Imobile scoase la licitatii silite

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

de

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Executari silite de bunuri – Executari

de

Bancherii cauta sa accelereze recuperarea pierderilor din credite restante aruncand pe piata mii de case si apartamente din toata tara executate silit – de la locuinte de cateva mii de euro pana la cladiri istorice evaluate la milioane de euro.

BCR, BRD si Banca Transilvania – primele trei banci din sistem dupa valoarea activelor detinute – au pu­blicat pe site-urile proprii anunturi de vanzare a circa 1.300 de case si apartamente si spera sa incaseze din valorificarea acestora echivalentul a 70 mil. euro.

Aproximativ 550 de apartamente si 320 de case sunt scoase la licitatie de BCR, banca sperand sa incaseze din vanzarea lor 35 mil. euro. Numarul anunturilor publicate pe portalul specializat al bancii a crescut in ultimele luni in conditiile in care banca se afla sub presiunea creditelor neperfor­mante, care au atins un sfert din bilant, dar si pe fondul unei schimbari de strategie, care vizeaza revenirea pe profit incepand de anul viitor.

La randul sau, BRD a publicat pe site-ul propriu anunturi cu circa 165 de case si apartamente si spera sa recu­pereze din vanzarea acestora suma de 18 mil. euro. Şi Banca Transilvania a aruncat pe piata 250 de locuinte, cu o valoare cumulata de 16 mil. euro. Anunturile publicate de banci pe site-urile proprii sunt insa numai o parte din numarul total al imobilelor executate silit.

In urma unei solicitari a ZF, repre­zen­tan­tii BRD au mentionat ca la finalul lunii iunie nu­ma­rul caselor si apartamentelor recuperate de banca de la clientii rau-plat­nici se ridica la 870 de imobile, nivel similar cu cel de la finalul anului trecut. BRD a vandut insa 155 de locuinte executate silit in primele sase luni dupa ce anul trecut banca gasise inca 250 de cumparatori pentru casele recuperate de la restantieri.

Reprezentantii unei alte banci din top zece afirma ca au executat in ultimul an si jumatate 750 de case si apartamente si au vandut putin peste 400 de imobile. Van­za­rile vizeaza si imobile recuperate in anii anteriori, bancherii gasind destul de greu cum­paratori in contextul in care piata imobi­liara nu a reusit sa-si revina din criza.

„Imobilele vandute nu sunt numai din imo­bilele date in executare in acelasi an, ci pot fi van­zari si din imobilele date in executare in anii pre­cedenti”, au precizat oficialii bancii.

Multe dintre locuintele executate silit de bancheri se afla la a doua sau a treia tentativa de vanzare si au preturi reduse cu pana la 25% fata de valoarea la care au fost scoase pe piata initial. Bancherii au tinut mult timp de pret, dar in ultima perioada au inceput sa mai renunte la pretentii, vazand ca stocul de imobile executate creste si cererea este foarte slaba.

Cu toate acestea, bancile nu par dispuse sa vanda cu orice pret, mai ales ca de multe ori suma pe care o au de recuperat de la clienti depaseste de cateva ori valoarea imobilului scos la licitatie. De exemplu, UniCredit Ţiriac incearca sa vanda cu echivalentul a 39.000 de euro un apartament in Ploiesti, in conditiile in care are de recuperat de la proprietar peste 100.000 de euro.

Mai mult, acelasi apartament este executat si de Intesa Sanpaolo, care pretinde o creanta de aproape 60.000 de euro.

Executarea persoanelor fizice are efecte dramatice, avand in vedere ca practic mii de familii sunt pe cale sa-si piarda casele pentru ca nu si-au mai platit ratele la banci. Fenomenul executarilor silite a luat amploare in criza dupa ce multi datornici au ajuns someri sau li s-a diminuat salariul. Deprecierea leului a jucat la randul sau un rol important, avand in vedere ca 95% din creditele ipotecare acordate de bancile locale sunt in euro, dolari sau franci elvetieni.

Exista, de asemenea, cazuri in care bancile au scos la vanzare blocuri intregi, cel mai probabil fiind vorba de finantari acordate unor dezvoltatori imobiliari care nu au mai reusit sa gaseasca cumparatori dupa ce criza financiara din ultimii patru ani a inghetat practic tran­zactiile.

Bancherii si-au inasprit pozitia fata de clientii care nu isi mai platesc ratele dupa ce au incercat in mai multe randuri sa restructureze creditele cu probleme. Executarea silita este ultima solutie pe care bancherii o iau in considerare, avand in vedere ca de multe ori bunurile executate silit sunt vandute in pierdere.

Presiunile s-au acumulat insa in ultima perioada si bancherii au trecut la actiune acolo unde solutiile de restructurare nu au dat rezultatele scontate. Volumul restantelor la creditele in valuta ale persoanelor fizice de­paseau echivalentul a un miliard de euro la jumatatea acestui an. De obicei, impru­mutu­rile in euro sau alte valute au in spate garantii imobiliare.

Unii clienti au renuntat insa de bunavoie la plata ratelor, preferand ca banca sa ii execute silit imobilul adus in garantie, pentru ca s-au trezit ca suma pe care o au de rambursat bancii a ajuns sa fie de cateva ori mai mare decat valoarea de piata a locuintei.

Altii au ajuns insa la un acord cu banca pe care au mandatat-o sa gaseasca un cumparator pentru proprietatea adusa in garantie in timp ce ei continua sa-si plateasca ratele.

Spre exemplu, BRD are peste 50 de case si apar­tamente pe care le vinde prin procedura de valorificare amiabila a garantiilor. Aceste imobile apartin clientilor care nu sunt restan­tieri, dar vor sa renunte la contractul de credit dintr-un motiv sau altul, preturile fiind mai mari decat in cazul locuintelor executate silit. Totodata, bancherii si-au pierdut rabdarea si cu firmele si au scos la vanzare mii de spatii comerciale sau de birouri si hale industriale. De exemplu, BCR a executat silit sediul unei firme din Bucuresti, care are sase etaje, o suprafata de 4.000 de metri patrati si pe care vrea sa incaseze 5,3 milioane de euro. Bancile au insa la vanzare si benzinarii sau hoteluri, in timp ce pe listele cu anunturi s-au strecurat de-a lungul timpului si gradinite sau locuri de parcare.

Bancile prefera sa se ocupe singure de recuperarea creantelor provenite din credite ipotecare, in timp ce imprumuturile de consum ajunse in „default” sunt vandute la pachet firmelor specializate.

Licitatii publice: mall-ul Liberty Center a fost vandut la licitatie

de

 Centrul comercial Liberty Center a intrat in proces de executare silita din cauza unor datorii de 61 mil. euro catre bancile finantatoare si a fost scos la licitatie.

„Pentru prima oara in Romania, o licitatie de o asemenea amploare, organizata de un executor judecatoresc, nu e doar promovata in mediul digital ci, mai mult, va avea loc online, pe platforma Fairsolve.com“, se arata intr-un comunicat al portalului.

Pretul de pornire al licitatiei a fost stabilit la nivelul de 60 mil. euro, insa sansele de vanzare sunt minime la acest pret. City Mall a trecut prin cinci licitatii pana a ajuns la vanzare prin negociere directa, iar pretul a scazut in acest proces de la 32,9 mil. euro la 17,9 mil. euro.

Sursa: Capital.ro

Licitatii: Procedura licitatiilor electronice

de

Dreptul UE defineste licitatiile electronice ca fiind un proces repetitiv care implica un dispozitiv electronic de prezentare, in ordine descrescatoare, a noilor preturi si/sau a noilor valori referitoare la anumite elemente ale ofertelor, care intervin dupa o prima evaluare completa a ofertelor, permitand clasificarea lor pe baza unor metode automate de evaluare.

In acord cu Preambulul Directivei nr. 18/2004/CE, tehnicile electronice noi de achizitie sunt in continua dezvoltare, permitand astfel extinderea concurentei si ameliorarea eficientei comenzii publice, in special in ceea ce priveste economia de timp si bani pe care le implica utilizarea lor. Autoritatile contractante pot utiliza tehnici electronice de achizitie, cu conditia ca utilizarea acestora sa fie conforma cu normele stabilite de directiva nr. 18/2004/CE si principiul egalitatii de tratament, principiul nediscriminarii si principiul transparentei.

Pot face obiectul licitatiilor electronice numai elementele care pot fi eva-luate automat, prin mijloace electronice, fara interventia si/sau evaluarea autoritatii (de ex. elementele care sunt cuantificabile astfel incat sa poata fi exprimate in cifre sau in procente). In schimb, acele aspecte din oferte care implica evaluarea unor elemente necuantificabile nu pot face obiectul licitatiilor electronice. Prin urmare, anumite contracte de lucrari si de servicii care implica activitati intelectuale, cum ar fi proiectarea unei lucrari, nu trebuie sa faca obiectul licitatiilor electronice.

Potrivit art. 54 din Directiva nr. 18/2004/CE statele membre trebuie sa prevada posibilitatea autoritatilor contractante de a utiliza licitatii electronice. In procedurile deschise, restranse sau de negociere, autoritatile contractante pot decide ca atribuirea unui contract de achizitii publice sa fie precedata de o licitatie electronica, daca specificatiile contractului pot fi stabilite cu exactitate. In aceleasi conditii, licitatia electronica poate fi utilizata cu ocazia lansarii unei invitatii de participare catre partile la un acord-cadru si cu ocazia lansarii unei invitatii de participare la procedurile de atribuire a contractelor in cadrul sistemului dinamic de achizitie.

Autoritatile contractante care decid sa recurga la o licitatie electronica au obligatia sa mentioneze in mod expres acest lucru in anuntul de participare. Inainte de initierea unei licitatii electronice, autoritatile contractante efectueaza o prima evaluare completa a ofertelor, conform criteriului (criteriilor) de atribuire si ponderilor stabilite, sens in care toti ofertantii care au prezentat oferte acceptabile sunt invitati simultan, pe cale electronica, sa prezinte noi preturi si/sau noi valori. De asemenea, trebuie precizat si faptul ca licitatia electronica se poate desfasura in mai multe etape succesive.

In cursul fiecarei etape a licitatiei electronice, autoritatile contractante au obligatia sa comunice simultan tuturor ofertantilor cel putin informatiile care le permit sa cunoasca in fiecare moment respectivul clasament. De asemenea, autoritatile contractante pot comunica alte informatii privind celelalte preturi sau valori prezentate, cu conditia ca acest lucru sa fie mentionat in caietul de sarcini, si au dreptul sa anunte, in fiecare moment, numarul de participanti la etapa respectiva din licitatie.

Licitatia electronica se inchide de catre autoritatile contractante in cazul in care sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a) autoritatea contractanta indica, in invitatia de participare la licitatie, data si ora stabilite in prealabil;

b) daca nu mai primesc alte preturi noi sau alte valori noi care sa corespunda cerintelor privind diferentele minime. In acest caz, autoritatile contractante au obligatia sa precizeze in invitatia de participare la licitatie termenul pe care il vor lasa sa treaca de la primirea ultimei oferte inainte sa inchida licitatia electronica;

c) daca numarul de etape ale licitatiei, stabilit in invitatia de participare, a fost realizat. In aceasta ipoteza, daca autoritatile contractante au decis sa incheie licitatia electronica [daca este cazul in combinatie cu modalitatile prevazute la litera (b)], invitatia de participare la licitatie trebuie sa men-tioneze calendarele fiecarei etape a licitatiei.

In conformitate cu dreptul national, autoritatea contractanta are dreptul de a utiliza licitatia electronica in urmatoarele situatii:

a) ca o etapa finala a licitatiei deschise, a licitatiei restranse, a negocierii cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, sau a cererii de oferte, inainte de atribuirea contractului de achizitie publica, si numai daca specificatiile tehnice au fost definite cu precizie in caietul de sarcini;

b) la reluarea competitiei dintre operatorii economici care au semnat un acord-cadru;

c) cu ocazia depunerii ofertelor ferme in vederea atribuirii unui contract de achizitie publica prin utilizarea unui sistem de achizitie dinamic.

Astfel cum rezulta din dispozitiile legale mai sus mentionate, licitatia electronica nu este o procedura propriu-zisa de atribuire a contractului de achizitie publica, ci se afla in raport de dependenta cu celelalte proceduri de sine-statatoare de atribuire a contractului de achizitie publica.

Caracterul relativ al licitatiei electronice, in sensul ca nu are un caracter autonom atrage si consecinte practice in sensul ca un contract de achizitii publice nu poate fi atribuit folosind in mod exclusiv procedura licitatiei electronice. Astfel cum am aratat mai sus, licitatia electronica este o procedura subsidiara si ajuta-toare celorlalte proceduri de atribuire a contractului de achizitie publica.