protocol la sosirea şi plecarea delegaţiilor străine, ca şi a delegaţiilor Senatului;

e) asigură formalităţile de protocol cu prilejul unor aniversări, comemorări sau alte evenimente interne;

f) organizează activitatea tehnică legată de participarea senatorilor la manifestări culturale, sportive sau de altă natură;

g) ţine evidenţa mesajelor de felicitare la nivelul conducerii Senatului, întocmeşte listele de felicitare şi asigură transmiterea acestora;

h) colaborează cu celelalte servicii ale Senatului pentru realizarea vizitelor parlamentare în ţară şi străinătate;

i) colaborează cu Serviciul de presă şi imagine, pentru asigurarea prezenţei mass-media cu prilejul vizitelor unor delegaţii străine sau în legătură cu vizitele în străinătate ale unor delegaţii parlamentare române;

j) realizează activitatea tehnică legată de organizarea acţiunilor de protocol ale Senatului;

k) răspunde de realizarea activităţii de constituire a arhivei curente a serviciului, potrivit legii.

 

E. Biroul pentru relaţii cu publicul:

(1) Biroul pentru relaţii cu publicul asigură legătura dintre cetăţeni, asociaţii, diferite organizaţii şi Senat.

(2) În acest scop, Biroul pentru relaţii cu publicul are următoarele atribuţii:

a) primeşte petiţii sau alte materiale adresate Senatului;

b) ţine evidenţa petiţiilor;

c) înaintează petiţiile primite Comisiei pentru cercetarea abuzurilor şi petiţii, comisiilor Senatului sau senatorilor;

d) informează petiţionarul asupra modului de soluţionare a petiţiei;

e) acordă consultaţii juridice petiţionarilor în legătură cu procesul legislativ al Senatului sau oferă date şi informaţii cu privire la instituţia Senatului;

f) mijloceşte şi sprijină accesul solicitanţilor la conducerea serviciilor Senatului, la comisii sau la senatori, cu respectarea normelor privind accesul în Senat;

g) organizează accesul cetăţenilor români şi străini, individual sau în grup, la dezbaterile plenului sau pentru vizitarea sediului Senatului, cu respectarea normelor privind accesul în Senat şi în colaborare cu Serviciul de Protecţie şi Pază;

h) întocmeşte, periodic, informări pentru Biroul permanent al Senatului, pentru senatori sau pentru conducerea serviciilor Senatului privind numărul şi conţinutul sesizărilor, petiţiilor, modului de soluţionare a acestora, cererilor de consultaţii juridice primite, asupra prezenţei cetăţenilor la dezbaterile plenului şi asupra vizitelor organizate;

i) asigură constituirea arhivei curente a biroului, potrivit legii.

 

F. Biroul registratură şi arhivă:

a) primeşte şi înregistrează corespondenţa sosită pe adresa Senatului;

b) predă, pe bază de condică, corespondenţa sau documentele adresate serviciilor Senatului;

c) predă, fără a fi deschisă, corespondenţa adresată membrilor Biroului permanent, senatorilor sau Secretarului general;

d) transmite, prin poştă sau curier, corespondenţa sau documentele adresate altor instituţii;

e) asigură predarea, cu prioritate, a lucrărilor cu caracter urgent, a telegramelor sau notelor telefonice adresate senatorilor sau conducătorilor serviciilor Senatului;

f) pregăteşte arhiva curentă a biroului;

g) primeşte şi păstrează arhiva curentă a serviciilor Senatului, în conformitate cu Legea arhivelor naţionale nr.16/1996;

h) grupează, în unităţi arhivistice, documentele predate la arhivă, potrivit problematicii şi termenelor de păstrare stabilite de lege.

i) îndeplineşte orice alte atribuţii rezultate din prezentul Regulament sau repartizate de Secretarul general.

 

CAPITOLUL V

DEPARTAMENTUL LEGISLATIV

 

 

Art.28 .- Departamentul legislativ organizează şi asigură condiţiile pentru desfăşurarea lucrărilor plenului Senatului şi a comisiilor, coordonează şi controlează activitatea serviciilor care finalizează actele legislative în concordanţă cu normele de tehnică legislativă şi elaborează studii, sinteze, analize comparative asupra unor probleme din domeniul legislativ, furnizând informaţii, sinteze documentare şi alte materiale necesare activităţii legislative.

Art.29 .- În acest scop, Departamentul legislativ îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) ţine evidenţa tuturor proiectelor de lege şi a propunerilor legislative, a hotărârilor adoptate de Senat şi de Parlament, a deciziilor preşedintelui Senatului, a sesizărilor de neconstituţionalitate, a moţiunilor, apelurilor, mesajelor şi a altor acte politice adoptate de Parlament, precum şi a amendamentelor formulate în scris de grupurile parlamentare, de senatori sau de Guvern;

b) urmăreşte traseul parcurs de proiectele de lege şi propunerile legislative, de la înregistrarea acestora şi până la publicarea lor în Monitorul Oficial al României, asigurând asistenţa juridică necesară pentru adoptarea, redactarea şi publicarea acestora;

c) ţine evidenţa componenţei nominale a comisiilor Senatului şi ale Parlamentului, a grupurilor parlamentare, a senatorilor şi a modificărilor intervenite în timpul exercitării mandatului şi le aduce la cunoştinţa Biroului permanent şi a serviciilor interesate;

d) furnizează date de sinteză privind activitatea legislativă pentru Biroul permanent, Secretarul general, conferinţele de presă organizate la Senat sau ori de câte ori acestea sunt solicitate;

e) proiectează şi întreţine baza de date legislative în sistem informatizat;

f) întocmeşte, împreună cu Serviciul pentru lucrările Biroului permanent, proiectul ordinii de zi şi al programului de lucru al plenului Senatului, în vederea supunerii spre aprobare Biroului permanent;

g) pregăteşte şi asigură condiţiile necesare bunei desfăşurări a lucrărilor plenului Senatului;

h) ţine evidenţa şi urmăreşte răspunsurile la întrebările şi interpelările adresate de senatori Guvernului;

i) asigură stenografierea lucrărilor plenului Senatului şi a şedinţelor comune ale celor două Camere, după caz, şi pregăteşte stenogramele în vederea publicării lor în Monitorul Oficial;

j) elaborează Buletinul informativ al Senatului;

k) asigură condiţiile necesare desfăşurării activităţii comisiilor permanente şi acordă asistenţă de specialitate pentru buna desfăşurare a lucrărilor acestora;

l) elaborează studii, sinteze şi analize comparative asupra unor probleme din domeniul legislativ, economic, social, la solicitarea Biroului permanent, a comisiilor permanente, a grupurilor parlamentare şi a Secretarului general;

m) gestionează, întreţine în utilizare curentă şi dezvoltă fondul de carte şi de alte tipuri de publicaţii ale bibliotecii Senatului;

n) transmite listele privind prezenţa senatorilor la şedinţele Senatului către Departamentul pentru informatică, buget, contabilitate şi logistică;

o) îndeplineşte orice alte sarcini încredinţate de Biroul permanent sau de Secretarul general al Senatului.

Art.30 .- Direcţia proceduri parlamentare, sinteză şi evidenţă legislativă are următoarele atribuţii:

a) primeşte proiectele de lege şi propunerile legislative, avizele şi rapoartele comisiilor permanente, precum şi alte acte şi documente, în original;

b) ţine evidenţa iniţiativelor legislative, a legilor, a hotărârilor adoptate de Senat sau de cele două Camere ale Parlamentului, a deciziilor Preşedintelui Senatului, a moţiunilor, a sesizărilor de neconstituţionalitate adresate Curţii Constituţionale, a apelurilor, mesajelor şi a altor acte politice adoptate de Parlament în sistem informatizat;

c) furnizează date de sinteză privind activitatea legislativă;

d) informează Biroul permanent cu privire la proiectele de lege şi propunerile legislative înregistrate la Senat şi face propuneri pentru sesizarea comisiilor permanente, pentru întocmirea raportului sau avizului;

e) participă la şedinţele comisiilor permanente şi acordă asistenţa de specialitate necesară întocmirii avizelor şi rapoartelor;

f) asigură informarea şi documentarea de specialitate a comisiilor;

g) întocmeşte documentarul referitor la stadiul dezbaterii şi avizării proiectelor de lege şi propunerilor legislative, în vederea elaborării lucrărilor de sinteză şi a informării Biroului permanent;

h) asigură redactarea legilor, potrivit normelor de tehnică legislativă, în raport cu voinţa legiuitorului, dactilografierea şi colaţionarea textelor legislative;

i) transmite legile adoptate, după caz, la Camera Deputaţilor, pentru dezbatere şi adoptare sau la Guvern, pentru informare;

j) întocmeşte note, sinteze şi alte lucrări de specialitate cu privire la procedura legislativă, la interpretarea legii sau a Regulamentului Senatului, la solicitarea Secretarului general sau a Biroului permanent al Senatului;

k) pregăteşte, pentru predarea la arhivă, lucrările pe care le are în păstrare.

(1) Serviciul sinteză, evidenţă şi baze de date legislative are, în principal, următoarele atribuţii:

a) elaborează, pentru Biroul permanent, lucrări de evidenţă şi sinteză a activităţii legislative: proiectele de lege înregistrate la Senat pentru informare/dezbatere, proiectul de sesizare a comisiilor, agenda comisiilor, sinteza activităţii plenului Senatului;

b) întocmeşte adresele la iniţiativele legislative pentru sesizarea comisiilor permanente competente, pentru avizul Consiliului Legislativ şi al Consiliului Economic şi Social, precum şi pentru informarea Guvernului, după caz;

c) ţine evidenţa proiectelor de lege şi a propunerilor legislative înregistrate la Senat şi urmăreşte traseul parcurs de acestea, de la înregistrare până la publicarea în Monitorul Oficial;

d) ţine evidenţa componenţei nominale a comisiilor Senatului şi ale Parlamentului, a grupurilor parlamentare, a senatorilor şi a modificărilor intervenite în timpul exercitării mandatului şi le aduce la cunoştinţa Biroului permanent şi a serviciilor interesate;

e) ţine evidenţa moţiunilor înregistrate la Senat;

f) ţine evidenţa modificărilor în legislaţie;

g) ţine evidenţa membrilor Guvernului şi a instituţiilor centrale;

h) furnizează date de sinteză privind activitatea legislativă, pentru: Buletinul informativ al Senatului, organizarea conferinţelor de presă ale Preşedintelui Senatului, precum şi ori de câte ori acestea sunt solicitate;

i) elaborează Buletinul legislativ al Senatului, la finele fiecărei sesiuni.

j) informatizează activitatea Departamentului legislativ, în colaborare cu Direcţia pentru informatizarea activităţii parlamentare; în acest scop, întreţine bazele de date legislative existente (LEGIS, COMISII, MOŢIUNI, SENATORI), proiectează/reproiectează baze de date legislative, propune achiziţionarea soluţiilor informatice cele mai potrivite specificului activităţii Departamentului legislativ;

k) face propuneri pentru îmbunătăţirea sistemului informaţional la nivelul Departamentului legislativ;

l) constituie arhiva electronică a Departamentului legislativ, utilizând soluţiile tehnice existente; propune achiziţionarea echipamentelor necesare;

m) organizează, la nivelul Departamentului legislativ, cursuri de instruire a personalului, privitoare la modul de utilizare a informaţiilor din bazele de date proiectate de acest serviciu, disponibile pe reţeaua Senatului.

(2) Serviciul pentru pregătirea, urmărirea şi evidenţa lucrărilor comisiilor are următoarele atribuţii:

a) pregăteşte lucrările pentru şedinţele de constituire a comisiilor şi a birourilor acestora;

b) primeşte proiectele de lege, propunerile legislative şi amendamentele depuse şi le transmite la comisii;

c) întocmeşte, cu acordul preşedintelui, proiectul ordinii de zi a şedinţelor şi al programului de activitate al comisiei, pe care îl difuzează membrilor comisiei;

d) participă, cu acordul biroului comisiei, la şedinţele comisiilor şi acordă asistenţa de specialitate necesară întocmirii avizelor şi rapoartelor;

e) redactează rapoartele, avizele şi alte materiale, asigurând colaţionarea şi multiplicarea acestora;

f) transmite rapoartele, avizele şi alte materiale întocmite de comisii la Biroul permanent;

g) întocmeşte documentarul referitor la stadiul dezbaterii şi avizării proiectelor de lege şi propunerilor legislative, în vederea elaborării lucrărilor de sinteză şi a informării, preşedinţilor de comisii, Biroului permanent şi Guvernului;

h) asigură lucrările tehnice cu ocazia audierii în comisii a candidaţilor propuşi a fi aleşi sau numiţi de către Parlament în diferite funcţii;

i) participă, la solicitarea preşedintelui comisiei, la realizarea unor anchete efectuate de comisie, la cererea Biroului permanent sau a plenului Senatului;

j) ţine evidenţa lucrărilor comisiei şi a publicaţiilor pentru care se asigură abonamente din bugetul Senatului;

k) răspunde de realizarea activităţii de constituire a arhivei curente atât la nivelul fiecărei comisii, cât şi la nivelul serviciului, potrivit legii;

l) îndeplineşte şi alte sarcini de specialitate impuse de activitatea curentă a comisiei sau în relaţiile cu alte comisii permanente, cu ministere şi alte organe ori instituţii publice sau private.

(3) Serviciul tehnic legislativ are următoarele atribuţii:

a) urmăreşte dezbaterea generală şi dezbaterea pe articole a proiectelor de lege şi a propunerilor legislative pe întreg procesul legislativ, asigură redactarea legii în raport cu voinţa legiuitorului şi în conformitate cu normele de tehnică legislativă;

b) asigură organizarea desfăşurării şedinţelor de mediere, cu consultarea preşedinţilor comisiilor permanente; participă la lucrările comisiilor de mediere şi redactează raportul comisiei de mediere, în conformitate cu soluţiile stabilite de aceasta;

c) urmăreşte modul de adoptare a rapoartelor comisiilor de mediere şi redactează forma finală a legii, în urma adoptării raportului de mediere în cele două Camere;

d) întocmeşte note destinate comisiilor permanente care examinează în fond proiectele de lege sau propunerile legislative cu privire la forma pe care trebuie să o îmbrace proiectul de lege ori propunerea legislativă, în virtutea exigenţelor constituţionale, de corelare cu legislaţia existentă şi de tehnică legislativă;

e) acordă asistenţă de specialitate, la solicitarea senatorilor, referitor la fundamentarea propunerilor legislative şi la redactarea din punct de vedere al tehnicii legislative a acestora;

f) întocmeşte, la cererea Biroului permanent, note privitoare la interpretarea legii sau a regulamentelor în probleme de procedură parlamentară;

g) întocmeşte note, memorandum-uri şi alte materiale cu privire la procedura legislativă;

h) colaborează cu iniţiatorul şi cu serviciile similare de la Camera Deputaţilor pentru redactarea formei finale a proiectelor de lege, în vederea promulgării, precum şi cu Monitorul Oficial, în vederea publicării sau a republicării acestora, după caz;

i) asigură secretariatul tehnic necesar procesului de validare a senatorilor;

j) pregăteşte lucrările necesare alegerii Biroului permanent al Senatului, la începutul fiecărei sesiuni, şi întocmeşte hotărârea privind componenţa acestuia, în urma votului plenului;

k) pregăteşte lucrările necesare numirilor şi alegerilor în funcţii care, potrivit legii sau Regulamentului, sunt în competenţa Senatului;

l) ţine evidenţa cererilor de ridicare a imunităţii parlamentare şi întocmeşte actele necesare supunerii spre aprobare plenului Senatului.

Biroul colaţionare acte legislative are rolul de a pregăti şi colaţiona toate actele normative şi cu caracter politic adoptate de Senat, în raport cu voinţa legiuitorului şi în conformitate cu normele de tehnică legislativă.

Astfel, Biroul colaţionare acte legislative are următoarele atribuţii:

a) redactează şi colaţionează forma adoptată de Senat a proiectelor de lege cu care este sesizat, precum şi forma finală a legii, în vederea promulgării;

b) întocmeşte şi colaţionează rapoartele cuprinzând textele aflate în mediere sau în divergenţă pentru şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului;

c) organizează desfăşurarea şedinţelor de mediere şi redactează procesul-verbal al şedinţei, în conformitate cu soluţiile stabilite de comisie;

d) redactează şi colaţionează hotărârile, moţiunile, apelurile, declaraţiile şi alte acte cu caracter politic adoptate de Senat;

e) întocmeşte şi colaţionează forma pentru republicare a legii.

Art.31.- Direcţia pentru organizarea lucrărilor plenului Senatului , prin serviciile sale, are următoarele atribuţii:

a) pune la dispoziţie datele, informaţiile şi documentele necesare elaborării proiectului ordinii de zi şi al programului de lucru al plenului Senatului;

b) asigură multiplicarea şi distribuirea materialelor legislative şi a altor materiale necesare desfăşurării activităţii plenului Senatului;

c) ţine evidenţa generală a senatorilor şi asigură înregistrarea prezenţei acestora la şedinţele Senatului;

d) înregistrează şi ţine evidenţa cererilor şi a concediilor aprobate senatorilor, precum şi a absenţelor acestora la şedinţele Senatului şi întocmeşte situaţiile privind absenţele nemotivate, pe care le înaintează serviciilor interesate şi grupurilor parlamentare;

e) colaborează cu serviciile similare de la Camera Deputaţilor şi de la Guvern pentru buna desfăşurare a lucrărilor plenului Senatului şi a şedinţelor comune ale celor două Camere ale Parlamentului;

f) ţine evidenţa interpelărilor şi întrebărilor formulate de senatori şi urmăreşte răspunsurile Guvernului;

g) asigură stenografierea lucrărilor plenului Senatului şi ale şedinţelor comune ale celor două Camere ale Parlamentului şi pregăteşte stenogramele pentru publicarea lor în Monitorul Oficial;

h) asigură constituirea arhivei curente a direcţiei, potrivit legii;

i) îndeplineşte orice alte atribuţii din dispoziţia şefului de departament şi a Secretarului general.

Serviciul pentru asigurarea lucrărilor plenului Senatului are următoarele atribuţii :

a) ţine evidenţa componenţei nominale a comisiilor Senatului şi ale Parlamentului, a grupurilor parlamentare, precum şi evidenţa senatorilor pe circumscripţii electorale şi grupuri parlamentare;

b) asigură afişarea ordinii de zi, a moţiunilor, a moţiunilor de cenzură, precum şi a interpelărilor şi întrebărilor la locul stabilit;

c) pregăteşte mapa pentru preşedintele de şedinţă;

d) ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor necesare în sala de şedinţe pentru desfăşurarea lucrărilor Senatului;

e) asigură condiţiile tehnice pentru exprimarea votului, în raport cu modalitatea de vot hotărâtă;

f) ţine evidenţa generală a senatorilor (alfabetic, pe circumscripţii electorale, pe partide şi formaţiuni politice, grupuri parlamentare etc.) şi a schimbărilor survenite pe timpul exercitării mandatului;

g) asigură înregistrarea prezenţei senatorilor la şedinţele Senatului şi informarea preşedintelui de şedinţă asupra cvorumului;

h) înregistrează şi ţine evidenţa cererilor şi a concediilor aprobate senatorilor, precum şi a absenţelor acestora de la şedinţele Senatului sau de la cele comune cu Camera Deputaţilor;

i) asigură accesul invitaţilor în sala de şedinţă;

j) asigură multiplicarea, în numărul necesar de exemplare, a proiectelor şi propunerilor legislative, a rapoartelor ce se prezintă Senatului sau Parlamentului, a propunerilor de numiri şi alegeri în funcţii, potrivit legii, pe care le distribuie senatorilor;

k) transmite în vederea multiplicării, rapoartele întocmite de comisiile Senatului şi de comisiile comune cu Camera Deputaţilor, pe care le distribuie senatorilor;

l) transmite spre multiplicare şi distribuie senatorilor şi Guvernului ordinea de zi şi programul de lucru al Senatului;

m) asigură difuzarea monitoarelor oficiale, a colecţiilor de legi, precum şi a altor materiale;

n) îndeplineşte orice alte atribuţii, din dispoziţia directorului sau a şefului de departament.

 

(2) Serviciul interpelări, întrebări şi stenograme are următoarele atribuţii:

a) ţine evidenţa interpelărilor şi întrebărilor în ordinea prezentării lor în şedinţele Senatului şi le transmite Guvernului;

b) urmăreşte primirea răspunsurilor la interpelările şi întrebările formulate în şedinţele Senatului, informează Biroul permanent şi asigură difuzarea acestora către senatori;

c) întocmeşte note, sinteze şi alte materiale cu privire la întrebări şi interpelări;

d) ţine evidenţa declaraţiilor politice formulate de senatori în plenul Senatului;

e) pregăteşte forma finală a stenogramelor ce se publică în Monitorul Oficial al României, asigurând din punct de vedere gramatical şi ortografic acurateţea textelor acestora şi exactitatea transcrierii lor în conformitate cu înregistrarea de pe banda magnetică;

f) transmite stenogramele plenului Senatului şi ale şedinţelor comune ale celor două Camere, spre publicare, la Monitorul Oficial;

g) redactează sumarul şedinţelor Senatului şi ale şedinţelor comune ale celor două Camere ale Parlamentului, după caz, şi îl transmite, odată cu stenogramele, la Monitorul Oficial, pentru publicare;

h) furnizează datele şi informaţiile rezultate din stenograme, necesare redactării formei finale a proiectului de lege, precum şi pentru întocmirea unor documente, sinteze, note;

i) ţine legătura cu Monitorul Oficial, în vederea publicării stenogramelor;

j) păstrează, în sistem informatizat, stenogramele şedinţelor Senatului sau ale şedinţelor comune ale Camere Deputaţilor şi Senatului, după caz;

k) asigură arhivarea, potrivit legii, a originalelor stenogramelor, interpelărilor şi a răspunsurilor la acestea, precum şi a declaraţiilor politice;

l) pune la dispoziţia senatorilor şi deputaţilor, la cerere, intervenţiile acestora din cadrul şedinţelor plenului Senatului sau a şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, după caz;

m) îndeplineşte orice alte atribuţii din dispoziţia directorului sau a şefului de departament.

Biroul stenografi:

a) organizează şi asigură stenografierea şedinţelor prin programarea stenografilor la şedinţele plenului Senatului, ale celor două Camere ale Parlamentului, ale Biroului permanent al Senatului ale Birourilor permanente reunite, precum şi a unor comisii permanente, la cerere;

b) urmăreşte înregistrarea pe bandă magnetică şi casete, a şedinţelor şi asigură stenografierea şi verificarea transcrierii dezbaterilor din şedinţele Senatului şi ale şedinţelor comune ale celor două Camere ale Parlamentului, după caz;

c) asigură confruntarea cu banda magnetică a stenogramelor şedinţelor în plen ale Senatului şi ale şedinţelor comune ale celor două Camere ale Parlamentului;

d) asigură înregistrarea, pe dischetă, a diverselor intervenţii din cadrul şedinţelor, la solicitarea senatorilor sau a grupurilor parlamentare;

e) pune la dispoziţia deputaţilor, la cerere, intervenţiile acestora în şedinţele comune ale celor două Camere;

f) asigură, la cererea senatorilor, condiţiile necesare pentru examinarea exactităţii stenogramei cu banda magnetică, înainte de publicarea în Monitorul Oficial, şi le eliberează copii după stenograme;

g) ţine legătura cu serviciile similare din structura Camerei Deputaţilor pentru pregătirea stenografierii şedinţelor comune.

Art.32.- Direcţia informare şi documentare are următoarele atribuţii:

a) pune la dispoziţia senatorilor, a Biroului permanent şi a comisiilor permanente, a grupurilor parlamentare şi a celorlalte departamente din Senat, la cererea acestora, informaţii, sinteze documentare, lucrări de specialitate şi alte materiale necesare activităţii legislative;

b) elaborează studii, sinteze şi analize comparative asupra unor probleme din domeniul legislativ, economic, social, la solicitarea Biroului permanent, a comisiilor permanente, a grupurilor parlamentare, a şefului de departament sau a Secretarului general;

c) elaborează analize de drept comparat asupra unor probleme legislative de larg interes, la solicitarea Biroului permanent, a grupurilor parlamentare, a comisiilor permanente şi a Secretarului general;

d) gestionează materialele informative transmise la Senat de către instituţiile publice din ţară, precum şi materialele transmise de către parlamentele altor ţări şi instituţii interparlamentare internaţionale şi elaborează buletine şi sinteze tematice referitoare la aceste materiale;

e) asigură schimbul de materiale informative referitoare la activităţile legislative şi parlamentare ale Senatului cu compartimentele similare din parlamentele altor ţări;

f) elaborează proiectele planurilor anuale de schimburi reciproce de materiale informative legislative şi parlamentare;

g) traduce unele materiale documentare, în limba română, necesare activităţii parlamentare, la solicitarea Biroului permanent, a grupurilor parlamentare, a comisiilor permanente şi a Secretarului general;

h) asigură unele informaţii necesare sistemului de pagină WEB a Senatului şi predarea acestora la termenele stabilite;

i) valorifică, în beneficiul Senatului, potenţialul internaţional de informaţii legislative şi parlamentare oferit de sistemul INTERNET;

j) elaborează şi asigură materiale de prezentare a activităţii Senatului în limbi de circulaţie internaţională, în vederea schimbului de informaţii cu parlamentele altor ţări;

k) colaborează cu compartimentele de informare-documentare din parlamentele altor ţări şi din instituţiile parlamentare internaţionale, precum şi cu compartimentele şi instituţiile de informare-documentare autohtone;

l) participă la organizarea de conferinţe, seminarii, simpozioane, întâlniri interne şi internaţionale cu teme din domeniul parlamentar;

m) răspunde de realizarea activităţii de constituire a arhivei curente a direcţiei, potrivit legii;

n) îndeplineşte orice alte atribuţii din dispoziţia şefului de departament sau a Secretarului general.

Art.33.- Biblioteca:

a) gestionează, întreţine în utilizarea curentă şi dezvoltă fondul de carte şi de alte tipuri de publicaţii ale bibliotecii Senatului;

b) organizează serviciile de bibliotecă pentru buna deservire a senatorilor, a membrilor Biroului permanent, a grupurilor parlamentare, a comisiilor permanente şi a salariaţilor din serviciile Senatului;

c) elaborează şi difuzează, informatizat, buletinul bibliografic trimestrial al cărţilor intrate în bibliotecă;

d) elaborează şi difuzează, informatizat, buletinul analitic (lunar) cu articole din publicaţiile periodice referitoare la activităţile legislative şi parlamentare;

e) încarcă, actualizează şi menţine în exploatare curentă baza de date TINLIB a bibliotecii Senatului, prin prelucrarea în conţinut a cărţilor şi publicaţiilor;

f) colaborează cu biblioteca Camerei Deputaţilor, cu Biblioteca de Stat şi cu alte biblioteci din ţară, care prezintă interes pentru documentarea legislativă şi parlamentară;

g) realizează comunicaţii informatizate cu bibliotecile autohtone şi ale altor parlamente;

h) colaborează şi realizează schimbul de cărţi şi publicaţii cu bibliotecile altor parlamente.

 

CAPITOLUL VI

DEPARTAMENTUL PENTRU INFORMATICĂ, BUGET, CONTABILITATE ŞI LOGISTICĂ

 

Art.34.- (1) Departamentul pentru Informatică, Buget, Contabilitate şi Logistică organizează condiţiile şi asigură fondurile necesare pentru desfăşurarea activităţii Senatului.

(2) În acest scop, Departamentul pentru Informatică, Buget, Contabilitate şi Logistică îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) gestionează patrimoniul Senatului;

b) elaborează bugetul Senatului şi întocmeşte execuţia bugetară anuală;

c) asigură şi răspunde pentru utilizarea raţională şi eficientă a fondurilor alocate pentru activitatea curentă şi pentru investiţii;

d) asigură informatizarea activităţii parlamentare şi logistica necesară Senatului;

e) administrează bazele de date specifice activităţilor parlamentare şi a sistemului de pagini WEB cu informaţii publice referitoare la activitatea Senatului, puse la dispoziţia utilizatorilor prin INTERNET;

f) asigură şi pregăteşte spaţiile şi dotarea necesară pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii Senatului;

g) asigură desfăşurarea în bune condiţii a activităţii birourilor senatoriale, atât din punct de vedere logistic cât şi din punct de vedere financiar;

h) asigură mijloace de transport auto pentru activităţile curente din sediul central al Senatului şi de la birourile senatoriale, cât şi pentru acţiunile de protocol organizate de Senat;

i) colaborează cu alte instituţii administrative pentru realizarea unor activităţi tehnice, economice sau administrative;

j) îndeplineşte orice alte sarcini încredinţate de Secretarul general al Senatului sau de Biroul permanent.

Art.35.- Direcţia informatizarea activităţilor parlamentare are următoarele atribuţii:

a) introduce, aplică şi utilizează noile tehnologii din domeniul tehnologiei informaţiilor în sistemul informatic din Senat;

b) stabileşte politicile de securitate la nivelul reţelei de calculatoare a Senatului, a calculatoarelor de tip server şi a aplicaţiilor informatice;

c) elaborează, în colaborare cu serviciile din Senat, cerinţele informaţionale pentru optimizarea şi informatizarea activităţilor parlamentare;

d) elaborează proiecte, caiete de sarcini, sisteme de programe, programe pentru baze de date şi aplicaţii informatice parlamentare;

e) administrează bazele de date aflate în exploatare în Senat;

f) proiectează, organizează, implementează, menţine în funcţiune şi dezvoltă sistemul de pagini WEB cu informaţii publice referitoare la activitatea Senatului;

g) informatizează activităţile birourilor senatoriale şi le interconectează la reţeaua Senatului pentru asigurarea accesului la bazele de date specifice ale Senatului;

i) organizează cursuri intensive şi acordă asistenţă tehnică în însuşirea de către senatori şi personalul din serviciile Senatului a tehnicilor de lucru cu calculatorul electronic. Elaborează şi difuzează instrucţiunile tehnice pentru utilizarea produselor informatice hard şi soft.

(1) Serviciul baze de date şi aplicaţii informatice parlamentare:

a) elaborează, în colaborare cu serviciile din Senat, cerinţele informaţionale pentru optimizarea şi informatizarea activităţii parlamentare;

b) elaborează proiecte, caiete de sarcini, sisteme de programe, programe pentru baze de date şi aplicaţii informatice parlamentare;

c) organizează cursuri intensive şi acordă asistenţă tehnică în însuşirea de către senatori şi personalul din serviciile Senatului, a tehnicilor de lucru cu calculatorul electronic; elaborează şi difuzează instrucţiunile tehnice pentru utilizarea produselor informatice hard şi soft;

d) asigură perfecţionarea profesională a specialiştilor din cadrul Direcţiei pentru informatizarea activităţii parlamentare;

e) colaborează cu alte instituţii de profil pentru realizarea, într-o concepţie sistemică, a bazelor de date şi aplicaţiilor informatice legislative şi parlamentare;

f) colaborează cu serviciile din Senat pentru experimentarea, implementarea, menţinerea în exploatare şi dezvoltarea bazelor de date şi aplicaţiilor informatice din Senat;

g) proiectează, organizează, implementează, menţine în funcţiune şi dezvoltă sistemul de pagini WEB cu informaţii publice referitoare la activitatea Senatului;

h) publică în Internet/Intranet, prin intermediul serviciului WEB:

stenogramele şedinţelor plenului Senatului, Camerei Deputaţilor şi şedinţelor comune;

informaţiile despre stadiul actual şi istoricul iniţiativelor legislative din Senat;

documentele legislative asociate iniţiativelor legislative;

informaţiile privind întrebările şi interpelările formulate de senatori;

i) instalează, configurează şi administrează următoarele categorii de servere:

servere de aplicaţii

servere pentru bazele de date

servere pentru WEB

servere de fişiere

serverul pentru biblioteca TINLIB

 

(2) Biroul reţea Senat şi ingineri de sistem:

a) gestionează fişierul cu produse informatice din Senat, asigură întreţinerea tehnică şi dezvoltarea reţelei de microcalculatoare a Senatului;

b) realizează interconectarea birourilor senatoriale la reţeaua Senatului, pentru asigurarea accesului la bazele de date specifice ale Senatului;

c) asigură asistenţă tehnică de specialitate utilizatorilor de produse informatice din cadrul Senatului;

d) actualizează, anual, concepţia de realizare a sistemului informatic integrat al Senatului;

e) instalează, configurează şi administrează următoarele categorii de calculatoare de tip server:

Servere pentru poşta electronică

Servere de nume pentru Internet

Servere de domeniu pentru Intranet

f) instalează, configurează şi administrează echipamentele de comunicaţie din cadrul reţelei locale de calculatoare a Senatului, de tip Router, Hub, Switch;

g) administrează traseele de comunicaţie pentru Reţeaua de calculatoare a Senatului;

h) asigură perfecţionarea profesională a specialiştilor din cadrul Direcţiei pentru informatizarea activităţii parlamentare;

i) defineşte şi implementează strategiile de securitate şi protecţie pentru toate resursele din cadrul reţelei de calculatoare a Senatului.

Art.36.- Direcţia buget – finanţe şi contabilitate are, în principal, următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea de elaborare a proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli al Senatului;

b) asigurară fondurile necesare pentru desfăşurarea activităţii Senatului;

c) utilizează şi gestionează mijloacele materiale şi băneşti;

d) întocmeşte execuţia bugetară prin respectarea normelor legale şi încadrarea în prevederile anuale aprobate.

(1) Serviciul buget şi contabilitate:

a) elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al Senatului, în colaborare cu celelalte compartimente din serviciile Senatului, potrivit planului de achiziţii, normelor de consum şi notelor de calcul şi fundamentare pentru fiecare element din structura clasificaţiei bugetare;

b) transmite Ministerului Finanţelor Publice proiectul bugetului Senatului şi urmăreşte ca acesta să fie inclus în proiectul bugetului de stat, potrivit legii;

c) întocmeşte repartizarea pe trimestre a creditelor bugetare aprobate prin lege;

d) face propuneri de virare a creditelor bugetare, în cadrul bugetului aprobat, începând cu trimestrul III şi urmăreşte ca acestea să fie vizate şi aprobate conform competenţelor legale;

e) întocmeşte documentele pentru deschiderea lunară a creditelor bugetare, depunerea acestora la Ministerul Finanţelor Publice şi urmăreşte ca sumele aprobate să ajungă la timp în conturile Senatului;

f) întocmeşte lunar monitorizarea cheltuielilor de personal;

g) determină volumul mijloacelor financiare lunare şi elaborează documentaţiile cerute de lege necesare realizării programului de investiţii aprobat;

h) elaborează şi depune la Ministerul Finanţelor Publice inventarul anual privind bunurile din domeniul public al statului;

i) execută centralizarea planului de achiziţii la nivelul instituţiei şi urmăreşte execuţia acestuia trimestrial şi anual;

j) verifică şi avizează, pentru control financiar preventiv, în faza de angajare şi de plată, toate documentele care cuprind sau din care derivă operaţiuni patrimoniale privind modul de constituire, administrare şi utilizare a fondurilor prevăzute în bugetul Senatului, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului, utilizarea şi gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti, cele din care derivă drepturi şi obligaţii faţă de persoanele juridice şi fizice, precum şi instrumentele de plată întocmite ca urmare a efectuării operaţiunilor respective;

k) întocmeşte note contabile pentru înregistrarea în conturile contabile a operaţiunilor bugetare efectuate;

l) întocmeşte balanţe de verificare sintetice şi analitice pentru operaţiunile bugetare reflectate în contabilitate;

m) organizează şi ţine evidenţa patrimoniului, potrivit legii;

n) urmăreşte reflectarea în contabilitate a debitelor create şi provenite din drepturi de personal, cheltuieli materiale şi servicii, precum şi lichidarea acestora;

o) analizează şi întocmeşte raportul de gestiune trimestrial şi anual şi îl supune examinării şi aprobării, potrivit reglementărilor legale;

p) elaborează ordine de inventariere, numirea comisiilor şi realizarea efectivă a acestora, primeşte listele de inventariere privind integritatea patrimoniului, stabileşte diferenţele faţă de situaţia scriptică şi întocmeşte raportul de gestiune a patrimoniului;

r) gestionează arhiva contabilă şi răspunde de păstrarea, conform legii, a documentelor contabile;

s) răspunde de aplicarea normelor legale privind finanţele publice, de conducerea contabilităţii şi a controlului financiar preventiv;

t) întocmeşte şi predă arhiva serviciului, potrivit legii.

(2) Serviciul salarizare:

a) aplică prevederile legale cu privire la sistemul de salarizare şi răspunde de respectarea acestora;

b) fundamentează cheltuielile de personal în vederea elaborării bugetului de cheltuieli al Senatului şi răspunde de respectarea defalcării pe destinaţii a fondului de salarii aprobat;

c) întocmeşte statele de plată pentru:

– indemnizaţiile senatorilor;

– diurna de deplasare la lucrările Parlamentului;

– decontarea carburanţilor în cazul deplasării senatorilor cu maşina proprietate personală la Parlament (dus-întors);

– decontarea cazării particulare în cazul senatorilor care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti;

d) întocmeşte statele de plată privind drepturile salariale ale personalului din serviciile Senatului şi de la birourile senatoriale, calculează drepturile de concedii medicale, concedii de odihnă, compensarea în bani a concediilor neefectuate, ore suplimentare şi de noapte;

e) întocmeşte state de plată pentru colaboratorii externi;

f) calculează deconturile de deplasare în teritoriu ale senatorilor şi ale personalului birourilor senatoriale;

g) întocmeşte centralizatorul statelor de salarii, calculează obligaţiile Senatului faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondul de sănătate, fondul de şomaj şi emite ordinele de plată pentru aceste obligaţii;

h) întocmeşte situaţiile privind plata drepturilor salariale către Trezoreria Statului, precum şi planificarea lunară a cheltuielilor de personal;

i) întocmeşte fişele individuale de evidenţă a salariilor;

j) calculează şi propune repartizarea fondului de premiere trimestrial şi premiul anual în funcţie de bugetul aprobat;

k) stabileşte coeficienţii de deducere suplimentară în funcţie de datele înscrise în fişa fiscală a fiecărui salariat;

l) elaborează fişele fiscale FF1 pentru veniturile din salarii la funcţia de bază şi FF2 pentru alte venituri decât cele de la funcţia de bază, pentru întreg personalul Senatului şi pentru colaboratorii externi;

m) efectuează regularizarea anuală a impozitului pe salarii conform legii;

n) transmite lunar Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat ;

o) întocmeşte dări de seamă statistice privind cheltuielile de personal şi declaraţia privind obligaţiile de plată la Fondul de asigurări de sănătate;

p) întocmeşte şi predă arhiva serviciului, potrivit legii.

(3) Serviciul trezorerie şi plan valutar:

a) participă la fundamentarea proiectului bugetului de cheltuieli al Senatului împreună cu Serviciul buget şi contabilitate;

b) urmăreşte operativ, în fiecare zi, repartizarea cheltuielilor efective pe capitole şi articole bugetare în vederea încadrării în deschiderile de credite;

c) întocmeşte planul valutar pe destinaţii de folosire a acestuia împreună cu celelalte servicii ale Senatului;

d) elaborează devizele estimative de cheltuieli – aferente acţiunilor de relaţii externe, pe baza normativelor în vigoare şi a notelor de fundamentare elaborate de Direcţia relaţii parlamentare externe şi le supune aprobării Biroului permanent al Senatului;

e) efectuează, după caz, corectarea devizelor estimative de cheltuieli prevăzute la lit.d), înainte sau după aprobarea Biroului permanent al Senatului pe baza referatelor explicative elaborate de Direcţia relaţii parlamentare externe; devizul corectat şi referatul explicativ sunt supuse aprobării Biroului permanent;

f) asigură rezervarea locurilor pentru transportul în trafic internaţional şi propune compania de transport şi ruta de transport cea mai avantajoasă, în colaborare cu Direcţia de relaţii parlamentare externe;

g) achiziţionează biletele de avion sau tren pe rute externe;

h) predă diurnele în valută şi biletele de transport conform devizului aprobat individual fiecărei persoane care se deplasează în străinătate sau gestionarului de fonduri împuternicit prin referat (memorandum);

i) primeşte şi verifică decontul de cheltuieli, îl supune aprobării şi îl înregistrează în evidenţa contabilă;

j) urmăreşte operativ, pe număr de zile pe fiecare senator şi angajat al Senatului, toate cheltuielile efective în valută cu corespondenţa în lei pentru deplasările externe;

k) gestionează documentele aprobate şi le arhivează, împreună cu decontul de cheltuieli şi anexele acestuia;

l) întocmeşte devizele interne şi le supune aprobării, pentru vizitele unor delegaţii parlamentare străine care efectuează vizite în România, precum şi cu ocazia vizitelor unor oaspeţi străini la Senat;

m) ţine evidenţa operativă a acestor devize şi verifică respectarea baremurilor de cheltuieli;

n) întocmeşte ordinele de plată aferente plăţilor Senatului, obţine viza de control financiar preventiv, şi le înaintează, împreună cu borderoul aferent, la Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică a municipiului Bucureşti;

o) verifică şi avizează documentaţiile privind cheltuielile de transport, diurnă şi cazare în teritoriu ale personalului angajat al Senatului;

p) aplică şi încasează penalizările stabilite prin lege;

r) întocmeşte documentele necesare ordonanţării plăţilor din buget în lei şi valută;

s) întocmeşte documentele necesare pentru ridicarea şi depunerea numerarului de la bancă, pentru procurarea şi ridicarea valutei pentru deplasările externe;

ş) ţine evidenţa plăţilor de casă, pe baza notelor contabile de bancă şi casă, pe măsura efectuării acestora;

t) asigură zilnic, prin casierie, drepturile în numerar cuvenite senatorilor şi personalului Senatului, precum şi valuta necesară, după caz; încasează orice venituri cuvenite bugetului;

ţ) întocmeşte documentele şi urmăreşte plata cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale la care este afiliat Parlamentul României;

u) colaborează cu Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor Publice, Banca Comercială Română şi Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică a municipiului Bucureşti;

v) organizează şi ţine evidenţele operative şi financiare specifice serviciului;

w) întocmeşte şi predă arhiva serviciului, în condiţiile legii.

Art.37.- Direcţia tehnică – administrativă, prin serviciile sale, îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) asigură şi pregăteşte spaţiile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii Senatului;

b) întocmeşte, împreună cu celelalte direcţii, planul fizic şi valoric privind dotarea cu bunuri necesare activităţii Senatului şi se preocupă de achiziţionarea acestora;

c) organizează activitatea de aprovizionare cu materiale şi stabileşte măsuri pentru depozitarea şi distribuirea acestora, conform normelor şi nevoilor de consum;

d) propune, în bugetele anuale ale Senatului, fondurile necesare pentru aprovizionarea cu utilaje, piese şi materiale necesare funcţionării acestora;

e) asigură şi răspunde de buna funcţionare a aparaturii şi instalaţiilor din dotarea Senatului, prin încheierea de contracte de service, contracte de lucrări şi altele asemenea;

f) verifică şi avizează situaţiile de plată şi facturile emise pentru achitarea lucrărilor şi prestaţiilor;

g) avizează, în privinţa realităţii, regularităţii şi legalităţii, efectuarea operaţiunilor patrimoniale, reieşite din activitatea direcţiei;

h) stabileşte măsurile pentru dotarea şi instalarea telefoanelor obişnuite, speciale şi mobile, verifică şi avizează notele de plată;

i) asigură funcţionarea în bune condiţii a tuturor instalaţiilor din sediul Senatului, prin executarea tuturor lucrărilor de întreţinere tehnică, cu personal propriu sau prin alte unităţi;

j) stabileşte măsurile necesare pentru păstrarea şi conservarea obiectelor de inventar şi repararea acestora;

k) organizează evidenţa bunurilor de inventar, conform registrului de inventariere, le repartizează conform aprobărilor şi urmăreşte folosirea acestora în bune condiţii;

l) participă la efectuarea inventarierii bunurilor din gestiunea Senatului; face propuneri pentru declasarea şi casarea bunurilor uzate fizic sau moral şi înlocuirea acestora;

m) asigură înregistrarea pe suport magnetic a lucrărilor şedinţelor în plen, ale comisiilor de specialitate şi a altor acţiuni organizate de Senat;

n) păstrează documentaţia clădirii în care îşi desfăşoară activitatea Senatul, precum şi toate documentele privind modul de repartizare şi utilizare a spaţiilor din dotarea acestuia;

o) răspunde de realizarea activităţii de constituire a arhivei curente a direcţiei, potrivit legii.

(1) Serviciul tehnic îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) asigură buna funcţionare a aparaturii din dotarea Senatului prin acţiuni proprii şi în colaborare cu unităţi specializate, prin încheierea de contracte de lucrări;

b) întocmeşte grafice şi planuri de revizii tehnice periodice pentru aparatura din dotarea Senatului;

c) participă la elaborarea planurilor anuale de aprovizionare, cu propuneri pentru contracte de servicii, reparaţii, execuţie de lucrări, piese de schimb şi consumabile pentru aparatura din dotarea Senatului;

d) asigură derularea, conform prevederilor, a contractelor de lucrări referitoare la aparatura şi instalaţiile tehnice din dotarea Senatului;

e) face propuneri pentru planul fizic şi valoric privind dotarea cu bunuri necesare activităţii Senatului;

f) face propuneri privind comisiile pentru achiziţia de bunuri şi servicii din domeniul propriu de activitate şi asigură desfăşurarea corespunzătoare a acesteia potrivit normelor legale;

g) organizează evidenţa şi arhivarea documentelor referitoare la achiziţia de bunuri şi servicii ;

h) colaborează cu Serviciul administrativ la depozitarea, distribuirea, inventarierea şi ţinerea evidenţei echipamentelor tehnice din dotarea Senatului;

i) asigură funcţionarea corespunzătoare a echipamentelor electronice de la sala Omnia (sonorizare, înregistrare audio, sistem video, sistem de vot);

j) asigură dotarea sălilor de conferinţe cu echipamentele necesare (sonorizare, înregistrare audio, traducere simultană);

k) organizează şi asigură desfăşurarea activităţilor de multiplicare şi legătorie.

Atelierul electronică, sonorizare, acustică şi înregistrare:

a) asigură înregistrarea audio a lucrărilor în plen ale Senatului şi ale comisiilor de specialitate;

b) asigură sonorizarea sălilor de conferinţe şi înregistrarea audio a activităţilor desfăşurate;

c) asigură verificarea, întreţinerea şi repararea sistemului electronic de votare de la sala Omnia;

d) asigură verificarea, întreţinerea şi repararea aparaturii audio/video;

e) asigură întreţinerea echipamentelor de sonorizare şi de conferinţe.

Atelierul multiplicare şi legătorie :

a) asigură buna funcţionare a echipamentelor de multiplicat din dotarea Senatului prin acţiuni proprii şi în colaborare cu unităţi specializate;

b) asigură multiplicarea materialelor legislative şi a altor materiale necesare desfăşurării lucrărilor în plen ale Senatului;

c) asigură multiplicarea materialelor legislative pentru reprezentanţii presei acreditaţi să participe la şedinţele Senatului;

d) asigură multiplicarea materialelor, de mare volum, necesare şedinţelor Biroului permanent;

e) asigură multiplicarea rapoartelor întocmite de comisiile de specialitate ale Senatului şi de comisiile de mediere pentru a fi distribuite la senatori;

f) asigură buna desfăşurare a activităţilor de legare, broşare şi capsare;

g) asigură legarea tuturor documentelor, care urmează a fi arhivate.

 

(2) Serviciul administrativ:

a) asigură pregătirea sălilor, saloanelor şi cabinetelor pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor de primire a delegaţiilor şi personalităţilor de către Biroul permanent şi de către comisiile Senatului;

b) asigură desfăşurarea activităţii de curăţenie, potrivit necesităţilor Senatului;

c) ţine evidenţa bunurilor din inventar şi le repartizează conform aprobărilor;

d) participă la efectuarea inventarierilor de bunuri şi face propuneri pentru declasarea şi casarea mijloacelor fixe sau obiectelor de inventar;

e) întocmeşte programe pentru executarea unor lucrări de reparaţii la construcţii şi instalaţii şi transmite comenzi pentru elaborări de documentaţii, în acest sens;

f) verifică şi propune, spre aprobare, situaţiile de lucrări şi confirmă dacă documentele de plată sunt conforme cu lucrările executate;

g) urmăreşte buna funcţionare a echipamentelor şi instalaţiilor ce fac obiectul contractului cu SAIPSAP şi intervine ori de câte ori este nevoie pentru ca acesta să-şi îndeplinească la timp toate obligaţiile contractuale;

h) asigură cazarea senatorilor care nu au domiciliul în Bucureşti, prin convenţii cu unităţi hoteliere din Capitală;

i) urmăreşte modul de gestionare a bunurilor şi stabileşte măsuri pentru păstrarea în bune condiţii a tuturor bunurilor din inventarul Senatului;

j) întocmeşte liste cu necesarul de materiale şi piese de schimb pentru desfăşurarea activităţii tehnice de întreţinere;

k) face propuneri pentru aprovizionarea cu materiale necesare activităţii administrative şi repartizarea acestora, conform normelor de consum;

l) întocmeşte grafice pentru executarea unor lucrări de reparaţie ale clădirii şi instalaţiilor aferente;

m) instruieşte şi îndrumă personalul tehnic şi administrativ pe linia protecţiei muncii şi prevenirii incendiilor, întocmeşte planul de măsuri privind dotarea cu mijloace PSI şi respectarea normelor în acest domeniu, păstrează în permanenţă legătura cu instituţiile statului din aceste domenii, participând la instructajele şi controalele periodice organizate de acestea;

n) întocmeşte necesarul de materiale de curăţenie pe baza normelor de consum;

o) stabileşte măsuri pentru colectarea şi evacuarea gunoaielor;

p) organizează şi urmăreşte recuperarea maculaturii şi predarea ei la unităţile colectoare;

r) asigură buna funcţionare a bufetelor din sediul Senatului şi a restaurantului;

s) asigură actualizarea şi publicarea periodică a agendei de telefoane a Senatului, împreună cu Direcţia resurse umane şi paşapoarte;

ş) urmăreşte încheierea convenţiilor cu Societatea de transport călători pe căile ferate şi TAROM referitoare la transportul intern al senatorilor, precum şi modul de decontare a cheltuielilor de transport;

t) răspunde de realizarea activităţii de constituire a arhivei curente a serviciului, potrivit legii.

(3) Serviciul aprovizionare:

a) întocmeşte planul de aprovizionare cu bunuri şi materiale necesare desfăşurării activităţii Senatului, pe baza solicitărilor de la departamente, direcţii şi servicii;

b) întocmeşte dosare de achiziţie şi emite comenzi pentru îndeplinirea planului de aprovizionare;

c) testează piaţa în vederea selectării celor mai convenabili furnizori;

d) asigură aprovizionarea cu piese de schimb electrice şi mecanice, conform planurilor aprobate;

e) asigură achiziţionarea, la cerere, a unor articole de protocol;

f) asigură depozitarea şi păstrarea în condiţii corespunzătoare a bunurilor achiziţionate;

g) ţine evidenţa stocurilor depozitate;

h) distribuie către departamente, direcţii şi servicii, bunuri, în conformitate cu aprobările şi normele de consum existente;

i) colaborează cu celelalte servicii din Direcţia tehnică-administrativă la inventarierea bunurilor din dotarea Senatului;

j) asigură comenzi pentru tipărituri (agende, calendare, cărţi de vizită, invitaţii) şi plata acestora, conform normelor în vigoare;

k) asigură publicarea în presă a anunţurilor elaborate de Direcţia resurse umane şi paşapoarte, precum şi plata acestora;

l) întocmeşte şi predă arhiva serviciului.

Art.38.- Direcţia birouri senatoriale are următoarele atribuţii:

•  elaborează baremurile de cheltuieli şi normele de consum, în funcţie de sumele alocate pe articole bugetare, le supune spre aprobare Biroului permanent al Senatului şi le comunică birourilor senatoriale;

•  elaborează metodologia de decontare a cheltuielilor birourilor senatoriale şi normele de utilizare a autoturismelor, conform prevederilor legale;

•  stabileşte necesarul de obiecte de inventar şi mijloace fixe pentru birourile senatoriale şi prevede în buget sumele necesare achiziţionării acestora;

•  normează şi organizează evidenţa parcului auto al birourilor senatoriale; urmăreşte modul de întreţinere, exploatare şi reparare a acestora, precum şi realizarea clauzelor prevăzute în contractele de asigurare;

•  asigură necesarul lunar de carburanţi, avizează modul de justificare a acestora, urmăreşte încadrarea în normele de consum şi răspunde de depunerea la termen a situaţiilor lunare la serviciul buget şi contabilitate, pentru înregistrarea acestora în evidenţele contabile ale Senatului;

•  participă la întocmirea proiectului de buget al Senatului – partea referitoare la cheltuielile birourilor senatoriale;

•  întocmeşte şi răspunde pentru ţinerea la zi a evidenţei primare pentru acordarea de avansuri băneşti şi întocmirea deconturilor de cheltuieli pentru birourile senatoriale;

•  urmăreşte întocmirea contractelor de închiriere şi prestări servicii pentru birouri senatoriale şi răspunde de realizarea clauzelor;

•  întocmeşte şi actualizează permanent listele cu adresele şi telefoanele birourilor senatoriale;

•  testează şi instruieşte şoferii în momentul angajării;

•  organizează, periodic, inventarierea bunurilor din dotarea birourilor senatoriale, stabileşte modul de preluare a bunurilor la sfârşit de mandat şi distribuirea lor noilor senatori;

•  transmite în teritoriu toate hotărârile care reglementează activitatea birourilor senatoriale;

•  asigură legătura între Senat şi alte instituţii (primării, prefecturi, societăţi de asigurare, Romtelecom, reţeaua de service auto) implicate în desfăşurarea activităţii birourilor senatoriale;

•  avizează, în privinţa realităţii, regularităţii şi legalităţii efectuarea operaţiunilor patrimoniale reieşite din activitatea direcţiei;

•  răspunde de constituirea arhivei curente a direcţiei, potrivit legii.

Art.39.- Direcţia transporturi , prin serviciile sale, are următoarele atribuţii:

a) asigură necesităţile de transport cu autovehicule ale membrilor Biroului permanent, senatorilor din comisiile Senatului, din grupurile parlamentare, precum şi ale personalului din serviciile Senatului;

b) asigură mijloacele de transport adecvate pentru acţiunile de protocol şi vizitele parlamentare, ce se realizează la nivelul Senatului;

c) asigură întocmirea evidenţei specifice a parcului auto propriu al Senatului;

d) menţine legătura cu Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, precum şi cu alte instituţii abilitate, pentru aplicarea tuturor normelor legale apărute în activitatea de transporturi auto;

e) informează operativ conducerea departamentului asupra greutăţilor sau lipsurilor întâmpinate şi face propuneri pentru remedierea lor;

f) întocmeşte planul de dotare pentru completarea parcului auto şi urmăreşte realizarea lui;

g) avizează, în privinţa realităţii, regularităţii şi legalităţii, efectuarea operaţiunilor patrimoniale reieşite din activitatea direcţiei;

h) urmăreşte realizarea clauzelor din contractele de asigurări auto pentru autovehiculele din parcul Senatului.

 

(1) Serviciul întreţinere şi reparaţii parc auto:

 

a) îndrumă şi coordonează activitatea de întreţinere şi reparaţii a parcului auto;

b) întocmeşte necesarul de lubrifianţi, piese de schimb şi materiale necesare întreţinerii şi reparării parcului auto din dotarea Senatului;

c) urmăreşte întocmirea fişelor de instructaj pentru protecţia muncii la personalul direcţiei şi verifică eficienţa instructajelor efectuate;

d) ia măsuri pentru dotarea garajului şi atelierelor cu materiale specifice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor;

e) urmăreşte, lunar încadrarea autovehiculelor în normele specifice de consum de materiale şi piese auto , luând măsuri pentru recuperarea prejudiciului în cazul depăşirii nejustificate a acestora;

f) întocmeşte planul de măsuri cu privire la pregătirea autovehiculelor pentru sezonul de iarnă şi urmăreşte aplicarea lui;

g) întocmeşte graficul de revizii tehnice şi urmăreşte modul în care se desfăşoară controlul periodic al stării tehnice a autovehiculelor;

h) întocmeşte şi predă arhiva serviciului, potrivit legii.

 

(2) Serviciul dispecerat şi exploatare:

a) coordonează activitatea de exploatare a parcului auto;

b) repartizează şoferii pe autovehicule şi asigură acoperirea tuturor locurilor de muncă fixe cu mijloace de transport;

c) face instruirea şoferilor la angajare, privitor la condiţiile de muncă şi sarcinile ce le au de îndeplinit;

d) ţine evidenţa încadrării autovehiculelor în cotele de carburanţi aprobate prin normativ de către Biroul permanent;

e) întocmeşte lunar necesarul de carburanţi pentru parcul auto;

f) efectuează probele de consum pentru tipurile noi de autovehiculele intrate în parc, împreună cu comisia stabilită;

g) ia măsuri pentru respectarea normelor de disciplină la locurile de muncă şi face propuneri de sancţionare în caz de nerespectare;

h) urmăreşte lunar încadrarea autovehiculelor în normele specifice de consum de carburanţi şi ia măsuri pentru recuperarea prejudiciului;

i) întocmeşte pontajul şi situaţia orelor suplimentare efectuate de personalul direcţiei;

j) urmăreşte ca predarea – primirea autovehiculelor să se efectueze pe bază de inventar şi proces-verbal;

k) coordonează activitatea dispeceratului auto;

l) pregăteşte şi predă arhiva curentă a serviciului, potrivit legii.

 

 

CAPITOLUL VII

DIRECŢIA RELAŢII

PARLAMENTARE EXTERNE

 

 

Art.40 .- (1) Direcţia relaţii parlamentare externe a Senatului asigură condiţiile necesare şi participă, în limitele competenţelor sale, la pregătirea şi realizarea acţiunilor prevăzute în Programul anual al activităţilor de relaţii externe ale Parlamentului României. În acest scop, colaborează cu Direcţia generală pentru relaţii externe a Camerei Deputaţilor, Cancelaria Preşedinţiei României, Secretariatul General al Guvernului şi Ministerul Afacerilor Externe, precum şi cu alte instituţii centrale implicate în activităţile de relaţii externe ale Senatului.

(2) Direcţia elaborează pentru fiecare acţiune de relaţii externe, inclusiv pentru acţiunile iniţiate la nivelul comisiilor permanente, grupurilor de prietenie, delegaţiilor permanente la organizaţiile parlamentare internaţionale etc., Nota de fundamentare pe care o supune aprobării Biroului permanent al Senatului, împreună cu avizul Comisiei pentru politică externă şi devizul estimativ de cheltuieli aferente (elaborat de către Serviciul trezorerie şi plan valutar, pe baza datelor concrete furnizate de direcţie: componenţa delegaţiei, perioada, varianta de transport etc.)

(3) Pentru realizarea sarcinilor sale, Direcţia întreţine relaţii funcţionale cu celelalte servicii ale Senatului.

 

(1) Serviciul pentru organizaţii parlamentare internaţionale are următoarele atribuţii:

a) urmăreşte evoluţia relaţiilor cu organismele multilaterale la care participă delegaţii parlamentare române; asigură contactele, face propuneri de cooperare în diverse domenii, pregăteşte vizitele în ţară ale unor delegaţii şi misiuni ale acestor organisme;

b) elaborează documentele – mandate, note, proiecte de intervenţii – necesare delegaţiilor parlamentare participante la acţiunile organismelor parlamentare respective – adunări generale, sesiuni plenare, reuniuni ale comisiilor;

c) elaborează materiale, teze de intervenţii pentru delegaţii parlamentare care participă la alte reuniuni ale organismelor internaţionale-parlamentare sau neparlamentare-colocvii, seminarii, mese rotunde;

d) asigură organizarea în ţară a unor reuniuni ale organismelor parlamentare internaţionale;

e) elaborează studii, analize, rapoarte privind activitatea acestor organisme parlamentare;

f) ţine legătura cu Ministerul Afacerilor Externe, Secretariatul General al Guvernului şi Cancelaria Preşedinţiei pentru asigurarea convergenţei acţiunilor de politică externă a ţării noastre în relaţiile cu organismele multilaterale;

g) realizează documentarea necesară îndeplinirii atribuţiilor specifice;

h) asigură traducerea materialelor necesare îndeplinirii acestor atribuţii;

i) pregăteşte şi predă arhiva curentă a serviciului, potrivit legii.

 

(2) Serviciul relaţii bilaterale externe are următoarele atribuţii:

a) urmăreşte evoluţia relaţiilor cu parlamentele ţărilor din fiecare spaţiu geografic, în contextul ansamblului relaţiilor bi – şi multilaterale cu ţara respectivă; elaborează analize privind stadiul relaţiilor bilaterale şi, pe această bază, înaintează propuneri vizând extinderea şi diversificarea lor;

b) asigură perfectarea şi realizarea acţiunilor de relaţii bilaterale prevăzute în programul de activităţi externe al Parlamentului, ca şi a altor acţiuni iniţiate în afara programului;

c) pregăteşte materialele necesare pentru delegaţiile parlamentare române care efectuează vizite în străinătate, ca şi pentru delegaţiile străine care vizitează România: mandate, sinteze, punctaje pentru discuţii documentare; asigură perfectarea acţiunilor din programele vizitelor şi însoţirea delegaţiilor; întocmeşte rapoarte finale după încheierea vizitelor;

d) elaborează studii, analize, proiecte de declaraţii sau luări de poziţii, pe probleme concrete ale relaţiilor parlamentare bilaterale cu state ale zonei;

e) colaborează cu Ministerul Afacerilor Externe, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Preşedinţiei, la realizarea în bune condiţii a acţiunilor bilaterale, ca şi pentru asigurarea convergenţei şi a eficienţei acestora;

f) colaborează cu Grupul Român al Uniunii Interparlamentare la realizarea acţiunilor pe linia grupurilor parlamentare de prietenie cu ţările fiecărui spaţiu geografic;

g) colaborează cu Serviciul analiză şi sinteză la perfectarea şi realizarea acţiunilor bilaterale aflate în programul de lucru al Comisiei pentru politică externă a Senatului;

h) colaborează cu experţii comisiilor permanente ale Senatului la perfectarea şi realizarea acţiunilor bilaterale pe linia acestora;

i) realizează documentarea necesară îndeplinirii atribuţiilor specifice;

j) asigură traducerea materialelor necesare îndeplinirii atribuţiilor direcţiei;

k) pregăteşte şi predă arhiva curentă a serviciului, potrivit legii.

 

(3) Serviciul analiză şi sinteză are următoarele atribuţii:

a) elaborează materiale de analiză, sinteză şi documentare privind probleme interne şi internaţionale aflate în atenţia Comisiei pentru politică externă a Senatului;

b) elaborează materiale de sinteză pentru delegaţiile parlamentare române participante la diverse manifestări internaţionale-conferinţe, simpozioane, sesiuni, mese rotunde, colocvii;

c) elaborează, pentru Comisia pentru politică externă a Senatului, proiecte de declaraţii, mesaje, luări de poziţii în probleme de politică externă;

d) perfectează contactele şi urmăreşte realizarea acţiunilor de relaţii cu comisiile de politică externă ale altor parlamente naţionale;

e) asigură asistenţa permanentă de specialitate pentru Comisia pentru politică externă şi pentru alte comisii ale Senatului;

f) ţine evidenţa poziţiilor, declaraţiilor, mesajelor şi a altor documente adoptate de Parlament, Preşedinţie, Guvern sau alte instituţii guvernamentale şi neguvernamentale, în materie de politică externă;

g) urmăreşte presa internă şi internaţională, selectează articole de interes şi elaborează sinteze periodice în probleme de politică externă;

h) pregăteşte şi predă arhiva curentă a serviciului, potrivit legii.

 

CAPITOLUL VIII

DIRECŢIA RESURSE UMANE ŞI PAŞAPOARTE

Art.41. – Direcţia resurse umane şi paşapoarte organizează şi asigură aplicarea legislaţiei în domeniul activităţii de personal, salarizare şi paşapoartelor oficiale.

În acest scop, Direcţia resurse umane şi paşapoarte are următoarele atribuţii:

1) întocmeşte Statul de funcţii, în conformitate cu structura organizatorică aprobată prin hotărâre a Senatului, şi-l prezintă spre aprobare, conform prevederilor legale;

2) întocmeşte documentaţia privind încadrarea personalului pe funcţii şi o prezintă, cu acordul şefilor de departamente, spre aprobare Secretarului general;

3) răspunde de organizarea examenelor şi concursurilor pentru încadrarea şi promovarea personalului;

4) întocmeşte evidenţa nominală pe funcţii pentru personalul de execuţie şi personalul de specialitate specifică, în vederea încadrării acestuia conform legii;

5) întocmeşte contractele de muncă pentru angajaţii Senatului;

6) răspunde de întocmirea, completarea, păstrarea şi evidenţa carnetelor de muncă, dosarelor individuale şi documentelor necesare la gestiunea personalului, în conformitate cu prevederile legale;

7) elaborează propuneri referitoare la evoluţia numărului de personal al Senatului, în vederea fundamentării fondului de salarii din proiectul bugetului;

8) aplică, împreună cu Direcţia buget, finanţe şi contabilitate, prevederile legale privind majorarea salariilor;

9) ţine evidenţa perioadelor de vechime în muncă şi în cadrul Senatului, pentru personalul din serviciile Senatului, în vederea acordării sporului de vechime şi stabilitate;

10) întocmeşte documentaţia necesară acordării sporului pentru muncă sistematică peste programul normal de lucru;

11) aplică prevederile legale privind acordarea concediilor de odihnă şi alte concedii ale personalului din cadrul Senatului;

12) creează, actualizează şi gestionează baza de date pentru angajaţii Senatului;

13) întocmeşte lucrările privind evidenţa şi mişcarea personalului;

14) întocmeşte documentaţia necesară privind contractele de colaborare prevăzute în Hotărârile Biroului permanent al Senatului;

15) eliberează şi vizează legitimaţiile de serviciu, permisele de vizitare şi celelalte categorii de legitimaţii pentru personalul Senatului şi colaboratorii externi;

16) asigură respectarea legii privind sancţiunile disciplinare aplicate salariaţilor Senatului;

17) urmăreşte prezenţa la serviciu a personalului din serviciile Senatului şi avizează pontajele întocmite de şefii de departamente;

18) ţine evidenţa orelor suplimentare prestate peste durata normală a timpului de lucru;

19) ţine evidenţa concediilor medicale şi, împreună cu Serviciul salarizare, completează cererile tip privind solicitarea drepturilor de asigurări sociale, altele decât pensiile;

20) asigură datele de personal necesare întocmirii dărilor de seamă statistice privind monitorizarea cheltuielilor de personal;

21) întocmeşte dosarele de pensie pentru senatori şi personalul Senatului care urmează a se pensiona şi le înaintează caselor teritoriale de pensii;

22) eliberează adeverinţele solicitate de senatori şi de personalul din serviciile Senatului;

23) organizează, lunar, permanenţa, în zilele libere şi sărbătorile legale, la cabinetul Secretarului general al Senatului;

24) ţine legătura cu Serviciul de Protecţie şi Pază care asigură paza sediului Senatului şi a celorlalte clădiri ce aparţin Senatului;

25) răspunde de realizarea activităţii de constituire a arhivei curente a direcţiei, potrivit legii;

26) întocmeşte documentaţia necesară obţinerii de paşapoarte oficiale şi vize pentru senatori şi personalul din serviciile Senatului atunci când se deplasează în misiuni oficiale în străinătate, în care sens colaborează cu Direcţia buget finanţe şi contabilitate a Senatului, Direcţia consulară a M.A.E., şi misiunile diplomatice acreditate la Bucureşti;

27) păstrează în gestiune şi garantează integritatea documentelor oficiale încredinţate – paşapoarte, acte de identitate etc., privitoare la deplasarea în străinătate a senatorilor şi personalului Senatului;

28) întocmeşte şi ţine evidenţa deţinătorilor de paşapoarte diplomatice şi de serviciu din cadrul Senatului;

29) întocmeşte baza de date pentru senatori, angajaţi şi coasiguraţii acestora, pe case de asigurări de sănătate, în conformitate cu declaraţia fiscală depusă potrivit legii şi a documentelor justificative prevăzute de legislaţia în domeniu;

30) actualizează şi transmite lunar către casele de asigurări de sănătate listele nominale ale asiguraţilor;

31) transmite către C.M.D.T.A.M.P. şi C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. cererile – contract întocmite